1

Raport de monitorizare a presei privind

DEZBATEREA “România între Crimeea și Transnistria.

Republica Moldova, încotro?”

În data de 27 martie 2014, Casa Oamenilor de Știință a găzduit dezbatera“România

între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro?”, organizată de către Fundația

Universitară a Mării Negre (sub egida Academiei Române) împreună cu ziarul Adevărul şi cu

sprijinul Companiei Purcari.

Ca urmare a acestui eveniment, în presa scrisă din România şi din Republica Moldova au

apărut o serie de articole.

Mai jos găsiţi prezentate articolele anterioare evenimentului şi cât cele post-eveniment.

Monitorizarea presei scrise a fost realizată în perioada 20 martie 2014- 29 martie 2014.

2

1) Sanuuitam.blogspot.ro

Link: http://sanuuitam.blogspot.ro/2014/03/romania-intre-crimeea-si-transnistria.html

Data: 20 martie 2014

Continut:

Romania intre Crimeea si Transnistria...

Fundatia Universitara a Marii Negre

...Republica Moldova, incotro ?

Casa Oamenilor de Stiinta, Bucuresti

3

27 martie 2014

Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbatereaRomânia

între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora

16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de

Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre

România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor

din bugetul rus pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precumși cea a

efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei.

Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și

de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul www.privesc.eu

Vorbitori:

• Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a

Mării Negre (FUMN)

• Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională

• Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa

• Darie Cristea, Universitatea din București

• Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România

• Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

• Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice

• Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert

economic

• Remus Ştefureac, director general Inscop Research

4

• Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România – TBC

• Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România – TBC

• Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC

5

2) Ir-report.ro

Link: http://ir-report.ro/index.php/recomandari/evenimente/137-dezbatere-romania-intre-

crimeea-si-transnistria-republica-moldova-incotro

Data: 24 martie 2014

Continut:

Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul organizează dezbaterea „România între

Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la

Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop

Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De

asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus

6

pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după

încorporarea Crimeei.

Sunt invitați ambasadorul Sergiu Celac, ambasadorul Ioan Donca, Iulian Fota (consilier

prezidențial), Silviu Neguț (prof. universitar ASE).

Evenimentul va putea fi, de asemenea, urmărit live via www.privesc.eu.

7

3) Agerpress

Link: http://www.agerpres.ro/politica/2014/03/27/rusia-dovedeste-prin-actiunile-sale-in-

crimeea-ca-este-o-tara-care-creeaza-realitati-geopolitice-experti--21-32-48

Data: 27 Martie 2014

Continut:

http://www.agerpres.ro/politica/2014/03/27/rusia-dovedeste-prin-actiunile-sale-in-crimeea-ca-

este-o-tara-care-creeaza-realitati-geopolitice-experti--21-32-48

Rusia dovedește, prin acțiunile sale în Crimeea, că este o țară care creează realități geopolitice

(experți)

joi, 27 Mar 2014

Rusia a dovedit, prin acțiunile sale în Crimeea, că este o țară care creează realități geopolitice, iar

realitatea anexării acestei peninsule este în prezent un fapt împlinit acceptat de statele

occidentale, chiar dacă oficial ele nu o recunosc. Acest nou context regional și implicațiile sale

pentru România și Republica Moldova au fost abordate joi la dezbaterea 'România între Crimeea

și Transnistria. Republica Moldova încotro?', organizată de Fundația Universitară a Mării Negre

și ziarul Adevărul.

8

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Din punct de vedere 'geopolitic s-a făcut un pas care, aparent în acest moment, este ireversibil', a

apreciat fostul ambasador al României la Moscova, Ioan Donca, avertizând totodată că actualele

sancțiuni impuse Moscovei de statele occidentale vor fi ineficiente, întrucât Rusia are capacitatea

de a suporta represalii.

La rândul său, Sergiu Celac, fost ministru de externe, a susținut că în acest moment 'principalii

actori se află într-o fază de poziționare' și este greu de anticipat care vor fi reacțiile și pașii lor

următori. Dar diplomatul român a subliniat că, în general în politica internațională, situațiile

conflictuale se încheie cu o 'reglementare la pachet', un astfel de pachet cuprinzând mai multe

componente, unele publice, altele care rămân secrete. În opinia sa, interesul esențial al României

este ca acest pachet, ce ar putea fi negociat în prezent între actorii implicați, să prevadă

retragerea trupelor ruse din Transnistria, respectiv trupele armatei a 14-a.

Ucraina a acceptat în anul 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să renunțe la arsenalul

nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice în schimbul garanțiilor de securitate din

partea Rusiei, SUA și a Marii Britanii. Dar intervenția militară rusă în Crimeea a arătat că nu

acordurile internaționale sunt cele mai importante pentru asigurarea securității unei țări, ci

posibilitățile proprii ale statului național de a descuraja o agresiune externă, a remarcat ziaristul

Emil Hurezeanu, vorbind despre un sentiment de 'siguranță suspectă' pe care România îl are de

când a devenit membru NATO. În consecință, una dintre implicațiile crizei din Crimeea pentru

România este că guvernul de la București va trebui să acorde mai multă atenție capacității

armatei sale de a face față unor eventuale situații de acest fel.

Dincolo de aspectele de securitate, fiecare actor implicat mai mult sau mai puțin vizibil în criza

ucraineană își are propriile interese economice. Un caz notabil este cel al Germaniei, de poziția

9

căreia depinde orice acțiune de răspuns a Uniunii Europene față de anexarea Crimeii. Relațiile

economice strânse dintre Berlin și Moscova, reflectate nu doar în dependența Germaniei față de

gazele rusești, fac improbabile noi sancțiuni europene. Germania se bazează pe 'loialitatea

contractualistă' a Rusiei, mai mult decât pe cea a Poloniei, de exemplu, a sintetizat ziaristul Emil

Hurezeanu natura acestor relații. Și Silviu Neguț, profesor universitar, a amintit că Germania a

sprijinit Rusia să creeze un 'clește energetic' în Europa cu ajutorul gazoductelor North Stream și

South Stream.

Pe de altă parte, conform unor sondaje prezentate de Darie Cristea, coordonator de proiecte în

cadrul INSCOP Research, peste jumătate dintre germani manifestă înțelegere față de interesele

Rusiei și consideră că alipirea Crimeii la Rusia trebuie acceptată. În schimb, în sondajele

efectuate în Statele Unite între 40% și 60% dintre cei intervievați se arată nemulțumiți de modul

în care Administrația Obama a gestionat criza din Crimeea.

Referitor la riscurile ce se prefigurează în fața Republicii Moldova în acest context regional și

internațional, Antonia Colibășanu, expert în cadrul Stratfor — Europa, estimează că Rusia nu se

va angaja într-o operațiune militară în Transnistria, întrucât deține deja controlul acestei regiuni,

dar nu exclude o 'opțiune mai soft', cum ar fi acțiuni politice înaintea semnării Acordului de

asociere a Republicii Moldova la UE.

Și Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, a subliniat că pentru

Republica Moldova pericolul imediat nu este unul militar, ci mai degrabă acțiunile Rusiei în

perspectiva alegerilor din luna noiembrie. Astfel, în condițiile în care, conform ultimelor sondaje,

comuniștii sunt cotați cu circa 47% din intențiile de vot, iar formațiunile proeuropene cu 44-45%,

dacă Rusia ar permite locuitorilor din Transnistria să participe la scrutin, atunci aceștia din urmă

ar putea înclina decisiv balanța rezultatelor alegerilor în favoarea Moscovei. Însă el a atras

atenția că pentru Republica Moldova un pericol mai mare decât Transnistria poate fi Găgăuzia,

unde s-ar fi creat și unele miliții locale.

Cât despre situația României, Antonia Colibășanu a subliniat că diplomația românească trebuie

să dea dovadă de creativitate și să valorifice la maximum parteneriatul strategic cu SUA, dar și

parteneriatele strategice regionale, cum este de exemplu cel cu Polonia, țară ce s-a implicat activ

în criza ucraineană, dar care, în opinia sa, a făcut pași foarte mici față de România în ce privește

Republica Moldova.

Însă România a dovedit de-a lungul istoriei, inclusiv în cel de-al Doilea Război Mondial și în

perioada comunistă, că are capacitatea de a se adapta din mers la noile realități de politică

externă și poate da dovadă de flexibilitate și elasticitate, iar acestea pot fi atuuri în adaptarea la

noul context regional, a conchis Emil Hurezeanu.

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)

10

4) Caleaeuropeana.ro

Link: http://www.caleaeuropeana.ro/dezbaterea-romania-intre-crimeea-si-transnistria-republica-

moldova-incotro-27-martie-ora-1600/

Data: 27 Martie 2014

Continut:

Dezbaterea ”România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro?”, 27 martie, ora 16:00

Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea „România între

Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în data de 27 martie 2014, ora 16.00,

la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop

Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectuluiAdevărul despre România. De

asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus

pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după

încorporarea Crimeei.

11

Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și de Ion

M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul http://www.privesc.eu

Vorbitori:

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării

Negre (FUMN)

Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională

Antonia Colibăşanu, Stratfor – Europa

Darie Cristea, Universitatea din București

Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România

Emil Hurezeanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre

(FUMN)

Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice

Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic

Remus Ştefureac, director general Inscop Research

Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România – TBC

Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România -TBC

Persoană de contact: Nicolae Ţîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel.0755 087 185

Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari!

Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile

12

5) Ispri.ro

Link: http://www.ispri.ro/events/fundatia-universitara-a-marii-negre-si-ziarul-adevarul-va-

invita-la-dezbaterea-romania-intre-crimeea-si-transnistria-republica-moldova-incotro-in-data-de-

27-martie-2014-ora-16-00-la-casa-oame/

Data: 27 martie 2014

Continut:

Fundația Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea “România între

Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la

Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9, sector 1, București)

Perioada: 2014-03-27 -

Organizator: Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul

13

Loc de desfășurare: Casa Oamenilor de Ştiinţă

Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă

invită la dezbaterea „România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în

data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector

1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop

Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De

asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus

pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după

încorporarea Crimeei.

Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și deIon

M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ulwww.privesc.eu

Vorbitori:

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării

Negre (FUMN)

Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională

Antonia Colibăşanu, Stratfor – Europa

14

Darie Cristea, Universitatea din București

Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România

Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice

Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic

Remus Ştefureac, director general Inscop Research

Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România – TBC

Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România – TBC

Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC

Persoană de contact: Nicolae Ţîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel. 0755 087 185

Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari!

Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile

15

6) Pinvents.com

Link: https://pinvents.com/event/281174688716537/dezbatere-romnia-ntre-crimeea-i-transnist

Data: 27 martie 2014

Continut:

Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea „România între

Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la

Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop

Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De

asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus

pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după

încorporarea Crimeei.

16

Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și de Ion M.

Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul www.privesc.eu

Vorbitori:

• Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei

Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre

(FUMN)

• Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională

• Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa

• Darie Cristea, Universitatea din București

• Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România

• Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

• Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice

• Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic

• Remus Ştefureac, director general Inscop Research

• Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România – TBC

• Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România – TBC

• Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC

Persoană de contact: Nicolae Țîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel. 0755 087 185

Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari!

Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile

17

7) Linl.md

Link: http://link.md/stire-privesceu-dezbatere-organizat-de-funda-ia-universitar-a-m-rii-

negre-cu-tema-rom-nia-ntre-crimeea-i-transnistria-republica-moldova-ncotroa

Data: 27 martie 2014

Continut:

18

8) Etleboro.org

Link: http://etleboro.org/ro/!/!/14123936

Data: 27 martie 2014

Continut:

19

9) Press-mania.ro

Link: http://www.press-mania.ro/stiri/politica/rusia-dovedeste-prin-actiunile-sale-in-crimeea-ca-

este-o-tara-care-creeaza-realitati-geopolitice-experti-379693.html

Data: 27 martie 2014

Contact:

20

10) E-stireazilei.ro

Link: http://www.e-stireazilei.ro/stire.aspx?id=8097178&titlu=Rusia-dovedeste-prin-actiunile-

sale-in-Crimeea-ca-este-o-tara-care-creeaza-realitati-geopolitice-experti&sub=

Data: 27 martie 2014

Continut:

21

11) Magazinistoric.ro

Link: http://www.magazinistoric.ro/romania-intre-crimeea-si-transnistria-republica-

moldova-incotro-3811/

Data: 28 martie

Continut:

România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro?

Publicat în 28/03/2014 de admin

Fundaţia Universitară a Mării Negre vă invită la dezbaterea „România între Crimeea şi

Transnistria. Republica Moldova, încotro?” în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa

Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

22

12) Epochtimes-romania.com

Link: http://epochtimes-romania.com/news/dan-dungaciu-rusia-nu-va-lua-transnistria-

pentru-ca-deja-o-are---214871

Data: 28 martie 2013

Continut:

23

Dan Dungaciu: ”Rusia nu va lua Transnistria pentru că deja o are”

28.03.2014

Matei Dobrovie

Casa Oamenilor de Ştiinţă (COS), dezbateri dedicate Republicii Moldova (Florin Eşanu/Epoch

Times)

”Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, în care

solicita examinarea posibilităţii anexării Transnistriei la Federaţia Rusă, nu era destinată

să ajungă undeva. Ea nu are nicio valoare pentru recunoaşterea Transnistriei. Rusia putea

să folosească alte referendumuri mai vechi dacă voia”, a susţinut Dan Dungaciu,

preşedintele Institutului de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei

Române, în cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia Mării Negre.

Politologul a susţinut în contextul dezbaterii ”România între Crimeea şi Transnistria. Republica

Moldova, încotro” că pericolul pentru Republica Moldova nu este cel militar, dar că Federaţia

Rusă va recurge la alte mijloace pentru a bloca parcursul european al ţării. ”Ajunge ca Tiraspolul

să lase cetăţenii din Transnistria să voteze în alegerile din R.Moldova iar cu cele 5-7%

suplimentare, forţele politice pro-est ar putea câştiga”, a explicat Dungaciu. Mai mult, el a arătat

că Găgăuzia ”e o chestiune nouă” cu un potenţial destabilizator şi mai mare decât Transnistria. O

altă vulnerabilitate este legată de lipsa oricăror garanţii de securitate pentru R.Moldova, ceea ce

implică că ”în momentul acesta Chişinăul nu poate face nimic, ci caută la SUA şi NATO nişte

garanţii de securitate, dar nu poţi să foloseşti NATO ca manta de vreme rea şi în rest să-l

respingi”.

24

”Rusia a cheltuit aproximativ 10 miliarde de dolari în 20 de ani pentru a menţine Transnistria la

un nivel de performanţă economică catastrofal. Dacă Crimeea ar fi rămas în aceşti ani a Rusiei

s-ar fi cheltuit 50 de miliarde de dolari pentru ea” - Petrişor Peiu.

Expertul consideră că cea mai mare provocare a Republicii Moldova este internă, legată de faptul

că în sondaje comuniştii conduc cu 47%, în timp ce forţele democratice însumate au aproximativ

44%. El prognozează că pe fondul evoluţiilor din Ucraina, NATO va deveni o temă importantă

de campanie, chiar dacă nimeni nu vorbea despre ea până acum, pentru că 25% dintre moldoveni

se declară potrivit unui recent sondaj Magenta pentru aderarea la Alianţă.

Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României şi expert economic, a

susţinut că Rusia trebuie mai întâi să ”digere” Crimeea şi nu va anexa prea curând Transnistria.

El a făcut o analiză a costurilor anexării Crimeei pentru Rusia şi o paralelă între Crimeea şi

Transnistria.

Peiu a schiţat portretul economic al Crimeei, al cărui PIB se bazează mai ales pe turism, industrie

alimentară şi agricultură. ”60% din PIB-ul Republicii Autonome Crimeea provine din industria

alimentară şi agricultură, iar 20% din turism. PIB-ul agreat al Republicii Autonome şi al

Sevastopolului este de 6 miliarde de dolari, în condiţiile în care Sudul Ucrainei produce

împreună cu Crimeea un PIB agregat de 22 miliarde de dolari”, a explicat el.

Economistul a mai arătat că Transnistria are un PIB de un miliard de dolari, la o populaţie de

jumătate de milion, şi un PIB per capita de 2.000 de dolari, mai mic decât în Crimeea. În plus,

din punct de vedere demografic Transnistria stă catastrofal, cu 138.000 de pensionari la 104.000

populaţie activă. Raportul actual între PIB-ul Transnistriei şi cel al Republicii Moldova este de

1/7, iar cheltuielile din bugetul transnistrean sunt duble faţă de venituri.

Federaţia Rusă este obligată să acorde anual un ajutor umanitar de 27 de milioane de dolari

Transnistriei pentru a o ţine pe linia de plutire. În plus, în 2012, Moscova a alocat 30 de milioane

de dolari Băncii Centrale Transnistrene pentru stabilizarea cursului monedei locale.

”Rusia a cheltuit aproximativ 10 miliarde de dolari în 20 de ani pentru a menţine Transnistria la

un nivel de performanţă economică catastrofal. Dacă Crimeea ar fi rămas în aceşti ani a Rusiei s-

ar fi cheltuit 50 de miliarde de dolari pentru ea”, susţine Peiu.

Economistul a subliniat că după anexare, Rusia va avea costuri de 22,5 miliarde de dolari în

următorii 20 de ani, pentru că va trebui să egalizeze pensiile şi salariile bugetarilor din Crimeea.

iar ”bugetul federal al Rusiei are un deficit de 12 miliarde de dolari”. Ca urmare, deficitul

bugetar al Rusiei va creşte cu 20%, dacă Moscova va cheltui pentru Crimeea peste 2 miliarde de

dolari pe an.

25

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac a susţinut că pentru România o Ucraina şi

o Republica Moldova suverane şi puternice sunt o chestiune de interes naţional. În opinia sa,

România ar trebui să insiste pe retragerea trupelor ruseşti staţionate ilegal în Transnistria, în

ciuda angajamentului luat de autorităţile ruseşti şi a legislaţiei Republicii Moldova.

Şi ambasadorul Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării

Negre (FUMN), a împărtăşit opinia lui Dan Dungaciu, susţinând că ”Rusia nu va renunţa la

Ucraina, dar nu cred că va merge mai departe. Anexarea Transnistriei nu este în interesul ei,

pentru ca aceasta deja îi aparţine. Iar acum trebuie să digere anexarea Crimeei”. Pe aceeaşi linie

s-a situat şi Antonia Colibăşanu de la Stratfor care a susţinut că ” o Transnistrie, ca a doua

Crimee, nu foloseşte Rusiei, Rusia având deja frontieră pe Nistru prin aceasta, şi mai curând

Moscova ar putea recurge la o opţiune mai soft” precum folosirea factorilor politici interni.

Jurnalistul Emil Hurezeanu a afirmat că ”dacă ar fi existat înainte un plan de federalizare a

Ucrainei între Vest şi ruşi, poate conflictul din Crimeea n-ar fi existat”. În prezent, el consideră

că există şi oportunitatea ca România şi Ucraina să dezvolte ”o relaţie mai sinceră şi mai

apropiată”.

Profesorul Silviu Neguţ în schimb a susţinut că ”federalizarea Republicii Moldova ar fi proastă

pentru că orice parte s-ar putea retrage când vrea”. În privinţa Ucrainei, Neguţ consideră că

”Rusia a dorit să prindă această ţară într-un cleşte pentru că era o contrapondere la Rusia

mesianică. Iar Germania a consolidat acest cleşte energetic al Rusiei prin conducte ca North

Stream”.

Expertul a concluzionat că ”Rusia a înghiţit o zonă prea mare şi trebuie s-o digere, abia apoi

putând să acţioneze în privinţa Transnistriei”.

26

13) Financiarul.ro

Link: http://www.financiarul.ro/2014/03/28/rusia-dovedeste-prin-actiunile-sale-in-crimeea-ca-

este-o-tara-care-creeaza-realitati-geopolitice/

Data: 28 martie 2014

Continut:

Rusia dovedeşte, prin acţiunile sale în Crimeea, că este o ţară care creează realităţi geopolitice

28 martie 2014

Extern

Rusia a dovedit, prin acţiunile sale în Crimeea, că este o ţară care creează realităţi

geopolitice, iar realitatea anexării acestei peninsule este în prezent un fapt împlinit acceptat

de statele occidentale, chiar dacă oficial ele nu o recunosc. Acest nou context regional şi

implicaţiile sale pentru România şi Republica Moldova au fost abordate joi la dezbaterea

‘România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova încotro?’, organizată de

Fundaţia Universitară a Mării Negre şi ziarul Adevărul. Din punct de vedere ‘geopolitic s-a făcut un pas care, aparent în acest moment, este ireversibil’, a

apreciat fostul ambasador al României la Moscova, Ioan Donca, avertizând totodată că actualele

sancţiuni impuse Moscovei de statele occidentale vor fi ineficiente, întrucât Rusia are capacitatea

de a suporta represalii.

27

La rândul său, Sergiu Celac, fost ministru de externe, a susţinut că în acest moment ‘principalii

actori se află într-o fază de poziţionare’ şi este greu de anticipat care vor fi reacţiile şi paşii lor

următori. Dar diplomatul român a subliniat că, în general în politica internaţională, situaţiile

conflictuale se încheie cu o ‘reglementare la pachet’, un astfel de pachet cuprinzând mai multe

componente, unele publice, altele care rămân secrete. În opinia sa, interesul esenţial al României

este ca acest pachet, ce ar putea fi negociat în prezent între actorii implicaţi, să prevadă

retragerea trupelor ruse din Transnistria, respectiv trupele armatei a 14-a.

Ucraina a acceptat în anul 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să renunţe la arsenalul

nuclear moştenit după destrămarea Uniunii Sovietice în schimbul garanţiilor de securitate din

partea Rusiei, SUA şi a Marii Britanii. Dar intervenţia militară rusă în Crimeea a arătat că nu

acordurile internaţionale sunt cele mai importante pentru asigurarea securităţii unei ţări, ci

posibilităţile proprii ale statului naţional de a descuraja o agresiune externă, a remarcat ziaristul

Emil Hurezeanu, vorbind despre un sentiment de ‘siguranţă suspectă’ pe care România îl are de

când a devenit membru NATO. În consecinţă, una dintre implicaţiile crizei din Crimeea pentru

România este că guvernul de la Bucureşti va trebui să acorde mai multă atenţie capacităţii

armatei sale de a face faţă unor eventuale situaţii de acest fel.

Dincolo de aspectele de securitate, fiecare actor implicat mai mult sau mai puţin vizibil în criza

ucraineană îşi are propriile interese economice. Un caz notabil este cel al Germaniei, de poziţia

căreia depinde orice acţiune de răspuns a Uniunii Europene faţă de anexarea Crimeii. Relaţiile

economice strânse dintre Berlin şi Moscova, reflectate nu doar în dependenţa Germaniei faţă de

gazele ruseşti, fac improbabile noi sancţiuni europene. Germania se bazează pe ‘loialitatea

contractualistă’ a Rusiei, mai mult decât pe cea a Poloniei, de exemplu, a sintetizat ziaristul Emil

Hurezeanu natura acestor relaţii. Și Silviu Neguţ, profesor universitar, a amintit că Germania a

sprijinit Rusia să creeze un ‘cleşte energetic’ în Europa cu ajutorul gazoductelor North Stream şi

South Stream.

Pe de altă parte, conform unor sondaje prezentate de Darie Cristea, coordonator de proiecte în

cadrul INSCOP Research, peste jumătate dintre germani manifestă înţelegere faţă de interesele

Rusiei şi consideră că alipirea Crimeii la Rusia trebuie acceptată. În schimb, în sondajele

efectuate în Statele Unite între 40% şi 60% dintre cei intervievaţi se arată nemulţumiţi de modul

în care Administraţia Obama a gestionat criza din Crimeea.

Referitor la riscurile ce se prefigurează în faţa Republicii Moldova în acest context regional şi

internaţional, Antonia Colibăşanu, expert în cadrul Stratfor — Europa, estimează că Rusia

nu se va angaja într-o operaţiune militară în Transnistria, întrucât deţine deja controlul

acestei regiuni, dar nu exclude o ‘opţiune mai soft’, cum ar fi acţiuni politice înaintea

semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE. Și Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a subliniat că pentru

Republica Moldova pericolul imediat nu este unul militar, ci mai degrabă acţiunile Rusiei în

perspectiva alegerilor din luna noiembrie. Astfel, în condiţiile în care, conform ultimelor sondaje,

comuniştii sunt cotaţi cu circa 47% din intenţiile de vot, iar formaţiunile proeuropene cu 44-45%,

dacă Rusia ar permite locuitorilor din Transnistria să participe la scrutin, atunci aceştia din urmă

ar putea înclina decisiv balanţa rezultatelor alegerilor în favoarea Moscovei. Însă el a atras

28

atenţia că pentru Republica Moldova un pericol mai mare decât Transnistria poate fi Găgăuzia,

unde s-ar fi creat şi unele miliţii locale.

Cât despre situaţia României, Antonia Colibăşanu a subliniat că diplomaţia românească trebuie

să dea dovadă de creativitate şi să valorifice la maximum parteneriatul strategic cu SUA, dar şi

parteneriatele strategice regionale, cum este de exemplu cel cu Polonia, ţară ce s-a implicat activ

în criza ucraineană, dar care, în opinia sa, a făcut paşi foarte mici faţă de România în ce priveşte

Republica Moldova.

Însă România a dovedit de-a lungul istoriei, inclusiv în cel de-al Doilea Război Mondial şi

în perioada comunistă, că are capacitatea de a se adapta din mers la noile realităţi de

politică externă şi poate da dovadă de flexibilitate şi elasticitate, iar acestea pot fi atuuri în

adaptarea la noul context regional, a conchis Emil Hurezeanu. (Agenţia Naţională de Presă

AGERPRES)

29

14) Caleaeuropeana.ro

Link: http://www.caleaeuropeana.ro/intentiile-rusiei-in-transnistria-ca-urmare-a-

anexarii-crimeei/

Data: 29 martie 2014

Continut:

Intențiile Rusiei în Transnistria ca urmare a anexării Crimeei

În data de 27 martie, Casa Oamenilor de Știință a găzduit o dezbatere intitulată „România între

Crimeea și Transnistria – Republica Moldova, încotro?”, pe tema situației geopolitice tensionată

din regiunea Mării Negre. La acest eveniment, organizat de către Fundația Universitară a Mării

Negre, au luat parte personalități politice, academice și diplomatice.

Discuțiile au debutat pe baza rezultatelor obținute în urma unui sondajului de opinie INSCOP

Research, la comanda ziarului Adevărul, care a avut loc la începutului lunii martie. Întrebările

adresate publicului au avut ca și scop evaluarea gradului de informare a cetățenilor români,

referitor la evenimentele petrecute în Ucraina. Dacă luăm în calcul proximitatea geografică și

mediatizarea importantă de care a avut parte „Primăvara ucraineană”, faptul că peste jumătate

dintre respondenți au declarat că sunt slab sau deloc informați asupra situației indică o

30

preocupare scăzută pentru geopolitică. Acest aspect merită să fie subliniat, fiindcă demonstrează

încă o dată lipsa de interes în ceea ce privește actualitățile externe, în comparație cu cele

petrecute pe plan intern.

În ceea ce privește cauza declanșării „Euromaidanului”, răspunsurile au identificat în mare parte

refuzul președintelui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și

implicarea Rusiei în acest proces. Astfel, cetățenii români au opinat că principala revendicare a

protestelor este aceea de a apropia Ucraina de Occident, iar acest fapt se va produce în mod

incontestabil pe viitor. Totodată, sondajul arată că acțiunile protestatarilor au dăunat stabilității

sociale, economice, și politice. Pe final, cei chestionați nu s-au arătat îngrijorați în ceea ce

privește eventualele repercusiuni asupra României.

În urma anexării Crimeei, instabilitatea geopolitică din regiunea Mării Negre se intensifică,

comunitatea internațională se teme că următorul pas efectuat de către Rusia ar fi legat de dorința

separatistă al regiunii transnistrene. Pentru a înțelege realitățile economice ale celor două

teritorii, expertul economic Petrișor Peiu a prezentat cifre și date concrete. Așadar, diferențele

demografice și economice între cele două regiuni sunt cât de poate de evidente, având în vedere

că „teritoriu transnistrean depinde aproape exclusiv de schimburile comerciale cu Rusia,

precum și de autorul umanitar din partea acesteia”. Dacă Crimeea a reușit să se mențină la un

nivel decent în urma prăbușirii Uniunii sovietice la începutul anilor 1990, datorită „domeniului

agricol, cel al industriei alimentare și cel al turismului”, situația economică a Transnistriei s-a

înrăutățit drastic din cauza opacității de care dă dovadă administrația locală atât pe plan extern

cât și pe plan intern. Din acest motiv, investițiile pe care ar trebui să le facă Rusia pentru a

uniformiza cele două spații cu restul teritoriului ar reprezenta un efort consecvent.

În ciuda acestor informații, nu se poate face abstracție de faptul că același scenariul se poate

repeta mai aproape de granițele României. Astfel, profesorul universitar Silviu Neguț a fost de

părere că „Ucraina ar fi prinsă în clești”, și a adăugat că „Rusia trebuie să gestioneze mai întâi

Crimeea, după care se va ocupa de Transnistria”. În acest caz, calea europeană a Republicii

Moldova ar fi de asemenea pusă în pericol, având în vedere pericolul rus la Est, precum și

intențiile separatiste ale Găgăuzei la Sud. Dincolo de un pericol militar, care rămâne ipotetic,

Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, insistă asupra unui „pericol

electoral”. Într-adevăr, în contextul alegerilor legislative care vor avea loc la sfârșitul acestui an,

pericolul unui rezultat în favoarea comuniștilor, pe fondul instabilității regionale, al problemei

identitare și al influenței ruse, este real. Din acest motiv, oficialii moldoveni „nu pot face nimic

mai mult decât să ceară Occidentului măsuri de securitate” în această perioadă crucială.

Pe de altă parte, este probabil ca Vladimir Puțin să se mulțumească cu anexarea Crimeei și să își

oprească acțiunile expansioniste. Ioan Donca, fostul Ambasador al României la Moscova, a

susținut acestă teorie, afirmând că „Rusia a considerat dintotdeauna că Crimeea îi aparține” și

31

că „nu va merge mai departe” fiindcă este evident că Transnistria va susține interesele sale,

revendicându-și independența în continuare. În ciuda unor eventuale sancțiuni economice impuse

de Occident, „acest pas al Rusiei este ireversibil”, iar comunitatea internațională nu are altă

opțiune decât cea de a se „obișnui cu această situație”. De aceeași părere a fost și analistul

politic Emil Hurezeanu, care a precizat că strategia Kremlinului este bine pusă la punct, și a

reușit în cazul Crimeei să „forțeze nota pentru a crea fapte împlinite, care se transformă în fapte

reale” , însă „este totuși greu de crezut că Rusia va acționa la fel în inima Ucrainei”.

În acest context este foarte important ca România să se poziționeze corespunzător din punct de

vedere strategic, pentru a se afirma precum un actor regional important. Responsabilii politici

trebuie să țină cont de realitatea geopolitică, luând în considerare apartenența în comunitatea

europeană și în cea transatlantică, dar și necesitatea de a coopera pe viitor cu Rusia. Totuși,

Antonia Colibășanu, vice-președintele Marketing Internațional – Stratfor Europe, a afirmat

că „România se uită înspre Est în calitate de membru UE și NATO”. Așadar, în ciuda

tensiunilor regionale, securitatea României este garantată pe viitor și oportunitățile de a se afirma

se vor multiplica, odată cu accelerarea integrării europene a Republicii Moldova.