raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/39051_studiu_farm...

Aceasta documentatie poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul pentru care este in mod specific furnizata si nu poate fi reprodusa, copiata, imprimata sau intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect in alte scopuri, fara permisiunea prealabila a proprietarului, acordata legal in scris.

S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

CONSULTANTA, PROIECTARE, LABORATOR ANALIZE

Sediu social: Str. Popa Nicolae nr. 23, Bl. 10, Sc. B, Apart. 42, Parter, Sector 2, Bucuresti

Punct de lucru: Str. Mehadiei nr. 41, Sector 6, Bucuresti, Reg. Com.: J40/11122/2006, CF: RO 18833542 Cont: RO22RNCB0073054800010001 – Banca: B.C.R. Sector 2

Tel/fax: 021/655.13.11, Fax: 031/815.62.08, Tel. 0745.09.89.77, e-mail: [email protected]

RAPORT

la STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

MODERNIZARE FERMA DE GAINI, SAT

OLTENI, COMUNA OLTENI, JUD. TELEORMAN

S.C. FARM FRESH S.R.L.

Punct de lucru: Sat Olteni, Comuna

Olteni, judet Teleorman

Bucuresti, mai 2011

RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI MODERNIZARE FERMA DE GAINI, SAT OLTENI, COMUNA OLTENI, JUDET TELEORMAN

– S.C. FARM FRESH S.R.L. – – Punct de lucru: Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman –

Pagina: 2 / 111

Mai 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

RAPORT la

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Modernizare ferma de gaini, Sat Olteni, Comuna Olteni, judet Teleorman

S.C. FARM FRESH S.R.L. – Punct de lucru: Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman –

S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Bucuresti

DIRECTOR GENERAL,

ing. Ligia Milea

_________________________ Coordonator lucrare: Ligia Milea

_________________________ Colectiv de lucru:

_________________________

Oana Popa

_________________________

mai 2011


– S.C. FARM FRESCH S.R.L. – – Punct de lucru: Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman –

Pagina: 3 / 111


CUPRINS

Pag. INTRODUCERE 5

Capitolul 1. INFORMATII GENERALE 9

1.1. Denumirea obiectivului 9

1.2. Amplasamentul obiectivului 9

1.3. Titularul activitatii 9

1.4. Constructii 12

1.5. Capacitatea instalatiei tehnologice, informatii generale asupra materiilor prime si finite

14

1.5.1. Materiile prime 15

1.5.2. Resurse enegice necesare desfasurarii procesului tehnologic

16

Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC, EMISIILE CATRE MEDIU, BILANTUL DE MATERIALE, UTILAJELE FOLOSITE

24

2.1. Procesul tehnologic si emisiile catre mediu 24

2.2. Bilantul de materiale 38

2.3. Utilaje 40

Capitolul 3. DESEURI 46

Capitolul 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPOMENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

53

4.1. Impactul asupra factorului de mediu apa 53

4.2. Impactul asupra aerului 63

4.3. Impactul asupra solului 60

4.4. Impactul asupra subsolului 71

4.5. Biodiversitatea 76

4.6. Peisajul 81

4.7. Mediul social si economic 86

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural 88

4.9. Zgomot si vibratii 89



Pagina: 4 / 111


Pag. Capitolul 5. MONITORIZAREA 92

Capitolul 6. SITUATII DE RISC 95

Capitolul 7. MANAGEMENTUL 97

Capitolul 8. PLANUL DE INCHIDERE A ZONEI AMPLASAMENTULUI

99

Capitolul 9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 102

Capitolul 10. CONCLUZII 104

Capitolul 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 109

ANEXE 111



Pagina: 5 / 111


INTRODUCERE

BENEFICIAR PROIECT: S.C. FARM FRESH S.R.L.

Adresa sediu social: sat Malu, Comuna Sfantu Gheorghe, Judet Ialomita

Adresa punct de lucru: Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman

Tel./Fax: 0243.248.268/0243.262.401

AUTOR STUDIU EVALUARE IMPACT: S.C. CP MED LABORATORY

S.R.L. Bucuresti

Adresa: Str. Popa Nicolae nr. 23, sector 2

Tel./Fax: 021.655.13.11/031.815.62.08

Expert Evaluator Principal: Ligia Milea

Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a elaborat in baza contractului incheiat intre S.C. FARM FRESH S.R.L., in calitate de beneficiar si S.C. CP MED LABORATORY S.R.L., in calitate de executant si are ca scop evaluarea globala a impactului asupra mediului, impact ce va fi produs de „Modernizare ferma de gaini, Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman”. S.C. CP MED LABORATORY S.R.L. este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 150 si la pozitia nr. 151 ca persoana fizica, prin Milea Florentina Ligia. (Anexa nr. 1)

DENUMIRE PROIECT:

MODERNIZARE FERMA DE GAINI, SAT OLTENI, COMUNA OLTENI, JUDET TELEORMAN

Realizarea lucrarilor se va face cu respectarea Legii nr. 10/1995 “Legea privind calitatea in constructii” si a regulamentului de conducere a calitatii in constructii aprobat prin H.G. nr. 261/1994.

La intocmirea Studiul de impact asupra mediului pentru modernizare ferma de

gaini, sat Olteni, comuna Olteni, judet Teleorman, s-au avut in vedere urmatoarele elemente:

a. documentatia prezentata de beneficiar; b. date si informatii culese din teren; c. autorizatii, avize emise de institutii abilitate ale statului si documente interne.



Pagina: 6 / 111


S.C. FARM FRESH S.R.L. pentru obiectivul “Modernizare ferma de gaini”, sat

Olteni, comuna Olteni, judet Teleorman poseda urmatoarele documente de autorizare pe care le anexam in copie:

Certificat de urbanism nr. 4/25.05.2010; (Anexa nr. 2) Notificare Directia sanitar-veterinara Ialomita nr. 6/25.05.2010; (Anexa nr. 3) Notificare sanitara nr. 3889/26.05.2010. (Anexa nr. 4) Studiul urmareste stabilirea marimii modificarilor ce vor interveni in calitatea

factorilor de mediu, pentru prevenirea aparitiei unor dezechilibrari cu impact major asupra mediului.

In acest sens, se vor realiza: → analiza starii actuale a ecosistemelor din zona; → inventarierea surselor de poluare asupra factorilor de mediu; → analiza naturii elementelor poluante; → evaluarile calitative si cantitative privind poluarea si impactul produs asupra

mediului inconjurator. La intocmirea studiului, s-au avut in vedere reglementarile cuprinse in: Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului; Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului; Ordonanta de Urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului; Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si

controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 84/2006; Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului

apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

Legea apelor nr. 107/1996; Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii

apelor nr. 107/1996; Legea nr. 458/2002 – Legea privind Calitatea Apei potabile; Legea nr. 311/2004 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2004 privind calitatea apei potabile; Ordin M.A.P.M. Nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind

obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata; NTPA 001/2002 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in

resursele de apa; Hotararea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

Cod de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1182/2005 – Ordinul M.A.P.D.R. nr. 1270/2005;



Pagina: 7 / 111


Ordin M.M.G.A. nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici in

ferma; Ordin M.A.P.D.R. nr. 197/2005 si Ordin M.M.G.A. nr. 242/2006 pentru

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrate;

Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba Conditiile tehnice privind protectia atmosferei, precum si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 243 /2001 privind protectia atmosferei;

STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale

zgomotului pentru zona locuita; Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului; H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/06.09.2006 pentru modificarea si

completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000, privind regimul deseurilor;

Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; Ordonanta nr. 47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de

origine animala; Hotararea de Guvern nr. 621/2005 – privind gestionarea ambalajelor si

deseurilor de ambalaje; Hotararea de Guvern nr. 1872/2006 pentru modificarea si completarea

Hotararii de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;

Ordinul comun nr. 2/211/118/2004 al M.A.P.A.M., M.T.C.T., M.E.C. pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de Mediu aprobata prin Legea nr. 105/2006;

Hotararaea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest;



Pagina: 8 / 111


Hotararaea de Guvern nr. 734/2006 pentru modificarea Hotararii de Guvern

nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest;

Hotararea de Guvern nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul.

La elaborarea prezentului raport, au fost luate in considerare urmatoarele

documente si informatii: Studiul de fezabilitate intocmit de proiectantul general – S.C. OANA LV

PROIECT S.R.L. Bucuresti; Date furnizate de personalul de specialitate al S.C. FARM FRESH S.R.L.; Documente emise de institutii abilitate:

Certificat de urbanism nr. 4/25.05.2010; Adresa emisa de Agentia pentru Protectia Mediului nr. 4422/25.05.2010; Notificare Directia sanitar-veterinara Ialomita nr. 6/25.05.2010; Notificare sanitara nr. 3889/26.05.2010;

Planuri: Plan de amplasare in zona (1:10.000); (Anexa nr. 5) Plan general (1:1.000); (Anexa nr. 6) Plan situatie: existent (1:200); (Anexa nr. 7) Plan situatie: propus (1:200); (Anexa nr. 8) Plan fluxul tehnologic; (Anexa nr. 9) Literatura de specialitate.



Pagina: 9 / 111


Capitolul 1. INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului

Obiectivul de investitii pentru care se solicita emiterea acordului de mediu il

reprezinta “Modernizare ferma gaini, Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman”.

1.2. Amplasamentul obiectivului si adresa

Perimetrul studiat al obiectivului pentru care s-a elaborat Studiul de impact

asupra mediului este activitatea de crestere a gainilor ouatoare desfasurata in Sat Olteni, Comuna Olteni, Judet Teleorman apartinand societatii comerciale FARM FRESH S.R.L.

1.3. Titularul activitatii

Titularul activitatii este S.C. FARM FRESH S.R.L., societate comerciala cu capital privat, cu sediul in Romania si inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ialomita, nr. de ordine in Registrul Comertului J21/18/2003, cod unic de inregistrare RO15152791.

S.C. FARM FRESH S.R.L. are sediul social in: sat Malu, Comuna Sfantu

Gheorghe, str. Comuna Sfantu Gheorghe. Telefon: 0243.262.400; 0243.262.401 S.C. FARM FRESH S.R.L. are ca activitate principala, conform Actului

Constitutiv: Cresterea pasarilor (cod CAEN 0147). Profil de activitate: In cadrul Punctului de lucru: Sat Olteni, Comuna

OLteni, Judet Teleorman, se desfasoara conform Certificatului Constatator, urmatoarea activitate:

Cresterea pasarilor – cod CAEN 0147. Categoria de activitate: Categoria de activitate conform Anexei nr. 1 a O.U.G. nr. 152/2005, aprobata

prin Legea nr. 84/2006: 6.6. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor sau a porcilor, avand o

capacitate mai mare de: a) 40.000 de locuri pentru pasari.



Pagina: 10 / 111


Cod CAEN: 0147 – Cresterea pasarilor Cod NOSE –P: 110.04 – Fermentatie enterica (intregul grup) 110.05 – Managementul dejectiilor animaliere (intrg grupul) Cod SNAP 2: 10.04 – Fermentatie enterica (intregul grup) 10.04 – Managementul dejectiilor animaliere (intrg grupul) Societatea FARM FRESH S.R.L. este organizata si dispune de dotarea tehnica

necesara pentru desfasurarea in conditii optime a activitatilor de cresterea a gainilor ouatoare si valorificare acestora.

Reprezentantul legal, GEBRAEL GILBERT, administrator al S.C. FARM FRESH

S.R.L., de profesie arhitect, a absolvit cursul profesional pentru fermieri – domeniul „Cresterea pasarilor”.

Numar de ordine in Registrul Comertului: J21/18/2003 Cod unic de inregistrare (CUI): RO15152791 Forma de proprietate: privata

Tituarul de activitate ce se va desfasura in cadrul fermei de gaini pentru oua de

consum este S.C. FARM FRESH S.R.L., societate comerciala cu capital integral privat, cu sediul in Romania si inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ialomita, nr. ordine in Registrul Comertului J21/18/2003, cod unic de inregistrare RO15152791.

Personal angajat permanent: 14, din care 11 – personal de executie. Regim de lucru: hala gaini = 24/24 ore, 360 zile/an – personal de executie;

TESA = 8 h/zi, 5 zile/saptaman; 265 zile/an.

DESCRIERE PROIECT:

Proiectul propus de „Modernizare ferma de gaini” raspunde obiectivelor

cuprinse in F.E.A.D.R., masura 121 si s-au intocmit documentele necesare finantarii: Studiu de fezabilitate, intocmit conform Hotararii nr. 28/2008 privind

aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.



Pagina: 11 / 111


S.C. FARM FRESH S.R.L. doreste modernizarea fermei de gaini ouatoare

astfel incat sa contribuie la cresterea valorii adaugate a produselor si totodata la utilizarea optima a resurselor si la cresterea competitivitatii productiei.

In acest sens, prin proiect se au in vedere urmatoarele: modernizarea halelor de gaini ouatoare; achizitionarea si dotarea cu utilaje, echipamente si instalatii tehnologice

necesare functionarii halelor de gaini. Investitiile preconizate a avea loc in cadrul fermei de pasari vor consta in

urmatoarele: se vor inlocui invelitorile de la fiecare hala care in prezent sunt din

azbociment (material a carui intrebuintare nu mai este permisa intrucat are proprietati toxice) cu un alt tip de invelitoare agreat de catre autoritatile de mediu si sanitar-veterinare;

se va majora spatiul tehnologic de productie prin demolarea zidariei frontoanelor halelor de pasari care se afla fata in fata si extinderea perechilor de hale (4 perechi) astfel incat din fiecare pereche sa rezulte una singura cu lungimea dubla la care se adauga inca o travee de 12 m (fostul spatiu dintre hale);

halele rezultate (in numar de 4) vor fi dotate cu utilaje si echipamente de ultima generatie care vor corespunde cerintelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Proiectul de investitii presupune in principal 3 directii majore de interventie: una

modificarea completa a tehnologiei utilizate prin inlocuirea completa a echipamentelor tehnologice (instalatiile de crestere intensiva a pasarilor), precum si modernizarea aferenta a halelor impusa de montarea echipamentelor. In ceea ce priveste inlocuirea completa a echipamentelor tehnologice, se poate spune ca are loc o revolutie in materie, inlocuind o tehnologie foarte veche, perimata cu una de ultima generatie, conforma cu toate cerintele europene in domeniu. In afara cresterii capacitatii fermei de pasari cu 56,9% (in prezent avand 8 x 13.000 pasari = 104.000 pasari, iar dupa proiect capacitatea va fi de 4 x 45.628 pasari = 182.512 pasari) vor fi imbunatatiti toti parametrii economici (consumuri, randamente de crestere, etc), cat si cel mai important vor fi respectati indicii de confort si bunastare a pasarilor impuse si asumate a fi realizate de catre societate. Pe de alta parte halele de gaini sunt mai vechi de 30 de ani (conform raportului de expertiza extrajudiciara realizat), iar valoarea lor de inventar este foarte mica, (echipamentele din cadrul halelor fiind foarte vechi au valoare contabila 0). Cum valoarea lucarilor de investitii depaseste cu mult valoarea de inventar a acestora, lucrarile de modernizare ale halelor pot fi considerate renovare fundamentala, in conformitate cu prevederile precizate in Ghid si ca urmare sunt investitii eligibile.

Lucrarile propuse a se realiza in cadrul investitiei “Modernizare ferma de gaini,

sat Olteni, comuna Olteni, judet Teleorman”, corespund legislatiei sanitare, sanitar – veterinare nationale precum si celor ale Uniunii Europene.



Pagina: 12 / 111


Prin proiect se asigura introducerea de tehnologie moderna cu randamente

ridicate si cu consumuri energetice reduse. Prin implementarea proiectului creste nivelul de tehnologie in domeniul cresterii gainilor ouatoare la nivelul capacitatii de productie prevazute.

1.4. Constructii

Situatia prezenta In prezent pe amplasamentul respectiv se afla: In prezent pe amplasamentul respectiv se afla ferma de gaini compusa din 8

hale de pasari. Fiecare hala de pasari are regimul de inaltime parter rezolvata cu 9 travei x 6,00 m si 3 deschideri de 7,05 m, 5,35 m si 7,05 m. Inaltimea fiecarei hale este de + 2,70 m la pana de cornisa si + 4,78 m la coama.

Accesul in hale se face prin usi duble amplasate pe frontoane. Invelitoarea este

din azbociment ondulat montat pe pane cu termoizolatie deseuri textile. Finisajele interioare sunt din pardoseli din beton sclivisite si zugraveli cu var. Finisaje exterioare sunt din tencuieli driscuite zugravite cu var. Structura de rezistenta este rezolvata pe stalpi preturnati si grinzi si pane

prefabricate din beton armat. Inchiderile sunt din zidarie de caramida cu goluri GVP atat pentru parapeti cat si pentru peretii frontali. Pe laturile lungi ale constructiei, intre stalpi, sunt montate in alternanta, panouri mobile cu ferestre din lemn si panouri mobile la shed.

Bateriile pentru gaini ouatoare sunt asezate in lungul halei pe 6 randuri, cu

canale in lungul lor, pentru colectarea dejectiilor la planul inclinat. Situatia propusa Prin modernizarea fermei de gaini se propune realizarea unor 4 hale de pasari,

prin unirea 2 cate 2 a celor 8 hale existente, precum si refacerea invelitorilor, tencuielilor si schimbarea tamplariei acestora. Halele de pasari vor fi unite prin montarea unor stalpi metalici si pane metalice pe 12 m prinse fix de una din grinzile transversale si mobil (suruburi in gauri alungite) la celalalt cap, pe cealalta grinda transversala, inchiderile urmand a fi realizate din zidarie de caramida sau b.c.a.

Invelitoarea existenta din azbociment va fi inlocuita de urmatorul sistem: Suport termoizolatie tabla zincata de 0,35 mm grosime, cutata; Bariera de vapori folie de polietilena; Termoizolatie polistiren 150 mm grosime; Invelitoare tabla zincata de 0,6 mm grosime cutata vopsita gri



Pagina: 13 / 111


Pe amplasament se vor realiza urmatoarele constructii: Tabel nr. 1

Nr. crt. Denumire mijloc fix Bucati 1. - hale pasari Olteni 8 2. - centrala termica 1 3. - sopron 1 4. - sopron 1 5. - batal dejectie 1 6. - batal dejectie 1 7. - adapost porci 1 8. - magazie 1 9. - post trafo 1 10. - bazin dejectii 1 11. - bazinn apa 1 12. - birouri 1 13. - bazin apa 1

Halele de gaini modernizate vor avea urmatoarele caracteristici/hala: 3 deschideri de 7,05 m, 5,35 m si 7,35 m; lungime: 127,10 m; latime: 19,90 m; 9 travei de 6 m si o travee de 3 m; nivel de inaltime: parter; inaltimea: 2,70 m la cornisa; volumul unei hale: 6.829 mc. ARANJAREA IN HALA 2 randuri a 2 nivele, 2 randuri a 3 nivele, 2 randuri a 4 nivele 7 culoare (latimea culoarelor: 1,119 mm) CUSCA Lungimea unui sector: 762 mm Adancimea totala: 630 mm Inaltimea in fata: 520 mm Inaltimea in spate: 455 mm Suprafata totala a custii: 4.801 cm2

DETALII PENTRU BATERIA CU 3 nivele 2 nivele 4 nivele Inaltimea totala a bateriei, mm: 2.618 1.966 3.270 Latimea totala a bateriei, mm: 1.694 1.694 1.694 Inaltimea totala a custii, mm: 2.248 1.596 2.900 Caruciorul de alimentare a hranei, mm: 2.200 2.200 2.200



Pagina: 14 / 111


INCARCARE PE HALA, in concordanta cu Normele Europene 1999/74/CE,

19.07.1999 Numar de gaini pe compartiment: 8,75 Numar total de gaini: 40.950 Latimea de acces la hrana/gaina: 8,71 cm Suprafata locuibila/gaina:549 cm2

in concordanta cu Normele Europene ce vor fi adoptate in 2012 Numar de gaini pe compartiment: 6,25 Numar total de gaini: 29.250 Latimea de acces la hrana/gaina: 12,2 cm Suprafata locuibila/gaina: 769 cm2

In cadrul proiectului nu se vor face interventii numai asupra retelelor de

alimentare cu apa, canalizare si electrice, intrucat acestea sunt existente si in stare buna de functionare.

1.5. Capacitatea instalatiei tehnologice, informatii generale asupra materiilor prime si finite

Capacitatea de productie existenta: in prezent ferma de gaini nu este

populata. Capacitatea fermei de gaini la data la care activitatea a fost restransa era de

13.000 capete/hala, respectiv 104.000 capete/ferma. Capacitatea maxima de populare: 45.628 pasari x 4 hale = 182.512 pasari. Tehnologia ce va fi implementata la ferma de gaini pentru oua de consum din

cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L. prezinta urmatoarele caracteristici principale: popularea si depopularea totala a sectorului de crestere; achizitionarea directa a puicutelor de inlocuire (cu varsta de 17 saptamani); prin cresterea gainilor adulte in baterii se obtin avantaje precum: marirea

capacitatii de cazare (fata de cresterea la sol), posibilitati sporite de mecanizare si automatizare si reducerea considerabila a fortei de munca, iar in final se asigura o rentabilitate marita a acestei activitati productive

rasa de gaini ouatoare pentru care s-a optat este LOHMANN, varianta BROWN.

Pornind de la capacitatea de cazare din cadrul fermei, rasa de gaini ouatoare

achizitionate, (rasa LOHMANN, varianta BROWN) productiile de oua precizate de crescatorii de pasari pentru rasa aleasa (305 oua/12 luni de ouat), cantitatile anuale de oua ce vor fi realizate in cadrul fermei avicole, repartizate pe calitati, sunt:



Pagina: 15 / 111


Tabel nr. 2

Vanzari previzionate

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

– oua calitatea extra 19.483.156 19.483.156 19.483.156 19.483.156 19.483.156– oua calitatea I 19.483.156 19.483.156 19.483.156 19.483.156 19.483.156– oua calitatea II 16.699.848 16.699.848 16.699.848 16.699.848 16.699.848Total productie 55.666.160 55.666.160 55.666.160 55.666.160 55.666.160

1.5.1. Materiile prime

Materia prima folosita in procesul de productie o reprezinta srot soia, carbonat

calciu, fosfat monocalcic, sare, ulei, premix din care: metionina, colina, vitamine, minerale, alquerfeed, calciu, enzima 1505.

In procesul de productie se foloseste energia electrica, care este rezolvata prin

racordarea la postul de transformare existent in cadrul incintei. MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE Tabel nr. 3

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice

Categoria

Periculozitate Fraze

de risc

- Periculoase/ Nepericuloase

(P/N) -

Nutreturi (prumb, orz, orzoaica, grau, floarea solarelui)

6.600 t N - -

Apa potabila pentru consum gaini ouatoare

16.426 mc N - -

Apa pentru igenizare 73.880 mc N - - Apa pentru preparat nutreturi 1.578 mc N - - Vitamine, vaccinuri, medicamente

Variabil P - -

Substante dezinfectante 600 Kg P - - Ciment 2,5 t N - - Var 1,8 t N - - Electrozi 183 Kg N - -



Pagina: 16 / 111


1.5.2. Resurse enegice necesare desfasurarii procesului tehnologic

PRODUCTIE SI RESURSE ENERGETICE: Tabel nr. 4

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitatea

anuala Denumire

Cantitatea anuala

Furnizor

Activitate de cresterea a gainilor

ouatoare

182.512 pasari

Puicute de inlocuire (cu varsta de 17 saptamani), rasa LOHMANN, varianta BROWN

182.512 pasari

Firme specializare

55.666.160 oua

Puicute – Gaini cu varsta de 77

saptamani, rasa LOHMANN,

varianta BROWN

55.666.160 oua

S.C. FARM FRESH S.R.L.

16.426 mc Apa potabila 16.426 mc Foraj proprii

565.536 Kw Energie electrica 565.536

Kw Bransament sistem national

156.357 mc Gaze naturale 156.357

mc Sistemul national de distributie

15.325 l Motorina 15.325 l Achitionat la statii de distributie combustibil

Raportul la studiul de evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat conform Ordinului M.A.P.M nr. 863/2002 si H.G. nr. 1213/2006.

Localizare geografica si administrativa a amplasamentului Amplasamentul pe care se afla investitia ce urmeaza a fi modernizata se afla in

regiunea de sud a Romaniei, judetul Teleorman, localitatea Olteni. Terenul pe care se afla ferma de gaini care urmeaza a fi modernizata apartine

S.C. FARM FRESH S.R.L., conform actelor de proprietate.



Pagina: 17 / 111


Amplasamentul se incadreaza pe cursul superior al raului Teleorman, pe zona

de terasa inalta. Din punct de vedere geologic, in zona se intalnesc formatiuni ce apartin

cuaternarului cu loessuri, argile prafoase-nisipoase, nisipuri. Din punct de vedere hidrogeologic apa subterana se afla la 2 ÷ 5 m adancime. Din punct de vedere climatic, se incadreaza in clima de stepa semiumeda cu o

perioada de seceta vara, precipitatiile fiind sub 750 mm lunar. Ferma de pasari este amplasta la marginea comunei Olteni avand ca vecinatati

la nord si vest – izlaz comunal, la sud – cimitir si la vest Dj504. Societatea comerciala Farm Fresh S.R.L. s-a infiintat in anul 2003 avand drept

principal obiect de activitate comertul cu produse alimentare. In cursul anului 2010 societatea si-a schimbat asociatul unic. In urma acestei

schimbari, s-a hotarat modificarea obiectului principal de activitate (cresterea pasarilor) si achizitionarea fermei de gaini apartinand S.C. REAL COMPANY S.R.L. situata in satul Olteni, comuna Olteni, judetul Teleorman, ferma care face obiectul modernizarii cu cofinantare nerambursabila.

S.C. REAL COMPANY S.R.L. a desfasurat activitate in cadrul fermei pana la

momentul in care autoritatile sanitar-veterinare au solicitat conformarea unitatii la standardele comunitare.

Avand in vedere considerentele economice actuale, S.C. REAL COMPANY S.R.L. nu a putut onora aceste obligatii, sens in care a procedat la vanzarea fermei de gaini catre S.C. FARM FRESH S.R.L.

Capacitatea fermei de gaini la data la care activitatea a fost restransa era de 13.000 capete/hala, respectiv 104.000 capete/ferma.

In prezent, ferma de gaini Olteni, judetul Teleorman nu este populata cu gaini,

S.C. FARM FRESH S.R.L. urmand a fi autorizata in urma lucrarilor de modernizare prevazute in prezentul studiu de evaluarea a impactului.

Scopul declarat inca de la infiintarea societatii este acela de punere in comun a

tuturor capabilitatilor necesare pentru realizarea unei investitii noi, respectiv modernizarea halelor de gaini ouatoare si achizitionarea si dotarea cu utilaje, echipamente si instalatii tehnologice necesare functionarii halelor de gaini in conformitate cu cerintele Uniunii Europene in Comuna Olteni, Judet Teleorman.

Suprafata de teren pe care este amplasata ferma de gaini ouatoare este de

59.498,55 mp, din care: suprafata construita: 10.000 mp; suprafata desfasurata: 10.000 mp. Olteni este o localitate in Olteni. Comuna Olteni este situata la intersecția caii

ferate București-Roșiori-Craiova cu șoseaua naționala Alexandria-Pitești.



Pagina: 18 / 111


Prin sat trece raul Teleorman. Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, orasul Zimnicea, cu

latitudinea de 43o37’07’’, constituind punctul extrem sudic al teritoriului national. Dunarea reprezinta, pe cca 90 Km, limita sudica a judetului si totodata frontiera de stat cu Bulgaria.

Fig. 1. Harta geografica

Comuna Olteni este situata in nordul judetului Teleorman in Campia Gavanu –

Burdea si zona precolinara a vaii Teleormanului; este situata pe cursul superior al raului Teleorman, care o strabate de la Nord la Sud pe o lungime de 11 km.

Comuna este traversata de DJ 505 pe o lungime de 12 km si de DJ 601 pe o

lungime 11 km, iar reteaua de strazi comunale in numar de 54, pentru o lungime 50 km. Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat. Relieful judetului este caracterizat prin existenta a doua trepte principale: zona

de campie si Lunca Dunarii, intregul teritoriu prezentand o inclinare usoara catre sud-est.

Altitudinile cele mai mari sunt de 170 m, fiind prezente in partea de nord a

judetului. Zona de campie cuprinde patru parti: Burdea, Boianu, Burnas si zona Lunca

Dunarii. Predomina relieful de campie, care acopera partea de sud si centrala,

continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica.



Pagina: 19 / 111


Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90

÷ 95 m la nivelul campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat

in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, fapt evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.

Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei Romane

care, de la nord la sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu, Burnas. Campia piemontana Gavanu – Burdea, care ocupa partea de nord a judetului, la est de Vedea, are altitudini de 90 ÷ 170 m si este acoperita cu depozite de loess in grosimi de 5 ÷ 12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt adancite cu cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase, raurile avand un curs meandrat.

Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri interfluviale

cu latimi de 7 ÷ 18 km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25 ÷ 30 m, iar spre sud se face trecerea la terasele Dunarii. Campia este slab Fragmentata acoperita cu groase de loess (20 ÷ 30 m)in care s-au format prin tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.

Campia Burnas, dintre Dunare – Vedea – Valea Alba – Calnistea, este de

asemenea o campie slab fragmentata in care depozitele de loess de 5 ÷ 30 m au favorizat aparitia a numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea excesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj. Raurile Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci largi, cu apa neinsemnata, curs lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind mai putin favorabila agriculturii.

Fig. 2. Harta fizico – geografica



Pagina: 20 / 111


Zona amplasamentului face parte din marea unitate structurala denumita

,,Platforma Moessica” si este alcatuita la suprafata din depozite sedimentare de varsta cuaternara.

Depozitele sedimentare sunt alcatuite din nisipuri prafoase acoperite de sol

vegetal sau umplutura. Grosimea stratului de nisip prafos este de cca 6,00 ÷ 7,00 m, iar stratul de umplutura are grosime variabila.

Aceste straturi sunt sustinute de un orizont grosier din nisipuri si pietrisuri de

cca 5,00 m grosime care este purtatorul primului orizont acvifer. Terenul este in general plan si fara mari denivelari. Panta generala a terenului

prezinta o slaba inclinare de la NV catre SE. Regiunea prezinta vai adanci, cu lunci largi si cu terase. Altitudinea zonei este

mai mare, ajungand in partea nordica la 136 de m. Campurile cuprinse intre vai aproape paralele sunt formate din pietrisuri, peste care se asterne mantaua de loess, cu atat mai groasa cu cat inaintam de la nord spre sud. Raurile sunt insotite de terase fluviale. Pe interfluvii, ca urmare a procesului de tasare, se gasesc depresiuni de tip crovuri in care se aduna apa in perioadele cu exces de umiditate, formandu-se lacuri cu regim temporar.

Incadrarea in planurile de amenajare a teritoriului si in peisaj

Din punct de vedere administrativ, perimetrul in care se realizeaza

modernizarea fermei de gaini pentru oua de consum apartinand S.C. FARM FRESH S.R.L. este situat in intravilanul comunei Olteni, judetul Teleorman.

Terenul aferent perimetrului de exploatare, in suprafata de 59.498,55 mp este

proprietatea S.C. FARM FRESH S.R.L. si se invecineaza la nord si vest – izlaz comunal, la sud – cimitir si la vest Dj504.

Pana la data intocmirii acestui studiu de evaluare a impactului, pentru comuna

Olteni, judetul Teleorman, pe al carui teritoriu administrativ urmeza sa-si desfasoare activitatea de cresterea gainilor ouatoare, nu exista o alta destinatie pentru suprafata terenului pe care este amplasat obiectivul analizat.

Perimetrul analizat este situat in intravilanul localitatii Olteni. Terenul pe care se vor desfasura lucrarile de investitie, in suprafata de

59.498,55 mp, este in proprietatea societatii FARM FRESH S.R.L. In conformitate cu Certificat de urbanism nr. 4/25.05.2010 al Consiliului local al

Comunei Olteni, terenul poate fi utilizat pentru modernizare ferma gaini.



Pagina: 21 / 111


In ceea ce priveste incadrarea in peisaj zonei, avand in vedere si importanta

peisagistica a zonei, trebuie sa mentionam ca avem de-a face cu modificari interioare la constructii deja existente pe amplasament, constand in interventii de unificare a acestora si schimbare a acoperisurilor lor, fara alte modificari ale functiunii.

In cadrul proiectului nu se vor face interventii asupra retelelor de alimentare cu

apa, canalizare si electrice, intrucat acestea sunt existente si in stare buna de functionare.

Realizarea investitiei in cadrul amplasamentului apartinand S.C. FARM FRESH

S.R.L. si la halele de gaini nu va determina modificari ale reglementarilor P.U.G, aprobat prin H.C.L. nr. 9/08.02.2005. Unele din aceste reglementari vor fi preluate si completate, iar altele vor fi modificate.

Realizarea acestei investitii nu afecteaza dezvoltarea spatiala a localitatilor

invecinate. Pana la aceasta data, nu exista alte planuri de amenajare a teritoriului, care sa

cuprinda si zona de amplasare a societatii FARM FRESH S.R.L., prin urmare amplasamentul obiectivului studiat nu intra in contradictIe cu planul de urbanism sau cu planul de amenajare a teritoriului.

In vecinatatea obiectivului analizat nu exista zone protejate sau cu regim

special de utilizare. In zona amplasamentului propus, nu se afla zone de recreere sau peisaj si nici

resurse ale subsolului care sa justifice exploatarea pentru valorificare. Singurele resurse naturale existente sunt cele de subterane, panza freatica,

care sunt exploatate in vederea asigurarii necesarului de apa potabila, tehnologica si pentru asigurarea rezervei de incendiu.

In zona amplasamentului, nu se afla obiective geologice valoroase, protejate.

Suprafata de teren ocupata

a. Suprafata amplasamentului Suprafata totala de teren care apartine S.C. FARM FRESH S.R.L. si este de

59.498,55 mp, din care: suprafata construita: 10.000 mp; suprafata desfasurata: 10.000 mp.



Pagina: 22 / 111


Realizarea si functionarea obiectivului

In prezent, ferma de gaini Olteni, judetul Teleorman nu este populata cu gaini. Dupa realizarea investitiei de modernizare, pe amplasament se vor urmatoarele

desfasura activitati si anume: cresterea pasarilor cod CAEN 0147 – activitate principala; alte activitati:

activitati auxiliare pentru cresterea animalelor – cod CAEN 0162; tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase – cod CAEN 3821; comert cu ridicata al produselor lactate, oualelor, uleiurilor si grasimilor

comestibile – cod CAEN 4633; activitati de ambalare – cod CAEN 8292.

Cresterea pasarilor se va realizeaze in 4 hala de crestere gaini ce va rezulta din

majora spatiului tehnologic de productie prin demolarea zidariei frontoanelor halelor de pasari care se afla fata in fata si extinderea perechilor de hale (4 perechi) astfel incat din fiecare pereche sa rezulte una singura cu lungimea dubla la care se adauga inca o travee de 12 m (fostul spatiu dintre hale).

Halele vor fi echipate cu custi, instalatii de furajare, precum si instalatii de

colectare si uscare a dejectiilor, cu utilaje si echipamente de ultima generatie care vor corespunde cerintelor sanitare si sanitar – veterinare in vigoare.

Depozitarea acestora in stare uscata si insacuite se realizeze pe platforma

silozului existent pe amplasament in vederea comercializarii. Intreg sistemul de uscare a dejectiilor este realizat in conformitate cu legislatia Uniunii Europene si s-a furnizat impreuna cu hala pentru cresterea gainilor, precum si cu echipamentele cu care este dotata aceasta hala.

Filtrul sanitar este prevazut pentru asigurarea vestiarului tip filtru pentru

personal, pentru birou medic D.S.V. care are vestiar si grup sanitar, birou sef ferma, birou contabilitate – financiar.

Fiecare hala de gaini este dotata cu instalatii electrice, de iluminat, instalatii de

apa si canalizare. Amenajarea constructiei si a incintei prin drumuri si platforme betonate se va

face cu respectarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata si a Legii nr. 18/1991 – fondului funciar, republicata.

Lucrarile de modernizare a cladirii nu afecteaza terenurile sau bunurile

apartinand altor proprietari.



Pagina: 23 / 111


Timpul si programul de functionare

Regimul de lucru: – hala gaini = 24/24 ore, 360 zile/an;

– TESA: 8 h/zi; 5 zile/saptamana; 265 zile/an. In perioada de maxima activitate, unitatea va avea un numar de 14 angajati,

majoritatea din localitatile invecinate, din care 11 angajati ca personal de executie.

Posibilitati de dezvoltare ulterioara

Din informatiile disponibile se estimeaza ca in viitor, se va mentine profilul de

activitate actual al societatilor economice din vecinatatea amplasamentului, desi, in timp, este posibila schimbarea proprietarilor.

Datorita cerintelor legislative care decurg din transpunerea legislatiei Uniunii

Europene, procesele tehnologice desfasurate in aceste unitati vor trebui modernizate, conducand astfel la diminuarea evacuarilor de poluanti si la imbunatatirea calitatii mediului in zona.



Pagina: 24 / 111


Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC, EMISIILE CATRE MEDIU, BILANTUL DE MATERIALE, UTILAJELE FOLOSITE

2.1. Procesul tehnologic si emisiile catre mediu

2.1.1. Scopul activitatii si utilitate

S.C. FARM FRESH S.R.L. va desfasoara aceeasi activitate cu profil agro – industrial, avand la baza tehnologia de crestere intensiva gaini pentru oua de consum, in baterii tip Z M.E.C 50 New Model 2010, fara asternut, pozitionate pe 2 randuri a 2 nivele, 2 randuri a 3 nivele, 2 randuri a 4 nivele, in 4 hale de pasari, prin unirea 2 cate 2 a celor 8 hale existente.

Modernizarea fermei de gani ouatoare se doreste astfel incat sa contribuie la

cresterea valorii adaugate a produselor si totodata la utilizarea optima a resurselor si la cresterea competitivitatii productiei.

Prin proiect se au in vedere urmatoarele: modernizarea halelor de gaini ouatoare; achizitionarea si dotarea cu utilaje, echipamente si instalatii tehnologice

necesare functionarii halelor de gaini. Investitia este necesara si oportuna din urmatoarele motive: imbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie; cresterea sigurantei alimentare prin imbunatatirea controlului intern al

calitatii materiei prime; reducerea costurilor de productie; crestera valorii adaugate brute a societatii; cresterea viabilitatii economice; reducerea emisiilor poluante si a deseurilor in scopul protectiei mediului; imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in

productie.

In aceasta etapa de dezvoltare a firmei, investitiile propuse prin Proiect sunt necesare pentru:

orientarea productiei de oua in acord cu tendintele previzibile de piata; asigurarea performantelor productiei (din punct de vedere calitativ si

comercial); cresterea eficientei prin utilizarea de utilaje si tehnologii moderne; asigurarea calitatii produselor cu respectarea cerintelor securitatii alimentare

cerute de Uniunea Europeana; asigurarea conditiilor sanitare, sanitar veterinare si pentru siguranta

alimentelor;



Pagina: 25 / 111


consolidarea competitivitatii firmei; promovarea unor metode de productie prietenoase mediului; cresterea numarului de angajati prin oferirea unor noi locuri de munca; cresterea veniturilor companiei S.C. FARM FRESH S.R.L.

si oportune, deoarece urmaresc accesarea de fonduri destinate sa imbunatateasca performantele productiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate, in scopul de a inlatura unele disfunctionalitati ce se manifesta pe pietele specifice ale acestora.

Prin proiect se asigura introducerea de tehnologie moderna cu randamente

ridicate si cu consumuri energetice reduse. Prin implementarea proiectului creste nivelul de tehnologie in domeniul cresterii gainilor ouatoare la nivelul capacitatii de productie prevazute.

Prin implementarea proiectului se valorifica superior productia de oua a

societatii. Proiectul participa la cresterea valorii adaugate a produselor proprii prin

cresterea gradului de prelucrare a acestora, actiune ce il favorizeaza pe beneficiar atat de a dispune de o valorificare integrata pe verticala a produselor, cat si de un grad ridicat de mobilitate pe piata de desfacere a produselor finite.

De asemenea, prin modernizarea fermei se creste capacitatea de productie prin

cresterea numarului de gaini ouatoare de la 104.000 in prezent la 182.512 capete. Lucrarile propuse a se realiza in cadrul investitiei “Modernizare ferma de gaini,

comuna Olteni, judet Teleorman”, corespund legislatiei sanitare, sanitar – veterinare nationale precum si celor ale Uniunii Europene.

Tabel nr. 5

Investitia/utilajele care

se realizeaza pentru adaptarea la standarde

Valoarea RON

Standardul la care se

face adaptarea

Termenul de gratie al

standardului

Termenul de realizare a investitiei

Modernizare ferma de gaini ouatoare si

achizitionarea de noi masini, utilaje,

echipamente pentru protectia gainilor

ouatoare

8.057.714 Standarde minime pentru

protectia gainilor

ouatoare

31.12.2014 30.06.2012



Pagina: 26 / 111


Ferma de gaini ouatoare din cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L. se afla in

programul de modernizare privind adaptarea la standardele comunitare, respectiv Standarde minime pentru protectia gainilor ouatoare Directiva Consiliului nr. 1999/74/CE Ordinul nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform Ghidului Solicitantului aferent masurii 121 valoarea maxima a

cofinantarii publice poate ajunge la 1.500.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 50%, pentru proiectele care includ si investitii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile. Valoarea maxima eligibila a unui astfel de proiect va fi de 3.000.000 Euro.

Avand in vedere aspectele de mai sus, S.C. FARM FRESH S.R.L. va

beneficia de un sprijin nerambursabil de maxim 50%, respectiv 1.500.000 euro. Cu 20 de ani in urma, Romania a fost tara cu cel mai performant sector avicol

din Europa. Pozitia de lider a fost dobandita ca urmare a sprijinului acordat de canadieni si americani, de la care s-au importat nucleele de pasari care aveau sa constituie baza genetica a sectorului avicol, precum si tehnologiile industriale de crestere a pasarilor.

In timp, Romania a pierdut contactul cu progresul tehnic si genetic al stiintei

avicole mondiale, dar a reusit sa evite colapsul restructurarilor de dupa 1989, prin sprijinul unor firme de renume, ca de exemplu firma germana – Big Dutchman, cu ajutorul carora au fost reconstituite un numar mare de ferme avicole, care realizeaza productii la nivelul parametrilor mondiali. In special in perioada ultimilor ani, sectorul avicol a atras investitii semnificative.

Pe plan national, sectorul de crestere a pasarilor este impartit aproape egal de

investitori romani si de cei straini – si nu a beneficiat, inca, de suportul unor mari nume mondiale – Tyson din SUA sau Dioux din Franta – desi acestia au prospectat, la un moment dat, piata romaneasca.

Sunt totusi prezenti in Romania producatori europeni de renume precum Zouras

din Grecia si Morini din Italia. Tabel nr. 6

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale

auxiliare/produse/servicii Adresa

Produs furnizat si cantitate

aproximativa

Valoare aproximativa

-RON-

% din total

achizitiiS.C. REAL COMPANY

S.R.L. GRINDU

IALOMITA Cereale (hrana pentru gaini) 2300 tone

1.200.000 100%

S.C. COMIN ROMANIA S.R.L.

SIBIU Medicamente 0,5 tone

88.500 100%



Pagina: 27 / 111


POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale

auxiliare/produse/servicii Adresa

Produs furnizat si cantitate

aproximativa

Valoare aproximativa

-RON-

% din total

achizitiiAVICOLA MIHAILESTI MIHAILESTI 82.667 capete

gaini 1.376.151 100%

Principalii competitori pe piata sunt Agricola International Bacau, urmata de un

numar de unitati de dimensiuni aproape egale precum cele din Calarasi, Buzau, Crevedia, Slobozia, Focsani, Braila, Lumina – Constanta.

Cererea pentru ouale de consum vine preponderent din partea persoanele

fizice care cumpara oua (consum direct de oua) si de consumatorii industriali. Datele statistice releva ca la nivelul perioadei ultimilor ani, mai putin de jumatate

(doar 44%) din consumul direct de oua este satisfacut pe calea cumpararii, restul fiind produs in gospodariile proprii. Este un aspect important, care asa cum prezentam si mai sus tine foarte mult de capacitatea de cumparare a populatiei, alaturi de alti factori care au influentat evolutia Romaniei in aceasta perioada. La nivel national, datele statistice releva ca in mediul rural, consumul de oua este comparativ egal cu cel din mediu urban. In schimb in mediul rural consumul de oua se face preponderent din surse proprii, cresterea pasarilor in gospodariile proprii reprezentand o traditie.

De asemenea, si in profil teritorial exista unele diferentieri in ceea ce priveste

consumul mediu lunar de oua. In anul 2008, cel mai mare consum se inregistreaza in regiunea Vest de 14,573 buc./persoana, iar cel mai scazut in regiunea Bucuresti – Ilfov de numai 11,527 buc., raportat la media nationala de 13,479 buc. pe persoana si luna.

Se simt unele variatii si dupa varsta consumatorilor. Astfel consumul cel mai ridicat se inregistreaza la persoanele cu varsta de peste 65 de ani, in timp ce la polul opus se situeaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani.

Din cele prezentate anterior se poate concluziona ca in general, cererea pentru

acest produs este stabila. Pot apare modificari ale cererii in masura in care consumatorul roman devine mai exigent si mai sofisticat. Aparitia unor epidemii de mare amploare si mediatizarea lor sensibilizeaza consumatorul si pot determina mutatii greu previzibile.

Tabel nr. 7 POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr. crt. Client (denumire si adresa) Valoare (RON) % din vanzari 1. S.C. REAL COMPANY S.R.L.

GRINDU, IALOMITA 2.800.000 100%

Astfel, avand in vedere tehnologia aplicata, rasa de gaini ouatoare, asigurarea

tuturor conditiilor de siguranta sanitar – veterinara, cresterea previzibila a consumului, pe termen mediu nu se intrevad riscuri majore in ceea ce priveste desfacerea productiilor de oua din ferma avicola.



Pagina: 28 / 111


Totodata, aceasta activitate va crea investitii in infrastructura si va aduce

venituri importante la bugetul statului.

2.1.2. Descrierea activitatilor proiectate

Lucrarile proiectate care se vor executa se refera la modernizarea halelor de gaini ouatoare existente pe amplasamentul S.C. FARM FRESH S.R.L., comuna Olteni, judet Teleorman.

Vor fi modernizate halele de gaini dupa cum urmeaza: cele 8 hale actuale vor fi

unite 2 cate 2 obtinandu-se astfel 4 hale mari de gaini. Totodata, la aceste hale de gaini vor fi aduse modificari prin inlocuirea

acoperisului de azbociment cu un acoperis agreat din punct de vedere sanitar si sanitar – veterinar.

Prin prezentul proiect vor fi achizitionate utilaje care vor inlocui in totalitate

utilajele actuale cu care sunt dotate halele de gaini. Prin implementarea proiectului se valorifica superior productia de oua a

societatii. Proiectul participa la cresterea valorii adaugate a produselor proprii prin cresterea gradului de prelucrare a acestora, actiune ce il favorizeaza pe beneficiar atat de a dispune de o valorificare integrata pe verticala a produselor, cat si de un grad ridicat de mobilitate pe piata de desfacere a produselor finite.

Prin modernizarea fermei de gaini, societatea va beneficia de o crestere

substantiala a veniturilor, datorita dublarii capacitatii de productie, respectiv de la 104.000 capete gaini in prezent la 182.512 capete gaini in urma modernizarii, atfel incat noua ferma va fi in in acord cu potentialul agricol al zonei.

Prin acest proiect se are in vedere inlocuirea in totalitate a liniilor tehnologice

din cadrul fermei de gaini cu linii tehnologice de ultima generatie. Investitiile preconizate a avea loc in cadrul fermei de pasari vor consta in

urmatoarele: se vor inlocui invelitorile de la fiecare hala care in prezent sunt din

azbociment (material a carui intrebuintare nu mai este permisa intrucat are proprietati toxice) cu un alt tip de invelitoare agreat de catre autoritatile de mediu si sanitar – veterinare;

se va majora spatiul tehnologic de productie prin demolarea zidariei frontoanelor halelor de pasari care se afla fata in fata si extinderea perechilor de hale (4 perechi) astfel incat din fiecare pereche sa rezulte una singura cu lungimea dubla la care se adauga inca o travee de 12 m (fostul spatiu dintre hale);

halele rezultate (in numar de 4) vor fi dotate cu utilaje si echipamente de ultima generatie care vor corespunde cerintelor sanitare si sanitar – veterinare in vigoare.



Pagina: 29 / 111


Asupra halelor care fac obiectul modernizarii nu se fac decat interventii de

unificare a acestora si schimbare a acoperisurilor lor, astfel incat nu este necesar un studiu asupra caracteristicilor geofizice ale terenului din amplasament.

Prin modernizarea fermei de gaini se propune realizarea unor 4 hale de

pasari, prin unirea 2 cate 2 a celor 8 hale existente, precum si refacerea invelitorilor, tencuielilor si schimbarea tamplariei acestora. Halele de pasari vor fi unite prin montarea unor pane metalice pe 12 m prinse fix de una din grinzile transversale si mobil (suruburi in gauri alungite) la celalalt cap, pe cealalta grinda transversala, inchiderile urmand a fi realizate din zidarie de caramida sau b.c.a.

Invelitoarea existenta din azbociment va fi inlocuita de urmatorul sistem: suport termoizolatie tabla zincata de 0,35 mm grosime, cutata; bariera de vapori folie de polietilena; termoizolatie polistiren 150 mm grosime; invelitoare tabla zincata de 0,6 mm grosime cutata vopsita gri. Halele de gaini modernizate vor avea urmatoarele caracteristici/hala: 3 deschideri de 7,05 m, 5,35 m si 7,35 m; lungime: 127,10 m; latime: 19,90 m; 9 travei de 6 m si o travee de 3 m; nivel de inaltime: parter; inaltimea: 2,70 m la cornisa; volumul unei hale: 6.829 mc. In cadrul proiectului nu se vor face interventii asupra retelelor de alimentare cu

apa, canalizare si electrice, intrucat acestea sunt existente si in stare buna de functionare.

Fiecare hala de gaini este dotata cu instalatii electrice, de iluminat, instalatii de

apa si canalizare. Halele de crestere gaini sunt echipata cu custi, instalatii de furajare, precum si

instalatii de colectare si uscare a dejectiilor. Filtrul sanitar este prevazut pentru asigurarea vestiarului tip filtru pentru

personal, pentru birou medic D.S.V. care are vestiar si grup sanitar, birou sef ferma, birou contabilitate – financiar.

2.1.2.1. Descrierea fluxului tehnologic

Tehnologia ce va fi implementata la ferma de gaini pentru oua de consum din

cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L prezinta urmatoarele caracteristici principale: popularea si depopularea totala a sectorului de crestere; achizitionarea directa a puicutelor de inlocuire (cu varsta de 17 saptamani);



Pagina: 30 / 111


prin cresterea gainilor adulte in baterii se obtin avantaje precum: marirea

capacitatii de cazare (fata de cresterea la sol), posibilitati sporite de mecanizare si automatizare si reducerea considerabila a fortei de munca, iar in final se asigura o rentabilitate marita a acestei activitati productive;

rasa de gaini ouatoare pentru care s-a optat este LOHMANN, varianta BROWN.

Conducerea societatii a optat pentru aceasta rasa, pornind de la performantele

conferite, printre care se numara: viabilitate de 97 ÷ 98% in perioada de crestere si de 94 ÷ 96% in perioada

de ouat; un procentaj maxim de ouat de 92 ÷ 94%; greutatea medie a oului de 63,5 ÷ 64,5 g; un numar total de oua/gaina de 335 ÷ 345 buc.

Durata ciclului de crestere a gainilor pentru oua de consum are doua verigi

importante: perioada de crestere – acesta acopera primele 17 saptamani, iar rezultatul

sunt puicutele de inlocuire; societatea a optat pentru achizitionarea directa a puicutelor de inlocuire;

perioada de ouat – acesta reprezinta perioada de exploatare economica a gainilor pentru oua de consum si se intinde pe durata cuprinsa intre a 18-a si pana l a 80-a saptamana.

In perioada de ouat, gainile din rasa Lohmann produc o greutate totala de

oua/gaina de 22,4 kg cu un consum mediu de furaj de 110 g/zi, respectiv 2,0 ÷ 2,2 kg furaj/ kg oua.

Dupa cele 80 de saptamani de viata pasarile din aceasta rasa ajung la o

greutate corporala de cca. 2 kg.

In graficul urmator este prezentata curba de ouat ale gainilor din rasa Lohmann.

Fig. nr. 3 – Curba de ouat ale gainilor din rasa LOHMANN



Pagina: 31 / 111


In hala pentru exploatarea gainilor prin intermediul unui microcalculator vor fi

monitorizati in permanenta urmatorii parametri ai microclimatului: temperatura: aprox. 18oC, cu limite extreme cuprinse intre + 13oC in timpul

iernii si + 26oC in timpul verii; umiditatea relativa: 60 ÷ 75%; ventilatie: 7 m3 aer/kg corp/ora in timpul verii si 2,5 m3 aer/kg corp/ora in

timpul iernii, fara a se crea insa curenti in hala; ziua lumina: este 14 ÷ 15 ore la inceputul perioadei de ouat, urmand a fi

suplimentata din 3 in 3 luni cu cate o ora; in vederea mentinerii concentratiei de gaze nocive in limitele maxim

admisibile (pentru amoniac 0,026% si bioxid de carbon de 0,3%), se efectueaza raclarea permanenta a dejectiilor.

Hranirea si adaparea se executa se executa automat prin sistemele de

mecanizate de distribuire a furajelor din buncarele fixe si prin sistemul de adapatori cu picuratoare.

De asemenea, colectarea oualor se face automat, bateriile de crestere fiind

echipata inclusiv cu un lift de colectare a oualor pe verticala. Ca in orice proces tehnologic, activitatea de crestere a pasarilor are pierderi

pentru fiecare rasa, pe parcursul ciclului productiv. Pierderile sunt mari la inceput, dar scad pe masura ce ciclul biologic de crestere avanseaza. Prin alegerea potrivita a raselor de pasari cat si prin asigurarea tuturor factorilor de microclimat si prin respectarea masurilor sanitar-veterinare si aplicarea unor actiuni de profilaxie sau terapie medicala, pierderile prin mortalitatea pasarilor sunt la nivelul celor indicate de furnizori, de cca. 4 ÷ 6%.

O veriga foarte importanta in cresterea pasarilor este controlul sanitar veterinar.

Scopul acestuia este de a preveni imbolnavirea pasarilor si mai ales de a impiedica introducerea oualor infestate in consumul uman. Epidemiile de masa la animale si pasari pot avea efecte catastrofale atat asupra unei firmei, cat si asupra vandabilitatii produselor realizate.

Controlul sanitar – veterinar trebuie sa realizeze o supraveghere atenta a intregului efectiv de pasari, sa le administreze vaccinurile si medicamentele adecvate pentru a pastra efectivul cat mai sanatos. La nivelul societatii, FARM FRESH S.R.L. controlul sanitar – veterinar va fi asigurat prin medici veterinari care vor fi angajatii ai societatii.

Fiecare hala de crestere a gainilor va fi dotata cu custi metalice pentru

cresterea gainilor conform cerintelor Uniunii Europene. Numarul maxim de pasari din fiecare hala va fi de 45.628 pasari. Intreg sistemul de crestere a gainilor este automatizat, asigurand adaparea si

furajarea pasarilor (apa, furaje, aer proaspat, evacuare aer viciat care este utilizat la uscarea dejectiilor, evacuare dejectii in stare proaspata).

Fiecare hala dispune de silozuri proprii de furaje.



Pagina: 32 / 111


Fiecare hala se aprovizioneaza cu gaini la inceputul ciclului si se depopuleaza

la sfarsitul acestuia. Furajarea se va face automat. Pentru fiecare hala sistemul prevede: doua silozuri externe cu capacitate de 20,0 de tone fiecare; in interior se vor prevede cate 6 linii de furajare; fiecare linie este alcatuita din

cate un rezervor de furaj si transportor cu spirala de otel care distribuie furajul in hranitori; aceste au forma rotunda cu gratar pentru impiedicarea pasarilor sa patrunda in interior; hranitorile sunt reglabile pe inaltime; transportul furajelor din buncarul exterior la rezervoarele liniilor de furajare din interior se face cu un transportor snec.

Adaparea se va face prin adapatori cu picurator, cate 800 pe fiecare hala (7,5

pasari/adapatoare), plasate la intervale de 20,0 cm pe linia de adapare. Fiecare picurator este prevazut ca cate o tavita pentru evitarea scurgerii apei si

udarea asternutului. Alimentarea liniilor de adapare se va face prin cadere dintr-un rezervor cu nivel

constant, de asemenea instalatia va fi pevazuta cu un dispozitiv de dozare a medicamentelor.

Ventilatia se realizeaza prin presiune negativa (admisie libera si evacuare

fortata). Ventilatoarele exhaustoare vor fi plasate pe peretele transversal din spatele

halelor (8 ventilatoare). In functie de temperatura exterioara, admisia aerului in adaposturi se face prin

gurile de admisie din peretii longitudinali, care au dispozitive de directionare a fluxului de aer.

Custile unde vor sta gainile vor fi in numar de 945 pentru fiecare hala. In

fiecare cusca vor fi 60 de gaini, fiecare gaina avand alocat un spatiu de 0,75 mp. Sistemul furnizat de producatorul de utilaje este astfel echipat incat: Gainile ouatoare vor avea: cel putin 750,0 cmp din suprafata custii pentru fiecare gaina, din care

600,0 cmp sa fie suprafata utilizabila; inaltimea custii va fi de cel putin 20,0 cm in orice punct; nici o cusca nu va avea o suprafata totala mai mica de 2.000,0 cmp; un cuib; asternut care sa poata fi ciugulit si zgariat; stinghii adecvate care sa asigure cel putin 15,0 cm/gaina.



Pagina: 33 / 111


A fost prevazut un jgheab de furajare care sa poata fi folosit fara restrictie.

Lungimea acestuia trebuie sa fie de cel putin 12,0 cm x 60 gaini/cusca = 720 cm. Fiecare cusca va avea propriul sistem de adapare. Pentru a se facilita

inspectia, introducerea si depopularea gainilor, exista un coridor de minimum 90,0 cm intre randurile de custi si un spatiu de cel putin 35,0 cm se va prevedea intre pardoseala cladirii si partea inferioara a custilor.

Custile sunt echipate cu dispozitive de scurtare a ghearelor. Sistemul va

cuprinde cuibarele unde se realizeaza ouatul. Ouale se vor prelua automat si vor fi trasportate in depozitul de oua unde vor

fi mentinute pana la livrarea catre consumator. Dupa aceea halele se depopuleaza, pasarile fiind trimise de abator. Dupa

operatiunile de curatire si dezinfectie a halelor si vidul sanitar, halele se vor repopula. Asternutul murdar rezultat dupa depopulari se va trasfera pe platforma de neutralizare din incinta unde se vor depozita o perioada definita dupa care se vor folosi ca ingrasamant agricol.

Fluxul tehnologic este prezentat un Fig. nr. 4:



Pagina: 34 / 111


Fig. nr. 4 – Flux tehnologic – Hala crestere gaini ouatoare

RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA – POPULARE HALA GAINI OUATOARE

BUNCAR FURAJE

HALA GAINI OUATOARE IN CUSTI

DEJECTII LICHIDE

USCARE DEJECTII

AER CALD – EVACUARE HALA

INSACUIRE

OUA DE CONSUM

SORTARE SI AMBALARE

OUA

EXPEDITIE

EXPEDITIE

LIVRARE GAINI DUPA TERMINAREA PERIOADEI DE

EXPLOATARE



Pagina: 35 / 111


2.1.2.1.1. Fazele procesului tehnologic

Principalele faze ale proceului tehnologic desfasurat in cadrul unitatii sunt: receptia si depzitarea nutreturilor combinate specifice categoriilor de varsta; cresterea gainilor ouatiare; colectarea si trasferul acestora in statia de sortare si ambalare; sortarea si ambalarea pe categorii; livrarea oualelor catre consumatori. Durata unei serii de productie este de 77 saptamani, dupa care randamentul de

ouare a gainilor scade si se recurge la inlocuirea lor cu puicute tinere de 17 saptamani. Gainile batrane, dupa terminarea ciclului de ouare sunt valorificate pentru

consum.

2.1.2.1.2. Lucrarile de depopulare si dezinfectie

Dupa incheierea ciclului de productie se face depopularea halelor si dezinfectia

acestora in vederea reluarii ciclului de productie, dupa efectuarea urmatoarelor operatiuni:

spalarea halelor si dezinfectia acestora cu solutie de Virkom; verificarea si inlocuirea instalatiilor de alimentare cu apa deteriorate; verificarea si inlocuirea instalatiilor electrice deteriorate; verificarea si inlocuirea instalatiilor sanitare (adapatori si verificarea

conductelor de canalizare ape rezultate de la spalarea halelor); verificarea si inlocuirea instalatiilor de furajare si ventilatie deteriorate.

2.1.2.1.3. Sistemul de furajare

Se prevad doua silozuri externe cu capacitate de 20 de tone fiecare. Depozitarea hranei se va face in silozuri model M-2555/3 pentru 15.000 kg,

prevazute cu 3 inele metalice. Transferul hranei este asigurat de 23 de metri de snec, cu un diametru de 90 mm, ce au in componenta coturile si moto-reductoarele. Silozul este prevazut cu cantar mecanic si teava pentru incarcarea pneumatica.

Fiecare hala dispune de silozuri proprii de furaje. Sistemul de alimentare cu hrana este format din 6 buncare. Aceste buncare de alimentare prevazute cu 2 sau 4 guri pentru amestecul si

distributia optima a hranei. In componenta acestui sistem mai intra si o unitate de actionare electrica de

0,75 cai putere/1 buncar, care poate fi folosita pana la 10 etaje fara pasarela. Fiecare buncar are 2 ventilatoare pe fiecare parte de cate 0,25 cai putere

fiecare.



Pagina: 36 / 111


In interior se vor prevede cate 6 linii de furajare. Fiecare linie este alcatuita din

cate un rezervor de furaj si transportor cu spirala de otel care distribuie furajul in hranitori. Aceste au forma rotunda cu gratar pentru impiedicarea pasarilor sa patrunda in interior. Hranitorile sunt reglabile pe inaltime. Transportul furajelor din buncarul exterior la rezervoarele liniilor de furajare din interior se face cu un transportor snec.

Necesarul de furaj: 135 g/zi/gaina.

2.1.2.1.4. Sistemul de adapare

Sistemul de adapare se face prin instalatie cui – ponton, cu dispozitiv tip

picurator si vas colector. Fiecare cusca va avea propriul sistem de adapare. Adaparea se va face prin adapatori cu picurator, cate 800 pe fiecare hala (7,.5

pasari/adapatoare, plasate la intervale de 20 cm pe linia de adapare. Fiecare picurator este prevazut ca cate o tavita pentru evitarea scurgerii apei si udarea asternutului. Alimentarea liniilor de adapare se va face prin cadere dintr-un rezervor cu nivel constant, de asemenea instalatia va fi pevazuta cu un dispozitiv de dozare a medicamentelor.

A fost prevazut un jgheab de furajare care sa poata fi folosit fara restrictie.

Lungimea acestuia trebuie sa fie de cel putin 12 cm x 60 gaini/cusca = 720 cm.

2.1.2.1.5. Sistem de incalzire

Incalzirea pe timpul iernii se va efectua cu aeroterme care se vor instala in

interiorul adapostului, cu functionare pe G.P.L., cu ardere „deschisa” fara evacuare in exterior, fapt care contribuie si la ridicarea umiditatii relative a aerului din adapost si astfel imbunatirea microclimatului.

2.1.2.1.6. Sistemul de iluminare

In spatiile tehnologice s-au prevazut corpuri de iluminat etanse (grad de

protectie IP65) dotate cu dispersor de protectie anticioburi. La punctele de control sanitar – veterinar se va prevedea iluminat local suplimentar astfel incat sa se asigure 500 lucsi.

Iluminat format din 7 linii de becuri, 35 becuri/linie a 11 W fiecare, panou de

comanda. Se va asigura si iluminatul incintei.



Pagina: 37 / 111


2.1.2.1.7. Sistemul de ventilatie

Sistemul de ventilatie este format din 6 ventilatoare, model EX50, cu sasiu

galvanizat, motor de 1,5 cai putere, ce furnizeaza un debit de 46.320 m3/ora fiecare. Pe peretii laterali se monteaza 10 ferestre (1.000 x 500) prevazute cu 1 motor de

actionare. Pe peretii frontali se mai monteaza 20 metri liniari de sistem racire panouri tip

fagure (1960 x 350 mm). Pe peretele frontal se monteaza 8 jaluzele servotoare. Componenta panourilor electrice si componentele acestora: Panouri electrice pentru unitatile motoare ale ferestrelor; Panouri electrice pentru ventilatoare; Sistemul computerizat de management, SIRIUS.

2.2.1.8. Statia de sortare si ambalare oua

Exista statie de sortare si ambalare oua tip EMC 360/Staalkat cu S = 120 mc,

cu capacitate de sortare de 25.200 oua/h si are in dotare instalatie frigorifica (uilizare freon R 22), instalatie de masurat, inscriptionat si ambalat oua.

La noile linii tehnologice va exista un sistem central de colectare al oualelor. Sistemul de colectare a oualelor este format din 6 elevatoare, cu 6 unitati

motoare. O unitate prevazuta cu motor cu viteza variabila pentru actionarea benzilor

colectoare a oualelor. O unitate de 0,5 cai putere, pentru actionarea lifturilor. Conveiorul final de transport al oualelor, cu o capacitate de pana la 60.000

oua/ora, confectionat din bare de inox si bare acoperite cu plastic. Acesta transporta ouale de la hala la urmatoarea hala dotata cu banda transportoare. Conveiorul exterior este acoperit cu metal galvanizat.

2.2.1.9. Dejectiile animaliere

Dupa ce hala este golita de pui, la terminarea ciclului de crestere, dejectiile animaliere impreuna cu paiele si resturile de furaje sunt scoase din hala cu ajutorul unui sistem de colectare si sunt depozitate hale, unde sunt supuse procesului de uscare naturala, maruntite si apoi insacuite, depozitate temporar pe platforma special amenajata. De aici ele sunt vandute catre persoane juridice si fizice si sunt folosite ca ingrasamant natural.



Pagina: 38 / 111


Sistemul de evacuare a dejectiilor este format din 6 unitati de evacuare. Aceste unitati de evacuare sun confectionate din otel galvanizat, pe fiecare

rand de custi, avand cate 2 curatatoare confectionate din otel inox. In componenta acestui sistem de evacuare, exista un motor de 1,5 cai putere

pentru 4 niveluri, 2 motoare pentru 8 niveluri sau 3 motoare pentru 10 niveluri. In componenta acestui sistem, regasim role de aluminiu, ce sunt folosite la

tensionarea automata a benzii transportoare de dejectii. In afara acestor 5 unitati de evacuare, avem si un conveior cu banda cu latimea

de 600 mm, avand o rezistenta de 250 kg/cm2, o capacitate de incarcare de 100 kg/m, o viteza de 54 m/min. si o panta maxima de 45% fata de orizontala.

Unitatea de actionare are 5 cai putere, iar banda este furnizata ca o singura piesa vulcanizata.

Sistemul de uscare a dejectiilor Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime totala de 1.825 metri,

tuburi ce sunt dispuse de-a lungul custilor, pentru uscarea dejectiilor. Eficienta uscarii dejectiilor, depinde de durata de folosire a echipamentelor si de conditiile climaterice (40 ÷ 50 % materie uscata).

Sursa de aer, are un debit de 0,6 m3/ora, pentru fiecare gaina, iar gaurile din tuburi au un diametru de 5,7 mm si sunt dispuse la fiecare 200 mm.

In componenta acestui sistem, mai exista si un sistem de amestec al aerului cu dubla atenuare fonica, cu aparatoare impotriva caderilor de apa, cu conexiune flexibila, ventilatoare centrifugale cu actionare prin curea, suporti pentru izolarea vibratiilor, control-box, usa de acces, controler si senzor de temperatura. Capacitatea este de 14.000 m3/ora. Difuzoarele principale de distribuire a aerului, sunt de forma rotunda si sunt asezate in fata respectiv in spatele fiecarui rand de baterii. Acestea au conexiuni flexibile si lame de la difuzor pana la tuburile din PVC, suporti din otel, pentru a evita condensarea, coturi si conducte de coborare.

2.2. Bilantul de materiale

Principala categorie de materii prime pentru activitatea de crestere a pasarilor o reprezinta achizitia de cereale si alte materii prime ce stau la baza prepararii furajului pentru hrana pasarilor.

In raport de reteta de furajare considerata, de dozajul fiecarui tip de materie

prima, de pretul mediu de achizitie al acestora, s-a stabilit pretul mediu de furajelor fabricate in cadrul instalatiei de preparare proprii.

Tabel nr. 8

Materie prima Cantitate

(kg/t) Cereale 775



Pagina: 39 / 111


Materie prima Cantitate

(kg/t) Srot soia 46% 482 Carbonat calciu 178 Fosfat monocalcic 22,5 Sare 5,5 Ulei 70 Premix, din care: 15 - Metionina 2,00 - Colina 1,50 - Vitamine 1,10 - Minerale 1,00 - Alquerfeed 0,80 - Calciu 8,90 - Enzima 1505 0,30 Total materii prime 1.548

Principala categorie de materii prime pentru activitatea de crestere a gainilor

ouatoare o reprezinta achizitia furaje. Acestea sunt achizitionate de la o ferma invecinata detinuta de S.C. REAL COMPANY S.R.L., la un pret mediu de 1,1 lei/kg. Luand in considerare consumul mediu pe pasare, de cca. 43 kg/cap/an, ceea ce reprezinta cca. 118 g/cap/zi.

Societatea va achizitiona in continuare puicute de inlocuire din rasa

LOHMANN – BROWN, pretul luat in calcul fiind cel valabil astazi, de cca. 14,5 lei/buc.

Vaccinurile si medicamente reprezinta o alta componenta principala pentru desfasurarea acestei activitati.

Valorile atribuite pentru aceasta categorie de cheltuieli au tinut seama de valorile recomandate in prezent de distribuitorii de pachete de vaccinuri, corelata cu programul vaccinarilor necesare pentru evitarea oricaror epidemii.

Astfel, costul mediu lunar este de cca. 0,004 lei/pasare/luna. In conformitate cu caracteristicile tehnice ale echipamentelor ce sunt

prevazute in a fi montate prin proiect si de recomandarile furnizorilor, s-au estimat consumurile medii de energie electrica.

consumul de energie electrica pentru halele de crestere este de cca. 0,25 kWh/cap/luna;

consumul de energie electrica la depozitul de oua estimat pe baza consumului actual de cca. 18 MWh/an;

consumul de apa a fost stabilit pe baza celor din literatura, ca necesar la adaparea pasarilor (de cca. 0,0075 mc/cap/luna).

Pentru evaluarea costurile legate de ambalarea oualelor s-a considerat pretul

mediu actual al cofrajelor de 0,15 lei/buc.



Pagina: 40 / 111


Utilitati Fiecare hala de gaini este dotata cu instalatii electrice, de iluminat, instalatii

de apa si canalizare, asa cum sunt descrise mai jos: Energia electrica – este asigurata din postul de transformare existent al

incintei si cablurile electrice de forta si iluminat aflate in functiune. Nu se fac interventii asupra acestora, fiind in buna stare de functionare.

Se va asigura si iluminatul incintei.

Apa rece – in cadrul incintei exista retea de alimentare de apa aflata in

buna conditie si asupra careia nu se vor face interventii. Sursa de apa: put forat de medie adancime – existent.

CANALIZAREA – fiecare hala dispune de retea de canalizare interioara, in

stare buna de exploatare si asupra careia nu se vor face interventii. Incinta va avea retea de canalizare proprie, apele menajere tehnologice si menajere fiind deversate in bazine vidanjabile din cadrul fiecarei hale de pasari.

2.3. Utilaje

Caracteristicile utilajele care vor fi achizitionate sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 9

Nr. crt. Denumire Bucati UTILAJE SI ECHIPAMENTE HALA 1. Unitate pentru custi pe 4 randuri 3 2. Unitate pentru custi pe 3 randuri 3 3. Cusca pasari cu dimensiunile 4800 x

1790 mm, 27.588 pasari 242

4. Cusca pasari cu dimensiunile 4800 x 1290 mm, 18.040 pasari

220

5. Banda transportoare oua cu lungimea de 2218 m

1

6. Bara de protectie cu lungimea de 633 m la nivelul 2 al custilor

1

7. Lampa pentru iluminat custi 8 W 484 8. Vagonet control pentru 4 randuri 1 9. Compresor de aer pentru protejarea

oualelor, inclusiv conexiuni 1

10. Siloz furaje dotat cu scara si cusca de siguranta, V = 36,6 mc, capacitate =

2



Pagina: 41 / 111


Nr. crt. Denumire Bucati 23,8 tone, inaltime = 7,42 m, cu umplere pneumatica

11. Snec alimentare cu 5 conexiuni cu diametrul de 125 mm

1

12. Sistem de cantarire a silozului 2 SISTEM DE VENTILARE HALA 13. Ventilator cu puterea de 1,1 kw,

capacitatea de 38.000 mc cu 2 viteze 14

14. Prize de aer pe frontonul halei cu ajustare automatica

12

15. Sistem de racire al aerului cu inaltimea de 1,5 m si grosimea de 150 mm, lungimea de 18 m

1

16. Priza de aer pe lateralul halei cu ajustare automatica

28

17. Sistem de racire al aerului cu inaltimea de 1,5 m si grosimea de 150 mm, lungimea de 24 m, pe lateralul halei

2

18. Ventilatoare acoperis hala pentru admisie aer

6

19. Ventilatoare pe lateralul halei admisie aer

32

20. Sistem computerizat de control al climei din hala

1

INSTALATIE DE ADAPAT SI ILUMINAT 21. Instalatie de alimentare cu apa a halei 1 22. Set de neoane 38 x 11 W 7 23. Potentiometru lumina 1 24. Sistem de alarma si control 1 SISTEM CENTRAL DE COLECTARE OUA 25. Sistem de numarare si inregistrare

oua 1

26. Sistem centralizat computerizat de inregistrat oua

1

27 Banda transportoare oua de la halele de pasari la depozitul de oua cu lungimea de 138 m si cu latimea de 500 mm

1

SISTEM DE COLECTARE A GUNOIULUI DE LA PASARI 28. Banda transportoare cu lungimea de

202 m, latime 500 mm, capacitatea 70 mc/h, putere 11 kW

1

29. Banda de transport dejectii la platforma de neutralizare cu lungimea de 10 m, latimea 500 mm, capacitatea 75 mc/h, putere 2,2 kW

1



Pagina: 42 / 111


In tabul de mai jos sunt prezentate utilaje ce se vor achizitiona: Tabel nr. 10 – Utilaje pentru halele de gaini

Nr. crt.

Denumire/Tip utilaj/echipament

Numar bucati

Valoarea fara TVA RON

TVA RON

Total cu TVA RON

1. Linie completa de adapare si furajare gaini si custi gaini ouatoare cu o capacitate de 45.628 pasari/hala, inclusiv silozuri pentru depozitarea furajelor pentru pasari

4 7.627.845 1.449.291 9.077.136

2. Sistem central de colectare al oualelor

1 195.950 37.231 233.185

3. Sistem de colectare a gunoiului de la pasari

1 233.919 44.445 278.364

TOTAL 8.057.714 1.530.966 9.588.680

Descrierea echipamentelor Bateriile Numar de sectiuni ale bateriilor: 4.680 buc. Model baterie: Z M.E.C 50 New Model 2010 Custile sunt confectionate din polipropilena si au pereti despartitori de culoare

verde, conform reglementarilor Uniunii Europene. Peretii de plastic fac mai confortabil habitatul pasarii, produc mai putin stres si reduc rata mortalitatii. Gaurile de 25 mm permit o buna ventilatie interioara. Podelele sunt dublu galvanizate, inainte si dupa sudare si au dimensiunile de 30 cm/45 cm . Acestea sunt confectionate din sarma de 2 mm diametru. Tijele de sustinere a podelelor sunt arcuri de otel galvanizat.

Usile sun fabricate din otel si sunt acoperite cu plastic de culoare alba, pentru a

se evita ruginirea.



Pagina: 43 / 111


Deschiderile (otel galvanizat – Galvamir Z-275), necesare accesului la hrana,

sunt prevazute cu bare de protectie amplasate in dreptul pieptului gainii. Suportii si ghidajele pentru benzile de evacuare a dejectiilor, ghidajele pentru buncarele de alimentare precum si toate componentele metalice sunt confectionate din otel galvanizat – Galvamir Z-275.

Acest ansamblu este prevazut cu picioare galvanizate, de sustinere, amplasate la o distanta de 61 cm, unul fata de celalalt.

Benzile pentru transportul oualelor, au o latime de 9,5 cm si sunt confectionate

dintr-un amestec de Nylon si Polipropilena. Benzile sunt prevazute cu dispozitive electrice ce ajuta la evitarea aglomerarii oualelor.

Fiecare nivel este prevazut cu o banda pentru evacuarea dejectiilor – model

PPX–L-262. Conducta de apa (Superflow 3600) se intinde de la unitatile de actionare a

colectarii oualelor pana la unitatile de evacuare a dejectiilor (aceasta exclude sursa principala si conexiunile pentru fiecare rezervor).

Sistemul de colectare a oualelor Numar de elevatoare: 6 Numar de unitati motoare: 6 O unitate prevazuta cu motor cu viteza variabila pentru actionarea benzilor

colectoare a oualelor. O unitate de 0,5 cai putere, pentru actionarea lifturilor. Conveiorul final de transport al oualelor, cu o capacitate de pana la 60.000

oua/ora, confectionat din bare de inox si bare acoperite cu plastic. Acesta transporta ouale de la hala la urmatoarea hala dotata cu banda transportoare. Conveiorul exterior este acoperit cu metal galvanizat.

Sistemul de alimentare cu hrana Numar de buncare: 6 Aceste buncare de alimentare prevazute cu 2 sau 4 guri pentru amestecul si

distributia optima a hranei. In componenta acestui sistem mai intra si o unitate de actionare electrica de

0,75 cai putere/1 buncar, care poate fi folosita pana la 10 etaje fara pasarela. Fiecare buncar are 2 ventilatoare pe fiecare parte de cate 0,25 cai putere

fiecare, pentru curatarea oualelor. Optional, pentru hale deschise, se pot folosi perii. Sistemul de evacuare a dejectiilor Numar de unitati de evacuare: 6 Aceste unitati de evacuare sun confectionate din otel galvanizat, pe fiecare

rand de custi, avand cate 2 curatatoare confectionate din otel inox. In componenta acestui sistem de evacuare, exista un motor de 1,5 cai putere

pentru 4 niveluri, 2 motoare pentru 8 niveluri sau 3 motoare pentru 10 niveluri.



Pagina: 44 / 111


In componenta acestui sistem, regasim role de aluminiu, ce sunt folosite la

tensionarea automata a benzii transportoare de dejectii. In afara acestor 5 unitati de evacuare, avem si un conveior cu banda cu latimea

de 600 mm, avand o rezistenta de 250 kg/cm2, o capacitate de incarcare de 100 kg/m, o viteza de 54 m/min. si o panta maxima de 45% fata de orizontala.

Unitatea de actionare are 5 cai putere, iar banda este furnizata ca o singura piesa vulcanizata.

Sistemul de uscare a dejectiilor Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime totala de 1825 metri,

tuburi ce sunt dispuse de-a lungul custilor, pentru uscarea dejectiilor. Eficienta uscarii dejectiilor, depinde de durata de folosire a echipamentelor si de conditiile climaterice (40 ÷ 50% materie uscata).

Sursa de aer, are un debit de 0,6 m3/ora, pentru fiecare gaina, iar gaurile din tuburi au un diametru de 5,7 mm si sunt dispuse la fiecare 200 mm.

In componenta acestui sistem, mai exista si un sistem de amestec al aerului cu dubla atenuare fonica, cu aparatoare impotriva caderilor de apa, cu conexiune flexibila, ventilatoare centrifugale cu actionare prin curea, suporti pentru izolarea vibratiilor, control-box, usa de acces, controler si senzor de temperatura. Capacitatea este de 14.000 m3/ora. Difuzoarele principale de distribuire a aerului, sunt de forma rotunda si sunt asezate in fata respectiv in spatele fiecarui rand de baterii. Acestea au conexiuni flexibile si lame de la difuzor pana la tuburile din PVC, suporti din otel, pentru a evita condensarea, coturi si conducte de coborare.

Tablouri de comanda si control

1 buc. pentru sistemul de alimentare (inclusiv control pentru silozuri) 1 buc. pentru sistemul de evacuare a dejectiilor 1 buc. pentru sistemul de colectare a oualelor si conveioarelor de transport Transferul si depozitarea hranei Depozitarea hranei se va face in 1 silozuri, model M-2555/3 pentru 15.000 kg,

prevazute cu 3 inele metalice. Transferul hranei este asigurat de 23 de metri de snec, cu un diametru de 90 mm, ce au in componenta coturile si moto-reductoarele. Silozul este prevazut cu cantar mecanic si teava pentru incarcarea pneumatica

Sistemul de ventilatie si aerisire Sistemul de ventilatie este format din 6 ventilatoare, model EX50, cu sasiu

galvanizat, motor de 1,5 cai putere, ce furnizeaza un debit de 46.320 m3/ora fiecare. Pe peretii laterali se monteaza 10 ferestre (1.000 x 500) prevazute cu 1 motor de actionare. Pe peretii frontali se mai monteaza 20 metri liniari de sistem racire panouri tip fagure (1960 x 350 mm). Pe peretele frontal se monteaza 8 jaluzele servotoare.

Componenta panourilor electrice si componentele acestora: Panouri electrice pentru unitatile motoare ale ferestrelor Panouri electrice pentru ventilatoare Sistemul computerizat de management, SIRIUS



Pagina: 45 / 111


Sistemele de modificare a custilor in concordanta cu normele europene

valabile din 2012 Acestea sunt formate din: 1.174 de cuibare, 4.401 m de stinghii si 1.174 de

spatii pentru imbaiere, 2.347 de benzi abrazive, pentru taierea, ascutirea ghearelor, model Shappire.

Sisteme de verificare, alarmare, dozare, iluminat, cabluri Computer pentru sistemul de alarmare a furnizarii de apa. Detectori pentru randuri si nivele. Kit-ul de dozare (DOSATRON), model MEDIFLOW F16A. Iluminat format din 7 linii de becuri, 35 becuri / linie a 11 W fiecare, panou de

comanda. Cabluri electrice pentru ventilatie, furajare, iluminat, conexiunea la panourile de

comanda panoului electric general de hala. Dupa aceea halele se depopuleaza, pasarile fiind trimise de abator. Dupa

operatiunile de curatire si dezinfectie a halelor si vidul sanitar, halele se vor repopula. Asternutul murdar rezultat dupa depopulari se va trasfera pe platforma de

neutralizare din incinta unde se vor depozita o perioada definita dupa care se vor folosi ca ingrasamant agricol.



Pagina: 46 / 111


Capitolul 3. DESEURI

Din activitatile care se desfasoara in incinta platformei industriale

apartinand S.C. FARM FRESH S.R.L., rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri menajere si deseuri asimilabil menajere, din activitatile personalului

de exploatare a obiectivului, deseuri industriale rezultate de la:

curatarea halei de gaini: dejectii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate si tratate pe amplasament;

stocarea materiilor prime si auxiliare: ambalaje si deseuri de ambalaje, de tipul butoaielor si bidoanelor pentru materialele de igenizat si deratizat;

lucrari de dezafectare/reparatii a spatiilor tehnologice: deseuri de constructii, deseuri metalice (fier vechi);

intretinerea si curatarea utilajelor si echipamentelor: uleiuri si vaseline uzate, lavete imbibate cu produse petroliere si lubrifianti, etc.;

activitati in cadrul atelierelor de intretinere si a statiei de pompe: uleiuri uzate;

curatarea bazinelor vidanjabile, precum si activitati de curatare a retelei de canalizare interioare: material sedimentat/namol;

functionarea electrostivuitoarelor/mijloacelor de transport proprii: baterii uzate;

utilizarea mijloacelor de transport auto proprii: anvelope uzate; suproduselor animaliere: cadavre de pasari.

Deseuri menajere si asimilabil menajere, rezultate in urma desfasurarii

activitatilor in obiectiv sunt depozitate selectiv in europubele, deseuri menajere proprii personalului sunt preluate periodic in vederea eliminarii definitive de catre firme de salubritate autorizate.

Dupa cum s-a mentionat, deseurile metalice rezultate din procesele de reparatii

si din activitatile de dezafectare a unor instalatii si echipamente, sunt depozitate temporar pe platforma special amenajata, urmand sa fie valorificate prin vanzare catre diverse firme interesate.

Deseurile de ambalaje de tipul butoaielor metalice sunt depozitate pe acesta

platforma special amenjata, unele fiind returnate furnizorului (cum sunt cele in care a fost stocate produse de tipul produselor de igenizat si deratizat), iar altele urmeaza a fi valorificate prin vanzare catre alte firme.

Uleiurile uzate sunt reprezentate de uleiuri hidraulice si uleiuri minerale

folosite in cadrul activitatilor auxiliare (de ex. in statia de pompare) sau valorificate conform H.G.R. nr. 235/2007. Uleiurile hidraulice uzate sunt stocate temporar in butoaie, in vederea reprocesarii la firme abilitate. De asemenea, si uleiurile minerale uzate sunt stocate temporar in butoaie, in vederea valorificarii prin livrare catre firme abilitate.

Deseurile de ulei, generate pe amplasament sunt in cantitati reduse.



Pagina: 47 / 111


Acestea se colecteaza in recipienti metalici si se depoziteaza temporar, in

spatiu separat, pana la predarea spre valorificare la firme abilitate, Se mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.

235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, persoanele juridice care genereaza sau detin uleiuri uzate au urmatoarele obIigatii:

sa asigure colectarea separata a intregii cantitati de uleiuri uzate generate, conform prevederilor anexei nr. 1 din H.G. 235/2007 si stocarea corespunzatoare pana la predare;

sa asigure valorificarea intregii cantitati de uleiuri uzate sau eliminarea acelora care nu mai pot fi valorificate prin mijloace proprii, daca acest lucru este posibil si daca sunt autorizati in acest sens, sau sa predea uleiurile uzate operatorilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare;

sa livreze uleiurile uzate insotite de declaratii pe propria raspundere, conform modelului prevazut in anexa nr. 2 din H.G. nr. 235/2007, operatorilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a uleiurilor uzate;

sa pastreze evidenta privind uleiul proaspat consumat, precum si cantitatea, calitatea, provenienta, localizarea si inregistrarea stocarii si predarii uleiurilor uzate, potrivit prevederilor lit. b), art. 5 din H.G. nr. 235/2007.

In ceea ce priveste uleiul uzat de transformator, conform informatiilor furnizate

de reprezentantul S.C. FARM FRESH S.R.L, pana la data intocmirii prezentei documentatii nu au fost efectuate operatii de schimbare a uleiului din transformatoarele existente in incinta platformei industriale, acesta fiind numai completat cu ulei proaspat.

Bateriile uzate impreuna cu electrolitul se valorifica prin societati specializate pe

baza de solicitare si facturi. Din informatiile furnizate de reprezentantul S.C. FARM FRESH S.R.L. intr-un an

se genereaza 2 ÷ 3 baterii uzate, ce sunt depozitate in Depozitul de materiale, in spatiu special amenajat si delimitat.

Lavetele imbibate cu ulei si alte deseuri de acest tip sunt depozitate

temporar in containere specializate in vederea incinerarii. Anvelopele uzate sunt depozitate temporar in vederea valorificarii prin

reprocesare sau coincinerare. Se mentioneaza ca, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.

170/2004, persoanele juridice care detin anvelope uzate au obligatia predarii acestora persoanelor juridice care comercializeaza anvelope noi/anvelope uzate destinate reutilizarii ori persoanelor juritice autorizate sa le colecteze si/sau sa le valorifice conform legislatiei in vigoare.



Pagina: 48 / 111


Deseurile industriale de tipul namolului/materiaiului sedimentat rezultat de la instalatiile de preepurare (bazinele vidanjabile), precum si din activitati de curatare a retelei de canalizare interioare sunt colectate in containere specializate si depozitate temporar pe platforma betonata, fiind ulterior transportate impreuna cu deseurile menajere si cele asimilabil menajere la depozitul de deseuri menajere municipal. Ori de cate ori este necesar, canalizarea interioara si instalatiile de preepurare sunt vidanjate prin firme specializate, la solicitare.

Dejectii animaliere reprezentand dejectii animaliere (materii fecale, urina,

inclusiv resturi de paie) colectate si tratate pe amplasament. Eliminare: predare catre persoane fizice sau juridice, in vederea valorificarii prin inglobare in sol.

Dupa ce hala este golita de pui, la terminarea ciclului de crestere, dejectiile animaliere impreuna cu paiele si resturile de furaje sunt scoase din hala cu ajutorul unui sistem de colectare si sunt depozitate hale, unde sunt supuse procesului de uscare naturala, maruntite si apoi insacuite, depozitate temporar pe platforma special amenajata . De aici ele sunt vandute catre persoane juridice si fizice si sunt folosite ca ingrasamant natural.

Cadavre de animale, parti din cadavre, reprezentand deseuri de tesuturi

animale vor trimise la incinerare. La nivel de societate se tine inventarul de deseuri, conform prevederilor

Hotararii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase si datele centralizate sunt transmise autoritatilor de protectie a mediului.

Deseurile generate in cadrul societatii FARM FRESH S.R.L. sunt colectate

separat si stocate selectiv in vederea valorificarii prin intermediul societatilor de profil sau pentru eliminarea finala in facilitati conforme cu prevederile legale.

In cadrul amplasamentului analizat se vor amenaja spatii destinate stocarii

deseurilor: • Depozit de deseuri menajere – suprafata betonata unde se vor depozita

containerele metalice cu volumul de 4 mc in care sunt colectate deseurile provenite de la angajati.

• Depozit de deseuri metalice, deseuri de lemn, deseuri de ambalaje, deseuri

diverse –incinta ingradita cu suprafata betonata. In acest depozit se vor stocate deseuri diverse cum ar fi:

deseuri metalice provenite din dezmembrari si ambalaje metalice (butoaie); deseuri din material plastic – folie de polietilena, deseuri de ambalaje

(bidoane); deseuri din lemn; deseuri din carton; deseuri diverse amestecate (menajere, pamant, hartie, lemn);



Pagina: 49 / 111


• Zona depozitare deseuri dejectii animaliere – in acesta zona se vor colecta

dejectiile uscate, macinate si insacuite. Din acesta zona sunt incarcate in mijloace de transport in vederea transportarii la firme specializate sau este predat pe baza de comanda persoanelor fizice pentru a fi utlizat ca fertilizator.

Din activitatea societatii S.C. FARM FRESH S.R.L. rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri, conform Chestionarului privind gestiunea deseurilor si Evidentei gestiunii deseurilor, conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, pe anul 2006:

3.1. Deseuri nepericuloase Tabel nr. 10 – Gestiunea deseurilor nepericuloase

Nr crt.

Cod deseu

Denumirea Cantitate

t/an Stare fizica

Mod de depozitare

1. 20 03 01 Deseuri menajere

0,5 solida 3 containere de 4 mc, pe platforma betonata

2. 15 01 01 Deseuri hartie si carton

0,8 solida Container de 1 mc

3. 15 01 02 Deseuri ambalaje din plastic

1,5 solida Depozit materiale

4. 15 01 04 Deseuri metalice de ambalaje

3 solida Platforma betonata exterioara

5. 12 01 99 Deseuri metalice

1,5 solida Platforma betonata exterioara

6. 02 01 06 Dejectii gaini fractie lichida

3.400 solida uscata

Platforma betonata exterioara

7. 02 01 02 Cadavre de pasari

8 solida Camera frigorifica

8. 02 01 01 Namol bazine vidanjabile

0,5 semili-chida

Depozit pe plartforma betonata bicompartimentata

9. 02 02 99 Cenusa inerta 3,5 solida Saci plastic 3.2. Deseuri periculoase Tabel nr. 11 – Gestiunea deseurilor periculoase

Nr crt.

Cod deseu Denumirea Cantitate

t/an Stare fizica Mod de depozitare

1. 18 01 06* Solutii de la igenizare si deratizare

0,05 lichida Butoaie metalice, Depozit substante

6. 12 01 07* Ulei uzat 0,03 lichida Butoaie metalice, Depozit materiale



Pagina: 50 / 111


Nr crt.

Cod deseu Denumirea Cantitate

t/an Stare fizica Mod de depozitare

3. 18 02 02* Deseuri medicale 3,3 solida Cutii de tabla inscriptionate corespuznator

3.3. Deseuri reciclate/valorificate Tabel nr. 12 – Modul de reciclare/valorificare

Nr. crt.

Cod deseu Denumire deseu Cantitate

t/an Metoda de reciclare/valorificare

1. 15 01 01 Deseu ambalaje din hartie si carton

0,8 Valorificare

2. 12 01 99 Deseuri metalice 3 Valorificare 3. 12 01 07* Ulei uzat 0,03 Valorificare

4. 15 01 02 Deseuri ambalaje din plastic

1,5 Valorificare

5. 02 01 06 Dejectii gaini fractie lichida

3.400 Valorificare

6. 02 01 01 Namol bazine vidanjabile

0,5 Valorificare

3.4. Deseuri eliminate Tabel nr. 13 – Eliminarea deseurilor

Nr. crt.

Cod deseu

Denumire deseu Cantitate anuala

Metoda de eliminare

1. 20 03 01 Deseuri menajere 0,05 Depozitare finala

2. 15 01 04 Deseuri metalice de ambalaje

2 Incinerare

3. 02 01 02 Cadavre de pasari 8 Incinerare 4. 02 02 99 Cenusa inerta 3,5 Depozitare finala 5. 18 02 02* Deseuri medicale 3,3 Incinerare

In vederea controlarii nivelului de poluare a solului, se recomanda: colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in

vederea valorificarii (carton, hartie, plastic, metal); reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol

a unor deseuri; valorificarea tuturor tipurilor de deseuri; amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din

activitatea de productie (menajere si industriale).



Pagina: 51 / 111


Depozitarea controlata a deseurilor rezultate se va face in depozite si pe

platforme special amenajate, in containere si recipienti metalici standardizate, selectiv pe tipuri, compozitie si mod de valorificare.

In ceea ce priveste sistemul de management al deseurilor, se recomanda

inventarierea tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate si eliminate de pe amplasament.

Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele Hotararii

de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

3.5. Ambalaje Ambalajele folosite si rezultate din activitate, clasificate conform Anexei 1 a

H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje sunt: 3.5.1. Ambalaje folosite Ambalajele utilizate de S.C. FARM FRESH S.R.L. in procesul de productie sunt: - ambalaj primar: hartie, carton; - ambalaj secundar: folie de polietilena; - ambalaj tertiar: cutii carton.

Cantitatile utilizate au fost prezentate anterior.

3.5.2. Ambalaje rezultate Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de ambalaje. - recipiente metalice; - recipiente din plastic; - folie de plastic; - saci de hartie; - ambalaje de carton.

Cantitatile de deseuri de ambalaje au fost prezentate anterior. Ambalajele rezultate de la substantele chimice periculoase sunt returnate

furnizorilor sau predate unitatilor autorizate. Manipularea si transportul lor fiind facute conform Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata de Lege nr. 263/2005.

Titularul este obligat sa organizeze recuperarea si reciclarea deseurilor

provenite din ambalaje conform H.G. nr. 621/2005. Raportarea datelor referitoare la ambalaje se va face conform Ordinului

M.M.G.A. nr 927/2005.



Pagina: 52 / 111


CONCLUZII:

Prin modul de gospodarire, deseurile si deseurile de ambalaje rezultate din

cadrul noii investitii nu vor constitui surse de poluare zonala si nu vor afecta personalul sau populatia din zona.

Se considera ca deseurile si deseurile de ambalaje generate in cadrul noii

investitii nu constituie surse de poluare sau disconfort. Deseurile si deseurile de ambalaje rezultate din activitatea desfasurata vor

fi gestionate corespunzator, astfel incat vehicularea/stocarea/eliminarea lor sa se faca in conditii de siguranta, iar impactul generat se va situa in domeniul nesemnificativ.



Pagina: 53 / 111


Capitolul 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Impactul asupra factorului de mediu apa

4.1.1. Apa subterana

Nivelul apei subterane (masurat in fantanile din zona) se poate intalni in jurul

adancimii de 10 m. In zona amplasamentului se mentioneaza prezenta unui orizont acvifer de 8,00

÷ 9,00 m adancime de la CTN. In conditii de precipitatii abundente, sau perioade secetoase acesta are fluctuatii de + 1,20 m, respectiv – 1,00 m.

Forajele executate in zona, pe terenuri apropiate de amplasamentul

obiectivului, au scos in evidenta urmatoarea stratificatie: la adancimi de maxim 10 m, argile loessoide galbui, greu penetrabile de

apele meteorice; la adancimi de maxim 17,5 m, argile nisipoase cu concretiuni; la adancimi de 21 ÷ 24 m, nisipuri cu pietris mic rulat in care cantoneaza

acviferele. Din analiza raportului dintre precipitatiile medii multianuale (X = 500 mm) si

evapotranspiratla potenliala (E = 700 mm), elemenlele determinante in formarea scurgerii lichide superficiale si deci si a raurilor, rezulta ca ne aflam intr-o regiune deficitara in ceea ce piiveste umiditatea (X < E), dar destul de apropiata de echilibru. daca la acest raport, usor subunitar al precipitatiilor fata de ovapotranspiralia potentiala, se mai adauga si energia de relief redusa, prezenta depozitelor leossoide cu coeficient de infiltratie mai ridicat si a interfluviilor sub forma de campii netede, se poate deduce ca scurgerea lichida in vaile autohtone are caracter temporar, iar o buna parte din suprafata teritoriului judetului Teleorman nu participa la acest proces hidrologic,delimitandu-se numeroase vai endoreice.

O mare parte din cantitatea de apa rezultata din precipitatii, care un reuseste

sa se scurga, se infiltreaza, alimentand orizonturile de apa freatica, iar o alta stagneaza in crovuriformand lacuri cu carácter temporar.

Formatiunile geologice cuaternare permeabile favorizeaza inmagazinarea unor

importante cantitati de apa cantonata in cateva orizonturi acvifere freatice situate sub primul strat impermeabil cu extindere mare (adancimi mai mari de 10 m), constituit din argile si argile nisipoase levantine:



Pagina: 54 / 111


acviferul freatic situat in stratele de Fratesti, care ocupa spatiul interfluvial,

este alimentat preponderent din precipitatii, dar si din deplasarea apelor din stratele de Candesti, situate mai la nord. Debitele acestor izvoare, situate la adancimi de maxim 20 m, se incadreaza in intervalul de 0,5 ÷ 3,5 l/s, fiind izvoare mediu mineralizate (0,5 ÷ 1,5 g/l);

acviferul freatic situat in depozitele de lunca, constituite din nisipuri argiloase si argile care determina o circulatie mai lenta a apelor, cu variatia nivelului hidrostatic variabila (0,5 m), strans legata de nivelul apei raurilor si puternic mineralizate (1 ÷ 3 g/l);

acviferul de adancime situat in depozitele nisipoase albiene si daciene care au un puternic caracter ascensional, artezian.

Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale

stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitele aluviale nisipo – argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m.

Din punct de vedere hidrografic, zona studiata, se afla situata in bazinul

hidrografic al raului Vedea care curge la cca 1 km vest de amplasament. In acest sector Vedea are un curs permanent, precum si o lunca.

Apa subterana este reprezentata de stratul acvifer al terasei joase a Dunarii. Apa subterana in zona comunei Contesti a fost interceptata si pusa in evidenta

prin foraje sapate la 30 m adancime de catre ISPIF Bucuresti (1979) cu urmatoarele rezultate:

Stratul acvifer al terasei joase a Dunarii unde se va amplasa ferma a fost

interceptat de puturile forate pentru alimentarea cu apa si si de forajele hidrogeologice la adancimi cuprinse in general intre 12,00 ÷ 26,00 m. Puturile sapate de localnici care capteaza partea superioara a acviferului au adancimi cuprinse intre 7,00 ÷ 12,00 m. Se propune ca alimentarea cu apa a fermei sa se realizeze din acest strat, date fiind usurinta aductiunii si calitatii superioare a apei.

Din punct de vedere chimic apa este potabila si se incadreaza – in baza analizelor efectuate – in limitele de potabilitate corespunzatoare Legilor Calitatii apei nr. 458/2002 si 311/2002 si STAS 1342/91.

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a obiectivului s-a propus executarea a doua

puturi forate cu o gospodarie de apa care va fi echipata cu grup de pompare. Necesarul de apa (debit de exploatare) este de 2,5 l/s.

4.1.2. Apele de suprafata

Reteaua hidrografica este formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali:

Olt, Urluiu, Calmatui si Vedea.



Pagina: 55 / 111


Partea de Nord-Est a judetului este strabatuta de paraurile: Dambovnic,

Glavacioc si Calnistea, afluenti ai Neajlovului, care sunt cursuri de apa cu un debit relativ redus, de numai 1 ÷ 2 m3/s.

Suprafata judetului este strabatuta de raul Vedea, care are un debit mediu multianual de 5,5 m3/s. Aportul cel mai mare la debitul de apa este dat de catre raul Teleorman, 3,8%.

Pe cuprinsul judetului exista aproximativ 170 iazuri. Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o unitate

aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate (20 ÷ 24 m), cat si prin peisajul sau specific. In prezent este indiguita pe sectorul Olt - Vedea, in mare parte desecata si folosita pentru agricultura.

Din numeroasele lacuri si balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1.050 ha,

folosit pentru piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu Dunarea.

Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri parasite, lacuri,

balti si paduri cu esenta moale. Fiind neindiguita si supusa inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este foarte putin utilizata.

Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1.196 km din care 61,5 km

regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul,

Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km.

Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului

Teleorman, datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa – Bujoru, atingand la Bragadiru

o latime de pana la 2 km si o altitudine de 18 ÷ 20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Raul Vedea care impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza cca. 80% din suprafata judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc/s la intrarea in judet si 13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8 mc/s).

Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al Vedei au

fost transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri (Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170 iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii, altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.



Pagina: 56 / 111


Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un caracter

temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si complexul Fatana – Chireanu – Radulea – Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona de confluenta a Vedei cu Dunarea.

Arealul in studiu este situat la limita sud-vestica a bazinului hidrografic a raului

Vedea, afluent al Dunarii. Amplasamentul se incadreaza pe cursul superior al raului Teleorman, pe zona

de terasa inalta.

Fig. 5. Hidrogeologia Raul Vedea izvoraste din Pod. Cotmeana, de la o altitudine de 435 de m si intra

in judet in amonte de localitatea Socetu, cu o suprafata de bazin de 1739 km2 si o lungine de 100 de km, valori care pana la varsarea in Dunare cresc la 5 450 km2 si respectiv 215 km. Pe teritoriu aferent judetului, panta raului este de 0,66‰.

Afluentii principali ai raului Vedea sunt din amonte spre aval: Tecuci (S = 204

km2, L = 35 km), Burdea (S = 364 km2, L = 80), Teleorman (S = 1 425 km2, L = 146 km).

Debitul mediu multianual al Vedei, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani,

creste pe teritoriul jud. de la 5,5 m3/s la 13,6 m3/s, aportul principal f i ind al raurilor Teleorman (3,75 m3/s), Ciinelui (1,35 m3/s) si Burdea (0,88 ms/s).

Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% variaza pe Vedea intre 850 ÷ 1.280 m2/s, iar pe Teleorman intre 300 ÷ 390 m3/s.

Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% cresc pe Vedea, pe sect, aferent jud. , de la 0,025 m3/s pana la 0,780 m3/s la varsare si pe Teleorman de la 0,125 m3/s la 0,390 m3/s, iar in cazul debitelor medii zilnice minime de aceeasi probabilitate, dar calculate pe perioada iun. ÷ aug., de la 0,35 m3/s la 0,78 m3/s si respectiv de la 0,125 m3/s la 0,390 m3/s.



Pagina: 57 / 111


Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie pe sect, aferent jud.

variaza, pe Vedea, intre 12,8 kg/s si 22,6 kg/s, iar pe Teleorman intre 1,7 kg/s si 2,40 kg/s.

Fenomenele de inghet apar in fiecare an si dureaza in medie 45 ÷ 55 zi le

pe Vedea fi 30 ÷ 35 zile pe Teleorman.

4.1.3. Alimentarea cu apa

4.1.3.1. Alimentarea cu apa potabila In procesul de productie apa este utilizata la hala de crestere a pasarilor pentru

necesarul de baut si pentru intretinerea spatiilor de productie. Sursa de apa este constituita dintr-un foraj de medie adancime, H = 70 m. In jurul forajelor este asigurata zona de protectie sanitara conform H.G. nr.

930/2005. Unitatea este racordat la gospodaria de apa existenta pe amplasament prin

intermediul retelei exterioare de apa, confectionata din OL cu Dn = 100 mm, pozata ingropat. Gospodaria de apa este constituita cele foraj de medie adancime, rezervorul tampon si castelul de apa, ce asigura si rezerva de incendiu de 66 mc.

Distributia apei se face gravitational prin intermediul unei retele inelare din

conducta metalica. Consumul de apa a fost stabilit pe baza celor din literatura, ca necesar la

adaparea pasarilor (de cca. 0,0075 mc/cap/luna). Consumul de apa pentru cresterea si ingrasarea gainilor este 0,41 ÷ 0,44 l/zi,

cap. Necesarul de apa este: 14 persoane permanent x 100 l/zi = 1.400 l/zi Total consum menajer = 1.400 l/zi = 1,4 mc/zi. 4.1.3.2. Alimentarea cu apa tehnologica Consum apa tehnologica: 182.512 x 0,44 l/zi, cap = 80.304 l/zi = 80,30 mc/zi. Consum de apa tehnologica pentru spalat hala dupa depopulare: 1 hala (ferma

de gaini + filtru sanitar) x 10.000 mp x 5,0 l/mp x 1 ciclu/hala = 10.000 l. Spalarea halei se realizeaza in 6 zile: 10.000 l/6 zile = 1.666,67 l/zi = 1,67

mc/zi.



Pagina: 58 / 111


Consum apa pentru spalat drumuri si platforme: 10.000 mp x 2 l/zi = 20.000 l Spalarea se realizeaza o data la 3 zile = 20.000 l:3 zile = 6.666,67 l/zi = 6,67

mc/zi.

4.1.4. Evacuarea apelor uzate

4.1.4.1. Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice Din activitatea desfasurata in cadrul amplasamantului rezulta ape uzate

menajere si tehnologice din spalarea halelor dupa depopulare si sunt colectate astfel: 1 bazin betonat vidanjabil cu V = 45,0 mc pentru colectarea apelor uzate

menajere de la filtrul sanitar si grupurile sanitare; 8 bazine betonate vidanjabile pentru fiecare hala.

halele 1 + 2 cu V = 32,0 mc fiecare; halele 7 + 8 cu V = 32,0 mc fiecare; halele 3, 4, 5, 6 cu V = 8,0 mc fiecare.

In interiorul halei evacuarea apelor uzate se realizeaza prin rigole. Rigolele vor avea scafe rotunjite, iar bordurile si gratarele vor fi din materiale

neruginibile, usor de igienizat, admise din punct de vedere sanitar – veterinar Apele uzate vidanjate vor fi transportate la o statia de epurare. 4.1.4.2. Evacuarea apelor pluviale Apele meteorice din incinta vor fi colectate prin burlane si preluate prin pantele

drumurilor catre rigolele deschise si evacuate bazinul cu capacitatea de 30,0 mc. Apele pluviale sunt colectate de pe acoperisurile cladirilor si de pe caile de

acces/platforme betonate din incinta si sunt evacuate in rigole pluviale, cu evacuare catre spatiile verzi.

4.1.4.3. Evacuarea apelor de la dejectiile semisolide Dupa modernizare se vor depozita pe platforma betonata bicompartimentata cu

pereti despartitori si basa de colectare a fractiei lichide numai namolul din bazinele vidanjabile.

Dupa ce hala este golita de pui, la terminarea ciclului de crestere, dejectiile

animaliere impreuna cu paiele si resturile de furaje sunt scoase din hala cu ajutorul unui sistem de colectare si sunt depozitate hale, unde sunt supuse procesului de uscare naturala, maruntite si apoi insacuite, depozitate temporar pe platforma special amenajata. De aici ele sunt vandute catre persoane juridice si fizice si sunt folosite ca ingrasamant natural.



Pagina: 59 / 111


Dejectiile animaliere sunt depozitate dupa uscare si innsacuire in apropierea

fermei, in paturile de compostare special amenajate, in vederea valorificarii acestora ca fertilizator pe terenurile agricole.

4.1.5. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

4.1.5.1. Surse de poluare a apelor

Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt

urmatoarele: • ape uzate tehnologice; • ape uzate menajere; • ape meteorice. Evacuarea apelor uzate rezultate din activitatile desfasurate in cadrul societatii

FARM FRESH S.R.L. in reteaua de canalizare, in cazul unor tronsoane deteriorate ale retelei, poate reprezenta o sursa de contaminare cu compusi organici a solului/subsolui amplasamentului. Cu toate acestea, datorita evacuarii discontinue a acestor tipuri de ape uzate, precum si a volumelor reduse ale acestora, diminueaza semnificativ acest impact potential.

In cazul poluarii accidentale in spatiile de depozitare a substantelor si

preparatelor utilizate la igenizare si deratizare, produsele se indeparteaza cu ajutorul unor materiale absorbante. Materialele absorbante contaminate sunt colectate si vor preda prin firme specializate in vederea eliminarii finale printr-o metoda conforma cu legislatia.

4.1.5.2. Evacuarea apelor uzate

Activitatile desfasurate in cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L. genereaza

urmatoarele tipuri de ape uzate: ape uzate industriale, rezultate din:

activitati de igienizare a spatiilor de productie; apele uzate fecaloid – menajere provenite din activitatile igienico – sanitare.

In cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L., rezulta ape uzate de la: ape uzate menajere din activitatea administrativa si cele provenite de la

filtrul sanitar sunt evacuate in bazinul vidanjabil de V = 42,0 mc; ape uzate tehnologice provenite din igienizarea halei la sfarsit de ciclu si de

la vidul sanitar sunt evacuate in cele 6 bazine vidanjabile de V = 32,0 mc, respectiv 8,0 mc.

La acestea se adauga apele pluviale de pe platformele betonate de incinta

si cele de acoperisurile cladirilor, colectate prin rigolele pluviale si evacuate catre spatiile verzi.



Pagina: 60 / 111


Apele tehnologice, apele uzate fecaloid – menajere sunt evacuate separat de

apele pluviale. In concluzie, activitatea desfasurata in cadrul fermei de gaini, Comuna Olteni,

judetul Teleorman nu este o sursa de poluare a apelor de suprafata sau subterane.

4.1.5.3. Protectia calitatii apelor

Avand in vedere specificul activitatii desfasurate pe amplasament nu se impun

masuri speciale pentru protectia calitatii apelor. Se va avea in vedere modul in care se vor manipula utilajele folosite la executia lucrarii astfel incat sa nu existe posibilitatea producerii unor poluari accidentale.

Masurile care se impun pentru protectia calitatii apelor constau in urmatoarele: resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe

masura acumularii lor, in conteinere, la rampa de gunoi a comunei, evitandu-se contactul cu presupusul nivel freatic;

manipularea materialelor utilizare si a altor substante folosite se va face astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

intocmirea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale si modul de actiune in caz de producere a acestora;

instruirea personalului angajat asupra modului de intretinere a instalatiilor si de actionare in cazuri de defectiuni accidentale, precum si asupra modului de interventie in cazul poluarii accidentale.

se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul riscului de aparitie a poluarilor accidentale, iar in cazul producerii unor astfel de incidente nedorite, se va interveni operativ pentru inlaturarea lor si eliminarea materialelor absorbante si a celorlalte deseuri rezultate pe amplasament, in conformitate cu prevederile legale.

In cadrul obiectivului, nu se impune realizarea de statii si instalatii de epurare

sau preepurare a apelor uzate, deoarece in procesul tehnologic nu rezulta volume mari de ape uzate care sa fie evacuate in emisar.

CONCLUZII:

Dupa cum s-a aratat anterior, activitatea desfasurata in cadrul fermei de gaini,

Comuna Olteni, judetul Teleorman nu reprezinta o sursa de poluare majora a apelor de suprafata si subterane din zona.

Apele uzate rezultate din activitatea desfasurata nu sunt evacuate in emisar

natural ceea ce inseamna ca nu este pusa in pericol calitatea apelor de suprafata. Metodologia de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica pot constitui surse

de poluare a apelor de suprafata si subterane.



Pagina: 61 / 111


Descarcarea si spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete

neamenajate, direct pe sol, repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate, stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii, pot sa afecteze calitatea apelor subterane si de suprafata din zona.

Materialele fine sau usoare (praful), din depuneri, pot fi antrenate de vant sau

de curentii de aer si pot ajunge pe luciul apei sau pe cursurile de apa din zona, ducand la incarcarea suplimentara a acestora cu materii in suspensie.

Activitatea salariatilor din cadrul fermei de pasari este, la randul ei, generatoare

de poluanti cu impact asupra apelor, prin producerea de deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare, pot fi antrenate de ape sau pot produce poluari.

De asemenea, evacuarile fecaloid menajere aferente activitatilor administrative

si cele rezultate de la igenizarea halelor de crestere a pasarilor dupa depopulare pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate.

Pentru evacuarea apelor uzate rezultate din activitatea desfasurata in cadrul

fermei de pasari exista bazine betonate vidanjabile, dimensionate astfel incat sa preia si aportul de apa ce ca rezulta dupa modernizarea halelor si se va vidanja periodic, de catre operatorii de servicii autorizati din zona.

Actionand conform strategiei nationale de folosire rationala si protectie

impotriva epuizarii si degradarii resurselor de apa, societatea va lua masuri eficiente in scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse in urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijentei angajatilor.

Consideram ca viitoarea modernizare din cadrul fermei de pasari – comuna

Olteni, judetul Teleorman nu prezinta nici un fel de pericol privind o eventuala poluare a apelor de suprafata.

Estimarea impactului asupra factorului de mediu APA, produs de apele uzate

menajere, evacuate din bazinele betonate vidanjabile si vor fi transportate la o statia de epurare, se face prin raportarea caracteristicilor efluentului, la limitele impuse prin NTPA 001/2002, ce vor fi asigurate prin firma ce va opera pe aceasta activitate.

Se apreciaza faptul ca valorile concentratiile poluantilor din apele uzate

evacuate din bazinele beronate vidanjabile prin vidanjare se vor incadra in limitele maxime admise impuse de legislatia in vigoare.

Poluarea, ce poate fi generata de evacuarile de ape pluviale de pe platforma,

considerate conventional curate, ce sunt dirijate prin pante de scurgere catre/in terenul natural, asupra factorului de mediu APA va fi nesemnificativa, apele pluviale sunt dirijate, prin rigolele de colectare ape pluviale, catre spatiul verde, care constituie un filtru natural.



Pagina: 62 / 111


Luand in considerare parametrii apei uzate menajere si tehnologice

vidanjate si a apelor pluviale rezultate in urma functionarii noii investitii: debitul de apa si concentratiile indicatorilor raportati la parametrii de intrare a apelor uzate menajere si tehnologice intr-o statie de epurare si neexistant o contributie la incarcarea apelor de suprafata, contributia noii investitii va fi nesemnificativa.



Pagina: 63 / 111


4.2. Impactul asupra aerului

4.2.1. Clima si calitatea aerului

4.2.1.1. Date climatologice caracteristice zonei

4.2.1.1. Clima Clima are un puternic caracter continental, cu veri foarte calde, cu cantitati

moderate de precipitatii ce cad adesea sub forma de averse iar iernile au perioade de viscole.

Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri

caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar

cele minime in luna octombrie. Precipitatiile atmosferice moderate sub forma de averse vara si viscole iarna

totalizeaza cca. 550 mm / an Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 ÷ 20 grade C.

In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est iar din sud-vest bate.

temperatura medie anuala: + 11,30C; temperatura minima absoluta: - 34,80C; temperatura maxima absoluta: + 42,40C. Austrul care are intensitatea mai mica decat Crivatul si prevesteste seceta. Radiatia solara globala are valori de 125 ÷ 127 kcal/cmp/an, potential de

energie solara relativ ridicat, ce poate fi utilizat in scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 grade) in cursul unui an

este 56 la Alexandria, fiind de asemenea cel mai ridicat din tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce se pot realiza numai prin extinderea irigatiilor.

Vanturile sunt influentate de relief in special in sud, unde Valea Dunarii

canalizeaza curentii de aer pe directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere mult redusa (11%).

Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind

directiilor cu frecvente maxime din vest si est.



Pagina: 64 / 111


4.2.2.1. Surse de poluare a aerului

Sursele de impurifcare a atmosferei, aferente obiectivului studiat pot fi

clasificate in trei categorii: surse asociate proceselor tehnologice; surse stationare de ardere (externa) a combustibilor fosili; surse mobile de ardere (interna). Surse asociate proceselor tehnologice Principalele surse de poluare de la obiectivele din cadrul fermei sunt cele de la

ferma de pasari, respectiv amoniacul (NH3) cu emisie dominanta cu substante volatile provenite din hale.

Prin sistemul constructiv si dotarile cu instalatii si echipamente cu functionare controlata, independent pe fiecare compartiment se asigura un control optim al microclimatului.

Evacuarea acestor emisii, se realizeaza prin ventilatoare montate pe fatada si pe

partile laterale ale halelor. O alta sursa de emisie este cea rezultata din arderea cadavrelor de aminale in

incineratorul de cadavre animaliere, cu functionare pe gaz natural. 4.2.2.1.1. Emisii poluante Principala sursa fixa de poluare pentru factorul de mediu aer o reprezinta halele

de crestere gaini. 4.2.2.1.1.1. Emisii punctiforme Sursele de evacuare a aerului impurificat cu particule sunt aferente

urmatoarelor faze ale procesului tehnologic, respectiv, echipamentelor de productie: uscarea dejectiilor – poluant: particule; transport pneumatic – poluant: particule.

4.2.2.1.1.1.1. Nivelul emisiilor de poluanti proveniti din stocarea dejectiilor

aviare Nivelul emisiilor de poluanti a fost calculat in doua etape: in prima etapa au fost determinate cantitatile de azot, sulf si compusi

organici excretati, acestia fiind ingredientii primari in formarea emisiilor; in a doua etapa au fost determinati poluantii propriu-zisi, prin adaptarea

factorului de emisie de la sine. Etapa I Cantitatile de azot, sulf si compusi organici emisi au fost calculate utilizand

ecuatia de mai jos:



Pagina: 65 / 111


unde: Ms,a = cantitatea de substanta ‘S’ emisa de animalul ‘A’ (unitate de masura

lb/cap/an); LW = greutatea medie a animalului (lb); ERs = rata de eliminare a substantei S (lb/lb LW-zi); P = numarul de cicluri productive/an; T = zile pe ciclu de productie; Ra/au = numar de animale pe AU. Pentru estimarea emisiei de poluanti s-au luat in calcul urmatoarele informatii: Tabel nr. 14 – Rata de producere a azotului, sulfului si volatilelor

Specia Azot* Volatile* Sulf** Gaini pentru carne 1,10 15,00 0,085 Gaini pentru oua 0,83 10,80 0,14 *USDA 1992 **ASAE 1999

Tabel nr. 15 – Greutati tipice/tip de animal si cicluri de productie

Specia Greutatea medie a

animalului (lb/animal-zi)

Durata cilului de productie (zile)

Numar de cicluri pe an

Gaini pentru carne 2,6 49 5,5 Gaini pentru oua 3,97 350 1

Tabel nr. 16 – Cantitati de poluanti (azot, sulf, volatile) emise la 500 de capete animale – ferme model

Animal Compozitia dejectiilor (tone/an)

Volatile Azot Sulf Gaini pentru oua 374 28 4

Nivelul determinat al emisiei este prezentat mai jos:

Azot

Gaini pentru oua

Azot excretat = lbLWdayx1000

83.0 x

pasare

lbLW97.3 x

ciclu

zile350 x

an

ciclu1 x

an

pasari100 =

115,32 lb/AU si an



Pagina: 66 / 111


Factor de emisie pentru gaini pentru oua este 24,4 lb amoniac/AU si an.

Rezulta 20,0 lb N/AU si an. Fractia de azot emisa ca amoniac este data de ecuatia de mai jos:

Fractie emisa=atazotexcret

isiefactordeem =

AUanlbN

AUanlbN

/32.115

/0.20 = 0,17

Nota: AU = cap de animal (animal unit.)

Etapa II

Amoniac Pentru majoritatea surselor de emisie care produc amoniac in fermele de

crestere intensiva exista factori in literatura. Acestia sunt preluati din sectorul suinelor si adaptati pentru alte categorii de animale. Cercetarile efectuate au concluzionat ca desi caracteristicile dejectiilor variaza semnificativ de la un animal la altul mecanismul de formare al amoniacului este acelasi (Alexander 1977, Brock and Madigan 1988, Tate1995).

Prin urmare, factorul de emisie elaborat pentru o specie (in cazul acesta suine)

poate fi adaptat la alta specie prin modificarea factorului de excretie al elementelui chimic respectiv (pentru amoniac se modifica factorul de excretie la azot).

Ecuatia este prezentata mai jos:

unde: Efam,h = factor de emisie pasari (lb/an); EFam,s = factor de emisie suine (lb/an); Mn,s = rata de excretie a azotului in dejectiile de suine (lb/an); Mn,h = rata de excretie a azotului in dejectiile de pasari (lb/an). Gaini pentru oua

EFam,h = AUanlbN

AUanlbN

/9.53

/5.8 x 115,32 lbAU si an = 18,19 lb/an (8,25 kg/an)



Pagina: 67 / 111


Protoxid de azot Pentru majoritatea surselor de emisie care produc protoxid de azot in fermele

de crestere intensiva exista factori in literatura. In toate cazurile emisia de protoxid de azot se bazeaza pe continutul de azot din dejectii.

Emisia protoxid de azot a fost estimata utilizand ecuatia de mai jos: unde: EN2O = emisia de N2O (lb/an); MN = rata de excretie a azotului pentru 500 AU (lb/an); MFN2O = factor N2O; MFN2O dejectii de la pasari (dejectii incluzand asternutul) = 0,02. 1. Gaini pentru pentru oua MN = 20 tone/an (40.000 lb/an) EN2O = 570 kg/an Mentionam ca pentru surse nedirijate cu emisie directa in atmosfera Ordin

nr. 462/93 nu prevede limite. Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc

nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente Proiectului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a Proiectului, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.

Nivelurile de fond ale concentratiilor principalilor poluanti atmosferici au fost

determinate prin modelare matematica, pe baza inventarelor de emisii si a datelor meteorologice care caracterizeaza zona.

Rezultatele indica faptul ca nivelurile concentratiilor de fond pentru principalii

poluanti ce caracterizeaza atat sursele specifice localitatilor, cat si cele asociate activitatilor proiectului, si anume, CO, PM10, NO2 si SO2 se situeaza sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare.

Surse de ardere Sursa de ardere aferenta S.C. FARM FRESH S.R.L. este reprezentata centrala

termica murala, cu functionare pe gaz metan. Evacuarea gazelor de ardere de la centrala termica se realizeaza prin cosul de

dispersie cu diametrul de evacuare Ø 0,4 m si inaltimea cosului de evacuare fata de sol h = 12 m.



Pagina: 68 / 111


Poluanti specifici sunt: NOx, CO, SO2 si particule, evacuarea realizandu-se prin

tiraj fortat cu ventilator. 4.2.2.1.1.2. Emisii difuze Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care

deservesc unitatea: Autovehiculele pentru transportul materiilor prime si produselor finite, cu

circulatie in incinta unitatii.

Se considera ca mijloacele de transport, in timpul de stationare va fi de maxim 45 minute, respectand urmatoarele faze in incinta unitatii:

reducerea vitezei de la cea nominala la cea de rulare in incinta; stationare cu motor oprit; pornirea si accelarea pana la viteza medie de trafic.

Consumul de combustibil in incinta unitatii este de maxim 5% din consumul

total, deci poluantii din gazele de esapament evacuate sunt foarte reduse si nu prezinta pericol de poluare.

In incinta fermei circulatia autovehiculelor pentru transportul materiilor prime si

produselor finite este limitata si nu constituie sursa de poluare.

4.2.2.1.1.3. Sisteme de climatizare In hala pentru exploatarea gainilor prin intermediul unui microcalculator vor fi

monitorizati in permanenta urmatorii parametri al microclimatului: temperatura: aprox. 180C, cu limite extreme cuprinse intre +130C in timpul

iernii si + 260C in timpul verii; umiditatea relativa: 60 ÷ 75%; ventilatie: 7 mc aer/kg corp/ora in timpul verii si 2,5 mc aer/kg corp/ora in

timpul iernii, fara a se crea insa curenti in hala; ziua lumina: este 14 ÷ 15 ore la inceputul perioadei de ouat, urmand a fi

suplimentata din 3 in 3 luni cu cate o ora; in vederea mentinerii concentratiei de gaze nocive in limitele maxim

admisibile (pentru amoniac 0,026% si bioxid de carbon de 0,3%), se efectueaza raclarea permanenta a dejectiilor.

4.2.2.2. Protectia calitatii aerului Dispersia activitatilor in cadrul fermei de gaini nu permite adoptarea solutiilor de

epurare si de colectare a gazelor in atmosfera, cu instalatii fixe. In schimb, in cadrul obiectivului se vor adopta masuri tehnico – organizatorice,

pentru reducerea la maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor periodica si inlocuirea celor cu deficiente majore.



Pagina: 69 / 111


Toate autovehiculele de transport vor fi dotate cu motoare Euro 4, care se

incadreaza in normele internationale privind emanatiile de noxe in atmosfera in timpul functionarii.

Asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea

rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului gazelor de esapament produse, sub limitele admise.

In ceea ce priveste praful, emisiile produse in atmosfera, prin circulatia

vehiculelor, dupa demararea activitatii de exploatare, acestea nu pot atinge concentratii mari, nocive pentru factorii de mediu.

In perioadele secetoase, se recomanda stropirea zilnica a drumurilor, care

constituie potentiale surse de praf.

CONCLUZII:

Cu toate ca impactul produs asupra factorului de mediu aer, prin cantitatile de

poluanti provenite din cresterea gainilor, activitatile de manipulare si depozitare temporara a dejectiilor uscate si din arderea combustibilului lichid si gazos si praful rezultat de la centrala termica, incineratorul de cadavre animaliere in urma deplasarii mijloacelor de transport, este negativ, nu are efecte accentuate asupra echilibrului mediului.

In faza realizare a modernizarii investitiei, utilajele folosite afecteaza intr-un

grad redus calitatea aerului de pe traseu, mai ales prin gazele rezultate in urma arderii combustibilului si mai putin prin pulberile ridicate de autovehicule.

In timpul exploatarii halei de crestere gaini, calitatea aerului in zonele de lucru

este influentata de mirosul specific emanat de activitate si de gazele arse rezultate din arderea cadavrelor animaliere si de la functionarea motoarelor autovehiculelor care efectueaza transportul materialelor si produselor finite (oua si carne).

De asemenea, calitatea aerului este influentata de particulele de praf rezultate

in urma deplasarii mijloacelor auto dinspre drumurile publice. Emisiile specifice activitatii de cresterea a gainilor sunt: amoniac, hidrogen

sulfurai si metan, precum si gazele de ardere de la centrala termica si incineratorul de cadavre animaliere si cele de esapament specifice arderii motorinei vor fi: CO, NO2, SO2, componenti organici volatili si pulberi rezultate din arderea combustibililor.

Cea mai mare parte a acestor poluanti au ca zona de maxima influenta

perimetrul fermei de gaini.



Pagina: 70 / 111


Pentru limitarea la maxim a poluarii atmosferei in zona adiacenta

amplasamentului fermei de gaini, halele de crestere a gainilor sunt dotate cu sisteme de climatizare si de ventilatie, dispersia gazelor de ardere de la centrala termica si incineratorul de cadavre animaliere este asigurata prin tirajul fortat ce se realizeaza prin cele doua cosuri de evacuare, iar pentru reducerea emisiilor datorate functionarii motoarelor cu ardere interna (autovehiculele de transport), se vor achizitiona mijloace de transport cu motoare tip Euro 4 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective si repararea lor periodica.

Se vor executa masuratori de emanatii de gaze nocive in timpul exploatarii

halelor de crestere a gainilor, la capacitatea maxima de functionare a centralei termice si incineratorul de cadavre animaliere, precum si in timpul functionarii masinilor, iar masinile cu deficiente majore vor fi inlocuite.

Masurile, prevazute pentru limitarea poluantilor emisi cu gazele reziduale

activitatea desfasurata in cadrul halelor de cresterea a gainilor si din arderea combustibilului si a pulberilor terigene, vor limita valorile concentratiile acestora, in limitele admise de legislatie.

Impactul functionarii halelor de productie si a incineratorului de cadavre

animaliere din ferma de gaini din Comuna Olteni, judet Teleorman din cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L., asupra aerului va fi nesemnificativ.

Poluarea factorului de mediu AER se va situa in domeniul nesemnificativ,

pentru conditiile tehnologice avute in vedere.



Pagina: 71 / 111


4.3. Impactul asupra solului

Solurile cele mai intalnite sunt: cernoziomurile, solurile brun roscate si solurile

brune de padure, care se succed de la nord la sud in ordinea enumerata mai sus. Solul pe care se afla obiectivul face parte din categoria cernoziomurilor

argiloiluviale.

Fig. 6. Soluri

Caracteristicile acestui tip de sol sunt: caracterizare morfologica: tipul de profil: Am - AB - Bt - Cca; In limitele orizontului Am, stratul arat (Ap) are grosimi de 18 ÷ 25 si este

continuat uneori de un Ap" – strat tasat prin aratura (5÷10 cm); Am – 40 ÷ 50 cm grosime, lut argilos, negru, structura glomerulara,

predominant medie, bine dezvoltata AB – 20 ÷ 30 cm grosime, lut argilos, brun negricios, structura poliedrica subangulara medie – mare bine dezvoltata Bt – 60 ÷ 80 cm grosime, lut argilos, brun inchis in jumatatea superioara si brun in jumatatea inferioara, structura columnar – primatica medie, bine dezvoltata;

Cca – apare la adancimi variabile, 130 ÷ 150 cm, lut argilos, brun brun –galbui, nestructurat, continut ridicat de CaCO3 sub forma de pete, pseudomicelii si concretiuni.

caracteristici hidrofizice: densitatea aparenta (DA g/cmc) de 1,0 ÷ 1,2 este mica si foarte mica in

partea superioara a profilului si 1,3 ÷ 1,48 , mijlocie - mare in orizontul Bt;



Pagina: 72 / 111


porozitatea totala (PT % v/v) cu valori de 50 ÷ 60% in partea superioara,

este foarte mare, iar prin valorile 42 ÷ 46% in orizontul Bt este mica – mijlocie;

porozitatea de aeratie (PA % v/v) prin valorile 29 ÷ 42% in partea superioara a profilului este mare – foarte mare si desi este la valori mai mici, 26 ÷ 30%, se mentine mare si in orizontul Bt;

coeficientul de ofilire (CO % g/g) se mentine mare pe intregul profil (14%);

capacitatea de apa in camp (CC % g/g) este foarte mare (47 ÷ 50 %) in partea superioara a profilului si mare in orizontul Bt (37 ÷ 44%);

capacitatea de apa utila (CAU % g/g ) are valori mijlocii (10 ÷ 12%) in partea superioara a profilului si mici – mijlocii (9 ÷ 12%) in orizontul Bt;

capacitatea de cedare maxima a apei (CCD % g/g) este mare – foarte mare (20 ÷ 29%) in partea superioara a profilului si mijlocie – mare (13 ÷ 19%) in orizontul Bt;

permeabilitatea (K mm/h) este mare – foarte mare (28 ÷ 86 mm/h) si cu mari variatii in partea superioara a orizontului Bt si la valori mici – mijlocii (12 ÷17 mm/h) in jumatatea inferioara a profllului.

caracteristici chimice: reactia solului este slab acida – neutra (pH = 6,5 ÷ 7,2); continutul de humus este mic ( 1,8 ÷ 2,0%) ; continutul de azot exprimat prin indicele de azot, este mic – mijlociu (1,4

÷ 1,55); fosforul mobil (P ppm) prin valorile 59 ÷ 84 ppm este foarte variat, in

limitele unui continut ridicat; potasiul mobil (K ppm) se incadreaza la un continut mai mic (40 ÷ 90 ppm)

si foarte variat.

caracterizare generala: sol profiind, regim aerohidric predominant bun si foarte bun in partea

superioara a profilului si mijlociu – mare in orizontul Bt, slab tasat. Slab - moderat aprovizionat cu humus si variat aprovizionat cu fosfor, potasiu si azot.

Judetul beneficiaza de un potential natural ridicat, constand in primul rand in

fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei, fondul funciar – dupa modul de folosinta – se prezinta astfel: suprafata agricola 85,5% din suprafata totala a judetului, paduri 5,1%, ape si balti 3,4%.

Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere,

cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente pentru culturile agricole.



Pagina: 73 / 111


Fertilitatea naturala a solurilor, in special a celor din jumatatea de sud creeaza

conditii deosebit de favorabile dezvoltarii culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea intensiva a fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor chimice si a irigatiilor.

Factorul de mediu sol/subsol este supus deteriorarii, ca urmare a activitatilor de

realizare a constructiilor de catre S.C. FARM FRESH S.R.L. in cadrul amplasamentului din comuna Olteni, judet Teleorman si va fi supus in continuare proceselor de degradare, pe intreaga durata de functionare a exploatarii agregatelor minerale.

Modificarile importante au loc la nivelul structurii solului si al deplasarilor de

mase excavate la realizarea constructiilor. Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete de teren, distrugerea vegetatiei

specifice, crearea unor noi forme de relief, artificiale, sunt doar cateva din urmarile stress-ului la care este supus factorul de mediu sol.

Sursele potentiale de contaminare a terenului, care au fost evidentiate cu

ocazia evaluarii amplasamentului, constau in: • transportul, manevrarea si stocarea substantelor si preparatelor chimice

utilizate de igenizare si deratizare; • emisii in atmosfera provenite de la hala de crestere gaini; • colectarea, preepurarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale; • depozitarea deseurilor. Unitatea nu constituie sursa de poluare a solului din zona, deoarece intreaga

activitate se desfasoara in incinte inchise, cu pardoseli impermeabile, cu colectarea apelor tehnologice, menajere si pluviale, iar in jurul acestora sunt amenajate drumuri si platforme betonate.

Substantele si preparatelor chimice utilizate de igenizare si deratizare sunt

aprovizionate cu mijloacele de transport proprii in ambalajele furnizorilor. Acestea sunt descarcate din mijloacele de transport si stocate in incinta obiectivului, existand pericolul de poluare al solului, dar cantitatile vehiculate sunt reduse.

Emisiile de poluanti atmosferici reprezinta o sursa potentiala de afectare a

calitatii solului. Inaltimea redusa a ventilatoare montate pe fatada si pe partile laterale ale

halelor determina atingerea unor mai mari concentratii de poluanti in aer pe platforma obiectului.

Emisiile atmosferice provenite de la societatea FARM FRESH S.R.L. reprezinta

surse potential de poluare a amplasamentului cu amoniac (NH3), cu emisie dominanta cu substante volatile provenite din hale.



Pagina: 74 / 111


Cu toate acestea, deoarece cca. 99% din suprafata totala a incintei este fie

construita, fie protejata, incluzand zonele din imediata vecinatate a gurilor de evacuare, iar compusii evacuati in atmosfera au o volatilitate crescuta, probabilitatea de contaminare a solului din acest tip de sursa este diminuata semnificativ si practic imposibil de identificat.

Gospodarirea apelor uzate si a celor meteorice pe un amplasament reprezinta o

sursa potentiala de poluare a solului si eventual a apei freatice, prin infiltratii din retelele de canalizare, in cazul deteriorarii acestora.

Activitatea de depozitare a materiei prime principale – cereale, precum si

depozitarea temporara a deseurilor rezultate de la dejectii pot reprezenta surse de poluare a poluare a solului din incinta amplasamentului.

Gestiunea necorespunzatoare a deseurilor, in special a celor periculoase poate

reprezenta o sursa de poluare a solului pe un amplasament industrial. De asemenea, depozitarea temporara necorespunzatoare a deseurilor menajere si a celor asimilabil menajere, pot reprezenta o sursa potentiala de poluare a solului, ca urmare a procesului de descompunere a deseurilor cu formare de levigat si migrarea poluantilor rezultati in sol o data cu apa de precipitatii.

Activitatile desfasurate in cadrul fermei de gaini din comuna Olteni,

judetul Teleorman nu pot afecta semnificativ calitatea solului, avand in vedere natura acestora.

In conditii normale de lucru, respectand normele de protectie si de depozitare

corespunzatoare ale deseurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului.

Activitatea de cresterea a gainilor nu genereaza poluanti care sa afecteze solul,

cu atat mai mult cu cat alimentarea cu combustibili lichizi a mijloacelor de transport nu se face in incinta fermei.

In incinta obiectivelor, poluarea solului poate fi accidentala, fiind posibila numai

acolo unde se defasoara activitati de reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport, sau in zona depozitelor de materiale si substante.

Sursele de poluare a solului sunt gazele de tip organic, ca amoniacul,

hidrogenul sulfurat si metanul din halele de crestere a gainilor si cele rezultated din arderea gazelor, precum si particulele de praf, provenite din circulatia mijloacele de transport, care sunt antrenate de curentii atmosferici si depuse pe sol.

Cantitatea de pulberi sedimentare rezultate din procesul tehnologic este extrem

de scazuta, aria de raspandire a acestora fiind exclusiv incinta fermei. Se va urmari mentinerea curateniei pe platformele unitatii si evitarea depozitarii

unor produse, materiale, deseuri, direct pe platforma de beton.



Pagina: 75 / 111


Constructiile hidroedilitare, reteaua de canalizare si caminele de canalizare sunt executate cu materiale speciale hidrofuge, eliminand posibilitatea de poluare a solului.

Lucrarile hidroedilitare sunt prevazute cu canalizari etanse si nu prezinta un

pericol de poluare a solului si a apei din panza freatica. Constructiile si instalatiile prevazute, inclusiv conductele din cadrul unitatii, sunt

executate cu lucrari speciale (a se vedea descrierea obiectivelor), pentru a preveni eventualele infiltratii de apa in sol. In caz de avarie, personalul de exploatare este instruit pentru remedierea intr-un timp foarte scurt, fara a polua zona.

Interiorul bazinelor sunt protejate cu o tencuiala impermeabilizatoare. Apele uzate vor fi evacuate intr-o statie de epurare respectand conditiile NTPA

001/2002. Cantitatea de CO2 in aer, este nesemnificativa si nu constituie o sursa de

poluare.

Deseurile menajere si industriale sunt colectate in recipienti adecvati si sunt depozitate numai in locuri special amenajate.

Masurile de protectie a solului exista si sunt implementate la nivelul societatii.

CONCLUZII:

Masurile avute in vedere, inca din faza de proiectare si constructie, limiteaza

riscul contaminarii solului. Din punct de vedere al solului exploatarea normala a obiectivului nu are un

impact negativ semnificativ. Impactul, indus de activitatea in cadrul investitiei, asupra SOLULUI, va fi

nesemnificativ, in conditii de functionare normala. Obiectivele din cadrul unitatii, prin functionare, nu contribuie la poluarea

solului din zona de amplasare si nu afecteaza ecosistemele acvatice si terestre din zona.



Pagina: 76 / 111


4.4. Impactul asupra subsolului

Are un aranjament tectonic predominant ruptural. Un sistem de falii orientat est-vest si altul cu directia predominanta nord-sud, compartimenteaza Platforma Valaha in blocuri care, in diferite epoci, s-au miscat diferentiat pe verticala, dand structuri de tip horst si graben.

Structural depozitele campei sunt inclinate cu panta de 0,8‰ orientata de la NV

la S-SE. Conform normativului P100-1/2006, zonarea seismica a teritoriului Romaniei,

perimetrul considerat se afla in zona de calcul C, avand coeficientul ag = 0,24 si perioada de colt Tc(sec) = 1,6.

Seismicitatea naturala a zonei Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate

seismica “8,1” (conform SR 11100/1-95 zonarea seismica), iar conform prevederilor din ”Normativul cu indicativ P 100 – 1/2004, privitor la protectia antiseismica a constructiilor si noua zonare seismica a teritoriului Romaniei”, rezulta ca din punct de vedere al coeficientului de calcul al sigurantei la seisme, amplasamentul obiectivului are urmatoarele caracteristici:

zona seismica D (Ks = 0,20) si perioada de colt Tc = 0,7 s. Din punct de vedere al normativului P100/1992 privind proiectarea antiseismica a

constructiilor, acestea se incadreaza in clasa a II-a – normala. Fundatiile cladirii sunt izolate si conform studiului geotehnic realizat, fundarea s-a

realizat pe stratul de bolovanis, pietris si nisip la adamcimea de 0,9 m. Presiunea conventionala de calcul a fost 250 kPa. In cazul fundarii la o adancime de 2,00 ÷ 3,40 m, s-a putut funda pe o retea de

talpi continue pe doua directi din beton armat, conform Normativ P10/86, cap. 7, par. 7.13, cu centuri continue la nivelul fiecarui planseu, cu o presiune conventionala de 250 kPa pentru sarcini fundamentale si latime de talpa de 1,00 m.

Fundatiile se continua cu pereti diafragma pana la planseul cotei ± 0,00 m si hidroizolare verticala.

Sistemul constructiv al halei de crestere gaini este alcatuit din stalpi si grinzi metalice, inchiderile si acoperisul s-a realizat cu panouri tip sandwich.

Intreg sistem este calculat sa reziste la cutremur. Sistemul nu este afectat de seceta, in zona studiata nu sunt alunecari de teren.



Pagina: 77 / 111


Zona in care este situata investitia (comuna Olteni, jud. Teleorman) face parte,

din punct de vedere geomorfologic, din Campia Romana, subunitatea Burnas. Genetic este o campie de loess care are grosimi foarte mari in partea sudica (Zimnicea- Turnu Magurele – Beciu).

4.4.1. Date geologice Zona amplasamentului face parte din marea unitate structurala denumita

,,Platforma Moessica” si este alcatuita la suprafata din depozite sedimentare de varsta cuaternara.

Depozitele sedimentare sunt alcatuite din nisipuri prafoase acoperite de sol

vegetal sau umplutura. Grosimea stratului de nisip prafos este de cca 6,00 ÷ 7,00 m, iar stratul de umplutura are grosime variabila.

Aceste straturi sunt sustinute de un orizont grosier din nisipuri si pietrisuri de

cca 5,00 m grosime care este purtatorul primului orizont acvifer. Terenul este in general plan si fara mari denivelari. Panta generala a terenului

prezinta o slaba inclinare de la NV catre SE. Regiunea prezinta vai adanci, cu lunci largi si cu terase. Altitudinea zonei este

mai mare, ajungand in partea nordica la 136 de m. Campurile cuprinse intre vai aproape paralele sunt formate din pietrisuri, peste care se asterne mantaua de loess, cu atat mai groasa cu cat inaintam de la nord spre sud. Raurile sunt insotite de terase fluviale. Pe interfluvii, ca urmare a procesului de tasare, se gasesc depresiuni de tip crovuri in care se aduna apa in perioadele cu exces de umiditate, formandu-se lacuri cu regim temporar.

Geologic, Teleormanul este situat pe Platforma Moesica, ce se afunda lent spre

nord , si in parte pe avantfosa pericarpatica.

Fig. 7. Geologia



Pagina: 78 / 111


Prin investigatii geofizice s-a concluzionat ca structura heterogena a platformei,

atat ca alcatuire geologica cat si ca varsta, in alcatuirea ei intrand: soclul cristalin, slab fragmentat, acoperit cu loessuri de grosimi de 20 ÷ 30

m, cu numeroase si intinse depresiuni de tasare de tipul crovurilor si gavanelor;

cuvertura, care este alcatuita dintr-o succesiune de 4 cicluri de sedimentare: depozite paleozoice (argilite, gresii silicioase, calcare, dolomite); permian – triasice (conglomerate, gresii, argile nisipoase, diabaze, tufuri,

calcare); jurasic – cretacice (gresii, marne, argile, calcare) si tortonian-cuaternare (argile, gresii glauconitice).

Ciclul Jurasic – Cretacic, cel mai important ciclu de sedimentare, se remarca

prin sedimente fine si uniforme de grosimi cuprinse de la 150 m la 2.000 m, in partea de nord a Platformei Moessice; depozite sarmatiene (argile, gresii calcaroase); pliocene (nisipuri, marne).

Formatiunile cuaternare muleaza peste formatiunile geologice mai vechi. Ciclul

Cuaternar este reprezentat de marne cu argile, nisipuri si gresii, pe alocuri gipsuri. Cele mai vechi depozite intalnite sunt «Stratele de Fratesti», situate sub depozitele loessoide si care reprezinta o intinsa si bogata formatiune petrografica. Catre sfarsitul primei parti a cuaternarului, pleistocenul superior, continuata si in holocen, se inregistreaza o miscare de ridicare a Campei Burnazului. De la axa Calnistei spre nord are loc o miscare de tasare determinata de subsidenta Titu – Balciulesti. Ca urmare a proceselor de transgresiune marina acest ciclu de sedimentare are dese discordante unghiulare datorita exondarilor si modelarii subaeriene.

Formatiunile litologice cuaternare superficiale, sunt depozite loessoide si

depozite aluvionare de lunci si terase si «pietrisuri de Candesti». In baza succesiunii cuaternare se intalnesc depozite fluvio-lacustre, depozite sedimentare de argile, argile prafoase si nisipuri cu pietrisuri, cu intercalatii de argile si strate de titei, cu resturi de mamifere, in care se afla orizontul acvifer. Depozitele continentale sunt reprezentate printr-o alternanta de argile, gresii, nisipuri, marne si marnocalcare, deosebindu-se prin culoarea rosie, in care se afla orizontul acvifer.

4.4.2. Date geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic, acesta regiune prezinta vai adanci, cu lunci

largi si cu terase. Altitudinea ei este mai mare ajungand in partea nordica la 136 m. Campurile cuprinse intre vai aproape paralele sunt formate din pietrisuri peste care se asterne mantaua de loess care creste pe masura ce inaintam de la nord la sud. Raurile sunt insotite de terase fluviale. Ca urmare a procesului de tasare, pe intervluvii se gasesc depresiuni de tip crov, unde, in perioadele cu exces de umiditate, se formeaza lacuri cu regim temporar.

Pe terenul unde urmeaza sa se construiasca obiectivul s-au efectuat foraje

geotehnice in urma carora au rezultat urmatoarele caracteristici ale terenului de fundare (formatiuni litologice):



Pagina: 79 / 111


0,00 ÷ 0,40 (0,60) m stratul de pamant vegetal; 0,40 ÷ 6,00 m stratul de nisip prafos galben cafeniu;

Nivelul apei subterane (masurat in fantanile din zona) se poate intalni in jurul

adancimii de 10 m. In zona amplasamentului se mentioneaza prezenta unui orizont acvifer de 8,00

÷ 9,00 m adancime de la CTN. In conditii de precipitatii abundente, sau perioade secetoase acesta are fluctuatii de + 1,20 m, respectiv – 1,00 m.

Determinarile de laborator efectuate pe probele recoltate din foraje, observatiile

directe si penetrarile dinamice usoare au pus in evidenta urmatoarele caracteristici geotehnice ale pamanturilor interceptate:

Terenul de fundare este un nisip prafos cu un coeficient de neuniformitate Un =

6, valoare ce incadreaza stratul de nisip in categoria rocilor cu granulatie uniforma. Plasticitatea este redusa, porozitatea medie, iar granulometria este reprezentata de :

nisip = 80 ÷ 90%; praf = 8 ÷ 17%; argila = 2 ÷ 3%; pietris (d = 2 ÷ 20 mm) = 0%; pietris mare (d > 10 mm) = 0%; umiditate naturala w = 6,5 ÷ 12,5%. Factorul de mediu subsol este supus deteriorarii, ca urmare a realizarii

constructiilor in care isi desfasurara activitatea S.C. FARM FRESH S.R.L. in cadrul comuna Olteni, judetul Teleorman si va fi supus in continuare proceselor de degradare, pe intreaga durata de functionare a acesteia.

Principalele surse potentiale de contaminare a subsolului din incinta obiectivului

sunt: • transportul, manevrarea si stocarea substantelor si preparatelor chimice

utilizate de igenizare si deratizare; • emisii in atmosfera provenite de la hala de crestere gaini; • colectarea, preepurarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale; • depozitarea deseurilor. Activitatile desfasurate in cadrul fermei de gaini apartinand S.C. FARM FRESH

S.R.L. nu pot afecta semnificativ calitatea solului, avand in vedere natura acestora. In conditii normale de lucru, respectand normele de protectie si de depozitare

corespunzatoare ale deseurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului.

Activitatea de cresterea a gainilor nu genereaza poluanti care sa afecteze solul,

cu atat mai mult cu cat alimentarea cu combustibili lichizi a mijloacelor de transport nu se face in incinta fermei.



Pagina: 80 / 111


Deseurile menajere si industiale sunt colectate in recipienti adecvati si sunt

depozitate numai in locuri special amenajate.

CONCLUZII:

Masurile avute in vedere, inca din faza de proiectare si constructie, limiteaza

riscul poluarii subsolului. Din punct de vedere al subsolului, exploatarea normala a obiectivului nu are un

impact negativ semnificativ. Impactul, indus de activitatea in cadrul investitiei, asupra SUBSOLULUI,

va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala.



Pagina: 81 / 111


4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Vegetatia

Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici vegetatia este variata si

bogata in specii caracteristice florei sudice. Partea centrala si sudica a judetului se include in zona de silvostepa, cu paduri

de stejar tei argintiu, jugastru, frasin. Dintre arbusti amintim: socul, migdalul, paducel, porumbar, alaturi de creste o

vegetatie ierboasa Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn,

soc, lemn cainesc etc., iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, pastita, mierea ursului, margelusa, laptele cucului, specii de paiusuri

4.5.2. Fauna

Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o

vegetatie protectoare asigura o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel existenta mamiferelor netipice regiunii (vulpe, pisica salbatica si nisetru)

cat si de stepa (iepurele). Pasarile sunt mai caracteristice: mierla, pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul,

privighetoarea. De remarcat este densitatea a fazanilor, specie originara din Caucaz si

colonizata la noi. Dintre reptile intalnim soparla de padure si sarpele de padure, iar dintre

batracieni, broasca rosie de padure si gusterul. Dintre nevertebrate putem aminti speciile lepidoptere, cleoptere si oroptere. In

luncile raurilor si pe malul lacurilor traiesc adaptate la umezeala, vidra si nurca. Dintre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim: crapul,

caracuda, carasul, stiuca, somnul, rosioara, bibanul si salaul Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii,

harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.



Pagina: 82 / 111


Dintre pasari amintim: privighetoarea, botgrosul, sticletele, cinteze, graurul,

fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de

padure si broasca raioasa. Din Dunare, alaturi de crap se pescuiesc si specii de pesti migratori cu valoare economica precum: scrumbia de Dunare, nisetrul, si pastruga.

In zona amplasamentului nu exista vegetatie sau fauna cu specii rare sau pe

cale de disparitie.

4.5.3. Ecologia acvatica

In zona nu exista fauna acvatica.

4.5.4. Zone umede

In parte de nord si vest este izlazul comunal.

Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al Vedei au

fost transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri (Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170 iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii, altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.

Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un caracter

temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si complexul Fatana – Chireanu – Radulea – Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona de confluenta a Vedei cu Dunarea.

Pe cuprinsul judetului exista aproximativ 170 iazuri. 4.5.5. Masuri de reducere a impactului asupra vegetatiei si faunei Influenta asupra faunei si florei spontane este diminuata, prin existenta spatiilor

verzii si a plantatii de arbori in zonele invecinate halelor de cresterea a gainilor. Consecintele degradarii aspectului peisagistic al zonei este mult redusa, la un

nivel cat mai scazut posibil si pentru o perioada de timp scurta in timpul realizatii lucrarilor de modernizare.

Nu se prognozeaza existenta unui impact major asupra vegetatiei si faunei din

zona.



Pagina: 83 / 111


CONCLUZII:

Realizarea investitiei si activitatea care se va desfasura nu vor influenta in sens

negativ nivelul actual al poluarii generate de activitatile societatii. In baza relatiei sursa – cale – receptor, se caracterizeaza ca impactul

lucrarilor de mdenizare in cadrul fermei de gaini din comuna Olteni, judetul Teleorman apartinand S.C. FARM FRESH S.R.L., asupra florei si faunei ca fiind nesemnificativa.

Se considera ca, impactul indus de realizarea investitiei asupra

ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala.



Pagina: 84 / 111


4.6. Peisajul

Peisajul este o portiune de dintr-un spatiu, este o rezultanta a interactiunii in

timp intre mediul fizic initial, exploatarea biologica si interactiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate in interactiune se agauga dimensiunea istorica, scara vietii omenesti, organizarea societatii, dezvoltarea acesteia.

Prin numeroasele categorii cu care opereaza stiintetele geografice s-a impus si

aceea de peisaj geografic. Peisajul geografic este considerat in mod obisnuit fizionomia, proprie a unui

teritoriu oarecare, care rezulta dintr-o anumita combinatie intre componentele naturale si intre acestea si actiunea societatii umane.

Aceste corelatii formeaza un ansamblu, daca nu perfect unitar, cel putin

caracterizat prin repetarea frecventa a unor trasaturi. Cu alte cuvinte se poate considera ca peisajul geografic constituie forma de manifestare concreta regionala (locala) a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc in mediul geografic.

Peisajul este caracterizat prin aspectul de campuri largi, culoare de vai cu albii

minore, lunci si terase joase, si printr-un microrelief reprezentat prin crovuri specifice depozitelor loessoide.

Deasemea in zona exista retele de transport – sosele si drumuri. Acesul principal in incinta platformei industriale S.C. FARM FRESH S.R.L. se

realizeaza din Dj504. Accesul in incinta se face prin intermediul drumurilor de servitute aferente

proprietatii. Prin urmare, terenul din vecinatatea amplasamentului a avut si are in

continuarea utilizarea industriala, in domeniul cresterii animalelor si teren agricol. Platforma industriala apartinand S.C. FARM FRESH S.R.L. este amplasata la

marginea comunei Olteni, in intravilan, in apropierea Dj504 si are functiunea de teren arabil intravilan – curti constructii.

Terenul aferent perimetrului de exploatare, in suprafata de 59.498,55 mp este

proprietatea S.C. FARM FRESH S.R.L. si se invecineaza la nord si vest - izlaz comunal, la sud – cimitir si la vest Dj504.

Vanturile sunt influentate de relief in special in sud, unde Valea Dunarii

canalizeaza curentii de aer pe directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere mult redusa (11%).



Pagina: 85 / 111


Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind

directiilor cu frecvente maxime din vest si est. Sursa de zgomot din zona este traficul auto. Amplasamentul fermei de pasari

se afla amplasat in intavilanul comunei Olteni. Luand in considerare acest fapt, se poate considera ca desfasurarea lucrarilor

de modernizare in cadrul fermei de pasari nu va aduce modificari substantiale asupra nivelului zgomotului de fond existent.

Masurile, prevazute pentru realizarea investitiei, vor limita incadrarea valorilor

concentratiilor de poluanti, in nivelele admise si nu vor permite generarea poluarii in incinta platformei, a vecinatatilor sau cu impact asupra starii de sanatate a propriilor angajati sau asupra populatiei.

In zona de impact a amplasamentului fermei de pasari nu exista obiective de

patrimoniu cultural sau arheologic: monumente istorice, biserice, muzee, institutii de cultura si arta contemporana, etc.

Pe raza de activitate a fermei de pasari, nu sunt semnalate obiective de interes

traditional, monumente istorice si de arhitectura sau asezaminte de interes public. Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si

proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator. Activitatea desfasurata de exploatarea halelor de crestere intensiva a gainilor

nu afecteaza populatia din localitatile invecinate.

CONCLUZII:

Prin aspectul si suprafata alocate pentru investitia propusa, care se

gasesc in incinta fermei de gaini, se estimeaza ca nu exista un impact negativ asupra peisajului.

Realizarea investitiei nu va conduce la o degradare a peisajului, designul

instalatiei incadrandu-se in profilul peisajistic al zonei. Masurile luate, pentru protectia muncii si diminuarea riscurilor industriale,

vor situa impactul poluarii, datorat realizarii investitiei, asupra ASEZARILOR UMANE si a OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC, in domeniul nesemnificativ.



Pagina: 86 / 111


4.7. Mediul social si economic

Activitatea desfasurata de ferma de gaini nu afecteaza populatia din localitatile

invecinate amplasamentului S.C. FARM FRESH S.R.L. Perimetrul in care se realizeaza modernizarea fermei de gaini pentru oua de

consum apartinand S.C. FARM FRESH S.R.L. este situat in intravilanul comunei Olteni, judetul Teleorman.

Activitatea de perspectiva nu va necesita exproprierea unor persoane

particulare, dezvoltarea halelor de crestere intensiva a gainilor se realizeaza pe terenul ce apartine S.C. FARM FRESH S.R.L.

Impactul produs asupra asezarilor umane invecinate, de catre activitatile

desfasurate in cadrul amplasamentului, este redus. Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de

realizarea lucrarilor proiectate se manifesta in perioada de executie prin: prezenta obiectivului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei

riverane, marcat prin zgomot, concentratia de pulberi si prin prezenta utilajelor de constructie in miscare;

posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta materialele de constructii la punctele de lucru.

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea sa se manifeste asupra

locuitorilor din vecinatate, activitatea de modernizare si cea de exploatare in cadrul halelor de crestere a gainilor au efecte minore.

Studierea activitatilor si tehnologiilor utilizate in cadrul halelor de crestere

intensiva a gainilor ne determina sa apreciem ca impactul negativ al acestora asupra asezarilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin zgomotul produs de mijloacele de transport care transporta produsul finit catre beneficiari si care strabat localitatile invecinate fermei de gaini, prin emisiile provenite de la gazele de ardere a combustibililor lichizi si prin praful ridicat.

Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici

nocivi rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel nu au valori mari, datorita dispersiei pe o arie mare, de catre curentii de aer.

Pentru a avea date certe asupra principalelor substante poluante de acest tip

(amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi in suspensie), se monitoriza factorului de mediu aer.

Zgomotele percepute de locuitorii din zona, generate de sursele din zona

perimetrul fermei de gaini, sunt compuse dintr-un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fixe si mobile, corespunzand instalatiilor tehnologice si vehiculelor ce transporta furaje si oualele.



Pagina: 87 / 111


Nivelul de zgomot produs de activitatile obiectivului este scazut, iar distanta

fata de primele gospodarii din localitate (cca. 1,0 km) este suficient de mare pentru a nu se crea stari de disconfort pentru populatia din zona.

Traficul datorat activitatii de transport nu este atat de important incat sa

produca efecte semnificative. Lucrarile de organizare a lucrarilor de modernizare trebuie sa fie corect

concepute si executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol.

Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica, diminuand, prin aceasta, zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrarile de constructie si de transport, sa se foloseasca

numai utilaje si autovehicule dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb si produc foarte putin monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu

vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, in special a celor neasfaltate.

Drumurile de exploatare vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu

apa, pentru a se reduce emisia de praf. Lucrarile proiectate nu au influente negative asupra obiectivelor existente in

zona: terenuri agricole, drumuri, poduri si localitati. In urma analizei posibilului impact al activitatilor desfasurate in fermei de gaini,

comuna Olteni, judetul Teleorman, asupra calitatii factorilor de mediu, se poate afirma ca sanatatea populatiei din zona nu va fi afectata realizarea lucrarilor de modernizare.

Realizarea investitiei va avea un impact benefic indirect asupra mediului

social si economic.



Pagina: 88 / 111


4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Activitatea care se va desfasura dupa realizarea investitiei nu va influenta patrimoniul cultural, conditiile culturale si etnice din zona.



Pagina: 89 / 111


4.9. Zgomot si vibratii

Zgomotul este definit ca amestec dizarmonic de vibratii cu intensitati si

frecvente diferite sau emisie de sunete cu vibratii neperiodice, de o anumita intensitate, ce produc o senzatie dezagreabila, jenanta si chiar agresiva.

Urechea umana este un analizor de frecvente, indicator de directivitate a

sunetului si indicator al tariei, inaltimii si timbrului sunetului. urechea este capabila sa perceapa numai o anumita banda de frecvente acustice si anume de la 16 pana la 16.000 Hz, precum si o anumita gama de presiuni acustice (banda dinamica). Banda de frecvente, perceputa de urechea umana, depaseste 10 octave.

Urechea poseda sensibilitatea maxima in domeniul frecventelor de la 800 pana

la 6.000 ÷ 7.000 hz. La aceste frecvente pragul de audibilitate are o valoare minima. Consecintele negative ale poluarii fonice, in functie de durata expunerii si nivelul

zgomotului, sunt: - degradarea auzului; - contractia arterelor; - accelerarea pulsului si a ritmului respiratiei; - diminuarea reflexelor, etc. Actiunea zgomotului asupra analizorului auditiv produce traumatizarea

acestuia, prin expuneri zilnice care produc reflex, excitatia scoartei cerebrale si a centrilor subcorticali, cu modificari ulterioare asupra sistemului neuro-vegetativ si endocrin. Expunerile prelungite si repetate duc la aparitia unei stari de inhibitie a scoartei cerebrale, ca o reactie de aparare, cu modificari concomitente in cadrul functionalitatii sistemului neuro – endocrin, fapt ce explica oboseala intensa, cu scaderea consecutiva a randamentului muncii si chiar a activitatii extraprofesionale din afara orelor de lucru.

Vibratiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca si zgomotele.

Ele sunt caracterizate prin marimi precum amplitudinea, frecventa, viteza si acceleratia. Efectele vibratiilor determina afectiuni ale sanatatii oamenilor, boala de vibratii,

functie de energia si directia lor de actiune. Boala de vibratii este provocata de vibratii cu o gama de frecvente cuprinse intre 17 ÷ 250 Hz.

Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor, al articulatiilor. Pentru reducerea vibratiilor este necesara aplicarea urmatoarelor solutii:

limitarea propagarii vibratiilor; limitarea timpului de expunere; utilizarea mijloacelor individuale de protectie.



Pagina: 90 / 111


4.9.1. Surse de zgomot si vibratie La obiectivele din incinta zgomotul interior la moara este atenuat de inchiderile

perimetrale ale acestora (ziduri pline de caramida). Sursa de zgomot din incintei industriale o reprezinta autovehiculele de

transport. Obiectivul nu are in dotare utilaje producatoare de vibratii (moara de furaje va fi

echilibrata astfel incat sa nu apara vibratii). Conform Hotarare nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, limita maxima admisa pentru zgomot la locurile de munca cu solicitare normala a atentiei este 90 dB(A) nivel acustic echivalent continuu. Din analiza valorilor nivelelor de zgomot mentionate mai sus, se observa situatia acestora in jurul limitei maxime admise, fiind insa si cateva depasiri ale acesteia.

Tinand cont ca procesele tehnologice care genereaza cel mai inalt nivel de

zgomot se desfasoara in cladiri, care atenueaza substantial intensitatea si nivelul zgomotului, nu au fost necesare dotari si amenajari speciale. In vederea reducerii vibratiilor, exista un plan de verificare periodica a uzurii lagarelor utilajelor dinamice si de inlocuire a celor deteriorate.

Reducerea acestui zgomot, se realizeaza prin urmatoarele faze,

descompunand miscarea unui vehicul in incinta unitatii: - reducerea vitezei de la cea nominala la cea de rulare in incinta; - stationarea cu motorul oprit; - pornirea si accelerarea pana la viteza medie de trafic.

Sursele de zgomot mentionate sunt amplasate la o distanta mare fata de

zonele rezidentiale (peste 500 m), nereprezentand disconfort fonic pentru populatie. Pentru personalul societatii disconfortul fonic poate fi diminuat prin respectarea normelor de protectia muncii, respectiv folosirea echipamentelor speciale pentru protectia fonica, unde este cazul.

Pana in prezent nu au fost efectuate masuratori de zgomot la limita incintei

industriale. STAS 10009/1988 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de

zgomot, se refera la valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent (Lech) la limita zonelor functionale. Dintre cele care ar avea legatura cu activitatile analizate in aceasta lucrare se pot enumera urmatoarele:

- 65 dB(A) – pentru limita incintei industriale; - 70 dB(A) – pentru sosele categoria tehnica II, de legatura.



Pagina: 91 / 111


4.9.2. Masuri de protectie contra zgomotului Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se vor

lua masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor tehnice.

Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) in

stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.

CONCLUZII:

NIVELUL DE ZGOMOT si VIBRATII, atat la locul de munca, cat si in spatiul

extrauzinal, nu va depasi nivelul admis. Activitatea, ce se va desfasura in cadrul noii investitii, nu va fi constitui o

sursa de poluare fonica in zona.



Pagina: 92 / 111


Capitolul 5. MONITORIZAREA

In timpul realizarii investitiei antreprenorul va supraveghea respectarea de catre

personal a tuturor precedurilor de lucru, a normelor tehnice de protectia muncii, P.S.I. si de mediu.

S.C. FARM FRESH S.R.L. va asigura prin politica sa de mediu respectarea

normelor de mediu, asigurand functionarea in conditii de siguranta a tuturor echipamentelor din dotare ca si a constructiilor si instalatiilor tehnice anexe, inclusiv a celor de la forajele de alimentare cu apa potabila sau de la fosa septica care preia apele uzate.

In domeniul monitorizarii Cominitatea Europeanp a pus la dipozitie o

documentatie teoretica si metodologica in ceea ce privesc tehnicile de prelevare si dozare analitica.

Din informatiile BREF pentru monitorizare reies urmatoarele recomandari: - asupra cerintelor li frecventelot, analizelor si tipului de monitoring necesar,

acestea fiind specifice fiecarui tip de proces, influentate de consideratii asupta volumului si compozitiei anticipate de flux de deseuri;

- cu privire la scopul si frecventa (continuu sau discontinuu) a monitorizarii fluxurilor → monitorizarea, trebuie facuta in timpul functionarii instalatiei (pornire, operare normala si oprire).

Sistemului de monitoring trebuie sa permita un control adecvat atat al

procesului tehnologic cat si al emisiilor. Unele elemente ale sistemului de monitoring pot include: - monitorizarea continua a poluantilor pentru debite volumetrice mari cu o

variatie ridicata a concentratiilor poluantilor; - monitorizare periodica sau folosirea parametrilor emisiilor relevante pentru

debite cu variatie redusa; - calibrarea si intercalibrarea cu regularitate a echipamentelor de masurare; - verificarea periodica a masuratorilor prin realizarea de masuratori

comparative simultane. In Monitorizarea BREF se specifica aspectul ca un numar redus de masuratori

si la intervale mari de timp nu pot da o imagine asupra emisiilor poluante. Cuantificarea emisiilor trebuie sa se bazeze pe un monitoring propriu care sa

aiba la baza un bilant masic complet, luand in considerare toate materiile care intra in proces si care rezulta.

Pentru evitarea aparitiei unor efecte negative asupra mediului inconjurator, dar

si pentru aprecierea eficientei masurilor de protectie a mediului, se va institui un sistem de monitorizare a factorilor de mediu.



Pagina: 93 / 111


Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si

masuratori. Semestrial, se va analiza gradul de conformare a activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, cu legislatia de mediu in vigoare.

La nivel de unitate, va fi infiintat Compartimentul Managementul Calitatii si al

Mediului, pentru monitorizarea factorilor de mediu si a lucrarilor de refacere ecologica. Personalul din cadrul obiectivului va fi instruit trimestrial, cu privire la legislatia

de mediu in vigoare si respectarea prevederilor acestora. Recomandarile pentru evaluarea in viitor a calitatii amplasamentului sunt

prezentate in cele ce urmeaza: 1. Depozitarea selectiva a tuturor tipurilor de deseuri in spatiile de depozitare

special amenajate. 2. Monitorizarea emisiilor atmosferice, a calitatii apelor uzate tehnologice si a

celor pluviale dupa un program stabilit de comun acord cu Agentia Regionala de Protectia a Mediului (A.R.P.M.) Pitesti si cu societatea FARM FRESH S.R.L.

3. Monitorizarea calitatii apei freatice din forajul de alimentare existent pe amplasament dupa un program stabilit de comun acord cu Agentia Regionala de Protectia a Mediului (ARPM) Pitesti.

4. Implementarea sistemului integrat calitate – mediu – sanatate si securitate ocupationala si H.A.C.C.P. pana la data de 31.12.2012.

5. Se vor realiza urmatoarele audituri: audit pentru previnire si minimizare scurgerile; audit pentru stabilirea eficientei energetice; audit privind minimizarea deseurilor; audit privind eficienta utilizarii apei;

6. Se va implementa va implementa procedura pentru receptia materii prime, materialelor si ambalajelor.

5.1. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor negative provocate de activitatea

desfasurata in cadrul amplasamentului, se propun urmatoarele masuri: achizitionarea unor tipuri de masini si utilaje cu un grad ridicat de

silentiozitate si cu motoare tip Euro 4, care sa asigure o ardere cat mai nepoluanta a combustibilului;

mentinerea masinilor si utilajelor in cadrul parametrilor stabiliti de fabricant; colectarea corespunzatoare a desurilor menajere in recipienti adecvati si

eliminarea acestora numai in locuri autorizate; combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura; intocmirea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale; realizarea unei perdele de arbori si arbusti la limita proprietatii, pentru

diminuarea impactului asupra imaginii peisagistice si asupra vegetatiei din zona;

organizarea operatiilor productive si a transportului tehnologic astfel incat sa se realizeze un flux cat mai stabil, inclusiv adoptarea masurilor de prevenire a poluarilor accidentale;



Pagina: 94 / 111


ameliorarea aspectului estetic al obiectivului, cu incadrare in ambientul

general al localitatii; crearea unui compartiment de monitorizare a factorilor de mediu si a

lucrarilor de refacere ecologica. Activitatea de crestere intensiva a gainilor oautoare din cadrul

amplasamentului intruneste, din punct de vedere al impactului asupra mediului, conditiile pentru a putea functiona, deoarece impactul nu este de natura sa afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu.



Pagina: 95 / 111


Capitolul 6. SITUATII DE RISC

Pentru ferma de gaini, nu exista un asemenea risc.

Problematica sigurantei in exploatare prezinta o importanta deosebita daca se au in vedere: pierderile de vieti omenesti si materiale pe care le poate aduce ignorarea ei. Recunoasterea acestei importante a condus, pe plan mondial la studii aprofundate, astfel ca in prezent exista un suport teoretic si practic in continua perfectionare.

S.C. FARM FRESH S.R.L. a stabilit si mentine un sistem propriu de

management al documentelor de mediu ce sunt elaborate in conforrmitate asupra cerintelor prevederilor legislatie in vigoare.

Alte actiuni si schimburi pot asigura un bun exercitiu al muncii la instalatiile

tehnologice. In cazul aparitie de deversarii accidentale exista un Planul de prevenire si

combatere a poluarii si se intocmeste un proces verbal de accidente, care este transmis apoi la forurile tutelare.

S.C. FARM FRESH S.R.L. a intocmit Planul operativ de prevenire si

management al situatiilor de urgenta. O instalatie tehnologica prezinta riscuri asupra oamenilor, factorilor de mediu si

bunurilor materiale (investitionale). Pe amplasament sunt amenajate caile de evacuare din hale si incinta in caz de

incendiu, fiind marcate in vederea asigurarii unei circulatii rapide spre exterior.

Nu este organizata spatiu de aparare civila, cladirile fiind fata subsol. In cadrul punctului de lucru, unitatea va lua masuri de dotare cu materiale

specifice care sa raspunda necesitatilor interventiei in caz de poluare accidentala, in scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse in urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijentei.

In plan socio – uman, influenta fermei de pasari, comuna Olteni, judet

Teleorman este benefica, prin modificarile de amploare medie a modului de viata si aspectelor psihologice si prin locurile de munca oferite locuitorilor din zona.

Masurile luate in faza initiala de proiectare corespund legislatiei in vigoare, la

data executiei acesteia si au ca scop limitarea pericolelor care pot afecta starea de sanatate a populatiei din zona si a personalului operativ din cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L.



Pagina: 96 / 111


Societatea S.C. FARM FRESH S.R.L. va respecta regimul impus pentru

substantele toxice si periculoase, fiind prevazute masurile corespunzatoare. 6.1. Riscurile naturale Zona de desfasurare a activitatii de exploatare a agregatelor naturale nu este

supusa riscului de inundatii. 6.2. Aspecte privind protectia muncii si paza impotriva incendiilor Experienta certificata de faptul ca la nici una din instalatiile in functiune in tari ce

detin astfel de instalatii nu s-a produs niciun incident negativ care sa duca la afectarea personalului, sanatatii populatiei sau starii mediului, reprezinta garantia cu privire la minimizarea absoluta a pericolelor de orice natura, pentru orice conditii de exploatare.

S.C. FARM FRESH S.R.L. detine un plan de aparare impotriva incendiilor si va

elabora un PLAN DE URGENTA INTERNA.

CCOONNCCLLUUZZIIII::

Se apreciaza ca, prin realizarea investitiei nu vor fi generate efecte negative

asupra mediului inconjurator, in conditii de functionare normala. Se considera ca prin respectarea cu strictete a tuturor procedurilor

pentru: exploatare normala, opriri/reporniri, reparatii, avarie/accident si a normativelor, masurilor specifice P.S.I. si securitatea muncii se va reduce probabilitatea de producere a unor evenimente nedorite.

Activitatea in cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L. si de depozitare a

deseurilor rezultate nu pot constiui in sine un factor de risc la adresa populatiei si activitatilor aferente, prin aparitia riscului de deversari accidentale si scurgeri laterale.



Pagina: 97 / 111


Capitolul 7. MANAGEMENTUL

O serie de metode si instrumente de management de mediu sunt stabilite ca fiind BAT – implementarea si aderarea la un Sistem de Management de Mediu, precum si seria ISO, reprezentand o conditie prealabila pentru imbunatatirea permanenta a performantelor de mediu. Procedurile ofera cadrul de asigurare a identificarii, adoptarii si aderarii la optiunile BAT.

Implementarea si aderarea la un Sistem de Management de Mediu presupune: pregatirea unui raport anual privind performantele de mediu, care va fi

verificat extern; intocmirea anuala a unui plan de modernizare si conformare de mediu; compararea continua cu limitele admise in aer/apa, a emisiilor rezultate din

desfasurarea proceselor tehnologice, inclusiv monitorizarea si evidenta generarii deseurilor;

realizarea de Evaluari a Impactului de Mediu pentru eventualele activitati noi;

intocmirea unui raport privind siguranta si punerea in practica a managementului riscului;

reactualizarea planurilor de urgenta; punerea in aplicare a controlului automatizat, in totalitate, al desfasurarii

procesului tehnologic, sprijinind planificarea procesarii si reducerea pornirilor si opririlor;

eliminarea emisiilor difuze de la: depozitare, incarcare/descarcare, desfasurarea procesului tehnologic, ambalare;

aplicarea procedurilor de intretinere si curatire; prevenirea poluarii solului/subsolului; implementarea constientizarii de mediu si includerea acesteia in programele

de instruire; mentinerea nivelului de zgomot sub limitele admise. In cadrul instalatiilor tehnologice se desfasoara procese si activitati care sunt

reunite in diferite moduri. Toate acestea sunt in mod tipic derulate intr-o maniera integrata, principalul scop fiind optimizarea productiei intr-un mod economic, conditionat ecologic si care in final poate fi acceptate si sustinute de catre societate.

Acest aspect are mari implicatii in impactul acestor activitati antropice asupra mediului inconjurator.

In concept international Sistemul de Management de Mediu este un sistem

administrativ a tuturor activitatilor, dintr-un obiectiv, in scopul considerarii obiectivului ca un intreg, unde se respecta responsabilitatile personalului/conducerii, precum si in toate procedurile.

Managementul QHSE (Qualitz – Health – Safety – Enviroenment) porneste de

la nivelele Managementului Executiv si este condus de specialisti experti care coordoneaza activitatile conform cerintelor legale.



Pagina: 98 / 111


In prezent in cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L. exista o preocupare permanenta

asupra activitatilor de: buna gospodarire, intretinere, curatenie, de planificare continua si ritmica a asigurarii materiei prime, de supraveghere a sistemului de informatii de proces/sistemelor de control, sistemului de scolarizare si de securitate, acestea avand o onfluenta directa asupra performantelor instalatiei si de planificare a reviziilor.

CONCLUZII: Activitatea de Management de Mediu din cadrul S.C. FARM FRESH S.R.L.

se desfasoara in concordanta cu acquis-ul comunitar.



Pagina: 99 / 111


Capitolul 8. PLANUL DE INCHIDERE A ZONEI AMPLASAMENTULUI

La luarea deciziei de inchiderea a activitatii antropice care se va desfasura in

platforma obiectivuluui se va avea in vedere derularea urmatoarelor activitati: 1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii; 2. Incetarea activitatii instalatiei; 3. Activitati de conservare; 4. Activitati de demontare utilaje si echipamente din cadrul instalatiei fabricii; 5. Activitati de dezafectare; 6. Activitati de demolare; 7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului. 1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii Acestea sunt: elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic, social

si economic al deciziei de inchidere a activtatii; elaborarea proiectului de inchidere a activitatii, cu masurile P.S.I. si

securitatea muncii, care include dezafectarea instalatiilor, echipamentelor, precum si dezmembrarea utilajelor si demolarea constructiilor;

elaborarea Bilantului de Mediu Nivel I si II, necesare pentru inchiderea activitatii.

In urma elaborarii acestor documentatii tehnico – economice se va stabili timpul

si modul in care vor fi eliminate efectele datorate activitatii desfosurate in timp, precum si costul inchiderii.

2. Incetarea activitatii instalatiei Cuprinde urmatoarele activitati: se opreste instalatia tehnologica, respectand cu strictete procedurile din

regulamentul de functionare; se vor curata instalatiile in care mai raman materiale solide, semisolide sau

lichide; lichidele recuperate se vor colecta in butoaie si recipienti atansi specializati si se vor depozita temporar pe platforma betonata existenta;

produsele finite se vor valorifica, iar materiale prime care au ramas neprocesate se vor trimite, la diferoti solicitanti, pana la epuizarea stocului;

dupa epuizarea stocului, se vor curata toate utilajele, conductele de legatura, precum si toate echipamentele;

stocurile de deseuri lichide recuperate din instalatii, functie de compozitie, se vor trimite la terti, in vederea eliminarii.



Pagina: 100 / 111


3. Activitati de conservare se vor conserva acele echipamente precum si/sau constructiile, care nu se

doresc a fi dezafectate/demolate in prima etapa pana la o decizie de valorificare/redistribuire, functie si de viitoarea activitate desfasurata pe amplasament;

se vor conserva, temporar in conditii de securitate adecvate, toate susbtantele/produsele care nu au fost instrainate de pe amplasament.

4. Activitati de demontare utilaje si echipamente din cadrul instalatiei dupa ce toate operatiile de curatire sunt terminate, se trece la demontarea

propriu zisa a utilajelor; utilajele metalice de marime relativ mica (pompe, etc.) se vor demonta ca atare si se vor depozita pe platforma betonata si/sau in depozit;

se vor valorifica ca atare utilajele care sunt in stare buna, iar utilajele care nu se mai pot utiliza, se vor valorifica ca aliaj feros vechi, vanzandu-se la firme specializate autorizate;

utilajele metalice mari care nu se pot valorifica ca atare se vor dezmembra, bucatile de metal rezultate depozitandu-se pe platforma betonata si se vor vinde la firme specializate si autorizate.

5. Activitati de dezafectare se va deminta si valorifica aparatura A.M.C. din instalatie; se vor deminta conductele aferente instalatiei, acestea vanzandu-se ca fier

vechi; dupa decuplarea de la retea, se vor demonta instalatiile electrice; materialele metalice rezultate de la demontarea instalatiei electrice

(conductorii de cupru, etc.) se vor depozita intr-o incapere inchisa, asigurata, pana la valorificarea acestora de catre firme specializate.

6. Activitati de demolare

daca se va hotari demolarea si demontarea constructiilor aferente instalatiei,

materialele metalice rezultate se vor valorifica ca fier vechi, iar molozul rezultat se va depozita la halda de gunoi a orasului, in vederea depozitarii finale, definitive;

lucrarile se vor executa numai cu personal calificat si instruit in probleme de P.S.I. si securitatea muncii;

pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continua a obiectivului, in vederea ampiedicarii furturilor.



Pagina: 101 / 111


7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului se vor indeparta controlat si se vor conduce spre destinatii bine definite, in

corelatie cu legislatia in vigoare, toate materialele rezultate din demontare/demolare si care au fost depozitate temporar pe amplasament;

daca utilizarea viitoare a terenului o va cere, se va decoperta si suprafata betonata si se va acoperii cu pamant de calitate, specific zonei, nepoluat, corespunzator solurilor normale din punct de vedere al nutrientilor;

daca se va constata ca unele suprafete ale solului din imediata vecinatate a platformei betonate este poluat cu produse care au fost folosite in activitate, aceste suprafete se vor supune bioremedierii cu ajutorul enzimelor;

se va reproiecta intreaga zona, in functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.



Pagina: 102 / 111


Capitolul 9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Avand in vedere natura investitiei, nu s-au intampinat dificultati majore in realizarea evaluarii impactului.

9.1. Prezentarea alternativelor luate in considerare pentru realizarea

proiectului Pentru alegerea solutiei optime a instalatiilor tehnologice ce se vor achizitiona,

s-au analizat mai multe oferte si s-au luat in considerare caraxteristicile tehnice ale acestora.

Amenajarea cladirii se va face astfel incat sa se incadreze cat mai bine in cadrul

natural al zonei. Impactul asupra mediului, cu intensitate diferita si cu o durata scurta, se

inregistreaza preponderent in perioada de executie si numai in zona lucrarilor de modernizare a halelor.

In situatia unei functionari la parametrii normari si a unei organizari rationale, nu

pot sa apara degradari ale factorilor de mediu aer, apa, vegetatie si fauna. In perioada de exploatare a halelelor de crestere intensiva a gainilor: impactul negativ asupra calitatii apelor este redus, deoarece nu se

evacueaza ape uzate in cursurile de apa de suprafata; calitatea aerului din zona amplasamentulu nu este afectata, nivelul emisiilor

regasindu-se in incinta acestuia; nu rezulta deseuri, care sa implice masuri speciale pentru o depozitare

controlata, transport sau tratare; nu este afectata vegetatia si fauna din zona; darea in exploatare a bazinului

piscicol implica aparitia unei vegetatii si a unor vietuitoare de balta, creandu-se un ecosistem specific.

Riscurile legate de exploatare sunt foarte reduse. Acestea pot sa apara

accidental, in urmatoarele cazuri: nerespectarea normelor de securitate si sanatate in munca; imbolnavirea gainilor si moartea acestora; in acest caz in care sunt incinerati

in incineratorul din cadrul fermei. Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si

proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator. Din punct de vedere economic, investitia este rentabila, iar costurile de

amenajare a zonei afectate de lucrarile de excavatie pot fi suportate de beneficiar.



Pagina: 103 / 111


De asemenea, pot fi accesate fonduri structurale pentru realizarea investiei. Din analiza comparativa a ofertelor s-a ales linii completi de adapare si

furajare gaini si custi gaini ouatoare cu o capacitate de 45.628 pasari/hala, inclusiv silozuri pentru depozitarea furajelor pentru pasari, precum si: sistem de ventilare al halelor, sistem de iluminat al halelor, sistem central de colectare al oualelor, sistem de colectare a gunoiului de la pasari indeplineste conditiile tehnice, economice si ecologice optime de realizare.



Pagina: 104 / 111


Capitolul 10. CONCLUZII

Pornindu-se de la principiul ca o activitate umana este economic sau social

favorabila daca se dovedeste acceptabila din punct de vedere ecologic, putem considera ca activitatea desfasurata de catre S.C. FARM FRESH S.R.L. in cadrul fermei de crestere intensiva a gainilor pentru oua de consum, din comuna Olteni, judet Teleorman poate fi inceputa, deoarece relatia om – mediu nu este puternic afectata.

Modernizarea halelor de crestere a pasarilor este amplasata in cadrul incintei

fermei deja existente, situata la randul ei pe platforma industriala, care respecta cerintele de securitate pentru factorul uman si mediul inconjurator.

Tehnologia aplicata in cadrul amplasamentului respecta cerintele BAT: Conform BAT – cap. 2.6.1. – Cap. 4, tabel 4.2.8. Tabel nr. 17

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluarea maxima admisa (limita maxima admisa pentru om si mediu )

Polua-re de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare / reducere

Masuri de elimina-re/redu-cere a poluarii

Pe zona obiectiv-ului

Pe zone de protectie/re-strictie aferente obiectivuluiconform lrgislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Aer Ferme de pasari

8hale Amoniac -

La obiective similare se simte miros de amoniac

Nu este cazuil Nu este cazul

Nu este cazul

Ventilatie naturala

Apa

Ape uzate tehnologi-ce si menajere

1 Epurare externa

- - - - - -

Conform BAT – Uniunea Europeana, cap. 2.6.1. – cap 4, tabel 4.2.8 Tabel nr. 18

Denumirea sursei

Poluant Debit masic (g/h )

Debit de gaze/aer

impurificat(Nmc/h) (mg/mc)

Concentratia in emisie (mg/Nm3) (mg/mc)

Prag de alerta

(mg/Nmc) (mg/mc)

Limita la emisie = prag de

interventie (mg/Nmc) (mg/mc)

Hale de pasari

NH3 Neglijabil - - - -



Pagina: 105 / 111


Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere – conform BAT cap.

2.6.1. – cap 4, tabel 4.2.8.

Tabel nr. 19

Poluant

Concentratia maxima Observatii

Cmax [μg/mc]

Prag de alerta [μg/mc]

Valoare – limita = prag de

interventie [μg/mc]

Amoniac (NH3) - - -

Concentratia emisa este practic neglijabila in incinta unitatii

Limitele de emisii

Limite admisibile la emisie in atmosfera: Pulberi: media zilnica: 50 g.mc; media anuala: 40 g.mc; Hidrogen sulfurat: media zilnica: 0,0056 mg/mc; Amoniac: media zilnica: 0,07 mg/mc. Limite admisibile la emisie in apa: pH: 6,5 ÷ 8,5; Materii in suspensie: 35 mg/l; CBO5: 25 mg/l; CCO-Cr: 125 mg/l; Substante extractibile: 20 mg/l; Detergenti: 0,5 mg/l; Azot total: 10 mg/l; Fosfor total: 1 mg/l; Sulfati: 600 mg/l. In aprecierea impactului unei activitati umane asupra mediului si pentru

urmarirea evolutiei in timp a starii de sanatate sau de poluare a mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globala.

In acest sens, se impune utilizarea unei metode care ar permite compararea

starii mediului la un moment dat, cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila intr-un viitor oarecare, in diferite conditii de dezvoltare.

Pornind de la faptul ca si pe plan mondial, s-au inregistrat diferite incercari de

evaluare a starii mediului sub forma unor indicatori sintetici, care se refera insa, de cele mai multe ori, la un singur factor de mediu, se va incerca utilizarea unor metode de apreciere a starii de sanatate sau poluare a mediului in zona fermei de crestere intensiva a gainilor pentru oua de consum, din comuna Olteni, judet Teleorman – exprimata cantitativ, pe baza unui indice rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate considerati specifici pentru factorii de mediu analizati.



Pagina: 106 / 111


In scopul unei evaluari globale a impactului asupra factorilor de mediu apa, aer,

sol/subsol rezultate in urma desfasurarii procesului tehnologic din cadrul Modernizarii fermei de gaini s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa intre starea ideala si aceea datorata desfasurarii activitatii antropice.

Metodele utilizate pentru evaluarea globala a impactului, implicit a riscului

asupra mediului sunt procedee de interpretare de tip multicriterial. Metoda de evaluare in prezenta documentasie consta in parcurgerea mai

multor etape de apreciere bazate pe indicatori de calitate, posibili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati.

Pentru evaluarea cantitativa se incdreaza indicatorii de calitate, la un moment dat, al fiecarui factor de mediu intr-o scare de bonitare, cu acordarea de note care exprima apropierea, respectiv departarea fata de starea ideala.

Scara de bonitare este esprimata de la 1 la 10. Nota 10 reprezinta starea

naturala neafectata de activitatea antropica, iar 1 reprezinta o situatie ireversibila, o situatie deosebit de grava a factorilor de mediu analizati, prezentati in tabelul nr. 20.

Tabelul nr. 20

Nr. crt.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului inconjurator

0 1 2 3 1. 10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu in stare maturala de

echilibru 2. 9 Ip = 0 ÷ 0,25 - fara efecte 3. 8 Ip = 0,25 ÷ 0,5 - fara efecte

- mediul afectat in limite admisibile – nivel 1 4. 7 Ip = 0,5 ÷ 1,0 - mediul afectat in limite admisibile – nivel 2 5. 6 Ip = 1,0 ÷ 2,0 - mediul afectat peste limitele admisibile – nivel 1

- efectele sunt accentuate 6. 5 Ip = 2,0 ÷ 4,0 - mediul afectat peste limitele admisibile – nivel 2 7. 4 Ip = 4,0 ÷ 8,0 - mediul afectat peste limitele admisibile – nivel 3 8. 3 Ip = 8,0 ÷ 12,0 - mediul degradat – nivel 1

- efectele sunt letale la durate medii de expunere 9. 2 Ip = 12,0 ÷ 20,0 - mediul degradat – nivel 2

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere 10. 1 Ip = peste 20,0 - mediul este impropriu formelor de viata

Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama: starea ideala

este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata (forma geometrica este in functie de factorii de mediu luati in discutie: apa, aer, sol, subsol, deseuri, fauna si flora, asezari umane, etc.), cu razele egale intre ele si avand latura de 10 unitati de bonitate.

Prin reprezentarea pe aceasta a valorilor de bonitate, se obtine o figura geometrica a starii reale.



Pagina: 107 / 111


Indicele starii de poluare globala, IPG, consta in raportul intre suprafata ideala,

Si si suprafata reprezentand starea reala, Sr. IIPG = Si/Sr S-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile IPG din care rezulta impactul

asupra mediului, respectiv efectul activitatii antropice asupra factorilor de mediu, prezentati in tabelul nr. 21.

Tabelul nr. 21

Nr. crt.

Valoarea IPG Gradul de afectare a mediului

0 1 2 1. IPG = 1 - mediul neafectat de activitatea antropica 2. IPG = 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activitatii umane in limite

admisibile 3. IPG = 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activitatii umane provocand stare

de disconfort formelor de viata 4. IPG = 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari

formelor de viata 5. IPG = 4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umana periculos

formelor de viata 6. IPG = peste 6 - mediul este impropriu formelor de viata

Cand exita modoficari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare

globala va capata, progresiv, valori supraunitare, pe masura existentei riscului afectarii factorilor de mediu.

Conform datelor din literatura de specialitate si din rezultatele monitoringului

efectuat in cazul unor instalatii similare, se pot face aprecieri asupra efectelor, rezultand implicit indicele poluare globala, de probabilitate, efectuate in cadrul prezentului studiu.

Au fost acordate urmatoarele note: APA DE SUPRAFATA 8 → Deoarece apele menajere si tehnologice uzate rezultate in urma

desfasurarii procesului tehnologic sunt epurate intr-o statie de epurare; acestea nu se realizeaza la nivel de instalatie/obiectiv.

AER 9 → Prin implementarea unui sistem performant de climatizare a halelor de

crestrea a pasarilor si a sistemului de ventilatie finala a gazelor reziduale, concentratiile poluantilor emisi si imisiile vor fi sub limitele impuse de legislatia in vigoare.



Pagina: 108 / 111


SOL/SUBSOL 9 → S-a facut aceasta apreciere datorita masurilor tehnice luate inca de la faza

de proiectare: suprafasa pe care se va desfasura activitatea este betonata in proportie de peste ~ 85%, bazinele vidanjabile sunt betonate, dimensionate astfel incat sa poata prelua intrega cantitate de ape uzate evacuate.

Facand raportarea dintre cele doua suprafete, Si fiind suprafata figurii

geometrice care ilustreaza starea ideala a celor trei factori de mediu care exista la un moment dat in natura, iar Sr suprafata figurii geometrice care ilustreaza starea reala a acelorasi factori de mediu, in urma desfasurarii procesului tehnologic, a rezultat indicele de poluare globala IPG = 1,333.

CONCLIZII:

Indicele de poluare globala rezultat, 1,333, fiind mai mic decat 2, se

estimeaza ca activitatea analizata care se va desfasura in cadrul “Modernizarii fermei de gaini” va influenta calitatea factorilor de mediu din zona, cu un risc in limitele accesibilitatii.



Pagina: 109 / 111


Capitolul 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Obiectivul lucrarii il constituie evaluarea impactului asupra factorilor de mediu indus de activitatea desfasurate in halele de crestere intensiva a pasarilor dupa modernizare.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a recurs la prezentarea emisiilor

pe fiecare factor de mediu si pe procesul tehnologic desfasurat in noua investitie, pe baza de date furnizate de S.C. FARM FRESH S.R.L.

S-au cuantificat posibilele emisii de poluanti rezultati din procesul tehnologic

desfasutat in noua investitie si s-au analizat modificarile produse in calitatea factorilor de mediu.

Pe fiecare faza a procesului tehnologic s-au indentificat cantitativ fiecare tip

emisie si deseu si modul de valorificare a acestora. De asemena s-a analizat, pe cat posibil si modificarile de natura socio –

economica rezultate in urma realizarii proiectului. S-a evaluat impactul asupra mediului pe factori de mediu: apa, aer, sol/subsol,

concluzia fiind ca procesul tehologic desfasurate in noua investitie nu va avea un impact semnificativ asupra starii factorilor de mediu si nu va influenta calitatea factorilor de mediu din zona, incadrandu-se in risc in limitele accesibilitatii.

S-a efectuat analiza de evaluare calitativa etapei de inchidere, precizandu-se

elementele componente ale etapelor de dezafectare/demolare cu precizarea masurilor necesare ce trebuiesc luate pentru efectuarea acestor operatii.

Masurile pentru reducerea impactului la realizarea etapelor de

dezafectare/demolare au fost prezentate, acestea rezumandu-se la evitarea posibilitatilor de contaminare a solului, si implicit a subsolului prin metode tehnice specifice: eliminarea continutului de sunstate din instalatie, utilaje si rezervoare de stocare, prin golirea acestora, eliminarea susbtantelor din acestea si stabilirea pentru fiecare tip de deseu rezultat modul de valorificare/eliminare, cat si a limitarii emisiilor, prin evitarea demolarii masive a structurilor si evitarea cresterii nivelului zgomot si de transmitere a vibratiilor puternice si a socurilor, prin utilizarea de utilaje performante.

S-a realizat o analiza globala a starii mediului, luand in calcul sursele de

poluare emise de noua investitie. Evaluarea globala s-a realizat prin notarea calitatii fiecarui factor de mediu,

rezultand un indice mediu al calitatii mediului, acesta fiind supus efectelor activitatii umane in limite admisibile”.



Pagina: 110 / 111


Concluzii:

Concluziile finale sunt ca modernizarea instalatiei de cationit slab acid prezinta un impact minim asupra mediului, in acelasi timp contribuind:

- la reducerea nivelului emisiilor, fata de procesul tehnologic anterior defasurat in halele de crestere a gainilo;

- inlocuirea linilor tehnologice de furajare, adapare si colectare a oaulelor si de dejectiilor animaliere;

- realizarea de locuri si conditii de munca adecvate pentru personalul calificat si stabil al societatii

si nu in ultimul rand, asigurarea necesarului de oua si carme pentru piata interna si externa.



Pagina: 111 / 111


ANEXE

1. Anexa nr. 1 – Certificat de inregistrare Registrul National al elaboratorilor de

studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 150 – S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.;si la pozitia nr. 151 ca persoana fizica, prin Milea Florentina Ligia;

2. Anexa nr. 2 – Certificat de urbanism nr. 4/25.05.2010 3. Anexa nr. 3 – Notificare Directia sanitar-veterinara Ialomita nr. 6/25.05.2010; 4. Anexa nr. 4 – Notificare sanitara nr. 3889/26.05.2010; 5. Anexa nr. 5 – Plan de amplasare in zona (1:10.000); 6. Anexa nr. 6 – Plan general (1:1.000); 7. Anexa nr. 7 – Plan situatie: existent (1:200); 8. Anexa nr. 8 – Plan situatie: propus (1:200); 9. Anexa nr. 9 – Plan fluxul tehnologic.

raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/39051_studiu_farm...

Documents