studiu de evaluare a impactului asupra mediului viseu

Universitatea de Nord Baia Mare

2009

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului Depozitul de deseuri VISEU DE SUS

POP OANA LACRAMIOARA

MAN IOAN ANDREI

Asist.ing.univ.STEFANIA STECZ

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

CAP 1.Informatii generale

1.1. Date generale despre asezarea ora uluiș VISEU DE SUS

Orașul Vișeu de Sus este amplasat in partea estica a județului Maramureș la 58 km est de Municipiul Sighetul Marmației, la 118 km de Municipiul Baia Mare si la 40 km nord de judetul Bistrita Nasaud.

Vecinii orasului Viseu de Sus:Nord – Comuna Poienile de Sub MunteNord-Est – UCRAINASud – Oras Borsa, comuna Moisei,comuna SacelSud-Vest – Oras Salistea de SusVest – Comuna Viseu de JosAtestarea documentara si evolutia:

1365 – Data certa de atestare, dupa cei mai multi monografi 1594 – In diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou cu denumirea de

Viseu Nou sau Intre Rauri In perioada Regiunii Maramures inainte de 1968 – Raionul Viseu din

Regiunea Maramures era alcatuit din 19 UAT : comunele Bistra , Crasna Viseului , Petrova , Ruscova , Repedea , Poienile de sub Munte , Viseu de Jos , Borsa , Moisei , Sacel , Salistea de Sus , Dragomiresti , Cuhea , Ieud , Botiza , Rozavlea , Leordina si orasul Viseu de Sus

1968 – Legea nr.2 : Orasul Viseu de Sus cu doua localitati componente : Viseu de Sus si Viseu de Mijloc

Orasul se afla situat la confluenta a doua rauri Viseu si Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului marii, avand latitudine nordica 47043’ si longitudine estica 24025’ . Conform Biroului de Urbanism si Amenajare Teritoriala si Agricol , suprafata orasului Viseu de Sus este de 44.360 ha din care :

Teritoriu administrativ (ha) : 44.360 Cuprins intravilan (ha) : 1.487,28 Suprafata agricola (ha) : 4,7 Suprafata neagricola (ha) : 42.814,02Conform recesamantului din 2002 de la PUG Viseu de Sus populatia ajunge la

un numar de 16.879 locuitori.

2


Orasul Viseu de Sus

1.2 Localizarea amplasamentuluiDepozitul de deseuri este amplasat in vestul orasului Viseu de Sus , intre

Viseu de Mijloc si comuna Viseu de Jos, la o distanta de aproximativ 126 m de cea mai apropiata locuinta , la 310 m de DN 18 si la 142 m fata de albia raului Viseu. Infiintarea si darea lui in folosinta a avut loc in anul 1986 cu o durata de functionare de 25 de ani. Datorita extinderii suprafetei initiale de 2 ha cu inca 6 arii teren, durata de functionare sa prelungit. Pana in anul 2008 aici se depozitau deseuri si din comunele aferente, cand Consiliul Local al orasului Viseu de Sus a interzis acest lucru. Utilitatea gropii de gunoi este de a depozita si stoca deseurile menajere si industriale din raza localitatii.

3


CAP 2. Descrierea proiectului

Colectarea si transportul deseurilor este efectuata de firma SC Herodot Group SRL in baza unui contract de concesiune. Costul aferent colectarii si transportului gunoaielor de pe domeniul public este asigurat de catre Primaria Viseu de Sus.Gospodariile individuale si agentii aconomici fac contract fiecare cu operatoul.Datorita lipsei concurentei si dotarilor sistemul de colectare si transport nu este eficient. Colectarea deseurilor se face la pubelele si containerele amplasate in zonele cntrale iar pentru strazile adiacente si localitatile din vecinatate populatia lasa gunoiul la poarta in saci iar firma de transport aduna sacii dupa un program bine stabilit (ex : Viseu de Jos in zilele de joi ). O sortare a deseurilor nu se face din lipsa de resurse si nu sunt prevazute containere speciale.

Vechimea depozitului fiind de 36 ani, deseurile nu au fost compactate si nu s-au depus straturi de pamant printre straturile de deseuri. Pe masura descompunerii deseurile vor suferi un proces de compactare naturala. Rampa se afla la limita capacitatii de aceea trebuie elaborat un proiect de sistare a activitatii. Ne propunem sa evidentiem principalele forme de impact si risc asupra mediului determinate de depozitul de deseuri dupa cum urmeaza :

Poluarea apelor de suprafata Poluarea aerului Modificari ale fertilitatii solului Disconfort vizual si modificarea peisajului

Datorita faptului ca depozitul nu este impermeabilizat infesteaza apele subterane cu nitriti si nitrati.De asemenea actualele practici de colectare , transport si depozitare a deseurilor municipale faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Pentru inchiderea depozitului in vederea respectarii HG 162/2002 se vor executa urmatoarele lucrari de inchiderea depozitului existent:-acoperire cu pamant pe o inaltime de 1,0 m din care 0,30 m strat vegetal;-acoperisul se amplaseaza pe un strat granular de 0,50 m grosime, executat din pietris sortat 3-6 mm pe care sunt amplasate la 100 m distanta tuburi de drenaj Dn150mm din PEMD pentru colectarea apelor meteorice infiltrate;-strat de argila compactata cu o grosime de 0,5 m;-strat de drenaj din pietris sortat 16-32 mm in care sunt amplasate tuburi de drenaj pentru colectarea gazului; drenajul este racordat la forajele de colectarea gazului;

4


-strat de geotextil amplasat direct pe suprafata deseurilor compactate.Pentru evacuarea apelor meteorice se vor executa rigole perimetrale atat in zona terasei superioare cat si la baza depozitului; rigole transversale care sa descarce apele provenite din precipitatii spre rigola perimetrala de la baza terasei superioare si spre rigola inferioara.Colectarea levigatului din depozit se va face prin executarea a 20 de foraje si executarea unui sistem de colectare si de evacuare in statia de epurare. Colectarea levigatului din depozitul exiatent este combinata cu masuri de remediere a calitatii apelor freatice.Colectarea gazului de depozit se va realiza prin 20 de conducte cu diametrul de 600 mm si adancimea de 25 m. Executarea unui sistem de conducte PEHD DN 75mm, de transport al gazului, cu lungimea totala de 2200 m catre punctul de arderea gazului.

CAP 3. Deseuri

In timpul activitatii de executie rezulta doua tipuri de deseuri:

Valorificabile: pot fi dirijate la unitati de valorificare Nevalorificabile: se depoziteaza si se incinereaza

Din activitatea de executie rezulta:

Deseuri tehnologice: acumulatori uzati, filtre de ulei, materiale rezultate din activitati de reparatii;

Pamanturi de excavatie Deseuri asimilabile rezultate de la personalul de executie

Din activitatea de exploatare nu mai rezulta deseuri.In timpul functionarii depozitului s-au preluat deseuri in amestec dar din pacate nu s-a facut o monitorizare si nu avem date exacte asupra cantitatii depozitate.

Managementul deseurilor in perioada de executie

Denumire deseu

Cod deseu Cod privind principala proprietate

Stare fizica

Management deseu

5


periculoasaAcumulatori uzati

16 06 01 H 8 S V

Anvelope uzate

16 01 03 N S V

Uleiuri uzate 13 02 06 H 5 L VSol de excavatie

17 05 04 N S V

Deseuri asimilabile

20 03 01 N S E

Codul deseurilor e conform anexei 2 din HG 856/2002.Codul privind principala proprietate periculoasa este dat conform OUG 78/2000 aprobata cu modificari si completari prin legea 462/2001.

CAP 4.Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri pentru reducerea acestuia

Impactul potential in perioada de executie si exploatare a lucrrilor propuse a fost evaluat in comparatie cu situatia existenta a componentelor de mediu:

Identificarea receptorilor de mediu si a resurselor posibil a fi afectate de implmentarea lucrarilor propuse

Identificarea impactului posibil ca si consecinta a proiectului comparativ cu alternativa „a nu face nimic”

Evaluarea efectului Acolo unde au fost identificate potentiale efecte adverse se recomanda

masuri pentru reducerea sau evitarea impactului, iar daca nu este posibil decompensarea acestuia.

4.1 Apa

4.1.1 Hidrografia zoneiViseu de Sus are o retea hidrografica bogata cu o densitate mare,

datorata reliefului predominant muntos si climatului cu pricipitatii abundente.Subbazinul hidrografic este cel al Raului Viseu – din cadrul Bazinului Tisei.Date generale despre sistemul Viseu:

6


Suprafata bazinului : 1606 km patrati; Lungime : 80 km; Izvoraste din Pasul Prislop (1414 m), desparte Muntii Maramuresului

de Muntii Rodnei de-a lungul Culoarului tectonic Viseu – Bistrita si se varsa in Tisa la N-V de Bistra;

Latime medie de cca 45 m; Caracterizare : raul formeaza meandre, brate, are zone de prund, pietris

si material aluvionar transportat – in dreptul localitatii Viseu de Mijloc; pe lungimea de cca 3,5 km intre Viseu de Mijloc si limita administrativa cu Viseul de Jos in dreptul gropii de gunoi, latimea vaii este de cca 100 m

Afluenti: de staga – 5 afluenti de dimensiuni reduse: Zimbrului, Broastei, Schiopului, Usor, Botoaia; de dreapta – 6 afluenti de dimensiuni reduse: Lespezilor, Cucul, Poienitiei, Bobului, Vinului, Sangerel si unul de dimensiuni mari (42,5 km): Vaserul

4.1.2 Managementul apelor uzateIn perioada de executie sursele de apa uzata pot fi generate de

activitatile propriu-zise si de cele igienico-sanitare ale personalului de executie.In perioada de exploatare apele uzate sunt reprezentate de levigatul produs prin descompunerea materialelor organice din depozit.Pentru calculul cantitatii de levigat s-a adoptat debitul specific q=6 l/s x ha conform O 757/2004 – normativ tehnic privind depozitarea deseurilor.

Compozitia levigatuluiParametru Compozitie

mg/lCompozitie kg/zi

Parametrii la evacuare NTPA001(mg/l)

µ epurare necesar(%)

M S 150 155,5 60 60CBO 5 200 207,3 25 87,5CCO-Cr 200 207,4 125 37,5N-tot 100 103,7 10 90P-tot 8 8,296 1 87,5

Metoda de calcul: S=2 ha

Q=q x S=6 l/s x 2ha=12 l/s=1037m3/zi

MS kg/zi=Q mg/l

µ MS=(conc I – conc e/conc i) x 100

7


4.1.3. Prognoza impactului

Impactul produs asupra apei de activitatile proiectului se pot manifesta:

Deversari necontrolate de ape uzate (levigat) datorita deteriorarii instalatiilor de colectare si transport

Scurgeri accidentale de produse petroliere Antrenarea de catre apele pluvionale a materialelor folosite

pentru inchiderea depozitului Deseuri de pe amplasament Depozitare necontrolata a materialelor folosite pentru inchiderea

depozitului si a deseurilor

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului

a) In perioada de executie:

-toalete ecologice pentru muncitori;

-depozitarea materialelor folosite pentru inchidere pe platform special amenajate

-toate masinile folosite pe santier (pentru excavare, transport, compactare) vor fi parcate la sfarsitul zilei intr-o parcare special amenajata unde eventualele scurgeri petroliere vor fi preluate intr-un separator

-deseurile rezultate din activitatea de inchidere vor fi colectate si stocate separate in containere special in vederea valorificarii ulterioare sau eliminarii

b) In perioada de exploatare:

-apele pluviale sunt colectate prin santuri perimatrale si evacuate in cursul de apa al Raului Viseu evitandu-se contactul cu deseurile depozitate sau cu levigatul.

In erioada de executie si de exploatere impactuldepozitului asupra componentei de mediu – apa este neglijabil.

4.2 Aer

8


4.2.1 Clima si meteorolgia zonei1.Regimul climatic al Muntilor Maramuresului: de tip temperat-

continental moderat, cu caracteristici ale climei alpine

-media anuala in zona inalta: 0-2 0C

-media lunii ianuarie: -8-40C

-media lunii iulie: 8-120C

-prezenta timpurie a ingheturilor

-desprimavarare tarzie (aprilie)

-ierni lungi geroase cu zapezi abundente

-veri scurte racoroase

-ingheturi frecvente de la sfarsitul primaverii

-precipitatii bogate: 1000-1400 mm/an

-in etajul superior precipitatiile sub forma de zapada cad din abundenta – grosimi frecvente de 1-3 m ale stratului

-vanturile aflate sub influenta circulatiei generale din vest si din nord, canalizeaza frecvent mase de aer rece pe culoarele vailor intretinand un climat racoros; viteza de cca 50 m/sec –pe crestele inalte – in timpul iernii

-deseori vara, datorita diferenrelor de presiune si temperature pe vertical, se produc deplasari de mase de deasupra versantilor, puternice si rapide

2.Regim climatic al zonei localitatii – in depresiuni: climat de adapost relative rece si umed, avand caracteristicile climei montane

-media anuala: 7,50C

-media lunii ianuarie: -50C

-media lunii iulie: +180C

-precipitatii medii anuale: 800 – 1000 mm

9


-cca 130 zile cu inghet

-cca 75 -120 zile cu strat de zapada

-grosimea medie a stratului de zapada: 15 cm

-cca 70 zile de vara

-vanturi dominante din directia V – NV cu viteza medie anuala de 3-4 m/sec

4.2.2 Surse de poluare si poluanti generateIn perioada de executie sursele de poluare sunt cauzate de lucrarile de

excavatii, amenajarea terenului, incarcare/descarcare material in masini.Poluantii specifici sunt particule in suspensie cu un spectru larg de dimensiuni, incluzand particule cu dimensiuni mai mici de 10 microni, particule care pot afecta sanatatea umana.Utilajele folosite functioneaza cu motoare Diesel iar gazelle de esapament evacuate in atmosfera contin intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei ( oxizi de azot; compusi organici volatili: NOX, COV; metan, oxizi de carbon, ammoniac, metale grele: Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn; hidrocarburi aromatice policiclice si oxizi de sulf ) . Sursele de poluare reprezentate de mijloacele de transport si de echipementele de lucru sunt surse difuze la sol deschise si mobile. Determinarea debitelor masice de poluanti in atmosfera se realizeaza cu una din metodologiile US EPA / AP 42 sau EEA / EMEP / CORINAIR.

In perioada de exploatare dupa inchiderea gropii se preconizeaza reducerea gazelor de deponie.

4.2.3 Prognoza impactuluiEvaluarea impactului surselor aferente inchiderii depozitului s-a facut

prin raportate la concentratiile maxime admisibile prevazute de STAS 12574/1987 –Aer in ariile protejate -si standardele de calitate a aerului din Uniunea Europeana, partial transpuse in legislatia nationala (Ordinul MAPM nr 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in mediu

10


inconjurator;Ordinul MMGA nr.27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu).

In tabelele urmatoare se prezinta concentratiile maxime admise (CMA), valorile limita (VL) si valorile ghid (VG) prevazute sau recomandate de normativele nationale si organizatiile international mentionate, pentru poluanti atmosferici specifici surselor studiate.

Tabel Concentratii maxime admise ale poluantilor atmosferici conform STAS 12574/1987

Perioada de mediere /

Concentratie maxima admisa(mg/m3)

Substanta poluanta 30 minute ZilnicaPulberi in suspensie 0,5 0,15Amoniac 0,3 0,10Aldehide 0,035 0,012Cadmiu - 0,00002Crom (CrO 3) - 0,0015Oxid de carbon 6,0 2,0

Dioxid de azot 0,3 0,1

Dioxid de sulf 0,75 0,25

Substante cu actiune sinergica

c1/cma1+…+ci/cmai≤1

*Nu sunt prevazute CMA pentru metale grele si pentru HAP.

Tabel Valori limita si valori ghid ale poluantilor atmosferici conform Ordinului MAPM nr 592/2002

Substanta poluanta VL si VG Perioada de mediereNO2 si oxizi de azot VL=200µg/m3 1 h

VL=40µg/m3 1 anNOX VG=30µg/m3 - pentru

protectia ecosistemelor sensibile in zone neconstruite

1 an

CO VL=10µg/m3 8 hSO2 VL=350µg/m3 1 h

11


VL=125µg/m3 24 hVL=20µg/m3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone neconstruite

1 an

Pb VL=0,5µg/m3 1 anPulberi in suspensie cu d≤10µm – PM10

VL=50µg/m3 24 hVL=40µg/m3 pana in 2010 si 20µg/m3din 2010

1 an

*VL – valoare limita*VG – valoare ghid

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului1. In perioada de executie: - umectarea permanenta a suprafetelor de transport si/sau excavate;- utilajele si autocamioanele vor fi prevazute cu motoare cu motorina care

nu contine plumb;- se vor verifica motoarele mijloacelor mecanice pentru a le asigura o

fuctionare normala si nepoluanta;- retaluzarea depozitului si nivelarea haldei intr-un timp cat mai scurt,

cand viteza vantului este sub 1 m/s. In perioadele secetoase zonele ce urmeaza a fi nivelate, excavate, terasate vor fi umectate periodic;

2. In perioada de exploatare: – asigurarea functionarii continue a sistemului de colectare a gazelor

rezultate din descompunerea deseurilor;- controlul traficului auto in interior cat si in exteriorul depozitului;- utilajele folosite vor respecta prevederile HG 743/2002 privind

stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna,

4.3 Sol

4.3.1 Caracteristicile reliefuluiUnitati morfostructurale prezente in orasul Viseu de Sus:

I. Muntii Maramuresului – care fac parte din Carpatii Maramuresului si Bucovinei fiind formati dintr-o culme principala cu orientare generala VNV-ESE – varfuri: Muncelu, Pop Ivan, Stogu, Ladescu, Budescu, Suligu,

12


Comanu cu inaltimi de 1936, 1652, 1724; - intindere in Viseu: 42.020 , cca 95% din teritoriul orasului;-constitutia Muntilor apartine zonei mediane cristaline a Carpatilor incadrata intre cea vulcanica la vest si cea a flisului la est iar varfurile prezinta mici circuri glaciare.

II. Depresiunea Maramuresului – cu relief variat si de origine comlexa;-situata intre unitati muntoase diferite ca alcatuire si varsta;-este modelata in roci sedimentare cu comportament diferit la actiunea agentilor modelatori;-este formata din dealuri si piemonturi ntercalate de culuarele Izei si Viseului;-in Viseu de Sus sunt prezente formatiuni din Dealurile Maramuresului si din Culoarul Viseului.

4.3.2 Caracteristici geotehnice-extrase din sondaje efectuate in zonele cu constructii:

a) Litologie:-strat vegetal 30-50 cm sau umplutura recenta 0,5-1 m grosime-strat argila galbena nisipoasa 0-1 m grosime-depuneri aluvionale din bolovani, pietrisuri de diferite dimensiuni, cu interspatii umplute cu nisip slab argilos;acest material provine din sisturi cristaline si este compus din chlorite, cuart, feldspat;

b) Adancimea de fundare optima in zona orasului, este situate la -1,20 m fata de cota terenului natural

Fundarea constructiilor se face:1) De regula pe stratul de bolovanis-pietris cu interspatii umplute cu

nisip slab argilos; presiunea conventional de calcul este de 340 kPa2) In zonele sudice ale Viseului de Mijloc si in zonele nord-estice din

Viseu de Sus, fundarea se face sip e stratul de argila; presiunea conventional de calcul : 225 kPa;

c) Adancimea de inghet: -1 m fata de cota terenului naturald) Grad de seismicitate:

-zona F cu Ks=0,008 si Tc=0,7 sec – conform normativului P 100 – 92-gradul VI de macroseismicitate conform scarii MSK – 64

4.3.3 Prognoza impactuluiDepozitul nu este impermeabilizat si poate infecta apele

subterane.Datorita sistarii activitatii nu vor mai avea loc scurgeri majore a levigatului in subsol.In perioada de executie si exploatare impact depozitului asupra componentei de mediu – sol este neglijabil.

4.4 Biodiversitate

13


Nu exista situri Natura 2000 in zonele lucrarilor propuse sau arii protejate care intra sub incidenta OUG 75/2007, Ordin MMDD 1964/2007, HGR 1284/2007.

In termini de biodiversitate, depozitul de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata aceste folosinte a unui numar de 30 pana la 300 de specii/hectar, fara a considera si populatia microbiologica a solului.In plus biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

In asociatiile vegetaledevin dominante speciile ruderale specific zonelor poluate;

Unele mamifere, pasari, insect parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.

4.4.1 Masuri de diminuare a impactuluiSe reface structura solului prin acoperirea depozitului cu:

Strat de egalizare din material steril cu grosime de 25 cm; Strat de argila cu grosimea de 50 cm; Strat vegetal cu grosimea totala de 50 cm.

Dupa reabilitare se va proteja suprafata prin plantarea de plante ierboase, graminee sau alte specii vegetale cu radacini putin adanci pentru a nu deteriora stratul de etansare.

CAP 5. Monitorizare

Monitorizarea se va realiza conform Ordinului 757/2004

Monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri este reglementată prin prevederile H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare şi ale Anexei 2 din Normativul Tethnic privind depozitarea deseurilor din 26.11.1004. Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea post-închidere, pe o perioadă stabilită de către autoritatea de mediu competentă (minimum 30 ani). Această perioadă poate fi prelungită dacă în cursul derulării programului de monitorizare se constată că depozitul nu este încă stabil şi poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană.

14


Imediat după umplerea completă şi nivelare se aplică un sistem de impermeabilizare conform alternativelor prezentate în figura:

Sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: - să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit, - să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii, - să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie, - să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni, - să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate), - să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe), - să fie circulabil, - să fie uşor de întreţinut. Pe suprafaţa nivelată a deşeurilor se aplică un strat de susţinere cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m, care se nivelează. Stratul de susţinere trebuie să permită pătrunderea gazului, iar valoarea coeficientului de permeabilitate trebuie să fie >= 1 x 10-4 m/s. Stratul trebuie

15


să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice, care apar odată cu realizarea sistemului de impermeabilizare. Modulul de elasticitate la suprafaţă trebuie să fie de minim 40 MN/m2.

Ca material pentru stratul de susţinere se pot utiliza deşeurile din construcţii şi demolări, pământul excavat, cenuşa, deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Stratul de susţinere nu are voie să conţină componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu conţinut de gudron, fier/oţel şi metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul de susţinere trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi în mod uniform, suprafaţa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se poate utiliza material coeziv. Pe stratul de susţinere se aplică un strat de drenare a gazului cu o grosime >= 0,30 m. Suprafaţa trebuie să fie nivelată. Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate de minim 1 x 10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, domeniul optim al diametrului granulelor este între 8 şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu poate depăşi 5%. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10% (masă). Siguranţa la sufoziune faţă de stratul de susţinere trebuie să fie asigurată. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenţa acestora faţă de apa din condens şi gazul de depozit, precum şi rezistenţa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj.

Stratul de impermeabilizare minerală a suprafeţei trebuie să aibă o grosime minimă de 0,50 m şi un coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10% (masă), conţinutul de argilă cu diametrul granulelor < 0,005 mm să fie minim 20% (masă). Mărimea maximă a granulelor este limitată la 63 mm. Conţinutul de componente organice din argilă este limitat la maxim 5% (masă), iar componentele din lemn (rădăcini, crengi etc.) nu sunt permise. Impermeabilizarea cu material argilos se aplică în 2 straturi compactate cu compactorul cu role. Stratul de impermeabilizare trebuie să aibă toleranţa la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m. Densitatea Proctor trebuie să fie >= 92%. Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalentă. Caracteristicile materialului, rezistenţa acestora pe termen lung şi gradul de echivalenţă trebuie dovedite autorităţii competente înainte de aplicare.Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s, proporţia de carbonat de calciu nu

16


poate depăşi 10% (masă). Materialul de drenare trebuie să fie stabil pe taluzuri şi să se aplice uniform pe întreaga suprafaţă a depozitului. Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie să se probeze funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului.

Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s, proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Materialul de drenare trebuie să fie stabil pe taluzuri şi să se aplice uniform pe întreaga suprafaţă a depozitului. Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie să se probeze funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului. Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii se aplică un strat separator, pentru a împiedica pătrunderea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt din materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilenă (PP) sau polietilenă de înaltă densitate (PEHD), cu masa pe unitatea de suprafaţă >= 400 gr/m2. Geotextilele trebuie să permită pătrunderea apei şi să respecte cerinţele de calitate conform prevederilor standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.

Stratul de recultivare se realizează cu o grosime totală >= 1,00 m. La realizarea stratului de recultivare, utilajele pot circula numai pe căile de circulaţie amenajate în acest scop. Stratul de recultivare nu se compactează. Stratul de recultivare constă dintr-un strat de reţinere a apei (d >= 85 cm), din stratul de sol vegetal (d >= 15 cm), precum şi din vegetaţie (gazon). Plantarea tufişurilor este permisă numai după 2 ani de la plantarea gazonului. Pot fi plantate numai specii de tufişuri cu rădăcini scurte. Materialul pentru stratul de reţinere a apei constă din nisip uşor coeziv şi din pietriş.

Apa provenită din precipitaţii trebuie să fie colectată şi evacuată cât mai repede de pe suprafaţa impermeabilizată a depozitului, pentru a evita toate efectele negative. Apa din precipitaţii trebuie să fie readusă în circuitul natural prin intermediul unor instalaţii de drenaj şi colectare a apei, care se proiectează şi se construiesc în conformitate cu normele specifice pentru construirea sistemelor de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii.

17


Apa provenită din precipitaţii poate fi redată circuitului natural în cursuri de apă (pârâuri şi râuri), în ape stătătoare (lacuri şi bălţi). Apa din precipitaţii evacuată în apele naturale, indiferent de natura lor, trebuie să fie nepoluată, cu caracteristici similare apelor naturale şi trebuie analizată înainte de evacuarea în apele naturale. Sistemul de colectare a apei provenite din precipitaţii se compune din: - strat de drenaj deasupra stratului de impermeabilizare - rigole pe marginea interioară a bermelor - rigola perimetrală la baza taluzului - decantor - bazin de colectare a apei din precipitaţii - rigola de evacuare - punct de evacuare în apa de suprafaţă În cazul în care autorizaţia de gospodărire a apelor impune un anumit debit de evacuare, trebuie să fie prevăzut un echipament pentru măsurarea debitului evacuat. Toate instalaţiile de colectare a apei trebuie să fie construite în aşa fel încât lucrările de întreţinere şi control necesare să fie minime. Trebuie să fie evitate pagubele care pot apărea din cauza materialelor de construcţie necorespunzătoare sau a erorilor de proiectare. Rigolele, bazinele de colectare, instalaţiile de scurgere în apa freatică şi punctele de evacuare în apele de suprafaţă trebuie să fie construite pe cât posibil din materiale naturale. Foliile din materiale plastice şi materialele artificiale pentru drenaj trebuie să fie rezistente în timp. Conductele de pe corpul depozitului trebuie să fie din materiale uşoare (ex: polietilenă). Nu sunt permise conductele din beton, din cauza greutăţii şi a caracteristicilor de tasare necorespunzătoare.

Pentru colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii, infiltrată prin stratul de recultivare, este absolut necesară amenajarea unui strat de drenaj. Stratul mineral de drenaj trebuie să aibă o grosime uniformă minimă de 30 cm, pe toată suprafaţa corpului depozitului. Acest strat de drenaj se aplică direct peste geotextilul de protecţie de deasupra stratului de impermeabilizare minerală sau de deasupra stratului sintetic de impermeabilizare (PEHD). Pe durata construcţiei trebuie să se ţină seama ca straturile de impermeabilizare să nu fie deteriorate prin trecerea cu maşini peste ele. Amenajarea se face prin intermediul unor drumuri de acces special amenajate şi cu utilaje uşoare, cu şenile.

18


Permeabilitatea stratului mineral de drenaj trebuie să aibă valoarea de cel puţin 1 x 10-3 m/s. Materialul pentru stratul de drenaj este alcătuit din pietriş 8-32 mm sau criblură. Conţinutul de granule < 8 mm este limitat la 5% (masă). Conţinutul de carbonat de calciu nu trebuie să fie mai mare de 10% (masă). Panta stratului de drenaj trebuie să fie de cel puţin 5%, panta maximă admisă este de 33%. La o pantă mai mare de 10% trebuie să fie prezentată dovada stabilităţii stratului în funcţie de caracteristicile efective ale materialelor din care este alcătuit. Nu este permisă instalarea de conducte de colectare a gazului în interiorul stratului de drenaj pentru apa din precipitaţii. Acoperişurile puţurilor de gaz trebuie să fie instalate deasupra stratului de drenaj. Stratul de drenaj se amenajează până la marginea rigolei perimetrale a sistemului de colectare a apei de la baza depozitului (figura 3.8.1). În cazul depozitelor cu suprafaţă mare, pantă mică şi timp lung de scurgere a apei din precipitaţii, se amenajează conducte de scurgere în stratul de drenaj, pentru ca apa să poată fi evacuată direct în rigola perimetrală. Panta conductelor de scurgere trebuie să fie > 1,5%, după stingerea tasărilor. Între stratul de recultivare şi stratul de drenaj trebuie să nu existe pericolul de sufoziune, astfel încât în stratul de drenaj să nu ajungă granule sau particule foarte fine, care să modifice valoarea permeabilităţii. După caz se aplică un geotextil de filtrare pe stratul de drenaj.

Modul de aplicare a stratului de drenaj pentru apa din precipitatii

19


CAP. 6 EVALUAREA RISCULUI

Pentru cuantificarea cantitativă şi/sau calitativă a riscurilor se va utiliza o matrice de evaluare a impactului. Starea componentelor de mediu va fi analizată în funcţie de următorii parametrii:

Indicele de poluare, Ip

Indicele de calitate, Ic

Formulele de calcul pentru cei doi parametrii sunt:

Cmax – concentraţia maximă a poluantului

CMA – concentratia maxima admisa prin reglementari

Daca:

Ip=0…..+1 –mediul este afectat in limite admise, iar efectele pot fi positive sau negative, fara insa a fi novice

Ip>1 – mediul este afectat peste limitele admise, iar efectele negative se cuantifica in functie de gradul de depasire

Ic=

E – marimea efectului stabilit prin matricea de evaluare

Daca: E+ - influenta negative

E- - influenta pozitiva

E0 – influenta nula

Atunci: Ic=0….+1 – influenta pozitiva, iar mediul este afectat in limite admisibile

Ic=-1…0 – influenta negative, iar mediu este afectat peste limitele admise

20


Ic=0 – starea mediului este neafectata

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de proiect asupra mediului înconjurător s-a utilizat metoda Rojanschi. Astfel se încadrează indicele de poluare şi indicele de calitate într-o scară de bonitate cu acordarea de note care să exprime apropierea respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimară prin note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea mediului natural, neafectat de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie de degradare gravă şi ireversibilă a mediului analizat.Note de bonitate pentru valoarea indicelui de poluare, Ip:Notă de bonitate, Nb

Valoare Ip Efecte asupra omului şi asupra mediului

10 Ip = 0Mediul nu este afectat de activitatea umanăStarea mediului este naturală

9 Ip = 0÷0,2Mediul este afectat de activitatea umanăEfectele asupra mediului sunt nesemnificative

8 Ip = 0,2÷0,5Mediul este afectat în limite admise, nivel 1Efectele asupra mediului sunt reduse (prag de alertă cu efecte potenţiale)

7 Ip = 0,5÷1,0Mediul este afectat în limite admise, nivel 2Efectele asupra mediului nu sunt nocive (prag de intervenţie cu efecte semnificative)

6 Ip = 1,0÷2,0Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1Efectele asupra mediului sunt accentuate

5 Ip = 2,0÷4,0Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 2Efectele asupra mediului şi omului sunt nocive

4 Ip = 4,0÷8,0

Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 3Efectele asupra mediului şi omului sunt nocive accentuate

3 Ip = 8,0÷12,0Mediul este degradat, nivel 1Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12,0÷20,0 Mediul este degradat, nivel 2

21


Notă de bonitate, Nb

Valoare Ip Efecte asupra omului şi asupra mediului

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 20,0 Mediul este impropriu pentru viaţă

Note de bonitate pentru valoarea indicelui de calitate, Ic:Notă de bonitate, Nb

Valoare Ic Efecte asupra mediului

10 Ic = 0 Mediul nu este afectat de activitatea proiectului

9 Ic = 0÷0,25, E >0

Mediul este afectat de proiect în limite admise, nivel 1Influenţe pozitive mariActivitatea produce un efect redus

8 Ic = 0,25÷0,5

Mediul este afectat de proiect în limite admise, nivel 2Influenţe pozitive mediiActivitatea produce un impact deccelerabil

7 Ic = 0,5÷1,0

Mediul este afectat de proiect în limite admise, nivel 3Influenţe pozitive miciActivitatea se încadrează în normele de reglementare

6 Ic = -1,0, E < 0Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1Activitatea depăşeşte normele de reglementare

5 Ic = -1,0÷-0,5

Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 2Efectele asupra mediului sunt negative producând disconfort

4 Ic = -0,5÷-0,25 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3Efectele asupra mediului sunt negative

22


Notă de bonitate, Nb

Valoare Ic Efecte asupra mediului

accentuate. Impactul este major

3 Ic = -0,25÷-0,025Mediul este degradat, nivel 1Efectele sunt la durate lungi de expunere

2Ic=-0,025÷-0,0025

Mediul este degradat, nivel 2Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic < -0,0025Mediul este degradat, nivel 3Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Evaluarea impactului s-a făcut pentru componentele de mediu prezentate în capitolul 4, pentru perioada de execuţie şi pentru perioada de exploatare.

Componentă de mediu

Baza de apreciere a impactului Ic Nb

Apa

Efect redus în zona construcţiilor – măsurile de protecţie limitează aria de extindere a poluanţilor şi nu afectează calitatea apelor de suprafaţă şi subterane

0,4 8

Aerul

Potenţial afectat mai ales în zona construcţiilor – calitatea aerului în zonele învecinate şantierului se încadrează sub limitele reglementate

0,8 7

Solul

Afectat în zona şantierului (activitatea utilajelor de construcţii, ocupări definitive de terenuri, ocupări temporare datorate pozării colectoarelor de canalizare, emisii)

0,8 7

Subsolul Afectat în zona şantierului (activitatea utilajelor de

0,8 7

23




construcţii, ocupări definitive de terenuri, ocupări temporare datorate pozării colectoarelor de canalizare)

BiodiversitateaNeafectată, întrucât nu se regăseşte în aria de influenţă a proiectului

0,2 9

Peisajul

Potenţial afectat de emisii, săpături, depozitare temporară materiale, pământ şi de mobilizarea utilajelor pe şantier

0,8 7

Mediul social şi economic

Afectat în zona şantierului prin zgomot, emisii, disconfort circulaţie; pozitiv prin crearea locuri de muncă

0,4 8

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultual

Impact nesemnificativ datorat zgomotului, vibraţiilor şi emisiilor

0,25 8



Apa

Aprecierea impactului s-a făcut prin raportarea indicatorilor apei uzate epurate la concentraţiile maxime admise – apele uzate sunt epurate şi nu prezintă impact semnificativ asupra receptorilor, respectiv asupra mediului înconjurător; concentraţiile de poluanţi estimaţi se încadrează sub limitele reglementate

0,4 8

Aerul Efecte nesemnificative 0,1 9

Solul Efecte nesemnificative 0,15 9

24




Subsolul Efecte nesemnificative 0,1 9

BiodiversitateaEfecte negative potenţiale în caz de defecţiuni şi avarii

0,25 8

Peisajul Efecte nesemnificative 0,2 9

Mediul social şi economic

Efect pozitiv prin asigurarea infrastructurii de apă-canal

0 10

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultual

Neafectat 0 10

Indicele de poluare globală IPG a fost apreciat pe baza metodei ilustrative a lui V. Rojanschi, adică prin raportarea stării reale a mediului la starea ideală.

Pe baza notelor de bonitate au fost construite diagramele impactului, atât pentru perioada de execuţie, cât şi pentru perioada de exploatare. Starea ideală SI este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată (poligon cu 8 laturi corespunzătoare numărului componentelor de mediu analizate). Reprezentând notele de bonitate în funcţie de starea ideală se obţine figura geometrică corespunzătoare stării reale, SR.

Calculul indicelui global de poluare se face cu relaţia:

Aprecierea indicelui de poluare globală se face astfel:

IPG = 1 – nu există poluare; IPG 1 – există modificări substanţiale de calitate a mediului

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul proiectului asupra mediului.

IPG Efect sinergetic

1 Mediul natural nu este afectat de activitatea

25


proiectului

1 ÷ 2 Mediul natural este afectat de activitatea proiectului în limite admisibile

2 ÷ 3 Mediul natural este afectat de activitatea proiectului provocând o stare de disconfort componentelor vii

3 ÷ 4 Mediul natural este afectat de activitatea proiectului provocând tulburări în dezvoltatea normală a componentelor vii

4 ÷ 6 Mediul este grav afectat de activitatea proiectului şi prezintă nocivitate pentru componentele vii

> 6 Mediul este degradat şi impropriu componentelor vii

Pentru perioada de executie:

SI=200

SF=275

IPG = = 1,375

26


Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală este 1,375 , adică se încadrează în limitele 1÷2 ceea ce indică că mediul natural este afectat de activitatea proiectului în perioada de execuţie, în limite admisibile.

În ceea ce priveşte impactul proiectului asupra componentelor de mediu analizate putem spune ca in perioada de executie componentele de mediu sunt afectate in limite admisibile.Impactul este redus si se manifest ape o durata limitata de timp. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operaţiuni distincte care intră în sarcina beneficiarului:

planificarea

monitorizare

alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor produse

control.

În ceea ce privesc riscurile naturale se menţionează:

construcţiile şi instalaţiile propuse au fost concepute să reziste solicitărilor apărute în caz de cutremur

nu sunt semnalate riscuri de inundaţii ale obiectivului propus

nu sunt semnalate riscuri potenţiale datorate secetei

nu s-au evidenţiat zone cu risc de alunecări de teren în perimetrul proiectului.

Prin proiect se respectă prevederile legale privind amplasarea obiectelor proiectului faţă de obiectivele învecinate, măsurile de protecţie sanitară şi PSI.

Proiectul prin amplasament, scop şi funcţionare nu generează impact transfrontalier.

CAP 7. CONCLUZII

27


In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitului, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

28


Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul

29


biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

Cum am incercat sa evidentiem mai sus impactul depozitului de deseuri din localitatea Viseu de Sus asupra mediului se va diminua cantitativ si calitativ dupa sistarea activitatii, iar impactul din timpul executiei lucrarilor este neglijabil.

30


BIBLIOGRAFIE1. INTRE RAURI – ghid turistic si monografic – despre Viseu de Sus2. www.viseudesus.ro 3. www.apmbm.ro 4. www.anpm.ro 5. Legea nr.2/19686. Legea nr.462/20017. HG. 856/20028. HG. 743/20029. HG. 162/200210. HGR. 1284/200711. O. 757/200412. O. MAPM 592/200213. O.MMGA 27/200714. O.MMD 1964/200715. OUG. 75/200716. STAS 12574/198717. Primaria Orasului Viseu de Sus18. SC. HERODOT GROUP.SRL

31

http://www.anpm.ro/

http://www.apmbm.ro/

http://www.viseudesus.ro/


19. Curs “IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI ASUPRA MEDIULUI” –Ioan Denut

20. Laborator “ IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI ASUPRA MEDIULUI” – Stefania Stecz

32

studiu de evaluare a impactului asupra mediului viseu

Documents