raport de mediu - agentia pentru protectia mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/25475_raport mediu mid...

RAPORT DE MEDIU pentru : PUZ - ,, Pensiune turistica D + P + 1E + M ” comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul ArgesBeneficiar: S.C. MID ART EXPERT S.R.L.

1

RAPORT DE MEDIUpentru

PUZ - ,, Pensiune D + P + 1E + M ” comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul Arges

Beneficiar : S.C. MID ART EXPERT S.R.L.

2010


2

Foaie de capat

Elaborator: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.Pitesti,B-dul. I.C.Bratianu, nr.49, bl. M1, sc. A,et.1,jud. Arges, Certificat de inregistrare emis deMinisterul Mediului in data de 17.11.2009, ,inscrisain REGISTRUL NAŢIONAL AL ELABORATORILOR DESTUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI pozitia 44.

Beneficiar: S.C. MID ART EXPERT S.R.L. Bucuresti, sector 1, str.Lotru, nr. 49 ,J40/10387/2000 ,C.I.F.RO 13525665,

reprezentantul societatii: Dl. Serban Fani , tel. 0733200426

Faza de proiectare: Raport de mediu

PUZ - ,, Pensiune turistica D + P + 1E + M ” comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul Arges

Data elaborarii : aprilie 2010

Acest document este proprietatea S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L., poate fifolosit in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizat si nu poate

fi reprodus, copiat, imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct sauindirect in alt scop, fara acordul scris al proprietarului.


3

CUPRINS1.Date generale1.1.Date de recunoastere a documentatiei1.2.Categorii generale de probleme privind Planurile de Urbanism Zonal

2.Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sirelatia cu alte planuri si programme relevante2.1.Oportunitatea investitiei2.2.Propuneri de organizare urbanistica2.3. Descrierea obiectivului

3.Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei saleprobabile in situatia neimplementarii planului propus

4. Caracteristicile de mediu ale zonei4.1. Asezare geografica – vecinatati4.2. Clima4.3. Bazin hidrografic4.4. Geologia4.5. Solurile4.6. Vegetatia si fauna

5. Obiective nationale, comunitare,internationale,relevante pentruplan

6. Potentiale efecte semnificative asupra factorilor de mediu

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asuprasanatatii in context transfrontalier

8. Masurile propuse pentru a preveni,reduce si compensa oriceefect advers al implementarii proiectului, asupra mediului

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

10. Masuri de monitorizare a efectelor semnificative aleimplementarii proiectului

11. Rezumat fara caracter tehnic11.1. Date generale11.2. Descrierea proiectului11.3. Impactul prognozat asupra mediului11.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul11.5. Masurile de diminuare a impactului de componente de mediu

Concluzii si recomandari


4

1.Date generale

1.1.Date de recunoastere a documentatiei

ÆDenumirea lucrarii: Raport de mediu privind evaluarea de mediu pentru PUZ - ,, Pensiune turistica D + P + 1E + M ” comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul Arges

ÆBeneficiar: S.C. MID ART EXPERT S.R.L.ÆElaborator : S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.ÆData elaborarii: 2010

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri şi programe, cu modificarile si completarile ulterioareşi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat deMinisterul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională deProtecţia Mediului.

1.2.Categorii generale de probleme privind Planurile de UrbanismZonal

Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliatapentru o zona din localitate si asigura corelarea dezvoltarii urbanisticecomplexe a zonei cu prevederile planului urbanistic general al localitatii dincare face parte . Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile , reglementarilede urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in utilizareaterenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata .

Pe baza analizei critice a situatiei existente , a prevederilor din PUG ,a concluziilor studiilor de fundamentare si a opiniilor initiatorilor, incontinutul PUZ se trateaza urmatoarele categorii de probleme :bOrganizarea retelei stradalebZonificarea functionala a terenurilorbOrganizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structuriiurbanebIndici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere , regim de inaltime ,POT, CUT , etc. )bDezvoltarea infrastructurii edilitarebStatutul juridic si circulatia terenurilorbDelimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoaredeosebita (daca exista )


5

bMasuri de delimitare pina la eliminare a efectelor unor riscuri naturale siantropice ( daca exista )bMentionarea obiectivelor de utilitate publicabMasuri de protectie a mediului , ca rezultat a programelor specificebReglementari specifice detaliate – permisiuni si restrictii – incluse inregulamentul local de urbanism aferent PUZ .

Pentru elaborarea PUZ se vor respecta prevederile Ordinuluinr.176/N/16.08.2000 emis de MPLAT care aproba ,,Ghidul privindmetodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic zonal” . PUZ se elaboreaza dupa obtinerea avizelor obligatorii, conform Ghidului,cu respectarea conditiilor impuse de avizatori si a propunerilor rezultate caurmare a consultarii populatiei, ca etapa obligatorie realizata prin grijabeneficiarului, dupa organizarea publicitatii corespunzatoare (avizele emisepentru PUZ, procesul verbal privind consultarea populatiei precum sidovada popularizarii in massmedia se vor anexa PUZ) .

2. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sirelatia cu alte planuri si programe relevante

2.1.Oportunitatea investitiei

Beneficiarul doreste sa realizeze o pensiune turistica D + P + 1E + Min comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul Arges.

Societatea detine certificatul de urbanism cu nr.31/1837 din 20.03.2009- eliberat de Consiliul Judetean Arges pentru „Pensiune turisticaD+P+1E+M” in comuna Arefu (zona Valea Lupului), judetul Arges.

Obiectivele urmarite prin implementarea P.U.Z.-ului sunt:- realizarea unei pensiuni agroturistice din materiale durabile in

vederea promovarii agroturismului;- solutionarea circulatiei carosabile si pietonale din incinta, realizarea

de locuri de parcare;- realizarea alimentarii cu apa prin captarea unui izvor de coasta,

colectarea apelor menajere intr-o statie de epurare;- noile spatii construite si amenajate se vor realiza astfel incat sa se

armonizeze cu mediul natural si construit existent in zona sivecinatate.

Pentru realizarea obiectivului ,,Pensiune turistica D +P +1E + M incomuna Arefu (zona Valea Lupului), judetul Arges” s-a avut in vedereamenajarea accesului in cadrul pensiunii. Pentru executia lucrarilor proiectate nu sunt necesare lucrari de defrisare

in zona analizata. Totusi, va fi necesara indepartarea vegetatiei in zoneledin imediata vecinatate a amplasamentului, insa acest lucru va avea unimpact neglijabil asupra biodiversitatii/habitatelor din zona analizata.


6

Activitatile desfasurate in perioada de construire cat si cele din etapa defunctionare propriu-zisa nu vor avea nicio influenţă (impact negativ), dinpunct de vedere al gospodăririi apelor asupra regimului apelor de suprafaţăşi subterane daca sunt respectare prevederile proiectului si conditiileimpuse prin Avizul de gospodarire a apelor.

Pensiunea turistica va fi amplasata pe un teren situat la cota minimade 837,97 mdM, cu circa 4,0 m deasupra cotei coronamentului barajuluiVidraru.

Bilantul teritorial si indicii urbanistici propusi:

- suprafata totala teren 531 mp- suprafata construita 170 mp- suprafata drum acces 50 mp- suprafata verde 311 mp

· Alte reglementari obligatorii Se vor respecta orice alte conditii impuse prin avizele obtinute

a) Pentru realizarea obiectivului “Constructie pensiune turistica D + P +1E + M comuna Arefu” s-a avut in vedere amenajarea accesului in cadrulpensiunii in zona DN 7C km 66+908 – 66+993 stanga; beneficiarul aobtinut Acordul de principiu nr. 218 din 20.11.2009 eliberat de CompaniaNationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. DirectiaRegionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, cu urmatoarele conditii:

- constructiile se vor amplasa la distanta de minim 32,60 m fata demarginea partii carosabile a DN 7C

- accesul la proprietate, in zona DN 7C km 66+916, se va realizaconform Normativului C173/1986 privind amenajarea la acelasi nivel aintersectiilor drumurilor publice din afara localitatilor, prin amenajareabenzilor suplimentare de circulatie, numai cu relatie de dreapta, axuldrumului national fiind continuu, iar semnalizarea verticala va contineindicatoare rutiere ce vor interzice virarea la stanga. Datorita configuratieiterenului, in zona benzii de accelerare se va construi un zid de sprijin pecoronamentul caruia se va monta parapet metalic(parapet care de altfelexista in prezent la marginea acostamentului). Acelasi parapet metalic seva monta si la marginea benzii de decelerare.

- se va asigura scurgerea apelor pluviale in lungul drumului national,podetul tubular ø 800 mm existent in zona la km 66+ 906, dotat cu camerade cadere si decolmatare(pe partea dreapta a DN 7C), va fi continuat inzona benzii de accelerare pe o lungime de 5,00 m.

- vor fi prevazute locuri de parcare in incinta conform HG 525/1996

b) Conform Avizului de Gospodarire a apelor privind Plan UrbanisticZonal (S=531 mp)- Introducere in intravilan pentru constructie pensiuneturistica , comuna Arefu, judetul Arges, eliberat de DAAV – Pitestinr.425/09.11.2009, sunt impuse urmatoarele conditii:


7

- sa obtina Hotararea Consiliului Local prin care se aproba PUZ-ul siRegulamentul Local de Urbanism privind introducerea in intravilan asuprafetei de 531 mp;

- pentru executarea pensiunii impreuna cu lucrarile de alimentare cu apasi canalizare se va solicita aviz de gospodarire a apelor.

c) Conform studiului geotehnic intocmit de S.C. Emyon Geofor ConstructS.R.L. (anexat), in functie de punctajul obtinut, se estimeaza prezenta unuirisc geotehnic moderat,lucrarea incadrandu-se in categoria geotehnica 2.

- in ceea ce priveste stabilitatea terenului de fundare, se mentioneazaca factorii de stabilitate naturala pot suferi modificari prin amplasareanecorespunzatoare a obiectivului, in sensul deranjarii starii detensiune a masivului neomogen, pierderea stabilitatii fiind favorizataprin aparitia si dezvoltarea suprafetelor de rupere in interiorulmasivului si/sau prin dezvoltarea unor zone de deformare neelastica.

- morfometria terenului si fenomenele fizico-geologice identificate innord nord-estul si sud sud-vestul amplasamentului nu ofera conditiide stabilitate. In acest sens se recomanda alegerea celui maifavorabil amplasament pentru proiectarea obiectivului.

- este obligatorie evitarea amplasarii obiectivului in sectorul NNE sisectorul SSV al terenului, precum si in sectorul traversat de emisari.

- se recomanda dispunerea constructiei in raport cu configuratiaterenului.

- este obligatorie executarea de lucrari de consolidare-sprijinire siprotejare a sectoarelor de nord-est si sud-vest ale terenului.

- este interzisa executarea de decapari fara sprijiniri si este obligatorieexecutarea de lucrari de sprijinire si protejare a terenului.

· Acte de reglementare obtinute

- Certificat de urbanism nr 1837 / 20.03.2009 , eliberat de ConsiliulJudetean Arges ;

- Hotarare nr 7/ 25.02.2010 , emisa de Consiliul Local Arefu privindavizarea favorabila PUZ” Intocmire Plan U rbanistic Zonal in vedereaconstruirii Pensiune Turistica “in zona Valea Lupului –Vidruta , comunaArefu , jud . Arges ;

- Decizie nr 20 / 10.03.2010 , a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvicsi de Vanatoare Ploiesti , pentru scoaterea definitiva din fondul forstiernational a terenului in suprafata de 0,0531 ha , aflat in proprietatea SC MidArt Expert SRL , pentru realizarea obiectivului « Cabana turistica »

- Aviz de gospodarirea apelor nr 425 / 09.11.2009 , emis de DirectiaApelor Arges Vedea , privind Plan Urbanistic Zonal ( S= 531 mp)-introducere in intravilan pentru constructie pensiune turistica , comunaArefu , judetul Arges ;


8

- Decizie nr . 3408 / 08.12.2008 emisa de Agentia de Protectia MediuluiArges;

- Aviz de securitate la incendiu nr 50703/26.11.2009, emis de ISU Arges.

- Acordul de principiu nr 218/20.11.2009 emis de Compania Nationala deAutostrazi si Drumuri ;

- Aviz nr 57/ 22.06.2009 emis de Hidroelectrica SA , prin care se avizeazafavorabil amplasarea pensiunii turistice pe malul lacului Vidraru;

- Aviz nr 898 / 16.02.2010,eliberat de Primaria Arefu, prin care seavizeaza favorabil investitia propusa;

2.3. Descrierea obiectivuluiZona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal

construirea unei pensiuni turistice D+ P+1E+M cu dotarile aferente inzona Valea Lupului, comuna Arefu, judetul Arges, pe o suprafata de 531mp.

Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialulturistic si de agrement al zonei.

Regim juridicTerenul in suprafata de 531 mp este proprietatea S.C. MID ART

EXPERT S.R.L. conform contractului de vanzare-cumparare autentificat denotarul public Duinea Ramona, prin Incheierea de autentificare nr. 5012din 12.12.2007.

Regim economicFolosinta actuala a terenului este fond forestier propus scoaterii din

circuitul forestier conform certificatului de urbanism cu nr.31/1837 din20.03.2009 - eliberat de Consiliul Judetean Arges .

Prin Decizia nr 20 / 10.03.2010 , a Inspectoratului Teritorial de RegimSilvic si de Vanatoare Ploiesti a fost aprobata scoaterea definitiva dinfondul forestier national a terenului in suprafata de 0,0531 ha , aflat inproprietatea SC Mid Art Expert SRL si localizat pe raza Ocolului SilvicVidraru in UP Valea cu Pesti, conform Deciziei nr. 3408 / 08.12.2008 emisade Agentia de Protectia Mediului Arges . Scoaterea definitiva din fondul forestier si defrisarea pe o suprafata de0,0531 ha s-a facut cu introducerea in circuitul silvic in compensareechivalenta a terenului in suprafata de 0,9337 ha aflat in proprietatea SCMid Art Expert SRL si localizat in extravilanul localitatii Arefu , judetulArges, cod cadastral 775 si 787 , conform incheierilor 533 si 534 /30.01.2009 ale OCPI Arges.


9

Terenul oferit in compensare este limitrof fondului forestier national :Ocolul Silvic Vidraru , UP VI Limpedea , u.a. 114A si Ocolului Silvic Suici UPIII Salatruc , UA 118. Conform Actului de control nr 63 / 30.03.2010 , incheiat de DirectiaSilvica Pitesti – Ocolul Silvic Vidraru , suprafata de 0,9337 ha oferita incompensare este pasune , fara arbori , ce se preia in vederea impaduririi.

Prin acest proiect se doreste constuirea urmatoarelor obiective :

-pensiune turistica cu regim de inaltime demisol+parter+1etaj+mansarda;-retele edilitare (alimentare cu energie electrica, alimentare cu apa,evacuare ape pluviale, evacuare ape uzate, alimentare cu apa caldamenajera, alimentare cu agent termic);-statie de epurare ape menajere;-gard de imprejmuire;

Pentru calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe se va tineseama si de zapada (conform CR 1-1-3-2005), de vant(conform NP-082-04) si incarcarile seismice (conform normativului P100-1/2006), iar pentrucalculul dimensiunilor fundatiei se va tine cont de natura terenului defundare (presiunea conventionala de calcul- conform STAS 3300/2-85) side adancimea de inghet (conform STAS 6054-77).

Fundatia - Constructia pensiunii se va executa pe o fundatie directa,continua, din beton armat. Structura de rezistenta va fi realizata din cadrede beton armat (stalpi si grinzi), cu zidarie din caramida si structura dinlemn cu compartimentari usoare, plansee din beton armat si din lemn.Forma in plan a constructiei este rezultatul adaptarii la forma si inaltimeaterenului si a lacului Vidraru. De asemenea, s-a avut in vedere pozitionareacladirii fata de punctele cardinale, de vanturile dominante fata de insorireazonei, rezultand un impact mediu asupra microclimatului zonei.

Finisajele exterioare - se vor realiza din tencuieli cu piatra , zugraveli invopsele tip vinarom, dar si materiale traditionale de constructie : lemn,piatra, caramida aparenta, produse ceramice. Folosirea acestor materialese va face cu pastrarea lor intr-o forma cat mai aproape de starea lornaturala, fara prea multe prelucrari sau tratamente. Pensiunea va avea 6camere (2 locuri in fecare camera) dotate cu baie individuala.

Finisaje interioare - In ceea ce priveste finisajele interioare, pardoselile sevor realiza din gresie ceramica in bucatarie, in zonele de preparare, hol,grup sanitar si parchet in camere; tencuielile vor fi driscuite fin, zugravelilevor fi realizate cu vinarom lavabil, iar in bai si la bucatarie peretii vor fiplacati cu faianta.

Tamplaria - va fi din PVC cu geam termopan.


10

Acoperisul - Sistemul de acoperire va fi din sarpanta de lemn pe scaune,tratata cu solutii insectofungicide si ignifuge, cu invelitoare din tabla cutatatip Lindab.Imprejmuirea - terenului se va realiza din gard pietruit.

Amenajari exterioare Se vor realiza alei pietruite (carosabile si necarosabile) pe o suprafata de50 mp. De asemenea, se vor realiza rigole pentru colectarea apelorpluviale.Retele edilitareAlimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua de energieelectrica a comunei Arefu apartinand SC Cez Vanzare SA.Alimentarea cu apa calda menajeraObtinerea apei calde menajere se va realiza utilizand centrala termica detip Atmos ce va functiona cu combustibil solid (lemn) si va fi amplasata insubsolul pensiunii.Alimentarea cu agent termicPensiunea va fi izolata termic, pentru a evita folosirea excesiva a aeruluiconditionat. Asigurarea confortului termic in perioada rece a anului serealizeaza prin functionarea centralei termice.Statie de epurare ape menajerePentru epurarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitareva fi utilizata o statie de epurare tip EC6 – produsa de companiaEkoprogres – Slovacia .

Personalul de deservire si programul de lucru Dupa realizare, pensiunea turistica va functiona permanent: 24 ore/zi, 7zile/saptamana, 365 zile/an.

- personalul angajat - 3 salariati.

Gunoiul menajerCantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerarenumarul de angajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca0,5 kg/om/zi) si numarul de zile lucratoare :3 oameni x 0,5 kg/om/zi x 365 zile =547,5 kg/an (0,547 t/an )Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate de la construireapensiunii, vor fi depozitate in containere ecologice si transportate invederea eliminarii finale, la depozitul de deseuri al comunei.

3.Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei saleprobabile in situatia neimplementarii planului propus

In stadiul actual zona poate fi definita ca o zona al carui potential vacreste ca urmare a realizarii investitiei.


11

4. Caracteristicile de mediu ale zonei

4.1. Asezare geografica – vecinatati Din punct de vedere administrativ-teritorial ,obiectivul este localizat inextremitatea de NNE a localitatii Arefu. Comuna Arefu este situata in partea nordica a judetului Arges, pe DN 7CPitesti - Transfagarasan, ce face legatura intre Muntenia si Ardeal prinPitesti, Curtea de Arges, Arpasul de Jos. Comuna Arefu se invecineaza la nord cu judetele Sibiu si Brasov, la estcu comuna Nucsoara, la sud- est si sud cu comunele Bradulet, Corbeni siCicanesti, iar la vest cu comuna Salatrucu.Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Arefu ocupa un arealextins, care are in componenta sa o suprafata apreciabila din parteacentrala a Masivului Fagaras de Sud, un mic segment din subcarpati. Perimetrul studiat este localizat intr-o zona de munte cu altitudinea decca. 950m. Relieful cercetat prezinta o morfologie neuniforma, cu denivelarisi cu panta cu inclinare accentuata spre V - SV, dictat de particularitatilegenetice ale versantului de pe malul estic al lacului Vidraru. Relieful esteacoperit de un sol vegetal in masa caruia apar fixate blocuri si fragmenteimprastiate pe panta . Latura de nord nord-est a terenului este delimitataprintr-un abrupt, al carei relief este acoperit cu sol vegetal, in masa caruiaapar fixate blocuri si fragmente imprastiate pe panta, latura de sud sud-vest coincide cu taluzul lacului de acumulare, unde au fost evidentiatezone de grohotis instabile, iar in perimetrul propus pentru construire,terenul are o morfologie cu denivelari si inclinare accentuata, cu panta spreSSV .

Suprafata supusa amenajarii este situata in extravilanul comuneiArefu , in partea sudica a comunei , pe malul stang al acumularii Vidraru ,intre mal si DN 7C , la cca 200 m aval de varsarea paraului Valea Lupoaiceiin acumulare.

Terenul cu suprafata de 531 mp (padure 2PD) se afla in extravilanulcomunei Arefu, jud. Arges, tarlaua IV, parcela 81, numar cadastral 625/2ce a rezultat in urma dezmembrarii imobilului cu numar cadastral 625inscris in cartea funciara nr. 661/N a localitatii Arefu si are urmatoarelevecinatati:

- V si E – terenuri particulare proprietate Dumitrescu E. Liviu Paul si Avram Vasile– S – acumularea Vidraru- N – DN 7C Transfagarasan

Coordonatele in sistem STEREO 70 ale punctelor care delimiteazaperimetrul viitoarei pensiuni turistice , sunt urmatoarele :


12

Nr. X Y1. 430 375,00 472 133,582. 430 382,94 472 148,213. 430 387,77 472 172,254. 430 357,45 472 154,19

Accesul in zona studiata se face din DN 7C, km 66 +916(Transfagarasan) ce se invecineaza cu terenul in partea de nord, accesulrealizandu-se conform Normativului C173/1986 privind amenajarea laacelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice inafara localitatilor , inconformitate cu Acordul de principiu nr 218/20.11.2009 emis de CompaniaNationala de Autostrazi si Drumuri

4.2.ClimaDin punct de vedere topoclimatic, perimetrul analizat se incadreaza in

zona temperat-continentala.Clima constitue una din componentele de baza ale cadrului natural, cu

influenta nemijlocita si directa asupra domeniilor de activitate.Cunoasterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor si

parametrilor climatici, este necesara tuturor domeniilor a caror activitateeste influentata de conditiile de vreme, respectiv de munte si deal ,caracterizata prin temperaturi scazute ( media anuala 3 ° C) si precipitatiibogate ( 1200 – 1400 mm ) la munte si temperaturi anuale medii de 12 °C, cu precipitatii de 750mm in zona de deal . Orientarea culoarului N-S arerol de canalizare a aerului pe aceasta directie, chiar mai mult favorizareaaparitia brizei de deal care se manifesta noaptea in situatii cu gradientibarici slabi, mai ales vara si care face ca aerul sa se miste cu 2 – 3 m/s dinsector nordic incepand cu orele 22,00 pana dupa rasaritul soarelui,purificand atmosfera joasa.Temperatura aerului constituie un element

amplasament propus


13

meteorologic important al interactiunii dintre procesele de circulatie siradiatie cu suprafata terestra.

Temperaturile medii lunare la Arefu1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

I -1.5 -1.8 -1.3 2.0 -2.8 -2.4 -1.5 -0.1 -0.5 5.0II -3.0 -0.8 -3.2 -0.2 3.5 -2.9 0.7 3.3 -0.2 0.6III 4.2 4.1 2.7 5.9 3.8 -0.9 2.4 3.7 4.5 3.7IV 8.1 10.1 8.4 10.6 9.1 9.1 5.6 12.6 9.9 12.2V 11.8 13.2 15.1 14.9 13.5 17.1 15.6 14.6 13.7 15.8VI 18.8 17.4 18.3 18.1 18.6 19.6 18.8 19.9 19.5 19.7VII 20.3 19.5 19.3 20.4 21.0 19.8 18.7 22.2 21.7 21.0VIII 18.1 22.3 19.5 19.8 18.4 18.8 17.5 21.1 19.7 20.8IX 14.7 13.7 13.6 18.6 13.1 11.7 12.3 13.4 16.0 13.4X 8.8 9.7 10.9 9.3 9.0 8.7 6.1 9.7 9.0 8.8XI 4.4 4.6 -0.2 3.0 0.3 5.9 4.2 1.7 3.2 6.7XII -2.7 -2.1 1.5 -0.1 -1.8 -0.4 0.8 -4.6 0.8 1.3

Analizand valorile din tabel, observam ca la Arefu se intalnesctemperaturile medii lunare negative in decembrie , cuprinse intre valorilede -0,1ºC si –4,6ºC si in ianuarie – februarie , cuprinse intre valorile de -0,1ºC si –3,ºC. Observam ca pentru sirul de valori analizat sunt si exceptiide la regula si anume anul 2000, cand, pe parcursul intregului an s-auinregistrat valori pozitive ale temperaturii medii lunare ale aerului (cea maimica valoare s-a inregistrat in februarie, 0,6ºC). Tot din acest tabelobservam ca cele mai ridicate temperaturi medii lunare se intalnesc inlunile de vara – iunie, iulie si august, cand frecvent se inregistreazatemperaturii medii lunare ale aerului cuprinse intre 17,4 ºC si 22,2 ºC. Celemai ridicate valori ale temperaturii medii lunare ale aerului in cursul anuluise intalnesc in cadrul lunii iulie, cea mai ridicata valoare inregistrandu-se inanul 1998 (22,2ºC).

Tabelul urmator prezinta datele medii de producere a primului, respectiv aultimului inghet la Arefu.

Data medie si extrema a primului si ultimului inghet Durata medie (in zile) a intervalului fara inghet

Date medii Date extreme

Primul inghet Ultimul inghetPrimulinghet

Ultimulinghet

Duratamedie zilefara inghet

Cel maitimpuriu

Cel maitarziu

Cel maitimpuriu

Cel maitarziu

Punctul

06.10 30.04 159 08.09 08.11 28.03 13.06 Arefu


14

Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile reprezinta un element meteorologic cu o instabilitate multmai mare decat temperaturile si o variatie in timp si spatiu legata atat decirculatia generala a atmosferei, cat si de formatiunile barice dominante.

Pentru evaluarea cantitatii de precipitatii cazute in zona Valea Lupului s-au folosit date obtinute de la punctele pluviometrice colectate de la statiameteo Curtea de Arges.

Cantitatile medii anuale de precipitatii au valori cuprinse intre 800 – 900mm/an. In intervalul mai-august cad cele mai mari cantitati de precipitatii ( 60% ), cu un maxim in luna iunie, cand sunt inregistrate cele mai marivalori pluviometrice lunare.

Durata de stralucire a Soarelui (ore ) raportata la datele obtinute de lastatia meteo Curtea de Arges, releva un numar de 306, 5 ore in cursul luniiiunie, in timp ce numarul cel mai mare de zile cu cer senin ( 7 ) se regasescin luna iulie.

Stratul de zapada , prezent in fiecare an, are o durata de peste 70 de zilecu grosime a stratului de zapada de 8-10 cm in medie pentru luniledecembrie - februarie.

De la un an la altul datorita variabilitatii mari a factorilor dinamici,cantitatile lunare de precipitatii difera apreciabil.

Regimul eolian

Vanturile influentate de configuratia si pozitia geografico – matematica aVaii Lupului se incadreaza intr-o zona in care circulatia atmosferei se aflasub influenta celor patru mari centri barici, cu caracter semipermanent, deorigine termica sau dinamica: anticiclonul azoric, ciclonul islandez,anticiclonul siberian si ciclonul mediteranean.In primaverile timpurii se simte destul de puternic efectele Vantului Mare,cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea populara de“mancatorul de zapada” Este un vant caldut, care se formeaza pe culmileinalte din apropiere, ale Muntilor Fagaras si are un caracter fohnic.


15


16

4.3.Bazin hidrografic Apa este un element esential pentru viata si pentru procesele naturale.

Existenta noastra si activitatile noastre economice sunt in totalitatedependente de aceasta pretioasa resursa. Este in egala masura factorulclimatic important care sustine dezvoltarea ecosistemelor si componentacheie in schimbul de substanta si energie in ciclul hidrologic.

La nivel global, apa reprezinta o resursa limitata.Activitatile umane exercita presiuni importante asupra resurselor de apa

atat cantitativ cat si calitativ, astfel ca este necesara analiza acesteicomponente a mediului inconjurator, impunandu-se crearea de instrumentelegislative care sa se adreseze clar problemelor aparute si sa contribuie laasigurarea resurselor de apa pentru generatiile viitoare. Cantitatea mare de precipitatii din Muntii Fagaras (inclusiv apa zapeziloral caror strat anual – insumat – ar depasi 7-8 m inaltime) s-a rasfrant informarea unei retele dese de izvoare si vai drenate. Pe tot cuprinsulmasivului se gasesc, in caldarile de sub creasta, izvoare sau lacuri cu apalimpede, sau zacatori, in care zapada intarzie pana vara tarziu, pastrandu-se uneori de la an la an. Raurile au debite permanente destul de mari, dar primavara si vara,dinmai pana in iulie, cand topirea zapezilor este mai intensa si cand ploile suntmai abundente, debitele sunt mai mari. Apele masivului se aduna in numaidoua vai: a Oltului, care culege apele de pe versantii de nord, de vest si desud-vest, si a Argesului, caruia ii raman cele dinspre sud. Teritoriul comunei Arefu face parte din bazinul hidrografic Arges, codcadastral X - 1. Artera hidrografica principala este raul Arges, cu izvor inzonele inalte ale Masivului Fagaras. Capra si Buda sunt principale izvoareale raului Arges, la care se adauga un alt izvor important, respectiv paraulCumpana cu afluentul sau Cumpenita. Pe raul Arges este amenajat barajulVidraru. Acumularea Vidraru este cea mai mare acumulare din bazinul hidrografical Argesului. Lacul de acumulare Vidraru este situat pe raul Arges pe un sector de 12km lungime si are un volum total de 465 milioane metri cubi. Nivelul normal de retentie este de 830,00 mdMN, lacul avand la aceastacota, o suprafata de 870 hectare si o lungime de 12 km. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale,avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri,si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Raul Arges are urmatoarele date caracteristice:

- lungime 350 km- altitudine in amonte 2140 m- altitudine in aval 12 m- panta medie 6 %- coeficient de sinuozitate 1,52- suprafata 1255 kmp- altitudine medie 379 m


17

Din punct de vedere hidrogeologic, teritoriul comunei Arefu secaracterizeaza prin prezenta a doua tipuri de acvifere:A) Acviferul freatic din luncaB) Acviferul freatic din interfluviile muntoase

A) Acviferul freatic din lunca Caracteristic zonei de lunca a raului Arges si paraului Arefu, este cantonatin depozite aluvionale constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipurigrosiere pana la medii. Are nivel liber, fiind delimitat in baza de unfundament de sisturi cristaline sau gresii si conglomerate, iar la parteasuperioara de suprafata piezometrica. Prezenta lui este pusa in evidentaprin puturile taranesti, sapate de localnici pentru alimentarea cu apa.Nivelul hidrostatic masurat in cateva situatii in acest fel arata ca sesitueaza la adancimi cuprinse intre 1,5m si 5,5m, functie de distanta fatade albiile raurilor si de cota terenurilor din amplasament.Acestea reprezintaacviferul freatic propriu-zis, corespunzand panzei celor doua cursuriprincipale de apa din perimetru. In cuprinsul versantilor, se semnaleazaacvifere,, suprafreatice”, al caror nivel hidrostatic este situat la adancimi de0,8-4,50m. Aceste acvifere,,suprafreatice” au o capacitate de debitareredusa , ca o precadere in perioadele de seceta prelungita .

B) Acviferul freatic din interfluviile muntoase Predominanta, in cadrul perimetrului cercetat, a formelor de relief cuaspect de masive, cu creste inguste si cu diferente de nivel mari fata deluncile cursurilor principale de apa, contribuie impreuna cu structuralitologica si tectonica de profunzime, la dezvoltarea unei retele dense deizvoare, alimentate din acviferul freatic ce se dezvolta in cadrul structuriiamintite. In general formatiunile litologice prezente in cadrul acesteistructuri sunt monoclinale, uneori cu alternante de roci permeabile siimpermeabile, afectate totodata de o retea densa de fracturi de naturatectonica. In interiorul acestui sistem petro-structural se formeaza strateacvifere cu nivel liber, care se descarca prin izvoare descendente. Laacestea se mai adauga si depozitele deluviale, care uneori au grosime maresi care, in functie de caracterul lor litologic si de precipitatii, pot acumulatemporar cantitati mari de apa. Uneori depozitele deluviale acoperaizvoarele ce dreneaza stratele acvifere captive. Apele lor se amesteca siformeaza inmlastiniri de la baza pantelor. Din aceasta categorie de acvifer freatic provin multitudinea de izvoare cese intalnesc pe versantii ce strajuiesc raul Arges, incepand de la izvoare sipana la iesirea de pe teritoriul comunei Arefu. Acelasi tip de acviferinsoteste si paraul Arefu, ai carui versanti sunt impanziti de o serie intreagade izvoare, unele din ele captate de localnici sau centralizat, din eleasigurandu-se apa potabila pentru gospodariile cetatenilor.


18

Conform studiului geotehnic preliminar intocmit de S.C. Emyon GeoforConstruct S.R.L., beneficiar S.C. Mid Art Expert S.R.L., din punct de vederehidrogeologic s-au constatat urmatoarele:- Sondajul a interceptat apa subterana de infiltratie laterala dinspreemisarii prezenti pe amplasament pe toata adancimea investigata, apa fiindprezenta incepand cu adancimea minima de – 1m de la CTN. Succesiunealitologica traversata fiind alcatuita dintr-un orizont predominant argilos-nisipos, se constituie ca un mediu natural semipermeabil, prin care poatecircula apa suspendata, formata pe seama infiltratiilor din precipitatiile cuintensitate redusa dar durata mare, din perioadele bogate in precipitatii. - Cat priveste migratia pe orizontala, fiind un teren poros, avemcontinuitate in migratie, ceea ce poate duce la saturatia capilara a terenuluidatorita alimentarii cu apa provenita din infiltrarea precipitatiiloratmosferice, precum si a fluxului subteran format in amonte dinspreversant (pe versant apar izvoare de apa, existand o curgere din interiorulversantului catre suprafata acestuia). Migratia pe orizontala a apei poateconduce la umezirea rocilor de suprafata, determinand cresterea greutatiilor, micsorarea coeficientului de frecare interioara, reducerea compactitatiisi a fortei de coeziune a rocilor. Se recomanda ca obligatorie executarea unor lucrari specifice de preluaresi dirijare a apei subterane in afara perimetrului construibil. Astfel se


19

impune proiectarea si executarea controlata si autorizata a unor lucrari dedrenaj, avand ca scop eliminarea apei subterane, a celei prezenta ingeostructura. Acest lucru poate modifica comportamentul terenului insensul inrautatirii conditiilor de echilibru.

Conform STAS 4273/1983 zona propusa pentru PUZ se incadreaza inclasa a-III-a de importanta , din punct de vedere al apararii impotrivainundatiilor , iar conform STAS 4068/2-87 , trebuie aparata la un debitmaxim cu probabilitate de 2 %.

Pensiunea turistica se va amplasa pe un teren situat la cota minima de837,97 mdMN, cu cca 4,0 m deasupra cotei coronamentului barajuluiVidraru. Zona de protectie a acumularii Vidraru este intre NNR ( 830,00mdM) si coronament (834,0 mdM ). Pentru construirea pensiunii pe malul stang al acumularii Vidraru ,beneficiarul a obtinut avizul favorabil nr. 57/2009( 7566/ 22.06.2009) alHidroelectrica SA Sucursala Curtea de Arges.

4.4.Geologia Din punct de vedere geologic , zona face parte din unitatea structurala

denumita Piemontul Getic: Muntii Fruntii , Muntii Cozia si depresiuneaGetica, respectiv muntii mijlocii pana la 1700 m si zona dealurilorsubcarpatice, cu depresiune piemontana formata in Paleogen si Neogen,situate in planul sudic al Carpatilor Meridionali, avand o structura inavanfosa , mascata de depozite sedimentare Pliocene si cuaternare.Contactul dintre Orogenul carpatic si Platforma Valaha, cu o mobilitatedestul de accentuata, in urma caderii in trepte a platformei in fataCarpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, neogene, cugrosimi de mii de metri.Analizand “ Harta geologica a Romaniei, foaia Pitesti, sc. 1 : 200.000”,observam ca partea superioara a acestei cuverturi este constituita dindepozite pliocene, in special levantine si villafranchiene, care reprezintasuprafata initiala acumulativa a intregului podis piemontan. Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominantpsefitic si psamitic.Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras.Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu, iarformatiunile sedimentare corespund intervalului Paleogen-Cuaternar . Elementele orohidrografice majore care au imprimat trasaturile actuale alereliefului sectorului de rau Arges sunt Carpatii Meridionali, Dunarea siMarea Neagra.Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi are obarsiaraul Arges, Dunarea a indeplinit rolul de colector al sistemului hidrograficOlt, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de care s-aexercitat actiunea de modelare fluviatila cea mai intensa. Evolutia acestui sector este strans legata de Piemontul Getic, care a luatnastere in cadrul mai multor etape morfogenetice ale Depresiunii Getice.


20

In miscarea de scufundare a marginii sudice a acestei zone a fost antrenatasi marginea nordica a Platformei Valahe, rezultand in acest fel fundamentulmixt al Depresiunii Getice.Miscarile laramice au avut ca rezultat ridicarea zonei cristaline a CarpatilorMeridionali cu invelisul sau sedimentar.In fata acestei zone s-a format o depresiune premontana care a preluatfunctia de arie de sedimentare, cunoscuta sub numele de “DepresiuneaGetica” si care a evoluat in Paleogen si Neogen. Formatiunile sedimentareale Depresiunii Getice corespund intervalului Paleogen – Cuaternar.Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, parte deorigine carpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe.Depozitele care s-au acumulat in Paleogen au caracter de formatiune

postorogena, indicand o perioada de calm tectonic pentru DepresiuneaGetica.Spre sfarsitul Paleogenului, miscarile savice au condus la o regresiuneregionala care a atins maximum in Acvitanian, dupa care a urmattransgresiunea generala din Burdigalian.Miscarile savice nu au produs insa deformari plicative in formatiunilesedimentare ale Depresiunii Getice . Depresiunea Getica a continuat sa functioneze ca arie de sedimentare faraa-si schimba sensibil configuratia, pana la inceputul Tortonianului superior .Definitorii in individualizarea Depresiunii Getice ca unitate structurala aCarpatilor Meridionali au fost miscarile moldavice (din Sarmatianulsuperior).Depozitele Pliocenului sunt aproape orizontale, insa se recunosc mai multediscontinuitati stratigrafice de amploare variabila, mai frecvente fiind inapropierea marginii carpatice. In Pliocenul superior, odata cu ridicarea accentuata a Carpatilor s-aprodus si retragerea lacului Pliocen, iar in Cuaternar miscarile neotectoniceau condus la realizarea morfostructurii actuale a Depresiunii Getice .Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene s-a facut succesiv, asa cum arata texturile orohidrografice sistratificatia torential-deltaica a depozitelor piemontane, in raport cu nivelulde baza, cu debitul raului Arges si cu miscarile de subsidenta .Desele schimbari locale ale tarmului sunt reflectate tot in depozitelerespective, a caror provenienta carpatica se vede in natura petrografica abolovanisurilor, pietrisurilor si nisipurilor . Aportul Argesului la formarea complexului torential-deltaic al cuverturiipiemontane rezulta si din pozitia pe care o are prin instalarea pe cea maiimportanta depresiune interconica a acestui piemont. Partea superioara a cuverturii piemontane care este alcatuita dintr-oalternanta de gresii si conglomerate, reprezinta o suprafata eroziv-structurala ce inclina usor spre sud, dominand in inaltime actuala lunca aArgesului.


21

Din punct de vedere geologic, in zona sunt doua tipuri de depozitepiemontane:

- vechi (miocene) care alcatuiesc platforma piemontana relicta;- noi (villafranchiene) care incep cu bolovanisuri si se termina cu

nisipuri grosiere.Formatiunile care afloreaza la zi, in special in partea superioara aversantilor, au grosimi de pana la 2,5 m si sunt :- formatiunea superioara, constituita din nisipuri grosiere, pietrisuri si

bolovanisuri;- formatiunea inferioara, alcatuita din argile in alternanta cu pachete

groase de nisipuri, care contin pietrisuri marunte;- sub aceste formatiuni apar straturi de argile nisipoase cu pietris.


22

4.5.Solurile Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este formatdin particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este unsistem foarte dinamic care indeplineste multe functii si este vital pentruactivitatile umane si pentru supravietuirea ecosistemelor.

Majoritatea solurilor din ţara noastră sunt distribuite într-o zonalitateorizontală în regiunile de câmpie şi dealuri şi într-o zonalitate verticală înregiunile montane. Condiţiile locale (de rocă, relief, drenaj) determină oîmpestriţare a învelişului de sol cu asociaţii de soluri, imprimând uncaracter aparte regional şi chiar local fiecărui teritoriu.


23

Solurile brune feriiluviale tipice pentru zona studiata prezintă un profilAu(Aou)-Bs-R sau C moderat dezvoltat .- Orizontul Au (Aou) atinge grosimi de 5-10 cm, este de culoare bruncenuşiu foarte închis (10YR 3/2) în stare umedă, brun cenuşiu închis (10YR4/2) în stare uscată, cu structură poliedrică subangulară mică, slabdezvoltată, foarte friabil în stare umedă şi uşor dur în stare uscată, poros,cu grăunţi de cuarţ şi fragmente mici de rocă,trecere treptată;- Orizontul Bs de 20 până la 50 cm grosime, prezintă o culoare brungălbuie (10YR 5/4) cu nuanţă uşor roşcată (10YR 5/4) în stare umedă înpartea superioară şi mai deschis (2,5YR 7/4) în partea inferioară aorizontului, structură poliedrică subangulară mică, este foarte friabil înstare umedă şi devine uşor dur în stare uscată, conţine numeroasefragmente mici de rocă, trecere treptată:


24

Sunt soluri afânate, având densitatea aparentăcuprinsă între 0,50 şi 1,40 g/cm3.Coeficientul de higroscopicitate mai mare înorizontul superior al solului, variază între4-15% pe profil, datorită texturii nisipoase. Permeabilitatea acestor soluri este foartemare, în toate cazurile depăşind 35mm/h.Solurile brune feriiluviale tipice au o fertilitatemică, dar corespunzătoare utilizării lor silvicedacă sunt mai profunde, în special pentru păd-urile de molid şi pin. Mai sunt folosite pentrupajişti. Pentru îmbunătăţirea pajiştilor, se reco –mandă, ca şi în cazul solurilor brune acide,îngrăşarea prin târlire, aplicarea de amendamente şi fertilizare complexă. Textura diferentiata peorizonturi (raportul dintre continutul de argila dinorizonturile A si B) determina un inalt grad deimpermeabilitate a orizontului B in care se acu-muleaza peste 60 % din cantitatea de apa cazuta, ceea ce duce la persistenta temporara a acesteia in perioadele ploioase sau in timpul topirii zapezilor.

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care indeplineste mai multe functii vitale:

* producerea de hrana/biomasa* depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante (incluzand apa,carbonul, azotul)* sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene.* serveste drept platforma/mediu fizic pentru oameni si activitatile umane* sursa de materii prime, bazin carbonifer* patrimoniu geologic si arheologic.Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UEsunt:* eroziunea* degradarea materiei organice* contaminarea* salinizarea* compactizarea* pierderea biodiversitatii solului* scoaterea din circuitul agricol* alunecarile de teren si inundatiile

Seismologia Potrivit prevederilor de proiectare antiseismica stabilite prin normativul

P100-1/2006, pentru perimetrul care face obiectul prezentului raport secunosc parametrii:

- perioada de colt: Tc = 0,70 sec- acceleratia terenului pentru proiectare : ag= 0,20g.


25

4.6.Vegetatia si fauna Zona în care se va realiza ,, Pensiune turistica D + P + 1E + M ”

comuna Arefu ( zona Valea Lupului ), judetul Arges , este situata in situlde interes comunitar Muntii Fagaras. Muntii Fagaras au fost declarati arie naturala protejata ,sit de importantacomunitara , ca parte integranta a retelei ecologice Europene Natura 2000in Romania , in anul 2007 prin Ordinul Ministrului MMDD nr.1964/2007 siau indicativul ROSCI 0122. Situl Muntii Fagaras, arie naturala protejata, are o suprafata de 198.512ha si se intinde pe suprafata administrativa a 4 judete: Arges, Brasov,Valcea si Sibiu. Cea mai mare parte se gaseste pe raza judetului Arges. Dinpunct de vedere al habitatelor majore, studiile efectuate releva un procentde 56% paduri diverse, 26% vegetatie herbacee si 9% grohotisuri.Reprezentand cea mai inalta si masiva subdiviziune a Carpatilor Romanesti,cu numeroase circuri si vai glaciare, o unicitate a peisajului si conditiipentru specii si habitate ce au trezit interesul geografilor lumii-EmmanuelDe Martonne este numai un exemplu-in acesti Alpi Romanesti se gasesccodrii virgini reprezentativi , ultimele paduri cu acest caracter din Europa.Toate aceste elemente , la care se adauga inca clarul apelor montane,polarizeaza o imensa biodiversitate terestra, care numai in conditiilerespectarii legislatiei de catre cei indrituiti poate deveni o “avutienationala inestimabila”.

ROSCI0122 Munții FăgărașJudețul Argeș: Arefu (89%), Berevoiești (<1%), Brăduleț (7%), Lerești (38%), Nucșoara(85%), Rucăr (55%),Sălătrucu (62%), Valea Mare-Pravăț (4%)Județul Brașov: Drăguș (42%), Hârseni (58%), Lisa (55%), Recea (48%), Sâmbăta de Sus(50%), Șinca Nouă (5%),Șinca Veche (35%), Ucea de Jos (39%), Viștea de Sus (29%), Zărnești (17%)Județul Sibiu: Arpașu de Jos (36%), Avrig (25%), Cârțișoara (65%), Porumbacu de Jos(41%), Racovița (23%),Turnu Roșu (51%)Județul Vâlcea: Boișoara (33%), Câineni Mari (45%), Perișani (51%), Țițești (<1%)

Alte caracteristici ale sitului:Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiindmuntele.Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcetebatrane, cu suprafete in mare parte continue si compacte),fanete,tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este binereprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitateafloristica cea mai mare se observa in fanetele umede – peste 450 specii.


26

Calitate si importanta:Situl propus include cel mai înalt si salbatic sector al Carpatilor Românesti,cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar si periglaciar, cu ovasta suita de unitati peisagistice unice, cu conditii ecologice specifice caurmare a diversitii geologice, pedologice si climatice reflectate înbiodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. În acest masiv muntos se aflafragmente reprezentative de paduri naturale virgine si cvasivirgine - astazipractic disparute din Europa - care polarizeaza o diversitate biologicaterestra deosebita, constituind o avutie nationala inestimabila. MuntiiFagaras ofera habitate excelente pentru populatii viabile de urs, lup, râs sicapre negre.

Vulnerabilitate:Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decat lapoalele acestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar,gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurele activitatiumane care afecteaza cadrul natural sunt : cresterea animalelor,exploatarea lemnului si turismul.Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulareVidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub numele deTransfagarasan. Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cald,perioada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce seacumuleaza in sezonul hibernal si a avalanselor care se produc de obicei inamonte de Piscul Negru, blocand soseaua transalpina.In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multe constructii cudestinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind disciplinain constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanismzonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu exista retea decanalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica adeseurilor menajere). De asemenea, nu s-au respectat prevederile deconstruire privind procentul de ocupare si coeficientul de utilizare aterenului.


27


28


29


30


31

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare stiintifica învederea declararii Muntiilor Fagaras ca Parc National.In prezent, în interiorul acestui sit Natura 2000 se afla mai multe ariiprotejate dintre care amintim : rezervatiile Golul alpin al Muntiilor Fagarascuprins între Suru si Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Bâlii,Valea Vâlsanului, Arpasel, etc.Tip de proprietate:21,4% din suprafata sitului propus se afla în proprietatea statului român si78,6% în proprietate privata.


32


33

Nr.crt.

TIPUL DE HABITAT Prezent/absent inzona de

implementare

1 3230 – Vegetatie lemnoasa cu Myrticaria germanica –pemalul raurilor de munte

A

2 3240 – Vegetatie lemnoasa cu salix eleagnos-pe langarauri de munte

A

3 4080 – Tufarisuri cu specii sub arctice de Salix A

4 6410 – Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase,turboasesau argiloase

A

5 7240 - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;

A

6 8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica peroci silicioase;

A

7 4060 – Tufarisuri alpine si boreale A

8 4070 – Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhodondendronmyrtifolium

A

9 6150 – Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios A

10 6230 – Pajisti montane de Nardus bogate in specii pesubstraturi silicioase

A

11 6430 – Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile A

12 6520 – Fanete montane A

13 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana incel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani ;

A

14 3220 – Vegetatie herbacee de pe malurile raurilormontane

P

15 9150 – Paduri medio – europene de fag dinCephalanthero Fagion

16 9180 - Paduri din Tilio – Acerion pe versantiabrupt,grohotisuri si ravene

17 9110 – Paduri de fag de tip Luzulo- Fagetum A

18 9130 – Paduri de fag de tip Asperulo – Fagetum P

19 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio –Carpinetum

P

20 91E0 – Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinusexcelsior

A

21 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiuneamontana

A

22 91V0 – Paduri dacice de fag ( Symphyto – Fagion ) A

23 8120 – Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase dinetajul montan pana in cel alpin

A


34

1303 - Rhinolophus hipposideros ( liliacul mic )

Este o specie de liliac din genul Rhinolophus, ceva mai mici decât rudalor apropiată Rhinolophus ferrumenquinum, cântărind doar 5-9 grame.Liliecii din această specie au o anvergură a aripilor de 192 - 254 milimetri şio lungime a corpului de 35 - 45 milimetri.

Ca toţi ceilalţi lilieci din familia Rhinolophidae, Rhinolophus hipposiderosprezintă o structură nazală specifică ce ajută la ecolocaţie, speciile purtândnumele după forma de potcoavă a nasului. Aceştia au urechi ascuţite, fărătragus. Pe spate au blana de culoare cafenie închisă, iar pe abdomen oculoare cenuşie. Puii de Rhinolophus hipposideros se disting faţă de adulţi,având blana pe întreg corpul de culoare cenuşie.

Întâlnim această specie începând cu vestul Europei până în Asia centralăşi din Europa centrală până în partea nordică a Africii atât în zonelemontane cât şi la şes. Se adăposteşte în peşteri dar şi în habitatele umane,prin poduri, pivniţe, şi alte structuri ridicate de mâna omului. Liliecii dinspecia Rhinolophus hipposideros hibernează începând cu luna octombriepână la sfârşitul lui aprilie sau începutul lui mai, cel mai des în peşteri,tuneluri şi pivniţe. În timpul hibernării preferă sa stea în grupuri apropiaţiunul de celălalt.

Hrana principală e constituită din insecte mici precum ţânţarii, având unimportant rol în reglarea populaţiilor de insecte.

NR.CRT

SPECII DE MAMIFERE Prezent/absent in zona deimplementare

1 1303 - Rhinolophus hipposideros P2 1324 - Myotis myotis P3 1352 – Canis lupus ( Lupul ) A4 1354 – Ursus arctos ( Ursul ) P5 1355 - Lutra lutra ( Vidra ) P6 1361 – Lynx linx ( Ras ) A

http://www.speotimis.ro/dictionary/rhinolophus-hipposideros.jpg

http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/liliac.html

http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/pestera.html


35

1324 - Myotis myotis ( liliacul comun)

Unul dintre cei mai mari lilieci ai Europei. Este cenusiu pe parteasuperioara si mai albicios pe cea inferioara. Urechile sunt mari,asemanatoare cu ale soarecilor, iar fata este aproaope complet lipsita depar. In sezonul de imperechere, femelele formeaza colonii mari (crese).Puiul se naste la inceputul verii si are parul mai cenusiu decat adultii.

Habitat: suprafete impadurite deschise, dar si orase, unde isi face cuiburiin turnurile bisericilor si in acoperisuri.

Marime: 6,7 - 7,9 cm plus o coada de pana la 6 cm si o amplitudine aaripilor de pana la 45 cm.

Hrana: insecte si paienjeni.Raspandire: aceasta specie este larg raspandita in centrul si sudul

Europei. A disparut in insulele Britanice si este in declin in celelalte zone.Specii similare: alti lilieci Myotis, dar acestia sunt mai mici.

1352 - Canis lupus –( lupul )

Lupul, a cărui denumire ştiinţifică este Canis lupus, (Linne, 1821), esteinclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide), alături decâine, vulpe, şacal şi enot. Lupul este un animal digitigrad, călcând pe periniţele degetelor şi avândunghii neretractile - spre deosebire de râs - astfel încât acestea se văd clarîn urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă.Se comportă atât ca vânător cât şi ca necrofag, fiind un important factor înpăstrarea echilibrului natural. Acolo unde lupii au fost exterminaţi, indiferentde motive, a avut loc o prăbuşire a echilibrului ecologic. Acest lucru a făcutnecesară reintroducerea sa în multe din ţările care îl eliminaseră. Lupulmănâncă aproape orice fel de vietate, de la broaşte şi larve, iepuri, pârşi şi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Canis_lupus_laying_in_grass.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Canidae

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ine

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpe

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eacal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Enot

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Digitigrad&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neretractil&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2s_(animal)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Echilibrul_ecologic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Echilibrul_ecologic


36

alte animale mici, la mistreţ, cerb, măgar domestic sau colun, saigale, boi şichiar urşi.Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, după care lupul rămâne culupoaica, pentru a creşte puii împreună. După aceea, lupii, inclusivcăţelandrii, se adună în haite, care, mai ales în iernile grele, se pot asociaîntre ele. După o gestaţie de 62-63 zile, lupoaica fată 4-6 pui, orbi cca. 2săptămâni, alăptaţi vreme de 6 săptămâni.Performanţele fizice ale lupilor sunt cel puţin impresionante. În căutareahranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singură noapte. Viteza dealergare a lupului poate depăşi 60km/oră. Simţurile sale sunt extraordinare.În mod natural lupul se găseşte în România în Delta Dunării, în golul alpin,prezentând o mare amplitudine ecologică, datorată inteligenţei saledeosebite, aşa cum se întâmplă şi în cazul corbului.

1354 - Ursus arctos ( ursul )

Numarul ursilor bruni este in continua scadere, fiind estimat la circa100.000 de exemplare.

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalterase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui,dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand petoata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in labapiciorului.

Animal corpolent si musculos, ursul carpatin prezinta un cap lat, masiv,de forma rotunda spre ovala.

Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara panatoamna in cautarea hranei. Devin mai sociabili in timpul sezonului deimperechere, intre lunile mai-iulie. Nu au dusmani naturali, cu exceptiaomului, lupului sau a cainilor ciobanesti, evitand animalele cu care nu sepoate hrani. In lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greuaccesibile omului, in pesteri sau in gropi sapate in pamant, pentru ahiberna. Pestera sau spatiul ales pentru hibernare prezinta intotdeaunaorificiul de iesire ingustat si bine ascuns. Ursul nu ataca decat daca sesimte amentintat sau daca este ranit. Ursoaica este mai agesiva, in specialdaca este insotita de progenituri. In momentul atacului, ursul se ridica pepicioarele din spate si scoate un muget caracteristic, atacand in modspecial capul victimei. Cu o singura smucitura isi poate scalpa victima.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mistre%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cerb

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83gar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Colun

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saiga&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bou

http://ro.wikipedia.org/wiki/Urs

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83%C5%A3elandru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hait%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Golul_alpin&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Corb


37

1355 - Lutra lutra ( vidra) Răspândirea vidrei în Europa cât şi la noi depinde de posibilitateaprocurării hranei ei de bază: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îlconstituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie elede munte sau de şes. Răspândită din Europa până în Asia centrală şinordul Africii. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte bogateîn păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina cu două intrări. Simţurile sunt foarte dezvoltate şi în egală măsură: văzul, auzulşi mirosul. Vânează adeseori în grup; este animal de amurg şide noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Poate rezista subapă 6 –7 minute fără să iasă la suprafaţă.Se hrăneşte cu peşti,broaşte, raci, mamifere mici, acvatice.

1361 - Lynx lynx – ( ras )

Râsul este un animal puternic şi rezistent, de o agilitate şi agerimeuluitoare. Este un animal carnivor şi iubitor de sânge, consumând laanimalele vânate în primul rând organele cu masă sanguină semnificativă(inimă, ficat, plămâni). Extrem de agil, se deplasează neauzit, fiind extremde greu de observat de necunoscători. Se caţără excepţional, ceea ce anăscut zvonul că ar trăi doar în copaci. Este o idee falsă. Râsul se descurcăexcelent în mediul arboricol - desigur, cu condiţia ca arborii să fie suficientde mari spre a-i susţine greutatea - dar de asemenea se integrează perfectşi la sol, atât în pădure, ţancuri şi tufărişuri, cât şi în bălţi şi în stepă. Şi laora actuală este un prădător de temut. Dacă prada sa obişnuită o constituieastăzi cerbii şi puii de cerb, căpriorii, puii de mistreţ şi păsările, nu se dă înlături, dacă are ocazia, să atace chiar şi animale domestice, dacă intră înarealul său. Deşi în mod obişnuit îşi îngroapă prada pe care nu a putut-omânca, la nevoie este şi necrofag.

Poate sări de la înălţimi de peste 6 metri direct asupra prăzii, sau că,după o goană extrem de rapidă, poate răpune în câteva clipe un grup de 2-3 căprioare. Salturile sale pot trece de 4 m (chiar 6 m). Are şi auzul şimirosul foarte dezvoltate, iar văzul îi este deosebit de bun. Acest simţ îipermite să fie deosebit de eficient şi ziua, deşi de obicei este activ seara şinoaptea.

Nu iubeşte zgomotele, ci locurile retrase, sălbatice. În acelaşi timp însă,este în stare să înţeleagă valoarea unui drum făcut de oameni şi să-lfolosească în interes propriu. Are anumite trasee şi trecători preferate,obicei folosit de vânătorii de râşi pentru pânde sau capcane.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83prior&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mistre%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Necrofag


38

NR.CRT

SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Prezent/absent in zona deimplementare

1 1166 – Triturus cristatus ( Triton cucreasta )

P

2 1193 – Bombina variegate ( Buhaiul debalta )

P

3 2001 – Tritus montandoni P

1166 - Triturus cristatus ( triton cu creasta)

Este cea mai mare specie de triton din România. . Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zonasubcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apăîn martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi, artropode,mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris). Are numeroşiduşmani: peşti, ţestoase, păsări.Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei.În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvaticcât şi în cel terestru.În captivitate a trăit 30 de ani. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerealocurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretenţioasădecât celelalte specii de tritoni.Este o specie predominat acvatică,preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fiîntâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnitla altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte dinEuropa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În nord, înScandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică,Italia şi, începând cu Austria la sud de Dunăre. În România este răspânditaproape pretutindeni.


39

1193 - Bombina variegate ( bufaiul de balta)

Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape stătătoare, apărând pe maluridimineaţa şi către seară. Prin octombrie - noiembrie se ascund în nămolsau se îngroapă în pământ, pentru iernare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderentacvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferiteputând convieţui în bălţi mici. Amplexus lobar. Reproducerea, de mai multeori, din aprilie până în iunie; la fiecare pontă, femela depune circa 100 deouă, destul de mari, izolat sau în pachete ce cad la fundul apei, unde selipesc de plante. Uneori când condiţiile de mediu şi hrană sunt favorabile,femela depune ouă de mai multe ori în cursul unei săptămâni. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Esteo specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale oprotejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea, aproape orice ochide apă din cadrul arealului este populat de această speciae care poaterealiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi înecosisteme foarte poluate.Se deplasează bine pe uscat putând colonizarapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupăzonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii dedrumuri, etc.) unde se formează bălţi temporare.Foarte uşor de capturat,crescut şi reprodus în captivitate, trăind uneori până la 30 de ani.

2001 - Triturus montandoni

Este o specie montană, nepretenţioasă pentru reproducere lacalitatea apei, dar puţin rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine apepoluate, deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH acid. Este mai greu de crescutşi reprodus în captivitate dintre tritonii de la noi.Adulţii sunt preponderenttereştrii. Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat, rareori în apă;deseori împreună cu Triturus vulgaris cu care hibridează frecvent. Formelehibride au caractere intermediare între cele două specii, ceea ce le facegreu de deosebit. În mod frecvent hibrizii au pete pe guşă şi/sau abdomen,


40

iar corpul este mai zvelt. Având un areal relativ limitat, specia este vulnerabilă, în special datoritădiverselor activităţi umane care duc la distrugerea habitatelor naturale. Îngeneral populaţiile sunt mari dar competiţia cu Triturus alpestris poatelimita mult efectivele în zonele unde coexistă. Nu se cunoaşte impactuldatorat hibridizării cu Triturus vulgaris, o specie euritropă, indivizii putândreprezenta până la 60% din populaţie.Trăieşte în zone de deal şi de munte,la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de răspândire) şi până la2000 m, frecvent între 500-1500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoarepentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri. Răspândit doar în Munţii Carpaţi, pe ambele versante la vest de valeaIalomiţei, până în munţii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia).Zona cea mai vestică din România unde a fost găsit este valea Mâra dinMunţii Iezer. Prezent în vestul extrem al Ucrainei, în Carpaţi. Colonizat încâteva localităţi din vestul Europei, în special în Bavaria. A fost semnalatăpentru ştiinţă prima dată în ţara noastră pe valea Barnarului lângă Broşteni(jud. Suceava).

NR.CRT

SPECII DE PESTI Prezent/absent in zona deimplementare

1 1122 - Gobio uranoscopus A

2 1138 - Barbus meridionalis A3 1163 – Cottus gobio P

4 2484 – Eudontomyzon matlae P

1122 - Gobio uranoscopus ( porcusorul ) Porcusorul are corpul fusiform, acoperit cu solzi mari, cenusiu-argintii,laturile corpului prezentand pete intunecate, albastrui. Capul este puternic,botul obtuz, gura orientata in jos, prevazuta cu doua mustati, ochii rnici,amplasati pe partile laterale ale capului. Inotatoarele dorsala si caudalasunt pigmentate cu pete intunecate. Poate atinge o lungime de pana la 15cm si o greutate de pana la 50g. Se hraneste cu larve de insecte, dafnia,rame, viermi, icrele altor pesti si moluste de mici dimensiuni, alge,adaptandu-se foarte usor celor mai vitrege conditii.

1138 - Barbus meridionalis ( mreana)


41

In Romania este distribuita in special in Vestul tarii, dar s-a observat cas-a extins si in raurile din centrul si sudul tarii.Traieste in apele regiunilor deluroase, coborand la ses pana laDunare.Hrana sa este formata in special din larve de insecte acvatice,viermi, crustacee mici si resturi vegetale.Depune mai tarziu decat mreanamare fara sa urce in susul apei, formeaza doar grupuri mici si depune inzona malurilor. In general nu creste mai mare de 300-400 g, dar poate ajunge pana la 1,5kg. Corpul este alungit si indesat, cu solzi mici. Ii lipseste ultima radiezimtata a inotataoarei dorsale, spre deosebire de mreana mare.Spateleeste cenusiu - vanat, laturile si burta argintii. Este punctata cu pete negre.

1163 – Cottus gobio (zglavoaca ) Peşte carnivor şi lacom, trăind singuratic şi sedentar în ape repezi demunte, pe fundurile cu bolovăniş, unde se poate ascunde. Se grăneşte cularve de insecte, melci de apă, pui de peşti, ouă de broască şi în special icrede păstrăv. Reproducerea din februarie până în aprilie, după fecundaţieinternă. Femelele depun icrele într-o gropiţă săpată sub pietre de masculi,care le păzesc până la ecloziune. La noi răspândit în ape repezi de munte(Bistriţa, cu afluenţii săi, Trotuşul cu afluenţii, Argeş, Olt, Jiu, Crişul Negru,Mureş şi altele).

2484 – Eudontomyzon (chişcar, cicar) Preferă zonele caracteristice scobarului şi mrenei. Prin specificul dehrană este animal de pradă; atacă de preferinţă peştii cu solzi mici(zglăvoci, grindei, mrene vinete, păstrăvi), sugându-le sângele şî carnea.Înoată prin unduirea corpului. Se reproduce prin aprilie-mai. Larvele auformă vermoidă şi trăiesc îngropate în nămol, ca şi adulţii, hrănindu-se cuanimale mici şî resturi organice. Se menţionează pentru Moldova dinrâurile: Rişca, Suceava, Moldova, Bistriţa, Siret, Prut; pentru Transilvaniadin Mureş, Someş, Crişul Negru, Strei, Olt. Se pescuiec prin răstocireapâraielor sau cu hârleţul, prin scoaterea nămolului pe mal, sau momindu-icu un peşte mort legat cu o sfoară, de care ei se fixează

NR.CRT

SPECII DE NEVERTEBRATE Prezent/absent in zona deimplementare

1 1037 – Ophiogomphus cecilia P2 1078 – Calimorpha quadripunctaria A3 1084 - Osmoderma eremita A4 1087 – Rosalia alpina A5 1089 – Morimus funereus (Croitor cenusiu) A6 1927 – Stephanopachys subtriatus A7 4012 – Carabus hampei A8 4021 – Phryganophilus ruficollis p9 1083 – Lucanus cervus ( Radasca ) A10 1060 – Lycaena dispar A11 1065 – Euphydryas aurinia A12 4054 - Pholidoptera transsylvanica A13 4057 - Chilostoma banaticum A


42

1037 – Ophiogomphus cecilia ( libelula )

Specie higrofila, se intalneste in vecinatatea bazinelor acvatice (lacuri,iazuri, rauri), in locuri mlastinoase; prefera bazinele cu apa curata.

Ciclul reproductiv dureaza doi ani. Adultii zboara in decursul perioadeimai-august. Depunerea pontei de oua se produce in iunie-iulie in tesuturileplantelor acvatice sau in namolul din vecinatatea bazinelor. Adultii traiesc1-2 saptamani. Larvele eclozeaza peste 3-4 saptamani din momentuldepunerii pontei. Ierneaza in stadiul de larva. Pe toata durata dezvoltarii lorlarvele naparlesc de 8-9 ori.

1078 – Callimorpha quadripunctaria ( fluture tigru) Callimorpha quadripunctaria - fluture - specia se intalneste in zonapadurilor de foioase. Prefera diferiti biotopi mezofili, lizierele padurilor,poienile, desisurile de arbusti, povarnisurile cu vegetatie abundenta. Speciemonogoneutica (prezinta o singura generatie pe an), adultii zboara indecursul perioadei iulie-august. Pentru conservarea si protejarea specieieste necesară conservarea biotopilor caracteristici (padurile cu esentefoioase), interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori,cercetarea raspandirii speciei pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier şireducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemeleforestiere.

1084 - Osmoderma eremita (gandacul sihastru)

Specia se intalneste in padurile de foioase batrane, livezi si parcuri cucopaci batrani si scorburosi.este raspandit in Europa, exceptandu-se partea septentrionala; a fostsemnalata in Belorusia, Romania, Rusia europeana , Ucraina, Caucazul deNord.


43

Corpul brun inchis sau negru-cafeniu, cu luciu bronzat, este punctat siglabru dorsal. Capul este impresionat dorsal la masculi, putin convex, cupunctuatie foarte deasa si rugoasa la femele. Pronotul cu doua carenelongitudinale, mediane, fine si cu cate o tuberozitate laterala, alungita;discul pronotului cu un sant longitudinal, median.

1087 - Rosalia alpina (Croitorul alpin )

Corpul prezinta o pubescenta de fond deasa, culcata, fina si scurta, deculoare cenusie-albastrie sau cenusie-verzuie, uneori aproape albastra.Articolele antenale 3-6 au cate o tufa apicala de peri lungi, desi, negri.Pronotul prezinta cate un dinte lateral, puternic, indreptat in sus, precum sicate un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginala a discului;exista in general o pata catifelata, neagra, semicirculara, situata median lamarginea anterioara a pronotului. La forma tipica elitrele sunt de regulagranulate puternic la baza si prezinta un desen negru, catifelat, alcatuit dinurmatoarele elemente: o banda comuna, postmediana, cate o pataposthumerala mare si cate una anteapicala mica, fiecare din acesteelemente fiind marginite cu pubescenta colorata deschis. Lungimea corpului- 15-38 mm.

Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor, mai rar in cel alstejarului, preferand in special fagetele batrane.

Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult) dureaza circa 2-3 ani.Femela depune ouale in crapaturile sau ranile scoartei. Larvele se dezvoltain lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adultii sunt activi inzilele insorite si zboara in decursul perioadei iunie-septembrie.

1089 - Morimus funereus ( Croitor cenusiu )

Morimus funereus - croitorul cenuşiu - traieste in padurile cu esentefoioase, preferand in special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitiiocazionale ale speciei au fost semnalate si in padurile de conifere. Pentru


44

a evita declinul populaţiilor acestei specii sunt necesare protejareaarborilor batrani din padurile de foioase, interzicerea colectarii speciei decatre colectionarii amatori şi reducerea tratamentelor cu substantechimice toxice in ecosistemele forestiere.

Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Se dezvolta in fag si stejar.Adultii pot fi observati in decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurilecopacilor. Specia este raspandita in Spania, Franta, Italia, sudul Austriei,Croatia, Bulgaria, Romania, Peninsula Balcanica, Ucraina, etc.

1927 – Stephanopachys subtriatus (gandac)

Face parte din familia Bostrichinae caracteristica acesteia fiind ca petrececateva luni sau ani în interiorul lemnului în stadiul larvar, prezenţa lor estesimtita doar atunci când ieşe din lemn ca adult, lăsând gauri, deseori numit"găuri împuşcate" şi grămezi de praf de lemn pe sol.Diametrul gaurilorvariaza de la 0,8 mm, la 3 m), în funcţie de speciile de gândac, apartinandacestei familii. Gândaci de sex feminin ai acestei specii poat depune iarasiouă şi reinfesta copacii, continuand ciclul de generatii.Copacii puternicinfestati devin ciuruiti de gauri, avand in jurul lor praf de lemn trecut printractul digestive al gandacilor. Hrana larvelor o constituie în principalamidonul din lemn.

4012 – Carabus hampei ( carabul )

Este o specie de gândac din familia Carabidae specie endemică largrăspândită în nord-estul Ungariei, nord-vestul României şi vestul Ucrainei.In Romania sunt prezente 32 de specii din familia Carabidae.

http://bugguide.net/node/view/243336/bgimage

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Beetle&prev=/search%3Fq%3Dcarabus%2Bhampei%2Bwikipedia%26hl%3Dro%26rlz%3D1T4ADRA_enRO372&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhg1Zx6HFbJuyHgHW1m8fcem-m7M_A

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Carabidae&prev=/search%3Fq%3Dcarabus%2Bhampei%2Bwikipedia%26hl%3Dro%26rlz%3D1T4ADRA_enRO372&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhg5HxXSx1vsZsEZaKZC53eT5FMovQ


45

4021 – Phryganophilus ruficollis (gandac cosas)Pholidoptera transsylvanica - cosaş - specia este un sbendemit pentru

Carpaţii Româneşti, după citaţiile din literatura, în Parcul Natural porţilede Fier este cel mai jos punct ca şi altitudine la care a fost intalnitaspecia.

1083 - Lucanus cervus – ( Radasca)

Lucanus cervus - radasca - este cea mai cunoscuta specie din familiaLucanidae. Traieste in gaurile copacilor bătrâni sau in trunchiurile moarte,in special in padurile de foioase.

Populeaza padurile batrane cu esente foioase, preferand in special padurilede cvercinee, dar poate fi intalnita si in zonele de silvostepa si stepa.Deseori adultii zboara in gradini si parcuri. A fost introdusa in anexele actelor normative privind protectia mediuluidatorita declinului populatiei si a deteriorarii sau pierderii habitatuluipreferat. Managementul padurilor practicat de ocoalele silvice presupuneinlaturarea materialului lemnos mort sau imbatranit, odata cu aceasta fiindinlaturat si habitatul numeroaselor insecte xilofage.

1060 – Lycaena dispar ( fluture ) Este un fluture european din familia Lycaenidae care datorita drenariizonelor umede, aparitiei clădirilor şi activităţii agricole pe malurile râurilor asuferit un declin puternic al speciei. In Europa de Est, malurile raurilorneamenajate si delta reprezinta un habitat pentru aceasta specie, desi chiar

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Butterfly&prev=/search%3Fq%3DLycaena%2Bdispar%26hl%3Dro%26sa%3DN%26gbv%3D2%26ndsp%3D18&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhjjynbL1pdeyJQPFABCz1UScj_-6w

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Europe&prev=/search%3Fq%3DLycaena%2Bdispar%26hl%3Dro%26sa%3DN%26gbv%3D2%26ndsp%3D18&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhhE2R4QjW1MIek1LcfTbykZ3ooOmw

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Lycaenidae&prev=/search%3Fq%3DLycaena%2Bdispar%26hl%3Dro%26sa%3DN%26gbv%3D2%26ndsp%3D18&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhiZvjGHdRC_ekjjjrFPrwgvzd5f3A


46

si aici specia este oarecum amenintata din cauza cresterii influentei umaneasupra acestor zone.

1065 – Euphydryas aurinia

Habitat: De obicei umede locuri, dar, uneori, dealurile uscate . Seaseamănă Euphydryas alte specii. Această specie are un portocaliusubmarginal o trupa pe upperside hindwing cu pete negre.

4054 - Pholidoptera transsylvanica ( Cosaşul transilvan)Specie fitofaga pe cale de disparitie care populeaza zonele inalte

acoperite cu ierburi semi – uscate, datorita mobilitatii ridicate aceastaspecie migreaza regulat catre zone cu acelasi tip de habitat.

4057 - Chilostoma banaticum ( melc ) Face parte din increngatura Molusca, clasa Gastropoda a carui cochilieare un diametru de aproximativ 25 mm

NR.CRT

SPECII DE PLANTE Prezent/absent in zona deimplementare

1 1898 – Eleocharis carniolica P2 1903 - Liparis loeselii A3 4070 - Campanula serata P4 4116 - Tozzia carphatica P5 4122 – Poa granifica ssp disparilis6 1389 – Mesia longiseta7 1393 – Depanocladus vermicosus

1898 – Eleocharis carniolica ( pipirigul )

Plantã înaltã de 10-20 (30) cm, compact cespitoasã, fãrã stoloni. Tulpininumeroase, filiforme, 4-muchiate. Spice lungi de 2-10 mm, alungitovoidale, acuminate, brune deschis, cu marginile mai deschise si cunervura medianã verde, cea inferioarã lat ovatã, mai micã decât celelalte,înconjoarã incomplet baza spicului. Setele perigoniale mai putine de 6 si

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8f/Euphydryas_aurinia_Nemos.jpg&imgrefurl=http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Euphydryas_aurinia_Nemos.jpg&usg=__RLo5DiWO0c3dZv9sd_-MOMAv0ZY=&h=1216&w=1150&sz=156&hl=ro&start=2&um=1&itbs=1&tbnid=s9sEntDWqZ_PHM:&tbnh=150&tbnw=142&prev=/images%3Fq%3D%25E2%2580%2593%2BEuphydryas%2Baurinia%26um%3D1%26hl%3Dro%26lr%3Dlang_ro%26sa%3DN%26tbs%3Disch:1

http://www.pbase.com/milv/wild_flowers


47

mai scurte decât fructul.Are douã stigmate, rar 3. Fruct obovoidal, lung de 1-1,5 mm, bruniu,

lucios, neted, cu muchii ascuþite si baza stilului triunghiular lanceolatã.Specie sporadicã, creste în locuri umede, pe marginea pâraielor.

1903 - Liparis loeselii (matisori)

Sunt cunoscute ca plante care pot coloniza soluri sarace in nutrienti siunde competitia cu alte plante este minima.

Folosirea tot mai intensa a insecticidelor si fungicidelor în agriculturăprecum şi defrisările masive (care continuă) au modificat radical mediulnatural în majoritatea habitatelor. Este de asteptat ca aceste acţiuni să fiafectat şi orhideele care sunt plante dependente de habitate stabile,nederanjate de influenţa omului.

Conventia de la Berna include Liparis loeselii ca specie strict protejata.Liparis loeselii apare ca specie de plante a căror conservare necesită

desemnarea de arii speciale de conservare. Parcurile naţionale şi naturaleprin statutul lor special protejeaza speciile de orhidee aflate pe teritoriul lor.În Parcul Naţional Piatra Craiului sunt semnalate 41 de specii de orhidee

Liparis loeselii este restrânsă la zone cu turbării, zone puternic exploatatecomercial

4070 - Campanula serrata ( clopoteii ), poate fi intalnita in cadrulasociatilor cu Nardiom. Face parte din categoria plantelor mezofite si dinfamilia Campanulaceae, cu numeroase tulpini scunde, pană la 10 cm,înghesuite şi cu rozete stufoase de frunze, formand mici palcuri. Florile, deun albastru-deschis, stau pe codiţe lungi, de obicei îndreptate într-osingura parte şi aplecate în jos. Corola este în formă de clopot, cu cincidinţi pe margine. Caliciul este scurt, cu cinci dinţi înguşti, ascuţiţi, adesearăsfranţi înapoi. Frunzele au codiţe lungi, aproape rotunde, la bază retezat.Cresc pe soluri revene pâna la reavan-jilave.


48

4116 - Tozzia carphatica(iarba raului) Este o specie de cormofita semiparazita ce o regasim in toate locurileumede din etajul montan mijlociu si este cea care reprezinta tipul dehabitat de interes comunitar , in asa numitele comunitati de liziera cuierburi inalte higrofile.

4122 – Poa granifica ssp disparilis (firuţă de munte )

Planta erbacee din familia gramineelor, răspândita în vegetaţia stepica,colinara, de deal si de munte , vegetatie care ocupa 17% din teritoriul tariinoastre.

1389 – Mesia longiseta Planta care face parte din grupa Muschi, familia Meesiaceae, cu largaraspandire in zona padurilor.

1393 – Depanocladus vermicosus


49

Este un Muschi intalnit atat in zonele de campie cat si in cele montane, inacestea din urma neajungand insa la altitudini foarte mari. Raspandirea luipoate fi influentata de distrugerea habitatul sau prin marirea arieipasunatului in toate zonele.In Europea aceasta specie este in declindatorita restrangerii habitatului.

Caracterizarea habitatului , florei si faunei din zona“Valea Lupului” si impactul realizarii obiectivului asupra acestora

Metode de studiuIdentificarea habitatelor s-a realizat prin recunoasterea fitocenozelor care lecaracterizează si anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare(în general dominante) si indicatoare ecologic si/sau cenologic, precum siprin recunoasterea caracteristicilor zonei, în primul rând localizaregeografică, altitudine, relief, rocă si sol.Descrierea habitatelor include pe lângă datele de identificare si de localizareale sitului si o descriere a structurii acestora. Structura este definită princaracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei si descriereaacesteia pe straturi, căreia i-am adăugat si componenta animală.Descrierea faunei este realizată atât prin observatii directe pe teren câtsi prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precumsi a celei cu referire la ecologia si etologia speciilor identificate.

Pentru identificarea tipurilor de habitate naturale de interes naţionalprezente pe amplasament s-au corelat datelor din lucrarea „ Habitatele dinRomânia” de Nicolae Doniţă , Aurel Popescu , Editura Tehnica si Silvica –2005, cu observatiile si informaţiile culese in teren.

Descrierea habitatului –potentiale impacte ale proiectuluiVegetatia din zona este alcatuita in principal din paduri de foioase .

Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţiaarboricolă şi angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate, câtşi în cele subtropicale şi tropicale. Limita între pădurile de foioase şi cele derăşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcţie de relief,substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie 800 m-1200m.

In astfel de paduri vegetatia ierboasa este reprezentata primavara prinfloarea pastilor (Anemone nemorosa), leurda (Allium ursinum), brebenei(Corydalis cava).

Vara se intalnesc inflorite vinarita (Asperula odorata), silnicul (Glechomahirsutum), soparlita (Veronica montana), macrisul iepurelui (Oxalisacetossela), s.a.

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_de_conifere


50

Pe suprafata de 0,053 ha pe care urmeaza a se amplasa pensiunea seafla in prezent o vegetatie forestiera.Scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru alta utilizare are omotivaţie economică si se face numai dupa o analiză temeinică a moduluiîn care aceste terenuri vor fi utilizate.

Prin Decizia nr 20 / 10.03.2010 , a Inspectoratului Teritorial de RegimSilvic si de Vanatoare Ploiesti a fost aprobata scoaterea definitiva dinfondul forstier national a terenului in suprafata de 0,0531 ha , aflat inproprietatea SC Mid Art Expert SRL si localizat pe raza Ocolului SilvicVidraru in UP Valea cu Pesti, conform Deciziei nr. 3408 / 08.12.2008 emisade Agentia de Protectia Mediului Arges . Scoaterea definitiva din fondul forestier si defrisarea pe o suprafata de0,0531 ha s-a facut cu introducerea in circuitul silvic in compensareechivalenta a terenului in suprafata de 0,9337 ha aflat in proprietatea SCMid Art Expert SRL si localizat in extravilanul localitatii Arefu , judetulArges, cod cadastral 775 si 787 , conform incheierilor 533 si 534 /30.01.2009 ale OCPI Arges. Terenul oferit in compensare este limitrof fondului forestier national :Ocolul Silvic Vidraru , UP VI Limpedea , u.a. 114A si Ocolului Silvic Suici UPIII Salatruc , UA 118. Conform Actului de control nr 63 / 30.03.2010 , incheiat de DirectiaSilvica Pitesti – Ocolul Silvic Vidraru , suprafata de 0,9337 ha oferita incompensare este pasune , fara arbori , ce se preia in vederea impaduririi.

Studiul in teren, pe parcursul perioadei august – noiembrie, a permisrecunoasterea terenului si a habitatelor impreuna cu asociatiile de flora,reliefate de studiile de specialitate.

In urma observatiilor efectuate in teren, in perimetrul propus, nu au fostidentificate habitate specifice din speciile prioritare. Data fiind dimensiunea redusa a suprafetei pe care se va amplasa proiectul( 0,053 ha ), conchidem ca nu se produce un impact semnificativ asupraspeciilor vegetale prezente in arealul respectiv.

Descrierea Florei si faunei – potentiale impacte ale proiectuluiEste de mentionat si faptul ca zona este folosita destul de accentuat, ca

posibilitate de comunicare, si deci, deja multe animale s-au obisnuit cuprezenta umana iar altele o ocolesc.

Luand in considerare ca suprafata amplasarii obiectivului si timpul relativscurt de implementare a lui, si tinand seama de ecologia si etologia marilorcarnivore, disturbarea provocata de existenta drumului auto, putemconchide ca proiectul nu va avea impact semnificativ asupra populatiilorcarnivore mari pentru care a fost desemnat Situl.

Lupul si rasul au o preferinta deosebita pentru zone de liniste, iarprezenta lor in acest areal nu s-a manifestat decat sporadic, in ierni foarte


51

grele.Un posibil impact fara semnificatie, il pot simti populatiile de Ursidae,in perioada fazei de constructie a obiectivului, insa aceasta specie seretrage din zona afectata pentru a reveni cand disturbarile dispar. Pe amplasament nu au fost identificate adaposturi pentru animale.

In privinta speciilor de chinoptere-Myotis myotis ( liliacul comun ), siRhinolophus hipposideros (liliac cu potcoava ), proiectul nu va inducedisturbari in arealul lor de vietuire .

Deplasarile efectuate in perimetrul proiectului nu au evidentiat microhabitate specifice populatiei de amfibieni, Bombina variegata si Trituruscristatus, iar studiile de specialitate nu le mentioneaza in zona ValeaLupului. Speciile de nevertebrate, care figureaza in Fisa Standard pentrudesemnarea sitului Natura 2000, nu pot fi afectate deoarece zona dederulare a proiectului nu corespunde cerintelor biotopului acestor specii.

Exemple:- Carabus variolosus ( Carabus ), se intalneste doar in paduri de

molid, din Carpatii Orientali si Occidentali;- Morimus funereus ( croitor de piatra ) are ca habitat tipic padurile de

foioase;- Rosalia alpina ( croitor de fag ) prefer padurile batrane de fag;- Lucanus cervus (radasca ) se gaseste in padurile de gorunet;- Osmoderma eremite ( gandacul pustnic ) isi are habitatul in paduri de

foioase, in etajele inferioare.

Datorita existentei unor suprafete mari de habitate de buna calitate inimediata vecinatate, impactul va fi punctual;− Habitatele prezente in imediata apropiere a zonei de impact sunt decalitate superioara, astfel ca elementele mobile vor putea coloniza usoraceste habitate receptor. De asemenea elementele putin mobile vor puteafi translocate cu usurinta;

Functionarea pensiunii turistice nu a fost identificata ca activitate ce poatecontribui la diminuarea populatiilor de pasari.Suprafata amplasamentului poate constitui zona cu sursa de hrana(soareci )pentru unele specii de pasari rapitoare dar, tinand cont de faptulca suprafata de hranire a unei specii este foarte mare si ca aria studiataeste redusa in comparatie cu cea a sitului , prin implementarea PUZ –uluiimpactul este nesemnificativ.

Derularea proiectului trebuie sa tina seama de convietuirea alaturi de oserie de reprezentanti ai faunei, chiar daca unele specii folosesc zona doarca un coridor de trecere dintr-o vale in cealalta.

In urma observatiilor efectuate in teren, in perimetrul propus, nu au fostidentificate specii de mamifere, din speciile prioritare.


52

Pentru a evidentia posibilul impact asupra avifaunei este necesaracunoasterea speciilor de pasari, fenologia fiecarei specii, marimea populatiei,a locurilor de cuibarit. Amplasamentul analizat se afla in vecinatatea sitului Natura 2000ROSPA0098 : Piemontul Fagaras , importanta acestuia constand in faptul caaici sunt localizate specii vulnerabile, in pericol si critic amenintate,conformConventiei de la Berna si Bonn si Directivei Pasari Din totalul de 20 de specii de pasari incluse in Anexa I a Directivei Pasari,19 dintre ele sunt cuibaritoare si doar o singura specie este depasaj(conform Formularului standard ).

a) nici una dintre cele 20 de specii de pasari pentru care a fostdeclarat situl, nu cuibareste in perimetrul analizat, sau in imediataapropiere a acesteia.

b) amplasamentul nu corespunde, decat tangential, cu arealul dedeplasare a pasarilor protejate, iar modificarea habitatului nu seproduce, deoarece mare parte din echipamentele (conducte,captari ) proiectului vor fi ingropate.

c) speciile de pasari localizate sunt comune, fara valente comunitarasau conservativa;

d) Investitia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migratiesi nu are impact transfrontalier;

Nu exista specii in perimetrul stabilit pentru amplasareaproiectului, care sa se regaseasca pe Lista Rosie, a speciilor ocrotite,sau in Anexele - parte componenta a Directivelor Europene.

In concluzie, ansamblul lucrarilor preconizate nu va avea efecte negativeasupra speciilor de pasari de interes comunitar si nici asupra florei , fauneisi habitatelor caracteristice acestora.

Trebuie sa se aiba in vedere masuri privind evitarea unor posibile efectenegative prin cumularea cu alte proiecte implementate in aceeasi zona, sauprin poluari accidentale, ce ar putea afecta, prin efect cumulativ,biodiversitatea ariei protejate.

Utilajele utilizate trebuie sa corespunda normelor in vigoare privindprotectia mediului, inclusiv cele legate de calitatea apelor, aerului sizgomotului, iar lucrarile se vor efectua in timpul stabilit in autorizatiileobtinute de beneficiar.

Un impact direct se va simti asupra florei si faunei in faza deexecutie a lucrarilor de constructie ,insa acesta va fi redus demasurile propuse de diminuare a impactului, si va avea un caractertemporar si local.


53

ÆMasuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu Biodiversitate

Prin proiect au fost impuse urmatoarele masuri in vederea conservariibiodiversitatii:

Perioada de construire:- constructorul va delimita zona de lucru pentru a preveni /minimizadistrugerea suprafetelor vegetale;

- se interzice afectarea de catre infrastructura temporara , creata inperioada de realizare a proiectului a altor suprafete decat cele pentrucare a fost intocmit prezentul raport;

- suprafetele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse lamaximum;

- se va evita depozitarea direct pe sol a materialelor de constructie sideseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa cesuprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena;

- se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasatepentru functionarea santierului , in scopul minimizarii impactului deorce natura asupra habitatelor si speciilor prezente ;

- constructorul se obliga sa foloseasca numai utilaje silentioasepentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere aflate inzona;

- la finalizarea lucrarilor se recomanda curatarea zonelor adiacenteterenului, astfel incat sa nu ramana resturi de materiale de constructiicare sa degradeze ecosistemele naturale existente in zona.

Perioada de functionare a pensiunii:- montarea unui gard de imprejmuire care nu va permite turistilor saviziteze necontrolat zonele din vecinatatea obiectivelor proiectului,vizite care ar putea conduce la degradarea speciilor si habitatelor dinimediata vecinatate a obiectivelor proiectului;

- sensibilizarea turistilor si a vizitatorilor fata de biodiversitatea zonei

- turistii care vor fi gazduiti in pensiunea turistica, vizitatorii sipersonalul vor fi informati despre faptul ca se afla in mijlocul unuiParc Natural si li se vor prezenta regulile de comportament intocmitede Administratia Parcului Natural Muntii Fagaras (montarea depostere si anunturi in locuri special amenajate);


54

- evitarea aplicarii tratamentelor chimice - nu se vor aplicatratamente chimice de orice fel impotriva agentilor patogeni in zona;realizarea unui program de colectare zilnica a deseurilor provenite dela turisti;

- Interzicerea turismul necontrolat in afara potecilor;

- Interzicerea aruncarii de catre turisti a deseurilor menajere si chiartoxice care conduc la poluarea solului, apei si la degradareapeisajului;

- Interzicerea recoltarii unor plante rare;

5. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante

pentru plan

Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politiciplanetare referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc primaconferinta a ONU privind mediul, in care s-au facut recomandariimportante in privinta educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca ounealta importanta in solutionarea problemelor de mediu.

In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisiiindependente care sa analizeze problemele globale ale lumii:

1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare;2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme;3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi,

organizatii non-guvernamentale.

Comisia a fost coordonata de Primul Ministru al Norvegiei, Gro HarlemBruntland si a selectionat mai multe teme de studiu si impactul lor asupramediului si a dezvoltarii: cresterea populatiei, energia, industria, asezarileumane, relatiile internationale, luarea de decizii pentru managementulmediului, cooperarea internationala. Raportul prezentat in 1987 de ComisiaBrundtland -„Viitorul nostru comun” - atrage atentia asupra faptului cadaca se vor continua actualele forme de dezvoltare, lumea va fi confruntatacu nivele inacceptabile de suferinta umana si de vatamare a mediului.Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era noua dedezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltareasa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacereanevoilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanimacceptat atat la nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale.

Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisiapentru Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor


55

Unite, incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului siDezvoltarii. Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea decatre toate statele membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si dea gasi mijloace efective de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de Janeiro si la ea au participat reprezentanti devarf, dar si ai societatii civile, din 179 de tari, fiind, pe drept cuvant,considerata ca cea mai mare reuniune care a avut vreodata loc la un astfelde nivel. Au fost semnate si asumate raspunderi concrete, din parteafiecarei tari participante, in problemele mediului si ale dezvoltarii,„intalnirea de Varf a Pamantului", cum mai este cunoscut Forumul de laRio, are prin documentele adoptate o importanta deosebita in viitoruldezvoltarii societatii umane.

La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care seconstituie in programe concrete pentru implementarea in practica aprincipiilor dezvoltarii durabile:

1. Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii. Sintetizeazadrepturile si responsabilitatile fiecarei natiuni in realizarea dezvoltariisi bunastarii umane, in apararea si conservarea mediului. Esteaccentuata ideea ca singura cale spre un progres economic sigur, petermen lung, consta in corelarea acestuia cu cerintele protectieimediului. Sunt prezentate 27 de principii care pot ajuta la realizareaacestui deziderat.

2. Declaratia de principii pentru indrumarea gospodaririi,conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri.Se recunoaste astfel in mod explicit importanta deosebita pe care oau padurile pentru dezvoltarea economica si pentru intretinereatuturor formelor de viata. Padurile reprezinta surse de energieregenerabila si materii prime pentru industrie.

3. Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbareaclimei. Prin activitatile sale, omul introduce in atmosfera maricantitati de gaze, printre care si CO2. Acesta contribuie la crestereaefectului de sera din atmosfera Pamantului. Rolul principal al acesteiConventii ii reprezinta stabilizarea gazelor din atmosfera careprovoaca efectul de sera.

4. Conventia privind diversitatea biologica. Conservarea siutilizarea durabila a diversitatii biologice au o importanta deosebita inasigurarea nevoilor de hrana, sanatate si a altor necesitati pentrupopulatie, mereu in crestere, a globului. Desi investitiile inconservarea biodiversitatii vor fi considerabile, beneficiile aduse deacestea justifica eforturile ce urmeaza a fi facute.

5. Agenda 21, reprezinta un program amplu, detaliat, concret,despre modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate devenidurabila. Este cel mai important document adoptat la intalnirea lavarf a pamantului. Ea reflecta dorinta natiunilor semnatare de acoopera in domeniul protectiei mediului, al dezvoltarii economice sisociale, al gospodaririi rationale a tuturor resurselor naturale alemediului. In cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizeaza toate


56

aspectele vietii sociale si economice care confrunta la ora actualaplaneta, stabilind masuri si responsabilitati precise pentru toateverigile societatii: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii destiinta, femei, tineri, copii, organisme internationale, organizatiineguvernamentale, grupuri sociale, categorii profesionale, sectoarede activitate, etc.

Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale aleEuropei, data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare.Uniunea Europeana a fost adesea criticata ca a pus dezvoltarea economicasi comertul inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o schimbare deoptica. La ora actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeazape deteriorarea mediului si saracirea resurselor naturale este recunoscut caunul foarte avansat.

Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cupatru programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avandatat o abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene(1993) a atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politicaa Uniunii introducand conceptul de "crestere durabila respectand mediul" siintroducand "principiul precautiei".

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltariidurabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediuluiuna din prioritatile absolute. Pentru punerea in practica a noilor dispozitiiintroduse prin Tratatul de la Amsterdam , "Al cincilea Program de Actiune alComunitatii privind mediul" numit "Catre o dezvoltare durabila" a stabilitprincipiile strategiei europene in perioada 1992-2000 marcand inceputulabordarii orizontale care sa ia in considerare toate cauzele poluarii(industrie, energie, turism, transport, agricultura,etc).

Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit "Mediu 2010-Viitorul nostru, optiunea noastra", stabileste prioritatile UE in intervalulprescris in patru domenii mari: schimbarile climatice, natura sibiodiversitate, mediu si sanatate si managementul resurselor naturale si aldeseurilor. Dintre masurile ce trebuie luate pentru atingerea scopuluiurmarit in cele patru domenii se mentioneaza: imbunatatirea legislatiei indomeniul protectiei mediului, intreprinderea unor actiuni comune cucetatenii si piata, integrarea politicii mediului in celelalte politici ale UE. Unadin inovatiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politica aprodusului integrat, ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete a produselorecologice care sa aiba un ciclu de viata durabil.

In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acestdomeniu este de atingere a unei calitati a mediului care sa nu producaimpacte majore asupra sanatatii populatiei. Dintre actiunile propuse pot fimentionate: identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii, dezvoltareaunui sistem de evaluare si management al riscului produs de chimicale noi,limitarea folosirii celor mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei indomeniul apelor, definirea unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc.In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar – Protectia mediului

inconjurator, sunt enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilorde mediu ale statelor ce vor sa adere la Uniunea Europeana si anume:

- principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si


57

"poluatorul plateste") prin care se are in vedere ca persoanele fizicesi juridice ce aduc prejudicii mediului sa plateasca pentru acestprejudiciu;

- principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporitea mediului, a sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor siprevenirea adoptarii unor masuri si a intreprinderii unor actiuni atuncicand datele stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului.La nivel national, Programul guvernamental stabileste principiile de

baza ale politicii de mediu a Romaniei, in conformitate cu prevederileeuropene si internationale, asigurand protectia si conservarea naturii, adiversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia.In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare

Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului.Acest document stabileste ca principii generale:

• conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;• dezvoltarea durabila;• evitarea poluarii prin masuri preventive;• conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a

sistemelor deteriorate;• conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;• principiul "poluatorul plateste";• stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediuluisunt:

• mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;• mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a

sistemelor ecologice naturale;• apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;• respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor

internationale privind protectia mediului;• maximizarea raportului beneficiu / cost;• integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.Actualul program de guvernare, in capitolul 18- Politica privind protectia

mediului inconjurator precizeza ca "tinand cont ca un mediu sanatos esteesential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea cadaunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice suntconsiderabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare aimpactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovareaeco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectiamediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitatide afaceri".

Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie deprincipii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservareaconditiilor de sanatate a oamenilor,dezvoltarea durabila, evitarea poluariiprin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mosteniriivalorilor culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotrivacalamitatilor naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost,


58

alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor internationale privindprotectia mediului.

Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta oparticularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, oabordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, oconcretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatiecu obiectivele dezvoltarii durabile.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementareaconceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu serealizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentruMediu, care se dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.

6. Potentiale efecte semnificative asupra factorilor de mediu

ÆImpactul asupra factorului de mediu APA

Alimentarea cu apa potabilaNecesarul de apa pentru consum menajer va fi asigurat prin captari de

izvoare de coasta – nivelul apei se afla la circa 1,5 m. Sursa de apa o va constitui captarea unui izvor de coasta constructiebicompartimentata – camera de infiltrare si camera de linistire – apa se vastoca intr-o camera de captare bicompartimentata si va fi distribuita sprepensiune din camera de linistire prin pompare-sistem hidrofor.

Sursa de rezerva (in situatiile in care debitul de apa din captare esteinsuficienta sau apa se incarca in urma ploilor torentiale cu particulegrosiere) pentru acoperirea necesarului de apa, o va constitui apa preluataprin pompare din lacul Vidraru. In scop potabil va fi folosita apa din comert.

Apa va fi preluata din subteran prin infiltrare din 2 captari de izvoare decoasta:

– o captare 3 x 3 x 2 (H = 2 m) realizata din zid de piatra cu rol defiltrare – va fi folosit ca rezerva intangibila de incendiu.

- o captare bicompartimentata (2m h x 3 x 2) camera de infiltrare sicamera de linistire.

De la captare apa este preluata prin pompare – sistem hidrofor – printr-o conducta PEHD Dn 32mm, L ≈ 50 m.

Aductiunea apei din acumularea Vidraru pana la gospodaria de apa se varealiza prin intermediul unor conducte PEHD Dn 32 mm L ≈ 30m.

Distributia apei spre pensiunea turistica se va realiza astfel:- apa provenita din captarea izvorului de coasta va fi stocata in camera

de linistire si se va distribui gravitational si prin pompare- hidroforaflat in camera tehnica a pensiunii- printr-o retea de distributieexecutata din conducta PEHD Dn 32 mm, L = 50 m.


59

Managementul apelor uzate Apa captata va fi utilizata pentru satisfacerea urmatoarelor cerinte:

- necesitati menajere- stingerea incendiilor

In zona nu exista retea de canalizare. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi evacuate -printr-o retea de canalizare executata din conducte PVC Dn 110 mm ,Lt ≈10 m - in statia de epurare tip EC6 – produsa de compania Ekoprogres –Slovacia . Din statia de epurare apele vor fi evacuate printr-o conducta PVC Dn110mm,L ≈ 22 m in lacul de acumulare Vidraru.

Apele pluviale de pe acoperisul cladirii considerate ape conventionalcurate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul terenuluisi vor fi directionate spre exteriorul incintei prin pante.

BREVIAR DE CALCUL

Necesarul de apă consumată (apa menajera) pentru un grad deocupare de 100%.

Qnzi med = 12 x 150 + 3 x 50 = 1950 l = 1,95mc/zi (0,022 l/s)Qnzi max = Qzi med x Kzi = 1,95x 1,2 =2,34 mc/zi (0,027 l/s)

Qn orar max = (Qnzimed x Kzi x Ko) : 24 = 0,273mc/h(0,075 l/s)

Cerinţa de apă

Qs = Qn x Kp x KsKp x Ks = 1,1 x 1,02 = 1,122

Qs zi med = 1,95 x 1,122 = 2,187 mc/zi (0,025 l/s)Qs zi max = 2,34 x 1,122 = 2,625 mc/zi (0,030 l/s)Qs orar max = 0,273 x 1,122 = 0,306 mc/h (0,085 l/s)

Volumele de apă necesar a fi prelevate

V zilnic = 2,187 mcV anual = 798 mc

Restituţie ape uzate

Conform SR 1846-1 :2006 Qu = 100 % QsQuzi med = 2,187 mc/zi (0,025 l/s)

Quzi max = 2,625 mc/zi (0,030 l/s) Qu orar max =0,306 mc/h (0,085 l/s)


60

Canalizare pluvială Debitele de apa pluviala se determina, luandu-se ca model o ploaie de

calcul uniform distribuita pe întregul bazei de canalizare cu intensitateconstanta pe durata de concentrare superficiala si de curgere prin canal.

Conform STAS 1846/90 debitul de calcul al apelor pluviale se calculeazacu formula:

Q = m x s x Ø x I unde :

m = 0,9 pentru t = 10 min.s = suprafata de calcul (ha)Ø = coeficientul de scurgereI = intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa si durata ploii

(STAS 9470/73) in cazul nostru t = 10 min. / i = 120 l/s/ha

- suprafata totala 531 mp = 0,05 ha - suprafata construita 170 mp = 0.01 ha Φ 0,95 - suprafata betonata drumuri si alei 50 mp = 0,005 ha Φ 0,80 - suprafata impadurita 311 mp = 0,03 ha Φ 0,03

Q pl = 0,8 x (0,01 x 0,95 + 0,005 x 0,80 + 0,03 X 0,03) x 120 = 1,38 l/s

Prognoza impactului Apele evacuate din statia de epurare in lacul Vidraru trebuie sa

indeplineasca conditiile impuse prin NTPA 001/2002, aprobat si modificatprin HG 352/2005, furnizorul fiind obligat sa garanteze acest lucru.

Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate pentru apele evacuatestabilite in conformitate cu prevederile NTPA- 001/2002, aprobat simodificat prin HG 352/05 sunt urmatoarele :

ph....................................................6,5 - 8,5Materii totale in suspensie................60mg/lCCOCr............................................125mg/lCBO5...............................................25 mg/lAzot total..........................................10 mg/lFosfor total.........................................1 mg/lSubstante extractibile.......................20 mg/lDetergenti........................................0,5 mg/lReziduu fix...................................1000 mg/l

ÆImpactul asupra factorului de mediu AERImpactul asupra calitatii aerului este reprezentat de emisiile din etapa

de construire a pensiunii turistice, emisiile datorate traficului rutiersuplimentar datorat realizarii proiectului si emisiile provenite de lainstalatia de incalzire ale pensiunii .


61

Ø Faza de constructie a pensiuniiIn aceasta faza, sursele principale de poluare sunt reprezentate de

activitatile specifice organizarii de santier.Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor

masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificulde dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel depoluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadratein tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in

suspensie sedimentabile;- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat

sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentiiatmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pecarosabilul drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructiiin afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurareaterenului.

Ø Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ

Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:- sistemul de incalzire – centrala termica – lemn;- mijloace auto – surse mobile.

· Nivel emisii atmosferice

Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand :o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea

rezultatelor pentru formularea strategiilor de control;o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

v Valori limita pentru emisii· Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie

(VLE);· Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea

poluarii mediului”:-prag de interventie: depasirea VLE;-prag de alerta: 70 % din VLE.

Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93; - se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.


62

Ø Trafic autoTraseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si

legatura intre spatiile din teritoriul in studiu. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor

(benzina, motorina) in diverse tipuri de motoare. Elemente luate in consideratie:

- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule detonaj mediu);- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux

continuu).Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in

motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor,rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, cereprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberiin suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili).

Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se producintr-un interval de cca 30 min.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:· tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele

de esapament au un continut diferit de poluanti, in functie decarburant, implicit de tipul arderii;

· regimul de functionare;· distanta parcursa ;· timpii de deplasare si manevre;· frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:

- 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc; - 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5t; - 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5t.

Estimare nivel poluanti proveniti din traficTipul auto si procentul

de rularePST

(g/nr.auto)SO2

(g/nr.auto)NOx

(g/nr.auto)CO

(g/nr.auto)COV

(g/nr.auto)

Autoturisme cu aprindereprin compresie

(18% - 50 auto)12 15,6 40 50 53,5

Autoturisme cu benzina(75%- 200 auto)

8 52 496 569,6 110,4

Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordin 462/93 nu prevedevalori limita de emisie (VLE).

ÆImpactul asupra factorului de mediu SOL , SUBSOL , APE SUBTERANE ( Gestionarea deseurilor )Degradarea solului este privita ca o reducere , sau pierdere masurabila a

functiilor solului , sau a folosintelor lui si include toate fenomenele siprocesele care afecteaza negativ capacitatea bioproductiva.


63

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:- pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehiculele;- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor ;- pierderi accidentale de ape uzate sau alte subsante.

Principalul impact asupra solului in perioada de implementare a proiectuluieste consecinta ocuparii temporare de terenuri .Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea

lucrarilor.Activitatile care se vor desfasura in perioada de functionare a pensiunii

turistice nu vor reprezenta surse de poluare a subsolului.Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate de la construirea

pensiunii, vor fi depozitate in containere ecologice si transportate invederea eliminarii finale la depozitul de deseuri al comunei.

7.Posibile efecte semnificative asupra mediului , inclusiv asuprasanatatii in context transfrontalier

Impactul transfrontalier este reprezentat de un efect pe termen lung,care se manifestă pe ambele laturi ale graniţei şi care se află în legăturădirectă cu activităţile proiectului şi/sau grupurile ţintă. Impactul reprezintăconsecinţele proiectului, dincolo de efectul imediat al acestora.

Se poate observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scaralocala, astfel incat nu se pot pune in discutie efecte potentialetransfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de mediu.

8.Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa oriceefect advers al implementarii proiectului asupra mediului

Dupa cum bine se cunoaste, orice activitate umana aduce modificariasupra factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile,pot avea o influenta negativa sau pozitiva.

Desi, dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor demediu o are activitatea umana, se fac eforturi si exista impuneri pentru camodificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe astfel incatefectele asupra mediului sa aiba consecinte minime.

Privitor la obiectivul pe care il analizam vom face urmatoarelerecomandari:

ÆMasuri de diminuare a impactului- Factorul de mediu APA Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi evacuate

- printr-o retea de canalizare intr-o statie de epurare tip EC6 – produsa decompania Ekoprogres – Slovacia .


64

Materialul din care este confectionata statia este polietilena de inaltadensitate (PE) este compartimentata in 2 sectiuni: zona primara - 0,320 mc(pretratare mecanica) si zona de activare – 1,786 mc (tratare biologica).Lungime = 1430 mm latime = 1600 mm inaltime = 2220 mm.

Detalii de functionare a statiei EC6

Sistemul de epurare a apelor uzate cu statie Ekoprogres Slovacia EC6functioneaza prin epurarea mecanica si biologica cu namol activ. Statia deepurare este alcatuita dintr-un bazin - reactor compact modulat. Bazinuleste din polipropilena cu capacitatea de epurare de 0,9 mc/zi (pentru 2-6persoane).Bazinul-reactor este divizat in trei compartimente independente din punctde vedere hidraulic si utilizeaza o preepurare gravitationala (grasimi pe sussi sedimente grele pe jos), zona de aerare cu namolul activ si decantorulsecundar si zona de filtrare.Zona primara - pretratare mecanica - spatiul primar de stocare curecircularea sistemului inclusa si, optional (contra cost) dispozitiv pentrudeshidratarea namolului in exces.Zona de activare - tratare biologica cu sistemul de aerisire prin bule de aerfoarte dense, o pompa de evacuare a apei cu ajutorul aerului comprimat(inclusa) pentru a pompa afara apa epurata si inca o astfel de pompapentru a repompa namolul in zona primara. Intreaga statie este ingropatain pamant si bine astupata,singurele parti accesibile sunt prelungitoruldrept, orificiul de admisie catre zona primara si punctul de esantionare.Dinstatia de epurare apele vor fi evacuate printr-o conducta PVC Dn 110mm,L ≈ 22 m in lacul de acumulare Vidraru. Deoarece indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor incadra inparametrii impusi de Normativul NTPA 001/2005 , se poate prognoza unimpact nesemnificativ , al obiectivului studiat asupra apelor de suprafata . Investitia promovata nu exercita presiuni semnificative asupra factorului demediu apa , referindu-ne atat la apele de suprafata cat si la cele subterane.


65

ÆMasuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu AER Se vor respecta urmatoarele masuri generale :

- se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor- materialele de constructie purverulente se vor manipula in asa maniera

incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate decurentii atmosferici;

- se vor amenaja suprafetele destinate spatiilor verzi , conform bilantuluiprevazut in PUZ;

- se vor respecta standardele de calitate a aerului ambiental , in oriceconditii atmosferice;

- sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cumotoare Diesel care nu genereaza emisii de Pb si care produc foarteputin monoxid de carbon.

ÆMasuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu Sol -Subsol- Ape subterane . Gestiunea deseurilor

Se vor respecta urmatoarele masuri generale :- depozitarea materialelor de constructie sa se faca pe spatii special

amenajate si echipate corespunzator;- evitarea impurificarii solului cu produse petroliere , iar in situatiile de

neconformare se va proceda la curatarea suprafetelor de teren afectate;- se va asigura incheierea unui contract ferm pentru eliminarea deseurilor,

cu o firma de salubritate autorizata;- se va implementa colectarea selectiva a deseurilor la sursa , se vor

realiza puncte special amenajate in vederea colectarii si depozitariitemporare a deseurilor;

- se interzice depozitarea deseurilor pe amplasamente neautorizate;- se va realiza executia ingrijita a retelelor de evacuare a apelor uzate

pentru evitarea pierderilor accidentale pe sol sau subsol;

ÆMasuri de diminuare a impactul asupra zgomotului sivibratiilor In perioada de executie a pensiunii turistice, sursele de zgomot suntgrupate dupa cum urmeaza:Ø In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de

functionarea utilajelor specifice lucrarilor de constructieØ Circulatia autobasculantelor si autocamioanelor care transporta

materiale necesare executiei lucrarii.Intensitatea sonoră, sau sunetul, se măsoară în decibeli (dB). Frecvenţaacustică se măsoară în Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secundă); nivelulnormal de auz variază de la 20 Hz până la 20.000 Hz.Scara în decibeli este logaritmică; prin urmare o mică creştere a indiceluidecibel reprezintă o creştere substanţială a intensităţii. Spre exemplu, întimp ce 10 decibeli au o intensitate de 10 ori mai mare decât un decibel, 20de decibeli au o intensitate de 100 de ori mai mare (10 x 10 şi nu 10 +


66

10), 30 de decibeli au o intensitate de 1000 de ori mai mare (10 x 10 x 10)şi aşa mai departe.

VIBRAŢIIPercepţia unui observator asupra vibraţiilor seismice depinde deamplitudine, frecvenţă şi de durata de mişcare precum şi de efectul deamplificare a vibraţiilor generate de condiţiile de sol sau de caracteristicilestructurale din zona în care se află observatorul.Amplitudinea vibraţiei este în mod normal măsurată în funcţie de vitezăprin măsurarea mişcării seismice pe trei direcţii ortogonale şi prindeterminarea amplitudinii maxime (suma vectorială), care este cunoscutăşi sub denumirea de viteză maximă a particulei (VMP). Sensibilitateaumană la vibraţii este cea mai acută la frecvenţe cu valorile între 8 Hz pânăla 80 Hz.

Niveluri perceptibile de vibraţiiNivel aproximativ

de vibraţiiGrad de

percepţie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de percepţie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Uşor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil


67

Vibraţiile reprezintă adesea mai mult un inconvenient pentru observator,însă vibraţiile cu magnitudine mare şi frecvenţă mică pot determinadeteriorări structurale, de la apariţia unor fisuri în tencuială şi în rosturile cumortar până la prăbuşirea unor elemente de structură.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilajefolosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face uneleaprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea seinregistreaza.§ Implementarea unor proceduri operaţionale standard pentru

programul de protecţie împotriva zgomotului, utilizareaechipamentelor de protecţie auditivă şi implementarea unorprograme de instruire asociate.

§ Monitorizarea/măsurarea regulată a impactului auditiv şi vibraţionalpentru toate activităţile desfasurate pe amplasament, în funcţie denecesităţi, a unor măsuri de ajustare şi a unor acţiuni deprevenire/corectare.

§ Consultarea continuă cu locuitorii în legătură cu impactul generat dezgomot/vibraţii

§ Amplasarea optimă a drumurilor de transport sau acces şi a altorfacilităţi din cadrul proiectului, în limitele impuse prin diverseprevederi ale certificatului de urbanism

§ Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor ambientale şi iniţierea deacţiuni de corectare/prevenire acolo unde este necesar

§ Stabilirea şi impunerea unor proceduri de operare standard pentruîntreţinerea şi operarea vehiculelor /utilajelor, incluzând întreţinereaşi schimbarea amortizoarelor de zgomot pentru motoare

§ Administrarea parcului de vehicule pentru a asigura utilizarea unuinumăr minim de vehicule sau utilaje operaţionale

ÆMasuri de diminuare a impactul asupra peisajuluiSe vor respecta urmatoarele masuri generale :-se interzice realizarea de constructii care, prin amplasament , functiune siaspect architectural depreciaza valoarea peisajului;-organizarea circulatiei carosabile si pietonale a zonei;-se vor mentine suprafetele de teren cu destinatie zona verde , conformbilantului teritorial propus , acesta urmand a fi intretinut corespunzator;

ÆMasuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente- asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor , conform legislatiei in

vigoare;-montarea conductelor , a cablurilor electrice si telefonice , conform

normelor in vigoare;


68

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

In cadrul Raportului de Mediului au fost studiate 2 variante:

A. VARIANTA ZERO – Alternativa ”ZERO” sau ”nicio ACŢIUNE”B. VARIANTA 1 – Alternativa in care proiectul s-ar realiza.

OpţiuniFactor/aspect de

mediu Alternativa zero( variant A )

ImplementareaProiectului

( varianta B )

Comentarii

Calitatea şicantitateaapei

Condiţiile actuale nuinfluenteaza calitateasi cantitatea apei

Impactnesemnificativ petermen lung caurmare a montariistatiei de epurare

Activităţile propusevor avea asociatesurse noi de poluanţi, dar acestea vor fistrict controlate prinmăsuri tehnice şi demanagement

Calitatea aerului Condiţiile actualepersistă pe termenlungaer de bună calitatecuanumite influenţedeterminate deantrenareaparticulelor de pesuprafeţeleperturbate

Impactul asupracalităţiiaerului generat deactivităţile propuseva fi menţinutsemnificativ sublimitele pentruprotecţia receptorilorsensibili

Activităţile propusenu vor avea asociatesurse noi de poluanţiatmosferici

Zgomot şi vibraţii Condiţiile actuale sevor menţine petermen lung,adică specifice uneizone semi-rurale

Impactul generat dezgomotul şi vibraţiileaferente activităţilorpensiunii turisticeva fi minor

Activităţile propusenu vor avea asociatesurse noi de zgomotşi vibraţii

Sol/Utilizareaterenului

Menţinerea petermen lung acondiţiilor actuale deutilizare a solului

Impact pe termenlung prin ocupareaterenului cupensiunea turistica,dar acesta va fiinchis si nu va aveaun impact negativasupra solului

Degradareagenerată dede activitatile deconstructie apensiunii turistice vafi remediată prinrefacerea terenuluidupa terminareaconstructiei

Biodiversitate Condiţiile actuale vorprevala pe termenlung,

Impact pe termenscurt şi mediu caurmare a ocupăriiterenului.

Activităţile vor aveaun impact negativnesemnificativ

Peisaj Condiţiile actuale vorprevala pe termenlung

Impactnesemnificativ lascară locală, prinmodificareareliefului.Reabilitareapeisagistică

Activităţile vor aveaun impactnesemnificativasupra peisajului


69

şi crearea unortrăsăturipeisagistice variateşiinteresante

Aspecte socioeconomice

Impact semnificativnegativ asupralocurilorde muncăconducând laaccelerareaînrăutăţiriicondiţiilor socio-economice

Investiţii localesemnificative, crearelocuri de muncă,determinândîmbunătăţireacondiţiilorsocio-economice petermen lung

Implementareaproiectului va aduceavantajesocioeconomicesemnificative,durabile

Patrimoniul cultural Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazulInfrastructurarutieră

Situaţia actuală se vamenţine pe termenlung

Îmbunătăţirea şimodernizareainfrastructuriiexistente,creareainfrastructuriiproprii

Proiectul va generaun impact negativ petermen scurt legatde intensitateatraficului.

ALTERNATIVE DE AMPLASAMENT

Amplasamentul a fost ales tinand seama de localizarea sa in raport cuzonarile functionale ale localitatii. In faza preliminara, au fost intreprinseinvestigatii pentru identificarea conditiilor geologice, hidrogeologice sigeotehnice de pe amplasamentul viitoarei pensiuni turistice si din zoneleimediat invecinate, pentru a evita amplasarea viitoarei investitii in:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa;b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;c) zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie aelementelor patrimoniului natural si cultural;d) zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar,prevazute in acest scop de autoritatile competente, zone cu izvoare deapa minerala sau termala cu scop terapeutic;e) excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin caderelibera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare.

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice;b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea loreconomica, financiara si sociala pentru populatia din zona;c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea sidirectia de curgere a apei subterane;d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore aleacestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fatade sursele de alimentare cu apa;e) starea de inundabilitate a zonei;f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.


70

B) Criterii climatice:a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alteobiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera;b) regimul precipitatiilor.

C) Criterii economice:a) capacitatea pensiunii turistice;b) necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati).

D) Criterii suplimentare:a) vizibilitatea amplasamentului;b) accesul la amplasament;c) topografia terenului.

Varianta „zero” (nerealizarea proiectului)Prin nerealizarea proiectului propus , zona analizata va continua sa fie

o zona nevalorificata la potential maxim si de asemenea vor evoluaeroziunile in zona studiata.

Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:- cresterea economica locala si regionala;- se vor crea noi locuri de munca;- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea sicresterea competitivitatii regiunii;- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat,prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselorzonei;- se vor dezvolta zone de agrement;- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa;- realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere;- realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cucaracter menajer catre statia de epurare;- se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru aasigura un grad de fiabilitate ridicat si o exploatare de buna calitate;- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.

Nu au fost luate în calcul alte amplasamente, deoareceadministratorul principal detine in proprietate aceasta suprafata de teren,iar in zona sunt asigurate utilitatile necesare : energie electrica, drumacces s.a.In matricea de impact este prezentata influenta obiectivului asuprafactorilor de mediu .

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizareainvestitiei s-a utilizat o metoda matriceala de evaluare . Aceasta folosesteun numar de 16 indicatori , dintre care , 8 indicatori de mediu , grupati insubsisteme – climatic , acvatic si terestru si 8 indicatori socio-economicigrupati in – economic , social si cultural .

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea :Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5nIn care :n1=indicator cu impact negativ micn2=indicativ cu impact negativ mediu


71

n3= indicativ cu impact negativ maren4= indicativ cu impact pozitiv micn5= indicativ cu impact pozitiv mediun6= indicativ cu impact pozitiv maren= numar total de indicatori

Dupa completarea matricei , se calculeaza pe verticala punctajulacumulat de fiecare indicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Din calcul rezulta un impact ecologic negativ mediu .

Matricea evaluarii impactului global de mediuImpact produs asupra mediuluiIndicatori specifici-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu1.Calitatea aerului *2.Zgomot *3.Calitatea apei de suprafata *4.Calitatea apei subterane *5.Apa pluviala *6.Suprafata ocupata *7.Flora si fauna *8.Impactul deseurilor asuprasolului

*

Indicatori socio-economici9.Investitii in zona *10.Locuri noi de munca *11.Dezvoltare economica *12.Castigul mediu al locuitorilor *13.Conditii igienico-sanitare *14.Conservarea traditiei inconstructii

*

15.Obiective turistice *Suma 8 2 - 2 3 -

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urmaactivitatii obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie:,,MEDIUL ESTE SUPUS ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISBILE”

10. Masuri de monitorizare a efectelor semnificative aleimplementarii proiectului

Se vor monitoriza urmatoarele aspecte :- evitarea poluarii in zona amplasamentului si in zonele adiacente pe

timpul lucrarilor de constructie si in perioada de exploatare a viitoareiconstructii;

- gestionarea corespunzatoare a materialelor de constructie , regimuloptim de functionare a utilajelor de constructie , modul de utilizare astratului de pamant fertil de la suprafata solului ce va fi decopertat;

- implementarea sistemului de colectare selectiva diferitelor tipuri dedeseuri si de gestiune a acestora in vederea respectarii normelorexistente;

- plasarea si intretinerea panourilor informative si de avertizare privindobiectivele de conservare ale sitului;


72

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conformprevederilor art.27, din HG 1076/2004.

11. Rezumat fara caracter tehnic

11.1. Date generale

Titularul proiectuluiTitularul obiectivului analizat in raport este S.C. MID ART EXPERTS.R.L, cu sediul Bucuresti, sector 1, str. Lotru, nr.49 ,J40/10387/2000,C.I.F.RO 13525665, Tel: 0733200426.

Autorul atestat al Raportului de MediuPrezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005S.R.L. cu sediul in Pitesti, B-dul.I.C.Bratianu, nr.49, Bl.M1,sc.A, et.1,judetul Arges , Certificat de inregistrare emis de Ministerul Mediului in datade 17.11.2009, ,inscrisa in REGISTRUL NAŢIONAL AL ELABORATORILOR DESTUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI pozitia 44.

Denumirea proiectului Denumirea proiectului analizat in prezentul Raport este ,,Pensiune D + P+ 1E + M” comuna Arefu, judetul Arges.

11.2. Descrierea proiectului

AmplasamentComuna Arefu Comuna Arefu este situata in partea nordica a judetului Arges pe DN 7CPitesti- Transfagarasan, ce face legatura intre Muntenia si Ardeal prinPitesti, Curtea de Arges, Arpasul de Jos.Comuna Arefu se invecineaza la nord cu judetele Sibiu si Brasov, la est cucomuna Nucsoara, la sud- est si sud cu comunele Bradulet, Corbeni siCicanesti iar la vest cu comuna Salatrucu.Din punct de vedere geomorfologic , teritoriul comunei Arefu ocupa unareal extins, care are in componentasa o suprafata apreciabila din parteacentrala a Masivului Fagaras de Sud, un mic segment din subcarpati. Perimetrul studiat este localizat intr-o zona de deal cu altitudinea decca. 950m. Relieful cercetat prezinta o morfologie neuniforma, cu denivelarisi cu panta cu inclinare accentuata spre VSV, dictat de particularitatilegenetice ale versantului de pe malul estic al lacului Vidraru. Relieful esteacoperit de un sol vegetal in masa caruia apar fixate blocuri si fragmenteimprastiate pe panta . Latura de nord nord-est a terenului este delimitataprintr-un abrupt, al carei relief este acoperit cu sol vegetal in masa caruiapar fixate blocuri si fragmente imprastiate pe panta, latura de sud sud-vest coincide cu taluzul lacului de acumulare .

Amplasamentul obiectivului studiatTerenul, cu suprafata de 531 mp (padure 2PD) se afla in extravilanulcomunei Arefu, jud. Arges, tarlaua IV, parcela 81, numar cadastral 625/2


73

ce a rezultat in urma dezmembrarii imobilului cu numar cadastral 625inscris in cartea funciara nr. 661/N a localitatii Arefu si are urmatoarelevecinatati:

- V si E – terenuri particulare proprietate Dumitrescu E. Liviu Paul si Avram Vasile– S – acumularea Vidraru- N – DN 7C Transfagarasan

Terenul in suprafata de 531 mp este proprietatea S.C. MID ARTEXPERT S.R.L. conform contractului de vanzare-cumparare autentificat denotarul public Duinea Ramona, prin Incheierea de autentificare nr. 5012din 12.12.2007.

Folosinta actuala a terenului este fond forestier propus scoaterii dincircuitul forestier conform certificatului de urbanism cu nr.31/1837 din20.03.2009 - eliberat de Consiliul Judetean Arges .

Prin Decizia nr 20 / 10.03.2010 , a Inspectoratului Teritorial de RegimSilvic si de Vanatoare Ploiesti a fost aprobata scoaterea definitiva dinfondul forstier national a terenului in suprafata de 0,0531 ha , aflat inproprietatea SC Mid Art Expert SRL si localizat pe raza Ocolului SilvicVidraru in UP Valea cu Pesti, conform Deciziei nr. 3408 / 08.12.2008 emisade Agentia de Protectia Mediului Arges . Scoaterea definitiva din fondul forestier si defrisarea pe o suprafata de0,0531 ha s-a facut cu introducerea in circuitul silvic in compensareechivalenta a terenului in suprafata de 0,9337 ha aflat in proprietatea SCMid Art Expert SRL si localizat in extravilanul localitatii Arefu , judetul Arges, cod cadastral 775 si 787 , conform incheierilor 533 si 534 / 30.01.2009ale OCPI Arges.

Accesul in zonaAccesul in zona studiata se face din DN 7C (Transfagarasan) ce se

invecineaza cu terenul in partea de nord.

Scopul proiectuluiScopul si importanta investitiei propuse prin acest proiect constau in

imbunatatirea calitatii mediului, conditiilor de viata ale oamenilor sidezvoltarea turismului in zona prin construirea unei pensiuni turistice D+P+1E+M cu dotarile aferente in comuna Arefu, judetul Arges, care vaasigura cazare si diverse servicii turistilor.

Bilantul teritorial si indicii urbanistici propusi:- suprafata totala teren 531 mp- suprafata construita 170 mp- suprafata drum acces 50 mp- suprafata verde 311 mp


74

Caracteristicile principalelor elemente ale proiectuluiPrin acest proiect se doreste constuirea urmatoarelor obiective :

- pensiune turistica cu regim de inaltime demisol+parter+1etaj+mansarda;- retele edilitare (alimentare cu energie electrica, alimentare cu apa,evacuare ape pluviale, evacuare ape uzate, alimentare cu apa caldamenajera, alimentare cu agent termic);- statie de epurare ape menajere;- gard de imprejmuire;

Fundatia - Constructia pensiunii se va executa pe o fundatie directa,continua din beton armat. Structura de rezistenta va fi realizata din cadrede beton armat (stalpi si grinzi), cu zidarie din caramida si structura dinlemn cu compartimentari usoare, plansee din beton armat si din lemn.Forma in plan a constructiei este rezultatul adaptarii la forma si inaltimeaterenului si a lacului Vidraru. De asemenea, s-a avut in vedere pozitionareacladirii fata de punctele cardinale, de vanturile dominante fata de insorireazonei, rezultand un impact mediu asupra microclimatului zonei.

Finisajele exterioare - se vor realiza din tencuieli cu piatra , zugraveli invopsele tip vinarom, dar si materiale traditionale de constructie – lemn,piatra, caramida aparenta, produse ceramice. Folosirea acestor materialese va face cu pastrarea lor intr-o forma cat mai aproape de starea lornaturala, fara prea multe prelucrari sau tratamente.Pensiunea va avea 6camere (2 locuri) dotate cu baie individuala.

Finisaje interioare - In ceea ce priveste finisajele interioare, pardoselile sevor realiza din gresie ceramica in bucatarie, in zonele de preparare, hol,grup sanitar si parchet in camere; tencuielile vor fi driscuite fin, zugravelilevor fi realizate cu vinarom lavabil, iar in bai si la bucatarie peretii vor fiplacati cu faianta.

Tamplaria - va fi din PVC cu geam termopan.

Acoperisul -Sistemul de acoperire va fi din sarpanta de lemn pe scaune,tratata cu solutii insectofungicide si ignifuge cu invelitoare din tabla cutatatip Lindab.

Imprejmuirea- terenului se va realiza din gard pietruit.

Amenajari exterioareSe vor realiza alei pietruite(carosabile si necarosabile) pe o suprafata de50 mp. De asemenea, se vor realiza rigole pentru colectarea apelorpluviale.

Retele edilitareAlimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua de energieelectrica a comunei Arefu apartinand SC Cez Vanzare SA.


75

Alimentarea cu apa calda menajeraObtinerea apei calde menajere se va realiza utilizand centrala termica detip Atmos ce va functiona cu combustibil solid(lemn) si va fi amplasata insubsolul pensiunii.

Alimentarea cu agent termicPensiunea va fi izolata termic, pentru a evita folosirea excesiva a aeruluiconditionat. Asigurarea confortului termic in perioada rece a anului serealizeaza prin functionarea centralei termice.

Statie de epurare ape menajerePentru epurarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitareva fi utilizata o statie de epurare tip EC6 – produsa de companiaEkoprogres – Slovacia .

Personalul de deservire si programul de lucru Dupa realizare, pensiunea turistica va functiona permanent: 24 ore/zi, 7zile/saptamana, 365 zile/an.

- personalul angajat - 3 salariati.

Gunoiul menajerCantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerarenumarul de angajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca0,5 kg/om/zi) si numarul de zile lucratoare :

Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate de la construireapensiunii, vor fi depozitate in containere ecologice si transportate invederea eliminarii finale, la depozitul de deseuri al comunei.

11.3. Impactul prognozat asupra mediului

Ø Factorul de mediu apaRealizarea obiectivului analizat nu va avea impact asupra conditiilor

hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului analizat.De asemenea, activitatea de construire si functionare a viitoarei pensiuni

turistice nu va avea nicio influentă (impact negativ), din punct de vedere algospodaririi apelor asupra regimului apelor de suprafata si subterane dacasunt respectare prevederile proiectului si conditiile impuse prin Avizul degospodarire a apelor.


76

Ø Factorul de mediu aerO caracteristica generala a concentratiilor care vor fi generate in

perioada de construire a obiectivului analizat in prezenta lucrare estedistributia concentratiilor cu valoarea cea mai mare in zonaamplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia, coroborate cudiferitele conditii de stabilitate atmosferica, de vant, impactul poate fi usorridicat numai in zona obiectivului.Concentratiile de poluanti in zona de influenta maxima asociate cu conditiile

meteorologice nefavorabile pot fi usor depasite, insa in zona receptorilorsensibili (populatia) concentratiile se vor afla sub valorile limita pentruprotectia receptorilor. Reconstructia ecologica a zonei este recomandatadupa finalizarea lucrarilor.

Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei specifice perioadei defunctionarea a viitoarei pensiuni turistice vor fi minore.

► Factorul de mediu sol si subsolPrintr-o intretinere corespunzatoare a vehiculelor si utilajelor in perioada

de construire si functionare a obiectivului, pericolul poluarii solului estediminuat la maxim.

Ø PeisajPrin lucrarile de constructie care vor fi adoptate, a caror ambianta se va

integra in mediul natural, componentele proiectului analizat vor crestevaloarea estetica a peisajului din zona analizata, iar inaltimea cladirii aduceavantajul indeplinirii rolului informativ si educativ.

Chiar daca obiectivul analizat se afla in perimetrul ariei naturaleprotejate, proiectul analizat nu va avea impact negativ asupra acesteia.

11.4. Identificarea si descrierea zonei în care se resimteimpactulImpactul potential al functionarii obiectivului analizat in prezenta lucrare

va fi strict local.

11.5. Masurile de diminuare a impactului pe componente demediu

Conform raportului de mediu, daca sunt respectate masurile pentruprotectia factorilor de mediu, in perioada de executie, constructiaobiectivului nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului. Catevamasuri pentru protectia factorilor de mediu sunt enumarate in continuare.

Ø Factorul de mediu apaPe perioada implementarii proiectului se vor respecta conditiile tehnice

de executie, conform cerintelor avizatorilor. Dupa perioada de executie sevor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se va monta apometrupentru inregistrarea consumului de apa, se vor efectua lucrarile de


77

intretinere necesare evitarii risipei de apa, iar apa uzata se va incadra incerintele de calitate ale NTPA 001, date fiind masurile constructive sitehnice aratate mai sus (statie de epurare ).

Vor fi luate toate masurile pentru respectarea Directivei Cadru pentruApa 2000/60/CE, respectiv a Legii 107/1996 cu modificarile si completarileulterioare, precum si actele normative subsecvente.

Pentru apele uzate se va respecta Directiva 91/271/CEE privind tratareaapei menajere (modificata de Directiva 98/15/EC) transpusa prin HG nr.188 din 28 februarie 2002 modificata prin HG 352/2005- pentru aprobareaunor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apeloruzate.

Ø Factorul de mediu aerAvand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta

traficul din zona amplasamentului studiat, in vederea diminuarii presiuniiasupra factorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie demasuri :

- realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantatii pealiniament pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei,protectia fonica si eoliana, conform prevederilor Legii 265/2006.

Se vor respecta astfel si prevederile Directivei Cadru Aer 96/62/EC .Pe parcursul desfasurarii lucrarii de amenajare se vor monitoriza

emisiile de poluanţi din aer (oxizii de sulf, oxizii de azot) provenite de laautovehiculele folosite pentru lucrari si în scopul transportului de materiale,lemn, beton etc. Sursele existente de poluare in zona obiectivului sunt de importantaredusa.

Ø Factorul de mediu sol si subsolIn vederea prevenirii impactului asupra solului, prin proiect au fost

prevazute o serie de masuri:a) realizarea unui spatiu adecvat pentru colectarea selectiva a

deseurilor;b) lucrari de ameliorare si intreţinere a solului in zonele verzi.Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere

al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitareaefectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executieiobiectivului.

Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu SOL,activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursa depoluare.

Ø PeisajAvand in vedere impactul minor al activitatilor de constructie care se vor

desfasura pe amplasamentul analizat in prezenta lucrare asupra peisajuluizonei, precum si impactul pozitiv al realizarii amenajarii pensiunii turistice ,nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acesteicomponente de mediu (peisajului zonei), in afara celor mentionate anterior.


78

Concluzii si recomandari

In urma analizei efectuate, rezulta ca functiunile propuse a se implementavor afecta mediul in limite admisibile .

− In vederea realizarii lucrarilor de constructii necesare implementariiproiectului se va depune ulterior documentatia tehnica de obtinere a“Acordului de Mediu”;

- Se vor aplica toate masurile de prevenire/reducere a impactului propusein cadrul prezentului raport;

− Se va monitoriza evolutia factorilor de mediu pe toata perioadaimplementarii planului, cu modificari asupra acestuia daca va fi cazul.


79

GLOSAR DE TERMENI

Aviz pentru planuri si programe“Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului , careconfirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau in programul supusadoptarii”

ACORD de mediu“Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care suntstabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente

Arie naturala protejata„O zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat , desemnata saureglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare ;cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale ,rezervatii ale biosferei , monumente ale naturiisi altele”

Atmosfera„ Masa de aer care inconjoara suprafata terestra , incluzand si stratul de ozon „

Aer poluatAer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelorvii si daunator mediului inconjurator”.

Biodiversitate“Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre , precum sidintre complexele ecologice din care acestea fac parte “

ColectareStringerea , sortarea si/sau regruparea ( depozitarea temporara ) deseurilor in vedereatransportarii lor”.

Deseuri“Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimuldeseurilor , pe care detinatorul il arunca , are intentia sau are obligatia de a-l arunca”.

Deseuri periculoase“Deseurile incadrate generic , conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor , in acestetipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face caacestea sa fie periculoase” .

Deteriorarea mediului“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate ,afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii , cauzate , in principal , de poluareaapei , atmosferei si solului , supraexploatarea resurselor , gospodarirea si valorificarea lordeficitara , ca si amenajarea corespunzatoare a teritoriului”.

Eliminare“Orice operatiune efectuata asupra deseurilor , conform definitiei prevazute in Legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor”.


80

Emisie“Evacuarea directa sau indirecta , prin surse punctuale sau difuze ale instalatiei , de substante, vibratii , ori de zgomot in aer , apa sau sol”.

Evaluarea impactului asupra mediului“Proces menit sa identifice , sa descrie si sa stabileasca , in functie de fiecare caz si inconformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte , sinergice , cumulative ,principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului”.

Habitat“Locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural “

Impact de mediu“Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice , chimice sau structurale alecomponentelor mediului natural ; diminuarea diversitatii biologice ; modificarea negativaconsiderabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate ; deteriorarea echilibruluiecologic , reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate ,cauzata in principal de poluarea apelor , a aerului si a solului ; supraexploatarea resurselornaturale , gestionarea , folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora”.

Mediu“Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei : aerul , apa , solul , subsolul , aspectelecaracteristice ale peisajului , toate straturile atmosferice , toate materiile organice sianorganice , precum si fiintele vii , sistemele naturale in interactiune , cuprinzind elementeleenumerate anterior , inclusiv valorile materiale si spirituale , calitatea vietii si conditiile care potinfluenta bunastarea si sanatatea omului”.

Poluare“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”.

Prag de alerta“Concentratii de poluanti in apa , aer , sol sau emisii/evacuari care au rolul de a avertizaautoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determinadeclansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti inemisii/evacuari”.b

Poluare potential semnificativa“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc pragurile de alerta prevazute inreglementarile privind evaluarea poluarii mediului . Aceste valori definesc pragul poluarii lacare autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupramediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare”.

Prag de interventie“Concentratii de poluanti in aer , apa sol sau emisii/evacuari la care autoritatile competente vordispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti dinemisii/evacuari”.

Poluare semnificativa“Concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute inreglementarile privind evaluarea poluarii mediului”.


81

Poluant“Orice substanta , lichida , gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatieelectromagnetica , ionizanta , termica , fonica sau vibratii ) care , introdusa in mediu , modificaechilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale “.

Prejudiciu“Efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor , bunurilor sau mediului ,provocat de poluanti , activitati daunatoare , accidente ecologice sau fenomene naturalepericuloase”.

Poluare antropica“Poluare a aerului rezultata din activitati umane”.

Poluare de fond a atmosferei“Poluare existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare”

Poluare naturala“Poluare a aerului rezultata din activitati naturale”.

Potential de poluare“Nivel posibil al poluarii , caracteristic unei zone date , variabil in functie de conditiilemeteorologice si orografice , care poate fi atins in prezenta unei surse de poluare de oanumita intensitate ; se defineste in mai multe moduri , functie de intensitatea emisiilor”.

Prag de actiune“Concentratie minima a unui poluant in aer la care apar primele efecte decelabile asupraomului si mediului inconjurator”.

Protectie a aerului“Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative”.

Raportul de mediu“Parte a documentatiei anumitor planuri sau programe care identifică, descrie şievaluează potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planuluisau programului, precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerareobiectivele şi aria geografică ale planului sau programului.”

Sursa de poluare“Loc , proces sau activitate care genereaza poluanti”.

Titularul activitatii“Persoana fizica sau juridica raspunzatoare legal pentru desfasurarea unei activitati , prindrepturi de proprietate , concesiune sau alta forma de imputernicire legala asupra dreptului defolosinta a amplasamentului si/sau instalatiilor supuse procedurii de autorizare”.

raport de mediu - agentia pentru protectia mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/25475_raport mediu mid...

Documents