raport de mediu puz –“construire sat cu specific … · mai ales ca aceasta este frecventata de...

RAPORT DE MEDIU PUZ –“CONSTRUIRE SAT CU SPECIFIC PESCARESC – 3”– Comuna Corbu, judet Constanta

CUPRINS

1. DATE GENERALE1.1. Denumire a planului/prog r a m ului ……………………………………...........................31.2. Proiectan t ul lucrarii ……………………………………………………..........…..........31.3. Beneficiarul lucrarii ..……………………………………………………......................31.4. Elabora to r ul lucra rii………………………………………………………………….....31.5. Colabora to r i………………………………………………………………………….....31.6. Evaluare a stra te gica de mediu ………………………………………............................3

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE2.1. Continutul si obiectivele planului/progr a m ului ………………….........…..........................42.2. Relatia cu alte planuri/prog r a m e …………………………………......................................10

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS3.1. Aspecte ale starii actuale in zona de amplasa m e n t ..........……………................................143.2. Elemente de geologie ..... ……………………………………………..................................143.3. Relief............................................................................................ ….....................................173.4. Solul ......................................................................................................................................183.5. Elemente de hidrologie .........................................................................................................193.6. Clima si calita te a aerului .......................................................................................................233.7. Elemente de biodiversi ta t e ....................................................................................................253.8. Patrimoniu cultural ................................................................................................................903.9. Asezari umane si alte obiective de interes public...................................................................923.10. Stare a mediului pe amplasa m e n t u l studia t ...........................................................................92


4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV4.1. Mediul acvatic ……………………………………………………….….…..........................944.2. Mediul teres t ru ………………………………………………………..….............................954.3. Atmosfera …………………………………………………...................................................974.4. Biodiversi ta t e a………………………………………………..…….......................................984.5. Mediul socio- economic …………………………………………………..............................99

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM……………………………………………………....................................................996. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVELNATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTEPENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEOBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPULPREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI………....................................................................................................100

6.1. Obiective de protec tie a mediului ………………………………………................................106

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……...........................................115

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, PEISAJUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILEMATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .............................................................................1167.1. Matricea de impact ………………………………………………………............................1167.2. Efecte cumula te , sinergice ……………………………………............................................1187.3. Efecte posibile asupra sana ta t ii umane ..................................................................................122

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIER…….........................................................123

9. SCHIMBARI CLIMATICE ......................................................................................................12310.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL


IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ………………...................................................................................................14410.1. Masuri de diminua re a impactului asupra solului/subsolului…...........................................14410.2. Masuri de diminua re a impactului asupra apei de suprafa t a….............................................14510.3. Masuri de diminua re a impactului asupra apei subte ra n e…….............................................14510.4. Masuri de diminua re a impactului asupra aerului atmosfe ric…...........................................14510.5. Masuri de diminua re a impactului asupra biodiversi ta t ii………..........................................146

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (PRECUM DEFICIENTELE TEHNICESAU LIPSA DE KNOW- HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE………………………………………………………………..........................................15311.1. Introduce r e………………………………………………………………............................15311.2. Prezen ta r e a alterna t ivelor………………………………………………….…......................153

12. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ………….....................................................….................................................................................16012.1. Introduce r e……………………………………….…………………………….....................16012.2. Monitorizare PUZ…………………………………………………………..……..................16012.3. Raporta r e .................................................................................................................................166

13. BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................16914. ANEXE......................................................................................................................................171

RAPORT DE MEDIUPUZ –“CONSTRUIRE SAT CU SPECIFIC PESCARESC – 3”– Comuna Corbu, judet Constanta

1. DATE GENERALE

1.1. Den u m ir e a plan ul u i /pr o g r a m u l u i : PLAN URBANISTIC ZONAL - “Lotizare sat de vacanta cu specific pescare sc – 3” – extravilan loca lit a te aCorbu , jude t u l Constan t a

1.2. Proiectan t u l lucra rii: S.C. ROW STUDIU S.R.L.

1.3. Ben ef i c i ar i i lucrari i : S.C BLACK SEA TRANSPORT, Balta Corneliu,Ciocan Gabriel, Zaif Daniel, Marin Stefan, Niculescu Marius Valentin, MarinGeorge t a si Primaria Comunei Corbu

Sediul social: Municipiul Constan t a , Comuna Corbu, judetul Constan t a

1.3. Elaborat or i :

Ecolog Corina Trofim p e rsoana fizica in sc r isa in Re g ist r u l Nat ion a l a le la b or ato r ilor d e st u d ii p en t ru p r ot ect ia m ed iu lu i la p ozit ia 554, pe n tru RM , RIM ,BM, EA.

Biolog Giorgiana Badea p e rsoana fizica in sc r isa in Re g ist r u l Nat ion a l a le la b or ato r ilor d e st u d ii p en t ru p r ot ect ia m ed iu lu i la p ozit ia 555, pe n tru RM , RIM ,EA.

1.5. Co la b o ra t o ri : Silviu Covaliov – biolog

1 .6. Evaluare a strate g i c a de mediu

Este un instrum e n t folosit in mod sistem a tic la cel mai inalt nivel decizional,care faciliteaza, inca de foarte devreme, integra r e a considere n t e lo r de mediu inprocesul de luare a deciziilor, conduce la indentificare a masurilor specifice deameliora r e a efectelor si stabiles t e un cadru pentru evaluarea ulterioar a aproiectelor din punct de vedere al protec tiei mediului.

Evaluare a stra tegica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici sichiar de legislatie, fiind o metoda de asigura r e a unei dezvolta ri durabile. Inacest sens, s-a dezvolta t un instrum e n t interna t ional , pe care si Romania l-a semnatla Kiev in 2003 . Protocolul privind evaluare a stra tegica de mediu - acesta se referala planuri, program e, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

4


Evaluare a stra tegica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precau t ie , la niveldecizional inalt, deoarece evaluare a impactului la nivel de proiect s-a dovedit omasura destul de limitativa si slaba, si in consecin ta , insuficienta . Aceasta , datori t amomentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedu r a EIA laproiecte. Astfel, raspuns u r ile la intreba r ile adresa t e la nivelul cel mai inalt, de tipul“ce fel de dezvolta re trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intr - adevar saaiba loc” au fost, de cele mai multe ori, nefunda m e n t a t e din punct de vedere alprotect iei mediului.

Evaluare a de mediu sau “evaluare a strat egica de mediu” se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare , de exemplu la dezvolta re a politicilor, strage t iilor si evident al planurilor si progra m elor . In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor aparu t e in urma produce rii impactului.

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELORPRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM

SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Contin u t u l si obie c t ive l e planulu i /pro gr a m u l u i

Contin u t u l planul u i :Documen t a t ia analizeaza:- elabora r e a lotizarii unui sat de vacanta cu specific pescare sc cu functiunile admise conform Regulam e n t ului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - Cap. III –Utilizari functionale Admise – Art. 6 - Functiuni admise cat si Art. 7 - Functiuni admise cu conditionari ; - schimbar e a destinat iei terenului ;- asigura r e a acceselor carosabile cat si pietonale dint r- o circula tie publica;- stabilirea functiunilor admise in zona de studiu;- tipologia parcelelor nou proiect a t e ;- ret rage r e a de la aliniamen t ul stradal cat si ret rage r il e fata de limitele

deproprie t a t e ;- accesul si parcar e a autovehiculelor;- regimul maxim de inaltime admis;- aspectul exterior al cladirilor;- mate r iale de const ruc t ie admise;- cromatica exterioar a a viitoarelor obiective arhitec tu r a le ;- asigura r e a echipa rii edilita re;- asigura r e a spatiilor planta t e ;- imprejmuire a terenu r ilor catre domeniul public;- posibiliata ti maxime de ocupa re si utilizare a terenului;

5


Este vorba despre opt initia tori , avand terenu r i in proprie t a t e par ticula r ain aceeasi zona de extravilan care au in vedere realizarea unei dezvolta ri imobiliarede tip – sat de vacanta , pent ru organizar e a turismului estival in zona plajei Corbu,mai ales ca aceas t a este frecventa t a de sute de turisti in fiecare vara, care practicaun turism dezorganiza t si cu efecte nega tive pentru mediu ( lasarea peste tot adeseu rilor menaje re , poluare fonica, patrunde r e a in vegeta t ia ariei etc.).

Obiec t iv e l e planul u i:

Acestea sint const rui re a unui sat de vacanta turis tic pentru sezonul estival,realizare a facilita tilor specifice, in concorda n t a cu regulame n t u l urbanis t ic alARBDD.

- Suprafata de tere n afecta t a est e de 12,8 8 ha .Conform Certificatului de urbanism nr. pentru : S.C BALCK SEA TRANSPORT,

Balta Corneliu, Ciocan Gabriel, Zaif Daniel, Marin Stefan, Niculescu MariusValentin, Marin George t a , respec t iv Parcelele : Nn 594 / 2 / 1 , Nn 594 / 2 / 2 / 1 , Nn594/ 2 / 2 / 3 , Nn 594/ 2 / 3 , Nn 594 / 2 / 4 / 1 / 1 , Nn 594 / 1 / 1 / 2 , Nn 594/ 2 / 4 / 1 / 1 / 3 , Nn594/ 2 / 4 / 1 / 1 / 4 , Nn 594 2 / 4 / 1 / 2 , Nn 594/ 2 / 4 / 1 / 3 , Nn 594/ 2 / 4 / 1 / 4 .

1. Regimul juridic:- amplasa r e : extravilan comuna Corbu;- tip proprie t a t e : privata.

2. Regimul economic:- folosinta actuala: terenu ri neproduc t ive – cu destina tia actuala de „ nisipuri”;- destina t ie propusa: sat de vacanta. 3. Regimul tehnic :

Totodata subliniem ca in confor mi ta t e cu Certificatului de urbanis m nr. 5 /22.01.2015 emis de Primaria comunei Corbu, construc t iile propuse a fi realizatesint amplasate pe terenuri care fac parte din zona economica a Rezervatiei BiosfereiDelta Dunarii.

6


Fig.1 Amplasa m e n t ul studia t (sursa Google ear th - imagine sateli tar a)

Conform „Proiectului tehnic” pus la dispozitie de beneficiar, rezulta catevaaspec te elocvente pent ru potentialul impact al planului asupra obiectivelor deconserva re din cele doua situri:- Zona PUZ- ului propus face parte din extravilanul comunei Corbu, zona faleza –golf a Marii Negre - Terenul studia t este situa t la o distan t a de 8 km nord deComuna Corbu ce are o buna legatu r a rutiera judetean a , pe DJ 226. Acest drumpornes t e din zona Midia - Navodari , cu conexiune pe DN 22 B, prin Navodari –Ovidiu, la DN 2 A – E 60 spre Bucures t i – Constan ta , autost r a d a A4 ce face legatu r acu Autost ra da Soarelui A2 si pe litoral prin zona turistica Navodari – Mamaia -Constan t a . Acestea se invecineaza cu un teren partial const rui t , fiind amplasa t lanordul terenului pe care se intentioneaz a dezvoltar e a imobiliara – sat vacanta Corbu1 .- Conform prevede r ilor Regulam en t ului Rezerva tiei Biosfera Delta Dunarii – suntadmise functiuni precum – Locuinte , Case de vacanta, Cazare turistica in locuinte

7


traditionale , Hoteluri cu maxim 20 camere , Pensiuni si Moteluri cu maxim 10camere , Campar e , Comer t , Servicii, Agremen t , Sport si Echipam en t e edilita re siParcar e cu functiuni compleme n t a r e .- Se va constitui si Zona de spatii verzi proteja t e .

Astfel se vor constitui :

- ZR1 – ZONA MIXTA - Conform prevede r ilor Regulame n t ului Rezerva tieiBiosfera Delta Dunarii – sunt admise functiuni precum - Locuinte/ Case de vacanta /Cazare turistica in locuinte tradi tionale/ Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni siMoteluri cu max. 10 camere/Ca m p a r e / Comer t / Servicii/ Agremen t / Sport /Echipame n t e edilita re .- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalen tul a 10,00 m.

- ZR2 - ZONA MIXTA - Conform prevede r ilor Regulame n t ului Rezerva tieiBiosfera Delta Dunarii - Locuinte/ Case de vacanta / Cazare turistica in locuintetraditionale/ Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu max. 10 camere/Campar e / Comer t / Servicii/ Agremen t / Sport/ Echipame n t e edilita re Parcar e cufunctiuni compleme n t a r e .- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a 10,00 m

ZR3 - ZONA SPATII VERZI PROTEJATE

Echipare a tehnic o - edil i tara core s p u n z a t o a r e dezvol tari i zone i:

- Zona studia t a face parte din extravilanul comunei Corbu zona faleza – golf alMarii Negre . Zona studiat a va fi echipat a cu principalele dotari tehnico- edilita re : apa,canalizare , gaze natur ale , retea elect rica, telefonie, interne t . Zona de amplasam e n teste situa ta in extravilanul localitatii Corbu in zona litorala / de coasta a MariiNegre , pana la platoul terasei abrup te . Din punct de vedere adminis t ra t iv, zonaplanului este parte a UAT Corbu, judetul Constan t a , Regiune a 2 Sud- Est Dobroge a. Fata de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 si ROSCI 0065, perimet r u l sesitueaza in interiorul acestor a , la limita sudica a celor doua arii proteja te (Fig.3).

8


Fig 2 . Amplasam e n t u l propus al PUZ (detaliu – oval alb) fata de limitele ariilorproteja t e (linie verde – limita SCI, linie rosie – limita SPA

Terenu rile au urmatoa r e l e vecinata t i :- sud – domeniu public, Plaja Corbu;- est – teren proprie t a t e privata;- nord – De 608;- vest – De 608. Terenul are accesibilita te din: nord si vest De 608, pe latura sudica din domeniulpublic plaja Corbu si in est drum de exploata r e .

Conform Certifica tului de Urbanism nr. 6/22.01.2015, folosinta actuala aterenului este terenu r i neproduc tive si degrada t e si ape stata toa r e cu destina tiaactuala de „nisipuri” si „lacuri si balti natura le”, iar destina t ia propusa este conformRegulam e n t ului Local de Urbanism aferen t - IS t – subzona turism – agreme n t .

9


Principalii indici urbanis tici – POT si CUT se incadreaza in indicii maximi deocupare a terenului stabiliti prin Regulame n t ul –cadru de urbanism pentruRezerva tia Biosferei Delta Dunarii.

Regimul de aliniere a const ruc t iilor : • Va fi de maxim 10 ml echivalentul a 3 etaje - conform Regulame n t uluiRezerva tiei Biosferei Delta Dunarii - Cap. IV – Art. 12;

Se va respec t a limita de 150 m fata de linia cea mai inainta ta a marii, conformHG 749/2004, privind stabilirea respons abili ta t ilor, criteriilor si modului dedelimitar e a fasiei de teren aflate in imedia ta apropie re a zonei costiere , inscopul conservar ii conditiilor ambien ta le si valorii pat rimoniale si peisagis ticedin zonele situa te in apropie r e a tarmului, se va lua in conside ra r e si OUG202/2002 si Ordonan t a 19/2006.

Alime n t ar e a cu apa :– pe amplasa m e n t u l studia t nu exista retea de distributie apa ( potabila saumenaje r a ).

Apele pluvial e:- vor fi elimin a t e prin curg er e natura la ( prin creare a unor pante descurg e r e ) .

Alime n t ar e a cu ener g i e termic a:- actua l m e n t e pe amplas a m e n t e nu exis ta surs e de produ c e r e a age n t u l u itermic .

Situat ia propusa : Se vor realiza individual surse de energie termicarespec t a n d u- se legislatia in vigoare , in special daca se vor utiliza sisteme deincalzire avand compone n t e sub presiune – gen centrale termice cu agent termic

10


lichid. Pe cat posibil, se va opta catre utilizarea variante lor tradi tionale – incalzire culemn de foc / peleti sau cu energie elect rica. Daca exista resurse , se pot instalapompe de caldura , panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e a energieisolare, insa in regim individual. Este indicat sa se opteze pentru variant ele ecologicecare sa micsoreze cat mai mult emisiile de CO2 in atmosfe ra .

Evacu ar e a apelor uzate:

- Se conside ra doua statii de pompar e ape uzate (cate una pentru fiecare) zona deloturi. SP1 avand un debit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteau a decanalizare a localitatii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima siocupa aproximativ 50 mp fiecare .- Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn 250urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si de schimbar edirectie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica t confectiona t edin PVC sau beton.- Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile din mate rialeanticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polieste r i armati cu fibra desticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capacita te a dorita si care saasigure neinfilt ra r e a in sol, implicit in pinza frea tica, a apelor uzate rezulta t e .Menten a n t a se va face prin vidanjar e , iar impleme n ta r e a bazinelor vidanjabile se vaface fara a distruge covorul vegetal existent , iar acolo unde nu este posibil, dupafinalizarea contruc t iei acestor a covorul vegetal se va reface utilizand specii dinhabita t ele relictar e vecine.Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canalizare menaje r a realizatconform prezen t a r i i tehnice de mai sus.

Echipare a cu ener g i e elec tr i ca:- alimenta r e a cu energie elect rica a noilor obiective se va realiza prin bransa r e a lareteaua nou proiecta t a . – totoda ta realizarea legatu r ilor telefonice, cablu -interne t , date si tv se vor executa in canaliza tie ingropa ta .

Alime n t ar e a cu gaze natura le :- se va realiza din reteau a nou proiecta t a .

Utilizari permi s e :

a) locuirea , cu variante le locuire perman e n t a , locuire sezonier a , case de vacanta ,cazare turistica in locuinte tradi tionale, cu suprafa ta const rui t a la sol de maximum200 mp (figurile 1, 2)b) institutii, servicii, dotari publice;

11


c) spatii verzi, agrem e n t , sport;d) echipam e n t e edilitare ;e) activita ti pres t a r i servicii si de transpo r t ;f) circulatii rutiere cu dota rile aferen te ;

a) Procen tul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcela, inclusivconst ruc t iile existent e si anexe, va fi de 30% pent ru parcelele de pana la 1000mp si de 15% pentru parcelele mai mari de 1000 mp.

b) Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcela , va fi de 0,5.

c) Pentru dotarile publice, procen tul maxim de ocupare a terenului va fi conformRegulam e n t ului General de Urbanism, in functie de amplasa r e a in cadrul localita tii.

Suprafata teren u l u i studia t = 128 839 mp.

- ZR1 – ZONA MIXTA:Regi m de inalt i m e = P+ 2EPOT propu s = 30%CUT propu s = 0.5

- ZR2 – ZONA MIXTA:Regi m de inalt i m e = P+ 2EPOT propu s = 30%CUT propu s = 0.5

- ZR3 – ZONA SPATII VERZI PROTEJATA:

- Spatiile libere vizibile din circulat iile publice se trateaza ca gradini de fatada;- Spatiile necons t ru i t e si neocupa te de accese, trotua re de garda etc. se innierbeazasi se planteaza;- Procen tul minim obligator iu de spatiu verde planta t in interiorul parcelei este de25% conform Regulame n t Rezerva t ia Biosfera Delta Dunarii- Spatiul liber dint re cladire si aliniamen t va fi planta t cu arbori in propor t ie deminim 25%.

- Se va acorda o atentie deosebi ta spatiilor libere publice si semi- publice, prinamenaja r i specifice: terase , spatii pent ru repaus etc.

Gestio n ar e a des e u r i l or :

In prezen t , pe amplasa m e n t nu se desfasoa r a activita ti genera to a r e dedeseu ri.

12


Situat ia propusa : dupa obtinere a Autoriza tiei de const ruc t ie , pe amplasa m e n tvor fi genera t e deseu ri atat in faza de const ruc t ie , cat si in faza de functiona re .

In conformita t e cu prevede rile HG nr. 349/2005 privind depozita r e a deseurilor ,art .3, alin .(7): “ spatiile de depozita r e din zona rurala se reabili teaza pana la data de16 iulie 2009, prin salubriza r e a zonei si reint roduc e r e a acesteia in circui tul natu ra lsau prin inchidere … “ agentii economici sunt obligati sa incheie contrac t e depreluare a deseurilor cu societa t i de salubriza re autoriza t e . Deseurile genera t e in faza de const ruc t ie , in functie de categorie , vor fieliminate prin utilizare ca umplutu r a , pentru sistema t iza r e a terenului ( cele inertefara continut de substan t e periculoase ), la amenaja r e a drumurilor sau in alte locuristabilite de Primarie . Materialele care nu se pot valorifica sau recupe ra , in urmaexecuta r ii lucra r ilor de const ruc t ii se vor transpo r t a la un depozit de deseu riautoriza t . Dupa finalizare a investitiei, se va efectua o colecta r e selectiva a deseu rilor ineuropubele , amplasa t e in zone special amenaja te . Eliminare a deseu rilor recupe r a bile ( har tie , PET, sticla, eventuale deseu rimetalice) se va face prin societa ti de profil autoriza te .

2.2. Relat ia cu alte planuri / progra m e

Certificatul de Urbanism nr. 5 / 22.01.2015 emis de Primaria comunei Corbu(vezi anexa) mentioneaza ca in conformita t e cu Planul Urbanis tic Genera l,amplasa m e n t u l este situat in extravilan, pe un teren avand categoria defolosinta teren neproduc tiv - cu destina t ia actuala nisipuri, conform incadra r iicadas t r a le .

Potrivit art. 91 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, amplasa r e a noilorconst ruc t ii trebuie facuta in intravilan. Prin exceptie , unele const ruc t ii care prinnatur a lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasa t e inextravilan. In acest caz, amplasam e n t e le se vor stabili pe baza de studii ecologice deimpact , prealabile, avizate de organele de specialita te privind protect ia mediuluiinconjura to r . Autorizare a executa r ii const ruc t iilor pe terenu r i situa t e in extravilan seva face cu respect a r e a conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991 , corela t a cuprevede r ile Legii nr. 50/1991 ,republica t a , cu modificarile si complet a r ile ulterioare .

Nu se recoma nd a realizarea unor trupu ri izolate, distant a t e fata de localitat e ,asigura r e a utilita tilor facandu- se in acest caz prin surse proprii. Autorizar e aexecuta r ii const ruc t iilor si amenaja rilor pe terenu ri agricole din extravilan estepermisa pent ru functiunile stabilite prin lege. Sunt interzise const ruc t ii pe terenu riagricole avand clasa de calita te I si II, pe terenu ri amenaja t e cu lucrari deimbuna ta t i r i funciare . Se interzic const ruc t ii pe terenu ri inundabile.

Conform prevede r ilor art.32 din Legea nr.350/200, cu modificarile sicompleta r ile ulterioar e , privind amenaja r e a teritoriului si urbanismului , in cazul incare se solicita o deroga re de la prevede rile documen t a t i ei de urbanism aproba t e se

13


poate elabora o alta documen t a t ie de urbanism ( Plan Urbanis tic Zonal ), prin caresa se justifice si sa se demonst r ez e posibilita tea interven t iei urbanis tice solicita te .Intocmirea docume n t a t i ei este conditiona ta de obtiner e a avizului favorabil de laSistemul de Gospoda ri r e a Apelor, legat de inundabilita te a amplasa m e n t u lui si deposibilita tea executa r ii unor masuri tehnice care sa elimine risculinundabili ta t ii, conform prevede rilor acestui aviz. Planul Urbanis tic Zonal intocmitpe ridicarea topografica a amplasa m e n t u lui si a vecinata t i lor va fi receptiona tde Oficiul de Cadast ru si Publicita t e Imobiliara Constan t a si va contine mate r ialfotografic. Planul Urbanis t ic Zonal va detalia problema inundabilita tii terenului si amasurilor de contraca r a r e a riscului, conditiile de amplasa r e , regimul de inaltime,accesul, modul de asigura r e cu utilita ti, incadra r e a in arhitec tu r a deltaica.

Conform HG nr. 1516/2008 privind aproba re a Regulame n t ului- cadru deurbanism pent ru Rezervat ia Biosferei Delta Dunarii, la Capitolul III – Utilizarifunctionale :

Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezen tul regulame n t sunt admiseurmatoa r e l e functiuni:

a) locuirea , cu variant ele locuire permane n t a , locuire sezoniera , case devacanta , cazare turistica in locuinte traditionale , cu suprafa ta const rui t a la sol demaximum 200 mp;

b) institutii, servicii, dota ri publice;c) spatii verzi pentru agrem e n t , sport;d) gospoda ri e comunala ;e) amenaja r i piscicole;f) unita ti agricole, mestesug a r e s t i , indust r iale , de pres ta r i de servicii si de

transpo r t ;g) circulat ii rutiere si navale, cu dotarile aferen t e ;h) edificii de cult, cu const ruc t ii anexe.

Art. 8 Sunt admise, cu conditionari , urmatoa re le functiuni:a) campare a , inclusiv in zonele de locuit, conditiona ta de dotarea cu instala tii

tehnico- sanita r e , cu respec t a r e a prevede rilor legale specifice pentru struc tu r ile deprimire turistica;

b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiilede configura r e a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditiona ri care se refera laforma, mate riale de const ruc t ie si finisaj;

c) sunt permise const ruc t ii izolate pentru alimenta t ie publica, cu conditiona rireferi toa r e la forma, mate riale de const ruc t ie si finisaj, in conformita t e cu legislatiaspecifica, cu prevede r ile prezen tului regulam e n t si cu respec t a r e a legislatiei privindprotect ia mediului;

d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucra r i de infras t ruc t u r a sianexe ale

exploata t iilor agricole, piscicole sau zootehnice;

14


e) struc tu r ile de agrem e n t care nu includ serviciul de alimenta t ie publica suntadmise

cu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinat a t ilor , precum sicu respec t a r e a normelor privitoar e la forma, mate riale de const ruc t ie si finisaj dinprezen tul regulame n t ;

f) locuinte cu suprafa ta const rui ta la sol pana la 300 mp, cu conditia incadra r i iin indicatorii urbanis tici aproba ti si a respec t a r i i prevede rilor Codului civil;

g) case de vacanta cu suprafa t a const rui ta la sol pana la 350 mp, cu conditiaincadra r ii in indicato rii urbanis t ici aproba t i si a respec t a r ii prevede r ilor Coduluicivil;

h) depozita ri de mate riale refolosibile, cu conditia respec t a r ii legislatieispecifice;

i) platform e de precolec ta r e a deseu rilor menaje r e , cu respec t a r e a legislatieiprivind protec tia mediului;

j) activita ti care utilizeaza pentru depozita r e sau produc tie terenul vizibil dincircula tiile publice sau de pe parcelele adiacen te , cu conditia respec t a r i i normelorsanita r e si neproduce r ii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinata t ile;

k) spatii comerciale cu suprafa t a utila peste 300 m2, cu conditia asigura r iilocurilor de parca r e pent ru aproviziona re si cu respec t a r e a legislatiei privindprotect ia mediului.

Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezen tul regulam e n t sunt interziseurmatoa r e l e utilizari:

a) struc tu r i de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 decamere , pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cumai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar;

b) in intravilan: structu r i si anexe pentru cres te r e a si folosirea animalelordomestice pent ru agrem e n t (herghelii, hipodrom); depozita r e angro, cu suprafa t aconst rui ta mai mare de 100 mp si depozita re in aer liber cu suprafa t a mai mare de150 mp;

c) activita ti produc tive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomodeprin traficul genera t ;

d) depozita re a substan t e lo r inflamabile sau toxice.

In Planul Stra tegic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentione az a ca“dezvoltar e a activita tilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuiesa tina seama de principiile durabilita t ii turismului, print re care :

Minimizarea impactului activita tilor turistice asupra mediului natu ral , invederea obtinerii durabili ta t ii ecologice, contribuind astfel la conserva re a sipast ra r e a element elo r natur ale , cu intoarce r e a unei par ti a veniturilor obtinute printurism in aria proteja t a;

Minimizarea impactului nega tiv al activita tilor turis tice necont rola t e asupracomunita t ilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabili ta t ii sociale;dezvolta r ea acelor forme de turism care nu pertu rb a viata de zi cu zi a popula tiei

15


destina t iei turistice ; evitarea apari tiei situa tiilor conflictuale in relatia cucomunita t e a locala;

Minimizarea impactului nega tiv al activita tii turistice asupra culturii,traditiilor, obiceiurilor locale, in vederea obtiner ii durabili ta tii cultura le; dezvolta re aunui turism capabil sa dete rmine mentine r e a auten tici ta t ii si individuali ta t iiculturilor locale si evitarea satura r ii acesto r culturi cu influente externe;

Maximizare a beneficiilor economice , aduse prin dezvolta re a turismului lanivelul localnicilor, in vedere a obtiner ii durabili ta tii economice a comuni ta t ilor;

Educa tia , prega ti r ea , informar e a , ca procese ce stau la baza dezvolta r iiturismului; educa re a turis tului in scopul intelege rii si aprecie rii impactului provoca tde acesta , in vederea imbuna t a t i r ii atitudinii personale in ceea ce privesteprotect ia mediului si reduce r e a impactului; dezvolta re a unei componen t eecologic- educative pent ru vizitatori , localnici, adminis t r a t i a locala, populat iamediului rural si urban etc.; Coordona r e a locala; par ticipa r e a comunita t ii locale siconsulta r e a aces teia referi tor la dezvolta re a turistica durabila, popula tia consti tuindun factor de decizie activ.

In Planul Local de Dezvoltare Durabila cat si conform stra tegiei locale:Turismul are un potential deosebi t , valorificat in prezen t doar intr- o foarte

mica masura .In judet se practica un numar diversifica t de tipuri de turism: turism

peisagis t ic , birdwatching, vanatoa re si pescuit sportiv, plaja marina si sportu r inautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism de croazie ra si, mai ales,turism rural si ecotu rism, cu un numar total de peste 1050 de unita ti turis tice.

Avand in vedere ca pe amplasa m e n t inca nu exista alti agenti economici axatipe turism, impactul produs de turisti este mult redus si necumula t iv. Impactul secumuleaza cu agentii economici din vecinata t e(com plex turistic - „La casa veche” sicomplex turistic - „Complex Plaja Golf”), care insa desfasoar a activitati turisticeintensive. Satul pescare sc va functiona sub o forma prietenoas a cu mediul, cat maiintegra t in natur a , tinzand prin aceste a sa devina un exemplu de bune practicipent ru alte investitii similare .

Se urmares t e in principal clientela din straina t a t e , mult mai educa t a sirecep tiva la problemele de mediu care sa serveasca drept exemplu popula tiei localein mate r ie de manage m e n t eficient par ticipa t iv. Se dores te practica r e a unui turismde calitate si nu neapa ra t canti ta t e , fapt care reduce presiune a asuprabiodiversi ta t ii/habi t a t e lo r dar contribuie in acelasi timp la promovare a siconstient iza r e a eficienta a turis tilor in ceea ce priveste impor tan t a RBDD la nivelinterna t ional.

Practica re a turismului constituie o alterna t iva la activita te a traditionalapreponde r e n t a de pescuit in RBDD, fiind o sursa de venit locala.

Se realizeaza dease m e ni o promovare a siturilor Natura 2000 prinexperime n t a r e a natu rii - birdwatching, relaxare , pescuit sportiv, activita ti deagrem e n t .

In acest mod se contribuie la procesul de constient iza r e locala si interna t ionalaprivind R.B.D.D. sit UNESCO, RAMSAR si Natu ra 2000.

16


Contribu tie la manage m e n t u l durabil al R.B.D.D. prin creare a de spatii decampa re , cazare si servicii conforme.

Planul Urbanis t ic Zonal integreaza prevede ri punctuale referi toar e la comuna

Corbu cu alte planuri si progra m e, dupa cum urmeaza :- Planul Urbanis t ic General al comunei Corbul, aproba t prin HCL nr. 158 /

30.09.2008;- Reabilitare a si instala re a retelelor de apa si canaliza re a comunei Corbu –

finalizat - anul 2015;- Proiect referi tor la racorda r e a la reteaua de gaze natur ale – anul 2016;- Proiect pent ru reame n aja r e a si moderniza r e a prin asfalta re a drumurilor

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUISI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA

NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Aspec t e ale stari i actua l e ale mediu l u i:

Dobrogea Centrala in perimet ru l careia se inscriu localita tea Corbu siamplasa m e n t u l analizat este reprezen t a t a in ansam blul ei de Podisul Casimcei ce sedesfasoa ra la sud de Podisul Babada g pana la aliniamen t ul depre siunilor de contactStupina, Doroban tu , Balcescu. Pe flancul vestic limita o formeaza valea Dunarii, iarcatre est litoralul Marii Negre . Dobroge a Centrala cuprinde ca subunita t i fizico-geografice: sectorul central – Podisul Casimcei, sectorul dunare a n – Podisul Garliciusi sectorul maritim – Podisul Istriei.

3.2. Elem e n t e de geo lo g i ePrin prisma alcatui rii sale geologice, Podisul Dobrogei Centrale s-a consolida t

ca entita te struc tu r a l a , in orogeneza baikaliana , carac te r i s t ice fiindu- i grupul deCeamurlia si grupul sisturilor verzi, ambele cu roci metamorfice, precum si grupulformatiunilor jurasice, numai din roci sediment a r e .

Format iunile cretacice afloreaza de sub mantia de loess, pe spatii foartereduse , in malul drept al Dunarii si in unele vai toren tiale , afluente acesteia . Deasemene a , in nord- est, sunt reprezen t a t e prin argile caolinitice, calcare ,microconglome r a t e , gresii calca roas e , creta . Cuate rna r ul este intalnit pe suprafe t eintinse; are grosimi reduse si se compune din argile rosii si verzi pleistocene cuconcre t iuni de ghips, loess, depozite aluviale si maritime holocene.

Masivele calcaroas e existent e in cadrul Podisului Casimcei sunt res tu r i aleunei vechi bariere de corali din Marea Jurasica, aparan d ca marto ri de eroziune subforma de chei (Cheile Dobrogei), doline, peste r i .

In anexa 7 este prezen t a t a coloana stra tigr afica a Dobrogei Centrale . Conformnormativului P 100/92 si P100/2006, amplasam e n t u l se afla in :

17


• zona seismica „E”;• coeficient de seismicita t e ks = 0,12;• perioada de control Tc = 0,7 sec;• accele ra t ia de varf ag = 0,16 g.Adancimea maxima de inghe t in zona este de 0,80 m, iar frecventa medie a

zilelor de inghe t , cu tempera t u r i mai mici de 0oC este de 73,2 zile/an. Din punct devedere al incarcar ilor de vant, amplasa m e n t ul se incadre aza in zona C avand vitezamedia ta pe doua minute v2m = 30 m/s si presiunea dinamica de baza la inaltimea de10 m deasup r a nivelului solului de 0,55 kN/m2.

3.2.1 . Elem e n t e de geol o g i e pe amplas a m e n tBazinul Marii Negre (numit si Bazinul Euxinic) se afla in par tea sudica a placii

litosferice Eurasia t ice in apropier e a contac tului cu placile litosferice Africana si Arabica. Aici au avut loc procese geotec tonice de formare a platform elor , muntilor sibazinelor de sedimen t a r e intr- o succesiune din care au rezulta t struc tu r a , tectonica si relieful actual. Cercet a r ile efectua t e inca din a doua jumata t e a secolului al XIX-lea au relevat trasa tu r ile generale ale Bazinului Euxinic, margini t de munti tineri in sud, estsi nord- est, de platforme stravechi si de bazine tectonice intens sedimen t a t e , in nord si vest. Mai tarziu a fost descope r i t a structu r a , extrem de complica ta , a bazinului Marii Negre , precum si trasa tu r ile tectonice si struc tu r a le ale regiunilor inconjura toa r e de care este strans legata morfogeneza bazinului. Dupa cel de al doilea razboi mondial, cerce ta r i le magne tice, gravita t ionale si datele rezulta t e din analizele seismo- acustice au dovedit ca, din punct de vedere geologic si geofizic, bazinul Marii Negre se dezvolta atat pe crusta continen ta la , cat si pe crusta oceanica. Bazinul Marii Negre este un bazin tectonic alcatui t din doua compar t ime n t e , vestic si estic, separa t e de ridicarea Andrusov cu aspect de horst . Intreaga regiune se suprapun e unui fundam e n t dezvoltat pe crusta oceanica si pe crust a continen t al a distribuite neuniform in profilul transve rs a l vest- est al bazinului. Crusta ocea n i c a tipica se afla in par tea centrala a bazinului vestic, sub Campia Abisala Euxinica delimita ta de izobata de -2000 m. Aici, nivelul discontinui ta t ii Mohose ridica spre suprafa t a , ajungand in par tea centra la a bazinului la numai 20 km sub nivelul actual al marii. Stra tul bazal tic, cu o grosime maxima de 8 km, se suprapun e mantalei superioa r e care are temper a t u r i de 500- 600°C si este acoperi t de sediment e neconsolidat e cu grosimea de 7-14 km. Crusta cont i n e n t a l a este situat a pe marginile bazinului vestic si se carac te r izeaza prin cobora r e a discontinui ta t ii Moho pana la cca 35 km adancime, prin ingrosa r e a stratului bazal tic care ajunge la 15- 18 km si prin extinde re a larga a stra tului granitic acoperi t cu alte tipuri de sedimen te consolidate . Bazinul estic este suprapus unei scoar te continen t a le cu stra t bazal tic gros de 8-9 km peste care se afla un stra t granitic subtire acoperi t cu sedimen te neconsolida t e dezvolta te pe o grosime de 10- 12 km. Aceasta crusta continen t a la se ingroasa din ce in ce mai mult spre est, unde atinge grosimi de peste 40 km.

18


In par tea centrala a Marii Negre se afla ridica rea cent ra la a Marii Negre sau ridicarea Andrusov, formata din crus ta continen ta la cu stra t bazaltic mai gros peste care se afla un stra t granitic subtire si apoi stiva de sedimen te neconsolida t e . La est de ridicarea Andrusov nu mai putem vorbi de scoar t a oceanica tipica, datori t a prezen t ei stra tului granitic subtire care acopera stra tul bazaltic.

Din studiile geotehnice întocmite pent ru alte proiecte în regiune, putemconcluziona c în zon nu se semnaleaz fenomene fizico- geologice active (alunec riă ă ă ăsau pr bu iri), care s pericli teze stabilita t ea viitoarelor const ruc ii.ă ș ă ț

Zona PUZ 3 este situa ta imediat sub treap ta unei prispe continen ta l e(cup rinsăîntre 10 – 20 m) ce se desf oar paralel cu rmul m rii, fiind asezat a pe platformaăş ă ţă ăDobrogei Continen ta le .

Fig. 3 Schi ta tecto n i c a a Regiu ni i Marii Negre ( https: // e c o m a r e a n e a g r a . w o r d pr e s s . c o m / m a r e a - nea gra / s tr u c t u r a / )

Lege n d a 1.Tarm Oroge n 2. Falie gravita t i o n a l a a riftulu i 3. Falii majore deprabu s ir e 4. Falii majore 5. Limite ale depre s i u n i l or si/sau cres t e l or 6. Zonelipsi t e de crus ta grani t i c a 7. Cruste subtia t e

Bazin u l Marii Negr e se dezvolta pe trei tipuri de unita ti tectonice distincte:cratonice, pericra tonice si intrac r a tonice (A.M. Nikishin et al., 2003). Unitat i l e craton i c e sunt reprezen ta t e prin platformele cristaline preca mb ri e n e sipaleozoice situa te in nordul si estul bazinului: Platforma Est- Europe an a , Platforma

19

https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/structura/


Scitica si Platforma Moesica. Aceste platform e sunt specifice par tii sud- estice a mariiplaci litosferice eurasia t ice si au repreze n t a t marginea stabila dincolo de care s-audesfasura t procesele active ale tectogen ezelor: Assyntica in Cambrian, Varisca inCarbonifer si Permian, Alpina in Mezozoic si Neozoic. Platform a Est- Europe an a , numita si platforma Europei Orientale sau PlatformaRusa, este un soclu cristalin precam b ri a n extins mult spre nord si est de bazinulMarii Negre. Platform a Scitica, situa ta in sudul Platformei Est- Europen e, este mai tanara(Paleozoic inferior) si mai intens fractu r a t a . Contactul cu Platforma Est- Europea n ase face print r- un sir de grabene pe care s-au dezvolta t o serie de bazine tectonice desediment a r e : Depresiune a Barlad, Depresiunea Predobroge a n a , DepresiuneaOdessa- Sivas, Depresiune a Indol- Kuban, Depresiune a Manici care comunica cudepresiunile peri- caspice (M. Sandulescu , 1984). Platform a Moesica are aceasi varsta ca si Platforma Scitica, dar este mult maiextinsa, din fundame n t u l Campiei Romane si din Dobrogea pana in Depresiune aRion. Spre nord este delimita t a de lantul intrac r a tonic Dobrogea de Nord- Crimeea-Caucazul Mare, iar spre sud de lantul pericra tonic alpin Balcani- Istrange a- Pontici-Caucazul Mic. Platforma Moesica a fost denumita de H. Stille (1953) WalachischeSporn (Pintenul Valah), cu extensiune foarte larga intre Carpa ti si bazinul caspic. Unitat i l e intracra to n i c e sunt reprezen t a t e prin orogenul Nord- Dobrogea n siorogenul Crimeii, prelungi t pana in Muntii Caucaz. Pe versan tu l continen t al alCrimeii, in fata portului Sevastopol a fost descope r i t Masivul Lomonosov (o creas t asubmarina) alcatui t din bazalte , andezite si dacite rezulta t e din eruptii cu varstaAlbiana peste care se afla sedimen te din Cretacic- superior si post- cretacice (A.M.Nikishin et al., 2003). Unitat i l e pericrat o n i c e sunt situa t e in estul si sudul bazinului reprezen t a n dpartea cea mai tanara a marginii bazinului formata in mai multe etape aleorogenezei Alpine. Aici se incadre aza orogenul alpin al Muntilor Caucaz, MuntilorPontici si Masivului Istrange a . Latura sudica a bazinului Marii Negre este borda t a de arcul magm at ic cretacicSredne go r ie- Pontide- Achara- Trialet- Karabah. In jurul Marii Negre se afla o serie de bazine tectonice formate prin riftogenez acontinen t a la in Aptian- Albian: bazinul Belgorsk situat in estul Crimeii, grabenulSalgir din sud- estul Crimeii, santul Karkinit din Golful Odessa, grabenulShtormovaya situat la sud de santul Karkinit, bazinul Alma situat in sud- vestulCrimeii, bazinul Kuban situat pe flancul nord- vestic al Muntilor Caucazul Mare (A.M.Nikishin et al., 2003). Intregul bazin este straba tu t de falii, majori ta t ea continuand u- se in regiunilecontinen t a le alatur a t e bazinului. Complexita t e a geologica si geofizica deosebita a bazinului Marii Negre , exprima oevolutie morfogene t ica foarte agitat a , de altfel normala pent ru pozitia la margine aplacii Eurasia tice, nu depar t e de contactul acesteia cu placile Africana si Arabica.

3.3. Reliefu l:

20


Din punct de vedere morfologic, Podisul Dobrogei Centrale se prezinta cuaspec t de pediplena , usor valuri t si inaltat , straba tu t de putine cursuri de apa careseaca pe timp de vara. Vaile formate prin eroziune selectiva si climatica au contu ra tsuprafe t e de nivelare, inselbergu r i , pedimen te si alte trept e de relief.

Evolutia indelunga t a a acestei unitati sub actiunea miscarilor epirogene t ice aindividualiza t trei trepte principale de relief situa te la 250- 400 m, la 100- 240 m si la0-100 m (Radulescu I.).

In Podisul Istriei, unita te geografica ce include localita tea Corbu, relieful seprezinta larg valuri t cu inaltimea medie de 80- 100 m si este format din intinsepedimen t e , domina te de inselbergu r i , grupa t e in cadrul unor culmi, orienta t e vest-est si dispuse in trept e spre litoral (Posea, 1980).

In regiunea lacurilor Tasaul si Corbu se evidentiaza forme de relief marin silacust ru : plaje si faleze vechi si active in formatiuni calcaroas e , sisturi verzi sidepozite loessoide , grinduri, perisipuri , precum si existen t a unor depresiuni- golfuri:Baia, Nunta si, Tasaul, Corbu.

Fig. 4 Podisul Dobrogei

21


3.3.1 Reliefu l pe amplas a m e n t

Relieful bazinului Marii Negre se subdivide, din punct de vedere morfotec tonicsi morfost ruc tu r a l , in doua provincii: cent rala si marginala . Provinc i a centrala , dezvolta ta pe crusta bazal tica de tip oceanic si par tial pe crusta continen t al a , cuprinde Campia Abisala Euxinica situa t a la adancimi sub 2000 m. Relieful tectonic primar a a fost ingropa t de sedimente l e depuse in ultimii 80- 100 milioane de ani, astfel incat relieful actual, dezvolta t pe sediment e neconsolidat e finesi ultrafine, se prezinta deosebi t de plan si neted, cu energie de relief de numai cativa metri.

Provinc i a margi n a l a are o structu r a mult mai complexa. Relieful acestei provinciipoate fi asocia t marginilor continen t a le oceanice, prezen ta n d diferen te marcan te pefiecare dintre laturile sale. Latura nordica poate fi aseman a t a cu marginile continen t al e pasive, stabile,prezen t an d toate trasa tu r ile morfologice specifice: campie costiera , campii litorale,self continen t a l larg extins, versan t continen ta l usor inclinat, glacis continen ta l larg. Laturile sudica si estica sunt aseman a to a r e marginilor continen t a le active, instabile, fara campii costiere , cu campii litorale putine si reduse ca extensiune, cu selfuri continen t a le ingust e, versan t continen ta l abrup t si glacisu ri continen t a le ingus te si abrup te . Latura vestica are trasa tu r i mixte strans legate de struc tu r a , tectonica si morfogenez a . Zona PUZ 3 este cuprinza in zona dintre plaja Marii Negre si treap ta / t e r a s acontinen t a la fiind reprezen t a t a de nisipuri fixate.

3.4. Solul:In Podisul Dobrogei Centra le exista mai multe asocieri de soluri. Solurile

balane se intalnesc pe cele doua laturi, dunare a n a si maritima, ocupand trept elecobora te al reliefului. Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafe t eipodisului, fiind carac te r is t ice stepei dobrogen e . In lungul vaii Casimcea, pe calcarelecretacice, s-au dezvolta t rendzinele si rendzinele brune. Solonetu r ile se afla la coadaLacului Tasaul si Lacului Nuntasi.

In zona comunei Corbu terenu r ile agricole au o pondere de doar 37% dincauza unita tilor lacust r e si a terenu r ilor nisipoase si sara tu ro as e cu o mai mareextensie.

3.4.1 . Solul pe amplas a m e n tZona ce mai intinsa este caract e r iza t a de soluri nisipoase sau psamosoluri .Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoas i de un profil de sol slabă ş

dezvolta t . Nivelul genera l de fertilita te al psamosolurilor este foarte sc zut. Laăsolurile localizate în apropie r e a M rii Negre , adâncimea pânzei freatice esteăcuprins între 0,5 – 1 m, situa ie care dete rmin fenomen e de gleizare pute rnic .ă ţ ă ăReac ia acestor soluri este modera t sau puternic alcalin , cu valori de pH cuprinseţ ă

22


între 8,5- 9.3. Solurile sunt slab aprovizionate cu fosfor mobil i potasiu mobil.şTextura este grosiera sau mijlocie, fiind nisipolutoasa sau lutonisipoas a i avândşcon inutu ri de argil coloidal cuprinse între 8 – 22 %. Datori t faptului c înveli ulţ ă ă ă ă şde sol este pute rnic afecta t de fenomene de degrada r e , calitatea produc tiv aăterenu r ilor este foarte sc zut , ducând la folosirea lor sub form de p une.ă ă ă ăş

O alta categorie mai redus a este cea a solurilor sara tu roa s e sau solonceacu r i .Solonceacu r ile includ toate tipurile de sol, care au limita superioa r aă

orizontului salic în primii 20cm de la suprafa a solului. Solonceacu r ile supor t unţ ăcovor vegetal s rac, care const din paji ti halofile de calita te foarte sc zut pentruă ă ş ă ăvite. Prin natur a lor, acestea au o biodiversi t a t e sc zut . Pent ru agricultu ră ă ă(exceptân d p unatul extensiv) este imposibil a fi folosite f r un drenaj artificial iăş ă ă şsp larea s rurilor. O problem special a solonceacu r i lor nisipoase , care au fostă ă ă ăodat drena te , este faptul c prezint un risc ridicat de eroziune eolian .ă ă ă ă

Un procen t mai redus, prezen t in principal la marginea vestica si pe terase ,este repreze n t a t de Solurile balane (SB) sunt caract e r is tice stepei uscate . Reac iaţsolului este slab alcalin , cu valori ale phului cuprinse între 7,9 – 8,3. Con inutul deă ţhumus este cuprins între 2,3 – 2,8 %, iar rezerva de humus pe adâncimea de 0 – 50cm este mijlocie: 130 – 150 t/ha. Solurile sunt modera t aprovizionate cu fosfor mobili potasiu mobil. Con inutul de argil coloidala este cuprins între 18–26%. Solurileş ţ ă

balane modera t sunt folosite ca p uni.ăşUn procen t si mai redus este reprezen t a t de histosoluri , ce reprezin t a supor tul

de baz pentru ecosistem ele umede: stuf ri uri, vegeta ia acvatic , submer s ,ă ă ş ţ ă ăprezen t e in zona de canale si balti existen t e pe amplasa m e n t .

In stare a actua la , solu l nu est e afec ta t in niciu n fel.

3.5. Elem e n t e de hidrolo g i e :Desi inconjura t a de ape, Dobrogre a este regiunea cea mai uscat a din tara

noast r a . Aceasta carac t e r is t ica ii este conferi ta de clima semiarida , constitu t iageologica si, ca o consecin t a , densi ta t ea mica sau chiar lipsa retelei hidrograficesuperficiale perman e n t e . Pe de o par te , canti ta t ile reduse de precipita t i i sievapot ra n s pi r a t i a ridica ta dete rmina deficit de umidita t e . Pe de alta par te ,carac te ru l torential al precipita ti ilor si structu r a litologica dete rmina scurge re avijelioasa a apei sau infiltra r e a ei in adancime.

Hidrografia este reprezen t a t a prin ape subte r a n e , izvoare, ape de suprafa t a silacuri .

Apele freatice sunt cantona te , in cea mai mare parte , la baza cuvertu r iiloessoide sau a depune r ilor cuate rn a r e care acopera sisturile verzi imperm e a bile.Exista si ape freatice cu circula t ie activa neregula t a , prin fisuri si goluri in spatiilecalcaroase . Panze mai bogate in apa apar la baza versan tilor , in depozite coluvio-pluviale sau in lunca.

In spatiul hidrografic Dobrogea- Litoral au fost identifica te , delimita te sidescrise un numar de 10 corpuri de ape subte r a n e , dintre care 4 apar tin tipuluiporos- perme a bil (depozite holocene, pleistocen medii- superioar e , jurasic- cretacice),

23


4 corpuri apar tin tipului fisural- cars tic (dezvolta te in depozite de varsta triasica sisarma tian a) si doua corpuri apar t in tipului cars tic- fisural (de varsta jurasica).

Corpul de apa subte r a n a RODL05 Dobroge a Cent ra la este de tip poros-perme a bil , fiind localizat in aluviuni actuale si subactua le (atribui te Holocenului), indepozite loessoide (Pleistocen superior , Holocen), in loess (Pleistocen mediu -Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/ loessoide si partea terminalaaltera t a a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sauCretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precam b ria nului superior) .Datori ta constitu ti ei litologice, carac te r i s t icilor geomorfologice si conditiilorstructu r a l- tectonice, corpul prezinta mari variatii de ordin canti ta t iv si calitativ, atatpe orizontala cat si pe verticala . Acest corp consti tuie sursa principala de alimenta r ecu apa a majorit a tii localita tilor din Dobroge a Centrala .

Corpul de apa subte r a n a RODL08 Casimcea este de tip cars tic- fisural, fiindlocalizat in depozite jurasic- medii (reprezen t a t e prin calcare cu silicifieri, calcaregresifica te , calcare conglomera t ice , marne) si/sau in depozite jurasic- superioar e(reprezen t a t e prin calca re cu silicifieri, calcare dolomitice, calcare recifale,marnocalca r e , dolomite, argile). Depozitele carbona t ice prezinta numeroa s e fisuri sigoluri cars tice.

Aceasta din urma hidrost ruc t u r a , impor tan t a pent ru amplasa m e n t u l analizat ,reprezin ta un sinclinal orienta t NV-SE. Fragm en t a r e a aces tei structu r i a dete rmina tapari tia de izvoare, precum cele de la Piatra , Fantanele, Gura Dobrogei.

Apele subte r a n e din aceas ta par te a Dobrogei au pH- ul cuprins intre 7-8 grade,iar din punct de vedere al potabilita t ii se inscriu in limite exceptionale (Marin I.).

Raurile Dobrogei Centrale au un regim hidrologic de tip dobroge a n ,carac te r iza t prin debite foarte scazute , aproape in tot cursul anului, avand viituri descurt a dura t a legate de precipi ta t iile din lunile mai- iunie si decembrie- februa rie .Dintre raurile Dobrogei Centrale numai patru prezinta cursuri permane n t e :Casimcea , Topologul, Hamangia si Nuntasi.

In platoul dobroge an inunda tiile au carac te r local si sunt genera t e de undesingula re de viitura cu caract e r torential sau cvasitoren tial pe majorita t e a vailor.

Tinand cont de hartile de hazard ale caror rezulta t e reprezin t a zonele unde sepot produce efecte ca urmare a inunda t iilor, asupra populatiei sau a terenu ri lor,autorit a t ile locale au propus o serie de masuri struc tu r a l e si non- struc tu r a l e invederea prevenirii produce r ii unor astfel de eveniment e . In Planul pent ruprevenire a , protec tia si diminua r e a efectelor inunda tiilor in bazinul hidrograficDobrogea- Litoral, elabora t in 2014 pent ru adminis t ra t i a bazinala Dobroge a- Litoral,se propun o serie de lucra r i de apara r e impotriva inunda tiilor si in zona localita tiiCorbu. Astfel, raul Corbu, cu o lungime de 7 km si o suprafa t a a bazinuluihidrografic de 26 km2, ar urma sa fie regula riza t . Lucra rile preazu te a se desfasur ape trei tronsoane vor presupun e consolidar e a taluzurilor, eliminare a stra tuluivegetal, betona re a albiei in anumite zone, const rui re a unor ziduri de protec tiecomplem en t a r e , cu scopul de a reduce viteza apei si de a evita aluneca rile .

24


Lacurile Dobrogei Centrale apar sub forma unor limanuri fluviatile saumaritime, caract e r izand extremi ta t ile vestica si estica ale Podisului. Ele formeazaunita ti hidrografice si complexe fizico- geografice impreuna cu regiunile in care suntcantona t e .

Lacul Corbu (Gargal i c ) este un liman maritim tipic. Are o suprafa t a de 528ha, adancime a maxima de 2 m si un volum de apa de 7,7 mil. m3. Bazinul hidrografical lacului este de cca. 71 km2, fiind consti tui t in principal (37 km2) de valea Gargaliccare are un caract e r perman e n t . Depresiune a lacului Corbu, de forma tronconica,are malurile constitui t e in cea mai mare parte din depozite lessoide, sub forma uneifaleze cu inaltimea de 2-5 m. Nivelurile lacului Corbu au inregis t r a t o fluctua t iemare de la un an la altul, nu datori ta conditiilor de alimenta r e , ci din motive tehnice,de aici evacuand u- se spre mare, prin canalul de legatu r a , cantita t i insemna t e de apa.Lacurile Corbu si Tasaul sunt unite print r- un canal, alcatuind un complex lacust ru ,ultimul din sectorul tarmului inalt al Marii Negre cu faleza activa. Lacul este separa tde un dig in lacul Corbu Mare si lacul Corbu Mic. Lacurile sunt exploata t e de fermepiscicole, care organizeaza anual si concurs u r i de pescuit sportiv.

Lacul Tasaul are o suprafa t a de 2 306 ha, adancime maxima de 3,5 m si unbazin hidrografic de 872 km2, format in cea mare parte de raul Casimcea (755 km2).Lacul nu are legatu r a direc ta cu marea decat prin interm ediul lacului Corbu.Depresiunea Lacului Tasaul, axata pe cursul inferior al raului Casimcea , s-a largitdatori t a abraziunii marine si ulterior prin abraziune lacust ra in calcare le jurasice siin sisturile verzi. La complexul Tasaul- Corbu bazinul hidrografic este binereprezen t a t si are pondere a cea mai mare ca rapor t in bilantul hidric, fata de aportulsubte r a n . Mineraliza tia apei este redusa in cazul ambelor lacuri, ele incadran d u- sein tipul clorosodic evident , acest fapt conducan d la folosirea ei in scopuri agricole -irigatii (Gastescu P., Breier A).

Marea Nea gra este o mare de tip continen t a l , cu o suprafa t a de 410 000 km2.Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribui t la contura r e a caract e r is t icilorsale geografice. Stabilindu- se o legatu r a direc ta cu Marea Medite r an a prinstramtoa r e a Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planet a r , s-a inalta tin ultimele doua milenii cu aproxima tiv 4 m, oscilatie care s-a observa t de- a lungultarmului, de la Vama Veche la complexul lacust ru Razim- Sinoe.

In adancime, bazinul Marii Negre este alcatui t din platforma continen ta la carecoboara pana la 180- 200 m si care reprezin t a 30% din suprafa t a marii. In dreptultarmului romanesc aceas t a platforma are aspec tul unei trepte late de 100- 200 km.Un alt sector, povarnisul continen ta l , are adancime a intre 180- 200 m si 1 000- 1 500m (10 % din suprafa t a marii), iar in interiorul bazinului marin este zonaadanca, abisala inconjura t a de izobata de 1 000- 1 500 m, atingand adancimilecele mai mari (in jur de 2 200 m).

Marea Neagra are tarmurile putin crest a t e , cu golfuri larg deschise , cu putinepeninsule si insule.

25


Tempera t u r a medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc estede 12,7 0C, depasind temper a t u r a medie a aerului numai cu 10C. La Constan t a ,vara se intalnesc cele mai ridica te tempera t u r i ale apei (22,40C), iar cele maiscazute in februa rie (2,90C).

Salinita t ea oscileaza intre 17% pe litoralul romane sc si 18% in larg, iar inadancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinita te mult mai redus a decatale oceanului planet a r , precum si o stra tificare par ticula r a a apelor sale in douapatu ri de apa suprapus e , cu salinita t e si densita t e net diferite . Aceasta stra tificare seexplica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoa r e a Bosfor si prin patrunde r e aunui contracu r e n t adanc de ape sara te dinspre Marea Marmar a spre Marea Neagra .Diferenta de densita t e impiedica formare a curentilor verticali spre suprafa t a si deaceea masele de apa sub 200 m adancime nu au posibilita tea de a se oxigena ca inpatu ra superficiala , cu valuri si curenti , care o fac favorabila vietii. De

aceea sub 200- 220 m, apele Marii Negre , lipsite de oxigen, sunt lipsite si deviata, cu exceptia bacte r iilor sulfuroas e anaerobe , produca toa r e de hidrogensulfura t .

La suprafa t a Marii Negre curentii sunt ocazionali, dete rmina t i de vantul denord- est, dirija ti in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directieinversa in zona stramto rii Bosfor, care transpor t a la adancime apele sara t e dinspreMarea Mediter a n a , iar la suprafa t a apele Marii Negre .

Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi , iarmareele, de mica amplitudine , oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm.

Luata in ansam blu , Marea Neagra este o adevara t a uzina biologica, cuparticula r i t a t i nemaian ta lni te in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiindconside ra t a un „unicum hidrobiologicum”. In fauna Marii Negre se intalnesc speciiinteres a n t e cum sunt: calul de mare, pisica de mare, foca de Marea Neagra , unelespecii de delfin si un mic rechin. Flora Marii Negre este alcatui ta din alge verzi,brune si rosii si se dezvolta pana la 75- 80 cm, pana unde patrunde lumina soarelui.

In stare a actua la , apele nu sunt afec ta t e in niciu n fel, ace s t e aneexi s t a n d in PUZ- ul studiat .

Inund ab i l i t a t e a zone i - riscul la inund a t i i

Este strans a legata de caract e r is t icile hidrologice ale zonei litorale ale Marii Negre .

Conform Gâ tescu P., tiuc R., 2008, „mareele, ca oscila ie periodic cauza t ş Ş ă ţ ă ăde atrac ia Lunii, cu o perioad medie de 12h 25', nu au un rol deosebi t în modela re aţ ăliniei de rm, dat fiind amplitudinea mic i par ticula ri t ile morfologice ale ţă ă ă ş ăţlitoralului românesc”.

Dup datele maregr afului de la Constan a i din litera tu r a de specialita te ,ă ţ şamplitudinea mareelor atinge în Marea Neagr între 7 i 11 cm (C. Bondar , 1963). ă ş

26


Exemple de maree (5 – 7 mar tie 1962) în Marea Neagr la Constan a pe timp calm (dup C. ă ţ ăBondar, 1963)

Exemple de sei e (15 – 16 februarie 1962) în Marea Neagr la Constan a pe ş ă ţtimp calm (dup C. Bondar , 1963)ă

„O alt manifes ta r e periodic a varia iei nivelului m rii o consti tuie sei eleă ă ţ ă şprovoca te de trece r ea rapid a unor frontu ri de aer sau cicloane înso ite deă ţintensific ri bru te ale vântului într- o zon litoral , ceea ce atrage dup sine ună ş ă ă ădezechilibru al presiunii atmosfe r ice pe suprafa a întregului acvatoriu”, conformţGâ tescu P., tiuc R., 2008.ş Ş ă

27


Tot in aceeasi lucra re „pent ru Marea Neagr se men ioneaz varia ii medii aleă ţ ă ţnivelului datori t sei elor de 50 cm, fiind citate amplitudini maxime de 60 – 70 cm laă şOdessa i Sevastopol”. ş

Litera tu r a de specialita te mentioneaza ca: „de i se carac t e r izeaz prinş ăamplitudini mai mari decât mareele, sei ele produse în zona litoralului române sc nuşconstituie nici ele un agent modela to r activ, dat fiind periodicita t e a , dura t a iă şintensi ta t ea lor redus ; în majorita t e a cazurilor, cre te r ea nivelului m rii este calm ,ă ş ă ănefiind înso it de agitar e a pe orizontal a maselor de ap care s exerci te un lucruţ ă ă ă ămecanic efectiv asupra nivelului rmului” (C. Bondar , 1963).ţă

In consecin t a , riscul la inunda t ii pe zona amplasa m e n t ului este foarte scazut ,mult mai redus decat in cazul malurilor si albiilor majore ale apelor curga toa r econtinen t a le romanes t i .

3.6. Clima si calita t e a aerului:Situare a Dobrogei Centrale in zona climei temper a t- continen ta l e , in sectorul

de interfe re n t a a anticiclonilor continen t a li euro- asiatici cu cei medite r a n e e n i , pestecare se suprapu n influentele Dunarii si Marii Negre, gradul de impaduri r e siactivita tile umane dete rmina anumite aspec t e specifice climatice si topoclimatice.

Regimul termic de iarna se caract e r izeaza prin fenomene de inghet , care crescca frecventa si intensi ta t e dinspre est si vest, spre par tea centra la , incat dura t aintervalului fara inghet este de 220 zile spre litoral, 200- 210 in par tea centra la si sub200 zile in portiunea nordica.

Regimul termic de vara dete rmina procese intense de evapot ra ns pi r a t i epotentiala , care ating 700 mm anual in portiune a continen ta l a si 700 mm in˃ ˂portiunea estica, inregis t r a n d u- se astfel un deficit mediu anual de cca. 300 mm deapa.

Influentele Marii Negre si ale Dunarii se resimt in distribu tia valorilor extrem eale temper a t u r i i aerului: minimele absolute au in regiunile periferice de est si devest, valori de -23°C …-25°C si sub aceste valori in par tea centra la , iar cele maximeabsolute pot atinge si depasi 40°C spre est si 38°C spre par tea centrala .

28


Fig. 5 Harta climatica

Cantita t ile medii anuale de precipita t ii totalizeaza sub 400 mm spre litoral,intre 400 si 450 mm in zona central- nordica si cca. 425 mm spre Baltile Dunarii.Precipita t iile au adesea carac t e r torential; maximele de precipi ta t ii in 24 h potatinge si depasi ¼ din cantita t e a anuala, ceea ce contribuie la spalare a solurilor, aloessurilor (seluri) si la biciuirea recoltelor .

Viteza medie anuala a vantului depases t e 4,1- 4,5 m/s spre litoral si cca. 3,6m/s in par tea centra la , fapt ce contribuie la intensifica rea fenomenelo r de uscaciunesi seceta . In regiune se produc anual, in medie, 21 perioade de uscaciune cu operioada medie de 13 zile si 7-8 perioade de seceta cu o dura t a medie de 18- 20 dezile. In aceste conditii fenomenele de uscaciune si seceta sunt posibile in orice lunadin an, dar mai ales, in perioada de vegeta t ie (Bogdan O., Ilie I.).

3.6.1 . Clima i calita t e a aerulu i pe amplas a m e n tșClima evolueaz pe fondul genera l al climatului temper a t continen t al ,ă

prezen t ân d anumite par ticula ri t i legate de pozi ia geografic i de componen t e l eăţ ţ ă şfizico- geografice ale teritoriului. Existen a M rii Negre i a fluviului Dun rea, cu oţ ă ş ăperma n e n t evapora r e a apei, asigur umidita t ea aerului i totodat provoacă ă ş ă ăreglare a înc lzirii acestuia . Marea Neagr , prin volumul s u mare de ap , exerci t oă ă ă ă ăac iune de atenua r e a amplitudinilor termice i de dezvolta r e a unei circula ii localeţ ş ţa aerului.

Vara, când Anticiclonul Azoric ocup spa iul Medite r a n ei , teritoriul Românieiă ţeste invada t de aer tropical nord- african. Aceasta aduce timp senin, secet iă şridicarea tempera t u r i i . În acela i anotimp, masele de aer Siberian , în deplasa r e a lorşspre vest, ocup teritoriul rii noast re , producând secete accen tua t e i uscare aă ţă şsolului, mai ales în partea de sud- est a rii (Câmpia Român i Dobrogea).ţă ă ş

Iarna îns , în mod obi nuit , circula ia atmosfe ric deasup r a teritoriului riiă ş ţ ă ţăeste dete rmina t de anticiclonul eurosibe rian , iar sc derile mari de temper a t u r seă ă ă

29


produc datori t înaint rii spre sud a maselor de aer subpola r . Aceste mase de aeră ăcald tropical au drept urm ri: ridica rea tempera t u r i i , dezghe ul timpuriu iă ţ şinstalar e a unui timp prim vera t ic . În anotimpur ile de tranzi ie (prim vara , toamna),ă ţ ătimpul ploios este favoriza t de ciclonii de pe Marea Medite r an , care se deplase ază ăspre nord- est.

Tempera t u r il e medii anuale se înscriu cu valori superioa r e mediei pe ara -ţ11,2ºC). Media anual în anotimpul de var este de 23,6ºC, iar în cel de iarna mediaă ălunar nu coboar sub 0ºC.ă ă

În comuna Corbu, valorile maxime înregis t r a t e , au fost în 10.08.1947 +38,5 ºC,iar minimele de - 25ºC în 10.02.1929.

Vânturile sunt dete rmina t e de circula ia genera l atmosfer ic i condi iileţ ă ş ţgeografice locale. Caract e r i s t ice zonei sunt brizele de zi i de noapte . În perioadaşrece (lunile XI-III) înregis t re az cele mai mari viteze medii lunare ale vântului, deă3,8 – 3,9 m/sec. În sezonul de var viteza medie a vântu rilor se reduce fiind de 2,6 –ă2,7 m/sec., în lunile iulie i augus t . Viscolul reprezin t unul din fenomenele specificeş ăperioadei de iarn , cu viteza mai mare de 20 – 25 m/s.ă

Cea a se formeaz datori t advec iei aerului cald i umed, sau din cauzaţ ă ă ţ şcre te r ii canti t ii de vapori de ap , deasup r a lacului.ş ăţ ă

Num rul mediu anual de zile cu cea este de 58 de zile. Umezeala aeruluiă ţăprezint cele mai ridica te valori, datori t proceselo r de evapora r e în spa iul maritim.ă ă ţAceasta nu coboar sub 75%, pe parcur sul anului, îns exist deosebiri în timpulă ă ăunui an, în special între sezonul de var i cel de iarn .ă ş ă

Precipita iile atmosfer ice sunt reduse canti ta tiv, datori t faptului c masele deţ ă ăaer oceanic care afecteaz teritoriul rii noast r e , deplasând u- se de la vest spre est,ă ţăajung sec tui te , iar o alimenta r e cu aer umed dinspre Marea Neagr esteă ăîmpiedicat de circula ia genera l , dinspre continen t , a aerului. Pe de alt parte , înă ţ ă ăanotimpul cald, în condi iile suprafe elor întinse de ap a c ror temper a t u r esteţ ţ ă ă ămai scazut decât temper a t u r a aerului de deasup ra , nu numai c nu se formează ă ănorii de convec ie, dar, datori t descende n ei aerului, se împr tie i norii adu i dinţ ă ţ ăş ş şzonele învecina t e .

In stare a actua la , clima si aerul nu sunt afec ta t in niciu n fel.

3.7. Elem e n t e de biodivers i t a t e :

In genera l, in Podisul Dobrogei Centra le , vegeta tia se past re az a sub formaunor mici areale de stepa, silvostepa si padure . Intrazonal apar plante halofile,arenicole si hidrofile, legate de anumite conditii locale specifice.

Fauna este alcatui ta din specii ponto- medite r an e e n e , ce traiesc pe terenu r iledeschise , in timp ce in paduri predomina element el e central- europene .

Vegeta t ia de pajiste este mult degrada t a din cauza pasuna t ului excesiv. Inprezen t , pajistile ocupa 20% din suprafa t a podisului, fiind raspandi te , in genera l , peterenu r i piet roas e , acciden t a t e . Una dintre cele mai raspandi t e asociatii ierboaseeste cea cu barboas a (Botriochloa ischaem u m), in cadrul careia apar si alte specii ca:maturica (Centau r e a diffusa), volbura (Convolvulus lineatus), Tunica prolifera. Mai

30


apar pajisti cu ciulei (Ceratoca rp u s arena rius), sau asocia tia cu perisor (Elymusasper). Pe coaste abrup t e si viroage sunt pajisti cu iarba vantoasa .

Pe subst r a t u l pietros, ce apare la zi, se intalnesc: paiusul (Festuca callieri),Stachys angus t ifolia sau sincerica (Scleran t hu s perennis).

Zonele stancoas e sunt acoperi t e uneori cu muschi si licheni, cu talul sub formade crusta , ce adera puternic de suprafa t a piet relor , pentru o mai buna rezisten t a lavant.

Planul se situeaza in zona litorala / de coasta a Marii Negre , pana la platoulterasei abrup te (figurile 2,3). Din punct de vedere adminis t r a t iv, zona planului esteparte a UAT Corbu, judetul Constan t a , Regiunea 2 Sud- Est Dobrogea .

Fata de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 si ROSCI 0065, perimet r u l sesitueaza in interiorul acestor a , la limita sudica a celor doua arii proteja te . (fig. 6)

Figura 6. Amplasar e a PUZ in teren (C3)

Biodiver s i t a t e a:

Biodiversi ta t ea sau diversi t a t e a biologica reprezin t a hete rogeni t a t e a in lumeavie de la nivelul tuturo r surselor sale, inclusiv al ecosis tem elor teres t r e , marine siacvatice continen t a le pana la cel al complexelor ecologice din care acestea fac par te;aceas t a include diversit a te a in cadrul speciilor, intre specii si a ecosistem elor .

De asemen e a , termen ul biodiversi t a t e descrie intreag a gama a variabili ta tiiorganism elor vii in cadrul unui complex ecologic. Biodiversi t a te a cuprindediversi ta t ea ecosiste mului si diversi ta t e a gene tica a unei specii din acest ecosistem.

31


Zona in care se dores t e amplasa r e a investitiei se afla in extravilanul localita tiiCorbu la cca 8 km in afara zonei de protec tie arheologica si este inclusa inROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe.

Date privind ROSCI 006 5 Delta Dunari i:

Situl de Impor ta n ta Comunita r a avand codul ROSCI 0065 are in cea mai mareparte aceeasi pozitionare ca si ROSPA 0031, avand urmatoa r e le coordona t egeografice: latitudine N 44° 54’ 1”, longitudine E 28° 55’ 13”, cu o altitudine de la 0m pana la 229 m.

Din punct de vedere adminis t ra t iv se situeaza in judetele Tulcea si Constan t a .Suprafa t a PUZ este integral inclusa in SCI.

In conformita t e cu H.G. 971/2011, suprafa t a ROSCI 0065 totalizeaza 454 037ha.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habita t e de intere scomunita r , precum si specii de plante si animale din anexa II a Directivei Habita t e .

In ce priveste habita t ele de interes comuni ta r , se remarca o mare varieta t e(aproape 30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe cele priorita re : Stepe ponto-sarma tice, Lagune costiere , Dune gri, Mlastini calcaroas e cu Cladium mariscus ,Tufarisu ri de foioase ponto- sarma tice , Pajisti si mlastini sara tu r a t e panonice siponto- sarma tice , Pajisti xerice pe subst r a t calcaros .

Cinci specii de plante de interes comuni ta r au reprezen t a t obiectivele dedesemn a r e si manage m e n t ale sitului, dintre care: Centau r e a pontica, Marsileaquadrifolia, Echium russicum.

Animalele never t eb r a t e sunt reprezen ta t e de 11 specii, precum: Lycaenadispar , Catopta thrips, Theodoctus transve rs al is , Anisus vorticulus , Leptidea morseietc.

Dintre verteb ra t e , cei mai bine reprezen t a t i sunt pestii. Cateva speciiedificante pent ru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immacula t a , Cobitis taenia,Misgurnus fossilis, Pelecus cultra tu s , Sabanejewia aura t a , Zingel zingel, Umbrakrameri , Rhodeus

sericeus amarus etc. Amfibienii si reptilele au impreuna 5 repreze n ta n t i speciide interes comunita r , dint re care amintim: Testudo graeca , Triturus dobrogicus ,Emys orbicula r is , Bombina bombina. Tot 5 specii de mamifere de interes comunita rsunt identificat e in sit, astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra , Mustela lutreola,Vormela peregus n a , Mustela eversm a n nii .

Habita t ele si speciile de interes comunita r sunt prezen t a t e in tabele 4, 5, 6, 7,8, 9.

Tabelul 4. Tipurile de habita t e de interes comuni ta r (anexa I a Directivei Habita t e)

Tabelul 4. Tipurile de habita te de interes comunita r (anexa I a Directivei Habita t e)

Cod Habita t Proc e n t Stare de

32


din totalu l supraf e t ei situlu i (%)

cons erv are

40C0* Tufarisuri de foioase ponto- sarma tice 0,001 B62C0* Stepe ponto- sarma tice 1 A

91AA Vegeta t ie forestie r a ponto- sarma t ica cu steja r pufos0,002

B

1110Bancuri de nisip acoperi te perma n e n t de un stra t micde apa de mare

1B

1210 Vegeta t ie anuala de- a lungul liniei tarmului 1 B

1310Comunita t i cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenu ri le umede si nisipoase

1B

2160 Dune cu Hippoph a e rhamnoides 1 A

2190 Depresiuni umede intradu n ale 1 A

6410Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroas e , turboas e sau argiloase (Molinion caerulea e)

1B

6420Pajisti medite r a n e e n e umede cu ierburi inalte de Molinio- Holoschoenion

0,0001B

6430Comunita t i de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

30A

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B

6510Pajisti de altitudine joasa (Alopecuru s praten si s Sanguiso rb a officinalis)

1B

3130Ape stata toa r e oligotrofe pana la mezotrofe cu vegeta t ie din Littorelle te a uniflorae si/sau Isoeto-Nanojunce t e a

1A

3150Lacuri eutrofe naturale cu vegeta t ie tip Chenopodiu m rubri si Bidention

10A

3260Cursuri de apa din zonele de campie , pana la cele montan e , cu vegeta t ie din ranunculion fluitan tis si Callit richo- Batrachion

2A

3270Rauri cu maluri namoloase cu vegeta t ie de Chenopodion rubri si Bidention

1A

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A

2110 Dune mobile embriona r e (in formare) 1 B

2130* Dune fixate cu vegeta t ie herbace e peren a (dune gri) 5 A

1150* Lagune costie re 2 B

3140Ape puternic oligo- mezot rofe cu vegeta t ie bentonica de specii de Chara

1B

1410Pajisti sara tu r a t e de tip medite r a n e e a n (Juncetalia mari timi)

1A

33


92D0Galerii ripariene si tufarisu ri (Nerio- Tamarice t e a si Securinegion- tinctoriae)

0,2B

3160 Lacuri dist rofice si iazuri 1 B

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B

91F0Paduri ripariene mixte cu Quercus robur , Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angus tifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

0,8A

1530*Pajisti si nlas tini sara tu r a t e panonice si ponto-sarma t ice

1B

6120* Pajisti xerice pe subst r a t calcaros 1 A

Legend a:* - habita t e de intere s comuni ta r priori ta r e

Tabelul 5. Speciile de plante din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei Habita t e

Cod Spec i i de plant eStare de cons e rvar e

4067 Echiu m russicu m A

1516 Aldrovanda vesiculosa B

2253 Centaurea jankae B

1428 Marsilea quadrifolia B

2255 Centaurea pontica B

Tabelul 6. Speciile de never te b r a t e din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei Habita t e


1037 Ophiogo mp h u s cecilia B4028 Catopta thrips B1060 Lycaena dispar B4045 Coenagrion ornatu m -1089 Morimus funereus -4027 Arytrura musculus B4030 Colias myrmidone B4064 Theodoxus transversalis B4056 Anisus vorticulus B1082 Graphoderus bilineatus B4036 Leptidea morsei B

Tabelul 7. Speciile de pesti din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei

34



4127 Alosa tanaica B1130 Aspius aspius A1149 Cobitis taenia B1124 Gobio albipinnatus A1157 Gymnocep h alus schraetzer B1145 Misgurnus fossilis A2522 Pelecus cultratus B1134 Rhodeus sericeus amarus A1146 Sabaneje wia aurata B1160 Zingel streber B2511 Gobio kessleri -1159 Zingel zingel B2011 Umbra krameri B2555 Gymnocep h alus baloni A4125 Alosa immaculata B

Tabelul 8. Speciile de amfibieni si reptile din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei


1298 Vipera ursinii A1219 Testudo graeca B1993 Triturus dobrogicus B1220 Emys orbiculris B1188 Bombina bombina A

Tabelul 9. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei


1335 Sper mo p hilus citellus B1355 Lutra lutra B1356 Mustela lutreola B2635 Vormela peregus na B2633 Mustela evers ma n nii B

Tipuril e de habita t major iden t i f i ca t e pe suprafat a PUZ- ului propu s:

Ȋn rapor t cu potent ialul impact al planului, identificare a si descrie r e a habita t e lo r majoreca mediu de viata, reprezin ta un aspect deosebit de importa n t ce s-a luat in considera r e inprezen tul studiu.

35


Conform Directivei Habita te , habita te le natur ale reprezin t a areale teres t r e sau acvatice,care se disting prin anumite carac t e r i s t ici geografice, abiotice si biotice naturale sau semi-naturale . Daca ne raport a m la specie, habita tul acesteia este mediul descris de factoriiabiotici si biotici pent ru oricare din stadiile ciclurilor sale biologice.

Este importan t de subliniat , faptul ca in cazul multor specii de animale (mai ales pasa ri)exista diferente mai mari sau mai mici intre habita tul de reproduc e r e al lor si habita tul dehrani re , eventual de odihna, innopta r e etc. Exista numero as e cazuri in care specia utilizeazahabita t e total diferite in perioad a cuibari tului, spre exemplu padur e pent ru construi r e acuibului si cres te r e a puilor si teren deschis (pajiste , cultura , stepa etc.) pentru hranire . Unexemplu elocvent in acest sens este cel al multor specii de pasari rapitoa re , ce cuibare sc inarbori si se hranesc mai ales pe terenu r i deschise , evitand padure a . Mai mult, in perioadeledeplasa r ilor sezoniere , multe specii folosesc tipuri de habita t e diferite fata de cele undecuibares c.

Cat priveste habita t e le de intere s comunita r , aces tea se vor trata sub rapor tulpotentialului impact al proioectului intr- un capitol ulterior.

Pe suprafa t a PUZ- ului propus, au fost identificate mai multe tipuri de habita te majore,prezen ta t e mai jos.

Descrier ea tipurilor de habita t e majore, caract e r i s t ice speciilor de animale de interescomuni ta r , s-a realizat in functie de cerintele acesto ra , privind reproduc e r e a , hranirea ,stationa re a , innopta r e a , deplasa r ile, hiberna r e a sau alte activita ti fiziologie.

S- au ident i f i ca t urmat o ar e l e tipuri de habita t e majore:

1. Plaja (banda litorala ) ca habita t cuprins intre mare si stepa, se carac t e r ize aza prinnisipuri tipice plajelor marine si lipsa vegeta t iei (figura 6). Are o latime de 50- 90 m. Nu va fivizata in mod direct de contruc tiile prevazute prin PUZ.

36


Figura 7. Plaja / banda litorala cu avifauna specifica (foto Ionescu D.)

2. Stepa (vegeta t ie ierboasa pe nisip sau soluri nisipoase).

Este cuprinsa intre banda litorala si baza taluzului terasei . Se carac te r izeaz a prinvegeta t ie ierboas a in gener al rara si rela tiv scunda, ce creste pe nisip, in cateva ariidominand stuful (figura 7). Exista si plante lemnoase izolate sau in mici palcuri,reprezen t a t e indeosebi de salcioara (Elaeagn u s angus tifolia). Stepa are o latime de250- 300 m.

37


Figura 8 . Zona de stepa pe nisip, cu vegeta t ie ierboas a rara (foto Ionescu D.)

3. Habita t e cu arbori si arbus t i .

Se concent r e az a mai ales la baza terasei, dar apar sub forma de benzi / buche te sauizolati in interiorul altor habita t e majore (stepa) – figura 8. Practic, arealele cu arbori /arbus ti sunt raspan di t e rela tiv uniform pe toata suprafa t a , excepta n d zona litorala si ofasie de stepa cu vegeta t ie rara tipica de nisipuri. Specia dominan ta este salcioara , darapar si alte specii arbus tive.

Fig.9 . Habita te cu arbori si arbus ti , zone cu o grupa r e mai densa (ovale albe)

38


4. Malul vertica l si terasa:

Reprez i n t a tipul de habita t de la parte a exterio ar a vest i ca a PUZ- ului, care facedeli mi t ar e a intre inter ior ul supraf e t e i luate in cons id e r ar e si tere n uri l e agric o l edinspr e vest.

Fig. 10 Habita t e cu arbori si arbus ti (ovale albe)

5. Habita t e cons tr u i t e si antropiza t e:

Pe suprafat a PUZ propu s , exis ta cateva tipuri de zone influe n t a t e antropi c , precu mdrum uri de pama nt , carari , garduri etc. Au fost ident i f i c a t e si mai mult e depozi t ede dese ur i menajer e , dar aproap e intrea g a suprafata a teren u l u i est e afecta t a deaces t e des e ur i , trans p or ta t e / raspa n di t e de vant.

39


Fig. 11. Deseuri menajere raspan di te pe suprafe te intinse in sit (foto Ionescu D.)

Meto d e de studiu:

Pentru prognoza r e a impactului in rapor t cu obiectivele de conse rva r e ale ariilor proteja t e ,au fost aplicate metode standa r diza t e de studiu, ce au avut ca obiectiv ata t identificare aspeciilor si habita t elo r in raport cu locatia / habita tul si planul in sine, cat si a populat iilor /abunde n t e i acesto ra pentru cele unde era necesa r a se realiza si in cazurile unde acestaspec t a putu t fi tra ta t .

Metod e folos i t e la studiu l avifaun e i :

Identificare a tipurilor majore de habita t e carac t e r i s t ice pasarilor s-a realizat in teren prinobserva tie direct a , fiind notate carac te r i s t icile dete rmina n t e ale lor (asociatiile vegetale ,asociatiile vegetale , speciile de plante lemnoase etc.). Au fost utilizate fotografii si imaginisatelita r e Google Ear th, Global Mappe r .

S-au utilizat si alte surse , precum:

- datele bibliografice existent e , datele din formular ul standa r d al sitului etc.

- observa tiile efectua t e in teren, care au avut drept scop: identificare a speciilor de pasari,identificare a locurilor de cuibari t , a zonelo –

- au fost aplicate metode standa r diza t e , precum:

puncte pe transec t (point count), asculta r e a pasiva a sune telor pasarilor sauprovoca re a sonora a acesto ra

40


metoda transec t e lor / punctelor pe transec t (point transec t method). Transec tu la urmat traseul drumului propus, acoperind toate habita t e le majore cu careacesta se suprap u n e . Este utilizata mai ales in cazul pasa rilor de talie mica(indeosebi passe r iform e) , traseul fiind parcur s diminea t a , intre orele 6-9,observa to ru l notand pasarile observa t e sau auzite;

metoda punctelor fixe (point count method) utilizata mai ales in cazul pasa rilorde talie mare – berze, rapitoa re . S-a utilizat concomiten t cu metodatransec t elor , alegand u- se cateca puncte de observa tie;

asculta r e a pasiva a sune telor produse de pasari, indeosebi pent ru speciile maidificil de observa t: specii crepuscula r e sau nocturn e , specii criptice etc.

identificare a unor semne particulare a prezen tei speciei in teren (ex: ingluvii,urme, excreme n t e etc.).

Transec t e le si punctele pe transec t (point transec t) s-au ales asa incat sa acopere uniformintreag a suprafa t a si toate tipurile de habita t e , notat e astfel:

a. transec t „plaja”

b. transec t „stepa”

c. transec t „drum acces”

d. transec t „platou”

e. transec t „tufaris”

Identificare a si estimar e a directa a numarului de exempla re observa t e s-a efectua t cubinoclu si luneta (spectiv).

Observa tiile in teren s-au efectua t pe parcurs ul anilor 2013- 2014, in toate perioadelefenologice, carac t e r is t ice pasa rilor . Au fost utilizate carne t e de teren, GPS, har ti.

Figura 11 . Aplicarea metodelor standa r diza t e de observa tie la pasa ri si introduc e r e adatelor primare in baza de date elect ronica (foto Ionescu D.)

41


Metod e de lucru

Metod e de lucru pentru situri l e de importa nt a com u n i t ar a:

Metodele de lucru utilizate in prezen tul studiu au avut in vedere tipurile de habita t e deinteres comuni ta r (parte a anexei I a Directivei Habita t e) si speciile de plante si animale deinteres comuni ta r (anexa I a Directiva Pasari), in raport cu planul propus si cu eventu alulimpact al sau asupra obiectivelor de conserva re ale sitului.

Metod e de lucru pentr u habita t e:

Pentru identificare a habita te lor, cercet a r ile fitocenologice pornesc de la metodologia deidentificare a asociatiilor vegetale aplicata de scoala central- europea n a , pe baza principiilorlui J. BRAUN- BLANQUET (1926).

Studiile efective in teren au la baza esantioan e de vegeta t ie (relevee) cu suprafe te variabilein functie de tipul de vegeta t ie . Releveele consti tuie descrie ri reprezen t a t ive alefitocenozelor analizate . Pentru fiecare specie se noteaza abunde n t a – dominan ta , uneori sifrecven ta locala. Indicele A-D are la baza scara de aprecie re Braun- Blanque t , cu 5+1 trept e:

1 – indivizi destul de abund en t i , dar care realizeaza o acoper i r e redusa,

2 – indivizi foarte abund en t i sau acoperind cel putin 1/20 din suprafa t a de proba,

3 – numar variabil de indivizi, dar cu acoper i r e intre ¼ si ½ din suprafa t a de proba,

42


4 – numar variabil de indivizi, dar cu acoper i r e intre ½ si ¾ din suprafa t a de proba,

5 – indivizi realizand o acoperi re de peste ¾ din suprafa t a de proba.

Frecven ta locala este un indice utilizat de scoala roman e a s c a de geobotanica (AL. BORZA &N. BOSCAIU, 1965) care da informa t ii despre omogeni t a t e a covorului vegetal. Pent ruaprecie re a lui se conside r a releveul impar t i t in unita ti (patra t e ) mai reduse si se acorda notedupa o scara cu 5+1 trept e:

1 – indivizi prezen ti in propor t ie de 5 – 20% din suprafe tele in care a fost impart i t releveul;




5 – indivizi prezent i in propor t ie de 81 – 100% din suprafe t ele in care a fost impart i treleveul;

+ - indivizi rari sub 10% din releveu.

Tabelul sintetic al asociatiei se alcatuies t e pe baza releveelor si consti tu tuie prelucr a r e acompar a t iva si prezen ta r e a sintetica a datelor. Descrie re a asociatiilor vegetale includeaspec te de chorologie, compozitie floristica, sindinamica si au la baza lucra ri recunoscu t e sila nivel europea n (e.g. SANDA V. et al., 1998; COLDEA GH., 1997, 1991).

Analiza asociatiilor vegetale reprezin ta o etapa interm e dia r a in identificare a propriu- zisa ahabita t e lo r si permite inventa r ie r e a si carta r e a acestor a , conform cu principiile deconserva r e ale retelei europen e de arii proteja t e NATURA 2000. Identificare a sicaract e r iza r e a habita t e lor are la baza Manualul de interp r e t a r e a habita t elor Natur a 2000din Romania (coord.: GAFTA D. & MOUNTFORD O., 2008) si Habita te le din Romania(DONITA N. et al., 2005).

Carta r e a speciilor si habita te lor se realizeaza prin inregis t r a r e a coordona t elo r GPS,introduc e r e a acesto ra in baza de date GIS si realizare a har tilor de distributie.

Colecta re a datelor s-a realizat in luna mai 2014.

Meto d e de lucru pentru flora:

Flora a fost studia ta prin aceleasi metode si concomiten t cu identificarea habita te lor .

Metod e de lucru pentr u spec i i l e de nevert e br a t e :

Cerce t a r ile au fost de tip calita tiv (identificatea speciilor) iar cele de tip canti ta t iv au fostlimitate la unele specii de interes conse rva tiv (fiind facute observa t ii aditionale). Cerce ta r i les-au desfasura t in toate habita t ele din zona cerce t a t a , in perioada de activita te a speciilor:aprilie- iunie 2014.

s-au aplicat urma to a r el e metode:

43


a. observa tii/fotografie r e/colec t a r e pe transec t e cu fileul entomologic sau direct cu mana(figura12 )

Figura 12 . Colecta re a cu fileu entomologic (foto Manci C.)

b. utilizarea capcan ei luminoase pent ru speciile nocturn e (figura 13 )

44


Figura 13

c. montar e de capcane barbe r amorsa t e cu solutie de otet si sare, metoda care a dat rezulta te foarte slabe datori ta precipita t iilor foarte bogate din sezonul de studiu si a subst r a t ului nisipos instabil care au dus la umplere a capcanei cu nisip si apa.

Metod e de lucru pentr u spec i i l e de amfibi e n i:

S-au utilizat observa tiile directe si asculta r e a pasiva a sunetelor produse de unele specii, in toate tipurile de habita t e , precu m si metoda colecta rii exempla relo r din apa cu ajutorul unui fileu.

Meto d e de lucru pentru spec i i l e de repti l e:

S-au utilizat observa tiile directe in toate tipurile de habita te .

Metod e de lucru pentr u spec i i l e de ma mif e r e:

S-au utilizat observa tiile directe asupr a exempla relo r, precum si indirec t e privind urmele sau semnele lasate de aceste a in teren (excreme n t e , urme ale prazii, rosatu ri , galerii etc.). Identificare a mamiferelor s-a realizat pe intreag a perioada de studiu din anii 2013- 2014, concomiten t cu aplicare a altor metode ce vizau specii de animale.

Pentru liliec i:

45


Desi nici o specie de liliac nu figureaza in formularul standa rd al sitului, am conside ra tnecesa r un studiu asupra chiropte r e lo r datori ta unor habita te propice acesto ra siposibilita tii prezen tei lor pe teritoriul conside r a t . Deplasa r ile pentru monitoriza re a liliecilorau fost efectua t e in perioada 03- 05 iunie 2014, de- a lungul a 2 nopti diferi te.Activitatile de monitoriza re a liliecilor au fost initiate la scur t timp dupa apusul soarelui si aufost incheia t e in jurul orei 1 AM, in fiecare noapte , luand in calcul ca in acest intervalactivita tea liliecilor este cea mai ridicat a . Metodele de cerce t a r e s-au bazat pe inregis t r a r e ade ultrasu n e t e , emise de speciile de lilieci prezen te in amplasa m e n t , in vedere a elabora r iiunei liste ce contine numar ul de specii si efectivele numerice ale acesto ra . Ulterior,inregis t r a r i le de ultrasu n e t e au fost analizate folosind progra m ul “BatSoun d 4.03”.Ultrasun e t e l e au fost capta t e cu ajutorul detec to ru lui Pette r s so n D 240x, conec ta t larepor tofonul Zoom H2. Acestea au fost inregis t r a t e in modulul “time- expansion” 10x, pentrua mentine o acura t e t e cat mai ridicat a si posibilita tea analizei ulterioa re a acesto ra .Inregis t r a r ile au fost efectua t e din puncte fixe, cat si de- a lungul transec t elor efectua t e insuprafa t a PUZ. Data, ora si coordona t el e GPS au fost de asemen e a notate pentru fiecaremostr a in parte , in vedere a crea rii unei har ti ce prezinta locurile in care au fost prezentespecii de lilieci, principalele intervale de activita te , cat si distributia speciilor peamplasam e n t ul respec t ive. Ora exacta la care au fost efectua t e inregis t r a r i le a fost notatapent ru a evita luarea in calcul a aceluiasi individ apar t inan d aceleiasi specii. (Ex.: 2sonogra m e inregis t r a t e intr- un interval foarte scur t de timp si continand aceeasi specie siacelasi numar de indivizi - foarte probabil sa fie acelasi individ/indivizi).

Sonogra m ele au fost analizate cu ajutorul software- ului “BatSound 4.03”, detemina r ilespeciilor fiind facute pe baza detemin ato ru lui “The World of Bats” de Michel Baratau d , cat sia altor lucrari.

Inregis t r a r i le din punct static s-au efectua t in 4 locatii diferite , luand in calcul tipurilede habita t prezente si conside ra n d ca aces tea ar oferi cele mai bune conditii pent ruactivita tea lilecilor. De aseme n e a , au fost efectua t e transec t e mobile intre punctele sta ticede monitorizare a liliecilor (figura 14).

46


Figura 14 . Punctele statice si transec t ele mobile de monitorizar e a liliecilor

Impact u l asupra obiec t iv e l o r de cons ervar e in SPA:

Aria de Protec tie Speciala Avifaunistica (SPA) a fost decla ra t a pentru mentine re a intr- ostare favorabila de conservar e a speciilor de pasari de interes comunita r (incluse in anexa Ia Direcivei Pasari). in acest fel, se vor comenta si detalia aspec t el e legate de existent aavifaunei, respec tiv a fiecarei specii de pasar i de interes comuni ta r in rapor t cu planulpropus (tabelul 10).

Tabelul 10. Potentialul efect al investi tiei pent ru speciile de pasari de intere s comuni ta r – mai jos prezent a t .

47


48


49

Specia Inform a t i i despr e popula t ia spe c i e i in interiorul situlu i (cf. Formular ul u i Standard)

Aprecier e a pierd eri lor pote n t i a l e in urma aplicar i i PUZ

Habita t u l spec i e i in sit si pote n t i a l u l efect al planul u i asupra sa

Rezide n ta

Migrat o ar e

Cuibarit Iernat Pasaj

Gavia stellata 40- 50 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Gavia arctica 50- 80 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Puffinus yelkouan 20- 100 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Zona costie ra , in largul marii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Pelecanus onocrotalus 3560- 4160 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale, bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Pelecanus crispus 320- 410 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale, bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei


Phalacrocorax ppyg m e u s

8700- 9500 4000- 6500 4000-6500

Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Botaurus stellaris 800- 1000 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , canale . Planul nu va avea efecte asupra speciei

Ixobrychus minutus 3000- 3500 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nesem nifica t iv.

Stufaris inunda t , canale bogate invegeta t ie emers a , mlastini. Planulnu va avea efecte asupra speciei

Nycticorax nycticorax 3500- 4000 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, stufaris, salcete si rachitis. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Ardeola ralloides 3000- 4000 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.


Egret ta garzet ta 1700- 2500 20- 60 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.


50


Ardea alba 320- 360 1000- 1200 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.


Ardea purpurea 230- 450 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, stufaris. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Ciconia nigra 2-5 i 500- 1000 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Mlastini, pajisti, amenaja r i piscicole cu apa mica. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Ciconia ciconia 100- 120 45000-60000


Zone rura rle , mlastini, pajisti, amenaja ri piscicole cu apa mica. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Plegadis falcinellus 2000- 3200 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, stufaris, mlastini, pajisti inunda te si rachitis. Planul nu va avea efecte asupra speciei

51


Platalea leucorodia 360- 440 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, stufaris, mlastini, salcete si rachitis. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Cygnus cygnus 340- 1270 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, culturi. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Cygnus columbianus 10- 40 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.


Bran ta ruficollis 1000- 3000 7000-24000



An ser erythropus 10- 30 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, culturi. Specie foar te rara. Planul nu va avea efecte asupra speciei

52


Ay thya nyroca 3800- 4200 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii, stufaris, vegeta t ie subme rs a . Planul nu va avea efecte asupra speciei

Oxyura leucocep hala 1-4 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii. Specie foarte rara. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Mergu s albellus R 4000- 5000 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Haliaee tus albicilla 26- 28 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, canale , bratele Dunarii. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

53


54

Circus aeruginosus 300- 400 S-a identificat in perimet r ul PUZ, in perioadele de migra tie si iarna, prinmax. 1-2 ex. Impactulva fi nesemnifica t iv.

Stufaris , pajisti, culturi. Luand in conside ra r e faptul ca specia nu cuibares t e aici si ca apare in diverse perioade ale anului prin 1-2 exempla re , hranindu- se pe habita te le deschise , planul nu o va afecta .

Circu s cyaneus 150- 200 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , pajisti, culturi. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Circu s pygargus 3-6 i 500- 800 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , pajisti, culturi. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Circu s macrourus 50- 60 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti, culturi. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Aquila heliaca 1-3 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Aquila clanga 8-14 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti, culturi, zone umede . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Aquila pomarina 200- 300 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti, culturi, paduri. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Pandion haliae tus RC Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Zone umede – lacuri, canale . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Hieraae tus pennatus 50- 80 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Circae tus gallicus R Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Bu teo rufinus 4-5 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Accipi ter brevipes 3-5 40- 80 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Milvu s migrans 6-7 20- 30 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.



55

Falco peregrinus 2-4 10- 20 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , pajisti, culturi, paduri. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Falco columbariu s 20- 60 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Falco ve spertinus 300- 350 2000-3000

Apare ca pasare de pasaj prin 1-2 exempla re , hranindu-se in zonele deshise (dune, terasa)Impactul va fi nesemnifica tiv.

Pajisti, culturi, paduri/cul tu r i forestie r e . Avand in vedere ca nu cuibares t e pe amplasa m e n t , nu vaexista nici un efect pentru specie .

Falco nauman ni 1-3 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.Specie foarte rara.


Falco cherrug 2-4 5-10 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti, culturi, stufaris , paduri. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Porzana porzana 300- 400 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , mlastini, canale cu vegeta t ie bogata . Planul nu va avea efecte asupra speciei.


56

Porzana parva 2000- 3000 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris , mlastini, canale cu vegeta t ie bogata . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Porzana pu silla V Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul. Specie foarte rara

Mlastini, canale cu vegeta t ie bogata . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Gru s grus R Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Himan topus himantop us

220- 370 1400-2200

Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Mlastini, tarmu ri . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Recurviro stra avose t ta 220- 280 800- 1200 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Pluviali s apricaria 300- 500 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Eudro mia s morinellus R Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Mlastini, tarmu ri , pajisti. Planul nu va avea efecte asupra speciei.


57

Charadrius alexandriunu s

90- 120 450- 520 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Tarmuri, terenu ri sara tu ro a s e . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Glareola p tatincola 420- 450 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Mlastini, tarmu ri , pajisti, terenu r i sara tu ro a s e . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Philomach u s pugnax 13000-18000



Xenu s cinereus 1-3 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Specie foarte rara. Impactul va fi nul.


Limo sa lapponica 1-5 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Nu me niu s tenuirostris 1-3 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Specie foarte rara. Impactul va fi nul.



58

Gallinago media 20- 80 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


Burhinu s oedicne m u s 44- 60 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Phalaropu s lobatus 700- 1200 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Mlastini, tarmu ri , ape mici. Planulnu va avea efecte asupra speciei.

Laru s genei 20- 70 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Lacuri, zona litorala. Planul nu va avea efecte asupra speciei

Laru s melanoce p halus 160- 200 Un maxim de 3 exempla re s-a identificat in luna maipe plaja, stationan d sihranindu- se. Nu cuibares t e in suprafa t a PUZ, fiind doar o specie de pasaj, exclusiv in habita tul fasiei litorale.

Avand in vedere ca este doar o specie de pasaj, ce apare prin grupuri mici, iar planul nu are legatu ra directa cu habita tul sau (banda litorala), deranjul cauza t de practica r e a turismului fiind pregn a n t in perioada estivala (nu in pasaj), planul nu va avea efecteasupra sa .


Anthus campes tris RC S-a identifica t 1 exempla r in luna mai,cantand pe sol, in habita tul de dune. Este posibila cuibari r ea a maximu m o perech e .

Impactul va fi

Considera n d u- se un maximu m de o pereche de fase de camp cuibari toa r e in suprafa t a vizata, pierde r e a prin plan ar fi nesem nifica t iva, in fapt chiar neglijabila (specia este conide ra t a relativ comuna ca si cuibari toa r e in sit). Planul are efecte nese m ni f ica tive asupra sa .Acrocephalus

melanopogon400- 1000 Nu s-a identifica t in

perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

S ylvia nisoria R RC Apare rar in migra tie (mai), fiind putin probabil cuibari tul sau aici. S-au identificat 1-2 exempla re in habita te le de arbori/a rb us t i de la baza terasei.

Conside ra n d specia de pasaj si compar a n d cele 1-2 exempla re identificate cu statu tul sau la nivelul sitului – relativ comuna si unele masuri de conserva r e partiala a vegeta t iei lemnoas e, planul va avea cel mult efect nese m ni f ica tiv asupra speciei .

59

Larus minutus 1000-12000



Gelochelidon nilo tica 8-12 320- 350 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


S terna caspia 500- 1000 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


S terna albifrons 40- 100 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


S terna hirundo 1800- 2300 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.


S terna sandvicensis 250- 300 3000-5000



Chlidonia s hybridus 5000- 6000 30000-50000

Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nesemnifica tiv.

Lacuri bogate in vegeta t ie . Planul nu va avea efecte asupra speciei

Chlidonia s niger 200- 300 Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nesemnifica tiv.

Lacuri bogate in vegeta t ie . Planul nu va avea efecte asupra speciei


Lanius collurio RC C S-a identifica t atat in zona PUZ, mai ales inhabita tul cu arbor/a rb u s t i , inclusiv izolati, dar si in alte habita t e din interior si din imprejurimile acestei suprafe te . Este posibila cuibari re a a 1-2 perechi pe suprafa t a PUZ. In migra tie apare in numar mai mare, pana la 5-7

Conside ra n d 2 perechi cuibari toa r e pe suprafa t a PUZ, sepoate estima o pierde re nesemnifica tiva, chiar neglijabila (specia apare in formula rul standa r d ca relativ comuna). Asadar , impactul potent ial al planului este nese m ni f ica tiv pentru specie .

Laniu s minor R C Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Arbori izolati sau palcuri si terenu r i deschise . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

60

Ficedula albicollis C Nu s-a identificat in perimet r ul PUZ. Impactul va fi nul.

Paduri, lunci (salcete) , arbori izolati sau palcuri. Planul nu va avea efecte asupra speciei.

Ficedula parva C Apare doar in migra tie, prin exempla re izolate saumaximum 2-3 indivizi,in habita t e le de tufe /arbori de la baza terasei.

Impactul va fi nesemnifica tiv.

Luand in considera r e numarul relativ mic de exempla re observa t e , habita tul primar utilizat in timpul migra tiei (zone cu vegeta t ie lemnoas a) rapor t a t lasuprafa t a totala a acestuia in sit (0,004%), planul nuva avea efecteasupra speciei . De aseme n e a , habita tul va past r a element e struc tu r a le actuale (arbori/a rb u s t i


Oenan the pleschan ka 12- 24 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Pajisti pietroase , zone cu stanca la suprafa t a , carie r e . Planul nu vaavea efecte asupra speciei.

Lu scinia svecica 300- 700 Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Stufaris . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

61


Emberiza hortulana R Nu s-a identifica t in perimet ru l PUZ. Impactul va fi nul.

Terenu ri semi- deschise cu arbus ti . Planul nu va avea efecte asupra speciei.

62


.

Figura 15. . Cuib de vantur el de seara (Falco vesper tinus) în cuib vechi de corvid,construi t în

s lcioar (foto Ionescu D.)ă ă

In conformita t e cu observa tiile din teren efectua t e in zona planului dezbatu t siluand in conside ra r e compar a t iv datele Formularu lui Standa r d Natura 2000 alROSPA0031, se consta t a t a ca pe suprafa t a respec tiva exista un numar foarte mic despecii de pasari de interes comuni tar. Acest fapt se datore aza fie lipsei habita t e lorspecifice pasar ilor din Delta Dunarii, fie gradului de degra d a r e si antropiza re aacestor a , a faptului ca cel putin in perioada sezonului estival, deranjul provoca t deturis ti este rela tiv mare, dar si suprafe t ei rela tiv mici de teren rapor t a t a la totalulhabita t e lo r majore din sit.

Evaluare a impactului asupra pasar ilor de intere s comuni ta r , ca obiectiv deconserva r e al SPA, se va face pe baza datelor din teren si a interp re t a r i lor efectua t e labirou.

Prin anal iza tipurilor de impac t posibi l e asupra pasari lor salbat i c e caobie c t iv princ ipa l de cons ervar e in relat i e cu planul la care se face referire , secons t a t a:

- pier d e r e a supr af e t e i de tere n din si t sau din ime d i a t a vecina t a t e a sa nurepr e z i n t a o influe n t a nega t i v a pen t r u spe c i i l e de pasar i de inte r e s co m u n i t a r ,

63


sau pier d e r e a es t e cel mul t nes e m n i f i c a t i v a (de reg ul a neg l i ja b i l a sau nula) .Afirmat ia est e argu m e n t a t a astfe l:

a. terenul respec tiv reprezin t a doar 0,002% din sit, daca se conside ra o afecta retotala a habita t e lo r de pe suprafa t a PUZ (caz ipotetic – in realita t e zonaconst rui t a va fi semnifica tiv mai mica restul fiind zone verzi si gradini) ,

b. terenul este repreze n t a t de habita t e cu valoare rela tiv scazuta sau apropia t a dezero din punct de vedere al impor tan t ei pentru pasarile de interes comunita r ,cuibari toa r e

c. concepe r e a unor masuri de conserva re / reduce re a impactului, propus e inmemoriul de fata

- per t u r b a r e a pasari lor pentru care s- a declarat situl , prin activi ta t i l e uma n espe ci f i c e sant i er u l u i si ulterior darii in funct i u n e a inves t i t i e i , nu va avea efect esem ni f i c a t iv e in sit, confor m motivar ilor anterio ar e , santi er u l si activi ta t i l euma n e legat e de inves t i t i e avand o durata limita ta in timp. Chiar daca sepreco n i z e a z a o cres t e r e a numar u l u i de turis t i in sezo n u l est ival dupafinalizar e a inves t i t i e i , in prez e n t , habita t e l e si spec i i l e sunt influe n t a t e depract i car e a diferi t e l or forme de turis m , pract ic a t e haoti c si cu efec t e vizibil e(vetre de foc, des e ur i menajer e lasat e in locul de campar e si raspa n di t e de vantsau caini i hoinari pest e tot, zgo m o t e divers e , braco n aj la pasar e l e , drum uri sicarari in diferi t e habita t e etc . )

Concluzii privind impa ct u l asupra avifaun e i

In ce priveste potentialul impact al planului asupra pasa rilor de interes comuni ta r(incadra t e in anexa I din Directiva Pasari), se consta t a ca imp a c t u l va fines e m n i f i c a t i v sau nu va exis t a , avand in vedere ca:

1. habita tul de cuibari t la speciile analizate va fi afectat nesemnifica tiv sau va fiprac tic nul rapor t a t la suprafe t ele habita t e lor ocupate din intregul sit,

2. nu se va produce fragme n t a r e a habita tului de cuibari t / hranire / stationar e sauutilizat in alte scopuri la nivelul intregului sit, conside ra n d si pozitiona r e a extrem-sudica a PUZ- ului

3. nu vor apare efecte de „barier a” care sa duca la limitare a deplasa r ii pasa rilor saula alte fenomen e negative pentru biodiversi ta t e , considera n d si pozitiona re aextrem- sudica a PUZ- ului

4. efectele marginale vor fi inexisten t e5. suprafa t a mica luata in conside r a r e si terenu rile din imedia ta vecina ta t e sunt

partial afecta te si influenta t e de alte activita ti umane (construc tii , drumu ri depamant , suprafe t e de picnic etc.), potentialul sau pentru speciile de pasa risalba tice fiind partial scazut

64


1.4. Impact u l asupra obiec t iv e l o r de cons ervar e in SCI

1.4.1 . Habita t e l e

In analiza habita t elor Natur a 2000 s-a pornit de la lista de habita te trecute informula rul standa r d al sitului Natura 2000 Delta Dunarii. Astfel, dupa colecta re a datelorde pe teren, pentru cele 29 de habita t e mentiona te in formularul standa r d , s-a analizatprezen ta / ab s e n t a acestor a in zona studiat a (PUZ C3), datele obtinute au fostcentr aliza te in tabelul de mai jos.

Notiunea de habita t s-a folosit in intelesul terminologiei Natu ra 2000, si nu inintelesul clasic dat de ecologi, acela al habita tului unei specii ce reprezin t a locul sautipul de loc unde traies t e o specie.

Tabelul 11. Analiza prezen tei /abs e n t e i habita te lor Natura 2000 pe teri toriul studiat

Nr crt. Habita t conform standa r d Observa tii1. 1110

Bancuri de nisip acoperi te perman e n t de un stra t mic de apa de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice inalta te , alungite , rotunjite sau neregula t e , perman e n t submers e si predomina n t inconjura t e de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulome t r i e maimare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulomet r i e mai mica, incluzand mal, pot fi de aseme n e a prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sediment el e nisipoase sunt dispuse intr- un stra tdeasupr a subst r a tu lui dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de subst r a tu ldur de dedesu b t . “Perman e n t submers e la mica adancime”

65


inseam n a ca deasup r a unui banc de nisip adancime a apei depases t e rareori 20 m sub nivelul hidrograficzero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelulhidrografic zero. De aceea, poate fiadecvata include re a unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiun e a carac t e r i s t ica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.Zona studiat a de noi nu include astfel de bancuri de nisip.

ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU

2. 1210Vegeta t ie anuala de- a lungul liniei tarmului

Format iuni de plante anuale sau anuale si peren e , ocupan d depozitede mate ria l grosie r adus de curen tii marini si piet risu r i bogate in materie organica azotat a (Cakiletea maritimae p.p.).Siturile propuse pent ru acest habita t pot include comunita t i de Cakiletea maritimae dezvolta te pe piet ris sau pe subst r a t e mixte de piet ris si nisip (aces te ames tecu r i fiind adesea foar te dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegeta t ie , dezvolta t e pe plaje pur nisipoase, ar trebui considera t e , dupa caz, ca par te a habita tului 2110 (dune mobile embriona r e) .Datori ta faptului ca subst r a t u l pe zona studiat a de noi este unul nisipos, vegeta t ia cu Cakiletea maritimae este ancadr a t a la habita tul 2110 – dune mobile embriona r e .

ACEST HABITAT NU A FOST

66


IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU

3. 1310Comunita t i de salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenu ri umede si nisipoase

Format iuni compuse mai ales sau predomina n t din specii anuale, in special Chenopodiaceae , din genul Salicornia sau gramine e, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inunda te , ale mlastinilor saratu r a t e marine sau interioa re .Speciile genului Salicornia nu au fost identificate pe teritoriul studia t .


4. 2160Dune cu Hippophae rhamnoides

Format iuni de catina alba ce consti tuie un stadiu preme r g a to r colonizarii forestie r e in depresiuni interdu n ale , ata t uscate cat si umede . Depresiuni intradu n ale umede exista pe teritoriul studiat de noi, dar acestea nu sunt colonizate de catina.


5. 2190Depresiuni umede intradu n ale

Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdu n ale sunt habita t e specializate si bogate in specii, fiind ameninta t e de scade re a nivelului panzei freatice. Acest edepresiuni umede lipsesc in zona studia t a C3.

ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT IN ZONA DE STUDIU

6. 6410 Pajisti cu Molinia din zona de

67


Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroas e , turboase sau argiloase (Molinion caeruleae )

campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrien ti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploata r i extensive, ce implica uneori un cosit intarzia t spre sfarsi tul anului, sau corespu n dunui stadiu de deter iora r e a mlastinilor de turba drena t e .Specia Molinia caerulea lipses te din zona de studiu.


7. 6420Pajisti medite r a n e e n e umede cu ierbur i inalte din Molinio-Holoschoenion

Pajisti medite r a n e e n e umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspan di te in intregul bazin medite r a n e a n , extinzandu- se de- a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale . Specia Molinia caerulea lipses te din zona de studiu, fiind identificat a doar specia Holoschoen u s vulgaris , in depresiunile intradu n ale umede.


8. 6430Comunita t i de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

Comuni ta t i higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de- a lungul cursu rilor de apa si lizierelor forestie r e , apar tina n d ordinelor Glecho m e talia hederaceae si Convolvule talia sepiu m (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepiu m, Filipendulion ).Atat cursur ile de apa cat si lizierelelipsesc in zona studiat a de noi.

68



9. 6440Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Pajisti aluviale cu regim natural de inundar e apar t inan d aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continen ta le pana la subcontine n t a l e .Acesta este un habita t de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii rest r an s e .Teritoriul studiat nu prezinta conditii de instala r e a acestui tip de habita t , vegeta t i a specifica acesto r pajisti fiind absenta in zonastudia t a .


10. 6510Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis )

Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la modera t fertilizate , dinzona de campie pana in etajul submonta n , apar t inan d aliantelor Arrhenath erion si Brachypodio-Centaureion nemoralis . Aceste pajisti exploata t e extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramine ele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.Sunst r a tu l nisipos nu permite instala r e a vegeta t iei specifice acesto r pajisti de joasa altitudine.


11. 3130Ape stata toa r e oligotrofe panala mezotrofe cu vegeta t ie din Littorelle tea uniflorae si/sau

Vegeta t ie scunda perena , acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezot rofa, a malurilor lacurilor , iazurilor si baltilor, si a zonei

69


Isoëto- Nano junce tea ecotonale apa - usca t apar t inan d ordinului Littorelle ta lia uniflorae. Vegeta t ie scunda anuala , amfibie, pioniera , a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor , cu soluri saracein nutrien ti , sau care creste in timpul uscarii periodice a acesto r ape stata toa r e : clasa IsoëtoNa nojunc e t e a . Aceste doua unita ti pot creste impreun a in strans a asociere sau separ a t .Depreziunile intradu n ale umede prezinta ape stataoa r e oligotrofe pana la mezotrofe dar pe aceste a nu au fost identificate speciile edificatoa r e ale acestui tip de habita t .


12. 3150Lacuri eutrofe naturale cu vegeta t ie tip Magnopo ta mion sau Hydrocha r i t ion

Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albast ru- verzui, maimult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu 29 comuni ta t i din Hydrocha r i t ion ce plutesc liber la suprafa t a sau, in ape adanci, deschise , cu asociatii de brosca r i ta (Magnopo ta mion).Pe teriroiul studiat de noi nu existalacuri si iazuri.


13. 3260Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane ,cu vegeta t ie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-

Teritoriul studiat de noi nu este traver sa t de cursu ri de apa, in concluzie vegeta t ia asociata acesto ra lipsest e .

70


Batrachion ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT PE ZONA DE STUDIU

14. 3270Rauri cu maluri namoloase cu vegeta t ie de Chenopodion rubri si Bidention

Teritoriul studiat de noi nu este traver sa t de cursu ri de apa, in concluzie vegeta t ia asociata acesto ra lipsest e .


15. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul medite r a n e a n si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu aceste a . Paduri de lunca multist r a t ificat e medite r a n e e n e si centr al- eurasien ecu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae , liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronam e n t ul prin inaltimea lor; aces tia pot fi absent i sau rari in anumite grupa r i vegetale , care sunt atunci domina te de specii din genurile enume r a t e mai sus. Acest tip de habita t se instaleaza pe luncile raurilor , lunci absen te in zona studiat a de noi.


16. 62C0*Stepe ponto- sarma tice

Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situat e la vest de Marea Neagra , de Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al

71


Dunarii , limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Centr al, platoului Volgai, Orenbur gsi Bachkiria, cu graminee precu m Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthiu m ischae m u m (syn. Bothriochloa ischae m u m) . Acest habita t include tipuri de vegeta t ie din aliantele Festucion valesiaca e , Stipion lessingian a e , Agropyro-Kochion si Pimpinello- Thymion zygioidi.Zona studiat a de noi nu include vegeta t ie stepica, speciile caate r is t ice de Stipa fiind absen te .1


17. 2110Dune mobile embriona r e

Format iuni costie re repreze n t a n d primele stadii ale formarii dunelor, consti tui te de ondulat ii sau suprafe te de nisip inalta te ale plajei supe rioa re , sau de o bordur a situat a inspre mare la baza dunelorinalte.Acest tip de habita t este prezen t in zona studiat a , fiind repar t iza t de- a lungul liniei tarmului si fiind arat periodic, motiv pentru care vegeta t ia nu evolueaza si gradul deinchega r e al vegeta t iei este unul scazut . HABITAT IDENTIFICAT ÎN

ZONA STUDIAT Ă IN STARE RELICTARA 1

1 Relictar = cu carac t e r de relicva =cf. Dex.- r m si din trecut , care amintes t e despre ceva ă ă ţădisp ru t demult .ă

72


18. 2130*Dune fixate cu vegeta t ie herbac e e peren a

1) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii peren e , si de tape te de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoa r e a Gibral ta r si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de- a lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: 16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coasteleMarii Negre. Vegeta t ia poate fi repreze n t a t a de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2 +) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu vars ta si desfasur a r e a succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande). Datori ta interven t iilor antropice repe t a t e asupra habita t e lor din zona acest habita t lipses te , nefiind compa tibil cu practicile de arare repe t a t a a vegeta t iei de nisipuri (dune mobile embriona r e) .Asociatiile vegetale edificatoa r e aleacestui tip de habita t lipsesc in zona studiat a .

ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT IN ZONA STUDIATA

19. 1150*Lagune costie re

Lagunele sunt intinde ri de apa sara t a costie re , de mica adancime, cu salinita te si volum de apa variabil, total sau partial separa t e de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci.

73


Salinita t e a poate varia, de la salmas t r u pana la hiperh alin , in functie de canti ta t ea de precipita t ii, intensi ta t e a evapora r i i,aportul de apa de mare proaspa t a in timpul furtunilor si de inunda re atempora r a cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegeta t ie din Ruppie t ea maritimae, Potame t ea , Zostere t ea sau Charetea.


20. 3140Ape puternic oligo- mezot rofe cu vegeta t ie bentonica de specii de Chara

Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adese a 6-7) (21.12) sau cu ape majori ta r albast r e- verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre modera t ) de nutrien ti , bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acesto r ape nepolua t e este acoper i tcu carofite, Chara si Nitella , covoare de alge. In regiune a boreala acest tip de habita t includemici balti turboas e (‘gyttja’) oligo-mezot rofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjura t e de diverse mlastini eutrofe si turbar ii cu pin silvest ru .Speciile de Chara si Nitella nu au fost identificate in baltile din regiunea studia ta .


21. 1410Pajisti sara tu r a t e de tip medite r a n e a n (Juncetalia maritimi )

Diverse comuni ta t i medite r a n e e n e si vest- pontice (Marea Neagra) de Juncetalia mari timi.HABITAT IDENTIFICAT ÎN

74


ZONA STUDIAT Ă IN STARE RELICTARA

22. 92D0Galerii ripariene si tufarisu ri (Nerio- Tamaricet ea si Securinegion tinctoriae )

Galerii arboresce n t e si tufarisu ri decatina rosie, oleandru si mielare a , precum si formatiuni lemnoase maiscunde, situate de- a lungul apelor curga toa r e perma n e n t e sau tempora r e si din zonele umede ale etajului termo- medite r a n e a n si din sud- vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharo m e di t e r a n e a n a si saharo-sindiana . Includ formatiuni de Tamarix smyrnens is (syn. T. ramossissima ) de pe malurile apelor curga toa r e si din sta tiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.In zona studiat a exista exempla re izolate de Tamarix, care nu formeaza habita t galerii arboresc e n t e ripariene . ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT IN ZONA STUDIATA

23. 3160Lacuri dist rofice si iazuri

Lacuri si iazuri naturale cu apa bruna datori ta turbei si acizilor humici, in general pe soluri turboase in mlastini sau pe lande cu evolutie naturala spre turba r ii. pH- ul este adesea scazut , de la 3 pana la 6.Zona studiat a nu prezinta lacuri si iazuri pe zone de turbar ii .


24. 7210*Mlastini calcaroase cu

Comuni ta t i dense de Cladium mariscus din zone lacust r e

75


Cladium mariscus colonizate de plante , din terenu ri abandon a t e (necultivate) sau pajistiumede aflate in stadii succesionale ulterioa re exploata rii lor extensive,aflate in contact cu tipuri de vegeta t ie din Caricion davalliana e sau cu alte specii de Phrag mi tion. ACEST HABITAT NU A FOST IDENTIFICAT IN ZONA STUDIATA

25. 40C0*Tufarisuri de foioase ponto-sarma t ice

Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbus ti din regiunile pontica si sarma t ica si ale teritoriilor adiacen t e din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba , din zona padurilor stepice de stejari si arta r tata r e sc si padurilor stepice subeuxinice care fac parte din habita tul 91I0 - paduri stepice euro- siberiene cu Quercus spp. Habita tul include mai multe comuni ta t i vegetale cu specii endemice pent ru Dobrogea , cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliure tu m si Rhamno catha r t icae-Jasminietu m fruticantis .Speciile edificatoa r e ale acestui habita t nu au fost identificate pe teren.


26. 91AAVegeta t ie forestie r a ponto-sarma t ica cu stejar pufos

Speciile edificatoa r e ale acestui habita t nu au fost identificate pe teren.


27. 91F0 Speciile edificatoa r e ale acestui

76


Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angus tifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

habita t nu au fost identificate pe teren.


28. 1530*Pajisti si mlastini sara tu r a t e panonice si ponto- sarma tice

Stepe, depresiuni , lacuri superficiale si mlastini sara tu r a t e panonice si pontosa r m a t ice , care sunt influenta t e in mare masura deun climat panonic cu temper a t u r i extrem e si aridita te estivala. Imbogati re a in saruri a solului se datoreaz a evapora r ii intense a apeifreatice in timpul verii. Aceste tipuri de habita t e au origine partialnatur ala si partial deter min a t a de influenta distincta a pasuna tu lui bovinelor. Vegeta t ia halofitica consta in comunita t i de plante din depresiuni si stepe sara tu r a t e uscate , pajisti sara tu r a t e umede, si comuni ta t i de plante anuale din lacurile sarat e , periodic inunda te , cu zonare tipica.


29. 6120*Pajisti xerice pe subst r a t calcaros

Pajisti usca te , adese a deschise , pe nisipuri mai mult sau mai putin calcifere , cu un centru de distribu tie subcontinen t a l (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecan dri , Sedo-Cerastion p.p.).Acest habita t se intalnes t e doar in regiunea continen t al a (pe nisipurilesau solurile nisipoase din Oltenia sisudul Moldovei), deosebindu- se floristic de celelal te habita te

77


psamofile din Romania, fie panonice, fie pontice.


Se cons ta t a din anal iza date lor preze n t a t e in tabel u l de mai jos ca din 29de habita t e Natura 200 0 preze nt e in sit, 2 se rega s e s c pe suprafata studia t a instare relic tara . Aces t e a sunt:

211 0 Dune mobil e embrio n ar e ;

141 0 Pajist i saraturat e de tip medi t er a n e a n (Junc e t a l i a mari t i m i )

Aceste habita te sunt descrise detalia t mai jos.

141 0 Pajist i saratura t e medi t er a n e e n e ( Junce t a l i a mari t i m i ) [Medi t erra n e a nsalt mea d o w s ( Junce t a l i a mari t i m i )]

Figura 16. Pajisti saratu r a t e medite r a n e e n e

CLAS. PAL.: 15.5

78


1) Diverse comunita t i medite r a n e e n e si vest- pontice (Marea Neagra) de Juncetaliamaritimi . Diverse asociatii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plantecaract e r i s t ice .Subtipuri :15.51 – mlastini sara tu r a t e de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimu s si/sau J.Acutus ;

2) Plante: Juncus maritimus , J. Acutus , Carex extensa , Aster tripolium , Plantago cornuti ,Scorzonera parviflora, Merend era sobolifera, Taraxacu m bessarabicu m, Samolusvalerandi (15.51);.

HdR R15 0 1Veg Juncetu m littoralis- maritimi Sanda et al . 1998; Juncetu m littoralis Popescu et al .1992 (syn.: Artemisio santonici- Juncetu m littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al .1994); Juncetu m maritimi (Rübel 1930) Pigna t t i 1953; Teucrio- Schoen e t u m nigricantisSanda et Popescu 2002.

NrSCI 1

Coresp o n d e n t a confor m habita t e l or din Roma nia: R15 0 1 Comu ni t a t i vest-ponti c e cu Juncus mari t i m u s si J. Lit t o r a l i s

Raspa n d ir e: Litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).Supraf e t e : In Delta Dunarii (Sulina, Sf. Gheorgh e , Letea) sunt cele mai reprezen t a t ivefitocenoze, unde ocupa 7–8 ha. In zona Navodari – Capul Midia, ca urmar e aconst ruc t iilor indus t riale efectua t e , vegeta t ia s-a rest ra ns la suprafe te de sub 1000 m 2 .

Statiu n i: Litoralul maritim al Marii Negre.Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 110C;P = 350 mm. Relief: teren plan cu mici escava tiuni (microde p r e s iu ni cu acumula r i de apa). Roci: nisipuri sara tu r a t e iar in Delta Dunarii cu unele depune r i aluviale, luto- nisipoase ,produse in timpul viiturilor puternice. Soluri: solonceac u ri nisipoase.

Struct ur a: In stra tul principal, dominan te sunt Juncus littoralis si J. Maritimus care potajunge la 1 m inaltime. Print re acesteas e mai intalnesc: Carex distans, Festucaarundinacea, Agrostis pontica. Stra tul secunda r : este alcatuit din specii mai scunde darreprezen t a t ive cum sunt: Spergularia marina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis.Intelenire a si fixarea nisipurilor este bine realizata pe aces te terenu ri .

Valoare cons e rv at iva: mare .

Compoz i t i e floris t i c a: Specii edificatoa r e : Juncus littoralis, J. Maritimus . Specii carac t e r i s t ice: Juncus littoralis, J. Maritimus , Artemisia santonicu m.

79


Alte specii importa n t e : Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis , Agropyronelongatu m, Suaeda maritima, Limoniu m gmelini, Taraxacu m bessarabicu m, Astertripolium, Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans , Triglochin palustre,Polypogon monspeliensis, Chenopodiu m glaucu m.

In zona studia ta de noi, acest habita t este prezent in par tea de vest a PUZ C3, ocupandaproximat iv jumata t e din teritoriul studiat . Acest tip de habita t este edificat in zonastudia ta de asociatia Juncetu m littoralis- maritimi Sanda et al . 1998, surpinsa in releveulnr 7, prezenta t mai jos.

Juncetu m littoralis- maritimi Sanda et al . 1998

Tabelul 12. Rezulta te le releveuluiSuprafat a (mp) 25Acoperir e % 10 0Nr releve u 1Speci i carac t . Acoperi

reJuncus littoralis 4Juncu s mariimus 1Al te sp. Juncu s gerardii +Cynodon dac tilon +S uaeda maritima +Aster tripolium +Ar temisia santonicu m

+1

Carex di stans +Fe stuca arundinacea

+

80


Figura 17. Aspect tipic al pajistilor sara tu r a t e medite r a n e e n e

Aceste pajisti, la fel ca si celelal te habita te din zona studiat a sunt traversa t e dedrumuri auto, amenaja t e sau impovizate de turisti, care duc la fragmen t a r e a habita tului,asa cum se poate vedea si pe imaginea satelit a r a .

Cu toate c în releveul prezen ta t mai jos (realizat pe suprafe e de proba ă țreduse 25mp – asa cum prevede metodologia realiz rii releveelor fitocenologice ăBraun- Blanque t) speciile caract e r i s t ice sunt prezen t e în propor ie i acoperi re ț șsuficient pentru dete rmina r e a asocia iei vegetale , la nivelul întregului PUZ, ă țacest habita t are o acoperi re dispers a t cu fragmen t ri multiple i foarte multe ă ă șincizii de specii halofile- psamofile( Suaeda maritima, Euphorbia seguieriana ), chiar si invazive Eleagnus angus ti folia , ceea ce denot c nu este un habita t cu spect ru ă ăstanda rd ci doar o reminiscen . țăMulte din speciile import an t e descrise in profilul sau din manualul de interp r e t a r e precum: Ae luropus litt oralis, Pucc in elli a festuc iform is, Agro p yron e lon g at um, L im on ium g m e lin i, Tarax acum b e ssar ab icum, S am olus va le ran d i, Tri gl oc hi n p alust re, Polyp og on m ons p e lie n s is, Ch e n op od ium g lau cum, lipsesc.

21 1 0 Dune mobil e embrio n a r e Embryo ni c shift in g dune s

81


Figura 18. Dune mobile embriona r e

CLAS. PAL.: 16.2111) Formatiuni costier e reprezen t a n d primele stadii ale formarii dunelor, consti tui te deondulat ii sau suprafe t e de nisip inalta te ale plajei super ioar e , sau de o bordur a situa tainspre mare la baza dunelor inalte.2) Plante:16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceu m ), Leymu s sabulosus ;

HdR R16 0 2 , R16 0 5Veg Elymetu m gigantei Morariu 1957; Artemisie tu m tschernievianae (arenariae )Popescu et Sanda 1977; Secali sylves tris- Alysse tu m borzeani (Borza 1931) Morariu1959; Apere tu m maritimae Popescu et al . 1980; Brometu m tectoru m Bojko 1934;Crambe t u m maritimae (Serban e sc u 1965) Popescu et al . 1980; Secali sylves tris-Brometu m tectoru m Hargitai 1940.NrSCI 1

Coresp o n d e t a cu HR:

R16 0 2 Comu ni t a t i vest- ponti c e cu Elymu s (Leym u s ) sabulo s u s si Artemi s i a(arenaria ) tsch er n i e v i a n aCoresp o n d e n t e :

NATURA 2000: 2110 Embryonic shifting dunesEMERALD: 16.2. DunesCORINE: 16.211 Embryonic dunesPAL.HAB: 16.2124 – Pontic wihte dunesEUNIS: B1.313 Pontic embryonic dunes

82


Asocia t i i vege t a l e : Elymetu m gigantei Morariu 1957, Artemisie tu m tschernievian a e(arena r ia e) Popescu et Sanda 1977, Agropyre tu m juncei (Br.- Bl. et De L. 1936) Tx.1952.

Raspa n d ir e: Nisipurile maritime, litoralul Marii Negre.Supraf e t e : Lucrarile de amenaja r e a plajelor, precu m si const ruc ti ile indust riale de laCapu Midia, au redus suprafe tele la cateva sute de metri patra t i pana la cel mult 2–3 ha(pe Grindul Chituc si in Delta).Statiu n i : Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relie f: dune mari time. Roci: depozite nisipoase , uneori cu roci calcaroas e in profunzime. Soluri: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, sara tu r a t e , foarte uscate .Struct ur a: Fitocenozele sunt struc tu r a t e pe doua etaje: cel mai scund este format dinspecii anuale cum sunt: Bromus tectoru m, Secale sylves tre , Plantago arenaria, Aperamaritima , care folosesc umidita t e a nisipului din timpul primaverii, si isi incheie ciclulvegeta t iv la instala r ea sezonului secetos. Alaturi de speciile anuale , incep sa se instalezesi unele plante psamofile, peren e, cum sunt: Elymus (Leymus) sabulosus , Agropyru mjunceu m, Centaureaarenaria, Gypsophila trichoto ma, Artemisia tschernieviana (arenaria), Corisper m u mnitidu m, Eryngiu m maritimu m , care alcatuiesc etajul super ior al vegeta t iei.Valoare cons e rv at iva : foarte mare.Compoz i t i e floris t i c a: Spec i i edifica t o a r e : Elymus sabulosus, Arte misia tschernieviana (arenaria), Agropyronjunceu m.Spec i i carac t er i s t i c e : Artemisia tschernieviana (arenaria), Elymus sabulosus ,Agropyron junceu m. Alte spec i i importa nt e : Centaurea arenaria, Gypsophila trichoto ma, Eryngiu mmaritimu m , Cakile maritima ssp. euxina, Secale sylvestre , Astrodaucus littoralis,Euphorbia sequierana,Bromus tectoru m, Salsola soda, Crambe maritima.Litera tu r a selectiva: Morariu 1957; Morariu 1959; Popescu, Sanda, Doltu, 1980;Popescu , Sanda, Oroian 1997; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.

R16 0 5 Comu ni t a t i vest- ponti c e cu Seca l e sylve s tr e , Apera marit i m a si Bro m u stector u mCoresp o n d e n t e :NATURA 2000: – 2190 Depresiuni umede interdu n aleEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beach annual commu nit iesEUNIS: B1.132 Pontic sand beach annual communit ies

Raspa n d ir e : Nisipurile mari time de pe litoral si Delta Dunarii, Moldova (Hanu Conachi)

83


si Oltenia (Dabuleni – Calafat).Supraf e t e : Circa 20–30 ha.Statiu n i : Altitudine: 1–80 m. Clima : T = 11–100C; P = 400–550 mm. Relie f : dune in diferite stadii.Roci : depozite nisipoase .Soluri : nisipuri nefixate sau in curs de fixare, deficita r e in apa.Struct ur a : Fitocenozele de plante anuale de pe nisipurile in curs de fixare sunt bogatein specii dar nu realizeaza o acoperi re mai mare de 60–65%. Speciile cele mai frecventesunt: Secale sylvestre , Apera spica- venti ssp. maritima, Bromus tectoru m, Gypsophilatrichoto ma, Plantago arenaria, Euphorbia seguierana, Koeleria glauca, Achilleaochroleuca, Asperula setulosa, Corisper m u m nitidu m, Gypsophila paniculata,Tragopogon floccosus, Festuca beckeri care alcatuiesc etajul secundar al fitocenoz elor.Speciile de talie mai mare sunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens, Scabiosa argentea,Dianthus polymorph u s , Onobrychis arenaria, Syrenia canna, Holoschen u s vulgaris carerealizeaza stra tul superior al vegeta t iei.Asocia t i i vege t a l e : Secali sylvest ri –Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959,Aperetu m maritimae Popescu et al. 1980.Valoare cons e rv at iva : foarte mare.Compoz i t i e floris t i c a : Spec i i edifica t o ar e : Secale sylvestre , Apera maritima, Bromus tectoru m. Spec i i carac t er i s t i c e : Secale sylves tre, Apera maritima, Bromus tectoru m, Achilleaochroleuca . Pentru fitocenozele de la Agigea sunt diferentiale locale:Alyssu m borzeanu m, Convolvulus persicus.Alte spec i i mai importa nt e : Plantago arenaria, Gypsophila trichoto ma, G. paniculata,Euphorbia seguierana, Thymelaea passerina, Cynodon dactylon, Syrenia cana,Astragalus virgatus , Festuca beckeri, Artemisia campes t ris , Stachys nitens. Spec i i ende m i c e si rare : Alyssu m borzeanu m, Convolvulus persicus .Litera tu r a selectiva: Mititelu et al. 1973; Popescu, Sanda, Doltu 1980.

Habita tul dunelor mobile embriona r e este edificat in zona studiat a de asociatiile As.Bromo- Cynodonte tu m L. Pop 1970 si As. Secaletu m sylvestre Rpes. 1927. Impactulasupra acestui habita t este foarte mare datori ta apropier ii lui fata de plaja, acesta fiindtraversa t de drumu ri , fiind folosit ca loc de campar e pent ru cortu ri. Habita tul prezintaurme de degra d a r e datori ta depozita rii deseur ilor menaje re rezulta te din turismulneorga niza t . Mai mult, in luna iunie 2014 s-a consta t a t ara re a acestui habita t . Arareaabita tului duce la inrauta t i r e a starii lui de conse rva r e si la mentine re a struc tu r ii saleintr- un stadiu incipient de dezvolta re , fara a putea atinge matu ri ta t e a habita tului sieventual fixarea dunelor de nisip. Datorita stra te giei competi tive a speciilor care edificaacest habita t , el are capacita t e a de a se reface in scurt timp, dar struc tu r a acestuia esteputernic afecta t a de lucrarile agricole realizate .

84


1. As. Bro m o - Cyno d o n t e t u m L. Pop 19 7 0

Tabelul 13. Rezulta te le releveului

Suprafat a (mp) 25 25 25Acoperir e (%) 60 70 65Nr. Relev e u 4 5 6Specii caracteris tice asoc. Calamagros t is epigejos 3 1 2

Cynodon dactylon + 3 1

Bromus tectoru m 1 1 1Scirpus holoschoen u s + + +

Alte specii Bromus squarossus + + -Euphorbia seguieriana + + -

Astragalus varius + - -

Salsola kali - - +Conyza canadensis + - -Erysimu m diffusu m + - -

Linum austriacu m + - -Arenaria serpylifolia - - +

Achillea setacea - + -Linaria genis tifolia - - +

Medicago lupulina - + -Artemisa santonica - - +

Cerastiu m dubiu m - - +

Secale sylves tre + - -Tamarix ramosissima + - -

85


Elymus farctus + + -

Lythru m virgatu m - + -

Cichoriu m intybus + - +Gypsophila perfoliata - - +

Carex distans - - +

Sonchus arvensis - + -

Suaeda maritima + - -Spergularia marina - - +

Lepidiu m ruderale + - -Eleagnus angus ti folia + - -

Cakile maritima + - +

Crambe maritima + - -

Glaucium flavum + - -

Figura 19. Aspect tipic al dunelor mobile embriona r e cu Elymus si Cynodon dactylon

As. Secal e t u m sylve s t r e Rpes . 19 2 7

Tabelul 14. Rezulta te le releveului

Suprafat a (mp) 25Acoperir e (%) 65Nr. Relev e u 7Specii

86


caracteris tice asoc. Secale sylves tre 2-3Bromus tectoru m 1Alte specii Bromus squarossus +

Salsola kali +

Crambe maritima +Spergularia maritima +

Linum austriacu m +

Figura 20. Crambe maritimaAnalizând descrie re a tipic din manualul de interp r e t a r e a habita t elo ră

natura 2000 la nivel europe an , acest habita t este carac te r iza t de asocia iilețElymetu m gigantei Morariu 1957, Artemisie tu m tsche rni evian a e (arena r ia e) Popescuet Sanda 1977, Agropyre tu m juncei (Br.- Bl. et De L. 1936) Tx. 1952 , asocia iițneinden tifica te pe amplasam e n t . Specii endemice i rare: ş Alyssu m borzeanu m , Convolvulus persicus , pentrucare acest habita t este priorita r nu au fost identificate pe amplasam e n t .

Asoc ia iț ile As. B romo -Cyn od on t e t um L. Pop 1 9 70 iș As. S ec aletumsy lve s tr e Rp e s . 1 9 2 7, descrise in studiul de evaluare adecvat con in specii dină țspect rul habita tului 2110 Dune mobile embriona re , dar nicidecum nu dau notasa dominan t sau tipic . Ele doar ates t o sta iune care ar putea fi similar /ă ă ă ț ăpropice pent ru dezvolta r ea unui astfel de habita t ori posibil sa fi exista t întrecu t .

Prin urmare identificarea aces tui habita t pe suprafa a PUZ este oarecu mț

87


for at , poate doar asimilat prin asem nare i nu tipicita te .ț ă ă ă ș

Habita t e non Natura 20 0 0

Pe langa habita t e l e Natura 20 0 0 , in imedia ta apropi er e si pe caile de acc e spana la zona studia ta a fost ident i f i c a t a si veg e t a t i e ruderala , edifica ta inspe c ia l de Loliu m per e n e , Papav e r rhoe a s , Delp hi n i u m cons o l i d a , Cony z acana d e n s i s , Cons o l i d a regal i s , Bild e r d y k i a conv o lv u l u s , Papav e r rho e a s ,Caps e l la bur sa pas t o r i s , Cauca l i s pla t y c a r p o s , Se ta r ia pu m i l a , Stac h y s annua ,Hibis c u s trio nu m , Lathyr u s tub e r o s u s , Sina p i s arve n s i s , etc . Prez e n t a vege t a t i e i ruderal e in apropi er e a habita t e l o r Natura 200 0 ident i f i c a t ein zona de studi u , habita t e care sunt antropiz a t e , reprez i n t a o pote n t i a l aame n i n t ar e la adres a habita t e l or Natura 20 0 0 , deoar e c e aces t e a suntsus c e p t i b i l e de inloc ui t de catre vege t a t ia ruderal a . -

Figura 20. Aspect al vegeta t ie i rudera le din apropie re a zonei studiat e:

Impact antropi c

Toate habita t e l e studia t e prezint a un grad ridicat de antropiz ar e , ceinflue n t e a z a in mod nega t iv stare a de cons ervar e a habita t e l or Natura 20 0 0care , chiar daca ar avea valoare de cons e rv ar e ridicata in stadiu natural ,datorita gradul u i ridicat de antropiz ar e , valoar e a lor est e scaz ut a .

88


Frag m e n t a r e a habita t e l o r

Se observa de pe imaginea Google Ear th un grad ridicat de fragmen t a r e ahabita t e lo r, la aprox. Fiecare 250m zona fiind traversa t a de catre drumu ri de de plaja.Acest lucru are impact nega tive asura starii de conserva r e a habita t e lo r .

Figura 21. Gradul de frag m e n t a r e al tere n u l u i studia t , prin drum uri , carari etc .

Conform ANPCI, imaginea de mai jos, se remarc a ca pe suprafa t a studiat a de noisunt consti tui te multiple blocuri fizice, care pot duce la o si mai mare fragme nt a r e ateritoriului si la o utilizare diferita a teritoriului de la o parcela la alta.

89


Figura 22. Gradul de fragme nt a r e al terenu rilor conform datelor ANCPI

Des e ur i l e:

Datori ta faptului ca zona este una turistica dar fara facilita ti de cazare/ca m p a r e ,deseur ile sunt depozita t e necont rola t , peste tot in apropie re a plajei, avand un impactnegativ este tic dar si asupra struc tu r ii habita te lor . Imagini relevant e sunt prezen ta t e inacest sens.

90


Figura 23. Campar e cu rulota pe plaja

Figura 24. PET – uri in habita tul dunelor mobile

CONCLUZII

Ur ma r e a stud i i l o r de ter e n si a anal i z a r i i dat e l o r cole c t a t e si disp o n i b i l e put e mextra g e ur m a t o a r l e e concl u z i i :

Din cel e 29 de habi t a t e pre z e n t a t e in for m u l a r u l stan d a r d al si tu l u iNatu r a 200 0 Del ta Dunar i i , 2 se rega s e s c pe zona stu d i a t a in stad i udeg r a d a t - rel ic t a r .

Dator i t imp a c t u l u i antr o p i c ridica t , am b e l e habi t a t e relic t a r eăNatu r a 200 0 sun t în star e antro p i z a t , frag m e n t a t , degr a d a tă ă ăstru c t u r a l i spe c i f i c , s tar e a lor de cons e r v a r e fiind afec t a t .ș ăDator i t vulne r a b i l i t t i i habi t a t e l o r ca ur m a r e a impa c t u l u iă ăantro p i c , aces t e a sunt sup u s e pres i u n i i si din par t e a veg e t a t i e irud e r a l e , care are capac i t a t e a de a înloc u i habi t a t e l e natu r a 200 0 ,în caz ul per s i s t e n t e i pre s i u n i l o r de natu r antr o p i c .ă ă

S u p r a fa a ț a fe c t at ă de im p lem e n t area PU Z a ce lor 2r e m i n i s c e n t e s i p o t e n t i a l i t t i d e ă h a b it ate N a t u r a 2 0 00id e nti f ic a t e, r a p o rt a t la su p r a fa ța oc u p a t de acă e s t ea în SC I es t en e se m n if icat i v , prin uă r m are i ș im p a c t ul im p lem e n tăr i i PU Z 3asu p r a h a bi t ate lor e s t e n e s e m n if icat i v, chiar benef ic , reduc â n d

91


unele pres iu n i i favori zân d reface r e a lorș .

Figura 25. Suprafata arata din habita t u l de dune mobil e embrio n a r e (fotoManci C.)

92


Figura 2 6 . Distribut ia tipuri lor de habita t e de inter e s com u n i t a r de pesuprafata PUZ (Corbu 3)

Plant e l e :Din cele 5 specii de plante de interes comuni ta r (anexa Ii a Directivei Habita te ) ,

nu a fost identi ficata nici o specie . De asemen e a , nu s-au identifica t pe suprafa t aconside ra t a nici alte specii de plante cu valoare conserva tiva.

In concluzie, proiectul nu va avea efecte asupra acestora.Au fost identificate specii de plante edificatoa r e pentru solurile nisipoase si

umede, precu m si ruder ale . In studiu sunt prezent a t e cateva fotografii cu cateva speciide plante identifica te pe suprafa t a PUZ.

Figura 27 . Nis ipur i cu Arte m i s i a san t o n i c a (foto Danci O.)

93


Figura 28 . Elaea g n o s ang u s t i f o l i a raspa n d i t a pe dune l e mai inalt e dinhabita t e l e desc h i s e de pe ampla s a m e n t (foto Danci O. Nevert e br a t e l e

In urma studiului faunei never t eb r a t e , nu s-au identificat specii de interescomuni tar pe suprafata PUZ- ului propus , asada r nu va exista un impact al planuluiasupra nevertebratelor de interes comuni tar din sit .

Avand in vedere numarul mare de specii de insecte din zona si varieta t e a ridicat aa lor, am conside ra t util sa prezen ta m in sinteza rezulta t ele cerce t a r i i , chiar daca nu s-au identifica t specii de never t eb r a t e de interes comunita r (anexa Ii a DirectiveiHabita t e) .

Astfel, in cursul cerce t a r ilor din teren, au fost identificate in zona studiat a(suprafa t a celor doua PUZ- uri, ca un tot unita r datori ta omogeni ta t ii habita t e lo r sisuprafe t elo r mici) 71 specii de never te b r a t e :

44 specii de lepidopte r e (fluturi) - 6 dint re aceste a sunt de intere s conserva tiv(VU, EN sau NT), ca specii de intere s national (Papilio machaon, Argynnispandora, Hyles euphorbiae, Odones tis pruni, Isturgia arenacearia si Drasteriacaucasica )

17 specii de coleopte r e (gandaci)

3 specii de ortopte r e (lacus te/cosasi)

7 specii de odonate (libelule)

Tabelul 15. Speciile de never te b r a t e (Arthropod a) observa t e in zona de impact aplanului

Nr.crt.

Ord. Fam. Specia Vulnerabilitate

1 Lepidopte r a Pieridae Pontia edusa NoT

2 Pieris napi NoT

3 Pieris rapae NoT

4 Papilionidae Papilio machaon EN

5 Nymphalidae Issoria lathonia NoT

6 Vanessa cardui NoT

7 Vanessa atalanta NoT

8 Coenony m p h a pamphilus NoT

9 Melanargia galathea NoT

10 Argynnis pandora VU

11 Lycaenida e Lycaena phlaeas NoT

12 Plebejus argus NoT

13 Aricia agestis NoT

94


14 Polyom ma t u s icarus NoT

15 Hesper iidae Carcharodus alceae NoT

16 Pyrgus malvae NoT17 Erynnis tages NoT

18 Ochlodes venatus NoT

19 Crambidae Cataclysta lemnata NoT

20 Nomop hila noctuella NoT

21 Nymp h ula stagnata NoT

22 Loxosteg e virescalis NoT

23 Scirpophaga praelata NoT24 Pyralidae Synaphe moldavica NoT

25 Cossidae

Cossus cossus NoT

26 Phrag mataecia castanea NoT

27 Sphingidae Macroglossu m stellataru m

NoT

28 Hyles euphorbiae NT

29 Arctiidae Phrag matobia fuliginosa NoT

30 Lasiocampida e

Malacoso ma castrensis NoT

31 Odones tis pruni NT

32 Geomet rida e Ematurga atomaria NoT

3334

Heliomata glarearia NoT

Isturgia arenacearia NT35 Idaea sp. WD

36 Noctuida e Autographa gam ma NoT

37 Acontia lucida NoT38 Tyta luctuosa NoT

39 Emm elia trabealis NoT

40 Calophasia lunula NoT41 Acronicta tridens NoT

42 Noctia pronuba NoT

43 Drasteria caucasica VU

44 Heliothis maritima NoT

45 Coleopte r a Curculionidae Sitona sp. WD

46 Coccinellidae Coccinella septe m p u n c ta ta

NoT

47 Psyllobora vigintiduopu n c ta ta

NoT

48 Carabidae Calomera littoralis NoT49 Cerambycida e Agapanthia violacea NoT50 Agapanthiola leucaspis NoT

95


51 Paraplagionatus floralis NoT

52 Chlorophorus varius NoT

53 Dynastidae Pentodon bidens WD

54 Staphylinidae Bledius sp. WD

55 Rutelidae Anomala errans WD

56 Chaetop teroplia segetu m NoT

57 Dermes tida e Anthren us sp. NoT

58 Scarab a eid a e Onthophag u s vacca NoT59 Ripiphorida e Macrosiagon

bimaculatu mWD

60 Meloidae Mylabris variabilis NoT

61 Elate rida e Drasterius bimaculatus NoT

62 Orthopte r a Tettigoniidae Decticus albifrons NoT

63 Acrididae Acrida ungarica NoT

64 Omoces tu s minutus NoT

65 Odonata Lestidae

Lestes barbarus NoT

66 Lestes dryas NoT

67 Coenagrionida e Ischnura elegans NoT

68 Aeshnidae Aeshna affinis NoT

69 Aeshna isoceles NoT

70 Libellulidae Crocothe mis erythraea NoT

71 Symp e t ru m meridionale NoT

Legend a:Vulnerabilita t e :VU – Vulnerable (Specii vulnera bile)EN - Endang e r e d (Specii periclita te)NT – Near Threa t e n e d (Specii potential amenint a t e)NoT – No Threa t e n e d (Specii neame nin t a t e )WD – Without Data (fara date)

Se observa ca din totalul de 71 specii de never te b r a t e inregis t r a t e pana acum inzona cerce t a t a , 6 specii (9%) sunt consider a t e a avea un grad de periclita r e la nivelnational, fara a fi gasite specii de interes comuni ta r . Astfel:

83% (59 specii) sunt consider a t e neamenin t a t e (NoT)

3% (2 specii) sunt specii vulnerabile (VU)

2% (1 specii) sunt specii periclita te (EN)

4% (3 specii) sunt aproape amenint a t e (NT)

9% (6 specii) nu au date suficiente .

96


Specii conside ra t e a avea un grad de periclita r e la nivel national sunt: Papiliomachaon, Argynnis pandora, Hyles euphorbiae, Odones tis pruni, Isturgia arenacearia siDrasteria caucasica.Papilio machaon este o specie larg raspan di t a la nivel national, intre 0 si 2500 m. Speciase dezvolta pe diferite umbelifer e . Ca si pentru majorita t e a speciilor de never te b r a t eidentificate aici zona este doar de tranzit/hr ani r e . Nu consider a m ca specia va fiimpacta t a .Argynnis pandora este o specie comuna in Dobrge a , dar care prezinta fluctua tiipopulat ionale mari de la an la an, in anii „buni” pentru specie fiind observa t a in toatajumata t e a de sud a Romaniei cu un aflux de exemplare din zona de sud a Europei.Specia se dezvolta pe diferite specii ale genului Viola (viorele). Ca si pentru majori ta t e aspeciilor de never t eb r a t e identifica te aici zona este doar de tranzi t/hra ni r e . Nuconside ra m ca specia va fi impacta t a .Hyles euphorbiae este o specie relativ comuna in Romania. Specia se dezvolta pediferite specii lemnoase : Prunus, Pirus, Quercus, Tilia, Betula, Alnus, Ulmus, Crataegus ,Salix si Rhamn u s . Uneori specia se poate dezvolta in zona impacta t a astfel ca impactulasupra speciei poate fi cel mult punctua l .Odones tis pruni este o specie rela tiv comuna in Romania. Specia se dezvolta pe diferitespecii ale genului Euphorbia (laptele cainelui). Specia se poate dezvolta in apropiere azonei impacta t e astfel ca impactul asupra speciei poate fi cel mult punctu al .Isturgia arenacearia este o specie larg raspan di ta in Romania, local putand fi comuna.Specia se dezvolta pe Coronilla varia . Specia se poate dezvolta in apropie re a zoneiimpacta t e astfel ca impactul asupra speciei poate fi cel mult punctual .Drasteria caucasica este o specie rara la nivel national, fiind gasita doar in zona litoralaa Romaniei prin populat ii izolate. Date istorice exista si din jumata t e a de sud Romanieidin locatii aflate in lungurl riurilor mari (Olt). In zona cerce t a t a este o specie relativcomuna unde se dezvolta pe tufele de Elaeagnus . Alte specii gazda sunt speciile dingenurile Hippophae si Paliurus , neintalni te aici. Specia se poate dezvolta in zonaimpacta t a astfel ca impactul asupra speciei va fi cel mult punctual .

Atat pentru speciile fara valoare conse rva tiva cat si pent ru cele din anexelelegilor si direct ivelor cu privire la protec tia habita t e lor si speciilor impactul va fisemnifica tiv in faza de const ruc t ie doar la nivel punctual papula t iile acesto ra nefiindafecta t e la nivel local, regional si/sau national. Pentru niciuna dintr e specii starea deconserva r e favorabila nu va fi afectat a semnifica tiv.

Nici una dintre speciile de never t eb r a t e teres t r e identifica te in zona de impactdirect nu este legata strict de vreun habita t intalni t doar pe amplasam e n t .

Metodele de reduce r e a impactului descris pent ru celelalte specii si pentruhabita t e vor atenu a si impactul asupra never te b r a t e lo r .

Pest i i

97


Din cele 15 specii de pesti de interes comunit a r , nu s-a identi ficat nici una peamplasa m e n t . Corpurile acvatice fiind neexisten t e pe terenul suspus studiului.

Amfibi e n i i si repti l e l e

Din cele 5 specii de amfibieni si reptile identificate in sit, s-a identificat o singuraspecie pe teritoriul PUZ- ului analizat (tabelul 16).

Tabelul 16. Speciile de amfibieni si reptile din SCI, in rapor t cu potentialul impact alPUZ asupra aces to ra

Cod Spec i i de amfibie n i si repti l eDate privind spec i i l e de amfibi e n isi repti l e de pe suprafat a PUZ

1298 Vipera ursinii Nu s-a identificat pe suprafa t a PUZ1219 Testudo graeca Nu s-a identificat pe suprafa t a PUZ1993 Triturus dobrogicus Nu s-a identificat pe suprafa t a PUZ1220 Emys orbiculris Nu s-a identificat pe suprafa t a PUZ1188 Bombina bombina Observa ta in perioad a de activita t e

specifica in zona liimitrofa suprafe t eiPUZ Corbu 1, existand posibilitat ea caun numar mic de exempla re sa sereproduc a in cele 2-3 baltinepe rm a n e n t e , foarte mici de pesuprafa t a PUZ Corbu 3. Este foartenumeroas a la nivelul sitului, nefiindsub nici o forma amenint a t a .

Alte detalii privind speciile de amfibieni si reptile de interes comunita ridentificate pe amplasa m e n t :

1. Buhaiul de balta cu bur ta rosie (Bombina bombina ). Este o specie care apare pesuprafa t a PUZ doar in perioadele foarte ploioase, cand apar 2-3 baltinepe rm a n e n t e mici la limita cu suprafa t a PUZ 1 Corbu. O putem astfel conside ramai mult acciden tal a sau de tranzit pe aceas t a suprafa t a . Avand in vedere capopulat ia speciei pe teritoriul PUZ este limitata la suprafa t a habita tuluicaract e r i s t ic (practic nu exista zone umede perma n e n t e ) , rapor t a t a la totalulpopulat iei din sit (specie conside ra t a comuna), impactul va fi practic nul .

98


Mamif er e l e

Din cele 5 specii, o singura specie de mamifer de intere s comuni ta r (anexa Ii aDirectivei Habita t e) a fost semnala t a pe amplasa m e n t (tabelul 17).

Tabelul 17. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II a Directivei

Cod Spec i i de ma mif er eDate privind spec i i l e dema mif e r e de pe suprafat a PUZ

1335 Sper mo p hilus citellus Exempla re izolate sau grupuri de2-3 exempla re au fost identifica tefrecven t in habita t e le tipice deterenu r i deschise – ierburi dinflora spontan a , dezvolta t e pepanta terenului, de la bazaterasei pana la parte a superioa r a ,inclusiv pe terasa

1355 Lutra lutra Nu s-a identificat pe suprafa t aPUZ

1356 Mustela lutreola Nu s-a identificat pe suprafa t aPUZ

2635 Vormela peregus na Nu s-a identificat pe suprafa t aPUZ

2633 Mustela evers ma n nii Nu s-a identificat pe suprafa t aPUZ

Asadar , singura specie de interes comunita r dint re mamifere este:

1. Popând ul (ă Sper mo p hilus citellus ). Este un mamifer ce frecvente azădoar habita te le de pajiste de la marginea culturilor agricole de pe terasă(în afara limitei PUZ), ap rând si pe malul înclinat , la limita suprafe t eiăPUZ (figura 29). Fiind o specie cu o larg r spândi re în toate habita t e leă ăde step ale SCI, cu o abund en t ridicat si tinând cont de faptul că ă ă ăplanul are doar în mic parte tangen t cu terenul ocupa t de popând u,ă ă ăimpactul va fi nese m ni f ica tiv , întruca t cele 2-3 exempla re identificate nupot fi conside ra t e nicidecu m popula ie, cu atât mai mult cu cât pajistilețsara tu r a t e si nisipoase nu sunt prefera t e de aceas t specie. Prezen a loră țîn zon constituie eventu al o portiune a teritoriului adi ional de hr nireă ț ăsau refugiu.

F ig u r a 29. Pop â n dău pe t erasa su p eri oa r ,ă la lim it a PUZ (fot o Ion es cu D. )

Pe langa studiul mamiferelor de interes comunita r prezen te in formularulstanda r d al sitului, am realizat si un studiu asupra speciilor de lilieci, care desi nu

99


figureaza in formular , pot fi prezente , o par te dint re ele fiind specii de intere scomuni ta r .

24 de mostre au fost preleva te de- a lungul inregis t r a r ilor din punct fix, aceste aapar t inan d urmato a r e lo r specii (datori ta omogeni ta t ii habita te lor si suprafe t ei mici aPUZ, s-au conside ra t in studiu ambele PUZ- uri – Corbu 1 si Corbu 3):

Pipistrellus nathusii (Pipist relul lui Nathusius) – 22 mostre , 19 indivizi;

Pipistrellus kuhlii (Pipist relul lui Kuhl) – 2 mostre , 2 indivizi;

Tabelul 18. Speciile si efectivele numerice de lilieci inregis t r a t i in punctele fixeNr.crt.

Specii Static WP1 WP2 WP3 WP4

1 Pipistrellusnathusii

22 5 5 5 4

2 Pipistrelluskuhlii

2 - - 1 1

Un nivel modera t al activita tii liliecilor a fost inregis t r a t de- a lungul perioadei demonitorizare . Nu s-a inregis t r a t vreo activita te a liliecilor de- a lungul transec t elo rmobile.

O activita te intensa a speciei Pipistrelus nathusii fost inregis t r a t a in perioad amigra tiei de primavar a , fiind una dint re speciile cu cea mai mare distan t a de migra re siintalnindu- se foarte des in zona Dobrogei in aceas t a perioad a .

Nu au fost intalnite colonii sau zone de adapos ti r e a liliecilor in interiorulamplasam e n t ului sau in vecinat a t e a perimet r u lui.

In perimet r ul PUZ- ului nu s-au identifica t specii de lilieci de interes comunit a r ,asada r nu va exista un impact al planului asupra liliecilor de interes comuni tar din sit .

Concl uz i i l e studiu l u i asupra biodiver s i ta t i i :

Stu d i u l a relev a n t i evalua t urm t o a r e l e tipur i de imp a c t (cu ital ic sun tş ătipur i l e de t e r m i n a t e ) :

- imp a c t dire c t i indir e c t (im p a c t u l dire c t es t e cel asu p r a spe c i i l o rşsau habi t a t e l o r relic t a r e / p o t e n t i a l e de inte r e s co m u n i t a r ; imp a c t u lindir e c t es t e cel asu p r a habi t a t e l o r spe c i i l o r de ani m a l e ) ; - Pen t r umajor i t a t e a spe c i i l o r si habi t a t e l o r pen t r u care a fos t des e m n a tsi tu l , imp a c t u l de ace s t fel es t e nes e m n i f i c a t i v sau nul. Pen t r uinte g r i t a t e a si tu lu i imp a c t u l es t e nes e m n i f i c a t i v .

- imp a c t pe ter m e n scur t (în perio a d a de cons t r u c i e ) i lung (peţ şîntr e a g a per io a d a de func t i o n a r e a satu l u i de vacan t ); - Pen t r uămajor i t a t e a spe c i i l o r si habi t a t e l o r pen t r u care a fos t des e m n a tsi tu l , imp a c t u l de ace s t fel es t e nes e m n i f i c a t i v sau nul. Pen t r uinte g r i t a t e a si tu lu i imp a c t u l es t e nes e m n i f i c a t i v .

100


- în faza de cons t r u c i e , oper a r e , dezaf e c t a r e ; - Pen t r u major i t a t e aţspe c i i l o r si habi t a t e l o r pen t r u care a fos t des e m n a t si tu l , imp a c t u lde ace s t fel es t e nes e m n i f i c a t i v sau nul. Pen t r u inte g r i t a t e a si tu l u iimp a c t u l es t e nes e m n i f i c a t i v .

- cu m ul a t i v (s- a anali za t po t e n ia lu l imp a c t cu m ul a t i v prinţplanu r i l e / p r o i e c t e l e deru l a t e sau în curs de der u la r e în si tu r i ) ; -Pent r u majo r i t a t e a spe c i i l o r si habi t a t e l o r pen t r u care a fos tdes e m n a t si tu l , imp a c t u l de aces t fel es t e nes e m n i f i c a t i v sau nul.Pent r u int e g r i t a t e a si tu l u i imp a c t u l es t e nes e m n i f i c a t i v .

- rezi d u a l - Pen t r u majo r i t a t e a spe c i i l o r si habi t a t e l o r pen t r u care afos t des e m n a t si tu l , imp a c t u l de ace s t fel es t e nes e m n i f i c a t i v saunul. Pen t r u int e g r i t a t e a si tu lu i imp a c t u l es t e nes e m n i f i c a t i v .

Ȋn cazul imp a c t u l u i (inc lu s i v cel cu m ul a t i v i rez id u a l ) pro g n o z a t asu p r aşinte g r i t ii ariilor natur a l e pro t e j a t e (SPA i SCI), aces t a va fi per gen e r a lăţ şnes e m n i f i c a t i v . Atâ t din punc t de ved e r e al int e g r i t ii si tur i lo r ăţ (stabi lizandgrad ul de fragm e n t a r e al aces to r a ) , cât i a st rii de cons e r v a r e a spe c i i l o r siş ă

habi t a t e l o r (prin interzicerea introduce rii unor specii straine si prin pastra re acelor existente in zonele verzi, de cruta re si vizitare) , se vor pro p u n e câte v am suri de redu c e r e a imp a c t u r i l o r und e s- a cons i d e r a t nec e s a r , chiar dacă ăpen t r u nici o spe c i e sau habi t a t de int e r e s co m u n i t a r nu s- a pro g n o z a t unimp a c t se m n i f i c a t i v al proi e c t u l u i .

3.8 . Patrim o n i u l cultural ( inclus iv cel arhit e c t o n i c si arhe o l o g i c

Cele mai vechi urme de existent a umana dateaza din prima epoca a fierului –sec. XII – mijlocul sec. V i.H. Asezare a satelor comunei Corbu aproape deintinderile de apa (Corbu–Tasaul ,Sinoe) si Marea Neagra , cu terenu r i bunepent ru agricul tu r a , a influenta t ocupatia locuitorilor: agricul tu r a , cres te r e aanimalelor , pescui tul, mestesug u r i le , comer tu l. S-au creat astfel posibilita ti deschimb intre popula tia locala si colonis tii greci. Faptul ca pe teritoriul comuneiCorbu s-au descope ri t sapte morminte de inhumar e apar t inand bastinasilor si incare s-au gasit mate r iale greces t i , demonst r e az a contac te le perman e n t e alelocalnicilor cu locuitorii ceta tilor greces t i .

Dupa retrage r e a romana, pe plan social, sfarsitul acestei dominatiimarche aza in istoria Romaniei trece r ea la perioada feudala. La Dunarea de Joseste semnala t a , la sfarsitul sec. XII “Tara romanilor”, care se va integracronologic si geografic, etnic si economic, in randul celorlalte formatiunipres t a t a le . Din a doua jumata t e a sec. XIV se remarc a cres te r e a pericoluluiotoman dinspre Peninsula Balcanica, pent ru ca, incepand din prima jumata t e asec. XV aces tia sa- si instaurez e stapanir e a asupra Dobrogei. Paralel cuinstaur a r e a si consolidar e a stapanirii otomane in Dobroge a, sunt luate masuri de

101


colonizare cu turci si tatari precum si de schimbar e a toponimiei oraselor sisatelor, chiar daca popula tia cres tina era majorit a r a . Schimbar e a toponimiei s-afacut mai intai in jurul cetatilor apoi de- a lungul drumului turcesc. Uneledenumiri ne ara ta originea popula tiei pe care turcii au gasit- o in Dobrog e a , saucare s-au stabili t aici in timpul stapa n i r ii lor: Anadal–chioi (satulAnadolienilor) . Alte denu mi ri indicau ocupa t i a locuito r ilor : Cara–Ha r m a n (arieneag r a de batu t graul) , sau animale si pasa r i carac t e r i s t i ce regiunii: Gargalac(Ciora r ia ) .

Cele mai vechi date istorice sunt lega te de satul Vadu. Acest a a fostlocuit , proba bil , din paleoli ticul supe r io r . Rezulta t e l e cerce t a r i lo r arheologicede pe teri to r iul actualu lui sat Vadu, corobor a t e cu studiul izvoare lo r scrise , audus la concluzia existen t e i , aici a mai multor trep t e de civilizatie , aseza r e aatinga n d cea mai mare dezvolta r e in timpul stapa ni r ii otoma n e , cand a deveni tuna dint re cele mai impor t a n t e locali ta t i din Dobroge a . In proces ul deschimba r e a toponimiei localit a t i lo r dobroge n e din perioa d a stapa n i r i iotoma n e , satul Vadu a primi t numele de Karaha r m a n . Denumi re a corec t a estedata de Kara- Harm a n , toponim ce va fi relua t de auto r i t a t i l e roma n e la 1878,dar Carah a r m a n , in grafie roman e a s c a (Cara = n e g r u , Harm a n = a r i e de batu tcereal e) . Aceas t a denu mi r e a fost utiliza t a pana in 1926 cand i s-a dat numelede Vadu. Satul Corbu de Sus (Garga la cu l Mare) , intem eia t de tata r i inain t e de1876 va fi ruina t in timpul Razboiului de Indep e n d e n t a si reinfiint a t delocuito r ii din Gargalac ul Mic incepa n d cu anii 1878 – 1879. La sfarsi tu l sec.XX, vatra aces tu i sat se intinde a pe 66 ha, popula t i a fiind in majori t a t e romanisi numa r a n d 454 sufle te . Satul stapa n e a 2.893 ha.Satul Luminita (Sahm a n ul ) , situa t in par t e a de sud- vest a teri to r iului comuneieste mentiona t la sfarsi t ul sec. XIX, in Marele Dictiona r al Geografiei Romanieica avand in stapa ni r e 832 ha, din care 53 ha erau ocupa t e de vatra satului .Popula t i a este forma t a in majori t a t e de turci: 35 familii (179 de suflete) , carese ocupa u cu pescui tu l in apele lacului din apropie r e . Astazi satul are 47 delocuint e iar popula t i a , in numa r de aproxim a t iv 156 persoa n e , este forma t a inmajori t a t e din roma ni. Pana in 1868 toat e aces t e localit a t i au apar t in u t adminis t r a t iv de RaionulMedgidia , urma n d ca la noua organiza r e teri to r i ala , sa faca par t e din JudetulConst a n t a , forma care se pas t r e a z a si astazi.Pe teri to r iul comun ei in zona capului Midia au fost amplas a t e doua bate r i i decoas t a : “Mircea” – a trupelo r roman e si Bate r ia “Nemt e a s c a ” a trupelo rgerm a n e aliate . Dupa capitula r e a Germ a ni e i , zona Midia a fost inzes t r a t a cutrei linii de apar a r e antiae r i a n a si navala de cat re fortele ruse s t i . Cazem a t e l eexista si astazi. O mare par t e a popula t iei vars tn ice actua le a sosi t in sat in 1940 , cuocazia schimb ului de popula t i e romano- bulga r , din Cadrila t e r . Acolo sosise r ain anii 1930 , in calita t e de colonis t i ,in special din Oltenia . Dupa pierde r e a

102


Cadrila t e r u l u i , cu prilejul schimbului de popula t i e , bulga ri i au pleca t , venind inschimb refugia t ii roma ni din acele teri to r i i. In Corbu de Sus si Vadu exista cate o Primar i e (comun a se nume a peatunci Gargalac u- Mare) , iar Vadu era comun a Carah a r m a n , de care apar t i ne a usi satele Sacele si Traianu . In anii razboiului si in cei care au urma t , situa t i alocuito r ilor , majori t a t e a nou veniti, refugia t i din Cadrila t e r , in lipsa unorlocuint e suficien t e si mijloace de trai , a fost deosebi t de grea . Multi dint r e eiau locuit in bordei e , sau mai multe familii in aceea s i casa , pana cand au reusi tsa- si injgheb ez e propr iile locuin te . Amplasa m e n t u l studia t nu contine elemen t e de pat r imoniuarhi tec ton ic si arheologic .

3.9 . Asezar i uma n e si alte obie c t iv e de inter e s publ i c: Retea u a de aseza r i din Dobroge a Cent r a l a cuprind e 65 de sate grupa t e in20 de comune si trei orase : Navoda r i , Ovidiu si Harsova. Tipologia aseza ri lor ,dupa numa r u l de locuito r i , are la baza difere n t i e r e a spa tiala si tempor a l a apoten t i a lului de habi ta t . Predomin a n t e sunt satele de marim e mijlocie, custruc t u r a adun a t a si economie predo min a n t agricola. Teras el e si prispel e contine n t a l e desfas u r a t e para lel cu tarm ul Marii Negre ,prin numar u l si latimea lor,au favoriza t de timpur iu apari t i a unor aseza ri . Incazul locali ta t i i Corbu, eleme n t u l principal in localiza re a fost campia laguna r aprem a r i t im a . Morfos t r uc t u r a l aseza r e a se prezin t a ca un poligon regula t , fiind orien t a t ade preze n t a in vat ra a unui curs de apa - raul Corbu. Cu pes te trei mii de locuitor i , avand in compon e n t a satele Lumini ta siVadu, comun a Corbu face par t e din catego r i a aseza r i lo r mari , dezvolta nd u- seca cent r u agro- indus t r i a l . Amplasa m e n t u l studia t este accesibil prin cele doua drum u r i de exploa t a r ela nord – De 608 si la vest – De 608 . Ampla s a m e n t u l stud i a t nu con t i n e el e m e n t e de patr i m o n i uarhit e c t o n i c si arhe o l o g i c .

3.1 0 . Star e a med i u l u i pe ampl a s a m e n t u l stud ia t :

Zona in studiu este situa t a situeaz a in zona litorala / de coas t a a MariiNegre , pana la platoul tera s e i abrup t e . Zona es te alca tu i t a din tere n u r i , propr ie t a t e priva t a . Terenul studia t este situa t la o distan t a de 8 km nord de Comun a Corbu ceare o buna lega tu r a rutie r a judet e a n a , pe DJ 226.Teren ul are accesibili t a t e din: nord si vest De 608, pe latu r a sudica din

103


domeniul public plaja Corbu si in est drum de exploa t a r e .

Din punc t de vedere al cadrului natu r a l , zona se prezin t a declivita t i intre +6 m si +12 m cota RMN. Aspectu l gene r a l al habita t e lo r de pe amplas a m e n t este unul carac t e r i s t i c zonelo r rude r a l iza t e din apropie r e a locali ta t i lor . Nu exis t a in zona habi ta t e inc lu s e in cadru l ce lor prot eja t e prin leg e .

Vecina t a t i :- sud – domeniu public , Plaja Corbu;- est – teren proprie t a t e priva ta ;- nord – De 608;- vest – De 608.

3.1 1 . Star e a med i u l u i in cazu l nei m p l e m e n t a r i i plan u l u i /progr a m u l u i :

( VARIANTA ZERO )

Localit a t e a Corbu, in perime t r u l carei a se afla si amplas a m e n t u l studia t ,este pozitiona t a in par t e a de est a judetu lui , la 31 km de municipiul Cons ta n t asi la 4 km de Navoda r i , orasul cel mai apropia t . Accesul in zona se poate facepe ar te r a rutie r a Cons t an t a- Navoda r i , iar de aici pe drum ul de inte r e s localNavoda r i- Corbu. Regiune a litorala a facut obiectul a nume ro a s e studii si proiec t e desistem a t iz a r e in perioa d a 1950- 1975, prin care se urma r e a dezvolta r e aindus t r i a la , turis t ica si urba niza r e a aces tu i a . Dupa 1990, preocu p a r i l e pen t rumediu si adop t a r e a unui nou cadru legisla t iv au permis aborda r i mode r n e aledezvolta r ii spat iului dobrog e a n . In cazul neimple m e n t a r i i planului/p rog r a m ul u i teren u l isi va pas t r afolosin t a actual a de „teren u r i neprod uc t ive si degr a d a t e si ape sta t a to a r e cudest ina t i a actual a de „nisipu ri” si „lacuri si bal ti natu r a l e” , conform incad r a r i icadas t r a l e . Astfel, star e a mediului nu va fi afec ta t a semnifica t iv, deca t deturism ul haotic si necon t ro l a t care deja se face (fig. 29). In cazul neimple m e n t a r i i planului propus prin Planul Urbanis t ic Zonal nuva fi valorifica t poten t i alul turis t ic al zonei si infras t r u c t u r a nu va fimode r niza t a ( drum u r i de acces , apa potabila , energi e elec t r ica ) . De asem e n e anu se vor dezvolta serviciile in turism, totoda t a nu se va implica forta demunca existen t a scazan d sansele ridica r ii nivelului de trai pe plan local. Se vapierde deas e m e n i sans a scade r i i presiunii asup r a resu r s e i piscicole – turism ulfiind o activita t e gene r a t o a r e de profit alte rn a t iva celei de pescui t cat si aefectu a r i i turism ului necon t ro l a t facut „ in case” de cat r e localnici sau cel de campa r e necon t ro l a t a .

104


Odata cu elimina r e a activi ta t i de turism scade si sans a promova r i i sicres t e r i i gradului de const ien t iza r e privind impor t a n t a R.B.D.D. ca arienatu r a l a prote ja t a de inte r e s mondial , ata t cat r e turis t i cat si cat r e localnicisau publicul larg.

Figura 30. Deseu r i menaje r e raspa n d i t e pe supraf e t e intinse in sit(foto Ionescu D.)

4 .CARACTERIS TICILE D E M EDI U ALE ZON EIP OS IB IL A FI AFE CTATE SE M N IFICATIV

4.1. MEDIU ACVATIC

Infiintar e a PUZ Corbu 3, presupu n e schimba re a destina iei ini iale aț țterenului din terenu ri neproduc tive cu destinat ia actuala de „nisipuri”, indestina t ie propusa: sat de vacanta cu specific pescare sc – curti –const ruc t ii. Dezvoltare a unei activitati turistice cu carac t e r durabil,presupun e si respec t a r e a normativelor legisla tive existen te referi toa r e laconform Regulame n t ului Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii, dar si celeprivind protec tia mediului si a naturii. Avantajul consta in regleme n t a r e aunei activitati turis tice pe termen lung si practica re a aces teia in conditiicivilizate cu respec t pentru cu mediu.

Prin impleme n ta r e a noii destina t ii, terenul neavand corpuri de apaexistent e nu va fi afecta t , iar zona de spatii verzi va ramane proteja ta si vaconstitui un obiectiv de atrac t ie turistica in zona.

Prin urmare impactul va fi minimal, avand in vedere si faptul ca apeleuzate, deseurile se vor colecta si nu va exista riscul de poluare afreaticului sau a luciurilor de apa.

In perioada de realizare a const ruc t iilor - principalele surse depoluare ale apei ar putea fi mate r ialele de const ruc t ie depozita t enecores pu nz a to r , pierde ri de produse petroliere de la utilajele simijloacele de transpor t – rutiere .

Pentru a se evita apari t ia unor poluari acciden ta le depozita re a demater iale de const ruc t ie se va face strict in interiorul loturilor, iarutilajele si mijloacele de transpor t utilizate vor functiona cu inspect iatehnica la zi.

- In perioada de functiona r e a const ruc t iilor - apele uzate vor fi pompate indoua statii de pompar e ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de loturi.

105


SP1 avand un debit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteauade canalizare a localita tii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cotaminima si ocupa aproxima tiv 50 mp fiecare.

- Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tipprefabrica t confectiona te din PVC sau beton.- Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plastic special, polieste r iarmati cu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie decapacita t e a dorita si care sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinzafreatica, a apelor uzate rezulta t e . Menten a n t a se va face prin vidanjare , iarimpleme n ta r e a bazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorulvegetal existen t , iar acolo unde nu este posibil, dupa finalizarea contruc t ieiacestor a covorul vegetal se va reface utilizand specii din habita t elerelictar e vecine.Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canalizare menaje r arealizat conform prezen ta r ii tehnice de mai sus.

Gradul de afectar e : lucrar ile propuse de PUZ nu va afectabiodiversi ta t e a locala. Prin realizarea acestor a , speciile de flora si faunaacvatice nu vor fi afecta t e .

4.2. MEDIU TERESTRU

Des cr i er e a impac t u l u i: Odata cu implemen t a r e a PUZ Corbu 3, destina t ia initiala de

„nisipuri” se va transform a in cea de curti – const ruc t ii si drumuri deacces. Astfel, solurile existent e pe amplasa m e n t vor exista in continua r e ,insa suprafa t a acesto ra va fi acoperi t a de cea a perimet r e lo r const rui t e cevor consti tui sub 30% din suprafa t a totala a amplasa m e n t u lui. Lotizareava constitui un pas in plus catre stabilizarea terenu r ilor – proces careoricum are loc in mod natur al . Totoda ta se va reduce accesul necont rola tin zona, inclusiv cu automobile. Acest lucru, desi prezint a un oareca reimpact initial, pe termen lung are un caract e r sustena bil si protec t ionis t .

Avand in vedere ca nu se prevad lucra ri de relocare a subst r a t u luiautohton sau impor t de subst ra t alohton(excep t a n d ampren t aconst ruc t iilor) sau specii teres t r e alohtone, putem afirma ca impactul peterme n lung este redus.

Luand in considera r e ca zona plajei Corbu este un segmen t deacumula r e / expa nsiune a zonei costiere (cf. Raport al starii mediului marin2010- 2012 – realizat de INCDMGA- Cta), daca acest proces persis ta , peviitor, vom asista la avansa r e a habita t elor existen t e catre zona marina .

106


Satul turistic cu specific pesca re sc va avea un rol import an t in mentiner e aunui impact uman cat mai redus asupra zonei.

Prin realizare a proiec tului, activita tile care pot fi considera t eca surse de impurificare a solului se impar t in doua categorii :

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studia ta nuexista surse indust riale de impurificare a solului cu poluan ti . Acestea potaparea doar acciden ta l , de exemplu prin pierde r e a de carbura n t i de lautilajele folosite pentru realizarea lucrar ilor de moderniza r e /cons t r uc t i e .Aceste pierde ri sunt nesemnifica tive cantita t iv si pot fi inlatur a t e fara aavea efecte nedori te asupra solului;

2. surse specifice perioadei de exploata r e – surse posibile de poluareale solului: depozita r e a necoresp u nza toa r e a deseurilor genera t e peamplasa m e n t , scurge r i accident ale de combus tibili din traficul rutier .

In etapa de realizare a investi tiei se poate mentiona ca pentruobiectivul propus planul prevede variant e de const ruc t ie moderna , lacare genera r e a de deseuri de const ruc t ie este minima.

Aceasta presupu n e un numar redus de opera t ii tehnologice,cantit a t i mai mici de mate rialede const ruc t ie clasice si implicit canti ta t i mult mai mici de deseu ri

care rezulta din aceste activita ti.In acelasi timp, perioada de realizare a const ruc t iei se reduce

conside rabil, ca si personalul executa n t necesa r .Intreaga executie a lucra r ilor pentru realizarea planului propus

implica activita tea unui parc divers de utilaje, organizare a de santie r ,depozite tempora r e de mate riale, precum si o concen t r a r e mica deefective umane.

Toate aceste activita ti constituie surse de poluare pentru apa, aer sisol, in cazul in care nu va exista o supravegh e r e stricta pent ru calucrar ile sa se desfasoar e doar in perimet ru l autoriza t .

Vecinat a t e a organizar ii de santier poate genera surse punctiformede poluare a apelor de suprafa t a , solului si aerului cu ape uzate, deseurimenaje re , hidroca rb u r i sau diverse alte substan t e toxice si periculoase .Deasemn e a prin H.G. nr. 856/2002 pent ru „Evidenta gestiunii deseu rilorsi pent ru aproba r e a listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseu rilepericuloase” se stabiles te obligativita te a pent ru agentii economici sipent ru orice alti genera to r i de deseu ri, persoan e fizice sau juridice de atine evidenta gestiunii deseu rilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pebaza listei nationale de deseu ri accepta t e in fiecare clasa de depozit dedeseu ri prezen t a t a in H.G. nr. 856/2002.

Canti ta t ile de deseu ri pot fi aprecia te , global, dupa listelecanti ta tilor de lucra r i. Cea mai mare parte a acesto r deseuri vor fi

107


reciclate in lucra rile de terasa m e n t e , pent ru const ruc t iile definitive.Este dificil de facut o evaluare canti ta tiva a acesto r deseuri,

tehnologiile adopta t e de antrep re no r fiind priori ta r e in evaluarea natu riisi canti ta t ii de deseu ri.

Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fimonitoriza te din punct de vedere al protec t iei mediului, monitoriza r e ceva cuprinde obligatoriu gestiunea deseu rilor.

In aceas t a faza deseurile preconizat e pot fi clasificate astfel :- menaje re si/sau asimilabile acesto r a ;- deseuri din mate r iale de const ruc t ie ( daca se rebuteaza sarje

de betoane );- plastic (din ambalaje, cabluri etc.);- metalice rezulta te din activita tile de executie a structu r ilor

metalice de rezisten t a si din activitate a de intre tine r e a utilejelor;- har tie,ca r ton ( din activita tile desfasur a t e in cadrul organizar ii

de santier ).Deseurile genera t e in faza de const ruc t ie , in functie de

categorie , vor fi elimina te prin utilizare ca umplutu r a , pent rusistema t iza r e a terenului (cele iner te fara continu t de subst an t epericuloase), la amenaja r e a drumurilor sau in alte locuri stabilite dePrimarie . Materialele care nu se pot valorifica sau recupe r a , in urmaexecuta r ii lucra rilor de const ruc t ii se vor transpo r t a la un depozit dedeseu ri autoriza t .

Dupa finalizare a investitiei, se va efectua o colecta r e selectiva adeseu rilor in europubele, amplasa t e intr- o zona special amenaja t a pe oplatforma betona ta si ingradi ta .

Eliminarea deseu rilor recupe r a b ile (har tie , PET, sticla, eventuale deseu ri metalice) se va face prin societa t i de profil autoriza t e .

Gradul de afectar e : - pe dura t a realizarii lucrar ilor deconst ruc t ie impactul asupra solului va fi unul negativ. Pe parcurs uldesfasura r ii activita tii insa acest impact se va elimina , ajungandu- sela un echilibru.

- Panta terenului trebuie sa directioneze apele pluviale astfel incatsa se elimine stagna r e a lor.

4.3 ATMOSFERA

Prin impleme n ta r e a PUZ Corbu 3, se va schimba destina tia initialade „nisipuri” in cea de curti – const ruc t ii si drumuri de acces, lucru carela nivel de microclimat va avea o influenta minima asupra zonei de studiu,nefiind propuse solutii care sa dauneze intens mediului. Satul de vacantava functiona preponde r e n t pe parcurs ul sezonului estival eliminandfolosirea surselor de incalzire in mod intensiv. Eliminarea traficului auto

108


este un plus pentru natu ra , mijloacele de transpo r t fiind parca t e in locurispecial amenaja te fara a genera trafic pe amplasa m a n t . Caile de acces vorfi pietonale si numai in cazuri exceptionale utilizate de catre utilaje saufirmele care vor pres t a servicii specifice.

Existent a spatiilor verzi va asigura purificarea si regene r a r e acalitatii aerului pe amplasa m e n t , speciile prefera t e fiind cele autohtonefara infuzii de specii alohtone.

In perioada de realizare a const ruc t iilor:Poluarea atmosfe re i va fi in principal realiza ta din manevra r e a si

transpo r t u l mate rialelor de const ruc t ie . Emisiile de praf variaza in modsubstan tial de la o zi la alta in functie de opera t iile efectua t e , conditiilemeteorologice predominan t e , modalita t e a de transpor t a mate r ialelor deconst ruc t ie . De asemen e a se recoman d a controlul starii tehnice autilajelor care vor fi utilizate la const ruc t ia pensiunilor, caselor devacanta si a campingu r ilor , alimenta r e a acesto ra cu carbu ra n t i care saaiba un continu t redus de sulf si respec t a r e a tehnologiei de const ruc t ie . Inaceas t a faza datori t a intensificarii traficului rutier , dat fiind ca inmomentul de fata terenu r ile sint libere de orice fel de const ruc t ii se vaconsta t a o cres te r e a poluan tilor proveniti din surse mobile. Avind invedere ca perioadele de executie a lucra rilor sint relativ scur te de maxim2 – 3 ani, se preconizeaza ca nu se vor inregis t ra depasi ri aleconcen t r a t i ilor maxim admise pent ru poluan tii relevanti: PM10, SO2,NO2, CO×.

In faza de functionar e :Const ruc t iile propriu – zise care se vor realiza in acea zona nu vor

constitui surse de poluare atmosfe r ica dat fiind ca aceste a au conformRegulam e n t ului Local de Urbanis m functiune turistica – sezonier a culocuire tempora r a .

O sursa secunda r a de impurificar e a atmosfe rei o pot consti tui gazelede esapa m e n t de la autotu r ism ele turistilor. Aceste gaze nu constituie unpericol major de poluare a atmosfe rei din zona pent ru ca acestea nufunctioneaza continuu fiind limitate si de numarul de turisti.

Gradul de afectar e : Proiectul analizat nu va afecta semnifica tivcalitate a aerului, avand in vedere ca se dores t e implemen t a r e a uneiactivita ti turistice durabile prietenoas e cu mediul inconjura to r .

4 .4 . B IOD IVE RS ITATE

Descri er e a impact u l u i : In urma investiga t iilor din teren efectua t e inzona de interes , (pe amplasa m e n t si vecinata t i) nu au fost identificat e speciile de flora, fauna si habita t ele de interes conserva t iv pent ru care au fost desem n a t e siturile Natu ra 2000 (ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI

109


0066- Delta Dunarii- zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoe).

Obiectivele de conserva re ale acesto r arii natu rale proteja te , in care este situat

amplasa m e n t u l studia t si integri t a t e a retelei NATURA 2000 nu vor fi afecta t e semnificativ prin implemen t a r e a acestui plan, intruca t pe amplasa m e n t si in imedia ta vecinat a t e nu se regasesc specii viabile de plante, de animale si habita t e integre de interes comunita r .

Prin schimbare a destina t iei initiale de „nisipuri in cea de curti –const ruc t ii si drumuri de acces, nu se va produce un impact semnifica tiv,cu ata t mai mult cu cat planul de amenaja r e propus va contribui laconsolidar e a statiunilor de nisipuri litorale fapt care are loc si in modnatural odata cu avansar e a procesului de teres t r ializa re si trecer e dinstepa in silvostepa .

Din punct de vedere a componen t e i de fauna, nu au fost regasi tepopula t ii viabile de specii animale pericli ta te . Este de la sine inteles faptulca prezen ta in zona a altor actori, in speta activita ti militare (Tab ra deăinstruc ie i poligonul de trage ri sol- aer "Gl. Bg. Ion Bungescu"- Capuţ şMidia (TIPTSA)) nu era de astept a t ca aceste segmen t e sensibile denatura sa poata vietui in zona. Misiunile TIPTSA - Asigura r e a de serviciiintegra t e , specifice de poligon, pent ru antrena r e a , executa r e a işevaluare a trage rilor de instruc ie, testa r e i omologare , de tipul: sol- aer,ţ şaer- aer, sol- sol, sol-nav i nav - nav ; Asigura r e a supor tului logistică ş ă ăpent ru activit ile de trage ri desf ura t e în poligon.ăţ ăş

Activitati cu carac t e r militar in apropie r e a PUZ 3

Gradul de afectar e: Impactul rezulta t in urma implemen t a r iiproiec tului va fi nesem nifica tiv deoarece pe amplasa m e n t nu existaspecii viabile si habita t e integre de intere s comunita r .

4.5. MEDIU SOCIO- ECONOMIC

In urma schimba rii destina t iei destinat iei initiale de „nisipuri” incea de curti – const ruc t ii si drumuri de acces, s ingura activita te care se vadesfasu ra pe amplasa m e n t va fi cea de turism.

110


TURISMUL DURABIL ca si concep t reprezin t a dezvolta re a tuturo rformelor de turism, manage m e n t u l si marke tingul turistic, care sarespect e integri t a t e a natu ral a , sociala si economica a mediului, cuasigura r e a exploata r ii resurse lor natu rale si culturale si pentru genera t iileviitoare .

DELTA DUNARII reprezin t a definirea destinat iei turistice, ca ariegeografica unica ce se intinde pe o suprafa t a de 580000 ha, sit Natu ra2000 care contine 18 zone strict proteja te , 13 zone tampon si zoneeconomice care reprezin t a spatiu de locuit si de desfasu ra r e aactivita tilor tradi tionale specifice pentru popula tia locala.

- Pe cele doua amplasa m e n t e nu au fost identifica te monum e n t eistorice/cul tu r al e .

- Vor fi introduse elemen te peisagis t ice noi, const ruc t iilerealizate respec t a nd specificul zonei .

- Infiinta r ea satului de vacnta cu specific pescare sc 3 va conduce laapari tia unor noi locuri de munca.

Gradul de afectar e : Schimbari i destina t iei destina t iei initiale aterenu r ilor in scopul desfasur a r ii activita tii durabile de turism va generaurmatoa r e l e :

- aspectul genera l al peisajului se va imbuna ta t i semnificativ ;

- proiectul va contribui la dezvoltar e a economica a zonei .

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTEPENTRU PLAN SAU PROGRAM

Am p lasa m en t ul pe care se dorest e construi r e a de satului de vacanta cu specificpesca re s c – PUZ 3, extravilan localita t ea Corbu, e ste incl u s in ROSC I 00 65 ”DeltaDu na r ii” si ROSP A 0 0 31 „ Delta Du na r ii si Comp le xu l Ra zim -S in oe ”, fiind situat inz on a e con om ica a RB DD , unde sunt permise practicare a turismului si activitatilor deagrement , inclusiv cum este specificat si in Certificatul de Urbanism nr. 5 / 22.01.201 5emis de Primaria comunei Corbu. In ca pi to lele ant e r ioa r e s-au p r e ze n t at a r iile deint e r e s co m unit a r , s p ecii le /h abit a t e le ca r act e r istice, p r e cu m si ce le ob s e r va t e p ea mp la sa m ent u l p lan u lu i. Relatiile structu r a l e si functionale care creaza si mentinintegri ta t e a ariei natur ale proteja t e sunt date de echilibrul ecosis tem elor de lacuri,fara a periclita sau a limita dezvolta r e a comunit at ilor umane incluse in sit. Prin urmar e, activita tea economica, de altfel punctiforma la scara

111


siturilor nu este gener a to a r e de fragme n ta r e de habita t e , nu distrug e relatiilestructu r a l e sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integri ta t e a acestor a .

Fig. 31. Pozitionare a PUZ Corbu fata de limitele zonelor proteja te(RBDD, situri Natu ra 2000)

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVELNATIONAL,COMU NITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S- ATINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DECONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

Aderarea Romaniei la structu r ile UE a impus transpun e r e a inlegislatia romana a aquis- ului comunita r , implemen t a r e a si controlulimpleme n ta r i i legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiuneasa asupra mediului pot fi schita te prin progra m ele sale de actiune asupramediului incepu te in 1973. Decre tul unic europea n si Trata tul Maast r ich t au stabilit obiectivelefundam e n t a le de:• protect ie si imbuna ta t i r e a calitatii mediului;• contribui re la protejar e a sanata t ii umane;

112


• asigura r e a utilizarii pruden t e si rationale a resurse lo r nationale. Sub Maas t rich t , Curtea Europea n a poate impune amenzi unui statmembru care nu a reusi t impleme n t a r e a legii UE si punere a in vigoare inintregime a acesteia . De asemen e a , principiile „poluato rul plates t e” si„pagubele asupra mediului trebuie sa fie rectifica te la sursa” suntidentifica te in articolul 130 din Decre tul Unic Europea n. Al saselea progra m de actiune in domeniul mediului al UE „Mediu2000: Viitorul nostru comun, sansa noast r a”, a pus accen tul pe preveni reapoluarii factorilor de mediu, in special a apelor, realizarea unui plan degestiune a deseurilor , utilizarea durabila a resurse lo r natur ale .Program ul este parte integran t a a stra tegiei de dezvolta r e durabila aComuni ta t ii Europen e.In noiembrie 2013, Parlamen t ul Europe an si Consiliul Uniunii Europen eau adopta t al saptelea progra m de actiune in domeniul mediului, intitula t„O viata buna in limitele planet ei noast re”.Prin acest progra m de actiune pentru mediu (PAM), UE a consimti t sadepuna efortu ri mai mari pentru a proteja capitalul nost ru natu ra l, astimula cres te r e a si inovarea carac t e r iza t e print r- o utilizare eficienta aresurse lor si prin emisii reduse de carbon si a proteja sanat a t e a sibunas t a r e a oamenilor – respec t a n d limitele natur ale ale planete i. Orienta r e a progra m ului se bazeaza pe o viziune pe termen lung: in 2050vom trai bine, in limitele ecologice ale planet ei . Prospe ri t a t e a noast r a simediul sanatos vor fi rezulta tul unei economii inovatoa re , circular e , incare nu se irosest e nimic si in care resursele natur ale sunt gestiona te inmod durabil, biodiversi t a t e a este proteja t a , pre tui ta si refacuta , astfelincat sa sporeasca rezisten t a societa t ii noast r e . Creste r e a noast ra cuemisii scazute de dioxid de carbon a fost multa vreme decupla ta deutilizarea resurs elo r , stabilind ritmul unei societa t i globale sigure sidurabile . Noul progra m include un „cadru permisiv”, cu urmatoa r e l e patruobiective priorita r e care sa sustina Europa in atingere a acestor obiective:o mai buna implemen t a r e a legisla tiei, o mai buna informar e prinameliora r e a bazei de cunostin te , investitii mai mari si mai intelept e pentrumediu si integra r e a deplina a cerintelor si a conside ren t e lo r de mediu inalte politici.

Planul Natio n a l de Dezvol tar e 200 7 - 201 3

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 (PND) stabiles te drept obiectivglobal reduce r e a cat mai rapida a diferen te lor de dezvolta re socio-economica dintre Romania si celelalte state membre ale Uniunii Europenesi detaliazaa obiectivele specifice ale procesului pe 6 directii priori ta r ecare integre az a direc t si/sau indirec t cerintele dezvoltarii durabile pe

113


terme n scurt si mediu. Dintre aceste direc tii priorita r e Protectia siImbuna ta t i r e a Calita tii Mediului prevede:• imbuna ta t i r e a standa r d e lo r de viata pe baza asigura r ii serviciilor deutilita ti;• publice, in special in ceea ce priveste gestiona re a apei si deseurilor;• imbuna ta t i r e a sistemelor sectoriale si regionale ale manage m e n t ulu ide mediu;• conserva re a biodiversi ta t ii;• recons t ruc t ia ecologica;• prevenire a riscurilor si interven tia in cazul unor calamita t i natur ale .

Cadrul Strate g i c Nation a l de Referint a 200 7 - 201 3

Cadrul Stra tegic National de Referint a 2007- 2013 (CSNR), aproba t deComisia Europea n a la 25 iunie 2007, stabiles te priorita t ile de interven t ieale Instrum e n t e lo r Structu r a le ale UE (Fondul Europea n de DezvoltareRegionala, Fondul Social Europea n si Fondul de Coeziune) si face legatu r aintre priori ta tile Planului National de Dezvoltare 2007- 2013 si cele ale UE:Orienta r ile Stra tegice Comunita r e privind Coeziunea 2007- 2013 siStrat egia Lisabona revizuita . CNSR prezinta situa tia socio- economica aRomaniei la moment ul adera r ii , analiza punctelor tari si slabe,oportuni t a t i lor si amenint a r i lor (SWAT), viziunea stra t egica si sintezaProgram elor Opera tionale Sectoriale (POS) si Progra m ului Opera t ionalRegional (POR) ce urmeaza a fi implemen t a t e in cadrul obiectivului deconvergen t a . Pentru realizarea viziunii stra tegice a CSNR Comisia Europea n aaloca Romaniei iin perioada 2007- 2013 o suma totala de aproximativ19,67 miliarde euro, din care 19,21 miliarde pentru obiectivulConvergen t a (cu o cofinanta r e nationala estimata la 5,53 miliardeeuro constitui t a in propor tie de 73% din surse publice si 27% din surseprivate) si 0,46 miliarde euro pentru obiectivul Coopera r e TeritorialaEuropea n a . In cadrul efortu r ilor de realizare a obiectivelor de converge n t a aufost elabora t e si aproba t e 6 Progra m e Opera t ionale Sectoriale (POS) si unProgram Operat ional Regional (POR) acoperind perioada actualuluiexerci tiu buge ta r al UE (2007- 2013) in domenii priori ta r e: transpor tu r i ,mediu, cres te r e a competi t ivita t ii economice , dezvolta re a regiunilor,dezvolta r ea resurs elo r umane, dezvolta r ea capacita t i i adminis t ra t ive,asisten t a tehnica.

Progra m u l Operat io n a l Sectoria l de Mediu (POS Mediu )

114


Progra m ul Opera t ional Sectorial de Mediu este strans corela t cuobiectivele nationale stra t egice prevazute in Planul National deDezvoltar e (PND) si se bazeaza pe principiile si practicile UniuniiEuropene . Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:• imbuna ta t i r e a accesului la infras t ruc t u r a de apa, prin asigura r e aserviciilor de alimenta r e cu apa si canalizare in majorit a t e a zonelorurbane pana in 2015;• ameliora r e a calitatii solului, prin imbuna ta t i r e a manage m e n t uluideseu rilor si reduce re a numarului de zone poluate istoric in minimum 30de judete pana in 2015;• reduce re a impactului nega tiv cauzat de centralele municipale determoficar e vechi in cele mai poluate localita ti, pana in 2015;• protect ia si imbuna t a t i r e a biodiversi t a t ii si a patrimoniului natu ra lprin sprijinirea implemen t a r ii retelei NATURA 2000;• reduce re a riscului la dezas t r e natur ale , prin implemen t a r e amasurilor preven tive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

Planul Local de Actiu n e pentru Mediu (PLAM)

Planul Local de Actiune pent ru Mediu judet Constan t a a fost realiza t intr-un larg partene r i a t intre serviciile publice deconcen t r a t e ale unorministe r e , autori ta t ile adminis t ra t iei publice locale, agenti economici sisocieta t e civila.PLAM- ul reprezin t a un proces de planificare strat egica necesa r avand invedere resurse le limitate disponibile pentru solutiona re a problemelor siaspec t elor de mediu, pentru definirea priorita tilor si planifica reaimpleme n ta r i i acesto r a prin dezvolta re a unui sistem de colabora r e sipar tene r i a t efectiv intre comuni ta t e , autori t a t i locale si struc tu r ile definanta r e .Principalele obiective pent ru care s-a decis elabora r e a unui astfel dedocumen t sunt:• imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu la nivelul judetului Constan t aprin implemen t a r e a unor actiuni concre t e si eficiente din punct de vedereal costu rilor;• identifica rea , stabilirea si evaluare a unor priorita t i de actiuni indomeniul mediului in conformita t e cu valorile comunita t ii;• intari rea coopera r ii insti tutionale, promovare a partene r i a t ului intreceta teni , repreze n t a n t ii autori t a t ilor locale, ONG- uri si mediul de afaceri;• imbuna ta t i r e a par ticipa r ii publicului la luarea deciziei pent ru aschimba percep tia;• popula t iei in ceea ce priveste aborda re a problemelor de mediu,constient iza r e a publicului, creste r e a responsa bili ta t ii aces tuia si cres te r e asprijinului acorda t de public pent ru actiunile stra tegice si pentru

115


investi tii;• intari rea capacita t ii autori ta t ilor locale si ONG- urilor de a gestionasi implemen ta program e de mediu;• monitorizar e a tuturo r actiunilor si asigura r e a unei baze de datepent ru urmari re a si unde este cazul ajusta r ea acesto r actiuni;• respec t a r e a regleme n t a r i lor nationale in domeniul mediului.

In ceea ce priveste obiectivele de protect ie a mediului la nivel local,acestea deriva din obiectivele stabilite la nivel national, prin legislatia sistra tegiile/planu r ile de actiune adopta t e . Pentru contu ra r e a cadrului evaluarii efectelor asupra mediuluigenera t e de implemen t a r e a PUZ- ului propus, au fost selecta t e si analizatemai multe obiective relevan te , legate in mod direct de:• aspec t ele de mediu indicate in Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;• problemele de mediu relevan te rezulta t e in urma analizarii stariiactuale a mediului;• obiectivele si masurile propus e prin planul urbanis t ic. Un obiectiv de mediu stabilit trebuie sa exprime starea finala doritasau direc tia dorita de evolutia atasa t a unui impact/efect . In continua r e sunt prezen ta t e principalele docume n te ce stabilescobiective si tinte de atins in ceea ce priveste protec tia mediului.

Calitat e a aerulu i: In legislatia romane a s c a au fost transpus e direc tivele europene careau ca obiective:• evaluare a calitatii aerului in baza unor metode si criterii comune cucele ale Uniunii Europen e;• stabilirea unei baze de date cu informatii adecva te privind calitateaaerului si a cadrului legal prin care aceas ta informa tie sa fie pusa ladispozitia publicului;• mentine r e a calitatii aerului acolo unde aceas t a corespun d estanda rd e lo r sau imbuna ta t i r e a aces teia acolo unde se consta t a o calita tenecores pu nz a to a r e ;• transpu n e r e a Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluare a simanage m e n t ul calitatii aerului si a direc tivelor fiice (Directiva Consiliului1999/30/CE privind valorile limita pent ru dioxid de sulf, dioxid de azot sioxizi de azot, par ticule in suspensie si plumb in aerul atmosfe ric, DirectivaConsiliului 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid decarbon in aerul inconjura to r si Directiva Consiliului 2002/3/CE privindpoluare a aerului cu ozon) s-a realiza t prin Legea 104/2011 privindcalitate a aerului inconjura to r .

116


Obligatiile persoanelo r fizice si juridice in domeniul protect iei calitatiiaerului sunt stipula te in OUG 195/2005, aproba t a de Legea 265/2006, cumodificarile si complet a r ile ulterioar e (sa doteze instala tiile tehnologice,care sunt surse de poluare , cu sisteme de automoni to r iza r e si sa asigurecorect a lor functiona re , sa imbuna t a t e a s c a perform an t e l e tehnologice inscopul reduce r ii emisiilor si sa nu puna in exploata r e instala tiile caredepasesc limitele maxime admise prevazu te de legislatia in vigoare etc.).

Calitat e a apei:

Directiva 91/271/CEE privind epura r e a apelor uzate urbane a fosttranspus a in legislatia nationala prin HG nr. 188/2002, modificata sicompleta t a prin HG nr. 352/2005 siH.G. nr. 210/2007, pentru aproba r e a unor norme privind conditiile dedescarca r e in mediu acvatic a apelor uzate. Conform Directivei trebuieatinse urmatoa r e l e tinte:• colecta r e a , epurar e a si evacua r e a apelor uzate din aglomera r i ,precum si a celor biodegra d a bile provenite de la anumite sectoareindus t r iale;• aglomera ri le umane trebuie sa fie prevazu te cu retele de canalizare ,astfel:• pana la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomera r i umane cumai mult de 10.000 l.e.;• pana la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomera r i umanecuprinse intre 2.000 -10.000 l.e.;• Apele uzate urbane care intra in retelele de canalizare alelocalita tilor trebuie ca, inainte de a fi evacua t e in recepto rii natu rali , sa fiesupuse unei epurar i corespunz a to a r e , dupa cum urmeaza:• epura r e ter tiara , pentru toate evacua r ile ce provin din aglomera r iumane cu peste 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2015; • epura r e biologica, pent ru toate evacua rile ce provin din aglomera r iumane cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e., pana la data de 31 decemb ri e2018.Pentru localita tea Corbu, Planul de implemen ta r e pentru Directiva91/271/CEE prevede a ca actiuni necesa r e realizare a retelei de canalizarein localita te si a unei statii de epura r e prevazuta cu treapt a secunda r a deepura r e (pana in 2015). Ca lungime pentru reteaua de canaliza re seprevede un nec e s ar de 20 km.Directiva 98/83/EC privind calita tea apei destina t a consumului uman afost transpus a prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cumodificarile si complet a r ile ulterioar e .Obiectivele direc tivei sunt:

117


• proteja re a sanata t ii popula tiei de efectele oricarui tip decontamina r e a apei destina t e consumului uman;• asigura r e a calitatii apei destinat e consumului uman. Domeniile deactiune pent ru impleme n t a r e a Directivei sunt:• monitorizar e a calitatii apei potabile in intreaga tara;• reabili ta re a tehnologiilor de trata r e ;• reabili ta re a retelelor de apa existen t e ;• schimbar e a instala tiilor interioar e . Pentru nitra t i (valoarea maxima admisa este de 50 mg NO3/l) planulde implemen t a r e al Directivei prevede conforma r e a sistemelor publice dealimenta r e cu apa potabila pentru 142 de localita ti la trei termen e limita:pana la 31.12.2006 pentru 51 de localita ti, pana la 31.12.2010 pentru 48de localita ti, pana la 31.12.2005 pent ru inca 43 de localita ti . Judetul Constan t a numara 58 de localita ti cu 216.151 locuitori inmediul rural cu apa furnizata prin sistem public si poluat a cu nitra t i.Directiva 91/676/CEE privind protect ia apelor impotriva poluarii cu nitra tidin surse agricole prevede masuri care sa evite poluarea apei subte r a n e side suprafa t a . Prin H.G. nr. 964/2000 (ulterior modificata si completa t a) , s-a aproba t Planul de actiune pentru protec t ia apelor impotriva poluarii cunitra ti din surse agricole. Principalele obiective cuprinse in Planul deactiune sunt reduce re a si preveni rea poluarii apelor produsa sau indusade nitra ti din surse agricole, rationalizar e a si optimizarea utilizariiingrasa min t e lo r chimice si organice.Prin Ord. MMDD 1552/2008 a fost aproba ta lista localita tilor pe judeteunde exista surse de nitra ti din activitati agricole. Pentru aces te zone sestabilesc progra m e de actiune care contin masuri obligato rii privindcontrolul aplicarii ingrasa min t e lo r pe terenu ri le agricole. Conform Planului de implemen t a r e pentru Directiva 91/676/EEC,adminis t r a t i a publica la nivel de comuna este factorul implicat inrealizare a si administ r a r e a platformelor comunale de depozita re agunoiului de grajd, precum si in aplicarea regleme n t a r i lor de gospoda r i r e ,manipula r e si aplicare a gunoiului de grajd. De aseme ne a , autori t a t ilelocale par ticipa la realizarea si implemen t a r e a progra m elor de actiune .

Mana g e m e n t u l des e ur i l or:

In conformita t e cu Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EECin anul 2004 au fost elabora t e si aproba te prin H.G. nr. 1470/2004Strat egia Nationala si Planul National de Gestiona re a Deseurilor cuscopul de a crea cadrul necesa r si tintele pentru dezvolta re a siimpleme n ta r e a unui sistem integra t de gestiona r e a deseurilor, eleconstituind instrum e n t e le de baza prin care se asigura implemen t a r e a

118


politicii UE in acest domeniu. Directiva cadru a fost transpus a in legislatia romane a s c a prin Legea211/2011 privind regimul deseurilor si prin HG 856/2002 privind evidentagestiunii deseurilor .Directiva 99/31/EC privind depozita r e a deseu rilor a fost transpus a inlegislatia romane as c a prin H.G. nr. 349/2005, cu modificarile sicompleta r ile ulterioar e , iar Directiva 2000/76/CE privind incinera r e adeseu rilor a fost transpus a prin Legea 278/2013 privind deseurileindus t r iale . Obiectivele de mediu in acest domeniu trebuie sa tina cont deprevede r ile documen t e lo r nationale, de Planul Regional de Gestiona re aDeseurilor pentru Regiune a 2 S-E, precum si de Planul Judetea n deGestiona re a Deseurilor pent ru judetul Constan ta . Acesta din urma arerolul de a stabili cadrul pentru crear e a unui sistem de gestiona re adeseu rilor la nivel judetean care sa asigure actiunile necesa r e pentruindeplinirea obiectivelor si tintele prevazute de planurile aproba te lanivele superioar e , regional si national. Conform Planului judetean de gestiona re a deseurilor, localita te aCorbu este inclusa in zona 6 de colecta r e a deseu rilor - Targusor , regiunece include localita tile Gradina, Fantanele , Corbu, Istria, M. Viteazu,Cogealac, Sacele. Deseurile colecta t e la nivelul acestor localita ti ar trebui depozita t e indepozitul neconform de la Medgidia pana la inchidere a acestuia, ulterioracestea urmand sa fie eliminate in depozitul conform de la Medgidia.

6.1. Obiec t ive de prote c t i e a mediu l u i:

Datori ta pozitiei zonei studia te fata de ariile natu ra le proteja te(ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si ComplexulRazim- Sinoe, Rezervat ia Biosferei Delta Dunarii), este import an ta inimpleme n ta r e a planului stabilirea obiectivelor de protect ie a mediului lanivel local.

Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei DeltaDunarii, la limita zonei tampon, unde sunt permise , la nivele echilibra t e ,activita ti de pescuit , de vanatoa r e , agricole, turistice cu respec t a r e aperioadelo r de prohibitie si cu autoriza tiile legale. Locatia nu se afla intr- ozona tampon si nici intr- o zona de protect ie integral a .

Dar, avand in vedere ca activita tea turistica presupu n e implicit sideplasar i si Delta Dunarii, in locuri in care sunt prezen te habita te lepent ru care a fost desemn a t a aria natur ala proteja t a de interes comuni ta rROSCI 0065 Delta Dunarii, un obiectiv semnifica tiv este ca actiunileturistice sa nu afecteze prin activita ti ant ropice integri t a t e a acesto r a .

Conform Studiului de evaluare adecvata , in urma investiga t iilor din

119


teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habita t elo r enume r a t ein anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumer a t e inFormula rul standa r d) , pe amplasa m e n t si vecinat a t e nu au fostidentifica te speciile de plante si habita t e le pent ru care a fostdesemn a t a aria natu ral a proteja ta de interes comuni ta r ROSCI 0065Delta Dunarii.

Elabora r e a planurilor de manage m e n t al Rezerva t iei a fostpreceda t a de Semina rului Interna t ional pent ru manage m e n t ulRezerva tiei, desfasu ra t in 1991 la Uzlina, in Delta Dunarii. Participar e ainterna t ionala deosebi ta la acest semina r a contribui t la stabilireaObiectivelor Stra t egice pentru manage m e n t ul Rezerva tiei. Au foststabilite 14 obiective stra tegice pe termen mediu si lung, grupa te in 7teme principale, teme si obiective care s-au regasi t si in planurile demanage m e n t elabora t e ulterior.

Primul plan de manage m e n t al Rezerva t iei a fost elabora t inperioada 1993- 1994 cu sprijin interna t ional, financia r si consulta t iv si afost implemen t a t in perioada 1995- 2001.

Acesta cuprinde a un numar de 35 de obiective grupa te in 4 temeprincipale: Obiective cu caract e r genera l, obiective cu carac t e r economic,obiective pentru zonele tampon si obiective pent ru zonele strict proteja t e .

In cursul anului 2001, obiectivele planului de manage m e n t au fostrevizuite si complet a t e , rezultand al doilea plan de mange m e n t , pentruperioada 2002 -2006 perioada prelungi t a cu inca un an, in 2007.

Urmatorul Plan de manage m e n t elabora t pentru Rezerva tiaBiosferei Delta Dunarii a cuprinsobiective si masuri organiza t e intr -un progra m de actiuni planificatepent ru perioada 2008- 2012 si care au consti tui t un instrum e n t de lucruatat pentru adminis t ra t i a Rezerva t iei cat si pentru cei care doresc sadesfasoa re activita ti pe teritoriul Rezervatiei. Conditiile in care se vordesfasura principalele activita ti in perime t ru l Rezerva tiei sunt cuprinse inRegulam e n t ul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Facem precizar eaca acest ultim plan nu a mai fost actualiza t (dupa 2012) si nici nu afost aproba t conform legisla tiei.

In urma unui proces de analiza a modului in care au fostrealizate obiectivele de manage m e n t in perioada 2002- 2006 de catreun colectiv format din membrii ai Consiliului Stiintific al ARBDD si dinrespons abilii principalelor compar t ime n t e functionale din ARBDD, au fostidentifica te temele manage m e n t ului si actiunile necesa r e pent rurealizare a temelor . In urma unui proces complex de consulta r epublica cu specialisti din domeniul cercet a r ii stiintifice, reprezen ta n t iai principalilor agenti economici, ai populat iei locale si ai insti tu tiilor cuactivita ti si respons abili ta t i in perimet r ul Rezervat iei BiosfereiDelta Dunarii, temele manage m e n t u lui Rezerva tiei au capata t o forma

120


finala. Astfel, obiectivele preciza te in ultimul Plan de manage m e n t pent ruRezerva tia Biosferei Delta Dunarii sunt :

A. Manage m e n t ul protec tiei speciilor si habita t elo r:

Manage m e n t ul protec t iei speciilor si habita t elo r natur ale dinperimet r u l Rezerva t iei impune actiuni al caror efect trebuie sa conducala stopare a declinului diversi ta t ii biologice, reface re a starii ecologicebune a ecosistem elor si reconst ruc t ia ecologica a unor zone afecta t ede impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite .

A1. Stopa re a declinului diversi t a t i i biologice si conserva r e apatrimoniului natu ra l

In perioada 1990- 2007, au fost luate o serie de masuri in aceas t adirectie rezulta t e din actiunile de supravegh e r e a starii pat rimoniuluinatur al si mate r ializa te prin:

- impune re a unor rest ric tii speciale privind valorificarea unorspecii care fac obiectul valorificarii economice (perioade prelungite deprohibitie la pescuit si/sau la vanat);

- implemen t a r e a prohibi tiei generale la pescuitul sturionilor;- realizare a statiei pentru monitoriza re a speciilor migra toa r e ;- impuner e a valorificarii unor specii numai prin folosirea capca

nelor selective (captu ra r e a bizamilor);- declara r e a unor zone de cruta r e – ierna re pentru popula t iile unor

specii periclita t e;- supravegh e r e a zonelor strict proteja te , a coloniilor unor specii de

pasari , a zonelor de reproduce r e natur ala a speciilor de pesti si a zonelorde cuibari t ale unor specii de pasar i (Vulturul codalb – Helieatus albicilla);

- implemen t a r e a proiectelor privind protec tia unor speciipericli ta te (Pelicanul cret – Pelecanus crispus , Nurca europea n a –Mustela lutreola, Gasca cu gatul rosu – Branta ruficolis).

Este necesa r a continua r e a actiunilor propus e in cadrulPlanului de Actiuni pent ru imbuna ta t i r e a situa tiei:

A1.1: Selecta r e a si formulare a pachetului de indicator i si indici caredefinesc starea ecosiste melor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referint aFavorabila pentru speciile proteja te din RBDD.

A1.2: Evaluarea functiilor si serviciilor asigura t e de ecosistem eledeltaice dulcicole, salmas t r e

si marine (produc tie , reglare , supor t).A1.3: Refacere a popula tiilor de nurca europe an a (Mustela lutreola).A1.4: Protec tia si conserva r e a pelicanului cret (Pelecanus

crispus) pe toata dura t a implemen t a r i i Planului de manage m e n t .

121


A1.5: Evaluarea anuala a eficientei progra m ului de popula re desustiner e a Dunarii cu pui de sturioni marca t i individual.

A1.6: Evaluarea diversi ta t ii biologice in zona costiera a MariiNegre din perimet r u l RBDD A1.7: Inventa r ie r e a speciilor invazive sielabora r e a masurilor precau tiona r e pent ru manage m e n t u l lor.

A2. Mentiner e a / r e s t a u r a r e a starii ecologice bune a ecosiste melor

Actiunile desfasu ra t e in perioada ante rioar a in scopul imbuna ta t i r iiconditiilor ecologice din ecosis tem ele natur ale din Rezervat ie au fostmate r ializa t e in principal, in lucra ri

pent ru imbuna ta t i r e a circula tiei apei in complexele acvaticenatur ale. Lucra rile au fost realizate etapizat , in prima etapaabordan d u- se refacere a regimului de curgere a apei prin Rezervat ie pegarlele si canalele principale. Pentru etapele urmatoa r e au fost incluselucrar i similare pentru canalele secunda r e si au fost prevazute a serealiza in perioada 2009- 2012.

A2.1: Reactualiza re a inventa r elo r diversi t a t i i biologice dinperimet r u l RBDD.

A2.2: Combate r e a si/sau atenua r e a factorilor de risc (agenti patogeni, schimba ri climatice, activita ti antropice, specii invazive, etc.) pent ru starea habita t elo r , identificare a si implemen t a r e a masurilor pent ru limitarea efectelor nega tive.

A2.3: Adapta r e a zonarii functionale a RBDD si a planurilor de manage m e n t aferen t e pentru

atingere a obiectivelor specifice, tinandu- se cont de distribu tia speciilor de pasar i cu cerinte priorita r e de protec tie pentru a se asigura mantine r e a valorilor stabilite.

A2.4: Elabora r e a si implemen t a r e a normelor specifice pentru conserva re a diversi t a t i i

(limitarea impactului antropic).A2.5: Elabora r e a si impleme nt a r e a progra m ului de igienizare a

stufarisu r ilor in vederea imbuna ta t i r ii starii habita t elor din RBDD.A2.6: Imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu in zonele de

reproduce r e natur ala a pestilor –complexul acvatic Dunava t – Dranov.A2.7: Imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu in zonele de

reproduce r e natur ala a pestilor –complexul acvatic Sontea – Fortuna.A2.8: Imbuna ta t i r e a regimului hidrologic si reface rea potentialului

piscicol in complexul Rosu– Puiu.A2.9: Imbuna ta t i r e a circula tiei apei in complexul acvatic Gorgova –

122


Uzlina. A2.10: Imbuna ta t i r e a circulatiei apei in complexul acvatic Somova – Parches A2.11: Imbuna t a t i r e a circula tiei apei in complexul acvatic Sontea – Fortuna A2.12: Imbuna t a t i r e a conditiilor hidrologice in zona Sinoe – Istria – Nuntasi

A2.13: Executa r e a periodica a lucra rilor de intre tine r e a canalelor pent ru asigura r e a regimului hidrologic optim din ecosiste mele acvatice.

A2.14: Perdele fores tie re de protec t ie a bratelor si canalelor Deltei Dunarii.

A3. Recons t ruc t ie ecologica in incintele indiguite

Reconst ruc t ia ecologica a incintelor indiguite a fost incepu ta in perioada1994- 1996 cand au fost conecta t e regimului hidrologic natu ral primele douaincinte indiguite prvazute sa

devina amenaja r i agricole: Babina (2.600 ha)si Cernovca (1580 ha).In perioada urmatoa r e

au urmat si alte amenaja r i agricole si piscicole astfel ca in prezen tsuprafa t a totala a amenaja r ilor reconec t a t e regimului hidrologic natur al estede 15.025 ha (AA Babina – 2.600 ha, AA Cernovca – 1.580 ha, AA Fortuna –2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II –

3.100 ha, AP Dunavat II – 1260 ha, AP Popina – 3.600 ha).In perioada urmatoa r e se propune continua r e a aces tui proces prin

includere a altor incinteindiguite .

A3.1: Recons t ruc t ie ecologica in zona Holbina- Dunavat (etapa a II-a)A3.2: Reconst ruc t ia

ecologica A.A. PardinaA3.3: Reconst ruc t ia ecologica A.A. SireasaA3.4: Reconst ruc t ia ecologica A.A. Murighiol- DunavatA3.5: Reconst ruc t ia ecologica A.A. SulinaA3.6: Recons t ruc t i a ecologica A.A. Carasuha t A3.7: Recons t ruc t iaecologica A.P. Chilia A3.8: Recons t ruc t ia ecologica A.P. Dunavat IA3.9: Reconst ruc t ia ecologica A.P. Dunavat II (El3+E4)A3.10: Reconst ruc t i a ecologica A.P. Ceamurlia A3.11: Recons t ruc t ia

ecologica A.P. Murighiol A3.12: Reconst ruc t i a ecologica A.P. ObretinA3.13: Recons t ruc t ia ecologica a grindului Stipoc. A3.14: Recons t ruc t ieecologica a incintei Zaghen.

A3.15: Refacerea habita t e lor forestie r e natur ale in amenaja r ilesilvice indiguite ajunse la varsta exploata r ii (Papadia, Murighiol, Rusca,Carasuha t etc).

B. Monitoring integra t , GIS

B1: Sistem de monitoring integra t – supor t pent ru manage m e n t u l

123


rezerva tiei

In cadrul Administ ra t i ei Rezervatiei se desfasoa ra un progra m complex demonitorizar e prin care se asigura cunoas t e r e evolutiei ecosistem elornatur ale si antropice si care sustine deciziile de gestiona re a Rezerva t iei .Program ul de monitoring se bazeaza pe informat iile obtinute ata t in cadrulserviciilor functionale din Administ ra t i a Rezervatiei cat si pe cele realiza te dealte insti tutii specializa te care isi desfasoa r a activita tea in perimet r u lRezerva tiei si cu care Administ ra t i a Rezerva t iei colaboreaza: Insti tutul Nationalde Cercet a r e- Dezvoltar e Delta Dunarii, Insti tu tul National de Cerce t a r e-Dezvoltar e Marina Grigore Antipa, Institu tul National de Cercet a r e- Dezvolta rede Geologie Marina GEOECOMAR, Administ r a t i a Nationala „Apele Romane”,Agentia Nationala de Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, etc.Pentru perioada urmatoa r e este necesa r a continua re a implemen t a r iiprogra m ului de monitoring inegra t si imbuna ta t i r ea infras t ruc t u r ii pentrucres te r e a eficientei acestuia.

B1.1: Elabora r e a si impleme nt a r e a planului de monitoring integra tal RBDD

- B1.1.1: Monitoriza re a param e t r ilor care carac t e r izeaza stareaecosistem elor .

- B1.1.2: Monitoriza re a speciilor periclita t e de interes comuni ta r sinational.

- B1.1.3: Monitoringul circulat iei turistice pe teritoriul RBDD.- B1.1.4: Monitoriza re a starii popula tiilor de pesti migra to r i , sturioni

si scrumbie de Dunare , in Statia de monitorizar e de la Isaccea .- B1.1.5: Monitoriza r ea si cuantificare a efectelor lucra rilor de

imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu din ecosistem ele natur ale acvatice siteres t r e .

B1.2: Monitoriza r ea complexa a Rezervat iei BiosfereiTransfront alie ra Delta Dunarii, Romania- Ucraina.

C. Resurse natu rale , utilizare durabila

Utilizarea durabila a resurse lor natu ra le este unul din obiectiveleprincipale ale manage m e n t ului Rezervat iei , cerinta de baza a implemen ta r i iconcep tului de dezvolta r e durabila in perimet r ul Rezerva tiei. In acest scop,Administ ra t i a Rezerva tiei, a luat o serie de masuri inca de la infiinta r e a sa in1990 si a vizat in primul rand resursa care in moment ul infiinta r ii Rezervat iei ,dar si ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa piscicola.In aceas t a perioada a fost introdusa practica evaluarii anuale apotentialului exploatabil din fiecare resursa natu rala si au fost stabilite cote de

124


exploata r e , cu obligativita tea rapor t a r ii periodice a rezulta t elor exploa tarii,pent ru a se asigura un proces adecvat de monitorizar e a efortu rilor devalorificare .

In perioada urmatoa r e este necesa r a ata t continua re a aplicarii masurilorstabilite precum si o diversificare a aces tor a .

C1. Utilizarea durabila a resurse lor natu rale si a serviciilorasigura t e de ecosistem e

C1.1: Elabora r e a normelor de utilizare durabila a resurs e lo rnatur ale .

C1.2: Evaluare a anuala a starii resurse lo r natur ale vegetale sianimale de interes economic

si recrea t iv (pescuit sportive, vanat), in vederea monitoriza r ii efortu r ilor anualede valorificare .

C1.3: Elabora r e a masurilor pentru valorifica re a integral a aresurse lor biologice, vegetale si

animale, cu valoare economica (flora melifera , plante medicinale, alge,moluste , crustacei , pesti, etc., ata t din zona continen ta l a a rezerva t iei cat si dinzona costiera marina)

C1.4: Elabora r e a masurilor pent ru diminua re a conflictelor socialedatora t e interac t iunii

dintre pasar ile ihtiofage si pescarie .C1.5: Eliminare a uneltelor de pescuit neselec tiv, in vederea limitarii

impactului negativ alpescui tului accident al .

C1.6: Realizare a unui cod de conduita si bune practici pentruvalorificare a resurse lo r si a

serviciilor.C1.7: Incheie re a partene r i a t e lo r cu utilizatorii principalilor resurse

natur ale din RBDD(ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) in vedere a utilizarii durabile a acestor a .

D.Turismul si recree r e aActivita tea de turism este conside ra t a activitate a economica care

trebuie sa asigure , nemijlocit, comunita t i lor locale posibilita tea integra r iirezulta te lo r celorlalte activita ti de valorificare a resurse lo r natu ra le simai mult, posibilita tea dezvolta rii si promovarii altor activita ti economicetraditionale precum si a valorilor cultural e, contribuind totoda ta ladiversificarea surselor de venituri . In aces t sens este necesa r a elabora r e a uneistra tegii privind evaluare a potentialului touris tic si cultural si masurile devalorificare a acestuia.

Trebuie avut in vedere , deasem e n e a , pericolul pe care il poate constituiturismul neorga niza t .

125


D1. Promovare a turismului tradi tional localD1.1: Elabora r e a stra tegiei pent ru turismul durabil in RBDD.D1.2: Diversificarea utilizarii resurse i peisagis t ice pent ru odihna si

recree r e .D1.3: Implemen t a r e a sistemelor de certificare ecoturis t ica

pent ru dezvolta re aofertei ecotu ris tice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc).

D1.4: Zonarea ecoturis tica a RBDD si realizare a hartii zonariiecoturis t ice.

D2. Manage m e n t ul vizitatorilor din RBDD

D2.1: Stabilirea si marca r e a locurilor destinat e campar ii peteritoriul RBDD. D2.2: Completa r e a marca r ii traseelor turistice.

D2.3: Implemen t a r e a Ordinului MMDD privind circulati a in RBDDD2.4: Elabora r e a

ghidului compor t a m e n t ului vizitatorului RBDD. D2.5: Imbuna t a t i r e a sistemuluide informare al vizitatorilor

E. Patrimoniul cultural

Sprijinirea dezvolta r ii identi ta t ii etno- culturale a populat iei locale dinteritoriul Rezerva tiei reprezin ta o cale pent ru diversifica rea formelor deturism si de implicare a comun itatilor locale in aceas t a activitate .

E1: Conservar e a patrimoniului cultura lE1.1: Sprijinirea dezvoltarii identi ta t ii etno- culturale a popula tiei

locale din teritoriulRBDD.

E1.2: Promovare a practicilor traditionale in domeniul const ruc t iilor si

amenaja r ilor gospoda re s t i .E1.3: Promovare a integra r i i elemen te lo r traditionale in domeniul

dezvolta r iiurbanis tice locale.

E1.4: Sprijinirea implemen t a r i i Legii nr. 345/2001 privinddeclara r e a orasului Sulina si a

zonei inconjura toa r e ca obiectiv de interes national.E1.5: Promovare a actiunilor de refacere si conserva re in situ a

const ruc t iilor cu valoareistorica si culturala .

F. Dezvoltare a comunita r a , implicarea popula tiei locale

126


O cerinta import an t a a conceptului de rezerva t ie a biosferei o constituie siimplica re a comunita t ilor locale in procesul de gestiona re a Rezerva t iei. Aceastacerinta se poate realiza ata t prin adopta r e a unor masuri care sa asigureaccesul nemijlocit al popula tiei locale la resurse le natu ra l regene r a b ile , cat siprin sustine r e masurilor care sa contribuie la dezvolta re a comunita t ilor(imbuna t a t i r e a infras t ruc tu r ii locale, rezolvare a problemei gestiona riideseu rilor, etc.), masuri care vor contribui la cres te r e a standa r d ului de viata alacesteia .

F1. Creste r e a standa r d ului de viata al populatiei si asigura r e a accesuluiechitabil la resurse . F1.1: Promovare a cadrului legislativ adecvat care sa garan tezeaccesul direc t al popula tiei

locale la resurse le natur ale si servicii.F1.2: Evaluare a optiunilor de dezvolta r e socio- economica durabila a

comunita t ilor locale sipromovare a (sustiner e a) activita tilor economice care utilizeaza eficient sidurabil intreaga gama de resurse si servicii.

F1.3: Sustiner e a masurilor pent ru imbuna ta t i r e a infras t ruc t u r iifizice (alimenta r i cu apa,

canalizare , transpor t , comunica t ii, etc.) si de gestiona r e a a deseu rilor dinlocalita tile deltaice in vederea stimular ii dezvolta rii activita tilor economice .

F1.4: Sustiner e a masurilor pentru compens a r e a popula tiei locale incazul introduce r i i unor

rest rictii privind utilizarea resurse lo r natu ra le .F1.5: Sustiner e a activitatilor de turism care asigura implicarea

nemijlocita a popula tieilocale.

G. Constien t iza r e , informare si educa re

Constient iza r e a publica, comunica re a si educa tia ecologica suntcomponen t e import an t e ale procesului de gestiona re a unei arii proteja t e siAdminist ra t i a Rezerva tiei a initiat inca de la infiinta re a Rezerva tiei, actiunicomplexe pentru creste r e a nivelului de cunoas t e r e side inteleger e aimpor tan t e i protec t iei patrimoniului natu ral al Rezervat iei si a obiectivelor deadminis t r a r e stabilite pentru reface rea ecosiste melor natur ale afecta t e deimpactul activitatilor economice desfasur a t e atat in interiorul cat si in exteriorulRezerva tie . In perioada 1999- 2000 a fost elabora t a prima stra tegie deconstient iza r e publica in Rezerva t ie , iar prin impleme nt a r e a acesteia au fostrealizate actiuni specifice in centre le de vizita si informar e infiinta te inacest scop (Crisan, Sulina, Tulcea, Murighiol), in scolile din localitatile dinRezerva tie dar si din Tulcea si din alte localita ti limitrof e Rezerva t ie dar siproduce re a unui numar mare de mate riale de prezen ta r e a Rezerva tiei si de

127


popula r iza r e a obiectivelor de manage m e n t .In continua r e , este necesa r a reactualizar e a si completa r e a stra tegiei de

constient iza r e pentru a se asigura dezvoltar e a unei atitudini pozitive in primulrand a popula t iei locale dar si a vizitatorilor Rezervat iei fata de obiectivelede protec tia mediului in genera l si ale valorilor natu ra le si culturale dinRezerva tie in special.

G1. Informar e , comunica re si educa tieG1.1: Elabora r e a unui sistem informat ional destina t accesului

public.G1.2: Crearea unei baze de date publice pe interne t care sa

colecteze informatiile/sesizarile/suges t iile referi toa r e la R ezerva tie furnizate de societa t ea

civila.G1.3: Elabora r e a mate rialelor de prezen t a r e a obiectivelor Planului

de manage m e n t .G1.4: Elabora r e a mate rialelor de promovare a Rezerva tiei.

G1.5: Elabora r e a unor coduri de conduita si de bune practici elabora t epent ru utilizatori si factori

de decizie.G1.6: Compleme n t a r e a curiculelor scolare ale scolilor din perimet ru lRezerva tieisau din

localita tile limitrofe, cu activita ti de educa tie formala si non -formala,adapta t e cerintelor educa tiei ecologice specifice.G1.7: Organizar e a aniversa r ii evenimen t e lo r impor tan t e privind protect iamediului (conven tiiinterna t ionale, infiinta re a Rezerva tiei, etc.).

G1.8: Prezenta r e a rolului, semnifica tiei si a locului Rezervat iei , precum siactivita tile specifice la

evenimen t e le nationale interna t ionale .G1.9: Elabora r e a si publica re a atlasului de plante acvatice si palust re .G1.10: Elabora r e a si

publicare a atlasului plantelor teres t re .G1.11: Reluare a editarii si tiparirii publica tiei periodice “Univers DeltaDunarii". G1.12:

informare a publicului asupra starii Rezervat iei .G1.13: Realizare a unor actiuni si mate r iale informative legate de reteaua Natura2000G1.14: Facilita re a accesului comuni ta t ilor locale la progra m ele de finanta r especifice ariilor proteja te .

H. Coopera r e transf ron ta lier a , coopera r e interna t ionala

128


Dupa infiintar ea sa, in 1990, Administ ra t i a Rezerva tiei a dezvolta t , in cadrulmasurilor de adminis t ra r e si actiuni de coopera r e interna t ionala sitransfron t alie r a , considera n d necesa r a atat cunoas t e r e a experien t ei unor ariinatur ale proteja te mai evalua te din Europa sau din lume, cat si elabora r e aunor proiecte comune de colabora r e . Coopera r e a transfron t a lie r a s-a dezvolta tin zona Deltei Dunarii cu Ucraina (Rezerva t ia Biosferei Dunare a) si a Prutuluiinferior cu Republica Moldova (Rezerva t ia Stiintifica Prutul de Jos). Scopulcolabora r ii il constituie impleme n t a r e a prevede rilor acordului interminis te r ialdintre Romania, Ucraina si Republica Moldova, in 2000, precum si a obiectivelorde manage m e n t pentru cele trei arii proteja t e , elabora t e in 2003.Pe plan interna t ional, se urmare s t e dezvolta re a colabora r ii cu alte ariiproteja t e in cadrul unor program e regionale europen e (“DeltaMed”, “Deltacheam a Delta”), par ticipa re a la activita tea unor organiza tii interna t ionale(“Europa rc”, “Eurosite”), sau implicare a in implemen t a r e a prevede r ilor unorconventii interna t ionale (Conventia Ramsar , Conventia Biodiversi t a t ii, ConventiaPatrimoniului Universal, etc.).

H1: Dezvoltar ea coopera r i i transf ron ta lie re cu ariile natu ra le proteja t e din zonaDeltei Dunarii si Prutului InferiorH1.1: Implemen t a r e a Acordului inter- ministe rial dintre Romania, Ucraina siRepublica Moldova privind gestiona re a ariilor natu rale proteja te din DeltaDunarii si Prutul de Jos.

H1.2: Elabora r e a si impleme nt a r e a masurilor de manage m e n t inRezerva tia Biosfere

Transfrontie r a Delta Dunarii Romania- Ucraina .H1.3: Promovare a schimburilor de experien t a intre adminis t ra t i ile celor douarezerva tii.H2: Dezvolta re a participar ii in progra m ele de coopera r e interna t ionala

H2.1: Dezvolta re a colabora r ii si par ticipar ii in cadrul organiza tiilorinterna t ionale in calita te de

membru (Europarc , Eurosi te , Deltame d, etc.).H2.2: Promovare a colabora r ii intre ariile natu ra le proteja te dunare n e .

H2.3: Promovare a colabora r ii cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia siBulgaria pentru gestiona re a

zonelor umede adiacen te Marii Negre , in vederea constitui rii AsociatieiBlackSeaWetH2.4: Indepliri rea obligatiilor in cadrul conventiilor si progra m elorinterna t ionale.(Ramsa r , CBD, CITES, Patrimoniul Universa l UNESCO, Progra m ul MAB-UNESCO, DiplomaEuropei,).

I. Manage m e n t eficient

129


Imbuna ta t i r e a perform an t e lo r manage r ia le ale Administ ra t i ei Rezerva t iei este undezidera t import an t pent ru realizare a caruia au fost luate masuri inca de lainfiinta re a institutiei. Aceste masuri s-au dezvoltat pe parcur s ul perioadeiparcurs e pana in prezen t , a t a t cu contribu tie de la buge tul national cat si cuajutorul unor proiecte interna t ionale si a consta t in asigura r e a personal uluinecesa r , din punct de vedere numeric si calita tiv si asigura r e a uneiinfras t ruc t u r i adecvate cuprinzand dota rea personalului cu echipam e n t ,apara t u r a si mijloace de circula tie navala si rutiera , mijloace decomunica re , etc. Avand in vedere ca, in continua re , Administ ra t iaRezerva tiei nu are inca asigura t personalul necesa r unei activita ti optime si nicidotarea necesa r a , se impune continua re a efortu rilor in aceas t a directie.Este necesa r a , dease m e n e a , continua r e a efortu rilor pent ru implica re a altorpartene r i in sprijinul gestiona rii Rezervat iei, (organiza t ii neguverna m e n t a l e ,agenti volunta r i , etc.) inclusiv prin implicarea nemijlocita a comunita t i lor locale.

I1: Imbuna t a t i r e a capacita t ii insti tu tionale a ARBDD, a metodelor demanage m e n t adapta t iv integra t

I1.1: Asigura r e a conditiilor si urmari re a i mplemen t a r i i obiectivelor prevazute inMaste r Plan –progra m pent ru dezvolta r e durabila in RBDD.I1.2: Delimitar e a patrimoniului RBDD, domeniul public de interes national.

I1.3: Imbuna t a t i r e a organig ra m ei ARBDD si asigura r e a numarului depersonal prevazut in rapor tul interna t ional de exper tiza (330)I1.4: Dezvolta rea capaci ta t ii de exper tiza manage ri a la a resurse lo r umaneimplica te in adminis t r a r e a RBDD.I1.5: Creare a unui depar t a m e n t de proiecte in cadrul ARBDD si elabora r e aproiectelor pentru implemen t a r e a Planului de Manage m e n t .I1.6: Procedu r i simplificate de colecta r e a , procesa r e a si evaluare adatelor necesa r e elabora r ii rapoar t e lor si fundam e n t a r i i deciziiloropera tionale pent ru manage m e n t ul RBDD.I1.7: Realizarea unui mecanism de coordona r e si colabo rare intreautorit a t ile implicate in manage m e n t u l activita tilor desfasur a t e in perime trul RBDD.I1.8: Accesare a fondurilor europen e pent ru realizarea actiunilor din Planulde Manage m e n t . I1.9: Creste r e a capacita t i i de manage m e n t a situa tiilor deurgen t a .I1.10: Asigurar e a facilita tilor tehnice pentru realiza re a monitoringuluiintegra t si pent ru asigura r e a sistemului informat ional .

I1.11: Dezvolta re a capacita t ii de supraveghe r e a regimului hidrologic sihidrochimic in RBDD prin elabora r e a si implemen t a r e a modelelor matem a t iceadecva te .

I1.12: Optimizare a colabora r ii ARBDD cu celelalte institu tii cuatributii in RBDD si cu organizat iile neguve rn a m e n t a l e .

I2: Eficientiza r ea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunita t ilorlocale, a tinerilor

130


si a agentilor volunta r iI2.1: Dezvolta re a procesului de consulta r e periodica reciproca si forme departene r i a t cu popula tia locala in adopta r e a unor decizii de interes majorpent ru comunita t ile locale.I2.2: Elabora r e a unui sistem (unor procedu r i) de identificare a si desolutiona re preventiva a conflictelor de interese .

I2.3: Facilita re a schimburilor de experien t a intre comunita t i le din DeltaDunarii.

I2.4: Identifica rea surselor de finanta r e si facilita rea efectua riipracticilor de studii a studen tilor.I2.5: Organizar e a actiunilor de volunta r ia t prin atrage r e a si implicareatinerilor si a altor grupe de persoane in actiuni de supravegh e r e sieducatie ecologica in rezerva tie .I2.6: Creare a conditiilor pent ru aplicarea modelului analitic pent ru cicluldecizional bazat pe relatiile cauza- efect dintre componen t e leeconomice si sociale si mediul inconjura to r (DPSIR).

6.2. Modul de indepl in ir e a obie c t iv e l or de prote c t i e a mediu l u i

Desi este amplasa t a in ROSCI0065 Delta Dunarii si in ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe , in zona de interes nu au fostobserva t e habita te natur ale priorita r e din punct de vedere conserva t iv, nicirarita t i floristice sau asociatii vegetale valoroase , care ar necesi taimpune re a unor masuri speciale de conserva re a zonei. Din punct de vedere al include rii amplasa m e n t e lo r in SCI DeltaDunarii este foar te impor tan t faptul ca intreg perimet ru l este fixat de uncovor vegetal care include specii ce dau ecosiste mului o capacita t eeficienta de autoregla r e si rezisten t a fata de factorii de zgomot externi siinterni .In procesul de realizare a const ruc t iilor se vor utiliza caile de acces dejaexistent e si anume drumul digului in par tea sudica, astfel incatdecope r t a r e a si diminua re a covorului vegetal va avea loc numai pesuprafa t a efectiv const rui ta .In perimet r u l de const rui r e efectiva se pierd asociatii spontan e de oredusaimpor tan t a functionala si peisagis tica, iar la executia lucra rilor deconst ruc t ie , asociatiile vegetale din vecinata t e a acestor a vor putea fiproteja t e prin masuri de evitare a interven tiilor cu utilaje grele in perioadece implica riscuri de deterioa r a r e a covorului vegetal ( pe timp deploaie ). Intruca t nu exista specii sponata n e care sa nu aibaimpor tan t a functionala intr- un ecosistem am investiga t si consta t a t caspeciile care se pierd prin decope r t a r e pe locul ridicarii const ruc t iei ausuficienti repreze n t a n t i in vecinata t e a suprafe t ei const ruibile, exerci tand u-

131


si asfel in continua r e rolul functional in schimbul de mate rie si energie aecosistem ului care va supor t a presiunea lucra rilor.Apreciem ca exista suficient spatiu in cadrul bazinului de absorb tie ininteriorul caruia popula tiile speciilor identifica te isi manifes ta variabilelefata de factorii exogeni si endogeni asfel incat se poate asigura- conservanumarul minim( indivizi corespunza to ri calitativ si cantita tiv in fiecarepopula t ie vegetala inventa r ia t a ) carac t e r is t ic pentru perpe t ua r e a speciilorspontane identificat e si implicit autoregla r e a ecosistem ului in domeniulin care vor aparea presiuni la const ruc t ie .Stabilita tea ecosistem ului in care s-au efectua t evaluarile este caract e r iza tprin :- rezilien ta mare ( capacita t e de revenire la echilibru dinamic dupaactiunea unui factor de comanda extern sau intern- persisten t a buna- rezisten t a buna la presiuniDatori ta slabei reprezen t a t ivita ti a vegeta t iei din cadrul amplasa m e n t uluisi activitatile antropice, zona de studiu nu prezint a deloc importa n t apent ru efectivele de gaste ce ierneaza in Dobrogea , care prefe ra sa evitezonele populat e sau cu activita ti antropice . Este posibil ca unele stoluri degaste sa treaca in zbor pe deasup r a zonei de studiu insa numarul acesto r aprecum si posibilita tea de a utiliza mai des aces t traseu sunt minime.In urma studiilor de teren efectua t e in zona de interes considera m caamplasa r e a const ruc t iilor turis tice nu va produce daune florei si vegeta t ieilocale. Aceasta cu conditia sa existe un plan de manage m e n t al deseurilorsi apele uzate sa fie eliminate conform celor inscrise in prezen tul rapor t demediu . Este de asemen e a extrem de impor tan t a igienizare a periodica azonei, prin indepa r t a r e a reziduurilor lasate de turistii ocazionali .Planta r e a unor noi specii de arbori si arbus t i trebuie sa se faca cuacordul specialistilor, pent ru a nu introduce in zona diverse speciilemnoase cu poten tial invaziv, care ar putea elimina in timp o parte dinspeciile autohtone.

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA,

POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA,AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SIARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI

FACTORI

7.1. Matric e a de impac t

132


Pentru identificar ea efectelor semnifica tive ale implemen t a r i iPlanului Urbanis tic Zonal „Lotizare sat cu specific pescare sc 3” –extravilan comuna Corbu , jud. Constan ta s-a intocmit o matrice de impact ,in care s-au estimat efectele probabile pent ru urmatoa r e le aspect e : apa,aer, sol/subsol, clima, biodiversi t a t e (flora/fauna) , economic, social, turism,peisaj .

In urma investigat iilor din teren efectua t e in zona de intere s , (peamplasa m e n t ) nu au fost identifica te speciile viabile si habita t eleintegre de interes conserva t iv pent ru care a fost desemna t a arianatur ala proteja t a de interes comunita r ROSCI 0065 Delta Dunarii siROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe.

Obiectivele de conserva re a unei arii natu rale proteja te de interescomunita r si integri t a t e a retelei NATURA 2000 nu vor fi afecta t e prinimpleme n ta r e a acestui plan.

De asemen e a const rui re a caselor de vacanta , a pensiunilor sicampingu ri lor in acesta zona ocupand o suprafa t a mica, nu poate sa aibaimpact negativ asupra factorilor care determina mentine r e a stariifavorabile de conserva re a ariei natur ale proteja t e de interes comuni ta r sinu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structu r asi/sau functia aces tui sit.

Intruca t pe amplasa m e n t si in vecinat a t e a acestuia nu exista speciiviabile si habita t e integre de interes comuni ta r , in faza de const ruc t ie , deopera r e si de dezafect a r e a obiectivului nu se poate produce un impactdirect sau indirec t , pe termen scurt sau lung asupra acestor a .

Avand in vedere structu r a , functiile ecologice, vulnerabili ta t e aariei natu ra le proteja te de interes comunita r , a faptului ca zona de interesse afla in extravilanul unei localitati , pe un teren neproduc tiv, peamplasa m e n t si vecinat a t i nu sunt prezen te specii viabile si habita t eintegre de interes comunita r pentru care a fost desem na t situl, in cazul defata nu poate fi luat in discutie impact cumula tiv decat cu activita tileturistice desfasu ra t e . Impactul cumulat iv al acestor activita ti (turism siconst ruc t ia cladiri/facilita t i) nu exista intruca t pe amplasa m e n t nu au fostidentifica te speciile viabile si habita t e le integre de interes comunita rpent ru care a fost desemn a t ROSCI0065 Delta Dunarii. S-a utilizat o scara de evidentie re a impactului cuprinsa intre -3 panala +3 , dupa cum urmeaza :• - impact negativ : -3 ÷ -1 ;• - impact neutru : 0 ;• - impact pozitiv : +1 ÷ +3 .

Rezulta tele sunt prezen t a t e in tabel u l nr.19 :

133


134

Tip u l s i d im e n s iu n e aim p a c t u lu i pe t e rm e n

ASPE CTES TU D IAT E

CAR ACT ERIZAR EAIM P ACTU LU I sc urt m e d iu lu n g

APA - c alia t a t e a a p e i d e su p r a fa t ain zona de im p le m e n ta r e a p r o ie c t e lor , n u va fi m o di fica t a din p u n c t de

0 0 0

AER - pe p e r ioa d a r e ali za r ii lu c r a r ilo r de con t r u c t ie a e r ul vafi af e c t a t de e m is iile p r ove n it e d e la func t ion a r e a u t ilaj e lor s i a u to ve h ic u le lor u t iliza t e in con s t r u c t ii . Im p ac tu l va fi r e du s , d e oa r e ce lu c r a r ile s e vor d e s fa s u r a p e o p e r ioada s cu r t a d e t im p ;- in t im pul fu n c t iona r ii

-1

-1

0

-1

0

-1S OL/S UBS OL - s e va s u p r ain a lt a t e r e nul ce e a

ce va m icso r a p e r ico lul d e in u n d a t ie

+ 1 + 2 +3

zona de con s t r u c t ie s i s o lul s e va t a s a d a to r it a lu c r a r ilo r de com pac ta r e s i a p re s iunii e xe r ci t a t e d e con s t r uc t ii

-1 -1 0

F ACTORII

-p r in r e al iza r e a p r o ie c t e lo r n u s e vor m od ifica fa c tor ii

0 0 0

F LORA S IF AUN A

Da tor it a s la b e i r e p r e ze n ta t ivit a t i a ve g e t a t ie i din ca d r ul a m p la s a m e n tului, p r e cum s i d a to r it a a m p la sa m e n tu lu i t e r e nu r ilo r a g r ic o le in ve c ina t e foa r t e a p ro a p e d e a s e za r ile u m a n e s i a c t ivit a t ile a n t ro p ic e , zo n a de s tu d iu n u p r e zint a d e loc im p o r t a nt a p e n t r u s p e ci ile de pa s a r i p e n t r u c a r e a fos t d e c la r at ROS PA0 0 3 1 De lt a Duna r ii s i Com p le xu l Raz im –S in oe s i

-1 + 1 +2

PE IS AJ - Im b u n a ta t ir e a p e is a ju lu i p r in r e ali za r e a

+ 1 + 2 +2

TU RIS M - p r in in t e n s ifica re a t u r ism u lui in zona s e va va lo r ific a p ot e n t ialul ac e s t e ia

+ 1 + 2 +3

M E DIU L S OCIAL S I ECON OM IC

-s e vor c r e a n oi lo cu r i d e m u n c a-s e vo r s upl im e n ta ve ni tu r ile la bu g e tu l loc al s i ce l d e s t at- scade presiune a asupr a resu rs ei piscicole locale.

+ 1 + 2 +2

S ANATATEA POP ULATIE

- c on s t r u ir e a s a t u l u i d e v a c a n t a c u s p e c i f i c p e s c a r e s c 3 nu va a fe c t a s an a t a t e a p o p ula t ie i d in zona s tudia t a

0 0 0


7.2. Efect e cum u l a t e , siner g i c e

In vecinata t e a PUZ 3, la momentul actual exista inca 3 entita ti :- „La casa veche” - complex turistic care ofera servicii de masa si cazare lacasute de 2 locuri (mai multe detalii pe pagina web http://lacasavech e . ro) cefunctioneaza in perioada sezonului turistic, - „Complex Plaja Golf” - complex turistic care ofera servicii cazare , faraalimenta t ie publica, in 4 cladiri diferite (mai multe detalii pe pagina webhttp://www.corbuplajagolf. ro) ce functioneaza in perioada sezonului turistic curegim de autogospod a r i r e a turis tilor; poate organiza eveniment e speciale lacere re , - o unita te militara - Tab ra de Instruc t ie si Poligonul de Trageri Sol-Aer Gl.ăbg. Ion Bungescu ce desfasoa ra activita ti cu specific militar .

Localizarea exacta in teritoriu poate fi consulta t a in har ta din figura de mai jos.

Figura 32 Harta altor entita t i existent e in vecinat a t e a PUZ 1

Toate cele trei entita ti aduc in zona un numar de persoane , fiecare dupa

specific: cele doua complexe turistice – in principal in sezonul turistic, iarunita tea militara cu carac t e r neperm a n e n t functie de necesi ta t ile de instruire .

135


Influenta acestor a asupra zonei se va adauga la activita tile ce se vordesfasura prin amenaja r e a PUZ 3. Stabilirea unor reguli privind accesul siactivita tile strict permise pot asigura un impact minim asupra zonei care lamomentul actual a dezvolta t apeti tul pentru un turism necont rola t , asa cumarata si imaginile posta t e pe Google Maps de catre diversi utilizatori. Unele dincele mai relevante le redam mai jos, fiind surprinse campar e a si accesul cuautotu r ism e in zona plajei.

Persis ten t a unor astfel de activita ti in regim neamen aja t si necont rola t ,duce la acumula r e a de deseuri , distruge r e a habita te lo r , per tu rb a r e a speciilor debiodiversi ta t e . Amenajar e a si controlul accesului, asa cum se dores t e prin PUZ 3poate reduce impactul existent si promova respec tu l pentru mediu.

Foto- Turism necont rola t in zona plajei Corbu, zona adiacen ta PUZ 1 – sursaGoogle Maps – PANORAMIO.

Impactul rezulta t ca urmare a implemen t a r i i proiec tului se cumuleaza cu celprodus de agentii economici din vecinata t e (complex turistic - „La casa veche” sicomplex turistic -„Complex Plaja Golf”), care insa desfasoa ra activita ti turisticeintensive. Satul pescare sc va functiona sub o forma prietenoas a cu mediul, cat

136


mai integra t in natu ra , tinzand prin aceste a sa devina un exemplu de bunepractici pent ru alte investitii similare. Scopul de baza este de a organizaactivita tea turis tica haotica existen t a si a stabiliza gradul defragmen t a r e / dis t ru g e r e a habita t elor prezen te cu scopul de a le utiliza ca supor tin activita tea turistica. Prin aceas t a proiectul devine un promotor al zonei si vaatrage cat mai mult atentia asupra importan t e i conserva rii mediului natur al sirespec tului pentru natur a .

Calen d ar u l imple m e n t a r i i si moni tor iz ar i i mas uri lor de reduc er e aimpact u l u i - Masurile de reduce re a impactului se vor desfasu ra dupaurmatorul calenda r

Nr.

cr

Masura Perioa da Respo n s a bil

Observat i i

1. -lucr rile se vor efectua în afara perioadelor de ă

cuib rit i cre ter e a puilor pent ru p s rile ă ş ş ă ă

identificat e în zona monitoriza t a ,

-perioada din zi optim pent ru desf ura r ea ă ăş

lucr riloră

-exclus

perioada 15

mai - 15 iulie,

-nu trebuie s ă

dep easc ăş ă

intervalul orar

09 00 - 17 00

titular -se va evita

suprap u n e r e a

cu perioadele

foarte active

din zi pent ru

speciile de

p s ri ă ă

identifica te2. - se vor amenaja spatii pent ru depozita r ea

materialelor de const r uc t ie , in interiorul

loturilor, pent ru a se evita distrug e r e a

habita t elor relicta re adicente

- pe perioada

de const ruc t ie

titular Spatiile de depozita r e nuse vor consitui pe vegeta t ie , acolo unde nu este posibil vegeta t ia dist rusa va fi inlocuita dupa finalizarea

3. - planta r ea unor specii vegetale ierboase , arborisi arbus ti autohtoni din speciile habita t elor din vecinata t e– spatiu verde

- pe perioada

de const ruc t ie

titular -va contribui

la incadr a r e a

satului de

vacanta in

zona si va

crea noi

locuri de

hranire si

cuibari t si va

contribui la

mentine r ea si

137


3. - se va achizitiona mate rial absorban t pent ru

inlatur a r e a pierderilor acciden ta le de produse

petroliere pe sol si apa

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular

4. - deseurile menaje re vor fi depozita te selectiv,

intr- un spatiu special amenaja t si va fi preda t

societa tilor autoriza te

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular

5. - monta r e a de panouri fotovoltaice pent ru

produce r e a de energie electr ica si panouri de

capta r e a energiei solare in vederea incalzirii

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular Acestea se vor monta exclusiv pe acoperisu rile sau pere tii const ruc t iilor expusi insolatiei solare si 6. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoar e

audio externe )

- in perioada

de functionar e

titular

7. Mijloacele de transpor t utilizate pent ru

deplasa r e a turis tilor vor fi dotate cu motoar e de

mica putere sau cu propulsie electrica si se vor

deplasa numai pe traseele turistice autoriza te

- in perioada

de functionar e

titular

Responsabil pentru implemen t a r e a masurilor de reduce r e este titularulinvesti tiei, el urmand sa aloce sumele necesa r e implemen t a r i i .

7.3. Efect e posibi l e asupra sanata t i i uman e: In ceea ce prives t e sanata t e a populat i e i sublin i e m urmato ar e l e aspe c t e : Servic i i l e medic a l e sunt asigura t e de doua cabinet e medicaleindividuale, ambele functionand in localitate a Corbu, la care sunt aronda t i silocuitorii din Vadu si Luminita. Program ul de lucru asigura nevoile medicale alecomunei , insa nu exista un centru de perma n e n t a , pe timpul noptii sau in week-end. Distanta mica intre Corbu si orasul Navoda ri permite echipajelor deurgen t a ale Ambulante i sa ajunga in timp util la cazurile medicale grave. Deasemene a , exista doua cabinet e stomatologice in cadrul cabinet elo r medicale dinCorbu. Medicame n t e l e sunt furnizate de cele trei farmacii din Corbu. Totodata in cadrul localita tii functioneaza si Centru l de Recup er ar eTerap e u t i c a Corbu infiinta t in 2010, de catre Organizat ia World Vision in

138


partene r i a t cu Primaria Corbu. In cadrul centrului se desfasoa r a zilnic activitatide educa re a limbajului, recupe r a r e kinetote r a p e u t ica , educa tie specializat a siconsiliere psihologica, activita ti terape u tice de motrici ta t e fina. Activitatile suntsustinute de personal specializa t – pe baza de volunta r ia t , de catre membriiAsociatiei Suflete Curajoase , care gestioneaza activitatile zilnice, dupa unprogra m stabil. Pe timpul verii se desfasoa r a diverse activita ti eductive, deecologizar e , de socializare , excursii si tabere in statiuni de tratam e n t . Costuriledesfasura r ii activita tilor sunt supor t a t e de catre Organiza tia World Vision, dar sidin campaniile de strange r e de fonduri ale Asociatiei Suflete Curajoase , dincampaniile de redirec t iona r e a cotei de 2% din impozitul pe profit, iarinfras t ruc t u r a , utilita tile si gospoda r i r ea sunt intre t inu te de Primaria Corbu.

Potrivit datelor statis tice pe anul 2006, comuna Corbu avea o popula t ie de5261 locuitori , iar in anul 2012, numarul locuitorilor a crescu t cu cca. 500 depersoan e.

Structu r a demografica: o 2701 persoan e de sex masculin o 2560 persoan e de sex feminin Dinamica popula t iei este strans legata de cele doua aspect e ale miscarii

popula t iei , si anume: sporul natur al si mobilita tea spatiala . Compara n d valoareadensi ta t ii popula t iei in teritoriu la incepu t de secol, reprezen t a t a de un procen tde 20 loc/km 2 in 1912 cu cea din 2002 de 28 loc/km 2, cons ta t a m o cres t er e aace s t e i a , ca un rezulta t fires c al cres t er i i numar ul u i de locui tor i siimpli c i t datorita dezvol tari i econ o m i c e a local i ta t i i si a vecina t a t i l or .

Totodata in cadrul localita tii si o Baza Sportiva. Aici sunt amenaja t e unteren de sport cu gazon artificial, acoperi t cu balon presos ta t ic , pentru fotbal,basche t , handbal si alte doua terenu ri de tenis, cu gazon artificial si instala tie denoctu rn a . Terenu rile de sport sunt utilizate de elevi, in cadrul orelor de sport,unde sunt transpor t a t i cu microbuzul scolar, dar si de locuitorii comunei , prininchiriere . Tot aici au loc diverse manifes t a r i sportive, organizat e de autori t a t ilelocale sau de alte entita t i (companii, asocia tii sportive, ONG- uri). Astfe l prinace s t e inves t i t i i ale com u n e i Corbu s- a urmari t perma n e n timbu n a t a t i r e a cali ta t i i vieti i popula t i e i .

Imple m e n t a r e a planulu i studia t in cadrul aces t u i raport de mediuva aduc e ben e f i c i i intre g i i com u n i t a t i locale si nu nu mai , neafe c t i n d invreun fel sanata t e a populat i e i , ci din contra aducin d o serie de bene f i c i iatit de natura socio - econ o m i c a cit si de natura turis t i c a , prin tipul deactivita t e desfa s u r a t a contrib u i n d la o cres t er e a impact u l u i pozit ivasupra caliata t i i viet i i in medi u l rural.

139


8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRAMEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT

TRANSFRONTIER

In urma analizei efectua t e s-a consta t ca posibilele efectesemnifica tive asupra mediului (pozitive si/sau nega tive) se vor manifes tadoar la nivel local, fara nicio influenta la nivel regional, national sauinterna t ional.

Planul analizat nu prezinta un impact de medi u in contex ttrans fro n t i e r .

9. SCHIMBARILE CLIMATICE

9.1. GENERALITATI

9.1.1 . IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SISTEMELOR NATURALE SI ANTROPICE

VARIABILITATEA SI SCHIMBARILE CLIMATICE - cadrul gen era l(Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

“De- a lungul timpului, pe Terra s-au inregis t r a t oscilatii si fluctua t iiclimatice reprezen t a n d abate r i pozitive si negative in rapor t cu o stare normala avremii pe o perioada suficient de lunga de observat ii (conside ra t a mediamultianuala) si reprezen t a t iva din punct de vedere climatologic. Astfel, pentruperioada actuala, Organizat ia Meteorologica Mondiala a stabilit ca normaclimatologica sau perioada standa rd climatologica , media calcula ta pe operioada de 30 ani (1961- 1990) care se suprapun e unui orizont temporal cu oactivita te umana intensa (Stehr si von Storch, 2009 citati in Busuioc et al.,2010a).

Inceputu r ile cercet a r ilor privind variabili ta te a si schimbarile climatice.Inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea (1883) Julius von Hann distingeadiferen ta dintre schimbarile progresive ("schimbar i climatice") si schimbarileciclice (oscilatii in jurul mediei), fara a exista dovezi suficient e pentru aevidentie r e a schimbarilor progre sive din timpul perioadelo r istorice. Ulterior, in1890, Eduard Brückne r in lucrar e a Climate changes since 1700 isi puneaproblema justificarii variatiilor nivelului Marii Caspice observat e prin cicluri deperiodicita t e climatica de 35 de ani. In 1896, Sven Arrhenius teore t izeaza pentruprima data efectul gazelor de sera. In Romania primele opinii cu privire laschimbar ile climatice au apar t inu t intemeie to rului meteorologiei romanes t i ,Stefan Hepites, care in 1898 in lucra r ea “Schimbat u- s'a clima?” afirma faptul cao perioada de 30¬40 ani de observa t ii meteorologice intr- o tara cu climat

140


excesiv de variabil ca al Romaniei nu este suficient a pentru a dete rmina cu oprecizie satisfaca toa r e constan te le sale climatice, sustinand ideea schimba rilorciclice (fluctua t ii in jurul mediei) (Busuioc et al., 2010a).

Abia in 1979, la cere re a Casei Albe, Academia Nationala de Stiinte a SUA aelabora t Rapor tul Charney, considera t o prima sinteza a cunostin te lordisponibile cu privire la impactul posibil al activitatilor umane asupra climei. Inacest context , Prof. Bert Bolin, coauto r al rapor tului devine co- fondato r si primulpresedin te al Grupului Interguve rn a m e n t a l privind Schimba r e a Climei(Intergove rn m e n t a l Panel on Climate Change - IPCC).

In 1988, Adunare a Generala a Organiza tia Natiunilor Unite (ONU),Program ul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) si Organiza tia MeteorologicaMondiala (OMM) prin rezolutia 43/53, creeaza IPCC, organism care reunes t especialisti si oficiali ai statelor membre menit sa evalueze nivelul de cunostin tereferi toa r e la schimbare a climei, sa prega t ea s c a rapoar t e specifice care saprezinte intr- o manier a obiectiva si transpa r e n t a informatiile stiintifice privindriscul schimba rii climei ca urmare a activita tii umane, efectele poten tiale aleacesteia si sa propuna masuri de adapta r e si diminua re .

IPCC- ul isi desfasoa ra activita tea in cadrul a 3 grupuri de lucru carevizeaza evaluare a stiintifica a sistemului climatic si a schimbarilor climatice(Grupul de Lucru I - WGI); evaluare a vulnerabili ta tii sistemelor natu rale si socio-economice la schimbare a climei precum si adopta r e a de masuri de adapta r e(Grupul de Lucru II - WGII) si evaluare a aspect elor legate de limitarea emisieigazelor cu efect de sera si a atenua r ii efectelor schimbarilor climatice precum siinainta r e a de propune r i catre factorii de decizie (Grupul de Lucru III - WG III).

In 21 martie 1994 se adopta Conventia- Cadru a Natiunilor Unite asupraschimbar ilor climatice ca rezulta t al Conferin tei ONU privind mediul sidezvolta r ea care a avut loc la Rio de Janeiro in 1992, in care se subliniaza rolulactivita tilor umane in cres te r e a concen t r a t i ilor de gaze cu efect de seradete rmina n d astfel, in medie, o incalzire suplimenta r a a suprafe t e i teres t r e .Totusi, se noteaza si faptul ca prognoza schimba rilor climatice este afecta t a deun mare numar de incer ti tudini, atat in derula re a lor in timp, cat si ca amploaresi carac t e r is t ici regionale.

Intre toate docume n t e le care se refera la schimbar ile climatice, IPCCelaboreaz a repere le la care se rapor t e aza in prezen t lumea stiintificainterna t ionala . Pana in prezen t au fost prezen ta t e pat ru rapoa r t e . Primul,elabora t in 1990, a reprezen t a t un bilant al cunos tin te lor stiintifice privindschimbar ile climatice, constituind baza in elabora r e a proiectului Conventiei -Cadru adopta t a in 1994. In cel din 1995 se confirma rolul activita tilor umane inschimbar ile climatice, fiind prevazu ta o cres te r e a tempera t u r i i aerului cu 1-3.5°C pana in 2100 si o cres te r e a nivelului oceanului planet a r cu 15- 95 cm. Acestafurnizeaza informatii cheie pentru adopta r e a Protocolului de la Kyoto (1997). Celde- al treilea rapor t , publica t in 2001, reprezin t a o sinteza a tuturo r cercet a r ilorstiintifice promovand capacita te a modelelor si simularilor compute r iza t e pentru

141


a oferi proiec tii climatice utile pe perioade indelunga t e si la nivel plane ta r ,precum si legatu r a de cauzalita t e direc t a dintre cres te r e a tempera t u r i i globalein ultimii 50 de ani si diversificare a formelor de presiune antropica . Ultimulrapor t (2007) estimeaza o cres te r e a tempera t u r i i aerului la nivel global cu 1.8 -4.0° C si o ridicare a nivelului Oceanului Planeta r cu 18- 58 cm, precizandu- se camai mult de 90% din cauzele incalzirii globale se datore az a intensificariiemisiilor de gaze cu efect de sera. De remarca t este faptul ca pentru prima dataWGI al IPCC a selecta t in grupul de lucru 3 exper ti romani de la Adminis t ra t i aNationala de Meteorologie pentru elabora r e a docume n t a t ie i: dr. Aristita Busuiocsi dr. Roxana Bojariu (autori principali) si dr. Constan t a Boronean t (referen tstiintific) (*** 2007).

Factorii care influenteaza variabili ta tea /schimb a r ile climatice. Factoriicare contribuie la variabili ta tea si schimba rile climatice pot fi grupa ti in maimulte categorii principale (Busuioc et al., 2010a):

- factori natur a li externi (ciclul de viata al Soarelui si variabili ta te aactivita tii solare, schimbari geologice, carac t e r i s t icile miscarilor Pamantului);

- factori natu ra li interni (variabilita t ea interna datora t a complexita tiigeosis te m ului) si

- factori antropoge ni (schimbar ile in compozitia chimica a atmosfe rei -„efectul de sera", schimba ri in modul de utilizare a terenu r ilor) .

Dimensiune a globala a schimba rilor climatice. S-a consta t a t o cres te r e atemper a t u r i i medii globale a aerului in ultima suta de ani (cu 0.6° C in perioada1901- 2000), mult mai accen tu a t a in conditiile includerii intervalului 2001- 2005marca t de eveniment e extrem e cu abate r i pozitive la nivel global (cu aproxima tiv0.74° C in perioada 1906 -2005) (*** 2007).

Astfel, dupa anul 1850 s-au consta t a t 12 ani cei mai calzi din perioada deobserva t ii meteorologice dint re care, 11 s-au produs intervalul 1995- 2006.Continua re a procesului de incalzire se va mentine chiar daca emisiile de gaze cuefect de sera vor fi stopate , remarc a n d u- se totoda t a diferen tie r i intre cele douamari componen t e ale suprafe te i active globale - Oceanul Planet a r si continen t e ,mai afecta t e fiind cele din urma. Un prim efect remarc a t este reduce re asuprafe t ei acope ri t a cu gheata si zapada in ambele emisfere .

Un alt indicator al schimbar ilor climatice la nivel global, cres te r e anivelului marii, a inregis t r a t o rata medie de 0.17 m pe intreg secolul XX, mairidicat a in intervalul 1993- 2003 (3.1 mm/an) fata de 1.8 mm/an in perioada1961- 2003 (*** 2007).

Variabilita t ea spatio- temporala a cantit a t ilor de precipita tii estepronun t a t a , evidentiindu- se cres te r i semnificative in estul Americii de Nord si deSud, nordul Europei, nordul si cent rul Asiei si descres t e r i in Sahel, regiuneamedite r an e a n a , sudul Africii si sudul Asiei. Totodata , regiunile tropicale sisubt ropicale au fost afecta t e de secete intense si de dura t a , in special dupa anul1970.

La aces tea s-au adauga t si cres te r e a frecventei , intensi ta t ii si dura t eievenimen t e lo r extrem e (precipita t i i intense, nopti/zile cu tempera t u r i

142


carac te r i s t ice etc.) si a manifes ta r ii ciclonilor tropicali.Cu toate acestea , la nivelul comuni ta t i i stiintifice interna t ionale exista o

serie de certi tudini si incer ti tudini referi toa r e la manifes ta r e a semnalelor devariabilita te si schimbar i climatice.

CERTITUDINI SI ARGUMENTE PRO INCERTITUDINI SI ARGUMENTE CONTRAcresterea temperaturii aerului la nivel global cu 0.75° C in secolul al XX-lea, mai accentuata dupa 1990 (*** 2007c)

si in trecut s-au inregistrat perioade cu incalziri masive, la scari locale sau globale:in perioada calda de acum 3 mil. ani in compozitia atmosferei terestre continutul in CO2 era cu mult mai maredecat in prezent datorita frecventei eruptiilor vulcanice si a prezentei vegetatiei forestiere pe suprafete cu mult mai extinse;in timpul ultimei epoci interglaciare, in urma cu 125-150 miiani, temperatura atmosferei inferioare era cu 2...5°C mai mare decat cea actuala (Busuioc et al., 2010a).

fluctuatiile naturale actuale ale climei la nivel global sunt efectul persistentei si acumularii treptate seculare in atmosfera a gazelor cu efect de sera (GES);

compactare temporala, la numai zeci de ani, a ciclul actual al incalzirii globale datorat crestereii continutului de CO2 in comparatie cu ciclurile trecute, mult mai lungi:Europa - temperatura aerului relativ constanta (1900 si 1986), urmata de o crestere de >1°C (19862010);America de Nord - crestere puternica a temperaturii aerului pana in 1930, urmata de o scadere accentuata si o noua crestere dupa 1970 (Busuioc et al., 2010a);

caracterul reversibil si instabil al compozitiei atmosferei terestre (nu doar legat de CO2), cu cicluri bine definite, la scari temporale mari;

conditionarea semnalelor de schimbari climatice si a recordurilor termice de gazele cu efect de sera (GES) in proportie de 90% (*** 2007c);

cresterea concentratiei poluantilor si a GES ar determina o racire a atmosferei terestre, in legatura cu marimea particulelor si natura lor chimica;

toate modelele climatice simulate sugereaza o puternica manifestare a schimbarilor climatice la nivel arctic ex. topirea ghetarilor;

dendroclimatologia evidentiaza prezenta unui climat cald innordul Europei pe un interval lung de timp in conditiile aportului scazut al emisiilor de origine antropica. Ex. inainte de anul 1000 e.n. - climat cald si umed in Peninsula Scadinava;

valabilitatea modelelor de proiectie climatica prin aplicarea principiilor fizice sunt diferite fata de cele economice, empirice.

mecanismul complex genetic al climei Terrei nu poate fi simulat prin ecuatii matematice fara a tine cont de principiile fizicii. Ex. circuitul apei in natura care nu este inclus in niciun model;diversitatea modelelor climatice cu diferente ce acopera dela 2 la 6° C.

Tabel 20 Certitudini si incer t i tudini cu privire la manifest a r e a semnalelor de variabilita te si schimba ri climatice la nivel global si regional (Carmen-Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

A. Dime n s i u n e a Europ e a n a a schi m b ar i l or climat i c e

La nivel Europe an , temper a t u r a aerului a crescut cu aproximativ 1° C inultimul secol, fata de 0.6- 0.74° C la nivel global, in timp ce in tendinta deevolutie a cantit a t ilor de precipita tii lichide si solide exista diferen tie r i regionalemarca t e o cres te r e valorica care s-a resimti t in special in nordul Europei si oacutiza re a fenomenului de secet a din sudul continen tului. In acelasi timp, dupa1980, s-a remarc a t intensificar ea fenomenelo r meteorologice extremereprezen t a t e mai ales prin valuri de canicula (2000, 2003 - record istoric, 2007

143


etc.) soldate adeseori prin incendii de padure , cantit a t i exceden t a r e deprecipi ta t ii pe areale extinse (2005, 2008 etc.) urmate de viituri si inunda tii,episoade succesive de viscol cu intensi ta t i foar te mari etc.

In acest context , cele mai vulnerabile regiuni din Europa sunt: Europa deSud si Bazinul Medite r a n e a n , prin efectele combina te ale cres te r ii pronun ta t e atemper a t u r i i aerului si ale reduce rii cantita t ii de precipi ta t ii; PeninsulaScandinava unde se preconizeaza intensificar ea precipi ta t iilor lichide indetrimen t ul celor solide; Regiune a Arctica carac t e r iza t a prin cele mai intensecres te r i de tempera t u r a in compara t i e cu alte regiuni ale globului; arealelemontane (in special Muntii Alpi), unde temper a t u r il e cresc rapid, determina n dtopirea masiva a stra tului de zapada si gheta r ilor montani; regiunile de coastaprin cres te r e a nivelului marii si a riscului produce rii de intensificari de vant;bazine hidrografice mici si arealele depresiona r e dens populat e expuse inprincipal viiturilor si inunda tiilor

9.1.2 . VARIABILITATEA SI SCHIMBARILE CLIMATICE IN ROMANIA IN SECOLUL AL-XX-LEA

In Romania, la majori ta t e a statiilor meteorologice cu sir lung de dateomogeniza te (1901 ¬ 2 0 0 5) s-a remarc a t , sub aspect termic, un proces deincalzire semnifica tiva cu aproximativ 0.5° C pe intreag a perioada, respec t iv cu0.05° C pe deceniu. In cadrul perioadei analiza te , s-au remarca t variatii dedura t a lunga cum au fost incalzirile considera bile din prima parte a secolului XX(pana in 1946) sau perioada mai rece din intervalul 1951- 1984. Aceleasidiferen tie r i s-au remarc a t si scara regionala prin inregis t r a r e a unor valori mairidicate (0.7° C) pe litoral, la unele statii meteorologice din vestul tarii si inregiunile nordice (max. 0.9° C la Botosani), compara t iv cu celelal te regiuni aletarii. Anotimpual, sub aspect termic, s-au remarca t cateva tendinte semnifica tivede incalzire: iarna (mai accentua t a in toata tara cu 1.0° C), primava ra si vara(redusa in regiunile nordice cu 0,5°C si mai semnificativa in interiorul arculuiCarpa tic, regiunile nordice si pe litoral) si de usoara racire toamna (cu 0,1° C peintreaga suprafa t a a tarii) (Busuioc et al., 2010a; Busuioc et al., 2010b).

Sub aspec t pluviomet r ic , pent ru aceeasi perioada (1901- 2005), s-aobserva t o tendinta de usoara scadere a cantita t ilor de precipi ta t ii, de aseme ne a ,cu diferen tie r i spatiale si temporale accentua t e . Astfel, anotimpu al , se remarc a oscade re cantita t iva iarna si primavara in sudul si estul tarii si o cres te r e redusavara si toamna cu caract e r izolat.

In regimul eolian, s-a remarc a t o tendint a general a de scadere a vitezelormedii anuale (mai evidenta in regiunile extra- carpa t ice, cu precade r e in sudul siestul tarii) si anotimpuale (iarna si primavara in regiunile extra- Carpa tice si inspatiul montan si vara si toamna, mai putin evidente in regiunile extra-carpa t ice).

144


Cea mai import an t a componen t a a schimbar ilor climatice, cu impact direc tsi vizibil asupra mediului, este reprezen t a t a de eveniment e le extreme, in specialcele termice si cele pluviomet r ice .

Extremele termice repreze n ta t e prin dura t a si intensi ta t e a valurilor decaldura , prezinta o tendinta pronun t a t a de cres te r e , mai ales dupa 1985- 1988, lanivel anual si anotimpual (in special iarna si vara) cu intensi ta t i diferite de la oregiune la alta. Cele mai afecta t e regiuni sunt cele din sudul si estul tarii cuexceptia litoralului. De asemen e a , zilele cu tempera t u r i carac te r i s t ice dinsemest r ul cald prezint a o tendint a cresca toa r e ca si valorile mediilor simaximelor anuale, cu un record istoric atins in anul 2000, ata t in Europa cat si insudul teritoriului Romaniei.

Conform criteriului de ierarhizar e al hazardelo r natu rale la scara globala(Bryant , 1991), „fenomen ul de risc natur al" cu cel mai puternic impact asupramediului este seceta privita in ansam blul componen t e lo r specifice (sinoptica,hidrologica, meteorologica si climatologica) si evalua t a dupa o serie de criteriicanti ta tive si calitative. Ierarhizar e a s-a facut prin acorda re a de note pent rufiecare fenomen natur al de risc, de la 1 la 5, in care 1 reprezin t a situa tia cea maisevera, iar 5 reprezin t a situa tia cea mai putin severa . Astfel (tabelul 22):1. Gradul de severi ta t e al fenomenului se refera la intensi ta te a acestuia sau aintregului complex de fenomene asociate lui. (Ex. pent ru fenomenele cuintensi ta t e foar te mare , de tipul descarca r ilor elect rice se va acorda nota 1, intimp ce pentru cele a caror energie se elibereaza trepta t se vor acorda note dince in ce mai mari - valuri de frig sau de caldura , secete etc.).2. Durata eveniment ului se cuantifica potrivit perioadei de timp cat dureazafenomenul, de la milisecunde , secunde - desca rca r ile elect rice sau minute -grindina, ploi toren tiale (nota 5) pana la cateva luni sau cativa ani - secetele(nota 1);3. Suprafa t a totala afecta t a , de la cativa metri patra t i - descarca r i elect rice(nota 5) pana la mii de km2 - secetele (nota 1);4. Totalul persoanelo r afecta t e cuprinde numarul rani tilor, mortilor si aldisparu t ilor. In Romania, aces t param e t r u a fost cuantificat astfel: atunci candnu este afecta ta sanat a t e a oamenilor (nota 5) pana la inregis t ra r e a unui numarridicat de victime umane (nota 1).5. Totalul pierde rilor economice reprezin t a suma la care sunt evaluat e toatepierderile mate riale suferi te de popula tia unei regiuni afecta t e de un fenomennatural de risc. Acestea se cuantifica in moneda tarii respec t ive, de la nota 5(fara pierderi economice) la nota 1 (cu pierde ri economice foarte mari) ;6. Impactul pe terme n lung reprezin t a probabili ta t ea de revenire a sistemuluiafecta t de un fenomen la o stare cat mai apropia t a de cea initiala, care poarevaria de la cateva ore sau zile (ploi torentiale), pana la cativa ani sau chiar zecide ani (secete intense si prelungi te). Notele acorda t e sunt descresca toa r e de la 5- daca efectul fenomenului nu se resimte dupa inceta r e a actiunii aces tuia , la 1 -in cazul in care efectul dureaza cateva luni sau mai mult ;

145


7. Viteza de declansa r e a fenomenului si perioada de anticipar e (deprognoza) a acestuiaoscileaza intre (nota 1) de ordinul secundelor cu declansa r e rapida m grad depericulozita t e ridicat datora t masurilor dificile de preveni re si (nota 5) de ordinulsapta m a nilor ;8. Aparitia fenomenelo r asocia te cuantifica numarul de fenomene ce insotescun fenomennatural de risc considera t principal. Astfel, nota 1 este acorda t a cand apar decele mai multe ori mai multe fenomene asociate , iar nota 5 cand fenomeneleasociate sunt putine sau chiar lipsesc;9. Frecven ta de apari tie a fenomenului se cuantifica atat in functie de modulde produce r e si pondere a fenomenului in timpul anului (Ex. nota 5 candfenomenul apare foarte frecvent in timpul anului; nota 1 - acesta se poateproduce in orice anotimp).Potrivit acestei ierarhizar i (Croitoru si Moldovan 2005), rezulta ca in SudulRomaniei (Muntenia si Oltenia) hazardele climatice care ocupa primele locurisunt: seceta , valurile de caldura , vantul tare si viscolul, in timp ce in Dobrogea siLitoralul Romanesc al Marii Negre , secetase mentine pe primul loc, urmat a de vantul tare apoi valurile de caldura siviscolul (tab. 21)

1. gradul de severitate 4. totalul pierderilor umane 7. violenta fenomenului2. durata evenimentului 5. totalul pierderilor economice 8. producerea hazardelor asociate3. extinderea arealului 6. impactul pe termen lung 9. frecventa de aparitie a fenomenului

Tab. 21 Ierarhiza re a fenomen elor climatice extreme in sudul si sud- estul Romaniei (Croitoru si Moldovan 2005)

Spre deosebire de valurile de caldura , valurile de frig prezinta o tendintade scadere a frecventei si dura t ei, in special in cursul iernii (intre 0 si 40 zile) siin regiunile extra- carpa t ice , marca t e si de valori extreme ale zilelorcarac te r i s t ice semes t ru lui rece al anului.

Extremele pluviomet r ice se remarca in domeniul negativ (cantit a tideficitar e) prin cres te r e a dura tei maxime a zilelor foar te secetoas e in special in

146

HAZARDULCRITERII DE IERARHIZARE

HAZARDULCRITERII DE IERARHIZARE

12 3 4 5 6 7 8 9 MEDIA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 MEDIASudul Romaniei (Muntenia si Oltenia) Dobrogea si Litoralul Romanesc al Marii Negre

Seceta 1 1 3 1 5 3 2 2.0 Seceta 1 1 1 3 1 1 5 3 2 2.0Valuri de caldura 1 2 2 3 2 4 2 2 2.1 Valuri de caldura 1 3 2 2 2 2 2 2 3 2.1Vant tare 1 4 3 2 2 2 2 3 2.2 Vant tare 2 2 1 3 3 3 4 2 2 2.4

Viscol 1 2 2 2 2 3 4 2 2 2.2 Viscol 3 2 1 3 2 3 4 2 2 2.4

Precipitatii frontale 1 2 2 1 2 3 4 4 2 2.3 Precipitatii frontale 1 4 3 4 2 2 2 1 4 2.6Furtuni cu grindina 1 4 4 4 2 2 2 2 2.4 Furtuni cu grindina 1 4 3 4 2 4 2 1 2 2.6Valuri de frig 2 2 1 2 5 4 4 3 2.7 Valuri de frig 1 2 2 4 3 4 4 4 3 3.0

Precipitatii convective 3 4 3 4 4 4 2 2 3.0 Precipitatii convective 2 2 1 3 3 5 4 5 3 3.1

Fenomene orajoase 1 5 5 4 5 4 2 2 3.2 Fenomene orajoase 1 5 5 4 5 4 1 2 2 3.2

Chiciura 4 3 2 2 3 2 4 5 4 3.2 Chiciura 3 3 2 5 4 4 3 5 2 3.4Ceata 5 2 2 4 4 5 3 4 2 3.4 Ceata 5 2 2 4 4 5 3 4 2 3.4


sudul tarii si in timpul iernii. Totodata cantit a tile maxime de precipi ta t ii cazutein intervale scur te de timp (24, 48 si 72 de ore) inregis t r eaza tendintedescresc a to a r e iarna si cresca toa r e toamna.

A. Caracter izar e a climat i c a gen er a la in ROMANIA

Romania se caract e r izeaza prin clima tempera t- continen t a la prin situare ageografica pe paralela de 45° latitudine nordica, la jumata t e a distant e i dintreecuato r si polul nord similar sud- estului continen t ului europea n. ConformCarmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013, existen t a barajului orografic al MuntilorCarpa ti „dete rmina directiona re a circula tiei genera le atmosfe rice, delimitandmai multe sectoa re cu diferite influente climatice:

- ocea ni c e (in par tea centra la si de vest a tarii) carac t e r iza t e prinpredominan t a maselor de aer mari time (umede), cantita t i de precipita tiibogate si prezen ta vantului de vest;

- medi t era n e e n e (in sud- vest) cu veri fierbin ti , toamne ploioase si ierniblande;

- cont in e n t a l - exce s iv e (in est si sud- est) generan d ierni geroas e si verisecetoas e , inghetu ri si brume timpurii si tarzii, viscole violente;

- Scandi n av o- Balti c e (in nord- estul tarii) cu umezeala mare vara si iernigeroase;

- pont i c e (in sud- est) marca t prin contras t e termice modera t e , valoriridicate ale insolatiei si dura tei de stralucire a Soarelui si cantita t i scazutede precipi ta t ii, brize marine etc. si

- de tranzi t i e (in campia dintre Olt si Arges), evidentia t prin reduce r e acanti ta tilor de precipita t ii de la vest spre est concomiten t cu cres te r e agradului de continen ta l ism etc.”

147


Figura 33. Regiona re a climatica a Romanei (Sursa: Bogdan, Niculescu, 2006)

Aceeasi autori sustin ca „principalele caract e r is t ici ale regimului climatic alRomaniei sunt conditiona te de interac t iune a complexa dintre factorii genetici aiclimei:

- factorii astronomici si teres tri (radiatia solara globala, miscarile Pamant ului,suprafe t ele oceanice si ariile continen ta l e etc.),

- factorii dinamici ai atmosfere i (tipurile majore de circula t ie - vestica, polara ,tropicala si de blocare) si

- caracteris ticile suprafe tei active (relieful - etajarea verticala a climei sidimensiona r e a spatiului climatic si topoclimatic, vegeta t ia , solurile, suprafe t eleacvatice, influenta activita tilor umane).”

Diversit a t e a carac t e r is t icilor spatiului geografic romanesc joaca rol impor tan tin distribu tia latitudinala si altitudinala a param e t r ilor tuturo r element elo rmeteorologice specifice diagnozei climatice. Pent ru evalua re a poten tialuluiclimatic se iau in calcul urmatoa r e l e element el e meteorologice reper:temper a t u r a aerului, precipi ta t iile atmosfe rice si vantul.

Temp er a t u r a aerului (Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013) „estecarac te r iza t a prin valori medii anuale cu un ecart de variabili ta te de peste 13° C(peste 11° C in sudul Campiei Romane, sudul si vestul Banatului si pe litoralulMarii Negre si sub -2.0° C, pe culmile montane la peste 2000 m altitudine) cuvariatii temporale (semes t r iale si anotimpuale) si spatiale (de la o regiune la

148


alta) accen tua t e . Tempera turile extre m e reprezin ta abate r i fata de valorile medii multianuale

ca urmare a unor valuri de aer rece polar sau cald tropical. Acestea au atinsminima absoluta de -38.5° C inregis t ra t a la 24 ianua rie 1942, in cea mai geroasaluna a secolului XX, la Bod (Depresiune a Brasov) si maxima absoluta de 44.5° Cdin 10 augus t 1951 (ferma Ion Sion, comuna Ramnicelu din Campia Brailei). Inevaluare a pe terme n lung a caract e r is ticilor climatice (1894...2010) sievidentie r e a semnalelor de schimba ri climatice, un rol deosebit il au valorileextreme ale diferitelor carac t e r is t ici termice din semes t ru l rece (nopti geroase ,zile de iarna si cu inghet) si semes t r ul cald al anului (zile de vara si zile si noptitropicale), cu impact asupra mediului (figura de mai jos)”.

Figura 34. Repar ti tia teritoriala a valorilor tempe r a t u r i i medii anuale a aerului (a) si a zilelor cu diferit e tempe r a t u r i carac t e r i s t ice (b) din perioad a 1961- 2000

Precipi ta t i i l e atmo sf e r i c e (Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)„sunt conditiona t e de pozitia geografica a Romaniei fata de principalii cent ribarici, de rolul de baraj orografic al Carpatilor si de caract e r is t icile reliefuluicare imprima un regim pluviomet r ic modera t , diferen tia t altitudinal (de la circa350 mm/an in regiunile cele mai joase, la peste 1400 mm/an in regiunilemontane inalt) si de la vest la est (peste 600 mm/an in Campia Banato- Crisana sisub 350 mm/an in Delta Dunarii).

Extremele anuale au cumulat cantita t i cuprinse intre 2370 mm in 1980 laStana de Vale si 137 mm/an in 2000 la Sulina. In cursul anului, cantita t ile celemai mici se inregis t r e az a in luna februar ie , iar cele mai mari in lunile mai- iunie

149


(maximul principal) si la sfarsitul toamnei , incepu tul iernii (maximul secunda r)”. Figura 35. Repar ti tia teritoriala a canti ta t ilor anuale (a) si lunare (b) deprecipita t ii (1961- 2000)

Elementul meteorologic vant ( Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)„prezinta o mare variabili ta te spatiala atat ca frecventa , cat si ca viteza pedirectii, dete rmina t a de particula ri t a t ile genera le ale circula tiei atmosfe r ice si decomplexita t ea reliefului prin etajare altitudinala , fragme n t a r e , panta siexpune re a versan tilor , alterna n t a culmilor si a culoarelo r de vale, prezen taariilor depresiona r e etc. In cursul anului, cele mai mari viteze se inregis t r e az aiarna (depasind 8-12 m/s la peste 1500 m altitudine) si cele mai mici vara (sub 1m/s in arealele depresiona r e) .

Regimul eolian este completa t de manifes t a r ile locale ale vantului dintre caremai semnifica tive sunt: brizele de munte si marine , fohnul (in exteriorulCarpa tilor si Subcarpa t ilor de Curbura , estul si sudul Muntilor Apuseni,depre siunile Maram ur e s , Giurgeu si Ciuc etc.), crivatul (in par tea estica si sud-estica a tarii), aust rul (in Oltenia si Banat), suhoveiul sau "vantul negru"(Dobrogea) etc.”

9.1.3 . VARIABILITATI SI SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA( Carme n- Sofia DRAGOTA et. Al, 201 3 )

„Scenariile referi toa r e la schimbarile climatice realizate cu diferite modelestatis tice indica o concomiten t cu o i si o pent ru toate perioadele proiecta t e(2021- 2050; 2071- 2100) fata de perioada standa rd climatologica (1961- 1990), cudiferen te in functie de scenariul de emisie a gazelor cu efect sera considera t . Unexemplu relevan t este scadere a cantit a t ilor de precipita tii in Europa centra la side sud- est pentru intervalul 2021- 2050 (fig. 34).

In acest context , se estimeaza ca la nivelul Romaniei, pent ru cele douaintervale de schimbar i climatice proiecta t e , temp er a t u r a aerului sa prezinte unsemnal de creste r e diferen tia t valoric si anotimpu al (tabelul si figura de mai jos).

AnotimpurilePerioadele de schimba ri climatice proiecta t e2021- 2050 2071- 2100

primava ra 1.6° C 2.3° Cvara 1.0° C 3.3° Ctoamna 1.0° C 2.8° Ciarna 1.4° C 2.6° CTab. 22 Tendinta de evolutie a tempe r a t u r i i aerului conform scena r iului de schimba ri climatice A1B

150


Precipi ta t i i l e atmo sf e r i c e inregis t re aza un semnal slab de scade re acanti ta tilor in lunile de iarna si unele luni de primavar a si toamna pentruintervalul 2020- 2050. In acelasi interval maximele in 24 ore scad cantita tiv investul si estul tarii si cresc cu 6 mm/zi in regiunile montane si depresiona r e .

La nivelul perioadei 2071- 2100 se remarc a o scadere semnifica tiva in lunilede iarna si vara si in unele luni de primavara si toamna in timp ce canti ta t ilemaxime cazute in 24 ore prezin ta o cres te r e in regiunile intra si extra carpa t icecu 4 mm/zi, iar in cele montane cu 16 mm/zi (fig. 36).

151


Fig. 36. Schimbarile in media anuala a tempe r a t u r i i aerului pent ru perioadele 2021-2050 (a) si 2071- 2100 (b) fata de perioad a standa r d climatologica (1961- 1990) Sursa: Busuioc et al., 2010a

152


Fig. 37 . Abatere a procentu al a a canti ta t ilor de precipita t ii in 2021- 2050 fata de1961- 1990 prin scena riul A1B

153


154


Fig.38. Schimbarile in media anuala a canti t a t ilor de precipita t ii pentru perioadele 2021- 2050 (a) si 2071- 2100 (b) fata de perioad a standa rd climatologica (1961- 1990) Sursa: Busuioc et al., 2010a

Sub aspec tul eveni m e n t e l o r climat i c e extre m e (media tempera t u r i lormaxime/minime zilnice si in special numarul anual al zilelor consecu t ivetropicale si canicula re) se remarc a o cres te r e a frecven tei si intensi ta t ii acesto r a ,in special in sudul tarii, diferen tia t valoric intre cele doua perioade proiecta t e :cu 7% (2021- 2050), respec tiv cu 40% (2071- 2100).

9.1.4 . FACTORII CLIMATICI DIN REZERVATIA BIOSFEREI DELTADUNARII

( Carme n- Sofia DRAGOTA et. Al, 201 3 )

155


„Carac t e r i s t icile genera le climatice ale Deltei Dunarii sunt cele temper a tcontinen t a le , cu diferen tie r i intre arealele vestice si cele estice, induse deinfluenta continen ta la limitrofa, respec t iv cea maritima, dar si intre cele nordicesi sudice (cu deschide r e spre Campia Rusa, respec t iv Podisul Dobrogei de Nordsi Central). In genera l , clima Rezervat iei Biosferei Delta Dunarii estedete rmina t a de influentele continen t a le , pontice, mari time si cele ale aerului inadvectie (Bogdan, 2008).

Particula ri t a t ile geomorfologice (altitudine a mica, relativa uniformita t e ,absent a obstacolelor orografice majore in calea advectiei principalelor mase deaer si deschider e a larga spre toate directiile de vant) dete rmina trasa tu r iclimatice comune care impun variatii periodice si neperiodice tuturo relemen te lo r meteorologice . La acestea se adauga influentele climatice impuse departicula r i t a t ile morfohidrog rafice si cele ale invelisului vegetal zonal si azonal.Local se dezvolta topoclimatele complexe ale deltei fluviatile, deltei fluvio-marine si ale Complexului laguna r Razim- Sinoie, prezen ta n d o multitudine detopoclimate element a r e natur ale si ant ropice . Sub aspect climatic, spatiulRezerva tiei Biosferei Delta Dunarii reprezin ta rezultan t a principalelormanifes ta r i ale extrem elor pozitive la scara intregii tari:

X cele mai ridica te valori ale radia tiei solare si implicit ale dura t ei destraluci re a Soarelui;

X cele mai ridica te valori ale temper a t u r i i aerului;X cea mai mare persis ten t a a timpului senin, in special vara si la orele

amiezii;X cele mai mici cantita t ile medii multianuale de precipi ta t ii;X cele mai mari cantita t i de precipita ti i cazute in intervale scurt e de timp (24

si 48 de ore);X intervale lungi cu fenomene de uscaciune si secet a climatologica (intre

primele trei locuri pe tara ca frecven ta , dura t a si intensi ta t e);X frecven te si viteze mari ale vantului - cele mai mari valori energe t ice din

tara;X intensi ta t e a mare a evapora t iei si evapot ra n s pi r a t i ei;X frecventa si intensi ta t e a crescu ta a fenomenelo r meteorologice periculoase

(averse de ploaie si zapada, ceata , viscol etc.).Diagnoza climatica pentru spatiul analiza t s-a bazat pe prelucra r e a datelor

climatice de la statiile meteorologice reprezen ta t ive (tab. de mai jos).Statia meteorologica Lat. N Long. E Alt. (m) Perioada de functionare

Tulcea 45° 11' 28° 49' 4.4 1961-2007

Jurilovca 44° 46' 28° 53' 29.0 1961-2007Gorgova 45° 11' 29° 12' 2.8 1961-2007

Sfantu Gheorghe Delta 44° 54' 29° 36' 1.4 1961-2007

Gura Portitei 44° 41' 29° 00' 2.0 1985-2007 Tab.23 Statiile meteorologice repreze n t a t ive in Rezerva tia Biosferei

Delta Dunarii

156


Cele mai import an t e element e meteorologice cu implicatii directe atat indefinirea poten tialului climatic actual, cat si in anticipar e a semnalelor deschimbar i climatice sunt tempe ra t u r a aerului, cantita tile de precipita tii si vantul(fig.7) cu parame t r ii climatici reprezen t a t ivi.

Astfel, privind regimul termic, distributia in cursul anului a mediilor lunareale tempera t u r i i aerului prezinta o relativa uniformita t e pe suprafa t a arealuluianalizat, evidentiindu- se lunile extrem e ianuarie si iulie cu cele mai mici,respec t iv cele mai mari valori din timpul anului. O singura exceptie o consti tuieGura Portitei , unde iner tia incalzirii apei marii face ca luna augus t sa prezintecele mai mari valori din cursul anului (tab. 24).

Statia meteorologica Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Tulcea

media -0.6 0.8 4.7 10.9 16.8 20.8 22.7 21.8 17.0 11.5 6.3 1.5 11.2max 5.3 6.5 9.2 13.7 19.6 23.2 25.7 24.6 20.7 15.3 10.3 5.7 12.9min -8.2 -7.7 -1.6 7.2 14.6 19.1 20.4 18.9 14.6 9.4 0.6 -3.8 9.6

Jurilovca

media -0.5 0.6 4.2 10.1 16.1 20.3 22.5 22.0 17.4 11.9 6.4 1.5 11.0

max 4.9 5.8 8.1 12.6 18.5 22.7 25.9 24.6 21.4 16.5 10.5 4.9 12.5

min -7.6 -7.3 -2.0 6.9 13.6 18.5 20.3 18.6 14.7 9.8 0.9 -3.1 9.4

Gorgova

media -0.6 0.6 4.5 10.8 16.8 20.8 22.5 21.5 16.8 11.4 6.2 1.5 11.1max 4.9 5.6 8.1 13.2 19.3 23.3 25.5 24.0 20.3 15.5 10.4 5.2 12.8min -8.1 -7.6 -1.5 7.3 14.6 19.1 20.6 18.4 14.6 9.1 1.0 -3.3 9.5

Sfantu Gheorghe

media 0.3 1.1 4.3 9.9 15.9 20.3 22.3 21.6 17.3 12.2 7.1 2.4 11.2max 5.1 5.8 7.6 12.2 18.5 22.8 25.4 23.8 20.9 16.7 11.4 5.8 14.7min -6.5 -7.4 -1.7 6.7 13.6 18.7 20.2 17.9 15.0 9.5 1.9 -2.2 7.1

Gura Portitei

media 1.8 0.5 1.3 4.9 10.3 16.2 20.8 23.3 23.1 18.2 12.8 6.9 11.9

max 5.1 5.3 6.0 8.0 12.6 17.8 23.3 26.0 24.8 22.3 14.8 11.4 15.9

min -2.6 -3.8 -3.6 -1.6 6.9 13.3 17.9 20.3 20.3 15.7 10.8 1.8 9.6

Tab.24. Tempera t u r i le medii ale aerului, cele mai mari si cele mai mici medii lunare si anuale (1961 2007) la statiile meteorologice din Rezerva tia Biosferei Delta Dunarii

Caracteristicileintervalelor cu

temperaturiPrima zi Ultima zi Durata

intervaluluiSuma

temperaturilorIntervalul anual cu tempera turi medii zilnice pozitive (> 0° C)

Tulcea 11.02 - 21.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4000 - 4100Jurilovca 1. 02 - 11.02 dupa 1.01 325 - 350 4000 - 4100Gorgova 1. 02 - 11.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4100 - 4150Sfantu Gheorghe Delta inainte de 1.02 dupa 1.01 350 - 360 4150 - 4200Gura Portitei 1. 02 - 11.02 dupa 1.01 325 - 350 4000 - 4100

Intervalul anual cu temp era tur i medii zilnice > 5° CTulcea inainte de 21.03 11.11 - 21.11 240 - 250 > 4000Jurilovca 1.04 - 11.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000Gorgova inainte de 21.03 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000Sfantu Gheorghe Delta 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 250 - 275 3900 - 4000Gura Portitei 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000

Intervalul anual cu tempera turi medii zil nice > 10° C

Tulcea 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Jurilovca 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Gorgova 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Sfantu Gheorghe Delta 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 250 - 275 3400 - 3600Gura Portitei 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600

157


Tab. 25. Parame t r ii climatici ai intervalelor cu medii zilnice peste si sub anumite pragu ritermice carac te r i s t ice la statiile meteorologice reprezen t a t ive in Rezerva tia BiosfereiDelta Dunarii

Se remarc a atingere a si depasi rea unor sume de tempera t u r i peste pragurilevalorice analizate la unele statii meteorologice care evidentiaza poten tialultermic ridicat al R.B.D.D., cu rol esential in dezvolta re a unor specii cu cerintetermice ridica te (> 10 °C).

Intensi ta t e a proceselor de racire din sezonul rece al anului, cat si a celor deincalzire din sezonul cald este evidentia ta de frecven ta medie lunara si anuala azilelor cu diferite tempera t u r i caract e r i s t ice: nopti geroase (temper a t u r i minime< -10 °C); zile cu inghe t (tempera t u r i minime < 0 °C); zile de iarna (tempe ra t u r imaxime < 0 °C); zile de vara (tempe ra t u r i maxime > 25 °C); zile tropicale(temper a t u r i maxime > 30°C); nopti tropicale (tempera t u r i minime > 20 °C) (tab.7) si mai ales a consecu tivita tii acesto r a .Statii meteorologice IX X XI XII I II III IV IV V VI VII VIII IX X XI

Nopti geroase (temp. minime<-10° C) Zile de vara (temp. maxime>250 C)

Tulcea 0.2 1.4 4.7 2.4 0.5 0.8 7.9 18.2 24.3 24.0 11.5 1.4 0.1Jurilovca 0.2 4.1 2.0 0.4 0.3 3.9 14.2 24.8 23.0 8.3 0.5 0.1

Gorgova 0.1 1.2 4.4 2.2 0.3 0.5 5.6 17.4 24.6 22.3 10.0 0.6

Sf. Gheorghe 0.6 3.4 1.6 0.3 0.1 1.8 11.5 21.8 21.4 5.4 0.2

Zile cu inghet (temp. minime<0° C) Zile tropicale (temp. maxime>30° C)Tulcea 0.1 2.1 8.3 18.4 23.8 19.0 11.6 0.6 0.4 4.1 8.1 7.5 1.6

Jurilovca 0.8 7.2 17.6 23.8 18.7 11.6 0.6 0.1 2.0 5.2 5.1 0.3

Gorgova 0.1 1.2 8.6 18.4 24.3 19.2 10.8 0.3 0.2 2.6 5.5 5.1 0.4

Sf. Gheorghe 0.0 1.1 6.3 15.9 21.7 17.4 9.5 0.4 0.7 2.6 1.9 0.2

Zile de iarna (temp. maxime<0° C) Nopti tropicale (temp. minime>20° C)

Tulcea 0.4 4.1 8.8 5.3 1.3 0.9 3.0 1.9 0.2

Jurilovca 0.3 3.0 7.3 4.7 1.3 1.4 4.5 4.1 0.2

Gorgova 0.4 3.6 8.3 5.4 1.5 2.3 5.2 2.2Sf. Gheorghe 0.2 2.0 5.8 4.3 1.2 1.3 4.1 3.1

158


Tab. 26. Frecven ta zilelor carac te r i s t ice din semes t r u l rece si semes t r u l cald al anului inR.B.D.D.

Trecere a temper a t u r i lor extreme zilnice prin praguri semnifica tive din punctde vedere climatic si frecventa zilelor cu astfel de tempera t u r i evidentiazaspecificul local, intregi t de influentele meteorologice exterioa r e spatiuluigeografic al R.B.D.D., indicand totoda ta ecar tul mediu si maxim de varia tie atemper a t u r i lor extrem e semnifica tive.

Si de aceas t a data se detase aza luna ianuarie pe intreag a suprafa ta analizatacu frecventa cea mai mare a zilelor carac t e r i s t ice semes t ru lui rece si luna iuliepent ru cele caract e r is tice semes t ru lui cald. In stransa corelatie cu tempera t u r aaerului se afla si tempera t u r a solului cu valori mai mari decat in spatiulmicroclima tic, dar care prezinta o import an t a deosebi t a in desfasu ra r e aciclurilor vegeta tive.

Fig.39. Canti ta t ile medii lunare (a) si semes t r iale (b) multianuale de precipita t ii inR.B.D.D. (1961- 2007)

Cantita t ile maxime de precipita t ii totaliza te in secvente temporale scur te (24,48 si 72 de ore) prezinta o distribu tie aleator ie , consti tuind elemen te de hazardclimatic cu repercusiuni majore asupra mediului (fig.52). Conditiile sinoptice sifizico- geografice specifice arealului studia t , imprima un regim hidric specific,dete rmina n d produce r e a celor mai contra s t a n t e valori ale acestuia.

159


Incalzirea solului si a aerului, intensa vara si la inceputul toamnei, declanseaza procese repetatede convectie termica foarte activa, care in conditiile unor patrunderi masive de aer umed aduse deciclonii retrograzi si de fronturile din sud si sud-vest, determina producerea de cantitati diurne deprecipitatii care depasesc de trei si chiar patru ori media lunara multianuala (ex. recordul maximabsolut de 530,6 mm/30.08.1924 la C.A. Rosetti) al caror efect mecanic poate provoca importantepagube.

Fig. 40. Canti ta t ea medie lunara a maximelor cazute in 24 de ore (a) si maximelediurne anuale(b) ale canti ta t ilor de precipita t ii in Rezerva tia Biosferei Delta Dunarii(1961...2007)

Regimul eolian contribuie prin parame t r ii sai (directie si viteza) la amestec ulmaselor de aer cu proprie t a t i termice si hidrice diferite , iar prin prezen tacalmului atmosfe ric (viteze = 0 m/s) la stagna r e a acesto ra pe dura t e variabile. Infunctie de viteza si frecventa sa, vantul par ticipa la impras t ie r e a semintelor ,sporilor etc., contribuind la extinde re a arealelor de dezvolta r e a speciilorvegetale ata t autohtone cat si alohtone.

In Rezerva t ia Biosferei Delta Dunarii analiza frecven te i anuale a vantului pedirectii, in tot timpul anului, evidentiaza ca predomina n t e directiile nord si nord-vest indelta fluviala, apoi nord, nord- vest si nord- est in cea marina si inComplexul lacus t ru Razim- Sinoie. Frecven ta medie anuala a calmului atmosfe ricvariaza intre 21 si 23 % din an in sectoare le vestice ale deltei fluviale (Tulcea siJurilovca), este in jur de 10% in cele centrale (Gorgova) si coboara sub 15% insectorul marin (Sf. Gheorghe si Gura Portitei). In cursul anului, in diferite luni,frecven ta vantului pe directii nu se deosebes t e prea mult de cea anuala.Schimba rile anotimpuale ale circula t iei general e a atmosfe rei nu dete rminaschimbar i esentiale in regimul local al frecventei vantului, acesta mentinand u- serelativ stabil (fig. 39).

160


Fig.41. Rozele frecvent ei si vitezei medii anuale ale vantului pe directii in R.B.D.D.

In regim lunar multianual viteza vantului indiferen t de direc tie oscileaza infunctie de dominan ta componen t e lo r circula tiei atmosfe rice prezen ta n d cele maimari valori in intervalul ianua rie- aprilie si cele mai mici in intervalul iulie-octombrie (fig. 40).

Fig. 42. Viteza medie lunara a vantului (m/s) indiferen t de direc tie in R.B.D.D. (1961...2007)

Delta Dunarii se situeaza pe primele locuri din Romania in ceea ce privestefrecven ta si intensi ta te a vitezelor energe t ice , cu o pondere a relativa si cumulat aa vitezei vantului pe pragu ri semnifica tive esentiala in valorificarea poten tialuluienerge t ic al regiunii (tab. 25). Se observa faptul ca la statia meteorologicaJurilovca si in arealul limitrof aces teia frecventa vantului tare (> 16 m/s) detine opondere insemna t a compar a t iv cu toate celelalte statii localiza te in spatiulcontinen t a l al Deltei Dunarii.

ScaraStatia meteorologica

% 0-1 m/s 2-5 m/s 6-10 m/s 11-15 m/s 16-20 m/svant slab vant cu viteze energetice tare

Tulcea relativa 40.9 35.6 19.3 3.2 1.0cumulata 40.9 76.5 95.8 99.0 100.0

Jurilovca relativa 27.0 40.8 26.0 4.3 2.0cumulata 27.0 67.8 93.7 98.0 100.0

Gorgova relativa 41.4 43.1 14.6 0.6 0.2cumulata 41.4 84.6 99.2 99.8 100.0

Sf. Gheorghe relativa 31.8 40.1 23.2 3.1 1.7cumulata 31.8 71.9 95.1 98.2 100.0

Tab. 27 Pondere a relativa (%) si cumula ta (numar de cazuri) a vitezei vantului pepraguri semnificative in R.B.D.D

In ultimele decenii s-a putut remarc a o accentua r e a variabili ta tii climatice cudiferen tie r i regionale semnifica t ive atat la nivel global (plane ta r ) cat si regionalsi local. Totodata , si semnalele de schimba ri climatice manifes ta t e prin cres te r e atemper a t u r i i aerului, descres t e r e a cantita tilor de precipita t ii si cres te r e aintensi ta t ii si frecventei fenomenelo r climatice extreme (ploi torentiale, valuri decaldura , extindere a fenomenelo r de secet a si aridita te , furtuni cu grindina etc.)imprima diferen tie ri regionale ce difera de la scara planet a r a la cea a Romaniei,unde, cele mai afecta t e regiuni se gasesc in sud si sud- est.”

9.1.5 . IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SISTEMELOR

161


NATURALE SI ANTROPICE DIN ZONA DE STUDIU

Concluzionand rezulta t ele cercet r ilor din mate rialele bibliografice de mai sus,putem afirma ca pentru zona studia ta , situat a pe teritoriul R.B.D.D., nu existaactual referiri la existent a schimbarilor climatice, cel mult poate prezen t a unorvariabilita ti climatice de ordin genera l.

Realizare proiectelor propus e , avand in vedere scara de marime fata deteritoriul R.B.D.D., nu poate influenta regimul climatic astfel incat sa duca laproduce re a schimba rilor climatice.

162


163


Fig.43. Variatia anuala a temper a t u r i i medii a aerului (a), canti t a t ilor medii deprecipita t ii (b) si a vitezei vantului indiferen t de directie (c) (1961...2007)

GLOSAR DE TERMENI(Extras din Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

„Ele m e n t mete or o l o g i c - variabila sau fenomen atmosfe ric ce caract e r izeazastarea timpului intr- un anumit areal si la intr- un anumit interval tempora r (ex.temper a t u r a aerului, presiunea atmosfe r ica, vantul, umidita t ea , orajul, ploaiasau ceata).Eveni m e n t climat i c extre m - cea mai mare si cea mai mica valoare aparam e t r ilor climatici inregis t r a t i intr- un interval de timp dete rmina t ;Feno m e n climat i c / m e t e o r o l o g i c pericu l o s - stari atmosfe rice stabilecarac te r i s t ice unui anumit context gene tic (ex. ploi torentiale , valuri de caldura ,seceta si aridita t ea , furtuni cu grindina etc.) care, in anumite conditii, poatecapata carac t e r de hazard/ risc;Hazard - evenimen t potential dauna to r , genera t de fenomene natur ale sau deactivita ti umane care pot sa determine pierde ri de vieti omenes t i , ranirea unorpersoan e, pertu rb a r e a activita tilor sociale si economice sau degrad a r e a mediului(Balteanu si Serban, 2005; Balteanu si Costache , 2006).Norm a climat o l o g i c a sau perioad a stand ard climat o l o g i c a - media oricaruiparam e t r u al element elo r meteorologice calcula ta pe o perioada de 30 ani (1961-1990) care se suprapun e unui orizont temporal cu o activitate umana intensa(Stehr si von Storch, 2009 citati in Busuioc et al., 2010a);Param e tr u climat i c - variabila statis tica a oricarui elemen t meteorologiccalculat la o scara temporala climatica de cel putin 30 de ani pentru a defini ocarac te r i s t ica spatiala a acestuia (ex: media, maxima, minima etc.);Risc - probabili ta t ea de produce r e a unor consecin te dauna toa r e sau pierderileposibile (decese, persoane ranite , pierderi de proprie t a t i , pagube aduseactivita tilor economice si distruge ri ale mediului) care rezulta din interac t iune adintre hazardele natur ale sau antropice si conditiile de vulnerabili ta t e saucapacita t e a de adapta r e dintr- un anumit teritoriu. Asadar , riscul este in functiede dimensiunes hazardului (cutre m u r e , aluneca ri , inunda tii etc.) si de gradul devulnerabilita te /cap aci ta t e de adapta r e a societa t ii (Sandu, Balteanu, 2005).Schi m b ar e climat i c a - schimbar e semnifica tiva statis tic inregis t r a t a in evolutiavalorilor medii ale unui elemen t meteorologic (in special temper a t u r a sicanti ta t e a de precipita tii) care persist a o perioada mai lunga de timp. Aceastapoate avea efecte impor tan t e pe plan economic, social sau asupra mediuluiinconjura to r (*** 2007c);Variabil i ta t e climat i c a - 1. schimbar ile in timp descrise prin diferen te lesesizabile in calculele statis tice pe termen lung ale elemen t elo r meteorologice;2. abate r i pozitive si nega tive in rapor t cu o stare normala a vremii pe o perioadasuficient de lunga de observa t ii (media multianuala) si reprezen t a t iva din punctde vedere climatologic;

164


Vulnerabi l i t a t e - gradul de expune re al omului, bunurilor sale si a mediului fatade diferite hazarde . Vulnerabili ta t ea cuprinde mai multe conditii si procesecorela t e cu factorii fizici, sociali, economici si de mediu care marescsuscep tibilita te a comuni ta t ii fata de impactul hazardelor (Balteanu si Serban,2005; Balteanu si Costache, 2006).”

10. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCESI COMPEN SA , CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARIIPLANULUI SAU PROGRAMULUI

S e p r op un u r ma t oa r e le m a su r i p e n t r u a p r e ve ni, r ed uce sicom pe n sa o r ice ef e ct ad ve r s as up r a me d iul u i al imp lem en t a r ii p la n ul u is au p r og r amu lu i:

- r e sp ect a r e a in t o t a litate a ce r in t e lor de p r o t ectie a med iu lui sisanat a tii p op u la t ie i in zona d e im plem e nt a r e PUZ;

- ob t in e r ea tu t u r o r a ct e lor de r e g le me n t a r e n eces a r e ;- a leg e r ea ce lor ma i b u ne s o lu tii t eh ni ce e xis t ente (in c lu siv s u r se d ee n e r gie alt e r n a t iva ); P e n t r u p r e ve n ir ea si r e du ce r e a p r ob a b ilit a tii dem a n ife s t a r e a h a za r du lu i in me d iu se vor lua

u r ma toa r elem a su r i:

• r e sp ecta r e a in s t r uc t iu n ilor d e m on t a j a instal a ti ilo r ;• r e sp ecta r e a p r og r a mel or d e r e vizii – in t r e ti n e r e ;• r e sp e ct a r ea d is t ant e lor d e s ig u r a n ta si a m a su r ilor s p eci a le p e linie

PS I; a s ig u r a r e a d ot a r ii co r e sp u n za t oa r e pe n t r u in t e r ve n t ie in caz d eaccid e nt e ;

• r e sp e ct a r ea r egle m e n t a r ilor in vig oa r e si a con d iti ilor imp u s ep r in t oate a c t e le de r egle men ta r e;

• in t r e tin e r ea in b una s t a r e a in st a latii lor au t om a t iza te d e con t r ol acen t r a le lor t e r m ice;• e lab or a r e a p la nul u i d e p r e ve n ir e si in t e r ve n t ie in ca z d e p olu a r eacc ide ntala e t c .

10 .1 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr as o lu lu i /s u b s o lu lu i

Luc r a r ile se vor e xe cu ta s t r ict in p e r imet r ul d e stinatco n st r u c t iilo r , p e n t r u d im inu a r ea impa c tu lu i fizic a su p r a

165


s olu lui/s ub solu lu i.

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i a s u pr a s o lu lu i p e p e rio a d ad es fa s ur a ri i lu c ra ri lo r d e c o n s tr u c t ie:

- se vor a me n a ja sp a tii d e de p ozit a r e a m a t e r ia lel o r p ul ve r ul e n t e (n isip,p r a f d e p ia t r a ), p e n t r u a se imp ie d ica a n t r e n a r e a lor d e van t pet e r en u r ile in veci n a t e;- se va achizitiona mate rial absorba n t , care sa poata fi utilizat incazul unor poluari acciden ta l e cu produse pet roliere ;- utilajele si mijloacele de transpo r t vor fi inchiriat e de la societa ti caresa aiba verificarile tehnice la zi;- pent ru colecta r e a deseu rilor menaje re se vor achizitiona europubele .

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i as upr a s o lu lu i p e p e rio a d afu n c t io n a ri i:- a m e n aj a r e a de platf or m e p ent r u col e c t a r ea sel e cti va a

des e u r ilor (PE T, s t icl a , h a r t ie , m en a je r) ;- p r e lua r ea de se u r ilo r r e zu lt ate d e p e am p las a m e nt cu p e r iod ic ita t e si

e vit a r ea de p ozit a r ii n e con t r ola t e a a cesto r a ;

10 .2 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr a a p ei d e s u p ra fa t a

P e n t r u e vit a r e a po lua r ii a pe lor , tit u la r u l p r oiect u lu i va lu a t oa tem as u r ile n ec e sa r e in t im p ul d e s fa su r a r ii luc r a r ilor si in ti m pulfu n ction a r ii ob iec t ivu lui.

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c t u lu i a s u p ra a p e lo r d e s up ra fa t ap e p e rio a d a d es fa s ur a ri i lu c ra ri lo r d e c o n s t ru c t ie :

- ma te r ial e le d e con st r u ctie nu vor fi d ep ozitate dec a t in in c intaa mp la sam en tu lu i, p e n t r u a se imp ie d ica o e ven tu a la a n t r en a r e a lor ina p e le din ju r, inclusin in zona faleza – golf a Marii Negre ;

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i as upr a a p e i d e s u p ra fa t a , p ep e rio a d a fu n c t ion a rii:- e xp loa t a r ea r a ti on a la a r es u r s e i d e a p a, fa r a d ep a s ir e a d e b it u lu im a xim de e xp loat a r e;- op ti m iza r e a co n s u mul u i de a p a (p r od uce r e a un e i ca n ti t a ti d e

a pa u za ta ca r e sa n u d e pas ea sca d eb it ul s t a t ie i d e e pu r a r e ) ;- asigu r a r e a m a s u r a r ii d e b it e lor a pel or u za t e ca r e in t r a in reteau a decanalizare ulterioar a ;

166


- a pe le pl u via le p ot fi col e ct a t e in t r-u n r eze r vor s i u t iliza t e u lt e r ior lair ig a r ea sp a tii lo r ve r zi, sp a la r e a si ig ie ni za r ea d r u mu r ilor de a cce s si as p a t iilor p ub lic e .

10 .3 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr a a p ei s ubt e ra n e

Im p a ct u l a su p r a a pei su b t e r ane este n e se mni fica ti v, d eo a r e ce n use e va cu e a za ape u za te de o r ice n a t u r a pe sol, su b s ol cu p os ibil it a t e asa a ju n ga in a p a s u b t e r a n a.

10 .4. M a s u ri d e d im in u a re a im p a c t u lu i as u p ra a tm o s fer e i

M as u ri d e d im inu are a im p a c t u lu i a s up ra a tm o s fere i p e p er io a d a d e s fa s u r a r i i

lu c r a r il o r d e c o n s t r u c t ie :

P olua r ea a t m os fe r ei va fi de t e r m ina t a in p r in c ipal de m a n e vr a r ea s i t r a n s po r t u l m a t e r ia le lo r de c on s t r u c t ie. E m is iile d e p r af va r ia za in m od s u b s t a n t ial de la o zi la a lt a, in fu n c t ie de op e r a t iile s p e c ific e, c on d it iile m e t eo r o log ice do m in a n te, m odu l d e t r a n s p o r t al m a t e r ia le lo r . P e pe r ioada s e ce t oa s a s e r e c om an d a u m e c t a r ea d r u m u r ilo r de a cc e s p e n t r u lim it a r ea an t r e na r ii p r a fu lu i in zon e le in ve c ina t e . De a s e m enea s e r e com a nda c on t r o lu l s t a r ii t eh n ic e a u t ila je lo r c a r e vor fi u t iliza t e la c on s t r u c t ia satului pescare sc , a lim en t a r e a a c e s to r a cu ca r b u r a n t i c a r e s a a iba un con t in u tr e d u s de s u lf s i r e s pe c t a r e a t e h no log ie i de con s t r u c t ie .

M as u ri d e d im inu a r e a im p a c t u lu i as u p ra a e r u lu i p e p e r io a d afu n c t io n ar i i sa tu l u i pes c a r e s c :

- Con s t r u c t iile p r op r iu -zis e in zona s u pu s a P U Z-u lui n u c on s t it u ie o s u r s a de p o lu a r e s e m n ific a t iva a a e r u lui, a va nd fu n c t iune t u r is t ic a .

- O s u r s a s e cu n da r a de im p u r ific a r e a a tm os fe r ei o con s t it u ie g a ze le de e s a pa m e nt de la a u tove h ic u le le c a r e vor c ir cu la in zon a. Ac e s te g a ze nu c on s t it u ie un pe r ic ol m a jo r d e im pu r ific a r e a a t m os fe r e i d in zona p en t r u c a a c e s t ea nu fu n c t ion e a za c on t in uu s i s u nt lim it a t e s i de nu m a r ul loc u r ilor de c a za r e .

10 .5. M a s u ri d e d im in u are a im p a c t u lu i as u p ra b iod ive rs i t a t i i:

167


Acti vit a t e a ca r e se va d e s fa su r a aici va fi u na t u r istic a , ca r e c r e d e m ca se inca d r e a za in un ul din ob iec t ive le Adm in ist r a ti e i Re ze r vati e i Biosf e r ei Delta Du n a r ii : «g a si r ea m od u lui de folos ir e a r es u r s e lo r na t u r ale s p r e bu n asta r e a p opu lati e i, fa r a d eg r a d a r e a me d iul u iin conju r ato r » .

M a s u ri d e re du c e re a im p a c tu lu i d ire ct p e t e rm e n s c u rt :

Pentru impactul direc t pe termen scur t se recoman d a ca activita tilede amenaja r e si const ruc t ie sa se efectueze intr- un mod controla t siplanificat tinand cont de urmatoa r e l e aspect e :

1. perioada in care se efectue aza , inclusiv perioada din zi: din acestpunct de vedere , lucra rile se vor efectua in afara perioadelor de cuibari t sicres te r e a puilor pentru pasar ile identifica te in zona de studiu, respec t ivperioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optima pent ru desfasur a r e alucrar ilor nu trebuie sa depase as ca intervalul orar 09:00 – 17:00, pent ru aevita suprapu n e r e a cu perioadele foar te active din zi pentru speciile depasari identificat e;

2. etapizar e a lucra rilor: pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie , serecoma nd a ca lucrar ile sa se efectueze etapizat , astfel incat sa eviteefectua re a a doua sau mai multe lucra ri cu carac t e r diferit in acelasi timp,pent ru prevenire a cumularii mai multor surse genera toa r e de zgomot;

3. gestionar e a mate rialelor / utilajelor: pe amplasa m e n t se vordesemn a si amenaja locuri dedicate pentru depozita r ea mate rialelor si autilajelor, dotate cu mate rial absorba n t e in cazul unor scurge r i acciden ta lede combus tibil, ulei;

4. calitatea mate r ialelor: se recoma nd a ca mate rialele utilizate inprocesul de const ruc t ie sa poata fi reciclate sau refolosite , astfel, lamomentul dezafecta r i i ( daca proprie t a r i i vor decide dezafect a r e aconst ruc t iilor), cantit a t e a de deseu ri care nu pot fi reint rodus e in circui t fieprin reciclare sau refolosire , sa fie minim. De asemene a , pentru acelemater iale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expira r ea dura t eide viata, se recoman d a achizitiona re a de produse superior calitativ, careau o dura ta de viata superioar a , contribuind de aseme n e a la genera r e aminima de deseuri nereciclabile;

5. calitatea lucra rilor: lucra r ile efectua t e trebuie sa aiba ca rezulta tincadra r e a complexului in peisajul inconjura to r , in conformit a t e cu regulilede urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunarii, dar nu se vor rest ran g eneapa ra t doar la acestea . De aseme ne a , lucra rile trebuie sa fie de ocalitate minima impusa astfel incat sa garan t ez e prevenirea unor repara t iisau interven tii neplanificat e care pot genera un efect nega tiv pringenera r e a de deseu ri, zgomot al lucra rilor etc.;

6. planificarea lucra rilor: pentru activita tile de const ruc t ie si amenaja r etrebuie elabora t un plan HSEQ (Health, Safety, Environm en t and Quality)

168


care sa contina aspec t legate de planificarea si etapizar ea lucra rilor,menten a n t a utilajelor, instrui rea personalului, gestiona re a deseurilor,toate aceste aspect putand exerci ta un efect negativ asupra mediuluidaca nu sunt gestiona te corect ;

7. dezafect a r e a - este putin probabil a se realiza: tinand cont despecificul lucra rilor pentru dezafecta r e , similar cu cele de const ruc t ie , seva tine cont de aspec t ele mai sus mentiona te , iar dupa inlatur a r e a tuturo rconst ruc t iilor se va efectua refacere a subs t r a t u lui de pe amplasa m e n t .

Referitor la flora , intruca t pe amplasa m e n t si in vecinata t e a acestuianu exista specii de plante si habita t e de interes comuni ta r si nu au fostidentifica te nici un impact nega tiv asupra acestor a , masurile de reduce re aimpactului nu sunt necesa r e a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip dehabita t de interes comuni ta r prezen t in sit, totusi recoman d a m efectua re aunui plan de manage m e n t al deseu rilor si al apelor uzate produse de casede vacanta , pensiuni, campingu ri . Este de asemen e a extrem de impor tan t aigienizare a periodica a zonei, prin indepar t a r e a deseurilor lasate de turistiiocazionali.

Masuri de reduc er e a impac t u l u i indire c t pe term e n scurt

Pentru impactul indirec t pe termen scurt , se recomand a ca toatetranspo r t u r ile necesa r e pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie sa fiegestiona t e cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor,acest aspect fiind de aseme ne a parte integra n t a din planul HSEQ elabora t .In acest sens, se recoma nd a ca mate r ialele , echipam e n t e le si utilajelenecesa r e sa fie astfel combina t e incat sa se asigure transpo r t ul lor cu unminim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzi ta t e .

Masuri de reduc er e a impac t u l u i direct pe term e n medi u si lung

In ceea ce priveste activitatile de cazare , se recoman d a interzice re aunor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioar e , tinand cont caspecificul zonei impune activita ti turistice de tip ecoturism, unde turistiise pot odihni si pot admira frumuse tile naturii, inclusiv cantecelepasarilor din zona. Pentru turistii care vor fi cazati, trebuie sa se asigureinformare a precisa referi tor la calitatea zonei natu ra le in care se afla(descrie re a deltei, a originii acesteia), recoma nd a r i le in ceea ce privesteconduita lor, res t rictiile in ceea ce priveste zgomotul, deranja r e abiodiversi ta t ii, colecta r e a de specii proteja te , prohibitia la pescuit sivanatoa r e , etc., astfel incat acestia sa aiba o condui ta in perfect acord cumediul inconjura to r . Acestia trebuie sa aiba acces la un set minim deinformatii care sa le prezinte riscurile de distruge r e a zonei ca urmare aunui turism dezorganiza t . De asemen e a , se recoman d a introduce r e a unorpachete de servicii care sa contina si o cotiza tie modica pent ru

169


organiza t iile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigura r e aunor fonduri pentru studiul si proteja re a efectiva a Deltei Dunarii. Infiecare camera , precum si fiecare loc public, trebuie sa existe informatiireferi toa r e la necesi ta t e a economisi rii apei/ene rgiei elect rice , precum sibune practici care ajuta acestui scop, minimizand astfel cantita t e a apeloruzate genera t e ca urmare a activita tilor hoteliere , reduce r e a emisiilor decarbon. De asemene a , se recoma nd a dotare a grupurilor sanita re cuinstala tii cu debit redus de apa, sau cu senzor , pent ru asigura r e aaceluiasi scop de economisire a resurs elor de apa. In plus fata de acestemasuri, orice alte mate r iale de informa re sau dotari care sa ajutecomplexul in minimizare a consum ului de resurse si reduce re a ampren t e ide carbon sunt recoma nd a t e .

Masuri de reduc er e a impac t u l u i indire c t pe term e n mediu si lung

Ca si in cazul impactului direc t pe termen mediu si lung, impactulindirec t pe terme n mediu si lung este dete rmina t de aceleasi categorii deactivita ti, reprezen t a t e de activita tile de agrem e n t si plimbare a turistilorin diferite zone din delta, pe canalu ri , lacuri etc. Aceasta categorie deactivita ti, prin mobilita tea spori ta pe care o asigura , poate afectabiodiversi ta t e a zonelor straba tu t e daca nu se respect a un set minim derecoma nd a r i . Astfel, aces te plimbari se vor efectua cu grupu ri rest r ans e ,astfel incat nivelul zgomotului produs de grup sa fie cat mai mic, iarcapacita t e a motoarelor de pe ambarca t iuni de asemene a sa fie cat maimica, pentru limitare a zgomotului. De aseme ne a , se vor respec t a custricte t e rest rictiile de viteza impuse, precum si rest rictiile legate deanumite zone proteja te . In perioada de cuibari t a pasar ilor, care estereprezen t a t a in mare de perioada 15 mai – 15 iulie, nu se vortranzi ta zonele tradi tionale de cuibari t si coloniile pasar ilor, pent ru aproteja cuibari tul acesto r a . Inainte de orice plimbare , se va asigurainstrui rea turis tilor cu privire la regulile minime ce trebuie respec t a t e pedura t a cursei, precum si riscul nerespec t a r i i aces to r prevede ri care potduce la sanctiona re a turistului care nu se conforme az a, iar dovezi aleacestor instrui ri trebuie past ra t e de catre beneficia r. Regulile minimeimpuse turistilor trebuie sa contina obligatii ale acesto ra in ceea cepriveste past ra r e a linistii, evitarea zgomotului de orice natu ra , interzice r e acolecta r ii oricaro r specii de plante sau animale, interzice re a arunca r iioricaro r deseu ri sau alte mate riale direc t in mediu. Pentru turistii caredoresc sa inoate in apele din delta , complexul trebuie sa asigure optiune aachizitiona rii de lotiuni de protec tie solara biodegra d a bile , explicandu- le inacelasi timp impor tan t a aces tui lucru. In plus, aceste activita ti de plimbare

170


a turis tilor trebuie sa tina cont si de alte activitati similare pres ta t e in zonaastfel incat sa nu creeze aglomera r i de turis ti in acelasi perimet ru , avandprevazu te in acest sens rute alterna t ive care sa evite aglomera re agrupurilor pe acelasi traseu . Nu in ultimul rand, aceste activita ti nu trebuiesa se efectueze in zone proteja te sau limitate accesului public, iar turistilornu li se va permite debarca r e a in astfel de zone.

Toate aceste masuri de reduce r e a impactului se vor aplica etapizat ,conform activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu silung, fiind necesa r a implemen ta r e a lor pe toata dura t a de activita te acaselor de vacanta , pensiunilor, campingu r ilor.

Responsabil pent ru aplicarea acesto r masuri de reduce re aimpactului este beneficiarul prezen tului rapor t , care trebuie sa asigureresurse le necesa r e implemen t a r ii lor corespunz a toa r e .

Ca urmare a implemen t a r ii unor masuri precum amenaja r e apeisagis t ica prin planta re a unor specii autohtone , pe langa minimizare aimpactului asociat activitatilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu silung un usor impact pozitiv, odata prin incadra r e a foarte buna in zona acaselor de vacanta , pensiunilor, campingu r ilor, cat si prin asigura r e a unornoi locuri de hranire si cuibari t pent ru speciile din zona, contribuind astfella cres te r e a calitatii biodiversi t a t ii din zona.

Masuri de reduc er e a impac t u l u i asupra habita t e l or si spec i i l or de plant e si fauna proteja t e:

Habita t e relic tar e de interes comuni ta r

Pentru reduce r e a impactului in timpul const ruc t iei ,recoma nd a m:

o pe cat posibil se vor mentine unele elemente ale habita t elo rnatur ale din prezen t (indeosebi arborii si arbus t ii)

o se va aplica intocmai conserva re a zonei umede propuse incadrul zonarii PUZ, respec t iv a ZR3 – zona verde proteja ta (cca. 3 ha)

o depozita r e a mate r ialului sapat si organizar e a de santier vaevita mlastinile, canalele si alte zone de habita t natur al incluse in ZR3

o se vor respec t a toate conditiile de protec tia mediului impusede autori t a t i

..............................................................................................................

Never t eb r a t e

n faza de const ruc t ie vor fi poten tiale efecte negativeȊtempora r e asupra never teb r a t e lo r , compara t iv cu faza de opera r e ,propuna n d u- se:

171


o toate masurile anter ioa r e propuse pentru habita t e...............................................................................................................

....

Amfibieni si reptile

Pentru cele doua specii de amfibieni intalni te pe amplasa m e n tse propun:

o mentine r e a pe cat posibil a zonelor umede de tipul baltilorneperm a n e n t e si mai ales a celor perman e n t e (aplicarea intocmai aprevede r ilor zonarii PUZ – ZR3)

o nu se vor amplasa organizar i de santier sau depozite demater iale pe zonele umede existen t e din cadrul ZR3

............................................................................................................................

Pasari Ca masura genera la de diminuar e a impactului in cazul speciilor de

pasari se recoman d a ca lucrar ile de const ruc t ii sa nu se desfasoar e inperioada de cuibari re a pasar ilor si cres te r e a puilor (mai - augus t) pentrua nu surprinde eventualele pasar i care si-au stabilit teritoriul de cuibari t inzona planului, lucrarile putandu- se derula pe perioada migra tiei deprimavar a , toamna dar si in timpul iernii, in masura in care acest lucru sepoate realiza.

Pentru minimizare a efectelor asupra pasar ilor de interescomunita r , se propune:

o pent ru evitarea sau minimizarea deranjului, lucra rile se vorexecuta pe o perioada de timp cat mai scur ta , respec t iv pe perioadastabilita in memoriul tehnic

o se va mentine o fasie de teren cu habita t ele actuale de pemalurile canalului principal, unde cuibare s t e Falco vesper tinus (inclusa inZR3)

o nu va fi afecta t a zona de cuibari re a speciei Ixobrychusminutus

Mamifer e

Se propun urm toare le m suri în cazul mamifere lor:ă ăo pent ru evitarea sau minimizarea deranjului, lucr rile se vor executa pe oă

perioad de timp cât mai scurt , respec t iv pe perioada stabilit înă ă ămemoriul tehnic

172


o se va men ine habita tul de paji te cu flor spontan existent în par teaț ș ă ăsuperioar a terasei , la limita cu PUZ, în vederea conserv rii popula t ieiă ăspeciei Sper m ophilus citellus din vecinata t e a PUZ1.

o Imobilele const rui te vor fi dota te cu ad postu r i artificiale pent ru lilieci. ăLa faza PUZ se pot oferi doar masuri genera le . Masuri de reduce r e a

impactului punctuale , vor fi descrise in studiile de evaluare a impactului pentruproiect.

Reco m a n d a r i

Avand in vedere faptul ca atat impact u l asupra spec i i l or sihabita t e l or de intere s comu n i t ar cat si cel asupra ariilor natura l eproteja t e de intere s com u n i t ar , est e nes e m n i f i c a t iv , reco m a n d a mautori ta t i i de mediu eliberar e a avizului Natura 200 0 / avizulu i demedi u pentru aces t PUZ.

Conform OUG 57/2007 cu toate modificarile ulterioar e , pent ruspeciile de plante si animale salbatice teres t r e , acvatice si subte r a n e , cuexceptia speciilor de pasari , inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A(specii de interes comunita r) si 4 B (specii de interes national), precum siconform Listei Rosii Nationale pent ru speciile care traiesc ata t in ariilenatur ale proteja t e , cat si in afara lor, sunt interzise:

orice forma de recolta r e , captu ra r e , ucidere , distruge r e sauvatama r e a exempla r elo r aflate in mediul lor natur al , in oricaredintre stadiile ciclului lor biologic;

pertu rb a r e a intentiona t a in cursul perioadei de reproduce r e , decres te r e , de hiberna r e si de migra t ie;

dete rior a r e a , distruge r e a si/sau culege re a intentiona t a a cuiburilorsi/sau a oualelor din natur a ;

dete rior a r e a si/sau distruge r e a locurilor de reproduc e r e ori deodihna;

este interzisa depozita r e necont rola t a a deseurilor menaje re si dinactivita tile specifice;

este obligato rie amenaja r e a unui loc special pent ru depozita re adeseu rilor si asigura r e a transpor tu lui acesto r a cat mai repede pentrua nu constitui un pericol pent ru pasarile din zona.Pentru toate speciile de pasar i sunt interzise:

ucidere a sau captu ra r e a intentiona ta , indiferen t de metoda utilizata; dete rior a r e a , distruge r e a si/sau culegere a intentiona t a a cuiburilor si/sau a

oualelor din natu ra ; culegere a oualelor din natur a si past r a r e a acestor a , chiar daca sunt goale;

173


pertu rb a r e a intentiona t a , in special in cursul perioadei de reproduce r e , decres te r e si de migra t ie;

detiner e a exemplar e lor din speciile pentru care sunt interzise vanare a sicaptu ra r e a ;

comercializa re a , detinere a si/sau transpo r tu l in scopul comercializariiacestor a in stare vie ori moar t a sau a oricaror par ti ori produse proveni tede la aceste a , usor de identifica t.

Avand in vedere ca in ceea ce priveste speciile de interes comunita revidentia t e in zona ce face obiectul prezen tului PUZ, acestea se regas es cin numar redus atat ca specii cat si ca efective, in rapor t cu popula tiile cese regasesc in Situl Natu ra 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si ComplexulRazim- Sinoe si tinand cont de toate argume n t e l e prezen t a t e in cadrulprezen tului studiu se apreciaza ca nu sunt necesa r e masuri de diminua re aimpactului pent ru fiecare specie in par te sau pent ru anumite specii, ci serecoma nd a urmatoa r e l e masuri, valabile pent ru toate speciile de intere scomunita r din zona de studiu, astfel:

nu se vor executa lucra ri de const ruc t ii in perioada 15 mai - 15 iulie; in perioadele in care este permisa executa r e a lucra rilor, aceste a se vor

efectua intre orele 9-17, pentru a evita suprapu n e r e a cu perioadele foarteactive din zi pent ru pasari;

in perioada executa r ii lucra r ilor de const ruc t t i i se va evita realizarea maimultor lucraa r i in acelasii loc, in acelassi timp;

organiza r ea lucra r ilor se va face astfel incat sa se asigure un numar minimde transpo r tu r i , iar viteza de deplasa r e in aces te zone sa fie caat mairedusa;

respec t a r e a legislatiei in domeniul gestiona rii apelor uzate si deseurilorastfel incat sa nu fie afecta t e suprafe t e din interiorul ariilor natur aleproteja t e;

respec t a r e a si limitarea nivelului de inaltime al cladirilor pent ru a nuobtura traseele popula t iilor locale de pasar i;

la urmatoa r e a etapa de proiect a r e se recoma nd a sa se aiba in vedereefectua re a unor analize ale calitatii aerului in zona viitorului obiectiv, caresa evidentieze valorile actuale cel putin pentru indicator ii: NH3 si H2S,aceste valori urmand sa se constituie ca si indicato ri de referin ta fata decare sa se rapor t eze toate analizele ulterioar e ce se vor efectua in zonaamplasa m e n t u lui si astfel sa se poata aprecia si influenta pe caredesfasura r e a activita tii o poate avea in timp, asupra calitatii factorilor demediu, in zona obiectivului si indirec t asupra ariei natura le proteja te .

In afara acesto r metode de reduce re enumer a t e nu se impuneimpleme n ta r e a altora suplimenta r e deoarece , prin par ticula r i t a t i le sale,zona ce face obiectul prevede r ilor PUZ, desi este inclusa total in situlNatura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe este

174


localizata la margine a sitului SPA, in extremit a t e a sudica a aces tuia , intr- ozona care nu este foarte produc tiva din punct de vedere ata t al speciilor depasari prezen te , precum si al efectivelor acesto r a .

Masurile care se preconizeaza sa fie luate in conform prevede r ilorPUZ ne determina sa considera m ca factorii de mediu vor fi potentialafecta t i intr- o masura destul de mica astfel incat impactul sa nu aiba uncarac te r semnifica tiv.

In ceea ce priveste masurile de reduce re a impactului, specificefiecarui timp de impact identifica t si descris in capitolul ante r ior , aceste asunt individualiza t e pentru fiecare tip de impact in vedere a uneiaplicabili ta ti optime.

Astfel, pentru impactul direc t pe terme n scurt se recoma nd a caactivita tile de const ruc t ii necesa r e pent ru impleme nt a r e a prevede r ilorPUZ sa se efectueze intr- un mod controla t si planifica t tinand cont deurmatoa r e l e aspec t e:

o etapizar e a lucra rilor: pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie , serecoma nd a ca lucrar ile sa se efectueze etapizat , astfel incat sa eviteefectua re a a doua sau mai multe lucra ri cu carac t e r diferit in acelasitimp, pent ru prevenirea cumularii mai multor surse genera toa r e dezgomot;

o gestiona re a mate rialelor/u t ilajelor: pe amplasa m e n t se vor desemn asi amenaja locuri dedica te pentru depozita r e a mate r ialelor si autilajelor, dotate cu mate rial adecva te de interven tie , in cazulproduce rii unor scurge ri acciden ta le de combus tibil, ulei etc.;

o calitate a mate rialelor: se recoma nd a ca mate r ialele utilizate inprocesul de const ruc t ie sa poata fi reciclate sau refolosite , astfel, lamomentul finalizarii lucra rilor, cantita t e a de deseuri care nu pot fireint rodus e in circuit fie prin reciclare sau refolosire , sa fie minima.De asemen e a , pentru acele mate r iale care nu pot fi reciclate saurefolosite odata cu expira re a dura tei de viata, se recoma nd aachizitiona re a de produse superioar e calita tiv, care au o dura t a deviata mare, contribuind de asemen e a la genera r e a minima de deseu rinereciclabile;

o calitate a lucra rilor: lucra r ile efectua t e trebuie sa aiba ca rezulta tincadra r e a obiectivului in peisajul inconjura to r , in conformita t e curegulile de urbanism impuse, dar nu se vor rest rang e neapa ra t doarla aces tea . De asemen e a , lucra rile trebuie sa fie de o calitate minimaimpusa astfel incat sa garan teze prevenire a unor repara t ii sauinterven t ii neplanifica te care pot genera un efect negativ pringenera r e a de deseu ri, zgomot al lucra rilor etc.;

o planificarea lucra rilor: pentru activita tile de const ruc t ie si amenaja r etrebuie elabora t un plan HSEQ (Health, Safety, Environm en t andQuality) care sa contina aspect e legate de planificarea si etapizar e alucrar ilor, mentena n t a utilajelor, instrui rea personalului, gestiona re a

175


deseu rilor, toate aceste aspect e putand exerci ta un efect negativasupra mediului daca nu sunt gestiona t e corect .

Masuri de dimin u ar e a impac t u l u i produ s de zgo m o t sivibrati i:

Masuri de diminua re a impactului zgomotului si vibratiilor peperioada desfasur a r ii lucrarilor de const rui re :

- desfasura r e a lucra rilor strict pe amplasa m e n t u l supus planuluiva dete rmina o limitare a zgomotelor produs e de trafic in zona;

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspec tia tehnicala zi;

- se va respec t a progra m ul de lucru pe timpul zilei .

Masuri de diminua re a impactului zgomotului si vibratiilor peperioada functiona rii caselor de vacanta , pensiunilor, campingu r ilor :

- se interzice amplasa r e a unor statii de amplificare in exteriorulcladirilor.

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LASELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A

MODULUI IN CARE S- A EFECTUAT EVALUAREA ,INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT

DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW- HOW )INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR

CERUTE

1 1 .1 . Int ro d u c e re

Dir ecti va SE A ( Dir ec t iva Pa r la me nt u lu i Eu r op ean si a Con s iliul u i20 0 1 /42 /EC d in 2 7.0 6 .2 0 01 p r ivind Eva lua r ea im p a ct u lu i a n u m it or P lanu r i siP r og r am e as up r a me d iu lu i ) a fos t t r a n sp u sa in legis la tia r om a n e a s ca p r inH G n r . 1 0 76 /2 004 p r ivind s t a b ilir ea p r oced u r ii d e r e a liza r e a e va lu a r ii deme diu pent r u p lan u r i si p r og r am e . La a r t .16 , alin (1) se me ntion e a za ca : “t it ul a r ul pl a n u lui /p r og r amu lu i p r oie ct e a za a lt e r nati ve p osi b ile , lu a n d incon sid e r a r e obi e cti vele si a r ia g eo g r af ica a p la n ul u i s au p r og r a mu lu i (…) “. P e n t r u r e ali za r ea P lanul u i Ur b an is t ic Zon al “ Lotizare sat de vacanta cuspecific pescaresc – 3” – extravilan localitatea Corbu, judetul Constanta ”, s -aua vu t in ve d e r e a lt e r n a ti ve /sol u tii si va r ia n t e p en t r u a im b ina ob ie ct ive leb e n e fici a r ilor si ce r in t ele r e gula m e n t u lu i de u r b a n ism, ale p r e ve de r ilo r

176


le g a le pe lin ie de m e d iu, a le p r e ve de r ilor leg a le r e fe r itoa r e la s an a tat e ap u b lica . In ca d r ul p r oce sului de r ea liza r e a PUZ-ul u i, s -a u a n a liza talt e r n a t ive du pa cu m u r m e a za:

11.2 . Preze n t ar e a alternat ive l or

“Alternat iva 0” , reprezen t a t a de alegere a neimplem e n t a r i iplanului, este solutia prin care cadrul natur al de pe amplasa m e n t , ramaneneinfluent a t . In contextul socio- economic actual, aceas ta solutie nu arconduce la limitarea turismului si influente lo r nega tive asupra factorilorde mediu (turism necont rola t , gestionar e defectuoas a a deseu rilor,per tu rb a r e a habita t elor , etc). Aceasta solutie nu confera avantajesemnifica tive privind conserva r e a biodiversi t a t i i deoarec e regene r a r e abiodiversi ta t ii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iarrezulta te le sconta t e ar putea fi din nou afecta t e de factorul ant ropic.

Turismul necont rola t , prezen t in aceas t a zona pe parcur sulsezonului estival ar prolifera mai mult, impreun a cu toate efectele salenega tive: per tu rb a r e a mediului natu ral(a speciilor si habita te lo r) ,depozita t e a necont rola ta de deseuri, campar e a necont rola t a , utilizareafocului in aer liber, poluare fonica (asculta r e muzica la volum ridica t) etc.

In ceea ce priveste obiectivele declara t e ale principiului dezvolta riidurabile , aceas t a solutie nu corespun d e tendint elor de dezvolta reeconomica si sociala din judetul Constan t a .

“ Alternat iva 1“ - este solutia prezen t a t a prin PUZ, solutie ce imbina inmod armonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si element ul social. Solutia presupu n e amenaja r e aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tie turistica.

Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 3, presupu n eutilizarea spatiului astfel incat const ruc t iile sa nu se constituie ca unansam blu compac t , ci ca unul aerisit ce permite perspec t ive completeasupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu,factorul economic si cel social.

Se preconizeaza realizarea a 132 de loturi, dispuse dupa conformat iaterenului (vezi figura de mai jos) pentru a reduce lucra rile de nivelare si astfel anu mari impactul aspra habita t e lor .

177


Figura 44 Dispune re a loturilor si a tramei stradale in alterna t iva1 a PUZ3

Solutii tehnice si tehnologice alterna t ive: Nu este cazul. Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legarea la reteau a deapa a localita tii. Solutii privind evacua re a apelor uzate: se considera doua statii de pompar eape uzate (cate una pent ru fiecare) zona de loturi. SP1 avand un debit mai micrefuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteau a de canalizare a localita tii Corbu.Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si ocupa aproximativ 50 mpfiecare . Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton.- Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capacita t e adorita si care sa asigure neinfilt ra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iar acolounde nu este posibil, dupa finalizarea contruc t iei aces tor a covorul vegetal se vareface utilizand specii din habita t ele relicta re vecine.

Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canalizare menaje r arealizat conform prezen ta r ii tehnice de mai sus.

Pentru asigura r e a energiei termice ( caldura si apa calda): alimenta r e a

178


cu gaze natu ra le se va realiza din reteaua nou proiecta t a .Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- se

legislatia in vigoare , in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avandcomponen t e sub presiune – gen centrale termice cu agent termic lichid. Pe catposibil, se va opta catre utilizarea variant elo r tradi tionale – incalzire cu lemn defoc / peleti sau cu energie elect rica . Daca exista resurse , se pot instala pompede caldura , panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e a energieisolare, insa in regim individual. Este indica t sa se optez e pentru variant e l eecolo g i c e care sa mics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO2 in atmo s f er a .

Solutii privind energia elect rica: se va realiza prin bransa r e a la reteauanou proiect a t a . Configura t ia finala, sectiunile conduc toa r e lo r , punctul de derivare, se vorstabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a to a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studiat a . Proiectul ce va fi elabora t pentru alimenta r e a zonei va cuprinde si solutiatehnica pent ru asigura r e a iluminatului stradal public . Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect ric, la fazele ulterioa r e de proiecta r e . Solutie telefonia, cablul- interne t , date si tv: se vor executa in canaliza tieingropa ta . Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce lapractica r e a unui turism controla t si in concorda n t a cu principiile de conserva rea biodiversi t a t i i. Manage m e n t ul deseurilor si convietuirea in concorda n t a culimitele legale de poluare vor diminua si inlatur a actualele probleme cauza te deturismul necont rola t .

“ Alternat iva 2“ - este solutia prezen t a t a prin PUZ, solutie ce imbina inmod armonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si element ul social. Solutia presupu n e amenaja r e aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tie turistica.

Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 1, presupu n eutilizarea spatiului astfel incat const ruc t iile sa nu se constituie ca unansam blu compac t , ci ca unul aerisit ce permite perspec t ive completeasupra peisajului.

Se preconizeaza realizarea unui numar de 134 de loturi, insa cusacrificare a habita t elo r relicta re Natura 2000 identifica te pe amplasa m e n tnefiind prevazute zone verzi de conserva re .

179


Figura 45 Dispune re a loturilor si a tramei stradale in alterna t iva2 a PUZ3

Solutii tehnice si tehnologice altern a t ive: Nu este cazul. Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legare a la reteau a de apa alocalita tii. Solutii privind evacua r e a apelor uzate: se conside ra doua statii de pompa re apeuzate (cate una pentru fiecare) zona de loturi. SP1 avand un debit mai mic refuleaza inchesonul SP2 si de aici in reteau a de canalizare a localita tii Corbu. Ele se vor amplasain punctele de cota minima si ocupa aproximativ 50 mp fiecare . Reteaua de canalizare menajera se realizeaza cu conduct e din PVC-KG Dn 250urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si de schimba r e directiese amplase aza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica t confectiona t e din PVC saubeton.

Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capacita t e adorita si care sa asigure neinfilt ra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iar acolounde nu este posibil, dupa finalizarea contruc t iei aces tor a covorul vegetal se vareface utilizand specii din habita t ele relicta re vecine.

180



Pentru asigura r e a energiei termice ( caldura si apa calda): alimenta r e a cugaze natur ale se va realiza din reteau a nou proiecta t a .

Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- se legislatiain vigoare , in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avand componen t esub presiune – gen centra le termice cu agent termic lichid. Pe cat posibil, se vaopta catre utilizarea variant elo r tradi tionale – incalzire cu lemn de foc / peletisau cu energie elect rica. Daca exista resurse , se pot instala pompe de caldura ,panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e a energiei solare, insa inregim individual. Este indicat sa se optez e pentru variant e l e ecolo g i c e caresa mics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO 2 in atmo s f er a .

Solutii privind energia elect r ica: se va realiza prin bransa r e a la reteau a nouproiecta t a . Configura t ia finala, sectiunile conductoa r e lo r , punctul de derivare , se vorstabili de cat re furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a t o a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studia ta . Proiectul ce va fi elabora t pent ru alimenta r e a zonei va cuprinde si solutiatehnica pentru asigura r e a ilumina tului stradal public . Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect r ic, la fazele ulterioa re de proiect a r e . Solutie telefonia, cablul- intern e t , date si tv: se vor executa in canaliza tie ingropa t a .

Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce lapractica r e a unui turism controla t , insa din pacate fara a fi in concorda n t a cuprincipiile de conserva r e a biodiversi ta t ii. Manage m e n t ul deseurilor siconvietui rea in concordan t a cu limitele legale de poluare vor diminua si inlatur aactualele probleme cauzate de turismul necont rola t . “ Alternat iva 3“ - este solutia prezen ta t a prin PUZ, solutie ce imbina in modarmonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si element ul social. Solutia presupu n e amenaja r e aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tie turistica.

Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 1, presupu n eutilizarea spatiului astfel incat const ruc t iile sa se consti tuie ca un ansam blucompac t , rezultand 185 de loturi, eliminand din star t spatiile verzi proteja te siimplicit habita t ele relicta re Natura 2000 identifica te pe amplasa m e n t .

Solutii tehnice si tehnologice alterna t ive: Nu este cazul. Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legarea la reteau a deapa a localita tii. Solutii privind evacua re a apelor uzate: se considera doua statii de pompar eape uzate (cate una pent ru fiecare) zona de loturi. SP1 avand un debit mai mic

181


refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteau a de canalizare a localita tii Corbu.Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si ocupa aproximativ 50 mpfiecare . Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KG Dn250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton.

Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capacita t e adorita si care sa asigure neinfilt ra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iar acolounde nu este posibil, dupa finalizarea contruc t iei aces tor a covorul vegetal se vareface utilizand specii din habita t ele relicta re vecine.


Pentru asigura r e a energiei termice ( caldura si apa calda): alimenta r e a cugaze natur ale se va realiza din reteau a nou proiecta t a .Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- se legislatia invigoare, in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avand compone n t e subpresiune – gen centra le termice cu agent termic lichid. Pe cat posibil, se va optacatre utilizarea variantelor traditionale – incalzire cu lemn de foc / peleti sau cuenergie elect rica. Daca exista resurse , se pot instala pompe de caldura , panourifotovoltaice sau panouri termice de capta r e a energiei solare, insa in regimindividual. Este indica t sa se optez e pentru variant e l e ecolo g i c e care samics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO 2 in atmo s f er a . Solutii privind energia elect rica: se va realiza prin bransa r e a la reteau a nouproiecta t a . Configura t ia finala, sectiunile conduc toa re lo r , punctul de derivare , se vorstabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a to a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studiat a . Proiectul ce va fi elabora t pentru alimenta r e a zonei va cuprinde si solutiatehnica pent ru asigura r e a iluminatului stradal public . Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect ric, la fazele ulterioa r e de proiecta r e . Solutie telefonia, cablul- intern e t , date si tv: se vor executa in canaliza tie ingropa t a .

182


Figura 46 Dispune re a loturilor si a tramei stradale in alterna t iva 3 a PUZ 3

Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce lapractica r e a unui turism controla t . Manage m e n t u l deseurilor si convietuirea inconcorda n t a cu limitele legale de poluare vor diminua si inlatur a actualeleprobleme cauzate de turismul necont rola t .

Pentru a avea o imagine compara t iva asupra alterna t ivelor 1, 2 si 3 amintocmit tabelul de mai jos pent ru a analiza mai usor avantajele si dezavan tajelefiecareia d.p.d.v. economic si conserva t iv.

AlternativaNr. Loturi ZR1[mp] ZR2[mp]

Spatii verzi protejate[mp]

Circulatii carosabile si pietonale[mp] Dispunere loturi

I 132 90690 5963 1030 31156dupa conformatia terenului

II 134 147334 28471 0 33095sistem urban regularizat

III 185 175805 0 0 33095aliniament artificial rectangular

Tabel 28. Date compara t ive privind cele 3 alterna t ive pentru realizare a

183


PUZ 3

Din graficul de mai jos, se observa ca varianta 1 este cea mai prietenoas acu mediul in conjura to r , pe cand celela te 2 reduc suprafe t ele spatiilor verziproteja t e in favoarea zonelor const rui t e si a cailor de comunicat ie .

Figura 47 Imagine de ansamblu asupra celor 3 alterna t ive luate in calculpentru PUZ 3

Se va alege varianta care sa fie in concorda n t a cu cerintele de mediu.Deoarece obiectivele unei stra tegii durabile presupun creare a unui

echilibru cat mai solidintre elemente l e mai sus enumer a t e , aceas t a solutie a fost considera t a ca fiinduna viabila. Alterna t ivele alese au fost simple in principal datori t a aspec tuluiterenului.

Alterna t ivele identifica te pent ru toti factorii de mediu au fost redat e incapitolele de mai sus, neidentificandu- se surse de poluare .

Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informat ii GIS siinformatiile existent e pe pagina de interne t a Agentiei de Protec t ie a MediuluiTulcea si a Administ ra t i ei Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii. Totoda ta s-a tinutcont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimet ru , a specilor sihabita t elor listate in litera tu r a de specialita te si formularul standa rd Natura2000.

184

S [mp]


12. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDEREPENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAUPROGRAMULUI

12.1 . Introdu c e r e

Monitorizar e a perform a n t e lo r de mediu ale implemen t a r iiPlanului Urbanis tic Zonal este necesa r a pentru a identifica orice impactde mediu neprevazu t , astfel incat sa se poata interveni cu actiuni decorect a r e .

12.2 . Monitor izar e PUZ

Pentru Planul Urbanis tic Zonal 3 analizat extravilan Localita tea Corbu, judetul Constan t a , se recomand a monitoriza re a urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentiona t in tabelul de mai jos:

Tabelu l 29 - Monit or izar e a factori lor de mediuIndicat or i

moni t or iz a t iFrecv e n t a Interve n

tieObservat i

i

Monitor izar e a factori lor de mediu in faza de incep e r e a lucrari lor de cons tr u c t i e

la solic i t ar e a autori ta t i l or de mediu

pe durata deter m i n a t a, la solic i tar e a autori ta t i l orde medi u

La depa s iri ale CMA

Calita tea solului pe toata perioada implemen t a r i i si functionar ii obiectivelor

Conform Ordinului MAAP nr. 223/2002, Anexa 4, Norme de Continut pent ru studiile pedologice descrise mai jos

Cel putin o data pe etapade dezvolta r e sau pe dura t adete rmina t a , la solicita re a autori ta t ilor de mediu

La depasi ri ale CMA

Calita tea emisiilor de poluanti in aer in perioad a executiei lucrar ilor de

-conform Ordinului Ord.592/2002

Cel putin o data pe an sau pe dura t adete rmina t a , la solicita re a

La depasi ri ale CMA

Pana la remedie re a defectiunilor se vor sista

185


const ruc t ie CO, SO x, NO x,COV, pulberi

autori ta t ilor de mediu

lucrar ile

Gestiu n e a dese ur i l or

Conform HG 856/2002 si Legii nr. 211/2011 privind regimul deseur ilor;

In timpul fazei de executie cat si dupa, la solicita re a autori ta t ilor de mediu

12.2 . 1 Monitor izar e a calita t i i apei

Monitorizar e a si evaluarea calitatii apei pe teritoriul RBDD se efectuaza inconformita t e cu urmatoa r e l e acte legislative in vigoare:- Directiva Cadru CE (apa)/2000;- Legea Apelor 107/1996;- Conventia Dunarii - Sofia 2003;- OM 44/2004 - calitatea apei pent ru biota;- SR ISO 5667/2002- prelevare , transpor t , conserva re probe de apa ;- ORDIN 161/2006 - stabilirea claselor de calitate ale apelor de suprafa t a ;- HG 188/2002;- OM 245/2005 - metode de evaluare de risc si de impact - procedu r a demonitorizar e ;- HG 351/2005 - substan te periculoase si priorita r e /p r ior i t a r periculoase . Parame t r i i monitoriza t i sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC siDirectiva 79/869/EEC. De aseme ne a , Directiva Cadru prevede monitorizar e asubstan te lo r priorita r e si altor substan t e desca rca t e in cantita t i semnifica tivecare ar putea afecta starea corpurilor de apa.

In perioada de functiona re a pensiunilor, indicator ii chimici cheie care potreflec ta calita tea apelor uzate de tip fecaloid- menaje r sunt cei prevazu ti deNTPA 002( HG nr. 188/2002 pent ru aproba re a unor norme privind conditiile dedescarca r e in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completa t prin HG nr.352/2005 ) prezen ta t i in tabelul urmato r .

Tabel 6 indica t or i i chimi c i chei e care pot reflec t a calitat e a apelor uzate de tip fecalo id- menaj er

186


12.2 . 2 Monitor izar e a cali ta t i i solu l ui

Monitoriza re a calita tii solului se efectueaza conform Ordinului MAAP nr.223/2002, Anexa 4, Norme de Continut pentru studiile pedologice elabora t e invederea realizarii periodice a sistemului national si judetea n de monitoriza resol- teren pent ru agricul tu r a , acest lucru s-a realiza t print r- un progra m peperioada 2002- 201, conform caruia in judetul Constan t a sunt prevazu te studiipe o suprafa t a medie anuala de 32.261 ha. Pentru urmari r e a evolutiei tarii decalitate a solurilor din RBDD, a fost elabora t in cadrul Insti tu tului National deCercet a r e Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, progra m ul DeltaSol2, progra mcompatibil cu program ul de monitoriza re a calitatii solului elabora t pent ruintreg teritoriul tarii de catreInstitutul de Cerce ta r i pentru Pedologie si Agrochimie Bucures t i . Pentru ecosis tem e teres t r e se recoman d a monitorizar e a urmato rilorparam e t r i : umidita t e , granulom et r ie , carbon organic, azot, fosfor, sarur i totale ,potasiu, pesticide organo- clorura t e , metale grele, cel putin o proba pe stadiu deexecutie a lucra rilor: inceput , recep tie lucra ri , dupa un an de functionar e .Daca autorit a te a compete n t e considera ca este nevoie de o supervizar eamanun t i t a poate lua in considera r e si param e t r ii descrisi mai jos.

187


Analize fizice , chimi c e si biolo g i c eAnalize fizice pe probe in struc t ur a deranjata

Din probele de sol colecta te din fiecare orizont pedogene t ic se pot efectuaanalize chimice, dar si cateva din analizele fizice care se efectue az a cu astfel deprobe. Acestea din urma pot fi:

- compozitia granulome t r ica , dupa scara Atterbe r g , determina n d u- sefractiunile 2-0,2 mm, 0,2- 0,02 mm, 0,02- 0,002 mm si sub 0,002 mm, valorile seexprima sub forma de procen te ;

- continu tul de macroelem e n t e structu r a l e hidros tabile (% g/g);- dispersia microeleme n t e lo r structu r a l e (% g/g)Se calculeaza indicele de instabili ta t e struc tu r a l a .

Analize fizice pe probe in struc t ur a nedera nja ta (in cilindri )Se determina in labora to r :

umidita t ea momenta n a (% g /g); densi ta t e a aparen t a (kg.m- 3); rezisten t a la penet r a r e (Mpa); conduc tivita t ea hidraulica satur a t a (mm.h- 1); coeficientul de higroscopici ta t e (% g/ g); echivalentul umidita tii (% g/ g)

Se calculeaza pe baza datelor analitice: porozita tea totala (% v/ v); gradul de tasa re ; distribu tia dupa marime a porilor (% v/ v); coeficientul de ofilire (%); capacita t e a de camp (%); porozita tea de aera t ie (%).

Analize chimi c e curen t e pentru caract er i zar e a soluri lor reactia solurilor (pH- ul in suspensie apoasa) continu tul de mate r ie organica (humus),% continu tul de azot total, % suma bazelor schimbabile, me 100g sol continu tul de baze schimbabile pe element e chimice (Ca, Mg,

Na, K), me/100g sol acidita t ea hidrolitica, me/100g sol aluminiu schimbabil, me/100g sol gradul de satura t ie in baze, me/100g sol continu tul de fosfor mobil, solubil in solutia de aceta t- lacta t de

amoniu, mg.kg- 1 continu tul de potasiu mobil, solubil in solutia de aceta t- lacta t

de amoniu, mg.kg- 1Analize chimi c e nec e s a r e pentru stabi l ire a inten s i t a t i i de poluar e

188


continu tul total de metale grele (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, Ni,Pb, Zn ), mg.kg- 1

continu tul mobil de metale grele, solubile in solutia de aceta tde amoniu - EDTA la pH 7,0, mg.kg- 1

continu tul total si mobil de sulf, mg.kg- 1 continu tul total de hidroca rbu r i petroliere , mg.kg- 1 continu tul total in anionul cian (CN ), mg.kg- 1

Analize microbi o l o g i c e , calita t ive si cant i ta t iv e numar de bacte r ii, celule viabile/g de sol numar de ciuperci, u.f.c./g de sol respira t i a solului, mg CO2/100g sol

Majorita t ea metodelor practica te pentru analizele necesa r e monitorizar iisolurilor sunt standa r diza t e .Controlu l calita t i i anal ize l or

Analizele se vor efectua in laboratoa r e acredita t e . Va fi insti tuit un progra mde control de catre executa n t prin controlul analitic intern. In acest scop se vorfolosi standa rd e interna t ionale si interne . O proba martor se va analizala fiecareserie analitica. Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimite re a laanaliza a unor probe in repe ti t ie sau unor probe in duplica t sau triplica t.Raportar e a faziala si finala a moni tor izar i i

Datele analitice trimise de laborato rul de specialita te vor fi interp r e t a t e decatre specialistul in stiinta solului, acredit a t in acest scop. El va compararezulta te le obtinute in fiecare etapa de recolta re a probelor cu rezulta t eleprobelor de sol recolta te si analizate inainte de incepe re a lucra rilor deconst ruc t ie (probe- marto r) si cu rezulta t ele analizelor efectua t e cu ocaziastudiului pedologic referi tor la invelisul de sol din zona unde se preconizeaza afunctiona investitiile.. Specialistul va folosi regleme n t a r i le in vigoare referi toar ela valorile care desem ne aza natur a poluarii, daca aceas t a exista , si intensi ta t e aei. In rapor tul pe care- l redac t e aza va contu ra arealele cu probleme decontamina r e sau poluare , va stabili intensi ta t e a fenomen elo r si va propunemasuri de remedie r e a lor. La termina re a monitoriza rii, atunci cand insusirilemorfologice, fizice, chimice si biologice ale solurilor cercet a t e se apropie de celeale solurilor mar tor , aflate in faza de precons t r uc t ie , se redac te az a rapor tulfinal. In acest rapor t se fac nu numai considera t ii legate de sol, ci si devegeta t ie .

12.2 . 3 Monitor izar e a calita t i i aerului

Pe teritoriul Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii nu au fost efectua t emasura to r i privind calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pent ru aproba re aNormat ivului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor

189


si metodelo r de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor deazot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjura to r .

Monitorizar e a emisiilor cu efect acidifiant , COV nemet a nici, metale grele,plumb, poluan ti organici persis tem ti , hidroca rbu r i aroma tice policiclice, bifenilipoliclorura t i si hexaclor benzen este realizata de Agentia pentru Protec tiaMediului Tulcea.

Pentru investii tile preconiza t e a se realiza prin PUZ se considera relevan temonitorizar e a parame t r ilor -conform Ordinului Ord.592/200 2, adica: CO, SO x,NO x,COV, pulberi in perioad a de construc tie .

12.2 . 4 Monitor izar e biodiver s i t a t e

Scopul principal al declara r ii Deltei Dunarii ca rezerva t ie a biosferei a fost si este conserva re a diversi ta t ii speciilor si habita t elor pe care le adapos t e s t e . Ca urmare , monitorizar e al biodiversi t a t ii este o sarcina perman e n t a , pe termen lungpent ru obtiner ea de informat ii cu privire la:

conserva re a unor specii amenint a t e si/sau cu valoare ecologica ridicata si a habita te lo r lor;

evaluare a efectelor masurilor de conserva re a unor specii si a habita t elor lor;

urmari re a evolutiei biodiversi t a ti i in zonele cu protec tie integrala in vederea mentine r ii integri t a t ii lor ecologice.

Monitor izar e a florei

Date despr e struct urabioc e n o z e i

Date despr e funct i i l e bioc e n o z e i

Date despr e impa ct u l asupra bioc e n o z e i

Tip de vegeta t ie Dinamica popula tiilor Activitat ile umane din regiune

Plante vasculare Fenologie/ taxonomie Masuri de conserva r e

Plante nonvascula r eFunctiile biocenozelor vegetale

Efectele poluarii

Specii rare/am e nin t a t e Relatia plante- ierbivoreModificari ale factorilor climatici (temper a t u r a , precipita t ii)

Asociatii vegetaleExpansiun e / r e g r e s i e(migra tie /invazie)

Competi tia inter- si intrasp ecifica

Rezerve de gene Efectele actiunii ierbivorelor

Monitor izar e a faun e i

190


Date despr e struct ura bioce n o z e i

Date despr e funct i i l e bioc e n o z e i

Date despr e impac t u l asupra bioc e n o z e i

Nevert eb r a t e Dinamica si fluctua tii Activitatile umane din regiune

Vertebra t eFunctiile biocenozelor animale

Masuri de conserva r e

S pecii rare, ameninta t e , endemice

Relatii ierbivore- plante Efectele poluarii

Comuni ta t i de animaleMigratie (expansiun e / r e g r e s ie )

Modificari ale factorilor climatici (temper a t u r a , precipita t ii)

Mod de distributie hibridizare Competi t ia inter- si intraspecifica

Taxonomie si morfologie

Modificari ale resurse lo r de hrana

Rezerva genetica

Monitorizar e a pasarilorAvand in vedere valoarea Deltei Dunarii, ca zona de import an ta

avifaunis tica , monitoriza re a pasarilor este o activita te care necesi ta o atentie deosebi ta .

Monitorizar e a pasarilor se concen t r e az a asupra speciilor de interes major: specii care cuibare sc in colonii (Phalacrocor r a ciidae , Pelecaniidae ,

Ardeidae , Threskiorni thidae); specii cuibari toar e dispers a t e , care nu cuibare sc in colonii

(Podicipedidae , Ardeidae , Anatidae , Rallidae); specii migra toa r e care ierneaza (Gaviidae, Podicipedidae , Ardeidae ,

Anatidae , Rallidae, Phalacrocora ciidae , Gruidae).Criteriile care au condus la selecta re a aces to r specii sunt: speciile incluse

in Lista Rosie a RBDD, speciile amenint a t e cu dispari t ia la nivel mondial, specii ale caror efective scad datorit a amenint a r ilor umane, specii monum en t e ale natur ii, specii de interes vanatore sc , specii noi de pasar i care se afla in expansiune pe teritoriul rezerva t iei , specii introduse artificial si care ar crea probleme, speciile pentru care rezerva t ia detine un procen t de 1% din popula t ia migra toa r e a acestor pasar i .

Param e t r ii care se monitorizeaza anual sunt: numarul speciilor, numarul de perechi cuibari toar e , numarul de cuiburi, factori legat t i de deranj. In cazul recens a m a n t u lui sincron de iarna la pasarile acvatice se inregis t r e az a numarul de specii si numarul de exempla r e observa t e pe fiecare zona de recens a m a n t .

Sarcina realizarii monitorizar ii se va asuma de catre titularul investitiei.

12.3 Raportare:

191


Titularul planului va prezen ta anual un rapor t de monitoriza re , intocmit despecialisti- biologi, inainte de sfarsitul primului trimes t ru al anului cuprins inrapor tul de monitoriza r e . Rezulta tele monitorizar ii vor fi depuse la ARBDD. Titularul de activita te in cadrul modelului de monitorizar e propus, va aveaobligatia de a preleva probe, de a efectua analize si masura to r i conformprogra m ului de monitoriza re . Se va mentiona care sunt procedee le deesantiona r e si masura r e pentru masura to r ile periodice, continue si discontinue,prevazu te a fi realizate pentru monitoriza re a activita tii din punct de vedere aprotect iei mediului (poluantii in aer si apa). Daca se considera necesa r de catre Administ r a t i a Rezerva tiei BiosfereiDelta Dunarii, se vor include si informa tii privind procede ele de esantiona r e simasura r e pentru masura to r ile periodice prevazute a fi realiza te pentrumonitorizar e a impactului activita tii asupra factorilor de mediu “sol”, “sana ta t e apopula t iei”, “biodiversi ta t e” , ,,apa,, sau ,,sol,,.

Analizele si dete rmina r i le necesa r e pentru controlul calita tii componen t e lo rde mediu vor fi realizate de labora toa r e ates ta t e pe baza de contrac t .

Totodat a exis ta urmat o ar e l e obliga t i i :

se va stabi l i modal i ta t e a de actiun e in caz de urge n t a;

se va preve n i si se vor lua mas uri concr e t e in caz de accid e n t e ;

se va raporta orice accid e n t si situa t i e de urge n t a .

Un sistem competi tiv si eficient de monitorizar e si evaluare a impactului PUZasupra mediului va contribui nu doar la prevenire a unui posibil impact nega tivasupra mediului al progra m ului , ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat inceea ce priveste mediul, cat si calitatea proiectului analizat.

CONCLUZII :

Calatoriile si turismul reprezin t a cea mai insemna t a indus t r ie mondiala sifurnizor de locuri de munca pentru economiile nationale si regionale. Turismuleste unul dintre cele mai impor tan t e motoare pentru cres te r e economica si poatecontribui la dezvolta re a durabila din punct de vedere economic, social, ecologic,etc. Trebuie sa avem in vedere faptul ca, in timp ce economiile se dezvolta,patrimoniul mondial este amenint a t ca nicioda ta pana acum, iar zoneleproteja t e pent ru biodiversi t a t e sunt expuse la presiunile unei dezvolta r iirationale.

Turismul poate sustine dezvolta re a durabila a zonelor proteja te in care dince in ce mai multi turisti vin sa caute, sa inteleaga si sa se bucure de mediulnatur al . Turismul poate si trebuie sa sprijine protec t ia resurse lor natur ale ,popula t ia locala si factorii deciden ti au realizat, in timp, valoarea aces tuipatrimoniu si doresc sa il conserve .

192


Indust ria mondiala a turismului de masa si a celui de nisa cres te in modcontinuu. Aceasta cres te r e creeaza o provocare majora pentru marke tingul deturism, acolo unde exista o nevoie insemna t a pentru o pozitionare eficace astra tegiei destinat iei , cu scopul crearii si adminis t ra r ii distinc te si atrac tive aobiectivelor si peisajelor, definite ca forte de atrage re pentru diferitele situri.

Romania prezint a o varieta t e de bunuri si atrac t ii turistice, dezvolta te sipromovate atat pent ru turismul interna t ional cat si pentru cel intern: atrac t iinatur ale (cum ar fi muntii, litoralul Marii Negre, Dunare a si Delta Dunarii, florasi fauna, resurs ele balnea r e natu rale , traseele in zone cu peisaj deosebi t ,peste r ile , etc.), atrac tii istorice si culturale sau cele cum ar fi mestesug u r ile siartele vizuale, festivalurile de folclor si traseele din zonele vinicole, dar siconferin t ele , expozitiile si afacerile.

Concluziile Rapor tului Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor(WTTC) privind indus t r ia calatoriilor si turismului in anul 2007 plaseazaRomania pe locul 7 in lume, in ceea ce priveste contributia acestei indust r ii laPIB (2,1% in 2007, ceea ce inseamn a 7,9 miliarde RON. Cerere a totala pentruservicii romanes t i de turism a genera t , in 2007, 27,7 miliarde RON pent rueconomie si va cres te anual, in medie, cu 7,7% pana in 2017. Ritmul de cres te r eeste superior celui mondial, astep ta n d u- se o contribu tie de

76,3 miliarde pana in 2017. Romania are, asada r , o piata a calatoriilor siturismului foarte mare, putin intensiva, si cu o cres te r e rapida. Conformrapor tului mentiona t , WTTC considera ca starea proas ta a drumurilor reprezin t acel mai mare impedimen t in calea dezvolta r ii turismului romanesc , in conditiilein care majorita t e a vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale teres t r a . Dincauza infras t ruc t u r ii deficitare , Romania este clasat a pe locul 76 in topulmondial al competi t ivita t ii in turism, intre Azerbaidjan si El Salvador .

Anul 2007 a fost cel mai bun an pent ru indus t r ia romane a sc a de turism.Numarul turistilor straini a fost cu 12,4% mai mare fata de anul precede n t ,

in timp ce numarul turistilor romani a cunoscu t o cres te r e de 12,1%. InstitutulNational de Statistica din Romania mentioneaza ca cea mai mare parte aturistilor straini care au vizitat tara provine din Europa (94,1%), un numarimpor tan t de europeni vizitand Romania inca din primele 6 luni ale anului(62,1%). Cu toate acestea , numai 1,1% din turistii straini au prefe ra t DeltaDunarii ca destina t ie finala. Acest fapt se datoreaza infras t ruc t u r ii defectuoas eexistent e si lipsei spatiilor de cazare .

Impleme n t a r e a Planului Urbanis tic Zonal « Lotizare sat de vacanta cuspecific pescare s c - 3,–extravilan comunaCorbu , judet Constan ta“ va avea unefect benefic asupra comuni ta t ii locale si va contribui la dezvolta r ea unui turismdurabil, in concorda n t a cu dezvolta re a comunita t ii si protec t ia mediului.

Avand in vedere cel e preze n t a t e , Elaborat or i i Raportu l u ide Mediu reco m a n d a eliberar e a de catre ARBDD a Avizului de

medi u pentr u Planul Urbani s t i c Zonal :

“ Lotizare sat de vacant a cu spec i f i c pesc ar e s c -3 ” –extravi lan u l comu n e i Corbu, judetu l Consta n t a .

193


BIBLIOGRAFIE- Ciocarlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucures t i .- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., MihaelaPuca- Comanescu , Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegeta t ia Romaniei, EdituraTehnica Agricola, Bucures t i- Dihoru Ghe., Negrea n G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. MuzeulDeltei Dunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5.

194


- Dihoru Ghe., Negrea n G 2009. Cartea rosie a plantelor vascula re dinRomania. EdituraAcademiei Romane, Bucures t i- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interp r e t a r e a habita t elo r NATURA 2000din Romania- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegeta t ia Deltei Dunarii. Muzeuljudetean Mures , Marisia. Vol. 25.- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa grupar ilor vegetale dinDobrogea si DeltaDunarii, Editura Culturala Pites ti- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracte r iza r e a vegeta t iei din DeltaDunarii. Acta Bot. Horti Buc.- Sanda V., Öllere r Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania.Sintaxonomie, structu r a , dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ.Bucures t i .- Sanda V., Vicol Ioana, Stefanu t S. 2008. Biodiversi t a t e a ceno- structu r a l a ainvelisului vegetal din Romania. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucures t i .- Mihai Petrescu , Dobroge a si Delta Dunarii –conserva re a florei si habita t elor ,Tulcea 2007- Victor Ciochia , Aves Danubii- Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsar e , Ed.Pelecanus, Brasov , 2001- Societa t e a Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Impor tan t aAvifaunis tica dinRomania , Targu- Mures , 2008- Petre Gastescu , Romulus Stiuca - Delta Dunarii: Rezerva tie a biosferei, CDPress, 2000*** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercet a r i de stiintele natu rii si muzeologie-Bogdan O. et Niculescu E., 2006. Clima in Romania. In: Balteanu D., Badea L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. et Dumitrascu M. (edit.), Romania. Space, Society, Environme n t . Buchare s t : The Publishing House of the Romanian Academy;-Bryant , E. A., 1991, Natura l hazards by. Cambridge Universi ty Press, ISBN 0 521 37295 X, pag. 294- Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boronean t C., Baciu M. et Dumitrescu Al., 2010. Variabilita tea si schimbar e a climei in Romania, Bucures t i: Editura PRO Universi t a r ia .- Busuioc A., Dumitrescu A., Baciu M., Cazacioc L. et Cheval S., 2010a. RCM perform anc e in reproducing temper a t u r e and precipi ta t ion regime in Romania. Application for Banat and Oltenia Plains, Romanian Journal of Meteorology vol. 10, no 2, p. 1-19.- Carmen- Sofia DRAGOTA, Ines GRIGORESCU, Monica DUMITRASCU, M. DOROFTEI, 2013. Carac te r is t ici ale variabili ta tii si schimbar ilor climatice in Romania, in Doroftei M. et Covaliov S. (ed.), "Manual de... Delta Dunarii" – Ghid pent ru personalul de teren al Administ ra t i ei Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii

195


si Garzii de Mediu, Editura Centrul de Informar e si Dezvolta re Tehnologica DeltaDunarii, Tulcea, pag. 23- 44;- Adina- Eliza Croitoru, Moldovan F.,2005, Vulnerabili ty of Romanian terri tory to climatic hazards , Analele Universi t a t ii de Vest din Timisoara , Seria Geografia, XV/2005, pag. 55- 64- Sandu I., Pesca ru V., Poiana I., Geicu A., Candea I. et Tastea D. (edit.), 2008. Clima Romaniei. Bucures t i : Editura Academiei Romane*** 2007, IPCC Contribu tion of Working Group I to the Fourth Assessme n t Report of the Intergove rn m e n t a l Panel on Climate Change, Solomon S., Qin D., Manning M., Chen Z., Marquis M., Averyt K.B., Tignorand M., Miller H.L. (edit.),Cambridge Universi ty Press, Cambridge, United Kingdom and New York, USA.

*** 2015, Ministe rul Mediului si Schimba rile Climatice/Agen tia Nationala pent ruProtec tia Mediului, RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI INROMANIA, ANUL 2014, Bucures t i– adres a online:*** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July2007- Consiliul Judetea n Tulcea – PLAN STRATEGIC PENTRU TURISMULDURABIL IN DELTA DUNARII ;- Administ ra t i a Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii –RAPORTUL PRIVINDSTAREA MEDIULUI IN REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII- Agentia Nationala pent ru Protec t ia Mediului – RAPORT PRIVIND STADIULPLANURILOR DE ACTIUNE PENTRU MEDIU LA NIVEL JUDETEAN SIREGIONAL*** OUG 57/2007 privind regimul ariilor natu rale proteja t e ,conse rva r e ahabita t elor natu ra le , a florei si faunei salbatice cu modificarile si complet a r ileulterioar e .*** Ordin 1964/2007 privind insti tuirea regimului de arie natu ra laproteja t a a siturilor de impor tan t a comunita r a , ca par te integra n t a a reteleiecologice europen e Natura 2000 in Romania , modificat si completa t prinOrdinul 2387/2011*** HG nr. 971/2011 care modifica si complet eaza HG nr. 1284/2007privind instituirea regimului de arie natu ral a proteja ta a siturilor de impor tan t aavifaunis tica , ca par te integran t a a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania*** Ordin 19/2010 privind aproba re a Ghidului metodologic privindevaluare a adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupraariilor natur al proteja te de interes comuni ta r*** Ordin 135/2010 privind aproba re a Metodologiei de aplicare a evaluariiimpactului asupramediului pentru proeic te publice si private*** Directiva Consiliului 92/43/CEE- Directiva Habita t e*** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari*** http://www.ddb r a . ro

196


*** www.mm ediu. ro***http://www.anp m. ro/docu m e n t s /1222 0/2209 8 3 8/RSM.2014 .pdf/4dbde 2 a e-a7a4- 43ef- 8abc- 67511d1171 5f

ANEXE

197

http://www.mmediu.ro/

raport de mediu puz –“construire sat cu specific … · mai ales ca aceasta este frecventata de...

Documents