1

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH

PROIECT LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL

CICLULUI DE VIA AL PRODUSULUI

SISTEME DE MONITORIZARE

FACULTATEA DE INGINERIE

Coordonator:

Prof.univ.Dr.Ing.PAUL DAN BRINDASU

STUDENTI:

DRAGOMIR ALIN

PURDEA BOGDAN

2

CUPRINS

Cuprins 1.SISTEME DE MONITORIZARE FACULTATEA DE INGINERIE ................................................................... 3

1.1.Implementarea unui sistem de control acces in Facultatea de Inginerie ..................................... 3

1.2.Cum functioneaza un sistem de securitate ? ................................................................................ 3

1.3. Chestionar .................................................................................................................................... 6

1.4. Ierarhizarea functiilor ................................................................................................................... 9

2.DESING................................................................................................................................................ 11

2.1.Proiectare In Catia ....................................................................................................................... 11

2.2 Dispozitivul de citire a ampentei ................................................................................................. 12

2.3. Analiza CAE ................................................................................................................................. 14

3 .MARKETING ....................................................................................................................................... 17

3.1.Fabricare-distributie .................................................................................................................... 17

3.2. Promovare .................................................................................................................................. 18

3.3. Utilizare ...................................................................................................................................... 18

4. RECICLARE ......................................................................................................................................... 19

3

1.SISTEME DE MONITORIZARE FACULTATEA DE INGINERIE

1.1.Implementarea unui sistem de control acces in Facultatea de Inginerie Nevoia de control acces a aparut ca urmare a necesitatii de securitate si automatizare,

de a limita accesul anumitor persoane si de a permite persoanelor autorizate sa aiba acces usor

in zone prestabilite, doar pe baza unui card de acces.

In momentul de fata, accesul in interiorul Facultatii de Inginerie a studentiilor, a

profesorilor si a celorlalte persoane se face fara a avea un sistem de pontare, accesul il poate

avea orice, astfel nu se poate tine o evidenta a numarului mare de persoane care intra si ies din

facultate. Singura metoda de monitorizare a facultatii, in momentul de fata este cea a

camerelor de supraveghere.

Ne-am gandit sa aducem in discutie implementarea unui sistem de pontare, pe baza de

citire al amprentei, care sa poata inregistra intr-o baza de date, ora intrarii in facultate si ora

iesirii a unei anumite persoane. Accesul se va face pe baza scanarii amprentei studentilor,

profesorilor si a altor persoane care au acces in interiorul facultatii.

Acest sistem va tine o evidenta clara a celor care se afla in facultate. Pentru a putea

avea un control marit, putem utiliza sistemul de pontare si pentru fiecare sala de curs,

laborator etc. pentru a putea tine evidenta studentilor care vin la ore. Ca sa pot fi mai explicit,

studentul ca sa poate avea acces la ora, trebuie sa scaneze amprenta, astfel sistemul va

introduce intr-o baza de date ora intrarii studentului. Aceasta baza de data va fi prezenta in Pc-

urile fiecarui profesor. Ei vor avea un program cu numele studentilor, iar atunci cand

studentul va intra in sala, ii va afisa automat la profesor ora intrarii studentului.

Deocamdata evidenta studentilor, se face prin lista de prezenta, in format standard(

fiecare student se trece prezent pe foaie). Acest lucru nu ofera siguranta si nici pastrarea

clara a evidentei , deoarece pot fi trecuti si alti studenti care nu au venit in acel moment la

ora.

Consider ca prin implementarea acestui sistem se va putea urmari mult mai bine

accesul in interiorul facultatii.

1.2.Cum functioneaza un sistem de securitate ? Functionarea sistemului de control acces poate fi locala sau in retea.

Functionarea in regim local permite accesul printr-o usa a mai multor utilizatori, dupa

un program prestabilit, fara a impune limitari cu privire la numarul de usi controlate.

4

Functionarea in retea permite corelarea informatiei de catre unitatile centrale de

control acces astfel incat utilizatorii pot accesa trasee prestabilite dupa programe de acces

prestabilite. Sistemul permite dispecerizarea, printr-un soft adecvat, a spatiilor in care se

realizeaza accesul controlat. Daca in retea este cuplat un PC, atunci prin intermediul

programului din calculator se pot realiza urmatoarele operatii:

- configurarea sistemului

- observarea in timp real a starii usilor

- cunoasterea in timp real a evenimentelor produse

- vizualizarea tuturor evenimentelor produse in timp de o zi, o saptamana sau chiar ani

- sortarea evenimentelor dupa anumite criterii si afisarea acestora pe ecran sau trimiterea lor

la imprimanta

Sistemul de control acces poate functiona cu:

Cititor de cartela magnetica. Citirea cartelei magnetice se face prin trecerea acesteia

prin fata capului magnetic de citire, prin fanta cititorului. Citirea presupune un contact fizic

cartela-cap magnetic. Din acest motiv viata cartelei este limitata la un anumit numar de citiri.

Similar si pentu capul magnetic al cititorului, datorita uzurii fizice.

Fig 1.1 Cititor cu cartela magnetica

Cititor de proximitate. Citirea cartelei de proximitate se face prin simpla apropiere a

acesteia la o anumita distanta de cititor. Acest tip de cartela, teoretic, are timp de viata

nelimitat, la fel si cititorul. Nefunctionalitatea nu poate interveni la acest sistem decat prin

eventuala distrugere fizica.

Modul de criptare al acestor cartele se face printr-un algoritm, care il face practic

imposibil de decodificat.

5

Fig 1.2. Cititor de proximitate

Tastatura este elementul clasic dintr-un sistem de securitate de orice natura. Permite

introducerea unui cod dintr-un anumit numar de cifre.

Se foloseste independent sau in conjunctie cu un cititor de cartela penteru a spori

gradul de securitate.

In sistemele fara computer tastatura este cea de la care se face programarea tuturor

parametrilor.

Recunoasterea unei cartele sau a unui cod introdus de la tastatura determina

actionarea dispozitivului de deschidere a usii.

Pentru elaborarea proiectului am ales ca si produs cititorul de amprenta

Citititor de ampenta

Sistemul de pontaj digital face parte dintr-o noua generatie de sisteme de pontaj ce

permite identificarea persoanelor prin cititor de amprenta. Programarea sistemului si a

orarului de lucru se realizeaza facil cu ajutorul unui fisier de tip excel

Fig 1.3 Citirea amprentei

Salvarea datelor

Sistemul este dotat cu slot de card SD pentru a salva datele despre utilizatori (pana la

500 amprente) si pana la 50000 de operatii de identificare, astfel putand fi utilizat chiar si

companii de dimensiuni medii.

6

Fig 1.4. Stocarea Datelor

Ecran LCD tactil

Dispozitivul are un ecran LCD de 3 inch ce-i ofera administratorului acces la meniul

principal unde poate face inrolari de utilizatori si alte setari, meniu ce este protejat cu parola,

pentru a nu putea fi accesat de oricine.

Fig 1.5. Ecran LCD tactil

1.3. Chestionar In vederea aprecierii calitatii produsului oferite de catre compania noastra si pentru o

dezvoltare continua a acestuia v rugm s avei amabilitatea de a rspunde ntrebrilor

din chestionarul de mai jos.

Rspundei la ntrebri bifnd varianta care descrie cel mai bine situaia

dumneavoastr.

Nu trebuie s semnai, acest chestionar este anonim.

Rspunsurile dumneavoastr sunt importante pentru noi!

1.Sunteti de acord cu ,conceptul prezentat de noi?

a.Da

B.Nu

2.Doriti o siguranta mai mare in ceea ce priveste ,securitatea in cadrul facultati?

7

a.Da

b.Nu

3.V-ati dori ca si la locul de munca sa aveti o securitate mult mai ampla?

a.Da

b.Nu

4.Sunteti multumit la locul de munca,din punct de vedere al sigurantei

dumneavoastra?

a.Da

b.Nu

5.Considerati util,un dispozitiv de securitate mult mai complex in cadrul facultatilor?

a.Da

b.Nu

6.Sexul

a.Masculin

b.Feminin

7.Varsta

a. 18-25 ani

b. 25-35 ani

c. 35-50 ani

d. peste 50 ani

8.Mediul de provenienta

a.Rural

b.Urban

9.Care este venitul dumneavoastra lunar

a. mai mic de 500 lei

b. 500 -1000 lei

c. 1000 -1500 lei

d. mai mare de 1500 lei

8

10.Ce calitate aveti in cadrul facultatii ?

a.Profesor

b.Student

11.Cunoasteti alte institutii care au in momentul de fata sisteme de securitate ?

a.Da

b.Nu

12.Daca raspunsul a fost DA ,care sunt aceste institutii?

a) Magazine

b) Banci

c) Firme

d) Altele decat cele mentionate

13. Beneficiati de un sisteme de securitatesaucamere de monitorizare la domiciliul

dumneavostra ?

a)Da

b)Nu

14. Daca raspunsul este da, incercuiti raspunsul care este aplicabil la dumneavoastra

a)camere de filmat

b)interfon

c)cititor de cartela magnetica

d)dispozitiv de detectare a amprentei

e) altele decat cele mentionate

15. Va simtiti mai in siguranta stiind ca dispuneti de un sistem de securitate ?

a) Da

b) Nu

In urma analizei facute asupra chestionarelor completate de catre diferite persoane s-

a ajuns la crearea urmatoarei liste de functii pe care un dispozitiv de securitate in

facultatea de inginerie trebuie sa le indeplineasca:

-protectia studentului

-confortul si siguranta in institut

-costuri reduse,din punct de vedere al hartiei

Sortarea functiilor:

9

F1-protectia studentului

F2-confortul studentului in institut

F3-Usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

F4-

1.4. Ierarhizarea functiilor Modul de lucru este urmtorul:

Se compar funciile fiecare cu fiecare i se acord urmtoarele note:

-1 dac o funcie este uor superioar fa de alta;

-2 dac o funcie este mediu superioar fa de alta;

-3 dac o funcie este net superioar fa de alta

F2 F3

F1 F1-3 F1-3 10

F2 F2-2 2

F3 2

T=14

Stabilirea ponderii pentru fiecare functie:

P(F1)=10/14 x 100=71,42 %

P(F2)=2/14 x 100=14,28 %

P(F3)=2/14 x 100=14.28 %

Functia principala este:PROTECTIA STUDENTULUI

Functiile secundare sunt:- confortul studentului in institut

- Usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

Solutii pentru implementarea functiilor

1.Solutii pentru functia principala(protectia studentului)

-acces cu ajutorul amprentei

10

-adaptare supraveghere video

-inregistrare audio

2.Solutii pentru usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

-recunoasterea se face pe baza unei baze de date care,contine toti studenti

-daca o persoana este straina ,institutiei,se poate observa un semnal de culoare rosie

pe ecranul aparatului

Functia principala : Protectia si confortul studentului

Criterii

Solutii Economic Calitativ Medical

Acces cu ajutorul amprentei 4 6 7 5

Adaptare supraveghere video 6 7 7 6

Inregistrare audio 5 6 8 4

Functia 2 : usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

Criterii

Solutii Economic Calitativ Medical

recunoasterea se face pe baza unei

baze de date care,contine toti

studenti

4 6 6 6

daca o persoana este straina

,institutiei,se poate observa un

semnal de culoare rosie pe ecranul

aparatului

4 8 7 4

11

2.DESING

2.1.Proiectare In Catia Fabricaia asistat de calculator s-a dezvoltat ca rspuns la problema materializrii

unui model geometric existent pe planeta proiectantului. Primul pas n fabricaia asistat

de calculator este transpunerea n calculator a modelului geometric dorit, folosind o

aplicaie specializat. Exist pe pia o serie de aplicaii care pot servi la realizarea acestei

etape, alegerea soluiei optime depinznd de mai muli factori.

n alegerea corect a unei aplicaii destinate modelrii de componente mecanice

trebuie ns avute n vedere i alte ntrebuinri ale modelului geometric elaborat:

generarea de desene de execuie, realizarea de ansamble i subansamble, verificarea sau

optimizarea formei folosind un program de calcul cu elemente finite.

Analiznd soluiile CAD propuse de diferite firme (AutoCAD Inventor, SolidWorks,

SolidEdge, CATIA, ProENGINEER, etc.), se poate observa c toate au la baz un

modelor geometric 3D parametrizat peste care s-au adugat sau se pot aduga aplicaii

care permit exploatarea modelului realizat. Aplicaiile care exploateaz modelul

geometric pot fi independente sau integrate aplicaiei de baz.

n cele ce urmeaz, pentru proiectarea unui nou model pentru dispozitivul de

detectare al amprentei, s-a folosit CATIA V5, o aplicaie de referin n domeniul

proiectrii asistate de calculator. Ea ofer o soluie integrat, pe lng facilitile legate de

modelarea cu solide comune tuturor aplicaiilor reprezentative ea oferind i module

destinate stilitilor, permind astfel extinderea utilizrii calculatorului i la etape

anterioare proiectrii constructive.

CATIA V5R21 se prezint ca un ansamblu de medii de lucru care pot fi activate

succesiv n vederea realizrii unui ansamblu de sarcini. n acest mod s-a putut evita lucrul

cu o interfa unic, mult prea complex pentru majoritatea sarcinilor utilizatorului.

12

Fig.2.1 .Interfaa modului Part Design din CATIA V5R21

Am ales pentru partea de proiectare dispozitivul pentru citirea amprentei

2.2 Dispozitivul de citire a ampentei In prima faza avem cititorul care este alcatuit dintr-un ecran LCD, din cititorul de

amprenta si din 2 leduri

Fig 2.2. Dispozitivul de citire al amprentei faza initiala

Cand studentul, profesorul sau orice alta persoana autorizata sa intre in facultate dar

care este si inregistrata in baza de data a cititorului vrea sa intre in facultate, persoana

13

respectiva trebuie doar sa isi scaneze amprenta in dreptul senzorului, se va aprinde ledul

verde, ecran va fi si el de altfel luminat cu un led verda, si va fi afisat pe acesta numele

persoanei si ora intrarii.Toate datele se vor memora in baza de date a cititorului.

Fig 2.3. Afisajul cand o persoana are acces

In cazul in care o persoana care nu este autorizata sa aiba acces in interiorul

facultatii, sistemul avand inregistrat in baza de data persoanele autorizate, la incercarea

de a scana amprenta, sistemul se va declansa si i se va aprinde ledul rosu iar pe ecran tot

cu rosu v-a aparea Acces Interzis.

Fig2.4. Afisajul cu Acces Interzis

14

2.3. Analiza CAE Pentru a analiza starile de tensiune si de deformatie ale acestui dispozitiv am folosit

programul Ansys :

Fig 2.5. Interfata Ansys

Fig 2.6. Construirea piesei

15

Fig 2.7. Aplicarea fortelor si incastrarilor

Fig 2.8. Tensiunile pe directia x

16

Fig 2.9. Tensiunile pe directia y

Fig 2.10. Tensiunile pe directia z

17

3 .MARKETING

3.1.Fabricare-distributie Comanda sistemelor de securitate se face accesand site-ul nostru, unde detinem o

gama variata de produse destinate pentru a securiza o anumita locatie, pentru a realiza

pontajele agajatilor, studentilor etc. Site-ul nostru se caracterizeaza prin usurinta gasirii

produsului dorit. Fig 3.1., Fig 3.2

Fig 3.1. Cautarea avansata a produsului dorit

Fig 3.2 Varietatea de produse pentru securitate

18

3.2. Promovare Reclama : Cea mai folosita reclama va fi cea la TV la emisiuni precum teleshoping-ul.

Alte mijloace de a promova produsele noastre vor fi prin site-uri web, site-uri de

socializare,prezentarea in diferite instutii a avantejelor detinerii unui astfel de sistem, flyere,

afise pe pancarde .

3.3. Utilizare Avantajele controlului acces biometric:

Sistemul biometric presupune faptul c accesul se permite prin amprenta, nu printr-o

cartela. Spre deosebire de cartelele de proximitate, amprentele:

nu se pot pierde

nu se pot falsifica

nu se pot transmite unor teri, de ex: altor colegi care s ne ponteze n locul

nostru

nu cost nimic

Astfel, controlul acces biometric este un sistem mai precis i mai economic.

Beneficile dispozitivului de citire al amprentei:

19

1) Nu necesit unitate central de control acces, ele funcionnd att n mod autonom

(standalone) ct i n reea.

2) Control acces biometric pe baz de amprent (vezi explicaia mai sus)

3) Fiecare terminal tie s controleze dou ui i/sau orice alt echipament conectat

(sonerie, lumin, automat programabil, etc.)

4) Conectivitatea IP asigur o flexibilitate ridicat i o instalare uoar.

5) Aplicaie gratuit de control acces i pontaj.

6) Configurare uoar i intuitiv prin intermendiul interfeei WEB

4. RECICLARE Cititorul de amprenta se incadeaza in categoria DEEE ( Deseurilor de echipamente

electrice si electronice)

Echipamentele electrice i electronice sunt echipamentele care funcioneaz pe baz de

cureni electrici sau cmpuri electromagnetice i echipamentele de generare, transport i de

msurare a acestor cureni i cmpuri, incluse n categoriile prevzute n anexa nr. 1A i

destinate utilizrii la o tensiune mai mic sau egal cu 1.000 voli curent alternativ i 1.500

voli curent continuu.

Impactul lor asupra mediului este ingrijorator. Aceste deseuri au in compozitie

substante deosebit de periculoase: mercur, plumb, crom, brom, substante halogene ca CFC-

cloro-fluoro-carbon (responsabil pentru diminuarea stratului de ozon).

Colectarea si tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice este

reglementata prin lege. De tratarea ecologica a acestor deseuri raspundem noi, adica

producatorii de echipamente electrice si electronice, prin intermediul societatilor autorizate sa

colecteze si sa trateze DEEE.

Tratarea acestor deseuri include:

Dezmembrarea deseurilor si neutralizarea substantelor periculoase;

Dezmembrarea si refolosirea componentelor;

Dezmembrarea si reciclarea materialelor;

Incinerarea in vederea obtinerii de energie;

Eliminarea substantelor nepericuloase ramase.

20

Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care

pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic, sticla

etc.).

Fig.4.1 Reciclare