raport la studiu de impact asupra mediului cs...raport la studiul de impact – amenajare iaz...

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT – AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXCAVARE AGREGATE MINERALE JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ

S.C. DERBAC S.R.L. CORNUŢEL

RAPORT LA

STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU ÎN VEDEREA AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN

EXCAVAŢII AGREGATE MINERALE DIN PERIMETRUL JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ

Judeţul Caras-Severin 5

BENEFICIAR:

S.C. DERBAC SRL CORNUŢEL

ADMINISTRATOR DERBAC VASILE

ÎNTOCMIT: Ing.minier Gurgu Simion Atestat M.M.P. Poziţia 414/2011



CUPRINS

Cap. 1 Date generale .......................................................................... 3 1.1 Denumirea proiectului .............................................................. 3 1.2 Amplasamentul şi adresa ......................................................... 3 1.3 Titularul proiectului .................................................................. 4 1.4 Perioada de execuţie propusă ................................................. 4

Cap. 2 Informaţii despre proiect ....................................................... 4 2.1 Scop şi necesitate .................................................................... 5 2.2 Descrierea activităţii ................................................................. 6

Cap. 3 Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu ............. 9 3. Prezentarea surselor şi emisiilor de poluanţi în factorii de

mediu. Staţiile, instalaţiile, dotările şi măsurile existente sau propuse pentru protecţia mediului înconjurător ..................................... 9

Cap. 4 Calitatea factorilor de mediu ................................................. 15 4. Informaţii privind calitatea factorilor de mediu în zona obiectivului 15

Cap. 5 Evaluarea impactului produs asupra mediului ................... 19 5.1 Evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi în

starea de sănătate a populaţiei pe baza mărimii emisiilor de poluanţi în mediu ------------------------------------------------------------------- 19

5.2 Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător ......... 22

Cap. 6 Concluzii şi propuneri ........................................................... . 23 6.1 Concluzii asupra nivelului de afectare a factorilor de mediu şi a

sănătăţii populaţiei precum şi a efectelor benefice ................. . 23 6.2 Recomandări şi măsurile de prevenire ce pot fi luate în

tehnologie sau în activitatea propriu-zisă ....................... ...... 24



DATE GENERALE 1.1 Denumirea proiectului

AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXCAVAŢII AGREGATE MINERALE, JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ,

1.2 Amplasament şi adresă a) Localizare regională

Obiectivul este situat în zona de terasă a râului Timiş,pe malul stâng, borna CSA144, la sud de localitatea Jupa la la aproximativ 0,75 km şi la cca. 2,5 km. de gara CFR Caransebeş, judeţul Caraş-Severin.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare aparţine de de municipiul Caransebeş, extravilan, proprietate a beneficiarului conform extraselor de Carte Funciară nr.14236 şi115487 –Caransebeş.

Suprafaţa totală a perimetrului solicitat pentru acordul de mediu este de 59.880 mp, suprafaţa construită pentru “Amenajare iaz piscicol prin excavarea agregatelor minerale” este 49.364 mp . Diferenţa de 10.516 mp este pentru asigurarea zonei de protecţie a malului pentru amenajarea drumurilor de contur, parcare şi spaţiu verde din jurul iazului piscicol.

Coordonatele Stereo ale iazului piscicol în suprafaţă de 49364 mp sunt

următoarele:

Nr. punct

X Y

1 442205,26 280855,43 2 442248,15 280846,02 3 442317,23 280881,38 4 442348,05 280919,30 5 442322,16 281042,42 6 442248,49 281097,44 7 442108,31 281131,40 8 442056,84 281124,92 9 442049,54 281090,06 10 442051,24 281066,82 11 442055,18 281050,50 12 442094,26 280989,57 13 442175,28 280968,36

Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 Lugoj – Caransebeş, iar la amplasamentul pe drumul de exploatare existent pe



malul stâng al râului Timiş, în lungime de cca. 800-900 m. Acest drum va fi permanenţă întreţinut.

b) Date administrative

Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare aparţine de municipiul Caransebeş, extravilan, judeţul Caraş-Severin.

1.3 Titularul activităţii Titularul activităţii de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor

şi amenajarea iazului piscicol din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ, este SC DERBAC SRL , cu sediul în localitatea CORNUŢEL, Nr. 11, jud. Caraş-Severin.

Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Caraş-Severin cu nr. de ordine J 11/699/2005, are Codul Unic de înregistrare RO 17824953. În obiectul de activitate al societăţii este prevăzută şi activitatea:

□ extracţia pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812. 1.4 Perioada de execuţie propusă

Activitatea de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor şi amenajarea

iazului piscicol din perimetrul Jupa Sud, este prevăzută a se executa în perioada 2011-2014, funcţie de obţinerea Permisului de exploatare eliberat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti.

II. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

2.1 Scop şi necesitate

2.1.1 Scopul proiectului

Scopul activităţilor care se vor desfăşura în perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ este exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor prin lucrări miniere de suprafaţă (balastieră) şi crearea unei baze de agrement prin amenajarea unui lac care va fi populat cu diferite specii de peşti specifici zonei locale, respectiv râului Timiş.

Investitorul îşi propune ca acest obiectiv să aibă un impact pozitiv economic, social şi ecologic asupra zonei în care este amplasat. Zona va deveni un teren cu multă verdeaţă şi va constitui un punct de recreere şi de odihnă, activităţi de pescuit



sportiv şi sportive. Prin grija beneficiarului balta se va popula cu câteva specii de peşti : crap românesc, crap chinezesc, , caras şi peşti specifici zonei râului Timiş, respectiv: clean, scobar, albitură, biban, etc.

Perimetrul iazului va fi amenajat cu spaţii verzi, respectiv un aliniament de arbori de salcie, taluzurile şi celelalte zone neocupate cu luciu de apă vor fi înierbate şi întreţinute ca spaţiu verde. Zona va deveni un teren cu multă verdeaţă şi va constitui un punct de recreere şi de odihnă în special activităţi de pescuit sportiv. Se va respecta procentul de 0,88 % pentru spaţii verzi amenajate, în conformitate cu prevederile PUZ.

2.1.2 Utilitatea publică

Nisipurile şi pietrişurile care urmează a fi exploatate din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ vor fi utilizate în stare brută în următoarele domenii: • lucrări de îmbunătăţire a terenurilor de fundare; • straturi de fundaţie pentru căi rutiere; • straturi de agregate naturale stabilizate cu ciment; • straturi de rezistenţă în îmbrăcăminţi de beton şi ciment;

Prin amenajarea lacului şi popularea lui cu diverse specii de peşti se va crea o bază de agrement pentru iubitorii de pescuit din zonă.

2.2. Descrierea activităţii 2.2.1. Informaţii privind conţinutul activităţii

Activitatea de extragere a nisipurilor şi pietrişurilor, se va efectua din interiorul limitelor aprobate ale perimetrului temporar de exploatare, respectiv din terasa majoră a râului Timiş, pe malul stâng al râului Timiş, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, în ceea ce priveşte limitele de exploatare (atât pe orizontală, cât şi în adâncime), cât şi a metodei de exploatare.

Substanţa minerală utilă excavată va fi valorificată, în stare brută iar groapa rezultată în urma excavaţiilor va fi amenajată ca iaz piscicol şi de agrement. Transportul materialului obţinut prin lucrările de exploatare se va asigura cu mijloacele auto proprii ale titularului de zăcământ sau cu cele ale unor terţi beneficiari.



Beneficiarul investiţiei îşi propune să creeze o zonă de agrement cu amenajare şi populare lac / iaz cu câteva specii autohtone şi zonale de peşti pentru iubitorii de pescuit şi agrement.

Obiectivul propus se va executa prin lucrări de excavare, în urma cărora vor rezulta produse de agregate minerale, care vor fi valorificate la beneficiari.

2.2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse A) Prezentarea fazelor tehnologice. Principalele faze ale activităţii propuse sunt:

• deschiderea zăcământului pentru exploatare; • pregătirea zăcământului pentru exploatare; • exploatarea agregatelor de râu din zăcământ; • transportul agregatelor de râu; • amenajarea iazului piscicol;

1. Deschiderea zăcământului pentru exploatare

Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 Lugoj – Caransebeş, iar la amplasamentul pe drumul de exploatare existent în lungime de cca. 900 m. Acest drum va fi permanent întreţinut.

De asemenea, este necesară amenajarea unor rampe de coborâre la frontul de lucru.

2. Pregătirea zăcământului pentru exploatare

Lucrările de pregătire vor avea drept scop îndepărtarea păturii de sol vegetal situat deasupra zăcământului de nisip şi pietriş, devansat de lucrările de exploatare. Aceasta este formată din pătura de sol vegetal cu o grosime medie de cea. 0,30 m. Depozitele de nisip şi pietriş care vor fi exploatate nu au intercalaţii de steril care să afecteze caracteristicile sale calitative (humus, strate de cărbune, cochilii etc).

Volumul total de sol care se va excava prin decopertă în perioada de valabilitate a permisului de exploatare este de cea. 14.000 mc. După îndepărtare, solul va fi încărcat în mijloace auto şi va fi transportat şi depozitat în spaţiu special amenajat, respectiv o platformă (haldă) pentru conservare şi păstrare în vederea amenajări iazului după terminarea lucrărilor de exploatare.

Lucrările de pregătire vor devansa lucrările de exploatare, astfel încât să se asigure un decalaj de minim 10 m între treapta de descopertă şi cea de exploatare pentru ca materialul din copertă să nu se amestece cu utilul.



3. Lucrări de exploatare

Pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare, din

perimetrul temporar de exploatare se vor exploata cea. 200.000 mc de nisip şi pietriş.

Exploatarea se prevede a se realiza cu excavator cu draglina cu capacitatea cupei de 2,4 mc., cu încărcarea materialului direct în mijloacele de transport auto.

Lucrările de decopertă teren vegetal pe o adâncime medie de 0,30 m,se execută cu buldozer pe şenile cu împingerea materialului în grămezi la distanţa de 50 m. Săpătura mecanică în spaţii deschise se va realiza cu excavatorul prin metoda „ treptelor orizontale descendente,,. Aceasta se va realiza cu o treaptă de exploatare, pe o adâncime maximă de cea. 6,2 m, cu panta de 1 : 2 şi o lăţime medie de cea. 5 - 8 m, iar până la cota finală de 185,00 mdMN.

Pentru protecţia terenului din jurul gropii excavate se va amenaja un taluz de protecţie uniform pe marginea acesteia, a cărei unghi va fi de maxim 45 grade.

In urma lucrărilor de excavare grosieră, rezultă produse de balastieră care vor fi valorificate la terţi ca material de construcţii. Volumul estimat din aceste materiale este : 200.000 mc.

Materialul excavat va fi încărcat direct în utilaje de transport sau poate fi depozitat provizoriu pe platforma amenajată prin pietruire, urmând apoi a fi încărcat în mijloace auto şi transportat la beneficiar .

B) Date privind materiile prime

1. Materii prime, materiale şi combustibili ce vor fi utilizate:

Produsele rezultate în urma exploatării zăcământului din perimetrul vor fi agregate naturale de rău, respectiv: nisipul şi pietrişul în stare brută. Compoziţia mineralogo-petrografică şi fizico-chimică a acestei roci nu va avea efecte dăunătoare asupra factorilor de mediu.

În procesul de exploatare al substanţei minerale vor fi utilizaţi următorii combustibili şi materii auxiliare:



Felul Cantitatea Mod de depozitare

UM Total

Nisip şi pietriş mc 200.000 Se livrează direct la beneficiari şi nu se introduce în fluxul de prelucrare

Piese şi subansamble pentru funcţionare şi întreţinere utilaje

t 2,4 Se vor procura de la diverse unităţi specializate

Combustibili, lubrefianţi - motorină pentru utilajele de decopertaţ, încărcat şi transport - ulei motor (mineral) şi hidraulic

t t

120

1,2

Motorina necesară utilajelor pentru, decopertaţ şi încărcat se va aduce cu în butoaie metalice. Mijloacele de transport se vor alimenta la staţiile PECO din zonă.

• Produse şi subproduse miniere rezultate Felul Cantitatea Mod de depozitare

UM Total

Agregate minerale(nisip, pietriş)

mc 200.000 În perimetru de excavare de unde se transportă direct la beneficiari

Sol vegetal din descopertă

mc 14.000 Se va depozita pe o haldă special amenajată în incinta perimetrului

Solul vegetal se va depozita într-o haldă temporară special amenajată în apropierea perimetrului. unde se va conserva în vederea utilizării ulterioare la amenajarea iazului piscicol.

Acesta va fi folosit la lucrările de refacere a terenului care se vor executa la finalizarea lucrărilor de exploatare, executarea de dig perimetral, amenajare taluze.

2. Utilitaţi

Energia termică În cadrul obiectivului, încălzirea spaţiilor( baracă/ cabană

pentru paznic), în perioadele reci, se va efectua cu sobe care vor folosi drept combustibil lemnul.

Energia electrică În perspectivă alimentarea cu energie electrică se va asigura de

la un grup electrogen.



Apa În perimetrul de exploatare, nu se va utiliza apa tehnologică în

activitatea de extracţie a substanţei minerale utile. Lacul care se va forma artificial în groapa rezultată în urma

exploatării resurselor de nisip şi pietriş se va alimenta natural din freaticul situat în partea stângă a râului Timiş şi din precipitaţii.

C) Dotări tehnice

□ un excavator cu cupa de 2,4 mc; □ un buldozer S 1. 500; □ încărcător frontal; □ autobasculante cu capacitatea de 16 mc; □ baraca / cabana dinlemn III. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR

DE MEDIU 3. Prezentarea surselor şi emisiilor de poluanţi în factorii de

mediu. Staţiile, instalaţiile, dotările şi măsurile existente sau propuse pentru protecţia mediului înconjurător 3.1.1.Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor

. Surse de poluanţi pentru ape. Concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze de activitate Sursele de poluanţi pentru ape Principalele surse majore de poluare pentru apele de suprafaţă sunt:

□ apele pluviale care spală taluzurile perimetrului de excavare şi drumurile de acces; □ Poluări accidentale cu carburanţi şi lubrifianţi în timpul exploatării.

a) Apele pluviale uzate

Poluanţii care pot fi transportaţi de apele pluviale ce spală incinta zonei de excavare şi a drumurilor de acces şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt:

- suspensiile provenite de pe treptele, taluzurile şi căile de acces ale

- produse petroliere apărute accidental pe suprafaţa balastierei provenite de la utilajele folosite în perimetru.



Pentru ca eventualele scurgeri de produse petroliere să poată fi colectate şi înlăturate la timp, înainte ca acestea să se infiltreze în sol sau să fie preluate şi transportate de apele pluviale, se recomandă achiziţionarea unor covoare PVC, pe care să se facă alimentarea cu carburanţi şi schimbul de ulei a utilajelor grele care acţionează în balastieră.

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi rezultaţi vor fi variabile, ele putând fi cuantificate numai prin măsurători directe efectuate pe parcursul diferitelor faze ale proceselor de exploatare proiectate.

3.1.2 Staţii şi instalaţii de epurare sau de preepurare a

apelor uzate care vor fi proiectate, care sunt deja proiectate sau existente.

În cadrul perimetrului de excavare nu se prevăd staţii de epurare

sau preepurare a apelor. 3.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului 3.2.1. Sursele de poluanţi posibile sau existente pentru aer,

concentraţiile şi debitele masice de poluanţi sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau activitate

3.2.1.1 Surse de poluanţi Surse posibile de poluanţi în aer care vor rezulta din

activităţile proiectate a se desfăşura în cadrul perimetrului vor fi: -noxele rezultate în procesele de combustie în motoarele termice ale utilajelor de excavat-încărcat şi a mijloacelor de transport; -praful rezultat în transportul nisipurilor şi pietrişurilor. Emisiile de poluanţi vor consta din : -gazele provenite de la eşapare; -praf sub formă de particule minerale în suspensie.

Utilajele care funcţionează în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel, principalele noxe eliberate în atmosferă, de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de eşapament, şi nume:

- oxizi de azot (NOx) - oxizi de sulf (SOx) - monoxid de carbon (CO) - compuşi organici volatili (COV) - particule

- Cantitatea medie apreciată, de combustibil consumat, pentru o oră de funcţionare, la o capacitate medie de funcţionare, este de 75 litrii.

-



- Emisiile medii rezultate din consumarea unui litru de motorină sunt: Noxe Emisii medii (g ) NO 27,0 SO 4,8 CO 21,0

COV 12,0 Particule 1,76

Rezultă deci, că la cantitatea medie de combustibil consumat

pe oră, se vor emite în aer 2.025 g NOx, 360 g SOx, 1.575 g CO, 900 g COV şi 132 g particule.

Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer va fi variabilă

fiind în funcţie de numărul de utilaje folosite şi de timpul efectiv de funcţionare al acestora.

Prezenţa unei bune circulaţii a aerului în zona perimetrul, pe tot parcursul anului, permite aprecierea că va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate în urma proceselor de combustie în motoarele termice.

Datorită faptului că emisiile de gaze de eşapare în aer nu sunt controlate şi controlabile, în sensul admis de OM nr. 462/93, nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în prevederile acestui ordin.

Emisiile sub formă de particule minerale în suspensie vor rezulta la încărcarea şi golirea mijloacele de transport şi transportul balastului pe drumurile de acces la zăcământ şi de la aceasta la şoselele asfaltate.

Cantitatea de praf eliberată în atmosferă este influenţată de

umiditatea materialului şi a atmosferei şi de granulaţia pe care o are balastul. în general, umiditatea materialului extras este destul de ridicată, astfel încât cantitatea de praf eliberată în atmosferă în procesul de exploatare este redusă.

În timpul transportului, o parte din fracţia fină (praf), prezentă pe drumurile existente, va fi antrenată în dispersie. în perioadele secetoase se vor crea „nori de praf care se vor depune apoi pe vegetaţia din apropierea căilor de transport.

Concentraţiile maxime de noxe emise în aer, considerăm că

nu vor depăşi concentraţiile maxime admise de normele în vigoare şi se vor limita la incinta obiectivului şi în imediata sa vecinătate.



3.2.2. Instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, instalaţii de corectare şi dispersie în atmosferă, care vor fi proiectate sau sunt deja proiectate sau existente, randamente de reţinere a poluanţilor Gazele şi pulberile rezultate în urma activităţilor care vor fi

desfăşurate în perimetru nu vor fi epurate, ele vor fi dispersate şi evacuate în atmosferă. Cantitatea acestora va fi redusă, deci nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului ambiant.

Toate motoarele termice ale utilajelor ce vor fi folosite la exploatarea şi transportul nisipurilor şi pietrişurilor este obligatoriu să corespundă noilor parametrii EURO. Eşapamentele motoarelor vor fi prevăzute cu filtre speciale de reţinere, care vor realiza astfel o epurare a gazelor. Pentru diminuarea emisiilor de praf pe traseul de transport a nisipurilor şi pietrişurilor se vor face, în perioadele secetoase, stropiri cu apă a drumurilor de acces.

3.3. Sursele şi protecţia împotriva zgomotelor şi a vibraţiilor 3.3.1. Surse de zgomot şi vibraţii

În activitatea desfăşurată în perimetru vor exista următoarele surse de zgomot şi vibraţii:

- funcţionarea utilajelor de exploatare şi de încărcare; - funcţionarea şi circulaţia mijloacele transport;

Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi active o perioadă de maximum 8 ore/zi.

3.3.2. Amenajările şi dotările ori măsurile pentru protecţia împotriva Zgomotelor şi vibraţiilor

Amenajări şi dotări existente Datorită nivelului redus al zgomotelor şi vibraţiilor provocate

de utilajele folosite la exploatarea şi transportul substanţei minerale, nu este necesară amenajarea şi dotarea cu instalaţii de protecţie împotriva zgomotelor şi vibraţiilor.

La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile necesare de oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de zgomot. Alte măsuri care se vor lua:

□ menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor care vor funcţiona în balastieră la parametrii cât mai apropiaţi de cei prevăzuţi în cărţile lor tehnice;

□ reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor; □ capotarea utilajelor şi a instalaţiilor; □ dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.



3.3.3. Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita perimetrului şi la cel mai apropiat receptor protejat Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care

se află în cadrul perimetrului, este prezentată în tabelul următor:

Utilajul/sursa de zgomot

Timp maxim de funcţionare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă dB (A)

Distanţa faţă de sursa generatoare

Încărcător frontal 4 80 la 1 m de sursă Autobasculantă încărcată (la 20 km/h)

8 60-70 la 1 m de sursă

Excavator 6 80 la 1 m de sursă Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de

sursă se poate aplica formula: L2 = L1 + 20 lg(r!/r2) unde : Li = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta ri de sursă ( ri =lm) L2 - nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă r2 = 750 m , distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-cas particulară. L2= Li+201g r!/r2=Li -201g r2 (ri=lm)

Utilajul/sursa de zgomot

Timp de funcţionare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă dB (A)

Distanţa faţă de sursa generatoare

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor dB (A)

încărcător frontal

4 80 750 20

Autobasculantă încărcată (la 20 km/h)

8 60-70 750 10

Excavator 6 80 750 20



Datorită nivelului scăzut de zgomot şi vibraţii pe care teoretic l-ar crea, în limita perimetrului şi la cei mai apropiaţi receptori protejaţi (Jupa -situat la cca.0,75 km), utilajele şi activităţile proiectate a se desfăşura în perimetru, se poate afirma că acestea se vor încadra în limitele admise. Dacă limitele lor vor creşte în mod sesizabil, atunci se vor lua măsurile necesare de monitorizare a acestora şi de reducere a influenţelor negative.

In concluzie, activitatea proiectată a se desfăşura în perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ va produce un impact redus din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor.

3.3.4 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor

Activitatea de excavare agregate minerale şi transportul

acestora,nu implică, sub nici o formă, folosirea şi manevrarea unor materiale care să constituie surse de radiaţii.

De asemenea, în literatura de specialitate geologică, nu sunt semnalate, în zonă, formaţiuni geologice care ar putea conţine concentraţii de minerale radioactive.

Din aceste motive nu vor fi necesare lucrări, amenajări şi dotări împotriva radiaţiilor.

V. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU 4.Informaţii privind calitatea factorilor de mediu în zona obiectivului

Factorul de mediu apa

Impactul produs de activităţile proiectate a se desfăşura în cadrul perimetrului asupra apelor este reprezentat prin:

• acumularea, în groapa creată prin exploatare, a unei cantităţi de apă care va avea caracter de „baltă" şi a cărui nivel va fi dependent de regimul hidrologic şi cel pluviometric al zonei;

• schimbarea caracteristicilor fizice şi chimice ale apelor subterane şi de suprafaţă datorită creierii unui mediu de baltă;

• schimbarea, cu caracter local, a regimului de curgere a apelor subterane şi de suprafaţă;

• existenţa unei cantităţi de material în suspensie atunci când exploatarea se va efectua sub nivelul hidrostatic.

Procesele tehnologice proiectate nu vor afecta în mod semnificativ calitatea apei care, dacă se vor respecta normele de



folosire a utilajelor şi de alimentare a peştilor, se va încadra în limitele admise.

Sistemul de întreţinere a peştilor este unul neextensiv, în sistem natural fără administrare de furaje sau alte ingrediente. În situaţia schimbării tehnologiei de creştere a peştilor se vor lua măsuri de revizuire a autorizaţiilor solicitate de organele abilitate.

Activitatea de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor şi amenajarea unui iaz piscicol şi baze de agrement în cadrul perimetrului nu va avea însă nici efecte pozitive asupra calităţii apelor. Factorul de mediu aerul

Substanţele poluante care vor fi evacuate în aer nu vor acţiona asupra mediului ca emisii, ci prin dispersia lor sub forma unor imisii.

Relaţiile dintre emisie şi imisie se stabilesc prin intermediul proceselor meteorologice, iar răspândirea poluanţilor emişi în atmosferă este în strânsă legătură cu condiţiile meteorologice şi cu topografia zonei, cu puterea de emisie a sursei şi înălţimea acesteia.

Se estimează că agenţii poluanţi atmosferici ce vor fi produşi ( praf şi gaze de eşapament) se vor încadra în limitele prevăzute de actele normative în vigoare, datorită numărului redus de utilaje ce vor fi utilizate pentru transport şi exploatare agregate. ( ordinul nr. 462 / 1993 şi ordinul nr. 756 / 1999 )

Cantităţile de poluanţi evacuate în atmosferă prin arderea combustibililor în motoarele termice care vor funcţiona în perimetru nu pot fi comparate cu limitele admise da OM 462/1993, deoarece sunt surse de suprafaţă punctiforme, necontrolabile în ceea ce priveşte difuzia directă în atmosferă.

Pentru evacuarea unor cantităţi cât mai mici de noxe în aer,

utilajele vor trebui să fie prevăzute cu eşapamente şi filtre care să le reţină înainte de a fi evacuate în atmosferă.

în concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat de activităţile de deschidere, pregătire şi exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor cu o intensitate mică, neputând depăşi limitele admisibile dacă se vor respecta normele impuse pentru emisiile de gaze la arderea combustibililor în motoarele termice

În perioadele de secetă se vor stropi cu apă drumurile de balastieră, pentru a nu depăşi concentraţia pulberilor, limitele stabilite de STAS 12574 / 1987 – Aer în zone protejate.



Datorită existenţei unei bune circulaţii a aerului în zona obiectivului, se poate aprecia că se va produce o dispersie accentuată şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinând cont că valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limitele admisibile.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta

obiectivului şi în imediata sa vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales în afara incintei obiectivului şi nu se prevăd posibile efecte sinergice.

Activitatea desfăşurată de obiectivul ,,Iaz piscicol şi lac de agrement,, va avea un impact pozitiv / benefic asupra microclimatului zonei şi în mod special asupra aerului.

În concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat de activităţile

de deschidere, pregătire şi exploatare a agregatelor minerale, proiectate a se desfăşura pe o perioadă de minim 1 an, cu o intensitate mică, nedepăşind limitele admisibile dacă se vor respecta normele impuse pentru emisiile de gaze la arderea combustibililor în motoarele termice şi dacă transportul substanţei minerale utile se va efectua corespunzător.

Balta piscicolă şi lacul de agrement va influenţa pozitiv calitatea aerului din zonă.

Factorul de mediu vegetaţie şi faună

Exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor va duce la îndepărtarea vegetaţiei de pe întreaga suprafaţă a perimetrului de exploatare( 4,9 ha). Aceasta se va putea regenera numai parţial, pe o mică suprafaţă.

În groapa rezultată în urma exploatării nisipului şi pietrişului se va acumula apă şi se va amenaja un iaz piscicol care se va popula cu specii de peşti de baltă.

Vegetaţia din apropierea obiectivului va fi afectată nesemnificativ de pulberile sedimentabile şi noxele rezultate în urma activităţii de excavaţie şi de transport a produselor miniere datorită unei bune circulaţii a aerului în zonă, a ploilor destul de frecvente care spală suprafaţa foliară a plantelor şi a cantităţilor reduse de noxe degajate în atmosferă.

Lucrările de exploatare vor perturba habitatul natural al faunei terestre din perimetru, precum şi organismele şi microorganismele din sol şi subsol.

Zgomotul produs de extragerea agregatelor, va îndepărta anumite specii de animale şi păsări din incinta şi vecinătatea



perimetrului şi se vor stabili temporar la distanţe mai mari de habitatul lor actual.

În concluzie, activităţile care se vor desfăşura în perimetru vor avea un impact negativ asupra vegetaţiei şi faunei terestre din perimetru.

Activitatea desfăşurată de obiectivul ,,Iaz piscico şi lac de agrement, va avea un impact pozitiv / benefic asupra florei şi faunei din zonă.

Factorul de mediu sol şi subsol

Factorul de mediu sol şi subsol este expus deteriorării ca urmare a contaminării cu următorii agenţi poluanţi:

Pătura de sol vegetal va fi în totalitate îndepărtată prin lucrările de pregătire care se vor executa în perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ pentru că nisipurile şi pietrişurile sunt situate în culcuşul acestuia.

Solul, îndepărtat prin lucrările de pregătire care se vor executa, va fi depozitat, conservat şi păstrat în depozite speciale, pentru ca apoi să fie folosit la lucrările de refacere a mediului.

Solul de pe suprafeţele din exteriorul perimetrului va fi influenţat într-o mică măsură prin emisiile de praf, care, vor fi transportate şi depuse de vânt. Aceste depuneri sunt tot de natură minerală şi deci, se poate admite că nu constituie un factor poluant pentru sol.

Subsolul va fi afectat în totalitate, pe întreaga suprafaţă a perimetrului, până la cota + 185,00 mdMN prin extragerea resurselor de nisip şi pietriş într-o cantitate de 200.000 mc în perioada 2011-2013.

În concluzie, activităţile de deschidere, pregătire şi exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor vor avea un efect major asupra solului , acestea urmând a fi îndepărtate temporar sau definitiv, după care acestea nu vor mai fi regenerate pentru că se va amenaja pe această suprafaţă un iaz piscicol. Activitatea desfăşurată de obiectivul ,,Iaz piscicol şi lac de agrement nu va avea un impact semnificativ asupra solului şi subsolului.

În concluzie, activităţile de deschidere, pregătire şi

exploatare a agregatelor din perimetru va avea un impact negativ major asupra solului şi mai ales a subsolului pe o adâncime maximă de 5- 6 m, acestea urmând a fi îndepărtate definitiv. Activitatea viitoare de baltă piscicolă şi lac de agrement va avea un impact nesemnificativ asupra solului şi subsolului.



Factorul de mediu aşezări umane

Distanţa minimă a limitelor perimetrului faţă de zonele locuite (localitatea Jupa) este de cea. 0,75-1,0 km. În prima fază poluanţii ce pot afecta populaţia umană sunt: nivelul zgomotelor, emisiile de poluanţi atmosferici, deşeurile gestionate necorespunzător.

Activităţile de exploatare a nisipului şi pietrişului şi amenajarea unui iaz piscicol şi a unei baze de agrement în perimetru nu vor afecta aşezările umane şi locuitorii acestora. Ele vor avea influenţă doar asupra personalului muncitor din raza de funcţionare a utilajelor, unde, nivelul zgomotelor va avea valori mai ridicate.

Locuitorii din localitatea Jupa pot fi afectaţi de activitatea de transport a produselor miniere obţinute în perimetru prin creşterea nivelului de zgomote şi vibraţii produse de circulaţia mijloacelor de transport, neînregistrându-se totuşi efecte negative semnificative asupra clădirilor şi locuitorilor.

Se poate aprecia că noxele degajate în atmosferă la transportul produselor miniere obţinute în perimetru se vor încadra în limitele maxim admisibile în normativele în vigoare datorită numărului redus de mijloace auto folosite, care vor fi dotate cu filtre speciale şi a unei bune dispersii în aer a noxelor.

Se poate admite că activitatea proiectată nu va avea,

efecte deosebite asupra stării de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un risc pentru siguranţa locuitorilor şi altor obiective din zonă.

Beneficiarul investiţiei îşi propune să creeze o zonă de

agrement cu amenajare şi populare lac / iaz cu câteva specii autohtone şi zonale de peşti pentru iubitorii de pescuit şi agrement.

CAPITOLUL V

5. EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI

5.1 Evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi în starea de sănătate a populaţiei pe baza mărimii emisiilor de poluanţi în mediu



Evaluarea efectelor activităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ asupra calităţii factorilor de mediu se poate cuantifica prin transformarea caracteristicilor calitative în valori cantitative, folosind o scală, în care:

> + -» influenţă pozitivă > 0 -> influentă nulă

- influenţă negativă Calitatea unui factor de mediu sau component al mediului se

cuantifică prin indici de calitate (Ic) care caracterizează efectele ca mărimi cantitative (E). Indicele de calitate se va determina, deci, astfel: lc= 1/±E Atunci când :

Ic are valori între 0 şi +1 -> influenţele sunt pozitive, iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic are valori între - 1 şi 0 -> influenţele sunt negative, iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic are valorea 0 -> starea mediului este neafectată

Activitatea sau sursele generatoare

Efecte asupra factorilor de mediu Apa Aer Sol

Subsol Floră şi faună

Aşezări umane

Executarea lucrărilor de pregătire a zăcământului

0 - - - 0

Extragerea agregatelor minerale

— — — — —

întreţinerea taluzelor şi pilierilor de siguranţă

0 0 + + 0

Respectarea metodei de exploatare

0 0 - 0 +

Colectarea, decantarea şi evacuarea apelor

+ 0 + 0 0

Valorificare produse şi deşeuri

0 + - 0 -

TOTAL 0 -1 -2 -1 -1



Mărimea efectelor E indică: Eapă= 0 -> calitatea apei nu este afectată Eaer = - 1-» influenţele sunt negative; calitatea aerului este afectată Esol şi subsol = - 2 -» influenţele sunt negative; calitatea solului şi

subsolului este afectată Efloră şi faună = -1-> influenţele sunt negative, calitatea florei şi faunei nu

este afectată Eaşezări umane = -1 -» aşezările umane sunt afectate Valorile indicelui de calitate Ic pentru fiecare componentă de mediu vor fi: ICapâ = 1/0 = 0 ICaer = 1 / _ 1 = - 1 ICsol şi subsol = 1/ —2 = —0,5 ICfbră şi faună = 1 / - 1 = - 1 ICaşezări umane — 1/— 1 1

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului se poate lua în considerare: • valoarea indicelui de calitate (Ic) pe factori de mediu • o scară de bonitate nota de la 1 la 10 pentru valorile Ic

Metoda de evaluare este una analitică de tip cantitativ, valoarea indicelui de poluare globală (IPG) rezultând dintr-un raport între starea ideală (naturală), şi starea reală de poluare (Metoda Rojanschi).

Starea ideală (Si) şi starea reală(Sr) se reprezintă grafic rezultând o diagramă înscrisă într-un cerc cu raza având 10 bonităţi de unitate a cărei formă depinde de numărul factorilor de mediu.

Starea reală reprezintă o figură geometrică neregulată obţinută prin unirea punctelor ce reprezintă valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate şi care se înscrie în figura geometrică regulată a scării ideale. Indicele de poluare globală (IPG) este determinat astfel:

IPG = Si: Sr Atunci când: IPG = 1 -> nu există poluare IPG > 1 -> există modificări ale calităţii mediului Pentru valorile IPG s-a stabilit o scară de calitate din care rezultă impactul asupra mediului şi care se prezintă astfel: IPG = 1 -> mediul natural neafectat de activitatea umană IPG = 1-2 -> mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibil IPG = 2-3 -> mediu supus efectului activităţii umane provocând stare



de disconfort formelor de viată IPG = 3-4 -» mediu afectat de activitatea umană provocând tulburări

formelor de viaţă IPG = 4-6 ->• mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viată IPG > 6 mediu degradat, impropriu formelor de viaţă Valorile notelor de bonitate (Nb) pentru fiecare factor de mediu luat în considerare în perimetrul Nb apă ------------------------- 9 Nb. Aer ------------------------- 8 Nb sol, subsol ---------------- 6 Nb. Flora şi fauna ----------- 8 Nb. Aşezări umane --------- 9 Din figura geometrică (anexa 1) rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.403 mmp şi Sr = 1.558 mmp. Rezultă, deci, că:

IPG = Si: Sr = 2.403 :1.558 = 1,541 Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală

se încadrează în limitele 1-2, ceea ce indică:

Mediul supus efectului activităţii umane în limite accesibile. Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu

rezultă că mediul este afectat de activităţile din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ în limite admisibile.

IPG = 1,541 < 2

In concluzie, impactul produs de exploatarea nisipurilor şi

pietrişurilor şi amenajarea apoi a unui iaz piscicol şi a unei baze de agrement în perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ, judeţul Caraş-Severin - va fi redus şi va avea efecte locale, previzibile în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, amenajare iaz piscicol şi bază de agrement ce va funcţiona după încetarea lor activităţii de extracţie/valorificare agregate.

Efectele directe vor conduce la modificarea morfologiei terenului prin îndepărtarea temporară a solului şi definitivă a unei



părţi din subsol până la cota + 185, după care va rezulta o groapă în care se va amenaja un iaz piscicol. Amplasamentul amenajării piscicole şi agrement este situat în extavilan, zona de terasă a râului Timiş, mal stâng, sector definit de bornele CSA144. Obiectivul va fi o zonă de agrement cu amenajare şi populare lac cu câteva specii de peşte specifice răului Timiş

5.2 Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii

cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Riscul în ceea ce priveşte producerea unor evenimente care

să afecteze sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător, se poate datora următoarelor cauze: - emisiilor necontrolate de poluanţi în atmosferă; - poluarea apelor de suprafaţă sau a celor subterane; - creşterea nivelului de zgomote şi vibraţii; - reducerii stabilităţii solului şi subsolului; - nerespectării măsurilor de protecţie a muncii, caracteristice - pentru exploatările miniere la zi - în balastiere; - nerespectării unghiurilor de taluz minime. - nerespectarea tuturor măsurilor ce trebuie luate pentru evitarea

tuturor efectelor negative ce pot fi datorate unor viituri catastrofale şi a unor inundaţii.

Activitatea de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor în balastiere, prin natura sa, nu prezintă, în general, pericolul producerii unor astfel de accidente, care să pună în pericol ecosistemul şi sănătatea populaţiei. Emisiile de noxe, nivelul zgomotelor şi al vibraţiilor, deşeurile menajere şi apele menajere care vor rezulta, se estimează că se vor înscrie în normele admisibile, aflate în vigoare.

Activitatea ce se va desfăşura, respectiv ,, Iaz piscicol şi lac de agrement,, în situaţia gestionării normale a acestei activităţi nu se vor declanşa accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului.



VI. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 6.1 Concluzii asupra nivelului de afectare a factorilor de mediu

şi a stării de sănătate a populaţiei pe baza mărimii emisiilor de poluanţi în mediu

Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este afectat de activităţile din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ în limite admisibile.

IPG = 1,541 < 2 In concluzie, impactul produs de exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor şi amenajarea apoi a unui iaz piscicol şi a unei baze de agrement în perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ, judeţul Caraş-Severin - va fi redus şi va avea efecte locale, previzibile în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, amenajare iaz piscicol şi bază de agrement ce va funcţiona după încetarea lor activităţii de extracţie/valorificare agregate.

Efectele directe vor conduce la modificarea morfologiei terenului prin îndepărtarea temporară a solului şi definitivă a unei părţi din subsol până la cota + 185 mdMN, după care va rezulta o groapă în care se va amenaja un iaz piscicol. Obiectivul va fi o zonă de agrement cu amenajare şi populare lac cu câteva specii de peşte specifice râului Timiş

6.3 Recomandări şi măsurile de prevenire ce pot fi luate în tehnologie sau în activitatea propriu-zisă

Lucrările de deschidere, pregătire, exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ vor avea o influenţă semnificativă asupra ecosistemului. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de activităţile care se vor desfăşura în perimetru sunt:

- aerul - datorită noxelor evacuate în atmosferă prin gazele de eşapament ale utilajelor şi a prafului degajat în urma rulării mijloacelor de transport pe drumurile de acces;

- solul - prin scoaterea din circuitul natural a unor

suprafeţe de teren şi prin eventualele scurgeri de produse petroliere (carburanţi şi lubrifianţi) de la utilajele din dotare;

- subsolul - prin extragerea unui volum de 200.000 mc de nisipuri şi pietrişuri;



- flora şi fauna - datorită noxelor generate de arderea gazelor de eşapament a utilajelor şi zgomotului generate de activitatea de exploatare;

- apele de suprafaţă şi subterane - prin încărcarea

acestora cu suspensii şi eventual produse petroliere; - aşezările umane - datorită creşterii nivelului de zgomot

şi a vibraţiilor şi a noxelor din gazele de eşapament rezultate în urma asigurării transportului produselor miniere obţinute în perimetru.

Datorită faptului că exploatarea zăcământului de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul JUPA SUD MAL STÂNG RÂUL TIMIŞ va avea un impact negativ asupra factorilor de mediu, este necesar a fi luate toate măsurile de limitare a acestuia asupra ecosistemului fiind necesară respectarea cu stricteţe a tuturor cerinţelor stabilite prin acordul de mediu .erin.

Pentru reducerea emisiilor atmosferice metodele şi tehnologiile sunt următoarele:

- executarea lucrărilor de întreţinere periodică a drumurilor de acces - stropirea periodică cu apă a căilor de acces pe perioada caldă şi reducerea vitezei de deplasare a autobasculantelor; - limitarea timpilor de funcţionare a utilajelor la strictul necesar; - realizarea reparaţiilor şi controlul tehnic periodic a utilajelor din dotare şi reglajul motoarelor cu ardere internă.

Pentru reducerea şi limitarea generării poluanţilor care ar putea afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, ţinând cont de tipul şi de cantităţile emise, metodele şi tehnologiile sunt următoarele: - menţinerea înclinărilor taluzelor de lucru. - amenajarea unor rigole de colectare şi de dirijare a apelor

pluviale către bazinul de retentie; - amenajarea unor şanţuri de scurgere pe marginea drumurilor de acces.

Pentru diminuarea impactului pe care activităţile din balastieră o vor avea asupra solului şi subsolului, titularul de activitate va avea în vedere:

- îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele aflate în exploatare, prin folosirea de materiale absorbante care sunt apoi depozitate în locuri special amenajate, fără a fi posibil să vină în contact cu solul sau cu apele meteorice;



- efectuarea operaţiilor de alimentare a utilajelor cu carburanţi şi lubrifianţi doar în locurile amenajate (platforma betonată sau covor PVC);

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a deşeurilor tehnologice (piese metalice, anvelope etc). Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind Normele de igienă pentru îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor . Deşeurile care prezintă potenţial de reciclare vor fi colectate separat şi vor fi predate la unităţile autorizate din zonă.

Pentru limitarea afectării factorilor de mediu, se va avea în vedere instruirea personalului care desfăşoară activitatea în cadrul obiectivului în ceea ce priveşte impactul pe care-l poate avea activitatea asupra mediului şi sarcinile ce le revin în acest sens.

Pentru asigurarea refacerii şi stabilizării terenului şi pentru exploatarea raţională a zăcământului şi asigurarea unei bune funcţionări a iazului piscicol şi a bazei de agrement proiectate se vor respecta şi executa următoarele:

respectarea cu stricteţe a metodei de exploatare şi păstrarea pilierilor de siguranţă cu taluzele proiectate;

efectuarea lucrărilor de consolidare a taluzelor; efectuarea unui dig împrejurul iazului piscicol şi a bazei de

agrement care să asigure protecţia lor la creşterile nivelului râului Timiş şi implicit la eventualele viituri mari;

exploatarea zăcământului să se efectueze în fâşii succesive şi

paralele; drumurile de acces să fie întreţinute permanent. Pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a obiectivului în

situaţii critice (fenomene meteorologice periculoase) se impun a fi luate următoarele măsuri:

utilajele din incinta carierei să fie retrase la sfârşitul programului de lucru în zone în care să fie asigurată în permanenţă paza lor;

la sfârşitul programului sezonier de lucru să fie retrase toate utilajele şi mijloacele auto.

amplasamentul amenajării piscicole şi agrement este situat în extavilan municipiului Caransebeş), zona de terasă a râului Timiş, mal stâng, sector definit de borna 144.

obiectivul va fi o zonă de agrement cu amenajare şi populare lac cu câteva specii de peşte specifice răului Timiş

Pentru prevenirea situaţiilor de risc, în ceea ce priveşte sănătatea personalului, se impune a fi luate următoarele măsuri:

respectarea metodei de exploatare şi a caracteristicilor proiectate a taluzelor, bermelor, treptelor etc;



respectarea normelor de protecţia muncii pentru exploatările

miniere la zi şi cele specifice de folosire a fiecărui utilaj; neadmiterea lucrului în balastieră în caz de intemperii. după finalizarea lucrărilor de construcţii se vor amenaja căile

de acces şi spaţiul verde din jur se vor planta plăcuţe avertizoare,, Acces interzis,, şi

,,Scăldatul interzis,, în lac

ÎNTOCMIT Ing. Gurgu Simion

Atestat MMP Poziţia 414/2011

raport la studiu de impact asupra mediului cs...raport la studiul de impact – amenajare iaz...

Documents