Contract nr.

R930/20.12.20122013

RAPORT FOCUS – GROUPSchimbarea emergentă și/sau dezvoltare

sustenabilă în administrația publică românească – dihotomie sau

complementaritate?

Conf. univ. dr. Dragoş JALIU Lector univ. dr. Adelina DUMITRESCU

Dr. Bogdan Ionuţ BERCEANU

Proiect: Dezvoltarea sustenabilă: o nouă paradigmă pentru administraţia publică românească. Perspective interdisciplinare şi dimensiuni europene. Competiţia de granturi – Cercetători în formare SNSPA/FAP 2012. Perioadă desfăşurare 2012-2014. Autoritate contractantă: SNSPA

]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

20

13

CUPRINS

1. CONSIDERAŢII GENERALE..................................................................................................................3

2. OBIECTIVE................................................................................................................................................8

OBIECTIV GENERAL...............................................................................................................................8

OBIECTIVE SPECIFICE...........................................................................................................................8

3. METODOLOGIA CERCETĂRII..............................................................................................................9

4. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ SUSTENABILĂ. DIMENSIUNI SPECIFICE......................................11

5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.........................................................................................................14

2

20

13

Intrarea României într-o etapă care este marcată, printre altele, de definirea unor politici de dezvoltare în contextul globalizării, precum şi lărgirea ariei de intervenţie a statului în societate, au determinat evoluţii importante în preocupările specialiştilor din domeniul ştiinţelor socio-umane şi administrative.

În acest sens, proiectul „Dezvoltarea sustenabilă: o nouă paradigmă pentru administraţia publică românească. Perspective interdisciplinare şi dimensiuni europene” derulat în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative aduce o contribuţie importantă şi dezirabilă.

Unul dintre obiectivele specifice ale proiectului, reprezentat în acest sens prin obiectivul nr. 2, vizează „elaborarea instrumentelor şi a cadrului integrat de analiză, care să permită, atât analiza calitativă, cât şi cea cantitativă a administraţiei publice din perspectiva dezvoltării sustenabile”.

În vederea realizării acestui obiectiv, proiectul prevede în cadrul activităţilor organizarea de focus-group-uri cu stakeholderii implicaţi în dezvoltarea administraţiei publice.

Un aspect important îl constituie identificarea din perspectivă europeană a indicatorilor-cheie de dezvoltare sustenabilă la nivelul administraţiei publice, utilizând un instrumentar metodologic cu o componentă cantitativă, respectiv calitativă, angrenate, aşa cum arată şi figura de mai jos, în vederea diseminarii rezultatelor.

3

1. CONSIDERAŢII GENERALE

20

13

Figura 1. Angrenarea circuitului focus – group-ului

Pe data de 25 octombrie 2013 echipa de proiect a organizat desfășurarea focus-group-ului cu tema Schimbarea emergentă și/sau dezvoltare sustenabilă în administrația publică românească – dihotomie sau complementaritate?

4

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Conferinței Internaționale „PROBLEME ACTUALE ALE SPAȚIULUI POLITICO-JURIDIC AL UE“ organizată de Societatea Română de Drept European, în parteneriat cu SNSPA/Facultatea de Administrație Publică, Editura Wolters Kluwer România, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere“ (Chișinău-Republica Moldova), International Association of Public and Nonprofit Marketing (Spania), Asociația Oamenilor de Știință din România, Institutul European din România și cu sprijinul Primăriei Municipiului București.

20

13

La eveniment au fost invitați să participe reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, cadre didactice universitare, studenți etc. Deși au fost invitați, la focus-group nu au participat reprezentanți ai sectorului privat.

Activitatea desfășurată în cadrul focus-group-ului a fost realizată sub coordonarea membrilor echipei de proiect, conf.univ.dr. Dragoș Jaliu și lect.univ.dr. Adelina Dumitrescu, precum și a dr. Bogdan Berceanu.

Realizarea acestui focus-group ne-a permis îmbogățirea informațiilor obținute în urma desfășurării Atelierului de lucru asupra sustenabilității administrației publice românești „Linii de acțiune – orizont 2020” desfășurat în luna iunie 2013.

5

În acest sens, momentul de referință l-a constituit anul 1987, an în care a fost publicat Raportul Brundtland („Viitorul nostru comun”) care definea conceptul dezvoltării sustenabile prin „satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifica abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Acest raport a stat la baza cercetărilor ulterioare cu privire la includerea principiilor sustenabilităţii în valorile, strategiile şi modelele dezvoltate atât la nivel naţional, cât şi european.

20

13

Introducerea specialiştilor, respectiv a participanţilor în tema focus-group-ului în vederea obţinerii celor mai bune intervenţii, a avut la bază consultarea literaturii de specialitate şi oferirea unor concepte generale.

Pentru a releva eforturile pe care Romania trebuie să le depună cu scopul recuperării decalajelor în raport cu progresele și nivelul atins de celelalte state membre UE pe calea dezvoltării unei administrații publice sustenabile, a fost accentuată importanță acordată de Uniunea Europeană conceptului de dezvoltare durabilă, devenit obiectiv politic al Uniunii Europene, începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht.

Au fost de asemenea, rememorate principalele etape parcurse de către instituțiile europene în adoptarea principiilor, obiectivelor și liniilor de acțiune pentru implementarea și consolidarea dezvoltării durabile în contextul globalizării.

Adoptarea de către Consiliul European de la Goteborg a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002;

Demararea în anul 2005 de către Comisia Europeană a unui proces de revizuire a Strategiei, progreselor înregistrate dupa 2001 fiind evaluate critic într-un raport publicat în luna februarie 2005, raportul cuprinzând și un set de direcții de acțiune de urmat în continuare.

Puncte slabe evidențiate în raportul Comisiei ce reflectă tendințe nesustenabile: schimbările climatice, amplificarea

6

20

13

fenomenului de sărăcie și excluziune socială, epuizarea resurselor naturale etc.

Adoptarea de către șefii de state și guverne ai țărilor Uniunii Europene a Declarației privind liniile directoare ale dezvoltării sustenabile, care încorporează Agenda de la Lisabona, revizuită, pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă;

Prezentarea de către Comisia Europeană, la 13 decembrie 2005, a propunerii de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001;

Adoptarea de către Consiliul European, la 9 iunie 2006, a Strategiei de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă Extinsă.

Obiectivul central a documentului: îmbunătăţirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare.

Mijloc de atingere a obiectivului: crearea unor comunități sustenabile capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient, cu scopul asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.

Așa cum este menționat și în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-20301,

1 Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, București, 2008, p.12.

7

20

13

Strategia UE pentru Dezvoltare Sustenabilă, reprezintă fundamentul Strategiei Naţionale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona și se dorește a fi un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru opinia publică, în scopul schimbării comportamentului în societatea europeană şi, respectiv, în societatea românească şi implicării active a factorilor decizionali, publici şi privaţi, precum și a cetăţenilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării sustenabile.

8

20

13

2. OBIECTIVE

OBIECTIV GENERAL

Identificarea informațiilor asupra diferitelor procese ce se impun pentru adaptarea administraţiei publice la cerinţele unei dezvoltări sustenabile, adaptare care astăzi însoţeşte tot mai pregnant, proiectul colectiv denumit modelul european de administraţie publică.

Explorarea nevoilor și intereselor nesatisfăcute și a expectativelor clienților/beneficiarilor serviciilor publice furnizate de către administrația publică românească.

OBIECTIVE SPECIFICE

Cunoașterea percepției pe care o au cetățenii asupra capacității administrației publice româneaști de a furniza servicii publice sustenabile:

puncte forte și slabe;

oportunități și amenințări;

elemente determinante.

9

20

13

Identificarea cerințelor furnizorilor/beneficiarilor serviciilor publice cu scopul capacitării administrației publice românești.

10

20

13

Delimitare metodologică

Pentru a atinge obiectivele propuse, a fost inițiat un studiu cu caracter calitativ-exploratoriu fundamentat pe baza tehnicii focus - group.

Această metodologie permite delimitarea categoriilor, setului de criterii și a percepțiilor furnizorilor/beneficiarilor serviciilor publice, față de tema supusă dezbaterii.

Pentru a delimita și preciza aceste comportamente, atitudini și percepții din partea intervievaților, a fost implementată metoda focus - group cu grup țintă.

Instrumentarul metodologic a inclus pe agenda de lucru o serie de teme de interes puse în discuţie de către organizatori pentru a identifica instrumentele şi indicatorii-cheie de dezvoltare sustenabilă la nivelul administraţiei publice, problematicile specifice, supuse dezbaterii și ilustrate de următorul ghid de interviu:

1. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele trăsături ale dezvoltării sustenabile? 

2. Dintre componentele identificate de dumneavoastră, care sunt specifice, exclusiv administraţiei publice?

3. Consideraţi relevantă cercetarea asupra gradului de sustenabilitate a administraţiei publice, alături de eficienţă, eficacitate şi echitate socială,

11

3. METODOLOGIA CERCETĂRII

20

13

din perspectiva creionării unui model de administraţie publică europeană?

4. În ce măsură apreciaţi că procesul de schimbare la care este supusă administraţia publică din România, în contextul integrării în UE, asigură sustenabilitatea administraţiei?

5. Cum se poate construi o administratie publică sustenabilă în limitele impuse de criza economică?

6. Cum percepeţi gradul de implementare a celor doi indicatori de dezvoltare sustenabilă, participarea cetăţenească şi echitatea, din punct de vedere juridico-organizatoric de către administraţia publică din România?

Pentru completarea informațiilor și conturarea unor concluzii consolidate, ghidul de interviu a fost postat și pe pagina web a Societății Române de Drept European (SRDE).

Grup țintă

Grupul obiectiv de studiu a fost compus din:

Femei și bărbați, cadre didactice universitare și studenți;

Reprezentanți administrația publică centrală și locală.

Numărul și structura grupului

Numărul participanţilor în cadrul focus – group-ului a fost de minim 20, reunind specialiştii din administraţia publică centrală şi locală, printre care menţionăm reprezentanţii instituţiilor: Societatea Română de Drept European, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Valahia” din Târgovişte, Universitatea din Piteşti, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, Institutul de Studii

12

20

13

Europene din Florenţa, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative etc.

Perioada de evaluare

Activitățile Focus – group-ului s-au desfășurat în data de 25 octombrie 2013.

13

20

13

4. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ SUSTENABILĂ. DIMENSIUNI SPECIFICE

Pentru început, participanţii la discuţie au apreciat preocupările mediului academic pentru elaborarea instrumentelor şi a cadrului integrat de analiză, care să permită, atât analiza calitativă, cât şi cea cantitativă a administraţiei publice din perspectiva dezvoltării sustenabile.

Din tematica principală abordată, s-au remarcat următoarele direcții de intervenţii:

Clarificarea conceptului de administraţie publică sustenabilă;

Ideile de promovare a unei administraţii publice bazate pe cunoaştere;

Necesitatea perfecţionării cadrului organizatoric şi legislativ în administraţia publică;

Problematica selectării „mai bune” a personalului de conducere din acest sector de activitate;

Creionarea direcţiilor de evoluţie viitoare a administraţiei publice din România, şi în mod special, a procesului de europenizare a administraţiei publice.

14

20

13

15

Problema prinicipală ridicată în cadrul discuţiilor a fost lipsa unor indicatori de măsurare a sustenabilităţii dezvoltării administraţiei publice.

Aceeași concluzie a fost desprinsă și în urma centralizării răspunsurilor colectate ca urmare a postării ghidului de interviu pe site-ul SRDE și care au provenit de la un număr de 278 de respondenți.

20

13

În urma analizei şi discuţiilor, au fost conturate mai multe soluţii posibile axate în special pe bună guvernare prin transparenţă, deschidere, eficienţă şi eficacitate, participare cetăţenească în condiţii de echitate.

Măsurarea eficacităţii acestor parametrii, precum şi instrumentele şi metodele specifice utilizării lor în asigurarea sustenabilităţii dezvoltării administraţiei publice pot reprezenta teme de interes în cercetările ulterioare întreprinse de mediul academic.

De asemenea, un alt aspect important adus în discuţie a fost relaţia care există între dezvoltarea sustenabilă şi autonomia financiară a instituţiilor publice, şi în ce măsură aceasta din urmă o poate garanta pe prima, în contextul vulnerabilităţii financiare a administraţiei publice (apreciată ca punct slab al acestui sistem) survenite în urma crizei economico-financiare.

Astfel, participanţii din partea instituţiilor publice au fost în unanimitate de acord asupra faptului că autonomia financiară este condiţie sine-qua-non pentru asigurarea dezvoltării sustenabile.

Fără a se fi respins această ipoteză s-a subliniat faptul că autonomia financiară nu este singură responsabilă pentru asigurarea sustenabilităţii dezvoltării administraţiei publice, fiind necesare o multitudine de alte instrumente şi mijloace, apreciate atât ca puncte forte cât și ca oportunități ale mediului intern și extern al sistemului administrației publice, dintre care menţionăm planificarea, educaţia şi implicarea cetăţenească, controlul intern şi

16

20

13

extern, intensificarea proceselor de europenizare a administraţiei şi altele.

În vederea obţinerii autonomiei financiare, s-a pus un accent deosebit pe mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru finanţarea investiţiilor necesare îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice furnizate şi apropierii activităţilor administraţiei publice de nevoile şi aşteptările cetăţenilor.

Şi aici se întrevăd oportunităţi de implicare a mediului academic în procesul de dezvoltare a administraţiei publice, axat pe coordonatele de sustenabilitate, autonomie financiară şi apropiere faţă de cetăţean.

Prin instrumentarul propriu de cercetare şi evaluare, mediul academic aduce o contribuţie substanţială procesului de modernizare a administraţiei publice româneşti.

17

20

13

Problematica supusă dezbaterii în cadrul focus – group -ului a trezit un interes real din partea participanţilor prin prisma perspectivelor conturate în cadrul discuțiilor, care au ca pivot central implicarea stakeholders-lor în evenimentele viitoare organizate de echipa de proiect în vederea promovării şi elaborării unui model de dezvoltare sustenabilă aplicabil administraţiei publice româneşti.

Din dezbaterile desfăşurate au rezultat următoarele elemente centrale ce trebuie consolidate pentru conturarea acestui model:

Perfecţionarea sistemului de pregătire a tuturor persoanelor care lucrează în sistemul administrației publice;

Creșterea gradului de utilizare a sistemelor informatice pentru o mai bună fundamentare a a deciziilor;

Promovarea unor acţiuni care să susţină parteneriatul public-privat în administraţia publică.

Atingerea dezideratului de sustenabilitate în dezvoltarea administraţiei publice s-a conturat a fi una dificilă fără implicarea activă a mediului academic, respectiv a cercetătorilor în domeniu.

Mijloacele metodologice specifice, dar şi suportul teoretic de care acesta dispune şi pe care le poate pune la dispoziţia stakeholderilor implicaţi în dezvoltarea administraţiei publice, contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor menţionate în

18

5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

20

13

strategiile de dezvoltare organizațională a administraţiei publice, urmărind îndeaproape obiectivele Strategiei Europa 2020.

19

20

13

20

Proi

ect:

Dezv

olta

rea

sust

enab

ilă: o

nou

ă pa

radi

gmă

pent

ru a

dmin

istra

ţia p

ublic

ă ro

mân

easc

ă. P

ersp

ectiv

e in

terd

isci

plin

are

şi di

men

siuni

eur

open

e. C

ompe

tiţia

de

gran

turi

– Ce

rcet

ător

i în

form

are

SNSP

A/FA

P 20

12.

Perio

adă

desf

ăşur

are

2012

-201

4. A

utor

itate

cont

ract

antă

: SN

SPA

20

13

BUCUREȘTI

21