98880_1. studiu impact mhc gilort

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Ploiesti

Str. Penes Curcanul nr. 22, tel/fax: 0244 522675, mobile: 0743129202- 203, 0728085673- 675 J 29/2923/2008, C.I.F. RO 24646433, IBAN RO67 RZBR 0000 0600 1102 4498, Raiffeisen Bank

[email protected]

AMENAJAREA HIDROENERGETIC A RULUI GILORT, AMONTE NOVACI - MHC GILORT

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

BENEFICIAR: INSTITUTUL DE STUDII I PROIECTRI HIDROENERGETICE ISPH S.A.

Autorul raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:

SC Ecosafe Consulting SRL Ploiesti Certificat de inregistrare in registrul national al elaboratorilor pentru protectia mediului, poz.74

Aprilie 2013

CUPRINS

1. Date generale pag.1 1.1. Descrierea proiectului si etapelor acestuia pag.1 1.2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pag.8 1.3. Informatii despre materiile prime si substantele/preparatele chimice pag.9 1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati pag.10 1.5. Alternative studiate pag.15 2. Procese tehnologice pag.16 2.1. Procese tehnologice de productie pag.16 2.2. Lucrari specifice executiei obiectivului pag.19 2.3. Activitati de dezafectare pag.22 3. Deseuri pag.22 4. Impactul asupra mediului si masuri de reducere a acestuia pag.25 4.1. Apa pag.26 4.2. Aerul pag.38 4.3. Solul si subsolul pag.44 4.4. Geologia subsolului pag.48 4.5. Biodiversitatea pag.49 4.6. Peisajul pag.66 4.7. Mediul social si economic pag.68 4.8. Conditii culturale si etnice pag.70 5.Analiza alternativelor pag.72 6. Monitorizarea pag.74 7. Situatii de risc pag.76 7.1. Riscuri naturale pag.76 7.2.Accidente potentiale pag.76 7.3.Accidente industriale pag.76 8. Descrierea dificulatatilor pag.77 9. Rezumat fara caracter tehnic pag.77 10. Documente anexate pag.78

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.Ploiesti_

___________________________________________________________________________________1 Raport la Studiul de impact asupra mediului MHC Gilort

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

AMENAJARE HIDROENERGETICA A RAULUI GILORT MHC GILORT

Beneficiar: S.C. I.S.P.H. S.A.

1. Informatii generale

Titularul proiectului S.C. I.S.P.H. S.A. - Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice, Bucuresti sector

3, Calea Vitan nr.283 Proiectantul lucrrilor: S.C. Institutul de Studii Si Proiectari Hidroenergetice S.A.

Bucuresti Autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului S.C. Ecosafe Consulting S.R.L. Ploiesti, str. Penes Curcanu nr.22. tel/fax: 0244

522675 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii penrtu protectia

mediului pozitia 74. Denumirea proiectului: Amenajarea hidroenergetica a rului Gilort, amonte Novaci -

MHC Gilort

1.1. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Obiectivul investiiei este de a valorifica potenialul hidroenergetic al rului Gilort aval

de confluenta cu prul Romanu ntre cotele 825,00 mdMN (cot talveg) i 672,00 mdMN (cot talveg). Generarea eficienta de energie electrica, la o scara adecvata dezvoltrii urbane n zona este un obiectiv primordial al acestei investiii.

n prezent, n aval de zona n care se va realiza viitoarea microhidrocentrala, se afla n funciune 6 centrale: CHEMP Novaci 1 bis i CHEMP Novaci 1-5 care valorifica potenialul hidroenergetic al rului Gilort ntre cotele 607,40 mdMN i 380,00 mdMN.

Schema amenajrii MHC Gilort este de tip centrala pe derivaie i este compusa din priza pe rul Gilort, conducta de aduciune 4430 m i centrala hidroelectrica pentru un debit instalat de 3,0 mc/s, echipata astfel:

- 2 turbine hidraulice; - 2 generatoare sincrone trifazate;



- un front de dulapuri electrice; - dou transformatoare de putere 6,3/20 kV; - un transformator de servicii interne; - 2 grupuri pentru acionare hidraulic cu ulei; - 2 vane fluture de admisie cu sistem de bypass; - 1 distribuitor de legtura ntre conducta de aduciune i hidroagregate; - traductori de msur nivel i debite; - utilaje de ridicat pentru manevrarea echipamentului.

Etapa de constructie Schema amenajrii MHC Gilort este de tip centrala pe derivaie i este compusa din

lucrrile de captare a apei, conducta de aduciune i centrala hidroelectrica pentru un debit instalat 3,0 mc/s.

1. Captarea Pragul de captare este amplasat pe rul Gilort, la cca. 170 m (n linie dreapta pe

direcia N-S) aval de confluenta cu prul Romanu. n planul de situaie este delimitat ampriza lucrrilor caracterizat de axa de trasare a

pragului de captare definit de punctele A (X=420280; Y=393559) i B (X=420281; Y=393606) i prin axa de trasare a desnisipatorului definit de punctele C (X=420284; Y=393599) i D (X=420247; Y=393600).

Principalele caracteristici morfometrice i hidrologice ale rului n seciunea captrii sunt urmtoarele :

- suprafaa bazinului de recepie ...................79,2 kmp. - altitudinea medie .......................................1538 mdMN - lungimea de la izvor ...................................12 km - panta medie a rului pe acest sector .........cca 2,5 % - cota n talveg .............................................~ 825,00 mdMN - debitul mediu multianual n regim natural.3,40 m3 /s - debite maxime cu diferite asigurri :

Asigurarea [ % ] 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax [m3 /s] 447 317 261 205 140 96,2

- caracteristicile hidrografului de viitura : Tcr = 7 ore; Ttotal = 30 ore; = 0,26.



n conformitate cu prevederile STAS 4273/83 pragul de captare se ncadreaz n clasa IV de importanta (construcii hidrotehnice a cror avariere are o influenta redusa asupra altor obiective social-economice), respectiv n categoria 4 (6 < H < 10 m).

n conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 dimensionarea pragului de captare s-a fcut inndu-se cont de valoarea n regim natural a debitului maxim cu asigurarea Q5% = 140 mc/s.

Captarea propriu-zisa este de tipul priza la firul apei. Schema funcionala a unei astfel de captri comporta doua obiecte importante: pragul de captare i desnisipatorul.

Pragul de captare (cota crestei deversorului 830,30 mdMN) are rolul de a realiza cota de captare stabilita i este alctuit din urmtoarele subansambluri:

Cmpul deversor sau descrctorul de ape mari, din beton C12/15 i beton ciclopian, cu profil transversal profilat hidraulic, terminat cu trambulina de aruncare a lamei deversante pentru ndeprtarea zonei de impact.

Lungimea total a frontului deversor, incluznd i cmpul de captare, asigura evacuarea prin deversare a vrfului viiturii de calcul Q5% = 140 mc/s cu o lama deversanta de cca. 1,70 m.

Fanta, nglobata n scara de peti pentru tranzitarea debitului de servitute Cmpul de captare prevzut cu grtar pentru captarea debitelor afluente n

seciune pana la valoarea debitului instalat. Grtarul are o nclinare pe direcia amonte - aval de 40 % care ii asigura autocurirea;

Cmpul de punere la uscat a grtarului care permite coborrea nivelului apei sub nivelul grtarului n vederea eventualelor remedieri a acestuia, avnd n acelai timp i un efect de splare-evacuare a depunerilor de aluviuni din zona prizei. Tot n cmpul de punere la uscat este prevzuta o priza de iarna, care asigura captarea debitelor afluente i n perioada de iarna pe sub nivelul unui eventual pod de gheata.

Desnisipatorul are rolul de a retine i evacua debitul solid antrenat din bieful amonte. Datorita pantei naturale relativ reduse a rului pe sectorul respectiv (in medie 2,5%) i pentru a asigura condiii de splare-evacuare gravitaionala a depunerilor, desnisipatorul a fost conceput n doua compartimente.

Desnisipatorul asigura depunerea debitului solid pn la particula cu d = 0,25 mm n proporie de 98%.

Camera de ncrcare (nivel normal de exploatare 828,00 mdMN) este poziionata n stnga desnisipatorului; din camera de ncrcare pornete conducta de aduciune DN 1400.



Viteza de variaie a nivelului n camera de ncrcare este redusa (datorita volumului realizat n aceasta) i permite, n funcie de debitul afluent, reglarea debitului instalat sau oprirea n timp util a agregatelor, prin intermediul unui sistem de transmitere a datelor ctre centrala.

Echipamentul mecanic al captrii Din punct de vedere constructiv i funcional, captarea Gilort este proiectata pentru

prelevarea unui debit instalat de 3,0 m3/s. Echiparea, care implic soluii de urmrirea parametrilor de la distanta permite funcionarea fr personal permanent de exploatare.

n cadrul captrii Gilort sunt amplasate urmtoarele echipamente: - un grtar de captare avnd lungimea de 4 m ; - un grtar al prizei de iarn; - un batardou pentru priza de iarna; - o vana plana cu acionare manuala amplasata n aval de priza de iarna, pe

deschiderea de splare; - doua vane plane cu acionare manuala, pentru splarea desnisipatorului; - doua traductoare pentru semnalizarea stratului de depuneri n desnisipator; - un traductor de nivel.

Echipamentul electric al captrii Captarea este prevzuta cu: - cutie de alimentare, distribuie i automatizare pentru instalaiile aferente captrii; - cabluri de 0,4 kV pentru alimentarea echipamentelor de automatizare; - instalaie de legare la pmnt. Transmiterea datelor de la captarea Gilort la MHC Gilort se va realiza prin fibra optica

montata ngropat.

2. Aduciunea Conducta de aduciune asigura transportul debitului de apa ntre captare i centrala i

este o conducta metalica, cu diametrul interior 1400 mm, cu lungimea de cca. 4430 m. n planul de situaie este delimitat ampriza lucrrilor caracterizat de axa de trasare a

conductei definit prin puncte de coordonate geografice. Soluia de montaj a conductei de aduciune prevede pozarea acesteia ngropat i

realizarea umpluturilor peste aceasta. Din lungimea total de 4430 m, pe o lungime de 3160 m conducta va fi ngropat sub drumul forestier iar pe restul de 1270 m pe versantul drept al vii Gilortului. Pe traseul aduciunii conducta intersecteaz praie i toreni necadastrai



pentru care s-au prevzut 18 subtraversri. La cca. 1150 m aval de pragul de captare, conducta de aduciune traverseaz Gilortul mpreun cu drumul forestier pe care este montat.

Conducta de aduciune Gilort va fi realizat din segmente de eava cu lungimi de 6 m, cu grosimi de perete variabile, funcie de poziia n amplasament coroborata cu diagrama presiunilor. Segmentele de conduct utilizate vor fi prevzute cu mufe sferice care permit devierile de direcie ale traseului aduciunii iar rigidizarea mecanic i etanarea mufelor sferice se va face prin sudur. ntreaga aduciune este protejat mpotriva coroziunii cu un liner de rin free epoxy, inert, aplicat n fabrica ce va livra segmentele de conduct.

Distribuitorul este piesa final a aduciunii i realizeaz repartizarea apei ctre cele dou turbine care echipeaz centrala hidroelectric. Distribuitorul va avea o ramificaie asimetrica i ntreaga lui confecie metalica va fi nglobat ntr-o structura de beton.

3. Centrala hidroelectrica Construcii MHC Gilort este o centrala pe derivaie, echipata cu doua turbine hidraulice cuplate la

generatoare sincrone trifazate, avnd un debit instalat Qi = 2x1,5 mc/s, valorificnd o cdere bruta de cca. 155,1 m.

n planul de situaie este delimitat ampriza lucrrilor la cldirea centralei hidroelectrice i axul drumului de acces prin puncte de coordonate geografice.

Centrala este amplasata pe malul drept al rului Gilort, n zona de confluenta cu prul niratele, afluentul sau de pe partea stnga, n extravilanul localitii Novaci, jud. Gorj, pe o platforma amenajata la cota 676,50 mdMN.

Apa turbinat cade direct n bazinul de linitire, aflat lng cldirea centralei de unde apa este evacuata n emisar (rul Gilort) printr-o caseta din beton carosabila i un canal de fuga deschis.

Din punct de vedere constructiv, cldirea centralei rspunde cerinelor de funcionare ale echipamentului electromecanic la parametrii optimi. Dimensiunile geometrice ale construciei au rezultat din dispunerea echipamentelor, precum i din condiiile de exploatare n deplina sigurana.

Pe platforma exterioar va fi amplasat postul de transformare echipat cu transformatoare rcite cu ulei care vor fi montate pe fundaie din beton armat avnd cuv cu rolul de a reine uleiul i de a mpiedica astfel nfiltrarea n sol a unor pierderi accidentale de ulei.



Pentru asigurarea accesului pe platforma centralei se va realiza un drum de acces de cca. 100 m ce se va racorda la drumul forestier aval de podul de peste rul Gilort.

Suprafaa ocupata de platforma centralei este de 815 mp, la care se aduga drumul de acces de 545 mp.

Infrastructura, realizata din beton armat monolit, are o fundaie de tip radier general i se dezvolt pe vertical. Radierul are o grosime medie de 70 cm. Pentru asigurarea adncimii de nghe se vor executa umpluturi locale sub radier cu beton ciclopian.

Sub fiecare turbin va exista un bazin de evacuare, dimensionat astfel nct s permit funcionarea n sigurana a echipamentelor electromecanice.

Suprastructura este se dezvolta pe doua niveluri n zona staiilor electrice i a camerei de comanda. Sala mainilor este de tip nchis, cu perei realizai din crmida n care s-au prevzut goluri pentru a asigura iluminatul i ventilaia naturala. nlimea utila n sala mainilor este de cca 6,90 m.

n interiorul cldirii se vor amenaja spaii necesare staiilor de 6,3 kV, 20 kV i echipamentelor electrice care asigur evacuarea puterii precum i sistemul de comand i achiziie de date.

Acoperiul este de tip teras n care s-au prevzut dou goluri tehnologice acoperite cu luminatoare metalice demontabile.

Centrala are personal de exploatare n permanen i este prevzut cu grup sanitar n interiorul cldirii centralei.

Bazinul de linitire, amplasat n continuarea bazinelor de sub hidroagregate a fost dimensionat astfel nct sa poat disipa energia apei turbinate. Este conceput ca fiind o cuva din beton armat ngropata, acoperita cu o placa din beton carosabila. Bazinul este cu nivel liber.

Debuarea Restituia la ru se va face direct din bazinul de linitire al centralei printr-un deversor,

aval de care se va gsi o caset carosabil continuat pn la ru cu canal cu nivel liber. Incinta amenajat se va proteja cu zid de beton pe toat latura dinspre ru.

Att cldirea centralei, bazinul de linitire, platforma exterioar ct i drumul de acces sunt protejate la debitele de viitur cu asigurare de Q1%.

Etapa de functionare Functionarea captarii, aductiunii de apa si a microhidrocentralei nu presupune

desfasurarea altor activitati decat a celor de verificare si intretinere periodica a constructiilor



si echipamentelor componente.

Etapa de demolare/dezafectare/inchidere/postinchidere Desi este putin probabil ca aceasta investitie sa devina inutila sau inutilizabila in

viitorul apropiat, lucrarile de dezafectare presupun: Golirea conductei de aductiune si a captarii; Demolarea constructiilor: captare, cladire centrala, bazin de linistire; Demontarea si extragerea conductei de aductiune, distribuitorului si deversorului; Demontarea tevilor, conductelor si racordurilor aferente echipamentelor centralei,

precum si a cablurilor si instalatiilor electrice; Rambleerea golurilor ramase in urma demolarii constructiilor; Inierbarea suprafetelor afectate de lucrari.

Durata etapei de functionare Durata de executie a obiectivului propus este de 24 luni calendaristice de la data

inceperii lucrarilor, care nu poate fi decat dupa trecerea iernii si topirea zapezii, in luna martie sau aprilie.

Durata de functionare a investitiei propuse este practic limitata doar de: Diminuarea debitului de apa asigurat de raul Gilort; Uzura/degradarea constructiilor aferente; Uzura/degradarea echipamentelor. Toate aceste potentiale cauze care pot influenta functionarea amenajarii

hidroenergetice MHC Gilort pot fi remediate sau se pot gasi solutii alternative, atat timp cat exista necesitatea producerii de energie verde. Astfel, durata etapei de functionare este greu de estimat.

Menionm c duratele normale de functionare ale obiectelor amenajrii se ncadreaz n intervalele:

Captare (prize de ap): 32-48 ani; Conduct aduciune: 24-36 ani; Centrala hidroelectric: 40-60 ani; Hidroagregate: 12-22 ani; Drum acces: 16-24 ani.



1.2. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Proiectul prevede realizarea unei microhidrocentrale (Pi < 10 MW) echipata cu doua turbine hidraulice cuplate direct cu dou generatoare sincrone:

Cdere brut: 155,1 m; Debit nominal: 3,0 m3/s; Putere instalat: 3,66 MW; Energie medie anuala: 16,85 GWh/an. Materia prima utilizata n producerea energiei electrice n cadrul microhidrocentralei

este apa rului Gilort. Puterea apei este cea mai important surs de energie care nu implic producerea de

bioxid de carbon, bioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip de emisie toxic i nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide.

Materii auxiliare utilizate n funcionarea centralei sunt uleiurile necesare funcionarii echipamentelor, respectiv uleiul hidraulic pentru acionarea hidroagregatelor i uleiul pentru transformatoarele de putere.

Energia electrica necesara realizrii lucrrilor de construire a amenajrii hidroelectrice propuse se asigur prin intermediul generatoarelor electrice compacte mobile precum i din reeaua electric.

n timpul funcionrii centralei, energia electrica necesara funcionarii acesteia va fi preluat ca i consum intern din energia produs. Consumul de energie din perioadele de nefuncionare a grupurilor va fi asigurat din sistem, prin racordul la reeaua electrica.

Combustibili utilizai nu este cazul, prin proiectul propus se realizeaz producerea de energie electrica prin conversia puterii apei n energie mecanica i electrica.

Tabelul nr. 1.1

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

--------------------------------------------------------------------------------

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei --------------------------------------------------------------------------------

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor anuala anuala ----------------------------------------------------------------------------

Energie 16,85 GWh/an - Petrol/pacura - electrica - Gaze natura - - Gaze petroliere lichefiate - - Carbune - - Cocs de furnal - - Gaz de furnal - - Gaze de rafinarie -



- Benzine - - Energie electrica 50 MWh/an - Energie termica - - Motorina - - Biogaz - - Altele - ----------------------------------------------------------------------------

1.3. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Perioada de constructie si montaj Substantele toxice si periculoase prezente pe amplasament in cadrul organizarii de

santier pot fi: combustibili, uleiuri si acid sulfuric de la bateriile de acumulatori. Pe perioada de constructie pot fi generate deseuri care contin acest tip de substante.

Vehiculele si echipamentele vor fi aduse in cadrul amplasamentului in stare buna de functionare, cu toate reviziile necesare si cu schimburile de ulei efectuate in unitati specializate. In cazul operatiilor de intretinere a bateriilor de acumulatori se va urma aceeasi procedura.

Perioada de exploatare Materia prima utilizata n producerea energiei electrice n cadrul microhidrocentralei

este apa rului Gilort. Materii auxiliare utilizate in exploatarea centralei sunt uleiurile necesare functionarii

echipamentelor, respectiv uleiul hidraulic pentru actionarea hidroagregatelor si uleiul pentru transformatoarele de putere.

Tabelul nr. 1.2

--------------------------------------------------------------------------------------

Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor prime, a substantei sau anuala/existenta sau a preparatelor chimice*) a preparatului chimic in stoc ----------------------------------------------------------------------------------

- - Categorie Periculozitate**) - Periculoase/ Fraze de risc*) Nepericuloase (P/N) - --------------------------------------------------------------------------------------

Ulei hidraulic 20 l/an Ulei transformator 10 l/an

*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.



**) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane, poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave ireversibile, in cazul in care prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate. Acestia constituie in primul rand factori de stress, avand un potential poluator puternic. Dat fiind specificul activitatii producerea de energie din sursa regenerabila, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica. O categorie aparte de poluanti fizici o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele industriale. Realizarea si functionarea MHC Gilort nu genereaza poluanti de tipul: radiatii electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi). Singurul tip de poluare care s-ar putea produce este zgomotul generat de realizarea propriu-zisa a investitiei intr-o arie protejata, respectiv in situl Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est.

Activitatile generatoare de zgomot din etapa de executie sunt: Activitatea de transport; Activitatea de defrisare a vegetatiei existente pe parcursul traseului; Activitati de constructie: decopertare si depozitare sol vegetal, puscare, excavare,

rambleere, preparare betoane, debitare si confectionare armaturi, etc. Pentru realizarea lucrarilor de defrisare, cat si a diferitelor categorii de lucrari de

constructie se vor utiliza autovehicule si utilaje de mare tonaj, cat si echipamente producatoare de zgomot si vibratii.

Conform literaturii de specialitate, nivelurile de zgomot asociat etapelor construciei sunt :

- dislocare roci prin pucare cu explozibil redus < 95 dB (liniari) la sunete de frecventa joasa i 75 db (A) la sunete perceptibile;

- curatarea suprafeei = 83-85 dB; - excavare = 71-89 dB; - fundare = 75-77 dB; - finisare = 74-89 dB.



Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, cat si a datelor prezentate in literatura de specialitate, se estimeaza ca in zona fronturilor de lucru se genereaza niveluri de zgomot de pana Ia 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp.

In timpul lucrarilor de defrisare, cat si pentru cele de executie, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore.

In functie de tipul de utilaje si mijloace de transport ce vor fi utilizate, se pot compara nivelurile de zgomot ale utilajelor de acelasi tip si se pot preciza puterile acustice ale diverselor utilaje.

Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie :

Lp = Lw 10*log(r2)-8 , in care : Lp nivelul de zgomot ; Lw puterea acustica ; r distanta fata de sursa de zgomot. Puterea acustica caracteristica utilajelor si mijloacelor folosite la defrisare si realizarea

drumului sapaturii sunt expuse in tabelul de mai jos : Utilajul/autovehiculul Putere acustica

Excavator 80-95 Buldozer 110 Screper 110

Autogreder 110 Troliu 90-110

Incarcator 75-85 Basculanta 75-95

Camion 70-80 Compactor 110

In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul cumulat al utilajelor si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse si punctele de masurare. In zona nu exista surse de zgomot care sa influenteze nivelul de zgomot din amplasment, in schimb exista padurea, care se constituie intr-un bun ecran fonic.

In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot la cateva sute de metri fata de surse, trebuie luate in considerare influentele externe: viteza si directia vantului,



absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus si pe baza relatiei mentionate anterior, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la executia obiectivului, la diferite distante fata de surse:

Distanta fata de sursa

Utilaje/mijloace transport (dB) Exca-vator

Buldo-zer

Screper Auto- greder

Troliu Incar-cator

Bascu- lanta

Camion Com-pactor

0 102 102 102 102 102 102 87 72 102 10 82 82 82 82 82 82 67 52 82 20 76 76 76 76 76 76 61 46 76 50 68 68 68 68 68 68 53 38 68

100 62 62 62 62 62 62 47 32 62 200 56 56 56 56 56 56 41 26 56 300 52 52 52 52 52 52 38 23 52

Pe baza datelor expuse se estimeaza ca, in conditii normale de functionare, nivelele de zgomot in zona frontului de lucru variaza intre 72-102 dB. De asemenea, se poate constata ca de fiecare data cand se dubleaza distanta fata de sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu 6 dB.

Conform prevederilor STAS 10009-88 Acustica urbana limite admisibile ale nivelului de zgomot , valoarea la limita amplasamentului este de 65 dB si de 50 dB pentru nivelul de zgomot exterior frontului de lucru. Se observa astfel ca aceasta conditie este indeplinita la distante mai mari de 100 m.

Mentionam ca in zona de executie a nu exista locuinte; traseul de acces spre aceasta zona se face pe drum forestier existent. In schimb, suprafata de teren afectata de investitie se afla in intregime in arie protejata de interes comunitar ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est.

Impactul zgomotului si vibratilor pe durata lucrarilor de executie a obiectivului 24 luni are caracter temporar. Amplasarea organizarii de santier se va face in cadrul CHEMP Novaci 1.



TABEL NR. 1.3

Tipul polurii

Sursa de poluare/

durata de manifestare

Nu

m

r s

urs

e de

po

lua

re

Polu

are

m

ax

im

pe

rmis

(limita

m

ax

im

ad

mis

pe

ntr

u o

m i m

ediu

)

Poluare de fond

(dB)

Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare/reducere

Msuri de eliminare/reducere

a polurii

Pe zo

ne

de

pr

ote

cie

/re

stricie

afe

ren

te o

bie

ctiv

ulu

i , co

nfo

rm

legi

slaie

i n

v

igo

are

Pe zona obiecti-vului (la surs)

dB(A)

Pe zone rezideniale, de recreere sau alte zone protejate; Creterea estimat fa de poluarea de fond

Fr

ms

uri

de

elim

ina

re a

polu

rii

Cu im

plem

en

tare

a

m

su

rilo

r de

elim

ina

re a

polu

rii

Zgomot

A) Etapele de mobilizare / demobilizare echipamente

si utilaje

4-6

65 dB(A) la limita zonei funcionale

45 14 dB 72 - 102 15 dB 5 dB

Sunt surse cu aciune limitat la perioada de mobilizare/demobilizare, active numai pe timpul zilei, cu impact mediu asupra receptorilor nvecinai, avnd n vedere situaia real din teren ( distana sursa receptor) i morfologia acestuia.

B) n faza de execuie

(forez, grup generator,

autoutilitare, excavator,

grup generator,

etc.)

8-10


45 19 dB 102

20 dB

10 dB

Sunt surse exterioare de zgomot cu aciune numai pe timpul zilei In situaia dat necesit msuri speciale de protecie la zgomot, avnd n vedere distana surs receptori. Se vor efectua msurtori ale nivelului de zgomot n timpul activitilor generatoare de zgomote ridicate i daca nivelul de zgomot nregistrat se va situa peste limita admis se vor folosi panouri fonoabsorbante

C) In faza de exploatare (turbine,

generatoare) 2(2)


90-100 70 dB 90-100 70 dB 50 dB

Sunt surse de zgomot continuu, cu actiune permanenta, cu exceptia perioadelor in care se impune oprirea centralei. Se vor prevedea prin proiect masuri de atenuare a zgomotului atat pentru utilaje/echipamente, cat si pentru constructia centralei.

Radiaie Electro-magnetic Nu este cazul Radiaie ionizant

Nu este cazul

Poluare biologic

Nu este cazul



Alte tipuri de poluare fizica sau biologica O alt surs de poluare fizic o reprezint vibraiile, care pot fi identificate n timpul

lucrrilor de pregtire, precum i n timpul executrii lucrrilor, ca fiind datorate utilajelor prezente la anumite faze de execuie. Vibratiile pot fi o sursa de disconfort pentru speciile faunistice din zona traseului lucrarilor.

Vibratiile in acest caz sunt generate in principal de activitatea de puscare, la care se adauga functionarea utilajelor de concasare si sortare. Utilajele mobile utilate cu pneuri nu pot fi considerate ca surse majore de vibraii, n aceast categorie intrnd mijloacele de transport auto.

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor n perioada de execuie se recomanda respectarea urmtoarelor masuri: Execuia lucrrilor se va realiza cu utilaje i echipamente moderne, prevzute cu

sisteme de atenuare a zgomotului; Activitile se vor desfura n intervalul orar 08 - 18, cu respectarea programului

de sfrit de sptmna i a srbtorilor legale; Se va reduce viteza autovehiculelor grele n zona (viteza sczuta poate reduce

nivelul de zgomot cu pana la 5dB); Se va adopta o conducerea preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma

creeaz mai puin zgomot dect frecventele schimbri de acceleraie i frna). In perioada exploatrii microhidrocentralei, vor fi respectate urmtoarele masuri de

reducere a zgomotului i vibraiilor: Operarea echipamentelor i instalaiilor sa se fac conform masurilor de buna

practica pentru controlul zgomotului Aceasta include o mentenana adecvata a echipamentelor, a cror deteriorare poate conduce la creterea zgomotului.

Prin proiect au fost prevzute structuri de control i atenuare a zgomotului: perei interiori, izolarea fonica a utilajelor cu nivel ridicat de zgomot, crearea barierei mpotriva propagrii zgomotului.

Transformatoarele vor fi instalate n camerele tehnice, cu un nivel de izolare de peste 40 dBA; nivelul final este sub maxima admisa.

Montarea utilajelor ce produc vibraii se va face pe supori elastici. Reducerea la un nivel cat mai sczut posibil a operaiunilor cu nivel de zgomot

ridicat, n timpul nopii.



Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei, pe direcia principalelor surse de zgomot, i adoptarea de masuri suplimentare acolo unde este cazul.

In oricare din etapele exploatrii obiectivului se va respecta: - nivelul de zgomot echivalent continuu la limita incintei: max. 65 dB(A), conform

STAS 10009/1988; - in interiorul incintei: nivelul limita de 87 dB(A) conform Normelor generale de

protecia muncii-2002.

1.5. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternativa "0" reprezint situaia existent n care microhidrocentrala nu se realizeaz, efectele fiind de natura economic, zona fiind lipsit de o oportunitate de dezvoltare. Prin aceast alterativ ponderea energiei neregenerabile rmne constant (nu scade), iar agresiunea antropica se manifesta prin:

- tierile de pdure desfurate n zona;

- transportul masei lemnoase;

- distrugerea vegetaiei ierboase datorita pstoritului.

Neimplementarea proiectului conduce la pierderea unor oportuniti;

- valorificarea potenialului energetic al rului Gilort;

- sporirea bugetului local.

Alternativa propusa: Proiectul propus va asigura un program de dezvoltare local bazat pe valorificarea economic a potenialului hidroenergetic al rului Gilort i pe o diversificare a modului n care sunt valorificate resursele naturale ale zonei. Realizarea proiectului microhidrocentralei va asigura condiiile n care presiunea social dat de nevoia de a se promova afaceri aductoare de venit se orienteaz i ctre alte activitti dect exploatarea de mas lemnoas.

n cadrul studiilor pentru fundamentarea soluiei de amenajare hidroenergetic s-au analizat mai multe variante de realizare a acestei investiii:

1. Varianta cu realizarea aduciunii sub forma unei galerii care implica un volum mare de lucrri n subteran dar care ridica problema depozitrii n halde de steril a unor volume circa 12 mii mc de steril. Soluia a fost analizat pe parcursul mai multor studii derulate in perioada 1980-2000 i s-a dovedit a fi nefezabil din punct de vedere economic n condiiile economice din prezent;



2. Varianta ce implica realizarea aduciunii prin pozarea acesteia ngropat pe toat lungimea sub traseul drumului forestier. Soluia a fost analizat n cadrul ultimul studiu de fezabilitate ntocmit de ctre SC ISPH SA, dar pentru aceasta soluie nu s-au putut obine toate avizele i acordurile necesare autorizrii lucrrilor de construire astfel nct se promoveaz soluia cu aduciunea pozat parial pe drum i partial pe versant.

3. Varianta care prevede pozarea aduciunii att pe drumul forestier ct si pe versant care este ultima variant analizat i pentru care s-a putut obine acordurile deintorilor de terenuri, acordul primriei n cadrul Certificatului de Urbanism, avizul de gospodrire a apelor precum i acordul Ocolului Silvic Novaci. Pentru aceast variant sunt n curs toate demersurile necesare pentru autoriyarea lucrrilor de construire;

Alternativa recomandata Varianta recomandata din punct de vedere al traseului aduciunii este pozarea

acesteia parial pe sub drumul forestier existent i parial pe lng versant mal drept. Aceasta varianta este recomandata ca fiind optima att din punct de vedere

tehnico-economic, cat i din punct de vedere al proteciei mediului, din urmtoarele motive:

este mult mai puin invaziva; nu implica ocuparea de noi suprafee; implica lucrri de defriare minime; costuri mult mai mici de realizare. Realizarea investiiei corespunde angajamentelor Romniei privind sporirea

ponderii utilizrii resurselor regenerabile de energie i reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin nlocuirea tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor fosili utilizai la producerea de energie.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie Producia de energie electrica utiliznd ca resursa primara apa este un proces de

conversie energetic prin care este transformat energia potenial a apei n energie electrica.

Elementele componente ale unei amenajri hidroenergetice sunt prezentate schematic:



Schema de amenajare MHC

Principalele componente ale unei MHC sunt: - Captarea apei este realizat de pragul de captare prevzut cu priz de ap; pentru

asigurarea calitii apei captate, adiacent prizei de captare este prevzut un desnisipator continuat cu camera de ncrcare a conductei de aduciune.

- Conducta de aduciune cu rolul de a transporta apa de la captare la centrala cu pierdere de energie minim.

- Cldirea MHC in care se afl echipamentele i instalaiile cu rolul de a transforma energia hidraulic n energie mecanica (prin turbina hidraulic) i ulterior n energie electric (cu ajutorul generatorului electric).

Captarea va funciona n urmtoarele regimuri: Regim de funcionare normala (primvara, vara, toamna); Regim de funcionare pe timp friguros. n afara regimurilor de funcionare, echipamentele captrii permit efectuarea

urmtoarelor manevre: - splare locala a frontului captrii; - splarea desnisipatorului; - punerea la uscat n vederea reviziei sau reparaiei.



Regimul de funcionare normala Aceasta situaie se realizeaz n condiii de exploatare normal cnd, dup dezghe sau

viituri de primvara, s-a efectuat splarea desnisipatorului i a frontului captrii i a fost nchis frontul deschiderii de splare. Apa este captata prin grtar i intra n desnisipator, debitul maxim fiind controlat cu ajutorul seciunii de control. De aici apa trece n camera de ncrcare de unde este preluata de conducta de aduciune.

Acest regim de funcionare are n vedere urmtoarea situaie a echipamentelor captrii: - grtarul de captare este curat; - batardoul amonte i vana aval de la deschiderea de splare sunt n poziia nchis; - vanele de splare ale desnisipatorului sunt n poziia nchis; - vana de admisie n conducta de aduciune deschisa. n acest regim de funcionare se msoar i se transmit la centrul de supraveghere

urmtoarele date: - nivelul depunerilor solide din desnisipator prin intermediul traductoarelor de depuneri

solide; - nivelul apei n desnisipator.

Regimul de funcionare pe timp friguros Aceasta situaie se creeaz iarna, cnd apar perioade geroase cu posibilitatea

ngherii grtarului. Apa se capteaz pe sub podul de gheata prin grtarul de la deschiderea de splare i va urma apoi acelai traseu ca i n cazul regimului de funcionare normala. Acest regim de funcionare are n vedere urmtoarea situaie a echipamentelor captrii:

- batardoul amonte de la deschiderea de iarn este n poziia deschis; - vana plan aval de la deschiderea de iarn este n poziia nchis; - radierul are grtarul montat; - vanele pentru splarea desnisipatorului sunt n poziia nchis; - vana de admisie n conducta de aduciune deschis. n acest regim de funcionare se msoar i se transmit la centrul de supraveghere

aceleai date ca i n cazul regimului de funcionare normal.

Splarea frontului captrii Aceast operaie se efectueaz naintea trecerii captrii la funcionarea pe timp friguros

i primvara, dup trecerea viiturilor. De asemenea, dup fiecare viitur trebuie inspectat frontul captrii i daca este colmatat se efectueaz splarea local (n zona grtarului) a



acestuia. Pentru efectuarea splrii, echipamentele de la deschiderea de iarn se afl n urmtoarea poziie:

- vana plan aval n poziia deschis; - vana plan din amonte n poziia deschis; - radierul este acoperit cu capac. Apa va trece prin aceast deschidere i va curge n aval. Este indicat s se efectueze

splarea cnd pe ru este un debit afluent mai mare dect debitul modul pentru a avea o eficien mai bun a splrii. Dup efectuarea splrii i ndeprtarea depunerilor pn la radierul deschiderii de splare, se revine la funcionarea normal.

Splarea desnisipatorului Aceast operaie se poate realiza, atunci este dat semnalul de nivel ridicat depuneri i

este necesar pentru a evita intrarea materialului solid pe aduciune. Personalul de exploatare se deplaseaz la captare, iar splarea se face astfel:

- se deschide vana de splare, care face ca apa aflat n bazin s se evacueze n ru antrennd i materialul solid depus. Efectul de curire se menine datorit apei care trece prin desnisipator la debitul maxim dat de seciunea de control de la intrarea n desnisipator;

- vana rmne n poziia deschis cca. 10 min, timp considerat suficient pentru splarea materialelor solide depuse;

- se nchide vana de splare i se trece la exploatarea normal.

2.2. Lucrari specifice executiei obiectivului Captarea n conformitate cu prevederile STAS 4273/83 pragul de captare se ncadreaz n

clasa IV- a de importanta (construcii hidrotehnice a cror avariere are o influenta redusa asupra altor obiective social-economice), respectiv n categoria 4 (6 < H < 10 m).

Construcia pragului de captare presupune decopertarea de pe ntreaga suprafa a amprizei lucrrilor a stratului de sol vegetal, transportul i depozitarea acestuia pe platforma tehnologic situat n curtea CHEMP Novaci 1. Pmntul vegetal urmeaz a fi folosit la amenajarea final a terenului de pe traseul aduciunii i n zonele n care se vor face rempduriri.

Pentru atingerea cotelor de fundaie, bolovniul i pietriul din ampriza de fundaie vor fi ndeprtate prin metode mecanice. Materialul rezultat va fi transportat pe platforma



tehnologic situat n curtea CHEMP Novaci 1 i poate fi folosit ulterior pentru lucrrile de umpluturi de la aduciune.

Metoda de realizare a construciilor captrii este procedeul clasic de turnare a betonului. Betonul C12/15 este folosit pentru turnarea fundaiilor, radierelor, pereilor, stlpilor, grinzilor i planeelor. Se utilizeaz ciment, nisip, pietri de diferite sorturi i apa.

Betonul ciclopian este betonul simplu, n masa cruia au fost nglobai la turnare bolovani de piatra naturala. Este folosit pentru fundaii sau ziduri n elevaie.

Conducta de aduciune Transportul debitului de ap ntre captare i central se realizeaz printr-o conduct

de aduciune metalic, proiectat la diametrul interior 1400 mm cu lungimea de cca. 4430 m.

Pentru realizarea traneei n care va fi pozat conducta se vor executa spturi mecanice; n zonele n care spturile vor intercepta blocuri de stnc, acestea vor fi fracturate utiliznd linii de microexplozii cu exploziv redus; materialul fracturat va fi excavat i ndeprtat din amplasament cu ajutorul utilajelor mecanizate. Excedentul de material va fi transportat i depozitat pe platforma tehnologic situat n curtea CHEMP Novaci 1.

Deoarece lucrrile de excavare n material dur utiliznd tehnologia de pucare cu exploziv redus solicit ndeplinirea unor condiii speciale de autorizare acestea vor fi realizate cu societi comerciale autorizate pentru executarea acestora. Toate msurile necesar a fi luate pentru sigurana lucrrilor, autorizarea utilizrii explozivilor, transportul i manipularea acestora sunt n sarcina prestatorului autorizat pentru aceste servicii.

Dup realizarea traneei de pozare segmentele de conduct sunt lansate n an i vor fi asamblate ntre ele prin sudur. Pe tronsoane se va realiza proba de presiune hidraulic i apoi se va putea trece la refacerea terenului astfel nct suprafaa final a terenului amenajat s revin la starea iniial

Pentru refacerea drumului se vor realiza umpluturi peste conduct pn la atingerea cotelor iniiale i obinerea unui strat rutier corespunztor clasificrii a drumului (drum forestier).

n lucrrile de art ce apar pe traseul aduciunii precum i n elementele de protecie care pot fi necesare se vor utiliza elemente prefabricate din beton sau se vor turna elementedin betonul clasa C16/20 (BcH 20) care va fi adus gata preparat pe amplasament.



Distribuitorul n zona de final a conductei, la intrarea n central este amplasat distribuitorul cu

ramificaie asimetric, prevzut cu 2 fire pentru cele doua agregate ale centralei. Aceast confecie metalic este nglobat ntr-o structura de beton. Betonul folosit

este clasa C16/20 (BcH 20). Montajul distribuitorului se va executa n amplasament, pe inele de rezemare, se va verifica, apoi se va realiza proba de presiune hidraulic. Dup probarea hidraulic, nainte de a fi golit, distribuitorul se va betona.

Distribuitorul se confecioneaz din elemente pregtite n uzin (atelier) precum i elemente confecionare n antier.

Centrala Centrala va fi amplasat pe malul drept al rului Gilort, n zona de confluen cu

prul niratele, afluentul su de pe partea stng, n extravilanul localitii Novaci, jud. Gorj, pe o platform amenajat la cota 676,5 mdMN. Suprafaa ocupata de platforma centralei este de 815 mp.

Suprafaa platformei va rezulta n urma lucrrilor de terasamente i va avea profil mixt (parial sptur, parial umplutur). Asigurarea stabilitii i a siguranei platformei se va face spre latura dinspre ru prin protejarea cu un zid de sprijin turnat din beton C12/15 i beton ciclopian. Incinta de interes din platforma centralei va fi mprejmuit cu un gard cu panouri din srm i stlpi metalici cu fundaii izolate.

Pentru realizarea infrastructurii centralei se vor executa lucrri de excavaii cu mijloace mecanizate pn la atingerea cotelor de fundare din proiect. Excedentul de material va fi ncrcat i transportat n vederea depozitrii pe platforma tehnologic situat n curtea CHEMP Novaci 1.

Infrastructura va fi realizat prin turnarea betonului armat monolit. Fundaia va avea o adncime de cca. 4 m pe stratul de granite slab alterate,

Suprastructura se dezvolt pe dou niveluri n zona staiilor electrice i camerei de comand. Structura de rezisten este realizat din cadre transversale din beton armat rigidizate prin grinzile longitudinale i planeele de la cele doua niveluri (planeul camerei de comand; planeul de acoperi).

Acoperiul este de tip teras n care s-au prevzut dou goluri tehnologice acoperite cu luminatoare metalice demontabile.

Debuarea la ru se va face direct din bazinul de linitire al centralei printr-un deversor, din care apa este condus pe o caset din elemente prefabricate din beton pe o lungime de cca. 16 m i apoi pe nc 15 m pe un canal de fug pereat.



2.3. Activitati de dezafectare Nu este cazul, realizarea obiectivului propus nu implica dezafectare de constructii,

echipamente, instalatii, utilaje sau constructii.

3. Managementul deseurilor

In perioada de executie a obiectivului Pe amplasamentul aferent lucrarilor vor rezulta in principal deseuri tehnologice de

tipul: steril provenit din excavatii, deseuri metalice, deseuri PVC si deseuri menajere generate de personal in timpul executarii lucrarilor .

Temporar, pot fi generate depozitari necontrolate de deseuri. De asemenea, accidental, pot fi scurgeri de pasta de ciment si suspensii din betoniere sau din locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii.

Tabelul nr. 3.1 Denumirea deseului*

Cantitatea prognozata a fi generata

(tone)

Starea fizica Codul privind principala proprietate

periculoasa**

Codul clasificarii

statistice***

Mangementul deseurilor cantitatea (tone)

Solid Lichid Semi solid

Valorifi-cata

Eliminata Ramasa in stoc

Deseuri biodegradabile 5 t X - - 20 02 01 5 t

Deseuri municipale

(inclusiv menajere)1 t X - - 20 03 01 1 t

Deseuri metalice 10 t X - - 17 04 07 10 t Deseuri de materiale

de constructie 10 t X - - 17 01 07 10 t

Sol excavat 5000 mc X - - 17 05 04 4000 mc 1000 mc Steril 5000 mc X - - 01 04 08 4000 mc 1000 mc

Ulei uzat 50 l X - - 13 02 08*

50 l Filtre ulei 4 buc X - - 16 01 07

*

4 buc Acumulatori uzati/

baterii uzate 4 buc X - - 16 06 01*

4 buc

Anvelope uzate 12 buc X - - 16 01 03 12 buc Materiale plastice 1 t X - - 17 02 03 1 t

*)In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

**)Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001.

***)La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.



Deseurile biodegradabile provin din lucrarile de defrisare a terenului si constau in crengi, frunze si arbusti. Acestea vor fi stocate temporar pe amplasament, dupa care vor fi incarcate in autobasculanta si transportate la rampa de gunoi din zona.

Deseuri municipale amestecate, constand in principal din deseurile menajere generate de personalul executant vor fi colectate in saci menajeri si vor fi eliminate periodic cu societatea de salubritate din zona.

Amestecuri de deseuri metalice care rezulta din confectionarea armaturilor si montarea pieselor metalice de legatura, protectie, etc. Acestea vor fi stocate temporar pe amplasamentul organizarii de santier de la CHEMP Novaci 1 in containere metalice si vor fi valorificate prin societati specializate.

Deseurile de materiale de constructie provin din lucrarile de preparare, turnare si decofrare; vor fi stocate temporar in gramezi in zonele de amplasare a obiectelor care necesita turnare (captare, camine, cladire centrala), dupa care vor fi transportate la organizarea de santier si vor fi eliminate la rampa de deseuri inerte cea mai apropiata.

Solul excavat va rezulta din lucrarile de decopertare si va fi depozitat separat pe amplasamentul organizarii de santier din incinta CHEMP Novaci 1, in scopul reutilizarii lui la lucrarile de refacere a amplasamentului.

Sterilul rezultat din lucrarile de derocare, excavare, sapatura va fi depozitat in cadrul organizarii de santier si va fi reutilizat in cea mai mare parte la constructiile hidrotehnice, amenajarea albiei raului, ziduri de sprijin, stabilizare maluri si ca material suport pentru amenajarea drumului si incintei centralei, motiv pentru care cantitatea va fi redusa.

Cantitatea ramasa va fi transportata la rampa de deseuri inerte, unde poate fi valorificata ca strat de acoperire intermediar.

Uleiul uzat va fi colectat separat in recipiente metalice depozitate temporar in incinta CHEMP Novaci 1, in scopul valorificarii/eliminarii prin societati autorizate.

Anvelopele uzate de la vehicule si echipamente vor fi depozitate temporar pe amplasamentul organizarii de santier si vor fi predate spre reciclare/valorificare.

Filtrele uzate, materialele textile si materialele absorbante contaminate cu produse petroliere (carburanti, lubrifianti, etc) vor fi colectate in saci de plastic si vor fi eliminate cu societati autorizate.

Acumulatori uzati/baterii uzate provenite de la vehicule si echipamente vor fi colectate in recipienti metalici sau PVC si vor fi predate spre reciclare.

Deseurile de materiale plastice rezulta din ajustarea diverselor piese din polietilena si din resturile de ambalaje. Aceste deseuri pot fi valorificate prin societati specializate.



Conform Ordonantei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 si art. 18 din HG 856/2002, deseurile generate se incadreaza majoritar in categoria deseurilor nepericuloase.

Singurele deseuri periculoase rezultate care necesita un program special de gospodarire, in acord cu reglementrile in vigoare si pe principiile unui management ecologic, sunt cele rezultate din activitatile de intretinere si reparatii a mijloacelor auto si utilitarelor. Aceste tipuri de deseuri se materializeaza in:

- anvelope uzate; - acumulatori uzai; - uleiuri de motor; - piese metalice uzate si nlocuite; - filtre de ulei. Activitatea de intretinere a utilajelor nu se va executa pe amplasamentul analizat, ci

numai in cadrul organizarii de santier din incinta CHEMP Novaci 1. Toate utilajle, autoutilitarele vor fi aduse in amplasamentul analizat in stare normala de functionare, avand efectuate reviziile tehnice.

In perioada de exploatare a obiectivului Functionarea microhidrocentralei implica generarea de deseuri de tip municipal, dar i

alte categorii de deseuri rezultate ca urmare a desfasurarii diferitelor activitati pe amplasament: uleiuri uzate de la turbine i compresoare. Gestiunea i eliminarea uleiurilor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG 662/2001, completata i modificata prin HG 441/2002 i HG 1159/2003.

Tipurile de deseuri ce urmeaza a fi generate pe perioada de exploatare sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Denumirea deseului*

Cantitatea prognozata a fi generata

(tone)

Starea fizica Codul privind principala proprietate

periculoasa**

Codul clasificarii

statistice***

Mangementul deseurilor cantitatea (tone)

Solid Lichid Semi solid

Valorifi-cata

Eliminata Ramasa in stoc

Deseuri menajere 0,1 t/an X - - 20 03 01 0,1 t/an Uleiuri uzate 0,03 t/an X - - 13 02 08

*

0,03 t/an Deseuri metalice 0,2 t/an X - - 17 04 07 0,2 t/an

Deseurile menajere vor fi colectate selectiv in europubele inscriptionate corespunzator, amplasate in spatiu special destinat in incinta centralei, cu posibilitate de



racordare la apa in scopul igienizarii. Aceste deseuri vor fi eliminate periodic cu societatea de salubritate din zona.

Uleiurile uzate de la turbine si grupurile hidraulice vor fi colectate separat, pe tipuri de uleiuri, in recipientii de la furnizor si vor fi valorificate/eliminate prin societati specializate.

Deseurile metalice rezultate in urma operatiilor de intretinere si reparatie a echipamentelor centralei vor fi colectate pe tipuri de deseuri (feroase/neferoase) si vor fi stocate in recipiente metalice, urmand a fi valorificate periodic prin societati specializate.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Activitatea din amplasament nu va avea impact transfrontalier; amplasamentul obiectivului nu se afla in apropierea frontierelor tarii.

Lucrrile propuse sunt amplasate n bazinul hidrografic Jiu, respectiv captarea n albia minora a rului Gilort, la cca. 200 m aval de confluenta cu prul Romanu, iar microhidrocentrala pe malul drept, aval la 4 km, pe proprietatea Obtei Pietrele ipotului i Vaca, n amonte de MHC Novaci 1, localitatea Novaci, judeul Gorj.

n acelai timp, proiectul se afla n ntregime n situl de importanta comunitara ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, declarat prin ordinul MMDD nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romania, al crui custode este S.C. Butterfly Effect S.R.L. Craiova.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 100/01.11.2011, terenul pe care se vor executa lucrrile propuse se afla n extravilanul localitii Novaci dup cum urmeaz:

- pe proprietatea d-lui Patrascoiu Dumitru s-a concesionat o suprafa de 6000 mp n baza contractului de concesiune nr.10222/29.10.2008 care va fi ocupat parial de lucrrile de la pragul de captare;

- pe proprietatea Obstei Pietrele ipotului i Vaca s-a concesionat o suprafa de 5000 mp n baza contractului de concesiune nr. 9753/25.10.2008 care va fi ocupat parial de lucrrile de la platforma centralei, drumul de acces i tronsonul de aduciune pozat pe versantul drept al vii;

- pentru terenul aflat n administrarea RNP Romsilva, Direcia Silvica Gorj Ocolul Silvic Novaci s-a obinut acordul acestei instituii cu nr. 616/25.02.2013 pentru realizarea lucrrilor de la pragul de captare i tronsonul de aduciune pozat pe drumul forestier;



- pentru realizarea lucrrilor din albia rului Gilort la pragul de captare s-a obinut avizul ABA Jiu cu nr. 137/28.11.2012;

Terenul care urmeaz sa fie ocupat de lucrri are suprafaa totala de 9605 mp.

4.1. Apa 4.1.1.Hidrologie Zona care va fi afectata de lucrrile de realizare a MHC se afla pe cursul Gilortului.

Amonte de localitatea Novaci, Gilortul curge intr-o vale ngusta, cu versani cu pante uneori de peste 450, acoperite de pduri de fag n amestec cu conifere.

Afluent pe partea stng a rului Jiu, Gilortul (cod cadastral VII.1.34) are o suprafa de bazin de 1358 km2 i curge pe direcia general nord-sud pe o distan de 116 km i pe o diferen de nivel de 2412 m, ntre cota maxim de 2518 m (Vrful Parngu Mare) i cea minim de 106 m (la confluena cu Jiul).

Gilortul izvorte de pe versantul sudic al Parngului, de sub vrful Parngul Mare (2518 m) i strbate aproape paralel cu Jiul aceleai uniti de relief de la sud de Carpai.

Suprafaa bazinului hidrografic se desfoar pe trei uniti de relief distincte i bine individualizate: zona carpatic (25%), respectiv versantul sudic al munilor Parng, zona subcarpatic (38%) respectiv Subcarpaii Gorjului care aparin Subcarpailor Getici i zona piemontan (37%) respectiv Piemontul Getic cu dou subuniti: Gruiurile Jiului, pe dreapta Gilortului i Piemontul Olteului pe partea stng a vii Gilortului.

Gilortul i principalii si aflueni n sectorul montan (Galbenu, Mohoru, Romanu, Hirieti, Anini, Crpini, Crasna, Valea Larg) prezint o direcie general nord - sud i bazine ramificate, astfel nct versanii acestora au o orientare predominant vestic i sud-estic. Ca excepie, cursul Gilortului n sectorul dintre confluenele cu Mcria i Romanu, schimb orientarea avnd o directive aproximativ vest-est.

n cursul superior, pn la ieirea din munii Parng (Novaci), are o vale tipic montan cu pante accentuate de peste 65%, profil al albiei n form de V i pe o mic poriune, n depozite calcaroase formeaz chei. Reeaua hidrografic are o densitate ridicat, de 0,6 0,7 km/km2.

Pe tot traseul analizat intre confluenta cu prul Romanu i zona de amplasare a microhidrocentralei, cursul Gilortului este rapid, cu numeroase minicascade i cu debit mare, alimentat de numeroase praie care se scurg att de pe versantul vestic, cat i de pe cel estic.



Prul Romanul are la rndul sau un debit important, drennd un bazin care se nvecineaz la nord i est cu culmile Parngului. n zona confluentei valea Gilortului are o lrgime de cca. 40 m.

Elementele morfometrice pentru seciunea de interes sunt prezentate n tabelul de mai jos.

Nr. crt Cursul de ap Seciunea de calcul F (km2) Hm

(mdMN) 1 Gilort Cot teren 825,0 mdM 79,20 1538

Notaiile folosite sunt: F- suprafaa bazinului de recepie n km2; Hm - altitudinea medie a bazinului de recepie n mdMN.

Debite medii lunare multianuale (m3/s) n regim natural Rul

seciunea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media multianual

Gilort cota 825,0

mdM 2,26 2,94 3,96 6,43 6,65 4,83 2,94 2,05 1,70 2,05 2,40 2,55 3,40

Debitele minime lunare multianuale (m3/s) n regim natural Rul

seciunea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media multianual

Gilort cota 825,0 mdM

0,50 0,50 0,70 1,30 1,64 0,83 0,52 0,37 0,32 0,30 0,58 0,51 0,67

Date asupra duratei debitelor medii zilnice pe rul Gilort, S.H. Novaci

K=Q/Qmediu Durata (%) Nr. de zile corespunzatoare duratei

7,717 0,1 0,4 5,364 0,5 1,8 4,541 1 4 2,913 5 18 2,232 10 37 1,759 15 55 1,470 20 73 1,270 25 91 1,101 30 110



0,971 35 128 0,845 40 146 0,756 45 164 0,684 50 183 0,616 55 201 0,556 60 219 0,497 65 237 0,440 70 256 0,386 75 274 0,333 80 292 0,292 85 310 0,256 90 329 0,181 95 347 0,149 97 354 0,112 98,56 360

Debite maxime (m3/s)

Rul Seciunea F H Debite maxime cu asigurarile p%

(Km2) (mdM) 0,5% 1% 2% 5% 10% Gilort Cot teren 825,0 mdM 79,20 1538 317 261 205 140 96,2

Regimul aluvionar Pe baza observaiilor directe i msurtorilor la staiunile hidrometrice din bazinul

hidrografic Gilort au fost determinate debitele solide multianuale n suspensie. Pentru debitul trt nu exist msurtori efectuate la s.h., fapt pentru care se

apreciaz n tabelul de mai jos, conform literaturii de specialitate, ponderea ntre debitul solid trt i debitul solid n suspensie. Debitele solide multianuale n regim natural sunt prezentate n tabelul urmtor.

Debite solide multianuale (kg/s) Rul Seciunea F (km2) Rtrt Rsuspensie Rtotal Gilort Cot teren 825,0 mdM 79,2 0,9 0,05 0,905

4.1.2. Alimentarea cu apa Instalatii hidrotehnice: Captarea Pragul de captare este amplasat pe rul Gilort, la cca. 170 m (n linie dreapta pe

direcia N-S) aval de confluenta cu prul Romanu.



n planul de situaie este delimitat ampriza lucrrilor caracterizat de axa de trasare a pragului de captare definit de punctele A (X=420280; Y=393559) i B (X=420281; Y=393606) i prin axa de trasare a desnisipatorului definit de punctele C (X=420284; Y=393599) i D (X=420247; Y=393600).

Principalele caracteristici morfometrice i hidrologice ale rului n seciunea captrii sunt urmtoarele :

- suprafaa bazinului de recepie ...................79,2 kmp. - altitudinea medie .......................................1538 mdMN - lungimea de la izvor ...................................12 km - panta medie a rului pe acest sector .........cca 2,5 % - cota n talveg .............................................~ 825,00 mdMN - debitul mediu multianual n regim natural.3,40 m3 /s - debite maxime cu diferite asigurri :

Asigurarea [ % ] 0,1 0,5 1 2 5 10 Qmax [m3 /s] 447 317 261 205 140 96,2

- caracteristicile hidrografului de viitura : Tcr = 7 ore; Ttotal = 30 ore; = 0,26.

n conformitate cu prevederile STAS 4273/83 pragul de captare se ncadreaz n clasa IV de importanta (construcii hidrotehnice a cror avariere are o influenta redusa asupra altor obiective social-economice), respectiv n categoria 4 (6 < H < 10 m).

n conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 dimensionarea pragului de captare s-a fcut inndu-se cont de valoarea n regim natural a debitului maxim cu asigurarea Q5% = 140 mc/s.

Captarea propriu-zisa este de tipul priza la firul apei. Schema funcionala a unei astfel de captri comporta doua obiecte importante: pragul de captare i desnisipatorul.

Pragul de captare (cota crestei deversorului 830,30 mdMN) are rolul de a realiza cota de captare stabilita i este alctuit din urmtoarele subansambluri:

Cmpul deversor sau descrctorul de ape mari, din beton C12/15 i beton ciclopian, cu profil transversal profilat hidraulic, terminat cu trambulina de aruncare a lamei deversante pentru ndeprtarea zonei de impact.

Lungimea total a frontului deversor, incluznd i cmpul de captare, asigura evacuarea prin deversare a vrfului viiturii de calcul Q5% = 140 mc/s cu o lama deversanta de cca. 1,70 m.



Fanta, nglobata n scara de peti pentru tranzitarea debitului de servitute Cmpul de captare prevzut cu grtar pentru captarea debitelor afluente n

seciune pana la valoarea debitului instalat. Grtarul are o nclinare pe direcia amonte - aval de 40 % care ii asigura autocurirea;

Cmpul de punere la uscat a grtarului care permite coborrea nivelului apei sub nivelul grtarului n vederea eventualelor remedieri a acestuia, avnd n acelai timp i un efect de splare-evacuare a depunerilor de aluviuni din zona prizei. Tot n cmpul de punere la uscat este prevzuta o priza de iarna, care asigura captarea debitelor afluente i n perioada de iarna pe sub nivelul unui eventual pod de gheata.

Desnisipatorul are rolul de a retine i evacua debitul solid antrenat din bieful amonte. Datorita pantei naturale relativ reduse a rului pe sectorul respectiv (in medie 2,5%) i pentru a asigura condiii de splare-evacuare gravitaionala a depunerilor, desnisipatorul a fost conceput n doua compartimente.

Desnisipatorul asigura depunerea debitului solid pn la particula cu d = 0,25 mm n proporie de 98%.

Camera de ncrcare (nivel normal de exploatare 828,00 mdMN) este poziionata n stnga desnisipatorului; din camera de ncrcare pornete conducta de aduciune DN 1400.

Viteza de variaie a nivelului n camera de ncrcare este redusa (datorita volumului realizat n aceasta) i permite, n funcie de debitul afluent, reglarea debitului instalat sau oprirea n timp util a agregatelor, prin intermediul unui sistem de transmitere a datelor ctre centrala.

Echipamentul mecanic al captrii Din punct de vedere constructiv i funcional, captarea Gilort este proiectata pentru

prelevarea unui debit instalat de 3,0 m3/s. Echiparea, care implic soluii de urmrirea parametrilor de la distanta permite funcionarea fr personal permanent de exploatare.

n cadrul captrii Gilort sunt amplasate urmtoarele echipamente: - un grtar de captare avnd lungimea de 4 m ; - un grtar al prizei de iarn; - un batardou pentru priza de iarna; - o vana plana cu acionare manuala amplasata n aval de priza de iarna, pe

deschiderea de splare; - doua vane plane cu acionare manuala, pentru splarea desnisipatorului; - doua traductoare pentru semnalizarea stratului de depuneri n desnisipator; - un traductor de nivel.



Echipamentul electric al captrii Captarea este prevzuta cu: - cutie de alimentare, distribuie i automatizare pentru instalaiile aferente captrii; - cabluri de 0,4 kV pentru alimentarea echipamentelor de automatizare; - instalaie de legare la pmnt. Transmiterea datelor de la captarea Gilort la MHC Gilort se va realiza prin fibra optica

montata ngropat.

Aduciunea Conducta de aduciune asigura transportul debitului de apa ntre captare i centrala i

este o conducta metalica, cu diametrul interior 1400 mm, cu lungimea de cca. 4430 m. n planul de situaie este delimitat ampriza lucrrilor caracterizat de axa de trasare a

conductei definit prin puncte de coordonate geografice. Soluia de montaj a conductei de aduciune prevede pozarea acesteia ngropat i

realizarea umpluturilor peste aceasta. Din lungimea total de 4430 m, pe o lungime de 3160 m conducta va fi ngropat sub drumul forestier iar pe restul de 1270 m pe versantul drept al vii Gilortului. Pe traseul aduciunii conducta intersecteaz praie i toreni necadastrai pentru care s-au prevzut 18 subtraversri. La cca. 1150 m aval de pragul de captare, conducta de aduciune traverseaz Gilortul mpreun cu drumul forestier pe care este montat.

Conducta de aduciune Gilort va fi realizat din segmente de eava cu lungimi de 6 m, cu grosimi de perete variabile, funcie de poziia n amplasament coroborata cu diagrama presiunilor. Segmentele de conduct utilizate vor fi prevzute cu mufe sferice care permit devierile de direcie ale traseului aduciunii iar rigidizarea mecanic i etanarea mufelor sferice se va face prin sudur. ntreaga aduciune este protejat mpotriva coroziunii cu un liner de rin free epoxy, inert, aplicat n fabrica ce va livra segmentele de conduct.

Distribuitorul este piesa final a aduciunii i realizeaz repartizarea apei ctre cele dou turbine care echipeaz centrala hidroelectric. Distribuitorul va avea o ramificaie asimetrica i ntreaga lui confecie metalica va fi nglobat ntr-o structura de beton.

Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa Proiectul propus va asigura un program de dezvoltare local bazat pe valorificarea

economic a potenialului hidroenergetic al rului Gilort i pe o diversificare a modului n care sunt valorificate resursele naturale ale zonei. Realizarea proiectului microhidrocentralei va



asigura condiiile n care presiunea social dat de nevoia de a se promova afaceri aductoare de venit se orienteaz i ctre alte activitti dect exploatarea de mas lemnoas.

n cadrul studiilor pentru fundamentarea soluiei de amenajare hidroenergetic s-au analizat mai multe variante de realizare a acestei investiii si a fost aleasa varianta expusa din urmtoarele motive:

- este mult mai puin invaziva; - nu implica ocuparea de noi suprafee; - implica lucrri de defriare minime; - costuri mult mai mici de realizare. Realizarea investiiei corespunde angajamentelor Romniei privind sporirea ponderii

utilizrii resurselor regenerabile de energie i reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin nlocuirea tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor fosili utilizai la producerea de energie.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa Din investigarea n teren s-a constatat ca pe tot traseul dintre confluenta cu paraul

Romanu i zona de amplasare a centralei, rul Gilort are un curs rapid, cu numeroase minicascade i un debit mare, alimentat de numeroase paraie. De asemenea, paraul Romanu are un debit important, asigurat de paraiele de pe ambii versanti.

Zona extrem de bogata n paraie, clima umeda i precipitatiile abundente din primvara, toamna i iarna asigura un debit mare raului Gilort, astfel inct influenta lucrrilor proiectate va fi minima si nu sunt necesare masuri suplimentare de imbunatatire a alimenatrii cu apa.

Informatii privind calitatea apei folosite: pe acest sector de ru nu exist surse de poluare aa nct apele rului Gilort pot fi considerate ape naturale de munte.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse n aval de zona n care se va realiza viitoarea microhidrocentrala se afla n funciune 6

centrale: CHEMP Novaci 1 bis i CHEMP Novaci 1-5, care valorifica potenialul hidroenergetic al rului Gilort intre cotele 607,40 mdM i 380,00 mdM.

Apa este captat n amonte de CHEMP Novaci 1 prin intermediul unui prag deversor i adus in centrala pe un canal de coast casetat cu curgere liber.



CHEMP Novaci 1 bis utilizeaza partial uvrajele existente, astfel incat pentru prelevarea debitului s-a folosit captarea existenta (captarea Novaci 1), precum si bazinul desnisipator aferent acesteia, completate de un desnisipator si bazin compensator noi.

CHEMP Novaci 2, 3 i 4 turbineaz apa provenit din CHEMP Novaci 1 i apa captat cu un prag deversor pe diferena de bazin de la captare la CHEMP Novaci 1.

CHEMP Novaci 5 turbineaz apa provenit de la CHEMP Novaci 4 i apa captat cu un prag deversor pe diferena de bazin de la CHEMP Novaci 1 la CHEMP Novaci 4.

Principalele caracteristici ale CHEMP-urilor mai sus mentionate sunt:

Denumire centrala Hb [m] Qi [mc/s] Pi

[MW] Novaci 1 Bis 52,9 2 0,86 Novaci 1 50,32 1,64 0,72 Novaci 2 50,7 4,7 1,74 Novaci 3 47 4,7 1,68 Novaci 4 45,5 4,7 1,68 Novaci 5 33 5,2 1,13

Mentionam faptul ca S.C. ISPH S.A. detine toate autorizatiile necesare desfasurarii acivitatii de producere de energie electrica in cele sase amenajari hidroenergetice aflate in proprietate.

Tabelul nr. 4.2.1. Bilantul apei

Proce

s te

hno

logi

c

Sursa de apa

Consum total de

apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Comen- tarii

Total

Consum menajer

Consum industrial Ap

a de

la

pr

opr

iul

obi

ect

iv

Apa de

la

alte

obi

ect

ive

Apa subteran

Apa de suprafata

Pentru compensarea pierderilor n sist. cu

circuit nchis Apa

subteran Apa de

suprafata

Raul Gilort

260 mii mc/zi

260 mii mc/zi

0,24 mc/zi

-

260 mii mc/zi

-

-

260 mii

mc/zi

-

-



4.1.3. Managementul apelor uzate

Singurul tip de apa uzata care rezulta atat in perioada de executie a obiectivului propus, cat si in cea de exploatare a microhidrocentralei este apa menajera. Din funcionarea centralei hidroelectrice ca ansamblu industrial nu rezulta ape uzate. Organizarea de santier va fi amplasata in incinta CHEMP Novaci 1, care dispune de toate dotarile necesare din punct de vedere sanitar: vestiare, grupuri sanitare, dusuri. Pe parcursul executiei lucrarilor pentru captare, aductiune si centrala se vor amplasa in aceste zone toalete ecologice pentru personalul executant.

In incinta centralei se vor amenaja dotari sanitare si se va achizitiona si monta o microstatie de epurare a apelor uzate menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului de exploatare a centralei, care sa asigure tratarea apei cu ideplinirea conditiilor de calitate impuse la evacuarea in receptori naturali (NTPA 001/2002).

4.1.3. Surse si poluanti generati

n perioada de execuie a lucrrilor potenialele surse de poluare i poluanii pentru apa sunt reprezentai de:

1. Activitatea de defriare a vegetaiei pe traseul i suprafeele ocupate de obiectivele proiectului generatoare de particule solide, resturi vegetale.

2. Activitile specifice de realizare a obiectivelor propuse: lucrri de excavare, dinamitare, sptura, manipulare materiale, tasare suprafee generatoare de materiale solide, pulberi sedimentabile i pulberi n suspensie (minerale).

3. Activitatea de transport materiale i traficul autovehiculelor generatoare de pulberi sedimentabile i pulberi n suspensie.

4. Scurgeri accidentale de carburani, combustibili, lubrifiani de la mijloacele de transport, echipamentele i utilajele folosite generatoare de produse petroliere, uleiuri minerale.

5. Depozitare necorespunztoare a materialelor de construcie i deeurilor din construcie generatoare de particule solide, compui metalici.

6. Activitatea igienico-sanitara a personalului executant generatoare de ape uzate cu ncrctura specific menajera, caracterizata de materii organice, detergeni, fosfai.

Toi poluanii enumerai pot ajunge, direct sau prin intermediul apelor din precipitaii, n apa rului Gilort, mrind concentraiile unor indicatori de calitate caracteristici apelor de suprafaa: materii n suspensie, sedimente, substane extractibile cu solveni organici,



produse petroliere, consum biochimic de oxigen, detergeni sintetici, fosfai (conform NTPA 001/2002).

n perioada exploatrii obiectivului principalul factor de influenta asupra apei este modificarea debitului de curgere n regim natural al rului Gilort prin captarea debitului necesar funcionarii microhidrocentralei. Pe lng aceasta, exista posibilitatea creterii turbiditii apei ca urmare a funcionarii deburii de la centrala, dar aceasta va avea un caracter limitat n spaiu i timp.

4.1.4. Prognozarea impactului Functionarea captarii si aductiunii nu implica generarea de ape uzate. Doar in

perioada de executie se vor genera constant ape uzate, rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului executant. Aceste ape vor fi epurate in microstatie de epurare pana la conditiile de calitate impuse prin NTPA 001/2002 si vor fi evacuate in raul Gilort..

Un alt aspect important insa este cel al asigurarii debitului de servitute al raului Gilort, vital in primul rand speciilor de mamifere ale zonei, cat si vegetatiei adiacente. Important in acest sens este ca in perioadele n care debitul n regim natural al rului Gilort n aval de confluenta cu prul Romanu este mai mic dect debitul de servitute,sa se opreasca centrala si tot debitul sa fie tranzitat pe albia Gilortului, practic n regim natural.

n perioada de execuie a lucrrilor impactul asupra calitii apei va fi negativ, dar pe termen scurt, datorat aportului de particule solide i pulberi sedimentabile rezultate din excavri, dinamitri, spturi i traficul desfurat pe durata realizrii proiectului.

n perioada exploatrii obiectivului se manifesta un impact negativ asupra debitului rului Gilort, prin reducerea debitului tranzitat de albia natural.

Din investigarea n teren s-a constatat ca pe tot traseul dintre confluenta cu prul Romanu i zona de amplasare a centralei rul Gilort are un curs rapid, cu numeroase minicascade i un debit mare, alimentat de numeroase praie. De asemenea, prul Romanu are un debit important, asigurat de praiele de pe ambii versani. Zona extrem de bogata n praie, clima umeda i precipitaiile abundente din primvara, toamna i iarna asigura un debit mare rului Gilort.

innd cont de toate aceste aspecte, se poate aprecia ca impactul funcionarii MHC Gilort asupra calitii i debitului rului Gilort va fi negativ, dar redus, cu conditia ca mentinerea debitului de servitute sa fie prioritara in scopul neafectarii biodiversitatii zonei.



4.1.5. Masuri de diminuare a impactului n perioada de execuie a lucrrilor propuse se s-au propus i se recomanda

respectarea urmtoarelor masuri pentru prevenirea i controlul polurii apelor n zona de construcie a obiectivului propus :

Amenajarea vii rului Gilort corelat cu lucrri de consolidare i stabilizare oriunde acestea sunt necesare (captare, platforma centrala).

Pentru organizarea de antier s-a ales ca locaie Microhidrocentrala Novaci 1, evitndu-se amenajarea mai multor organizri de antier pe traseul lucrrilor proiectate, pe malul cursurilor de apa sau torenilor.

Lucrrile de defriare se vor executa manual i mecanizat, materialul lemnos va fi depozitat temporar pe amplasament i va fi evacuat cat mai repede posibil. Resturile de material vegetal (crengi, frunze, resturi

98880_1. studiu impact mhc gilort

Documents