raport de mediu - ipromin – proiectare miniera si ...ipromin.ro/raport de mediu s.c dumagregat...

RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC DE DETALIU

„DESCHIDERE CARIERA DE PIATRĂ” comuna Turcoaia,

judeţul Tulcea

Beneficiar:

S.C. DUMAGREGAT S.R.L

Aprilie 2010

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI2/116

IPROMIN S.A.


CUPRINS

CUPRINS..........................................................................................................................31. INFORMAŢII GENERALE............................................................................................6

1.1. Elaboratorul Raportului de mediu....................................................................7

1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal.............................................................7

1.3. Titularul investitiei............................................................................................7

1.4. Colaboratori.....................................................................................................7

1.5. Evaluarea strategică de mediu........................................................................72. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE....................................................................................................................9

2.1. Conţinutul şi obiectivele planului.....................................................................9

2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe................................................................24

2.2.1. Planuri şi programe la nivel naţional..........................................................24

2.2.2. Planuri şi programe la nivel regional..........................................................25

2.2.3. Planuri şi programe la nivel local................................................................273. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS.............................................................................................29

3.1. Introducere.....................................................................................................29

3.2. Starea actuală a mediului..............................................................................29

3.2.1 Date geologice ........................................................................................29

3.2.1.1. Tectonica regiunii................................................................................31

3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune............................33

3.2.2.Relief............................................................................................................34

3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă.................................................36

3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei..............................................................38

3.2.5. Solul............................................................................................................39

3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea.....................................................40

3.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului....................41

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu în Alternativa zero..........................................41

3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0............................................................57

3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0............594. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE SEMNIFICATIV.........................................................................................................................................60

4.1 Poluarea solului şi subsolului.........................................................................60

4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane...................................................60

4.3. Poluarea aerului atmosferic...........................................................................61

4.4. Mediul socio-economic..................................................................................63

4.5. Biodiversitatea...............................................................................................63


IPROMIN S.A.


5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM.....................................................................................................................696. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI............................................................74

6.1 Obiective de protecţia mediului......................................................................75

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului...........................847. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI....85

7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii.............................................85

7.1.1. Biodiversitatea............................................................................................85

7.1.2. Populaţia.....................................................................................................87

7.1.3 Sănătatea umană........................................................................................88

7.1.4. Fauna..........................................................................................................88

7.1.5. Flora............................................................................................................88

7.1.6. Solul şi subsolul..........................................................................................89

7.1.6. Apă..............................................................................................................89

7.1.7. Aer..............................................................................................................89

7.1.8. Factorii climatici..........................................................................................91

7.1.9. Valori materiale...........................................................................................91

7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri şi alte

aşezăminte de interes public.......................................................................................91

7.1.11. Peisaj........................................................................................................91

7.2. Matrice de impact..........................................................................................91

TIPUL DE EFECTE..............................................................................................93

Periodicitatea efectelor si......................................................................................93

impactul pe termen...............................................................................................93

CATEGORIA DE...................................................................................................93

EFECTE................................................................................................................93

POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT..............................................................93

scurt......................................................................................................................93

mediu....................................................................................................................93

lung.......................................................................................................................93

1.Secundare..........................................................................................................93

2.Cumulative.........................................................................................................94

3..Sinergice...........................................................................................................95

7.3. Impact rezidual..............................................................................................96


IPROMIN S.A.


8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA...........................................................989. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI....................................................99

9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer..........................................99

9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa.........................................99

9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului...................100

9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii ......................................................102

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii

populatiei....................................................................................................................103

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural

...................................................................................................................................103

9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii..................103

9.8. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale.........................................103

9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice.........................................10410. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE..........................................................................................105

10.1.Introducere..................................................................................................105

10.2. Prezentarea alternativelor.........................................................................106

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute..............................................10911. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI...........................................................................................................110

11.1. Introducere ................................................................................................110

11.2. Monitorizare PUD......................................................................................110

11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare.............................................110

11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor

destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării.....................................................110

11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari ....................................11112. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...............................................................113FILA FINALĂ................................................................................................................117


IPROMIN S.A.


RAPORT DE MEDIU



judeţul Tulcea

1. INFORMAŢII GENERALE

Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari

descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori

nebănuite efecte asupra vieţii.

Pâna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru

nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără

precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru

producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamântului

relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Un loc aparte în cadrul acestor preocupări este ocupat de tehnicile şi

instrumentele cu caracter preventiv şi de precauţie. Rolul lor a crescut odată cu trecerea

de la mecanismele „end of pipe” de protecţie a mediului la cele preventive. Varietatea,

complexitatea şi acceptarea acestor mecanisme legale au crescut în ultimii ani datorită

influenţei reciproce a legislaţiei naţionale şi internaţionale. Printre aceste mecanisme se

numară şi evaluarea strategică de mediu.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUD

"Deschidere carieră de piatră”.


IPROMIN S.A.


Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul

Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

1.1. Elaboratorul Raportului de mediu

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, str. Caransebeş nr. 1,et.

6, birou 603, sector 1, atestat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru

elaborarea studiilor de impact asupra mediului prin CERTIFICATUL DE ATESTATARE,

cod numeric: R-EIM-04-176/10.02.2007.

Menţionăm faptul că în prezent societatea este înregistrată la Ministerul Mediului

şi Pădurilor, Direcţia Controlul Poluării şi Evaluarea Impactului cu nr. 50.992/20.11.2009

pentru reevaluare şi certificare.

1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal

S.C. MINPROIECT S.R.L. TULCEA

1.3. Titularul investitiei

S.C. DUMAGREGAT S.R.L cu sediul în Tulcea, str. Gavrilov Corneliu, nr 167, bl.

H1, sc. B, ap. 25, judeţul Tulcea, număr de înregistrare la Registrul Comerţului

J36/601/2007, C.I.F. RO22643767.

Persoană de. contact: ICHIM IONEL, telefon: 0744 79 60 72

1.4. Colaboratori

Doctor Biolog Nela Zambilă

1.5. Evaluarea strategică de mediu

Evaluarea Strategică de Mediu este un instrument menit să asigure că efectele

asupra mediului sunt luate în considerare începând din faza iniţierii planurilor şi

programelor.

Câteva aspecte importante legate de procedura evaluarii strategice de mediu:

• Toate planurile şi programele care ar putea avea impact negativ asupra

mediului fac obiectul procedurii evaluării strategice de mediu;

• Publicul trebuie consultat pe parcursul procedurii. El poate să facă

comentării cu privire la raportul de mediu şi/sau pe planul sau programul în

cauza şi opinia publicului va fi luată în considerare la luarea deciziei de

emitere a avizului de mediu;

• Verificarea calităţii raportului de mediu este obligatorie;


IPROMIN S.A.


• Alternativele planurilor şi programelor trebuie luate în considerare şi

examinate în procedura evaluării strategice de mediu.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategică de mediu” se aplică la cel mai înalt

nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor şi, evident al

planurilor şi programelor. În acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului şi nu pe “rezolvarea” simptomelor aparute în urma producerii impactului.

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la

evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a

intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să

aprecieze dacă planurile sau programelepe care le pregătesc vin în întâmpinarea

scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu

a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă.

Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii

pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de

planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru

mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului.

Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară,

aceasta constituind baza abordării recomandate de Consorţiul de implementare a

proiectului.

În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru planuri şi programe de

ecologizare şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,

precum şi şansele de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,

furnizând legături cu procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea exante sau

planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile de

mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de

consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu la care să

şi contribuie la evaluarea strategică de mediu.

Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele

Directivei SEA, recomandările metodologice din Manualul GRDP şi cerinţele naţionale

privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe,

prezenta SEA vizează:

• stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării documentului de programare;

• analiza contextului documentului de programare şi posibilele tendinţe viitoare

în cazul în care documentul de programare nu este implementat;

• identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;


IPROMIN S.A.


• identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor;

• propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

• asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri interesate organizate;

• informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi

posibilele impacturi ale acestuia;

• notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la documentul de

programare final şi motivele adoptării acestuia

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A

RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Conţinutul şi obiectivele planului

Prezentul Plan Urbanistic de Detaliu determină condiţiile de amenajare a unei cariere de exploatare a rocilor pentru construcţii în perimetrul concesionat de:

• prevederile PUG-lui comuna Turcoaia precum şi de celelalte elemente

existente în zona;

• dimensionarea funcţiunilor obiectivului;

• analiza utilităţilor existente eventual afectate şi a celor necesare;

• structura funcţiunilor obiectivului şi integrarea acestora în celelalte funcţiuni

ale zonei;

• dezvoltarea circulaţiei în zona funcţie de situaţia existentă şi în relaţie cu

celelalte obiective.

Pentru elaborarea Memoriului Justificativ necesar Planului Urbanist de Detaliu, a

fost consultat Planul Urbanistic General al comunei Turcoaia.

Conform extras carte funciară nr 181/n, amplasamentul se identifică în T29 .

P243, A234

Conform avizului nr. 327/31/oct/2000 dat de primarul comunei Turcoaia, terenul

destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţii este domeniu privat al comunei, folosinţa

actuală fiind de teren neproductiv (Nb800), respectiv păşune (P795 şi P797).

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Turcoaia, iar

din punct de vedere cadastral terenul destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţie

este încadrat în tarlaua T57, parcelele P795; P797 şi Nb800.

Dreptul de folosinţă a terenului aferent perimetrului, având o suprafaţă totală de

350.242 m2 şi destinat pentru exploatarea, prelucrarea şi valorificarea resursei de rocă

utilă constituită din granit, este acordat pentru o perioadă de 25 ani, prin CONTRACTUL

DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE NR. 45/10 ianuarie 2008, încheiat între


IPROMIN S.A.


proprietarul de drept al terenului, şi anume: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

TURCOAIA şi investitorul S.C. „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea.

Accesul la perimetru se poate realiza de pe drumul naţional DN 22D Camena -

Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin, la o distanţă de cea. 4 km NV de la marginea

vestică a localităţii Cerna, pe un drum de tarla neamenajat spre sud - vest, pe o distanţă

de aproximativ 4 km, până la baza versantului sudic al dealului.

Acest perimetru este situat la o distanţă de aproximativ 3 km SE de comuna

Turcoaia şi de cea. 48 km VSV de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN

22D spre oraşul Macin, această din urmă localitate fiind aflată la o distanţă de cea. 18

km spre NV de perimetrul viitoarei cariere.

Perimetrul analizat are următoarele vecinătăţi:

nord - proprietatea privată a comunei - pasune şi roca la zi - şi teren

proprietate beneficiar.

Figura 1: Vecinătatea de Nord

est - teren proprietate privată a comunei păşune şi drum de cariera –

neclasificat.


IPROMIN S.A.


Figura nr.2: Vecinătatea de Est

sud - teren proprietate privată a comunei - pasune şi roca la zi;

Figura nr. 3: Vecinătatea de Sud


IPROMIN S.A.


vest -teren proprietate privată a comunei - paşune

Figura nr. 4 : Vecinătatea de Vest

Tabelul nr. 1

Nr.

Pct

Coordonate puncte de contur Lungimi laturi D(i, i+l)

(m)X (m) Y(m)

34 403940.222 752804.784 95.601


IPROMIN S.A.


Nr.

Pct

Coordonate puncte de contur Lungimi laturi D(i, i+l)

(m)X (m) Y(m)

35 403985.071 752720.355 110.224

36 404040.063 752720.829 58.935

37 404066.396 752572.104 36.612

38 404075.635 752572.104 76.563

39 404072.172 752460.129 93.528

40 404072.387 752366.618 75.397

41 404008.117 752327.212 99.067

42 403910.714 752309.133 104.863

43 403805.927 752305.157 68.371

44 403746.630 752339.193 111.007

45 403636.342 752351.801 80.981

46 403555.822 752343.175 25.794

47 403530.149 752340.617 48.114

48 403497.674 752376.172 84.371

49 403469.704 752455.772 69.370

50 403440.932 752518.893 95.400

51 403394.315 752602.128 105.698

52 403392.104 752707.803 98.341

53 403403.172 752805.519 193.597

54 403489.082 752979.010 181.157

55 403669.887 752967.712 177.450

56 403831.733 752894.949 141.066

S =350241.16 m

Programul de exploatare cuprinde realizarea următoarelor lucrări principale:

• deschiderea (descopertarea) resursei de rocă utilă;

• pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise;

• exploatarea rocii utile din treptele pregătite;

• depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor

directe;

• prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;

• haldarea solului vegetal descopertat; haldarea rocii sterile provenite de la

descopertă şi din incluziuni; haldarea rocilor sterile provenite din fluxul

tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale;

• organizarea de şantier;

• drumuri interne de acces

Deschiderea (descopertarea) resursei de rocă utilă

Scopul lucrărilor de deschidere este îndepărtarea stratului de sol vegetal de pe


IPROMIN S.A.


suprafaţa de 35,0242 ha a perimetrului concesionat, pentru a asigura exploatarea

resursei din masiv.

Stratul de sol vegetal acoperă formaţiunile de rocă utilă şi sterile loessoide

preexistente pe o grosime medie de 0,05 m, astfel de pe întreaga suprafaţă de 350.242

m2 a perimetrului, volumul total de sol vegetal de descopertat va fi de 17.512 m3.

Având în vedere că, resursa din perimetrul este acoperită numai de formaţiuni de

roci necoezive, descopertarea se va realiza în cea mai mare parte prin mijloace

mecanizate, iar în proporţie foarte redusă, manual.

Pentru realizarea accesului la resursa de pe treptele deschise, se va amenaja o

reţea de drumuri de legătură între platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor

de investiţie, constând în deschiderile de carieră, staţia de concasare - sortare, haldele

de sol vegetal şi de roci sterile, precum şi organizarea de şantier. Reţeaua de drumuri

interioare va avea o lungime totală de cca. 3.200 m, ce va afecta o suprafaţă de teren

din perimetrul concesionat, de cea. 11.940 m2 (1,194 ha).

Pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise

Resursa de rocă utilă, constituită din granit şi cantonată în perimetrul concesionat

este dezvoltată deasupra nivelului terenului înconjurător.

Masivul se prezintă sub forma unui relief colinar, având o culme cu altitudine

joasă şi peneplenizată.

În perioada concesiunii resursa va fi exploatată în 4 (patru) trepte, fiecare treaptă

având înălţimea de 15 m, această înălţime a treptelor asigurând stabilitatea deplină a

taluzurilor (în exploatare şi la marginile exploatate ale carierei) şi siguranţa funcţionării

utilajelor amplasate în fronturile de lucru şi pe berme (inferioară şi superioară).

În etapa de pregătire a resursei de rocă utilă pentru exploatare, fiecare treaptă va

fi subîmpărţită într-un număr de 3 subtrepte de 5 m înălţime, aceste lucrări fiind realizate

în masivul aferent orizonturilor situate deasupra cotelor de nivel +95 m; +100 m; +105 m

(pentru treapta I, de vârf); +80 m, +85 m; +90 m (pentru treapta a ll-a); +65 m, +70 m;

+75 m (pentru treapta a lll-a), respectiv +50 m, +55 m; +60 m (pentru treapta a IV-a).

Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi

sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari

reprezentate prin diferite varietăţi.

Dislocarea rocilor moi se va face prin tăiere mecanică:

• decaparea solului vegetal cu buldozerul;

• excavarea cu excavatoare cu cupa.

La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele semistâncoase

este necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele

utilajelor de excavat şi transport.

Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de

lucru.

La excavarea în roci moi pentru tăiere se vor folosi buldozere, excavatoare şi

autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, istâncoase, se vor utiliza foreze,


IPROMIN S.A.


autoîncărcătoare, buldozere pentru strângerea materialului. Lăţimea acestor platforme

va fi de până la 40 m.

După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,

încărcarea şi transportul rocilor moi, lucrările de pregătire se vor executa în roci

stâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.

Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea

calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul

de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,

execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK

D25-KS.

Excavarea calotelor se face prin tăierea mecanică sau cu explozivi plasaţi în

găuri de sondă săpate după o schemă pătratică. Distanţa dintre găuri şi dintre rândurile

de găuri este de 20-25 ori diametrul încărcăturii.

Lungimea găurilor trebuie să depăşească vatra viitoarei excavaţii cu de 7 ori

diametrul încărcăturii, respectiv 20–30 cm. Încărcătura ocupă 2/3 din lungimea găurii, iar

lungimea minimă a burajului 0,6 m. Încărcătura este din astralită. Împuşcarea se face cu

capse detonante electrice. Capsele se leagă în serie, iar numărul lor nu trebuie să

depăşească 100 bucăţi.

Exploatarea rocii utile din treptele pregătite

Conform clasificării metodelor de exploatare cunoscute din literatura tehnică de

specialitate, extracţia rocii utile din resursa cantonată în perimetrul de analizat se va

realiza prin metoda de exploatare cu front lung.

În perioada concesiunii resursa de roca utilă va fi excavată în 4 (patru) trepte, cu

bermele de lucru situate la cotele de nivel +95 m (treapta I), +80 m (treapta a ll-a), +65

m (treapta a lll-a), respectiv +50 m (treapta a IV-a) având înălţimea maximă a fronturilor

de exploatare de 15 m, cu excepţia treptei I, unde în zona de vârf înălţimea maximă va

atinge mărimea de 17,3 m.

Treptele în exploatare vor avea orientarea generală a taluzurilor de lucru pe

direcţia de la SV spre NE, cu excepţia treptei a IV-a, la care orientarea taluzului de lucru

va fi de la V spre E.

Avansarea generală a fronturilor de exploatare din treptele I, II şi III va fi dinspre

SE spre NV, iar la treapta a IV-a de la S spre N.

În carieră extragerea utilului se va realiza pe întreaga lăţime a treptelor de lucru,

având dimensiuni variabile, în funcţie de distanţele dintre curba de delimitare a bermei

de lucru (curba de nivel +95 m la treapta I), respectiv în funcţie de distanţele dintre

curbele de delimitare ale bermelor de lucru şi limita de exploatare dinspre latura de NE a

perimetrului concesionat (curba de nivel +80 m la treapta a ll-a, curba de nivel +65 m la

treapta a lll-a şi curba de nivel +50 m la treapta situată la orizontul IV), situate pe laturile

mici ale elipselor de delimitare ale treptelor respective. Astfel lungimile de front vor

creşte de la 0 m la 250 m pe treapta I (de vârf), la 350 m pe treapta a ll-a, la 410 m pe

treapta a lll-a, respectiv la 600 m pe treapta a IV-a.


IPROMIN S.A.


Adoptând procedeul împărţirii treptelor de exploatare în intrânduri şi blocuri, iar a

blocurilor în părţi, pentru asigurarea continuităţii lucrului pe treaptă, lungimea părţii din

bloc, unde se va realiza ciclul de forare a găurilor de sondă, va fi de circa o treime din

lungimea unui bloc.

Deci lungimea de front, la care încărcătura explozivă detonată deodată va fi cea

mai mare, este de 200 m.

Având în vedere structura masivului, în care se vor forma treptele de exploatare,

caracteristicile fizico-mecanice ale rocii din masiv, condiţiile de lucru caracterizate prin

metoda de exploatare aplicată, se pot determina următorii parametrii ale treptelor de

exploatare la zi, şi anume:

• înălţimea maximă a treptelor de exploatare: htr. max. = 15 m;

• unghiul de tatuz al treptelor de exploatare: ai = 75°;

• lăţimea maximă a bermelor de lucru la trepte: Bmax = 150 m.

Derocarea masei miniere în trepte de exploatare cu explozivi plasaţi în găuri

de sondă forate descendentDerocarea masivului de granit se face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă,

forate vertical sau înclinat, în trepte de exploatare cu înălţimea de 15,0 m.Elementele care influenţează eficienţa lucrărilor de derocare sunt: • structura şi caracteristicile de rezistenţă ale masivului.• parametrii geotehnici de plasare a încărcăturilor; • mărimea şi construcţia încărcăturii de exploziv;• tehnica împuşcării (întârziere, ordinea de explodare, durata totală a exploziei

etc).Găurile de sondă verticale prezintă avantajul că sunt mai scurte decât cele

înclinate, pot fi menţinute în stare bună un timp mai îndelungat şi sunt mai uşor de încărcat cu exploziv. În schimb au dezavantajul unei distribuţii mai puţin uniforme a explozivului în masiv, anticipanta având mărimi diferite pe înălţime, iar prin împuşcarea încărcăturii din găuri se obţine un taluz neuniform atât pe înclinare cât şi pe direcţie.

Găurile de sondă forate înclinat faţă de verticală au avantajul unei repartizări mai uniforme a explozivului în masiv, o rupere şi o granulare mai avansată a rocilor şi un taluz mai uniform.

Funcţie de caracteristicile geomecanice ale rocilor, înclinarea găurilor de sondă utilizate pentru derocarea cu explozivi este de 120 – 200 faţă de verticală.

Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.

In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.

Parametrii de plasare sunt:

anticipanta w = k x d,

k – coeficient având valoarea cuprinsă între 25 şi 35

distanţa dintre găurile de sondă pe rând, a = (1,2 – 1,5) w

distanţa dintre rândurile de găuri, b = (0,8 – 1,1) a


IPROMIN S.A.


Introducând datele obţin următoarele valori pentru w, a şi b :

w = 3,7 ÷ 5,1 m = 4,8m;

a = 4,4 ÷ 6,0 m = 5,0m

b = 4,8 ÷ 6,6 m = 5,0m

Lungimea găurii de sondă lg va fi de 16,5m

Parametrii de încărcare cu exploziv

Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.

Încărcătura pe gaură de sondă:

Q = V x Csp unde:

V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv

V = w x a x h, pentru primul rând de găuri

V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri

Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin

împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.

Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.

Lungimea încărcăturii linc = p

Q, m

Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă

p = δπ4

2d⋅ = 13,3 kg/m

Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.

Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m

Încărcătura de iniţiere → 8,5kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii

de sondă de 1,5-2,0m.

Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m

Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.

Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea

încărcăturii de baza.

Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se

amplasează sub buraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele

doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere

corespunzătoare găurii de sonda.

Construcţia încărcăturii pentru treapta de 15 m. Împuşcarea nonelectrică cu

întârziere între împuşcături de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe repriza de

împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT, corespunzând

unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă

Rezultatele lucrărilor de dislocare

Prin lucrările de împuşcare materialul se aşează pe o suprafaţă delimitată de

încărcăturile extreme ale blocului. Pe direcţia de rupere (linia de minimă rezistenţă)

lungimea de aşezare şi împrăştiere depinde de condiţiile geologice (caracteristici fizico-


IPROMIN S.A.


mecanice, structură, gradul de fisuraţie şi orientarea acesteia) şi cele tehnico-miniere

(distanţe dintre găurile de sondă, construcţia şi mărimea încărcăturii pe gaura de sondă,

capacitatea de lucru a explozivului, cantitatea şi calitatea burajului, tehnica împuşcării).

Lungimea de împrăştiere se determină cu relaţia:

L = 1,41h( )

θαθαη

sinsin

sin2 −k

α = înclinarea taluzului = 75°

θ = unghiul taluzului materialului dislocat = 45°η = w/h pentru primul rând de găuri

2k = coeficient de înfoiere a materialului = 1,3

Lungimea de împrăştiere a materialului în cazul carierei VALEA LUI MANOLE este de

22,0-25,0 m.

Înălţimea de aşezare a materialului, hm = 0,8h, în cazul carierei Valea lui Manole

hm = 12,8m pentru treapta cu înălţimea de 15,0m.

Depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor directe

Depozitarea temporară a blocurilor de masiv în stare brută se va face în partea

de est a amplasamentului cu deschidere către viitorul drum tehnologic.

Blocurile brute vor fi depozitate în vederea valorificări directe în cele mai bune

condiţii fără a depaşi limita de perimetru şi fără a impiedica exploatarea în treapta a VI-a

cota +65 m, pe latura de est a acesteia.

Prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră

Resursa de rocă utilă din amplasamentul analizat în urma derocări este

transportată la staţia de concasare - sortare care se află pe o suprafaţă 27.675 m2

(2,7675 ha) suprafaţă pe care va fi amenajat şi depozitul de produse finite.

Acestă suprafaţă se află în partea de sud est a amplasametului având şi un

depozit de produse finite format din padocuri pentru anumite tipuri de sorturi cu

următoare diametrele:

• padoc sort 0-4 mm;




• padoc sort 25-63 mm.

Astfel materialul derocat este preluat de staţia de concasare - sortare unde este

concasat în faza iniţială şi apoi este distribuit pe padocurile analizate în funcţie de

diametrele sorturilor.

În conformitate cu STAS 667/90, parametrii fizico - mecanici determinaţi pe

eşantioane prelevate din carierele învecinate, unde sunt exploatate tipurile de granite

asemănătoare celor existente în perimetrul analizat, pot încadra roca utilă în clasa A,


IPROMIN S.A.


aceasta putând fi folosită la construcţiile de drumuri şi autostrăzi, pentru toate clasele de

trafic, sub următoarele sortimente de produse:

• Piatră brută, pentru:

pereuri şi anrocamente;

straturi de fundaţii din blocaje;

pavaje pentru drumuri, străzi şi acostamente;

• Piatră spartă şi piatră spartă mare, pentru:

straturi de fundaţie;

straturi de bază împănate cu split bitumat, agregate naturale

stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, din macadam,

macadam penetrat şi semipenetrat şi din beton de ciment;

o îmbrăcăminţi din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat;

o adaos (sort 25 - 60 mm) pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment;

• Criblură, pentru:

stratul de bază din mixturi asfaltice;

straturi de bază din macadam penetrat şi semipenetrat;

îmbrăcăminţi din beton de ciment;

îmbrăcăminţi din macadam penetrat şi semipenetrat;

îmbrăcăminţi bituminoase;

tratamente bituminoase;

• Nisip de concasare, pentru:

prepararea mixturilor asfaltice.

Pentru valorificarea produselor finite în stare brută dar şi cele concasate S.C

DUMAGREGAT S.R.L va deţine contracte cu firme specializate.

Amplasarea haldelor

Haldarea solului vegetal descopertat are o suprafaţă de 3.840 m2 (0,384 ha) şi

este amplasată în zona de sud vest a perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de

exploatare IV la cota +50 m.

Se află în continuarea haldei de steril descoperită şi este dimensionată să poată

depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3.

Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni se va

realiza pe o suprafaţă de 15.375 m2 (1,5375 ha), este poziţionată în partea de sud a

amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.

Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a

agregatelor minerale ocupă o suprafaţă de 5.000 m2 (0,50 ha) este poziţionată în

partea de sud est a amplasamentului având organizarea de şantier pe latura din stânga

şi o parte din latura de sud a platformei de depozitare a prouselor finite în partea de

nord.

Organizea de şantier


IPROMIN S.A.


Organizarea de şantier va ocupa o suprafaţă de 2.700 m2 şi va fi amplasată în

marginea central - sudică a perimetrului.

Organizarea de şantier va cuprinde următoarele construcţii şi amenajări:

• vagon standardizat cu funcţiunea de birou,

• vestiar,

• laborator de analize fizico - mecanice şi magazie de materiale;

• atelier de reparaţii cu pichet P.S.I.;

• cabină WC ecologică;

• platformă de parcare pentru utilaje şi autobasculante;

• platformă betonată pentru amplasarea containerelor de deşeuri reciclabile

şi nereciclabile;

• rezervor de motorină suprateran;

• amenajările pentru amplasarea grupului electrogen;

• pod basculă.

Drumuri interne de acces

Pentru realizarea accesului la resursa de pe treptele deschise, se va amenaja o

reţea de drumuri de legătură între platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor

de investiţie, constând în deschiderile de carieră, staţia de concasare - sortare, haldele

de sol vegetal şi de roci sterile, precum şi organizarea de şantier. Această reţea de

drumuri interioare de acces între obiectivele de investiţie menţionate mai înainte va avea

un traseu, ce porneşte de la marginea sudică a perimetrului concesionat, după care urcă

spre vârf la marginea estică şi nord - estică, cu o pantă medie de 4,4% (2°30'). La

nivelul fiecărei trepte, deschise la cotele +65 m, +80 m şi +85 m, se va realiza câte o

ramificaţie de drum, cu traseul până la fronturile de exploatare atacate. în partea sudică

a limitei perimetrului concesionat, în dreptul platformei organizării de şantier, se va

realiza un drum cu o lungime de cea. 60 m, prin care se va asigura legătura cu drumul

de exploatare, ce duce spre vest la Turcoaia, respectiv spre est până la DN 22D, cu

traseul Camena -Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin.

Reţeaua de drumuri interioare va avea o lungime totală de cea. 3.200 m, ce va

afecta o suprafaţă de teren din perimetrul concesionat, de cea. 11.940 m2 (1,194 ha)

Planul Urbanistic de Detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică,

prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire

edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe

unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătăţile imediate.

Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:

• asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;

• permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi

amenajările;

• relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;


IPROMIN S.A.


• compatibilitatea functiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi

plantaţiilor;

Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea

amanunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal

sau pentru stabilirea condiţiilor de construire.

Din aria totală de 350.242 m2 (35,0242 ha) teren administrată de Societatea

Comercială „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea în baza Contractului de participaţiune

încheiat, folosinţă industrială efectivă vor avea următoarele parcele de teren:

Suprafaţa de 263.912 m2 (26,3912 ha) teren va fi destinată pentru deschiderea,

pregătirea şi exploatarea resursei de rocă utilă;

Suprafaţa de 3.840 m2 (0,384 ha) va fi afectată pentru amenajarea haldei de sol

vegetal;

Suprafaţa de 15.375 m2 (1,5375 ha) va fi afectată pentru amenajarea haldei de

rocă sterilă provenită de la descopertarea resursei;

Suprafaţa de 5.000 m2 (0,50 ha) va fi utilizată pentru amplasarea haldei de steril,

ce va rezulta din procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale;

Pe suprafaţa de cca. 27.675 m2 (2,7675 ha) teren va fi montată staţia de

concasare - sortare şi amenajat depozitul de produse finite;

Bilanţ teritorial:

Tabelul nr. 2

Suprafata deţinută de beneficiar 35,024 ha

EXISTENT (suprafaţa)

EXISTENT %

PROPUS (suprafaţa

ha)

PROPUS%

Teren destinat exploatării de rocă utilă

0,00 m2 0,00% 26,39 0,75

Haldă sol vegetal 0,00 m2 0,00% 0,384 0,01Haldă rocă sterilă 0,00 m2 0,00% 1,5375 0,04Haldă de steril rezultat din procesul tehnologic

0,00 m2 0,00% 0,50 0,01

Staţie de concasare-sortare, depozit produs finit

0,00 m2 0,00% 2,7675 0,10

Platformă depozitare blocuri brute 0,00 m2 0,00% 1,980 0,05Organizare de şantier 0,00 m2 0,00% 0,270 0,01Drumuri de acces intern 0,00 m2 0,00% 1,194 0,03P.O.T. 0,00% 1.0%

C.U.T. 0,00 0.01

Echiparea edilitară

Alimentarea cu apăÎn zona nu exista racordare la apă ,alimentarea făcându-se prin mijloace proprii

constând în rezervor de apă .


IPROMIN S.A.


Apa pentru rezervor se va aduce cu cisterna de la reţeaua de apă a comunei

Turcoaia .

Apa potabilă este asigurată prin apa îmbuteliata în PET-uri din reţeaua

comerciala.

Evacuarea apelor uzateApele uzate rezultate de pe amplasament provin de la staţia de concasare-

sortare ce le utilizează în flux pentru desprăfuirea instalaţiei.

Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului

dar si a drumurilor din exterior, pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie.

Aceste drumuri vor fi utilizate la comun cu alte cariere invecinate iar asa cum

reiese din imaginea de mai jos in prezent cantitatea de praf este relativ mare.

Cantitatea de apă utilizată pentru umectare va fi stabilită în funcţie de condiţiile

climatice în momentul utilizări drumurilor, în funcţie de deciziile luate împreuna cu ceilalţi

investitori pentru utilizarea şi întreţinerea drumurilor, etc.

Figura nr.5. Drum de exploatare existent

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică va fi realizată de către un grup electrogen pentru

staţia de concasarea şi pentru obiectivele de pe platforma organizării de şantier ce

necesită energie electrică.

Acest grup electrogen va funcţiona până în momentul în care se va emite avizul

autorităţilor abilitate pentru livrarea energiei electrice cu care S.C DUMAGREGAT S.R.L


IPROMIN S.A.


va deţine un contract de prestări servicii tinand cont de fapul că în partea de sud a

amplasamentului se află o reţea electrică .

Figura nr.6 Reţea electrică


IPROMIN S.A.


2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

2.2.1. Planuri şi programe la nivel naţional

Elementul definitoriu al acestei Strategii Naţionale este racordarea deplina a

României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe

plan mondial – cea a dezvoltării durabile.

Se porneşte de la constatarea că, la sfârsitul primului deceniu al secolului XXI,

după o tranziţie prelungită şi traumatizantă la democraţia pluralistă.

România mai are de recuperat decalaje considerabile faţă de celelalte state

membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuşirea şi transpunerea în practica a

principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării. Cu toate progresele

realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe

consumul intensiv de resurse, o societate şi o administraţie aflate încă în cautarea unei

viziuni unitare şi un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni

ireversibile.

Prezenta Strategie stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval

de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată

înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea

continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Conform situaţiei actuale a sistemului socio-economic şi a capitalului natural al

României se menţionează că din punctul de vedere al patrimoniului de resurse

neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de

peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone),

minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone), sare (resurse potenţiale 16,96

miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone), nisipuri şi

pietrisuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse potenţiale

34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmură).

Dupa modul de folosinţă au fost identificate 1.900 zăcăminte cu substanţe utile

neenergetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan, minereuri polimetalice,

auroargentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turba, talc,

bentonite, diatomite etc.) şi minerale pentru industria materialelor de construcţie

(calcare, creta, cuarţite, gresii, andezit, granit, marmura, nisipuri, argile, pietriş, gips).

Rezervele de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze

naturale la aproape 185 miliarde metri cubi.

Ca rezultat al unor intervenţii neraţionale (poluare prin activitaţi industriale, în

special miniere, petroliere şi chimice, depozitarea de deseuri sau efectuarea

necorespunzătoare a lucrărilor agricole, slaba reacţie faţa de fenomenele de eroziune)

se constată compactări, distrugeri ale structurii solului, epuizări ale substanţelor nutritive,

ducând la diminuarea fertilitaţii solurilor folosite în agricultură. Sub acest aspect solurile

din România au, la nivelul anului 2007, în proporţie de 52% o fertilitate redusă sau foarte


IPROMIN S.A.


redusă, 20,7% o fertilitate moderată şi doar 27% posedă o fertilitate ridicata şi foarte

ridicată.

2.2.2. Planuri şi programe la nivel regional

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizată pe deplin doar

printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai

apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul

instrument de realizare a acestui model de programare.

Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi

strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului

şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie

subliniază doua aspecte:

• conceptul de integrare a programării, trasătura fundamentala a activităţilor co-

finanţate prin Fondurile Structurale;

• regiunea ca punct principal de referintă, văzut nu doar ca destinatar al

iniţiativelor şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării

potenţialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie

(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare

între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte sunt realizate sub doua forme:

• atât prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt în stare sa atragă

importante resurse mobile;

• cât şi sub forma extinsă, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un

obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar şi neinvecinate:

proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub forma unor

filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a

creste semnificativ PIB regional pana în 2013, pe baza unei rate de creştere

economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi

atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de

noi oportunităţi de ocupare a forţei de munca şi imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale

populaţiei.

Obiectivele specifice

• Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea

extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului

stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va

avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a

asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia

geo-strategică deosebită a regiunii;


IPROMIN S.A.


• Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea

potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al

serviciilor de calitate destinate intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta

şi accelerarea procedurilor administrative si pentru obţinerea autorizaţiilor şi

crearea condiţiilor de creştere a productivitătii intreprinderilor prin utilizarea de

produse şi procese inovative;

• Crearea condiţiilor pentru o piaţa a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să

devină capabila a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin

promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor

servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor

economice în spatiul european şi internaţional;

• Crearea de noi oportunităti de creştere economică durabilă şi de creştere a

calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea

politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi

control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra

mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor

de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor

împadurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);

• Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănatate prin îmbunătăţirea

infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi

creşterea accesului perosoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din

zonele rurale şi izolate;

• Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor,

prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare

continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului

între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia

publica şi susţinerea cercetării- inovării;

• Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele

decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu

piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (traditii şi experienţe

profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi

specializări;

• Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea

standardelor de viaţă (infrastructura urbana, transport şi mobilitatea

populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental,

promovand coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii

urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi

europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii,

privalorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor

mediului înconjurator şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga


IPROMIN S.A.


populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei

dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale.

2.2.3. Planuri şi programe la nivel local

Conform Agendei locale 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea

din anul 2007.

I.1.10 ANALIZA SWOT GENERALĂ

Puncte tari

• Turism în expansiune;

• Infrastructura de primire în considerabilă creştere;

• Unităţi din industria alimentară (procesare carne, peste, lapte) aduse la

standarde UE;

• Resurse regenerabile importante de exploatat;

• Resurse importante de piatră pentru construcţii;

• Potenţial important de energie eoliană şi solară;

• Existenţa unui aeroport modernizat;

• Industria de construcţii navale performantă;

• Suprafeţe agricole cu potenţial ridicat;

• Existenţa unor podgorii importante în judeţ (Niculiţel, Babadag);

• Sistem bancar competitiv;

• Sectorul construcţiilor în dezvoltare semnificativă;

• Forţa de muncă cu nivel ridicat de calificare în industrie;

• Fond muzeistic, arheologic şi cultural relevant;

• Număr important de ovine.

Puncte slabe

• Infrastructura de acces precară;

• Infrastructura de mediu (alimentare cu apă, canalizare-epurare) absenţa în

multe localităţi;

• Unităţi industriale energofage şi poluante necesar a fi retehnologizate;

• Număr mare de firme de confecţii care lucrează în sistem lohn;

• Număr redus de centre comerciale;

• Valorificare redusă a meşteşugurilor tradiţionale;

• Fond forestier redus;

• Zone de litoral neexploatate turistic;

• Mijloace de transport naval învechite;

• Sistem de vinificaţie şi îmbuteliere încă neperformante;

• Număr scăzut de complexe zootehnice;

• Forţă de muncă insuficientă şi slab calificată în turism.


IPROMIN S.A.


În imediata vecinătate a perimetrului există obiective industriale, constând în

exploatările la zi ale rocilor utile de origine magmatică, şi anume: exploatarea la zi a

riolitelor în perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C. „CARPAT AGREGATE" S.A. -

Bucureşti (la distanţa de cea. 1,8 km spre vest), perimetrele de exploatare ale granitelor

„Fântâna lui Manóle" (la o distanţă de cea. 0,5 km spre NE) şi „lacobdeal" (la cea. 1,9

km spre N), ambele cariere administrate de Societatea Comercială „TARMAC" S.A. -

Bucureşti, exploatarea la zi a riolitelor „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de

Societatea Comercială „TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. -Bucureşti (la cea. 3 km spre

ENE), respectiv cariera de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea

Comercială „URANUS PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de cca. 2,9 km.

Dintre carierele analizate în imaginea de mai jos S.C CARIERE PLUS S.R.L se

află la o distanţă de aproximativ 800 m sud - est faţă de amplasament iar S.C ALAS

ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,2 km în partea de nord est.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 7 Amplasarea carierelor

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere

Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic de Detaliu are următoarele

caracteristici :

Regimul juridic :

• Amplasament : extravilan, comuna Turcoaia , judeş Tulcea;

• Tipul de proprietate: aparţine domeniului privat al comunei, conform

avizului nr. 442 din 6.03.2008, emis de primarul comunei Turcoaia

Regimul economic :

• Folosinţa actuală a terenurilor : teren neproductiv, conform avizului emis

de primar; conform planului cadastral anexat documentaţiei, teren parţial

păşune şi parţial teren neproductiv.

• Destinatia propusă prin Planul Urbanistic General : teren arabil.

3.2. Starea actuală a mediului

3.2.1 Date geologice

Din punct de vedere geologic zona Dobrogei de nord – vest cuprinde roci

sedimentare, eruptive şi metamorfice, aparţinând ca vârstă Proterozoicului superior,

Paleozoicului, Mezozoicului şi Neozoicului.

Proterozoicul superior – Paleozoicul


IPROMIN S.A.


Cele mai vechi formaţiuni din zonă sunt considerate cuarţitele, micaşisturile şi

amfibolitele mezometamorfice de la Orliga, din partea de nord a Munţilor Măcin, a căror

vârstă este atribuită Proterozoicului superior şi eventual Paleozoicului inferior.

În seria şisturilor cristaline din partea sudică a Dobrogei de nord – vest se disting

două serii:

Seria inferioară – constituită din roci atât în facies amfibolic cât şi în facies de

şisturi verzi, provenite din roci bazice metamorfozate regional.

Vârsta acestei serii este Proterozoic superior cu trecere la Cambrian.

Seria superioară – constituită din filite şi cuarţite ce apar şi în dealurile Priopcea

şi Cerna, formate pe seama metamorfismului epigenetic al depozitelor sedimentare de

vârstă ordoviciană probabil.

Între aceste două serii există un complex vulcanogen – sedimentar, de tranziţie.

Către vest de pârâul Taiţa cele două serii sunt inseparabile alcătuind aşa numita

– serie de Boclugea.

Seria formaţiunilor paleozoice continuă cu Silurianul, reprezentat prin şisturile

argiloase – sericitoase şi calcare uşor metamorfozate.

În această serie se disting trei orizonturi:

• calcare în bază urmate de şisturi argiloase – sericitoase, pentru ca în

partea superioară să apară un nou orizont Devonianul inferior.

Concordant peste Silurian urmează Devonianul inferior, constituit din gresii

cuarţitice, şisturi argiloase andeziforme şi calcare cu o bogată faună de corali, briozoare,

crinoide, trilobiţi, dar mai ales brachiopode, care indică vârsta coblentiană. Aria de

dezvoltare a acestor depozite se limitează la zona de vest a Munţilor Măcin.

Discordant peste diferitele serii ale Paleozoicului inferior şi uneori chiar ale

Proterozoicului superior apare formaţiunea transgresivă de Carapelit, formată din

conglomerate în bază şi filite, în alternanţa cu grauwacke, considerată ca vîrstă

Devonian – mediu Carbonifer.

Cunoscutele masive de granite gnaisice sau cu structură porfirică care ocupă un

loc important în alcătuirea geologică a Dobrogei de nord – vest, au fost puse în loc

înaintea formaţiunii de Carapelit, ele fiind provenite dintr–un magmatism sintectonic

caledonian sau hercinic.

Posterior formaţiunii de Carapelit, au fost puse în loc granitele amfibolice şi

diferenţierile mai bazice (diorite cuarţifere, gabrouri granodioritice, etc) de vârstă

Carbonifer – inferioară şi granitele alcaline din timpul Carboniferului superior.

Mezozoicul

Seria formaţiunilor mezozoice începe cu depozitele werfeniene care sunt

transgresive şi discordante peste Paleozoic.

În baza Werfianului este alcătuit din conglomerate poligene care trec spre partea

superioară la gresii cuarţoase albe cu intercalaţii de argile roşii, cu o formă bogată de

lamellibranchiate.

Triasicul mediu, neadivizat, este alcătuit din depozite calcaroase şi a fost

determinat ca vârstă pe baza unei bogate faune de amoniţi.


IPROMIN S.A.


În continuitate de sedimentare urmează Triasicul superior reprezentat prin

calcare în plăci cu silexite şi intercalaţii de şisturi argiloase, după care urmează

marnocalcarele cu halobii şi apoi la partea superioară gresii stratificate cu intercalaţii de

argile.

În triasicul superior au avut loc şi erupţiunile submarine de diabaze, cu forme de

pilow – lavă, cărora le–au urmat erupţiunile de riolite (porfire cuarţifere).

Formaţiunile jurasice sunt mai slab reprezentate în această zonă şi ele apar

numai în partea de sud, sub forma unor calcare thitonice transgresive peste formaţiuni

mai vechi.

Cretacicul este materializat în această regiune numai prin termenii săi superiori şi

începe prin depozite calcaroase, organogene şi conglomeratice, grezoase glauconitice,

marnoase ce aparţin transgresiunii cenomaniene.

Pe aceste depozite urmează în continuitate de sedimentare calcarele grezoase

turoniene şi apoi calcarele marnoase şi grezoase ale Senonianului inferior.

Neozoicul

Această perioadă este reprezentată exclusiv prin depozite cuaternare: loess şi

aluviuni.

3.2.1.1. Tectonica regiunii

Partea de NV a Dobrogei este cunoscută în literatura geologică de specialitate

sub numele de zona paleozoică, cuprinsă între două falii inverse:

• falia Pecineaga – Camena, care o delimitează spre sud şi pe planul căreia

Dobrogea centrală încalecă peste zona paleozoică;

• falia Luncaviţa – Consul permite încălecarea zonei paleozoice peste zona

triasică de la est.

În cadrul acestui bloc tectonic, Paleozoicul reprezintă o structură de anticlinoriu

orientat NV–SE şi cu scufundare axială către SE. Cutele sunt strânse şi uşor deversate

spre vest faliate longitudinal şi străpunse de numeroase corpuri de roci eruptive. În

partea vestică a zonei Paleozoicul este fracturat pe direcţia NE–SV, cu mici decroşări.

Se disting două structuri anticlinale mari constituite din depozite presiluriene şi

două structuri sinclinale umplute cu formaţiuni de Carapelit (cea din est) şi cu depozite

siluriene, devoniene şi cretacice superioare (cea din vest).

Structura tectonică a acestei zone poartă amprenta orogenezei hercinice şi a

celei chimerice vechi, după care regiunea a trecut în stadiul de platformă.

Conditiile geotehnice ale zonei sunt favorabile exploatării de roci utile. Corpul de

granit apare la zi în partea vestică a perimetrului Dealul lui Manole, pe o lungime de

cca. 835 m şi o lăţime cuprinsă între 200 şi 400 m, precum şi în partea de nord a

acestuia, unde lăţimea este de cca. 350 m, continuarea spre sud a granitului fiind

acoperită de depozite loessoide.


IPROMIN S.A.


Rocile care intra în alcatuirea terenului sunt roci tari, stâncoase, având proprietăti

fizico-mecanice care permit realizarea unor taluze stabile la inclinari mari.

Resursele de subsol

În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5—6 km est de Dunăre, se

găsesc cuartite care alternează cu şisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea

este constituit din seria filitelor cenuşii şi a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a

acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea

rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea

drumurilor. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare şi substanţe

abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe

carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.

Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile

lacobdeal şi Dealul lui Manole, din apropierea localităţii Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o

gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe

cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.

Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi

cioplită pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi căilor ferate, precum şi în

construcţii.

Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare şi ca materiale ornamentale

pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari şi

condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de

Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).

Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu

foraje sunt mari.

Exploatările de substanţe minerale solide

În împrejurimile comunei Turcoaia s-au extras în carieră riolit (porfir cuartifer) şi

diferite varietăţi de granit. Riolitul s-a exploatat într-o carieră din Dealul lui Manole,

amplasată la sud-est de comuna Turcoaia şi la sud de Muntele Iacobdeal. Riolitul şi

granitul s-au folosit sub formă de piatră brută şi piatră spartă pentru întreţinerea

drumurilor, în plus, riolitul negricios a fost întrebuinţat şi ca pavele, calupuri si borduri.

Tot riolit se găseste şi în Dealul Iglicioara, situat lângă comuna Turcoaia. Aici roca se

exploatează într-o carieră cu două fronturi dispuse NE-SV şi se utilizează ca piatră

spartă pentru întreţinerea drumurilor. Actual, acest material se mai extrage şi din Cariera

Dealul Iglicioara II. În Cariera Iacobdeal (deschisă încă din anul 1880, una dintre cele

mai mari din ţară), amplasată în partea de est a muntelui, la 2 km de soseaua Cerna-

Macin, s-a extras un granit cu riebeckit şi egirin, de culoare cenusie, cu nuanţe roz şi

pete negre sau albastre verzui, cu granulaţie de la fină la pegmatoidă (0,8 cm). S-a

valorificat sub forma de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatră spartă, blocuri brute sau

semi-cioplite pentru fundaţii sau lucrări ingineresti, ca savura (pentru betoane de

rezistenţă mare).


IPROMIN S.A.


Exploatarea este mecanizată iar transportul se face până la Dunăre (Gura

Armanului) pe plan înclinat şi cale ferată îngustă.

În cariera Fântâna lui Manole, aflată în versantul de vest al Muntelui Iacobdeal (la

1,5 km de Dunăre, cu trei fronturi de lucru) şi în cariera Valea cu Plopi (la 0,3 km nord-

est de prima), s-a extras un granit aplitic (cu riebeckit si egirin, cenusiu-deschis până la

roz, mai puţin fisurat decât cel de la Iacobdeal), granofir, granit cu riebekit, granit cu

egirin. Coperta avea grosimi de 1-4 m şi era alcătuită din depozite loessoide şi argile

deluviale. S-a folosit pentru întreţinerea drumurilor şi construcţia soselelor. În prezent

rezervele sunt epuizate.

În Dealul lui Manole au fost active carierele Capriel şi Colţii Babei, astăzi închise.

Cuarţite au fost exploatate în Dealul Priopcea, la 5-6 km est de Dunăre, în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vîrful Priopcea. Cariera Piatra Râioasă

prezintă condiţii de exploatare dificile, datorită alternanţei benzilor de cuarţite cu

pachetele de sisturi filitoase. Cuartitul extras din cariere s-a valorificat ca piatră spartă

pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea drumurilor.

3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune

Cea mai importantă resursă minieră a Dobrogei de nord o formează diversele roci

utile exploatate în cariere şi utilizate la construcţii, pavaje, şosele, la obţinerea varului şi

cimentului a materialelor refractare şi a feroaliajelor pe bază de siliciu.

Zăcământul Iacobdeal – Dealul lui Manole. În culmea Iacobdeal se găsesc

granite cu riebeckit, granite cu egirin, granite cu aplitice, micropegmatite şi granofire.

Granitele se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită pentru drumuri,

căi ferate şi construcţii. Având însuşiri decorative, pot fi luate în considerare ca materiale

ornamentale pentru plăci lustruite.

Zăcământul Greci. Este constituit în cea mai mare parte din granodiorite şi

subordonat din granite. Granodioritele se întâlnesc în versantul vestic al masivului Greci

şi reprezintă rocile cu cea mai mare importanţă economică; au o culoare cenuşie,

structura hipidiomorf - granulară şi textură compactă. Rocile extrase pot fi utilizate la

drumuri, căi ferate şi construcţii sub formă de piatră brută şi concasată, criblură, pavele,

abnorme şi moloane.

Zăcământul Cîrjelari. Dealul Sfânta, situat la 2 km vest de Cîrjelari, este format

din calcare de vârstă Jurasic superior. Calcarele au o culoare cenuşiu - albicioasă,

structură granulară şi textură compactă, parţial brecioasă. Posibilităţi de utilizare: ca

piatră naturală pentru drumuri şi construcţii.

Zăcământul Zebil. Este constituit din calcare cenuşii triasice medii, deschise în

extremitatea vestică a unei culmi aflată la cca. 700 m est de calea ferată Tulcea -

Babadag. Calcarele extrase sunt utilizate ca piatră naturală pentru drumuri, căi ferate şi

construcţii.

Zona Agighiol. În culmile Orta - Bair, Căuşa Mare şi Dealul Pietros, toate situate

la vest de Agighiol, se întâlnesc calcare de vârstă anisiană şi carniană. Calcarele sunt


IPROMIN S.A.


exploatate sporadic de localnici în mai multe puncte, fiind folosite la fabricarea varului,

ca piatră spartă pentru drumuri şi materiale de zidarie.

Zăcământul Priopcea. în culmea cu acelaşi nume, în raza comunei Turcoaia, la 5

- 6 km est de Dunăre se găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Cuarţitele au

o culoare albă sau albă – gălbuie, sunt stratificate în bancuri de 1 - 4 m.

Domenii de utilizare: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru

drumuri. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare.

Zăcământul Orliga. Culmea Orliga, situată la 5 km nord - vest de Măcin, este

constituită din cuarţite albe şi cenuşii cu structură nematoblastică, textură compactă şi

spărtură aşchioasă.

Cuarţitele sunt exploatate sporadic în carierele Orliga şi Gorgani, fiind utilizate ca

piatră pentru drumuri.

3.2.2.Relief

Geografic, perimetrul de exploatare este amplasat în Masivul Dobrogea de Nord,

în partea sud-vestică a Munţilor Măcin.

Din punct de vedere morfologic, zona în care este situat zăcământul, face parte

din suita de dealuri ce alcătuiesc culmea Pricopanului din partea de NV a Dobrogei.

În nord - vest “Munţii” Pricopanului, cunoscuţi sub numele de “Munţii” Măcinului,

nu pot fi consideraţi munţi după înălţime (467 m vârful cel mai înalt, iar în rest altitudini

medii de 200 - 300 m, cu câteva vârfuri care se apropie de 400 m şi corespund rocilor

mai rezistente – granite, porfire, cuarţite). Sunt bine încadraţi între Dunăre şi Valea

Largă, înecată sub aluviuni de pantă, a Taiţei. La nord se termină printr-o prispă subţire,

joasă şi terminată în grui (Bugeacul), iar la sud, în şaua de la sudul satului Mircea Vodă,

dominată de cuesta podişului calcaros al Babadagului. Constituţia litologică (granite,

calcare carbonifere), relieful lor accidentat, care privit dinspre Dunăre aminteşte de

lanţul Făgăraşului, degradarea înaintată şi haotică a culmilor presupunând un climat

periglaciar în trecut, solurile tipice de munte impun însă trecerea lor în categoria

munţilor, chiar dacă, din cauza altitudinii lor scăzute, i-am numi munţi.


IPROMIN S.A.


Figura nr.8 Harta geografică a zonei analizate

Privită de pe oricare înălţime (de pe vârful Pricopanului, de pildă, sau de pe

Ţuţuiatul, sau de pe Conţul, ori chiar de pe măgura izolată Denistepe), tot restul

Dobrogei nordice ne apare ca o vastă şi foarte netedă platformă, dominată, la distanţe

diferite, de martori mai înalţi, datoraţi eroziunii diferenţiale şi tăiată de văi ori întreruptă

de depresiuni – şi ele cu plafonul nivelat. Acest relief general de netezire este dispus în

trei trepte principale: prima între 370 - 400 m, cu câteva vârfuri mai înalte; a doua, între

280 - 300 m, acoperind cea mai mare întindere a regiunii; a treia între 180 - 200 m,

plecată domol spre vest, sud şi sud - est, unde trece în seria prispelor joase, probabil de

abraziune, care coboară până sub 100 şi chiar 50 m – în apropierea mării. Diferenţa de

rocă şi structură, depărtarea de mare şi variaţiile nivelurilor acesteia în cuaternar au

creat diferenţieri morfologice de amănunt, care impun deosebirea unor subdiviziuni

regionale mai restrânse: în nord, o depresiune largă, sub 100 m altitudine absolută,

dominată de măguri de eroziune diferenţială în calcare jurasice sau triasice (cea mai

înaltă, Denistepe, de 268 m) încadrată între două platforme de eroziune: a Niculiţelului –

în calcare şi roci eruptive vechi; Uzum Bair, dominând pe stângă Teliţa şi coborând spre

est, mai joasă de 200 m, presărată cu numeroase măguri calcaroase.

O culme prelungă, însoţită spre Dunăre de o prispă joasă de abraziune (culmea

Tulcii), le leagă între Isaccea şi Mahmudia. La sud, Depresiunea Nalbantului, prelungită

spre vest prin Depresiunea a Ortachioiului, este dominată de podişul împădurit al

Babadagului, calcaros, cu izvoare carstice în poală şi corespunzător unui sinclinal

cretacic, subliniat de cueste tipice atât la nord, cât şi la sud.

Din punct de vedere geomorfologic, arealul analizat este reprezentat de Glacisul

Măcinului şi este situat în partea nord-vestică a Munţilor Măcin cu aspect tipic de

peneplena.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 9 Harta geomorfologică

3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă

Sub aspect climatic, regiunea în care este situat perimetrul de exploatare se încadrează într-o zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20).

Podişul Nord-Dobrogean se individualizează, din punct de vedere climatic, dintre celelalte unităţi geografice ale României, ca fiind regiunea cu cel mai înalt grad de continentalism. Acest lucru este datorat, în primul rând, poziţiei sale geografice peste care se suprapun principalii centri barici de acţiune atmosferică, şi anume, prelungirile anticiclonilor est-european şi azoric, şi cliclonilor mediteraneeni şi pontici care se formează în bazinul vestic al Mării Negrii şi evoluează spre vest şi nord-vest.

Gradul mare de continentalism al zonei reprezintă sinteza corelaţiilor dintre toate componentele climei, dar cu deosebire, dintre temperatură, precipitaţii şi vânt. Acestea determină caracterul semiarid al Podişului Dobrogei cu lungi perioade de uscăciune şi secetă.

Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale

sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 -170.

Precipitaţiile sunt sub 500 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter

torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.

PARAMETRII CLIMATICI PENTRU AMPLASAMENTUL ANALIZAT

Tabelul nr. 3

Elementul climatic

LunaValori

anualeII

III

IIII

IIV

VV

VVI

VVII

VVIII

IIX

XX

XXI

XXII

Temp. medie a aerului, 0C

-1,4 -0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7

Temperatura max, 0C 17,6 18,7 25,8 30,0 34,7 32,5 37,6 37,2 35,6 30,0 23,0 21,0 37,6

Temperatura mim, 0C -22,0 -26,0 -13,5 -9,0 0,5 4,0 7,8 4,5 -0,6 -7,0 -15,0 -19,0 -26,0

Nebulozitatea medie,

6,8 6,0 5,6 4,7 4,5 4,2 3,0 2,8 3,5 4,6 6,3 7,0 5,0


IPROMIN S.A.


Elementul climatic

LunaValori

anualeII

III

IIII

IIV

VV

VVI

VVII

VVIII

IIX

XX

XXI

XXII

Nr. zilelor cu cer senin

6,5 8,9 10,3 12,3 12,0 15,0 18,7 18,9 15,5 11,9 8,3 5,2 143,5

Nr. zilelor cu cer acoperit

15,8 11,4 12,3 7,8 6,5 4,9 4,2 3,1 4,4 9,5 13,2 17,8 110,9

Suma precipitaţiilor, mm

33,2 25,1 30,0 36,6 47,2 61,8 50,6 29,6 35,6 37,4 32,4 18,0 451,0

Evaporaţia potenţială, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 123,0 145,0 128,0 83,0 45,0 18,0 2,0 688,0

Evaporaţia reală, mm

0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 94,0 40,0 37,0 42,0 38,0 18,0 2,0 415,0

Deficitul de umiditate, mm

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 29,0 105,0 91,0 41,0 7,0 0,0 0,0 273,0

Prin aşezarea sa geografică, cu orizont larg deschis spre NE, E, SE, S, SV şi V,

în zona arealului studiat caracteristica de seamă a dinamicii atmosferice este aceea de

a fi foarte activă în cursul anului.

Ca origine a maselor de aer, care contribuie la creearea vânturilor în această

zonă, menţionăm următoarele:

• vânturile N sunt o urmare a deplasării maselor de aer de origine polar-

continentală, reci şi umede;

• acestea sunt urmate de vânturile de NE şi E, care au originea în masele

de aer continentale uscate, care se deplasează din nord-estul Europei,

• vânturile de S şi SE, generate de masele de aer tropical-continentale, care

deobicei au aer cald şi uscat, cu mare predominare spre sfârşitul

primăverii şi începul verii (29% şi respectiv 13%);

• urmează vânturile de SV şi V, generate de masele de aer de origine tropical-

maritimă (anticiclonul Azorilor), care apar în lunile de primăvară, vară şi la

începutul toamnei;

• vânturile din direcţia NV, generate de masele de aer de origine polar-

maritimă, reci şi umede, au frecvenţă mai redusă (7%); îşi accentuează mult

frecvenţa în lunile de vară (32% în luna august), când contribuie la

accentuarea producerii precipitaţiilor atmosferice.

Vânturile dominante sunt cele din direcţie nordică, cca. 22%, la care se adaugă şi

cele din NE şi NV. Vânturile din direcţia sudică, sud estică şi vestică au o frecvenţă mai

rară, dar sunt de intensitate mai mare.

Frecvenţa cea mai mare o au vânturile moderate (viteza între 3-6m/s), cca. 57%,

urmate de cele slabe (viteza sub 3 m/s), cca. 18-35%.

FRECVENŢA ŞI VITEZA VÂNTURILOR

Tabelul nr. 4

Elementul climatic Luna Valori


IPROMIN S.A.


anualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIViteza medie, m/s 3,8 3,3 4,1 3,2 3,7 3,4 2,7 3,0 3,2 4,1 3,6 4,4 3,5Calm atmosf., % 25 13 20 12 28 25 43 26 36 30 24 15 25Vânt, %, din care 75 87 80 88 78 75 57 74 64 70 76 85 75slab(<3 m/s) 70 55 55 62 52 45 59 63 72 67 60 55 60moderat(3-6 m/s) 5 45 25 33 32 44 24 31 20 24 36 30 29Puternic(>6m/s)

20 5 16 11 17 6 8 9 12 15 11

Dire

cţia

, %

N 32 24 27 26 26 24 10 15 9 14 28 35 22NE 8 12 2 6 3 3 5 11 10 20 29 20 11E 17 28 5 8 3 3 4 -- 6 17 15 8 9SE 12 18 -- 8 8 8 6 3 17 12 10 22 10S 6 3 29 23 9 13 10 -- 7 5 1 -- 9SV -- -- 6 -- 6 6 4 4 2 -- -- -- 2V -- -- 3 17 12 12 5 8 7 2 -- -- 5NV -- 2 8 -- 6 6 14 32 8 5 3 -- 7

O caracteristică a regimului eolian din regiune este instabilitatea perioadelor de

timp calm şi turbulent, cu treceri rapide de la vânt slab la vânt puternic şi revenire la

calm atmosferic.

Dată fiind amplasarea funcţiunii propuse, nu va avea loc transportul poluanţilor

înspre zona localităţilor învecinate. Cea mai apropiată comună, Turcoaia, se află la o

distanţă de aproximativ 3 km SE de amplasamentul analizat.

3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei

Reţeaua hidrografică a Dobrogei este formată din: Dunăre, râurile interioare

podişului, Canalul Dunăre - Marea Neagră, lacuri, ape, subterane şi Marea Neagră.

Dunărea mărgineşte Dobrogea prin sectorul bălţilor (Balta Ialomiţei, de la Ostrov

la Hârşova şi Insula Mare a Brăilei, de la Hârşova la Măcin) şi al Dunării Maritime, în

nord. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag,

Slava, care se varsă în lacul Goloviţa, Casimcea, cel mai important râu dobrogean, care

se varsă în Lacul Taşaul.

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Taşaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi Razim - Sinoe care este considerată o

subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa).

Reţeaua hidrografică este săracă, fiind tributară Dunării (cursuri scurte), lacului

Razelm (pâraiele Nucarilor şi Agighiol) şi lacului Babadag (râul Teliţa). În timpul verii,

majoritatea reţelei hidrografice seacă. Profilul transversal foarte larg al văilor, ce arată

un stadiu avansat de evoluţie, denotă că ele s-au format în timpul unei clime mai umede,

când râurile aveau debite mari şi putere de eroziune corespunzătoare.

Văile în marea majoritate sunt fără apă, scurgerea realizându-se temporar după

căderea precipitaţiilor. Se impun câteva caracteristici – simetria, determinată de

structură, profilul în forma literei U cu versanţi povârniţi, tăiaţi în loess şi în granite şi o

albie cu lăţimi care cresc mult în sectorul inferior al văii dar care peste tot este neted,

pietros şi uscat. În majoritatea situaţiilor nu apare o trecere evidentă între albia minoră şi

una majoră întrucât la precipitaţiile abundente cu caracter de aversă se realizează o


IPROMIN S.A.


scurgere care cuprinde aproape în întregime fundul văii, iar şuvoaiele de apă determină

anularea oricăror diferenţieri.

În Dobrogea, apele curgătoare cu regim intermitent apar ca ceva obişnuit în lunile

de vară în urma căderii ploilor torenţiale. Un rol deosebit în regimul acestor ape îl au

ploile torenţiale.

Timpul de concentrare al apelor pentru ploi de intensităţi diferite, pentru o mare

parte a văilor din Dobrogea nu depăseşte valoarea de 30-50 minute.

Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare

sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente

de apă.

Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul fisural

al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenţa

lucrările de exploatare.

Văile sunt de mici dimensiuni, puţin adâncite, acest fapt datorându-se proceselor

de eroziune areolară, cantităţilor mici de precipitaţii şi reliefului granitic în care sunt

formate aceste bazine.

Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare

sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente

de apă. Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul

fisural al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea

influenţa lucrările de exploatare.

În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor

meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe

sistemul fisural al zăcământului.

3.2.5. Solul

Geneza şi evoluţia tipurilor de sol sunt legate în mod direct de substratul

geologic, condiţiile de climă şi vegetaţie de etajare a reliefului, de influenţa apelor

freatice precum şi de intervenţia omului.

Dobrogea se caracterizează prin largă răspândire a solurilor de climat arid.

Factorii care imprimă caracterele generale ale învelişului de sol al Dobrogei sunt relieful

acestei regiuni, roca de solificare care condiţionează apariţia şi distribuţia spaţială a unor

soluri precum şi situarea geografică a regiunii într-o zonă de tranziţie de la climatul

continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei

Balcanice, care condiţionează o serie de trăsături specifice ale solurilor Dobrogei, soluri

ce aparţin faciesului pedogeografic danubiano pontic.

În Dobrogea solurile cele mai răspândite sunt solurile bălane (dobrogene), dar se

găsesc şi diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenuşii (în Podişul Babadag), soluri brune

(în Munţii Măcin) şi soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri).


IPROMIN S.A.


În general solul Dobrogei de Nord este mozaicat. Acest lucru se datorează marii

variaţii a reliefului şi rocilor. Părţile marginale, mai coborâte ale reliefului “continental”

sunt acoperite, în general, cu soluri bălane.

Odată cu creşterea altitudinii, acestea trec la cernoziomuri carbonatice care la

rândul lor trec destul de uşor la cernoziomuri şi cernoziomuri cambice, cu slabă levigare,

la soluri cenuşii şi culori brune, podzolice.

Podişul Dobrogei, cu un relief relativ uniform, slab fragmentat, este dominat de

versanţi prelungi sau dealuri cu acest profil acoperite de loess, cu înclinări moderate.

Din acest punct de vedere, procesele geomorfologice au, în general, o activitate redusă.

Activitatea maximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de vară. Eroziunea de

suprafaţă afectează practic toate suprafeţele versanţilor cu folosinţă agricolă.

Terenurile au functiunea neproductiv, cu stanca la zi şi dese aflorimente.

Solul vegetal este in grosime care variaza între 0-0,5 m, iar pe arii întinse solul

vegetal lipseşte.Sub pătura de sol se situează depozitele deluviale, loess.

REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI

Figura nr.10 Reţeaua de supraveghere a calităţii solului

Anual Agenţia pentru Protecţia Mediului realizeaza doua - trei campanii de

recoltare, la probele prelevate analizandu-se indicatorii : pH, continut de saruri, cloruri ,

alcalinitate / aciditate, metale

3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea

Resursele naturale ale judeţului sunt: terenurile arabile, viile, paşunile, care

permit culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile- pentru pescuit şi vânătoare,


IPROMIN S.A.


pădurile – pentru vânătoare, agrement, protecţia mediului, resurse minerale - piatră de

construcţii (granit), cuartită, calcar, iar Delta Dunării pentru potenţialul turistic.

Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg.

Legume: ardei, castraveti, ceapă, fasole, mazare, marar, morcov, păstarnac,

patrunjel, pepene galben, pepene verde, ridichi, roşii, salată, soia, spanac, ţelină,

usturoi, varză, vinete;

Pomi fructiferi: caise, cirese, piersici, visine; (arbusti sau de gradina) capsuni;

Podgorii: Babadag, Valea Nucarilor, Sarica-Niculitel, Macin, Tulcea, Daeni

Plante tehnice: rapiţa, floarea soarelui, tutun;

Avicultură: pui, gaini ouatoare, raţe, gâste;

Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai, măgari,

Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban; pe

Dunare scrumbie şi sturioni (morun, păstruga, cega, nisetru); în Marea Neagră calcan,

chefal, rechin, stavrid, hamsie, guvizi.

3.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu în Alternativa zero

3.3.1.1. Calitatea apei

Amplasamentul analizat în Raportul de Mediu, este situat la o distanţă de cca. 3

km faţă de fluviul Dunărea. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Valea lui

Manole care are curgere temporară.

Pentru fluviul Dunărea conform Stării mediului pentru luna februarie 2010 au fost

executate următoarele determinări

Tabelul nr. 5

Determinări fizico-chimice

Clasa de calitateTulcea

Hm38+500

Tulcea Hm9942

Macin Hm8340

Dunare Mahmudia

Hm900

Dunare Sulina Hm

10670

SDunare

Sf.Gheorghe Mm50

1.regimul oxigenului II II II II II II

2.nutrienţi II II II II II II

3.ioni generali,

salinitate

I I I I I I

4.micropoluanti II II II II II II

CLASA FINALĂ II II II II II II

Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a -II -a de calitate, conform Ordinului

161/2006 .


IPROMIN S.A.


În luna februarie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor

fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul.

La punctul de recoltare Dunăre Hm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se

constată conform Ordinul 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru

indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, azot din azotati, calciu, magneziu,

produse petroliere si fractiunile dizolvate ale metalelor cupru, cadmiu si nichel.

La puctul de recoltare Dunăre Isaccea, , pentru calitatea apelor Dunării se

constată conform Ordinul 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru

indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, calciu, magneziu si fractiunile

dizolvate ale metalelor cupru.

Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.

Apa va fi utilizată pentru umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea

antrenării prafului. Pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de

prelucrare va fi dotată cu dispozitive de umectare, consumul mediu estimat de apă

industrială fiind de cca. 0,4 l/m3 masă minieră procesată. Alimentarea se va face cu

cisterne de la sursele naturale existente în zonă.

Ţinând cont de aceste considerente calitatea apei de suprafaţă dar şi a celei

subterane nu este afectată.

3.3.1.2 Calitatea aerului

Zona pe care este amplasată exploatarea resurselor de granit este formată din

teren neproductiv şi are în vecinătate o activitate minieră foarte bine dezvoltată.


IPROMIN S.A.


Figura nr.11. Exploatare la zi

În prezent calitatea aerului din zonă este influenţată de activităţile desfăsurate,

exploatare la zi dar si folosirea drumurilor de exploatare în comun cu celelalte cariere

funcţionabile.

Până în prezent pe amplasamentul analizat nu au fost efectuate analize ale

calităţii aerului dar la nivelul judeţului Tulcea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea

efectuează astfel de analize pentru monitorizarea factorilor de mediu.

a) Reteaua manuala de monitorizare a calitatii aerului

Această reţea este alcătuita din 6 puncte de control, amplasate astfel:• Sediu APM • Sistem SGA• Uzina de apă• SC STX EUROPE SRL Tulcea• Statia Meteo• Dana de Acostare

Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 2010, pe puncte de prelevare sunt

prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr. 6

Nr. crt.

PUNCT DE CONTROL

PULBERI SEDIMENTABILEg/m2/luna

Conc. medie lunara

Conc. Medie pe semestrul anterior

CMA

1. Sediu APM 1,478 4.8934 17

2. Sistem SGA 1,437 9.1188 17

3. Uzina de Apa 2,406 3.6748 17

4. Statia Meteo 1,217 4.0066 17

5. Dana de Acostare 1,225 7.7375 17

6. SC STX SRL 4,092 9.9343 17

b) Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului

La nivelul judetului Tulcea, Reteaua Automată de monitorizare a Calităţii Aerului

cuprinde 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, amplasate pe raza judeţului

Tulcea.

Indicatorii monitorizaţi sunt raportaţi la valorile limită impuse prin OM 592/2002.

• Dioxidul de sulfTabelul nr. 7

Locatie C.M.A. orar (µg/mc)

Nr. valori orare Valoare orara medie

(µg/mc)

Valoare orara maxima (µg/mc)

Nr. depasiri


IPROMIN S.A.


TL – 1 350 566 11.73 48.34 -

TL – 2 350 632 4.12 20.28 -

TL - 3 350 474 7.22 32.42 -

Figura nr. 12 Grafic SO2 – februarie 2010

În luna februarie 2010, nu a fost depasită valoarea limită zilnică pentru sănătate

de 125 µg/mc. Maxima valorii medii zilnice fiind de 27.015µg/mc (în data de 26.02.2010)

la staţia TL 1-Ciuperca, de 10.403 µg/mc (în data de 01.02.2010) la staţia TL2-Transport

Public şi de 17.0148 µg/mc (în data de 08.02.2010) la staţia TL3-Isaccea.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 500 (µg/m3) la nici o staţie

de monitorizare.

• Dioxidul de azotTabelul nr. 8

Locatie C.M.A. (µg/mc) Nr. valori orare

Valoare orara medie (µg/mc)

Valoare orara maxima (µg/mc)

Nr. depasiri

TL – 1 200 626 24.435 90.474 -

TL – 2 200 633 20.819 115.284 -

TL- 3 200 460 11.286 49.649 -


IPROMIN S.A.


Figura nr. 13 Grafic NO2 – februarie 2010

În luna februarie, pentru NO2, nu a fost depasită valoarea limită orară de

200µg/mc. Nu s-au inregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 400µg/mc.

• Monoxidul de carbonTabelul nr. 9

Locatie C.M.A. orar

(mg/mc)

Nr. valori

orare

Valoare maxima

zilnica a mediilor pe 8

ore (mg/mc)

Valoare medie

lunara (mg/mc)

Nr. depasiri

TL – 1 10 643 2.4089 (17 febr. ora

22)

0.409 -

TL – 2 10 634 1.6674(17 febr. ora

22)

0.336 -

Figura nr. 14 Grafic CO – februarie 2010

Pulberi în suspensie o PM10 nefelometric


IPROMIN S.A.


Tabelul nr. 10

Figura nr. 15 Grafic PM10 – februarie 2010

Metaleo Plumb

Tabelul nr. 11

Locatie Valoare limita

anuala

(µg/mc)

Nr. valori

zilnice

Valoare

medie lunara

(µg/mc)

Valoare zilnica

maxima (µg/mc)

TL – 1 0.5 28 0.01312 0.039

TL – 2 0.5 8 0.03868 0.0657

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Locatie Nr.valori

orare

C.M.A.zilnic

(µg/mc)

Valoare

medie lunara

(µg/mc)

Valoare

zilnica

maxima

(µg/mc)

Nr.

depasiri

TL – 1 659 50 42.49 81.77 5

TL – 2 - 50 - - -

TL - 3 - 50 - - -

46/116IPROMIN S.A.

Pb - Valori medii zilnice -februarie 2010

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

01.0

2.201

0

03.0

2.201

0

05.0

2.201

0

07.0

2.201

0

09.0

2.201

0

11.0

2.201

0

13.0

2.201

0

15.0

2.201

0

17.0

2.201

0

19.0

2.201

0

21.0

2.201

0

23.0

2.201

0

25.0

2.201

0

27.0

2.201

0

Pb(μg/mc)-TL2Pb(μg/mc)-TL1


Figura nr. 16 Pb – februarie 2010

La nivel de judeţul Tulcea din monitorizările realizate se poate observa o

îmbunătăţire a calităţii aerului datorită cantităţilor de emisii reduse din atmosferă prin

nedepăşărea concentraţiilor maxime admisibile.

Implementarea unor programe ce să utilizeze instalaţii moderne de filtrare şi

desprăfuire în cadrul societăţilor comerciale funcţionale dar şi în cazul celor viitoare,

utilizarea carburaţilor cu concentraţii mici de noxe la ardere, etc., sunt măsuri ce duc la

protejarea atmosferei şi la amelioraea calităţii acesteia.

3.3.1.3 Zgomotul şi vibraţiile

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt date în prezent de către carierele existente care

desfăşoară actvitaţi de exploatare, încărcare şi transport a masei miniere.

Datorită existenţei obiectivelor industriale în apropierea amplasamentului,

constând în exploatările la zi în cadrul perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C.

„CARPAT AGREGATE" S.A. - Bucureşti (la distanţa de cea. 1,8 km spre vest),

perimetrele „Fântâna lui Manóle" (la o distanţă de cea. 0,5 km spre NE) şi „lacobdeal" (la

cea. 1,9 km spre N), ale Societatii Comercială „TARMAC" S.A. - Bucureşti, exploatarea

la zi „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de Societatea Comercială

„TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. -Bucureşti (la cea. 3 km spre ENE), respectiv cariera

de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea Comercială „URANUS

PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de cca. 2,9 km.

Ţinând cont de faptul că zona este este învecinată cu perimetre de culturi

agricole, o sursă suplimentară de zgomoz şi vibraţii o reprezintă cultivarea terenurilor.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 17 Drum tehnologic utilizat şi terenuri agricole

3.3.1.4 Calitatea solului

În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5 - 6 km est de Dunăre, se

găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea

este constituit din seria filitelor cenusii şi a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în

carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a

acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea

rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea

drumurilor. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare şi substanţe

abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe

carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.

Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile

lacobdeal şi Dealul lui Manole, din apropierea comunei Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o

gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe

cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.

Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită

pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi căilor ferate, precum şi în construcţii.

Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare şi ca materiale ornamentale

pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari şi

condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de

Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).

Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu

foraje sunt mari. Zăcământul prezintă condiţii avantajoase de exploatare.

În absenţa implementării planului calitatea solului din zona de interes nu ar avea

o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar realiza o împădurire.

3.3.1.5 Biodiversitate


IPROMIN S.A.


Biodiversitatea se referă la varietatea de gene, specii şi ecosisteme care

constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a

biodiversităţii, cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea

omului.

Cauzele principale sunt schimbările produse în habitatele naturale. Acestea se

datorează sistemelor de producţiei agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării

carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor,

invaziilor de specii străine, poluării şi - din ce în ce mai mult - schimbărilor climatice.

Europa a stabilit un obiectiv pentru a stopa pierderea biodiversităţii iar studiile

recente ale AEM arată că fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin

probabil ca obiectivul să fie atins.

3.3.1.5.1 Flora locală

În perimetrul studiat, pe întreaga suprafaţă a dealului ca şi în zona plană de la

baza dealului pe o distanţă de 300-600 m de jur-imprejur zona este acoperită cu o

vegetaţie uniformă compusă din puţine specii. Caracteristica de bază a plantelor este

adaptarea la condiiţiile climatice de ariditate din zonă, autoselectandu-se în timp plante

xerofile.

Exemplarele de plante recoltate au fost studiate din punct de vedere morfologic şi

fiziologic. Prin analiza datele obţinute se poate afirma ca varietatea floristică este

redusă, terenul având multe roci la suprafaţa, iar stratul de sol este prezent pe suprafeţe

reduse.

Altitudinea maximă din zonă în care este amplasat perimetrul studiat este de 127

m.

Analiza tipului de vegetaţie ca specii şi dimensiuni ale populaţiilor din pătratele

delimitate în interiorul perimetrului şi în exteriorul acestuia, pe cele 5 zone de observaţie

stabilite, sunt concretizate în tabelele de mai jos.

Speciile de plante importante pentru stabilirea tipului de habitat, identificate pe

suprafaţa luată în studiu sunt prezentate in Tabelul 12.

Specii de plante identificate pe suprafata perimetrului analizat

Tabelul nr. 12

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr.mediu

ex./100 mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata

mp/ex.

% din

suprafata

totala

1. Festuca valesiaca 212 III 0,16 33.92

2. Poa sp. 9 I 0,04 0,36


IPROMIN S.A.


3. Artemisia petrosa 6 I 0,16 0,96

4. Taraxacum officinale 5 I 0,04 0,20

5. Centaurea sp. 4 I 0,36 1,44

Gradul de acoperire cu vegetatie 36,88 %

Rezultatul analizei speciilor floristice şi a populaţiilor corespunzatoare speciilor

dominante identificate la exteriorul zonei solicitate sunt prezentate în tabelul de mai jos

Specii de plante, frecventa acestora in exteriorul perimetrului analizat

Tabelul nr. 13

Nr.

crt.

GENUL / Specia Nr.ex./10

0 mp

Clasa de

frecventa

Suprafata

ocupata/ex

(mp)

% din

suprafata

1 Festuca valesiaca 219 III 0,16 35,04

2. Hordeum vulgare 11 I 0,16 1,76

3. Poa sp. 8 I 0,04 0,32

4. Taraxacum officinale 7 I 0,04 0,28

5. Carduus sp. 3 I 0,36 1,08

Gradul de acoperire cu vegetatie 38,48 %

În partea de N, în exteriorul zonei studiate sunt prezente exemplare răzleţe de

Rosa sp.

Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin determinarea exemplarelor de plante

recoltate pentru stabilirea speciilor prezente în perimetru pe baza caracteristicilor

morfologice şi fiziologice în corespondenţa cu factorii climatici specifici zonei, a tipului de

sol, a grosimii stratului de sol.

Gradul de acoperire cu vegetaţie a perimetrului este de cca 36,88 %.

Gradul de acoperire cu vegetaţie în exteriorul perimetrului este de cca 38,48 %.

Concluzia care se desprinde prin interpretarea acestor date este că atât pe

suprafaţa zonei care aparţine SC DUMAGREGAT SRL cât şi în exteriorul acesteia,

gradul de acoperire cu vegetaţie este de cca 36,88-38,48 %, compoziţia floristică fiind

redusă ca numar de specii.


IPROMIN S.A.


Numărul exemplarelor care alcatuiesc populaţiile reprezentative ale speciei

dominante Festuca valesiaca, variaza între 210 – 220 indivizi/100 mp.

Latura estica este o zona plana care este acoperită cu acelasi tip de vegetaţie cu

o densitate de 30-35 % şi în aceasta zona rocile sunt la suprafaţă, stratul de sol fiind

subtire şi prezent pe arii restranse.

Asociaţia vegetala de tip Festucetum valesiaceae identifica habitatul de pajiste

xerofila, asa cum este denumita in literatura de specialitate o pajiste care are în

compoziţia vegetală plante xerofile ca urmare a condiţiilor climatice existente în zona din

care face parte amplasamentul carierei Valea lui Manole.

3.3.1.5.2 Fauna locală

Fauna identificată în habitatul de pajiste xerofila prezent pe dealul Valea lui

Manole

Numărul speciilor de animale existente în zona habitatului este redus.

Speciille care au fost identificate în acest perimetru sunt specii de reptile, specii

de păsări şi specii de mamifere a căror prezenta este în stransă corelaţie cu culturile

vegetale de pe terenurile agricole aflate la aproximativ 500 m şi cu prezenţa

consumatorilor primari din lanţurile trofice stabilite în zona mai largă din care face parte

amplasamentul - Valea lui Manole.

Speciile de reptile identificate şi monitorizate din punct de vedere etologic aparţin

genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.

Terenul stancos şi cu un grad redus de acoperire cu vegetaţie nu permite

stabilirea în zona a unor populaţii semnificative ca numar de păsări.

Amplasamentul Valea lui Manole face parte din aria de protecţie specială

avifaunistica ROSPA0073 Macin-Niculiţel.

Utilizarea metodei transectelor în puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil în

combinaţie cu metoda observaţiei, a permis strângerea unui volum suficient de date

care au realizat o imagine reală a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe

lista care caracterizeaza ROSPA0073.

Perimetrul solicitat pentru amplasarea carierei de exploatare a granitului de pe

Valea lui Manole este înconjurat pe doua laturi de drumuri de exploatare.

Speciile frecvente de păsări din zona amplasamentului sunt prezentate în tabelul

de mai jos

Specii de pasari frecvent observate in zona dealului Valea lui Manole

Tabelul nr. 14


IPROMIN S.A.


Nr. crt. GENUL /Specia Nr. exemplare

1. Corvus frugilegus ~ 175

2. Pica pica ~ 9

3. Passer domesticus ~ 110

4. Sturnus vulgaris ~ 120

Amplasamentul a fost survolat la înălţimi mari de un număr redus de exemplare

aparţinând speciilor urmatoare: Ciconia ciconia 7 exemplare, Falco cherrug 3

exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3 exemplare , Aquila

heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.

Speciile de mamifere identificate şi monitorizate în zona Valea lui Manole sunt:

Lepus europaeus 6 exemplare, Citellus citellus 3 exemplare, Microtus sp. 20 exemplare.

Reţeaua Natura 2000 la nivel naţional

În judeţul Tulcea sunt aprobate prin H.G. 1284/2007 şi Ordinul M.M.D.D. 1964/2007

un număr de 8 situri de importanţă comunitară (SCI) şi 9 arii de protecţie specială

avifaunistică (SPA), din care cel mai important este situl “Delta Dunării şi complexul

Razelm – Sinoe“, care face parte din patrimoniul UNESCO. Suprafaţa totală a siturilor

comunitare SCI şi SPA este de 700.000 ha şi reprezintă 82% din teritoriul judeţului Tulcea.

În zona în care este amplasat perimetrul minier se află arii de protecţie ce au fost

incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Exista 2 tipuri de situri:• SPA - sit de protecţie specială avifaunistică, se propune pentru speciile de păsări enumerate în „Directiva Păsări” • SCI - sit de importanţă comunitară – se propune pentru habitatele şi speciile enumerate în „Directiva Habitate”.

• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0012 „Braţul Măcin” situată în partea de vest şi nord-vest faţă de locaţia perimetrului VALEA LUI MANOLE, limita cea mai apropiată de amplasament fiind la mai mult de 2,8 Km de distanţă de acesta. Comuna Turcoaia are o suprafaţă de 27% inclusă în acest sit Natura 2000.

• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0123 „Munţii Măcinului” situată în partea nord estică a perimetrului VALEA LUI MANOLE, la mai mult de 4 Km distanţă de acesta.

• aria de protecţie specială acvifaunistică (SPA) ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel”; comuna Turcoaia, jud. Tulcea are o suprafaţă de 36% inclusă în acest sit Natura 2000.

Perimetrul se află în rezervaţia ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel” (67.361 ha)

declarată arie de protecţie specială acvifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, în baza HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007.

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSPA0073 “MĂCIN NICULIŢEL”

Fişa de sit:


IPROMIN S.A.


Informaţii generale

• Tip: G

• Respondent: Grupul de lucru Natura 2000

• Manager:

• Planuri de management ale sitului

• Coordonatele caracteristice: N 28º 21' 8'', E 45º 12' 121''

• Altitudine medie/maximă/minimă: 0 / 466 / 154

• Calitate:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 123

c) numar de specii periclitate la nivel global: 10

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes

,Burhinus oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo

rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus

pennatus, Lullula arborea;

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus,

Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva,

Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron

percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra,

Himantopus himantopus Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa

glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea,

Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Pernis apivorus, Anthus

campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca Aquila chrysaetos, Aquila

clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus

migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba

Alte caracteristici ale sitului:Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

• Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.110 Utilizarea

pesticidelor B 10 140 Pasunatul B160 Managementul

forestier general B 40 241 Colectionare C


IPROMIN S.A.


251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile floristic) C 5 301 Cariere B

421 Depozitarea deseurilor menajere C 5 0 624 Drumetii montane, C967 Antagonism cu

animalele domestice B 10 740 Vandalism


IPROMIN S.A.


Figura nr.18 Harta ROSCI0073 Măcin Niculiţel

Terenul are un grad de acoperire cu vegetaţie de 32,72-34,12%; fiind un spaţiu

deschis şi stâncos nu permite cuibaritul şi nu oferă o sursă abundentă de hrană speciilor

de păsări zoofage.

În zonă au fost observate specii de păsări zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,

Falco cherrug 3 exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3

exemplare , Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.

Etologia speciilor de păsări incluse pe listele care definesc ROSPA0073, gradul

de acoperire cu vegetaţie, păşunatul în zona vin în sprijinul afirmaţiei că nu pot fi

întalnite cuiburi ale păsărilor incluse pe lista care conţine speciile cuibaritoare din situl

Macin-Niculitel ROSPA0073 şi nici păsări înscrise pe lista care conţine specii de păsări

importante pentru perioada de migrare.

România se află pe un culoar de migraţie (Fig.19). În zona Dobrogei, păsările

sălbatice vin în lunile aprilie-mai din Africa Centrală, de Vest şi bazinul Mării Mediterane.

În luna septembrie, păsările sălbatice pleacă spre zona Africii. Migraţia de iarnă

începe în luna noiembrie şi se încheie în luna martie. În acest interval specii de păsări

din zona Cercului Polar de Nord iernează în Delta Dunării.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 19. Rute de migratie ale pasarilor salbatice

Nu sunt date suficiente care să dovedeasca perturbări ale migraţiei păsărilor din

regiunea Dobrogei ca urmare a activităţii de exploatare a resurselor minerale din zonă.

În Dobrogea de Nord sunt multe cariere de exploatare a argilelor, a calcarelor, a

bazaltului şi a granitului, fiind o sursa de venituri pentru locuitorii din zona.

Reţeaua trofică a biocenozei din care face parte Valea lui Manole, dar şi

terenurile agricole din zonă este determinată de rozatoarele care se găsesc în covorul

vegetal. Acestea sunt sursa de hrană pentru păsările falconiforme, dar şi pentru

strigiforme. Speciile de păsări care sunt cuprinse pe cele doua liste precizate mai sus au

un mod de viaţa vagil şi îşi procură hrana din biotopuri diferite depăşind limitele

biotopului în care cuibaresc sau se odihnesc.

Un estfel de exemplu sunt speciile Ciconia ciconia, Falco cherrug, Falco

vespertinus, Accipiter brevipes, Aquila heliaca, Hieraaetus pennatus.

Populaţiile cuibăritoare din situl ROSPA0073 Macin-Niculitel îşi fac cuiburile în

liziere de păduri, în perdele forestiere, în palcuri de arbori, tufărişuri, stufărişuri,

preferând locurile înalte pentru clocit pentru a-şi proteja mai usor puii în primele zile de

viaţă.

În zona perimetrului Valea lui Manole nu sunt tufărişuri, nu sunt pâlcuri de arbori,

exista un habitat de pajiste xerofila în care dominant este paiusul care creşte sub formă

de pâlcuri şi în densitate de 30-40% acesta nefiind preferat pentru cuibărit.

Zone de păduri şi de tufarişuri sunt la aproximativ 1 500 m-2 000 m unde au fost

observate şi cuiburi. În comuna Turcoaia aflat la o distanţă de 3000 m au fost observate

cuiburi de barza (Ciconia sp.).

Elton, în anul 1966, în urma studierii comportamentului păsărilor răpitoare în

cadrul lanturilor trofice analizate a utilizat noţiunea de piramida inversă de biotop pentru

a explica modul de procurare a hranei la păsările rapitoare.

Păsările zoofage (Ciconia ciconia, Falco cherrug, Falco vespertinus, Accipiter

brevipes, Aquila heliaca, Hieraaetus pennatus inscrise pe listele ROSPA0073), fiind

situate la un nivel trofic superior în piramida Elton, exploreazaă suprafeţe mari pentru

procurarea hranei, aceste suprafeţe fiind situate în biotopuri diferite: bălti, pajisti, păduri.

Chiar şi păsările fitofage situate la nivelul consumatorilor primari pot explora

suprafeţe întinse din biotopuri diferite ca urmare a plasticităţii comportamentale ridicate.

Aceste specii pot utiliza amplasamentul ca şi alte spaţii pentru observarea şi

procurarea hranei ocazional şi, mai ales, atunci când comportamentul lor nu interfera cu

activităţile umane.

Pe amplasamentul analizat nu au fost întalnite specii de păsări protejate în

perioadele de observaţie, acest fapt fiind explicat prin lipsa unei hrane constante şi

abundente, ultimii ani fiind secetosi gradul de dezvoltare a vegetatie a fost redus (30-

40%); terenurile agricole din zona sunt frecventate de localnici pe drumurile de


IPROMIN S.A.


exploatare pentru a asigura hrana animalelor pe care le detin si de asemenea in zona

sunt cariere care au ca obiect de activitate exploatarea granitului.

Din punctul de vedere al florei, habitatul se încadreaza la categoria pajiste

xerofila care nu este un habitat prioritar, acesta continând o singură specie dominantă

Festuca valesiaca. Aceasta graminee nu poate fi utilizată ca hrană de catre un numar

mare de specii de păsări sau de alte animale. Dealul şi zona adiacentă oferă condiţii

reduse de hrană pentru consumatorii primari şi implicit pentru celelalte categorii de

consumatori cum sunt păsările zoofage înscrise pe listele cu păsări care caracterizează

situl ROSPA0073 Macin-Niculitel.

Zonele de hranire cele mai frecvente sunt în partea vestică, dincolo de comuna

Turcoaia la o distanţă de aproximativ 2 500 m, în partea sudica la o distanţă de 2 000- 3

000 m ca şi în partea de nord, nord-vest la o distanţă de aproximativ 2 000- 2 100 m,

acolo unde zona este mai liniştită. Păsările au o plasticitate comportamentala ridicată

care le da posibilitatea să exploreze continuu alte zone dacă volumul de hrană este

insuficient.

Zonele de cuibarit pentru 90-95% din speciile de păsări care identifică aria de

protecţie speciala ROSPA0073 sunt păduri, liziere de păduri, tufărişuri, perdele

forestiere, stufărişuri; pentru majoritatea speciilor mentionate pe cele doua liste care

cuprind păsările din sit, solul nu este utilizat ca suport pentru cuibărit, ele preferând

locurile înalte unde işi pot proteja puii.

Pe amplasamentul analizat nu se suprapun trasee între zonele de cuibărit, zonele

de hrănire, zonele de odihnă şi pândă.

Spatiul deschis, terenul stâncos, neacoperit de păduri nu permit cuibăritul şi nici

nu constituie o sursă de hrană abundentă pentru multe specii de animale.

Prezenţa în zona a speciilor de păsări care au fost descrise în acest studiu este

în corelaţie directa cu terenurile agricole situate în partea estică a perimetrului.

3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0

În zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia sunt situate monumente ale

naturii şi monumente istorice conform tabelului de mai jos

Tabelul nr. 15

Nr.

crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare

1 TL-l-s-A-05952 Situl arheologic Cetatea

Troesmis

Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

2 TL-l-m-A-0595201 Aşezare medievală Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

Sec.VIII–XII– Epoca

medievală timpurie

3 TL-l-m-A-0595202 Cetatea Troesmis Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

4 TL-l-m-A-0595203 Aşezare romană Sat. Turcoaia,

com. Turcoaia

Epoca romană târzie

5 TL-l-m-A-0595204 Necropolă plană şi tumulară Sat. Turcoaia,


IPROMIN S.A.


Nr.

crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare

com. Turcoaia

Cetatea Troesmis, una din cetăţile principale ale getilor, se afla în nord-vestul

Dobrogei, situată pe malul braţului Măcin al Dunării, în dreptul comuna Turcoaia, la o

distanţa de 3 km de această.

Accesul către cetate este destul de dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va

recomandăm sa intraţi către cetate pe drumul derivat din şoseaua Tulcea - Macin

(DN22D), un drum de pământ (ca orientare inspre Dunare). Acest drum are aspectul la

un moment dat de "canion" (vezi foto ultima dreapta jos).

Drumul dinspre Turcoaia se desfasoară de-a lungul malului Braţului Măcin, printre

balastierele de nisip, vizualizând la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii.

Acestea sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m. Drumul dinspre

Turcoaia are legatura cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de

inaccesibil.

Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic,

cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de către

Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonica. Alte menţiuni istorice ale cetăţii:

“Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”,

“Hierosolymitanum”.

În preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o

asezare civilă între Cetatea de Est şi cea de Vest unde se stabilesc mesteşugari,

negustori, etc.

Primele săpături au fost facute în 1864-1865, apoi în anul 1939 Emil Coliu a

explorat curtina de nord a Cetăţii de Vest. Ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe

întreaga lor suprafaţă, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal, doua

apeducte, turnuri în forma de potcoava la colţuri, doua bazilici creştine şi zidurile mai

multor edificii. În partea de vest se află ruinele unui promontoriu de tip dunarean

(Cetatea de Vest).


IPROMIN S.A.


Figura nr. 20. Ruine Cetatea Troesmis

3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul

Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 3 km SE, comunei Turcoaia.

Sectorul economic cu cea mai rapidă crestere din localitate si cu sansele cele mai

ridicate de dezvoltare pe termen lung este considerat de către autorităţile locale cel al

exploatării pietrei.

Cei mai atractivi factori locali pentru potenţialii investitori se constituie din 3

avantaje specifice oferite de zonă, anume: potenţialul turistic precum si terenurile

agricole exploatabile.

In comuna Turcoaia sunt înregistrate 10 IMM-uri, percepute de autorităţile locale

drept actori activi ce asigură locuri de muncă si servicii populaţiei. In cadrul Primăriei

activează 6 angajaţi delegaţi cu asistarea IMM-urilor.

Formele de parteneriate între mediul de afaceri si autorităţile locale se conturează

treptat în comuna Turcoaia.

Primăria a iniţiat propuneri de colaborare cu sectorul privat în privinţa unui proiect

de realizare a unei cariere de piatră fină.

Conform datelor furnizate de Primărie, la ultimul recensământ realizat în teritoriul

administrativ al comunei Turcoaia erau înregistraţi 3695 locuitori, în majoritate de etnie

română.

Starea de sanatate a populatiei din comuna Turcoaia nu este făcută cunoscută

de catre primărie nici de către Direcţia de Sănătate Publică Tulcea.

În localiate există un centru medical care identifica principalele probleme de

sanatate ale locuitorilor. Nu au fost cunoscute cazuri de îmbolnăviri în masă sau

anumite tipuri de boli periculoase.

Concluziile “alternativei 0”


IPROMIN S.A.


În cazul în care Planul Urbanistic de Detaliu “Deschidere carieră de piatră în

extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea” nu va fi implementat starea factorilor de

mediu şi a populaţiei va fi aceeaşi.

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

AFECTATE SEMNIFICATIV.

4.1 Poluarea solului şi subsolului

Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării prin implemenatrea

planului ca urmare a activităţii de exploatare prin/de:

• carburanţii utilizaţi pentru utilajele acţionate de motoare Diesel;

• lubrifianţii utilizaţi pentru toate tipurile de utilaje aflate în dotarea carierei;

• deşeurile industriale şi cele menajere;

• apele pluviale, menajere.

Efectul acestora au impact asupra structurii, texturii şi propietăţiilor fizico-chimice

ale solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.

4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane

Surse de poluare potenţiale ce ar putea influenţa calitatea apelor sunt

reprezentate de:

• produsele petroliere de la utilajele de transport şi extracţie (manipulare

necorespunzătoare, defecţiuni utilaje, depozitare defectuoasă de produse

petroliere uzate);

• lufrifianţi;

• particulele sedimentabile, ce odată aflate în atmosferă pot ajunge direct în

apele de suprafaţă, iar prin infiltrare/percolare în apele subterane;

• apele menajere, ce vor proveni de la personalul ce deserveşte cariera,

acestea fiind colectate într-o fosă septică ce se va vidanja ori de câte ori

va fi nevoie.


IPROMIN S.A.


În procesul tehnologic de extracţie a granitelor nu este utilizată apa, deci nu

există apă reziduală.

În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor

meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe

sistemul fisural al zăcământului.




Conform celor mai sus menţionate poluarea apelor de suprafaţă sau a celor

subterane nu se va produce.

4.3. Poluarea aerului atmosferic

Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în

zona carierei, principalele activităţi generatoare de pulberi fiind: exploziile de derocare,

manipularea materialelor excavate, circulaţia mijloacelor de transport.În etapele de deschidere, pregătire, exploatare se vor degaja în atmosferă

cantităţi variabile de pulberi.

Pulberile rezultate ca urmare a activităţii de manipulare materiale excavate se vor

depune în imediata apropiere a sursei, neexistând un impact negativ semnificativ asupra

mediului în afara perimetrului minier.

Pentru fază de prelucrare a activităţii de exploatare a granitelor din perimetrul

minier, emisiile de pulberi vor fi generate:

• în zona de deversare a rocii utile pentru alimentarea concasorului

instalaţiei de prelucrare;

• la concasarea granitelor industriale;

• în lungul benzilor transportoare;

• în zona ciurului vibrator.

Instalaţia de concasare-sortare va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-

se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă este redus în condiţiile

respectării valorilor limită de emisii. La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer dinspre N şi NE sau NV şi faptul că, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distanţe relativ mari unul de celălalt.

Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar emisiile se încadrează în prevederile STAS 12574/87 (0,5 mg/m3).

În prezent este utilizat drumul de exploatare de către carierele din zona învecinată amplasamentului analizat iar aşa cum reiese din imaginea de mai jos pulberile în suspensie sunt în cantităţi suficiente de mari pentru a avea un impact asupra atmosferei dar şi a altori factori de mediu.


IPROMIN S.A.


S.C. CARIERE PLUS S.R.L nu a efectuat o monitorizare a emisiilor de pulberi din traficul rutier de pe drumuril tehnologic pentru transportul masei miniere dar se pot face estimari de 0,1 mg/m3 valoare ce se află sub limita admisă de STAS 12574/87.

Figura nr. 21. Drum de exploatare

Acestă estimare a fost făcută ţinându-se cont de transportul masei miniere în

prezent pe drumul de exploatare, fapt care nu s-ar putea desfăşura daca emisiile de

pulbei ar depăşii limita admisa de legislaţia în vigoare.

Se prognozează manifestarea unui impact negativ nesemnificativ asupra

factorului de mediu „aer”.


IPROMIN S.A.


4.4. Mediul socio-economic

Impactul Planului Urbanistic de Detaliu are un efect pozitiv asupra populaţiei din

comuna Turcoaia a mediului socio-economic deoarece un număr însemnat de persoane

vor fi angajate pe fronturile de lucru iar în acelaşi timp în fondurile primăriei vor intra

anumite taxe şi impozite pentru activităţile desfăşurate.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informaţii despre flora locală

Studiul biodiversitatii floristice in zona Valea lui Manole efectuat in scopul

depunerii unei documentatii pentru obtinerea avizelor/acordurilor necesare organizarii

unei cariere de exploatare a resurselor de granit s-a facut prin metoda Braun-Blanquet,

numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).

Aplicarea metodei s-a facut in urma stabilirii unui numar de 5 zone de studiu,

zone reprezentative pentru compozitia floristica in scopul determinarii tipului de habitat.

Studiul efectuat in zona s-a concretizat in intocmirea unor fise de observatie si a

unor fise de lucru si recoltarea unor exemplare de plante reprezentative. Plantele au fost

clasificate si analizate pentru stabilirea adaptarilor morfologice si fiziologice in corelatie

cu aspectele climatice.

Prin interpretarea rezultatelor obtinute ca urmare a precizarilor din literatura de

specialitate s-a stabilit ca tipul de habitat existent in zona solicitata este habitatul de

pajiste xerofila (cf. OUG 57/2007 si Manualului de interpretare a habitatelor EUR 27),

cu un grad mediu de deteriorare atat ca urmare a conditiilor meteorologice din

ultimii 2 ani pe de o parte, cat si datorita pasunatului pe de alta parte.

Habitatul de pajiste xerofila specific dealului Valea lui Manole are ca

dominanta asociatia vegetala Festucion valesiacae, vegetatie ierboasa xerofila.

Precipitatiile scazute atat vara cat si iarna din ultimii 2 ani, temperaturile ridicate in

anotimpul cald si scazute in anotimpul rece, au determinat un grad mediu de ocupare a

habitatului de catre specia dominanta de Festuca valesiacae de 33,92-35,04 %.

Conform datelor din literatura de specialitate aceasta valenta ecologica a speciei

este definita ca: amplitudinea de toleranta a speciei fata de oscilatiile conditiilor de

existenta [Stugren, 1982 (Hesse, 1924)].

Inaltimea medie a covorului vegetal este de 0,42 m (rezultat al interpretarii Fiselor

de lucru).

Principalele specii de plante inventariate in perimetru sunt urmatoarele:


IPROMIN S.A.


• Festuca valesiaca cu o frecventa medie de 212 exemplare/ 100 mp;

• Poa sp. cu o frecventa medie de 9 exemplare/ 100 mp;

• Artemisia petrosa cu o frecventa medie de 6 exemplare/ 100 mp;

• Centaurea sp. cu o frecventa medie de 4 exemplare/ 100 mp;

• Taraxacum officinale cu o frecventa medie de 5 exemplare/ 100 mp.

Vegetatia are o inaltime medie de cca 41,5 cm, gradul de acoperire cu vegetatie

a dealului si a zonelor adiacente de 36,88-38,48 %,

Suprafata de 305 000 mp nu se constituie ca parte componenta a unui

habitat prioritar, habitatul prezent fiind un habitat de pajiste xerofila.

4.5.2. Informaţii despre fauna locală

In perimetrul Valea lui Manole fauna este reprezentata prin specii de reptile,

pasari si mamifere.

Speciile de reptile apartin genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.

Speciile de pasari frecvent intalnite sunt:

• Corvus frugilegus;

• Pica pica;

• Passer domesticus;

• Sturnus vulgaris.

Speciile de mamifere identificate si monitorizate in zona Valea lui Manole sunt:


Metode de studiu al speciilor de animale din zona amplasamentului

Studiul frecventei speciilor de animale care identifica fauna din amplasament si din

zona adiacenta s-a facut pe o perioada de un an si patru luni in decursul anilor 2008 si

2009. Metoda de baza a fost metoda observatiei in functie de etologia speciilor si mai

ales in functie de elementele particulare de comportament al populatiilor in corelatie cu

etapele de evolutie ontologica a indivizilor.

Avand in vedere ca Valea lui Manole este amplasat in aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA0073 Macin-Niculitel, s-au utilizat pentru studiul speciilor de pasari

din zona metode speciale pentru a stabili numarul de exemplare ale speciilor

reprezentative care frecventeaza aceasta zona, tipul de hrana disponibil in zona in

corelatie cu tipul de habitate identificate in zona pe o distanta de 1.000-2.500 m de la

limita amplasamentului.

Datele observatiilor efectuate pentru inregistrarea exemplarelor speciilor

reprezentative ale faunei prezente in zona sunt:• 15- 21 aprilie 2008; 15 iunie-20 iunie 2008; 15-20 septembrie 2008; 1-8 nov.

2008;


IPROMIN S.A.


• 25-30 martie 2009; 10-15 iunie 2009; 10-15 iulie 2009. Pentru determinarea exemplarelor de pasari cuibaritoare s-au utilizat cuadratele

stabilite pentru aplicarea metodei Braun-Blanquet la studiul asociatiilor vegetale de pe

amplasament si prin utilizarea metodei transectelor in puncte fixe pentru stabilirea

punctului favorabil in combinatie cu metoda observatiei, au fost stranse suficiente date

care au realizat o imagine reala a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe

lista care caracterizeaza ROSPA0073.

Pentru determinarea speciilor de pasari importante pentru zonele de migratie s-a

utilizat metoda observatiilor pe parcursul mai multor zile corelate cu datele din literatura

de specialitate referitoare la rutele de migratie.

Observatiile in teren s-au stabilit in functie de precizarile din literatura de

specialitate referitoare la depunerea pontei, la perioada de hranire a puilor ca si atunci

cand puii nidifugi sunt suficient de mari pentru a se putea hrani.

De asemenea s-a tinut seama de conditiile climatice ale anului in curs, criteriile de

mai sus fiind baza stabilirii unui program de monitorizare a pasarilor cuibaritoare din

zona.

Zone de observatie

Obtinerea datelor necesare pentru stabilirea tipului de habitat in perimetrul Valea

lui Manole s-a facut prin stabilirea a 200 de cuadrate a cate 100 mp in zone care sa fie

cat mai reprezentative pentru tipul de vegetatie ca si pentru densitatea acesteia.

De asemenea s-au stabilit 50 de cuadrate si la exteriorul perimetrului pentru a

stabili gradul de continuitate a habitatului caracteristic perimetrului analizat.

Stabilirea zonelor de observatie si de recoltare a probelor de plante s-a facut in

functie de punctele cardinale si in functie de inaltimea covorului vegetal si al varietatii

acestuia.

Zonele delimitate au fost urmatoarele:

• zona estica, marginita de o parte plana care contine acelasi tip de

vegetatie, iar la o distanta de cca 400 m sunt terenuri agricole;

• zona sudica, marginita de o zona care coboara usor si continua acelasi tip

de vegetatie dincolo de limitele perimetrului;

• zona vestica care este panta dealului la cca 20 m de varful acestuia, spre

valea care desparte Valea lui Manole de Dealul lui Manole;

• zona nordica, panta lina care ajunge intr-o zona plana care contine roca la

suprafata si multe denivelari, acoperita cu acelasi tip de vegetatie;

• zona mediana a perimetrului, care are un grad redus de acoperire cu

vegetatie.

Pe aceste laturi, in interiorul celor 305 000 mp au fost delimitate patrate de 100

mp, in total 200 de patrate. Periodicitatea observatiilor a fost de 3 ori in doua luni timp

de 1 an si patru luni, aceasta fiind stabilita in functie de variatia conditiilor meteorologice

ca si in functie de complexitatea covorului vegetal.


IPROMIN S.A.


Observatiile au fost organizate astfel incat sa fie surprinse aspectele fenologice

ale speciilor de plante care-l compun.

Perioada de observatie a fost intrerupta in lunile decembrie-martie.

4.6. PeisajulRealizarea investiţiei duce la modificarea peisajului.

Conform Legi nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a

peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea

I nr. 536 din 23 iulie 2002:

• protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a

aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin

valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de

intervenţia umană;

Fiecare parte se angajează:

• să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de

viaţă pentru populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi

natural şi fundament al identităţii acesteia;

• să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop

protecţia, managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de

măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie;

• să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi

regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi

implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b);

• să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi

în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în

alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Peisajul este afectat în prezent pe zona analizată de incendierea tererilor şi de

paşunatul intensiv şi de prezenta deşeurilor menajare în cantităţi mari aşa cum arată

imaginile de mai jos.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 22. Zonă incendiată

Figura nr. 23. Stână de animale


IPROMIN S.A.


Figura nr. 24. Deşeuri menajere

Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare

peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi

considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul

comunei Turcoaia , unde aceasta activitate este considerata traditionala.

4.7. Patrimoniul culturalAsupra patrimoniului cultural nu există nici un fel de impact deoarece distanţa faţă

de zonele arheologice de pe teritoriului comunei Turcoaia este realtiv mare.


IPROMIN S.A.


5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM

Problemele de mediu existente şi în accelaşi timp relevante pentru Planul

Urbanistic de Detaliu sunt următoarele:

• planul urbanistic de detaliu face parte din situl ROSPA0073 Măcin

Niculiţel;

• planul urbanistic de detaliu se învecinează cu alte cariere la distanta nu

foarte mari;

• utilizarea drumului de exploatare în comun cu celelalte societăţi

comerciale.

Ca să putem analiza impactul asupra sitului ROSPA0073 Măcin Niculiţel vom şi

asupra locuitorilor comunei Turcoaia se vor descrie în continuare vibraţiile şi zgomotul.

Impactul exploziilor asupra acestui obiectivelor sunt evaluate prin cele trei

manifestări, si anume:

• impactul din punct de vedere al undei de soc aeriene;

• impactul din punct de vedere seismic;

• impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă.

Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi

sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari

reprezentate prin diferite varietăţi.

La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele stâncoase este

necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele utilajelor

de excavat şi transport.


autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, semistâncoase, se vor utiliza foreze,




IPROMIN S.A.


După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,

încărcarea şi transportul rocilor moi lucrările de pregătire se vor executa în roci

semistâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.

La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele semistâncoase

este necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele

utilajelor de excavat şi transport.

Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de

lucru.


autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, semistâncoase, se vor utiliza foreze,



Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea

calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul

de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,

execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK

D25-KS.Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei

miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în

eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.

Parametrii de încărcare cu exploziv

Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.

Încărcătura pe gaură de sondă:

Q = V x Csp unde:

V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv

V = w x a x h, pentru primul rând de găuri

V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri

Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin

împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.

Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.

Lungimea încărcăturii linc = p

Q, m

Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă

p = δπ4

2d⋅ = 13,3 kg/m

Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.

Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m

Încărcătura de iniţiere → 8,5 kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii

de sondă de 1,5-2,0m.

Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m

Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.


IPROMIN S.A.


Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea

încărcăturii de baza.

Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se

amplasează sub buraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele

doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere

corespunzătoare găurii de sonda.

Împuşcarea nonelectrică cu întârziere de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe

repriza de împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT,

corespunzând unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă

Obiectivele pentru care se va se vor analiza cele trei caracteristici ale lucrărilor de

împuşcare sunt:

• limita de perimetru care se află la o distanţă de aproximativ 3 km de

comuna Turcoaia;

• drumul de exploatare folosit în comun cu celelalte cariere şi care se află la

o distanţă de aprox. 1,5 km;

• obiectivele din cadrul amplasamentului cum ar fi organizarea de şantier

• staţie de concasare-sortare şi depozit de produse finite

Trebuie analizat nu în ultimul rând impactul lucrărilor de împuşcare asupra:

• ROSPA0073 Măcin Niculiţel din care planul face parte;

• situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin se află la o

distanţă de 2,7 km m faţă de amplasamentul analizat;

• Locul fosilifer Dealul Bujoarele la o distanţă de cca 2,8 km faţă de limita

amplasamentului;

• ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de aproximativ 4

km de limita amplasamentului

a) Impactul din punct de vedere al undei de şoc aeriene

După declanşarea unei explozii gazele de ardere fac să apară o undă de

presiune în aer care poartă numele de undă de şoc aeriană.

Undă de soc se defineşte printr-o suprapresiune (o crestere bruscă a presiunii

peste cea atmosferică). Crestere presiunii la rândul ei este urmată de o descrestere,

ceea ce face ca după un anumit timp, faza pozitivă a variaţiei de presiune să fie urmată

de o fază negativă, in care presiunea devine mai mică decat cea atmosferică.

Patru mecanisme sunt responsabile de generarea vibraţiilor aerului de către

explozii:

a) evacuarea gazelor în atmosferă de la încărcăturile de exploziv neburate;

b) degajarea în atmosferă a gazelor de la fitilul detonant;

c) exploziile în aer;

Este interzisă prin normele legislative în vigoare o detonare a încărcăturilor

explozive neburate într-o carieră.


IPROMIN S.A.


Intensitatea maximă a undei de soc aeriene va fi in situaţia detonării incărcăturii

explozive de: QTNTmax = 1.000 - 2.000 kg echiv. TNT.

Se va păstra o distaţă de siguranţă reper dintre locul de declanşare a exploziei şi

oviectivul cel mai apropiat de 500 m.

Datorită faptul că, incărcătura explozivă va fi detonată in interiorul cavităţilor

săpate in masiv şi nu în exterior, influenţa suprapresiunii din frontul undei de soc aeriene

produsă de detonarea incărcăturilor explozive din găurile de sondă este evaluată in

proiect numai din acest punct de vedere.

Concluzionăm faptul că, in urma detonării unei incărcături 1.000 şi 2.000 kg

echiv. TNT, exploziile in carieră nu vor avea efect de distrugere asupra gospodăriilor

aflate la distanţa de 500 m, iar locuitorii satului nu vor suferi nici un fel de traumă,

deoarece acestea vor fi sub nivelurile maxim admise de 0,01 kgf/cm2, si respectiv de 0,2

kgf/cm2.

Folosirea sistemului NONEL prezintă printre alte avantaje faptul că generează

undă de şoc aeriană de intensitate redusă.

Zgomotul generat de exploziile de derocare se va resimţi cu o intensitate mare,

pe un interval scurt de timp, sub 1 sec, în imediata apropiere a carierei şi se estimează

că va fi de imperceptibil la limita comunei Turcoaia.

Poluarea fonică este redusă atât datorită încărcăturii mici de exploziv cât şi a

formelor de relief favorabile.

Nivelul de zgomot la limita carierei se va încadra în prevederile STAS 10009-87,

valoarea max. admisă fiind de 65 dB (A).

b) Impactul seismic al exploziilor

Într-o carieră generarea undelor seismice este provocată de către detonarea

încărcăturilor explozive care de pot afecta contrucţiile aflate pe raza activităţii de

explotare.

Distanţa nepericuloasă din punct de vedere al undei seismice se determină cu

relaţia:

R = kn 3 Q

n = indicele de acţiune al exploziei (pentru împuşcări de fisurare - rupere n= 1)

k = coeficient care depinde de proprietăţile terenului din fundaţia construcţiilor.

Pentru construcţii plasate pe terenuri argiloase k = 9

Q = mărimea încărcăturii de exploziv dintr-o repriză de împuşcare, respectiv Q =

2.000 kgTNT corespunzând dislocării a 6.750m3 rocă (bloc cu dimensiuni de

30x15x15m).

Raza de siguranţă calculată este de 423 m.

Viteza de oscilaţie a solului generată de exploziile de derocare poate fi calculată

în baza unei formule dedusă prin prelucrarea şi interpretarea mai multor măsurători

efectuate la exploatări miniere având condiţii geologice asemănătoare cu formula:

v = RR

Qk


IPROMIN S.A.


k = coeficient a cărui mărime depinde de natura rocilor şi care a fost

determinat experimental pentru zona analizata ca fiind de K =80-90Vitezele de oscilaţie a solului corespunzătoare diferitelor cantităţi de exploziv sunt

de:

Q = 2000 kg R = 100 m V = 3.5 cm/s

Q = 3000 kg R = 100 m V = 4.3 cm/s

Q = 2000 kg R = 200 m V = 1.26 cm/s

Q = 3000 kg R = 200 m V = 1.55 cm/s

Conform „Normelor specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul

si folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1999,

ce admit viteza maximă de oscilaţie nepericuloasă pentru construcţii valoarea de 1,30

cm/s, observăm că la viteza calculată la cantitatea maximă preliminată de incărcătură,

exploziile in carieră nu vor afecta structurile construcţiilor rurale, intensitatea seismică

maxim posibilă fiind IV ÷ VI după scara MKS fără urmări asupra construcţiilor şi solului.

c) impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la

distanţă.

Fragmentele de rocă aruncate la suflul exploziei nu reprezintă nici un risc pentru

intravilanul comunei Turcoaia, aflată la o distanţă de 3 km faţă limita de perimetru şi

circa 800 m faţă de cel mai apropiat front de puşcare.

Prin metodele de puşcare ce vor fi folosite distanţa la care fragmentele de roc

sunt aruncate este de 400 m.

Faţă de drumul de exploatare utilizat în prezent distanţa la care se află faţă de

limita de perimetru nu permite un impact asupra acestuia prin aruncarea fragmentelor de

roca din frontul de derocare a masei miniere.

Particulele de sol au o viteză de vibrare faţă de zonele protejate după cum

urmează:

• faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin

amplasamentul analizat se află la o distanţă de 2,7 km viteza de oscilaţie a

particulelor de sol avand un impact nesemnificativ asupra zonei protejate;

• faţă de locul fosilifer Dealul Bujoarele limita amplasamentului se află la o

distanţă de cca. 2,8 km preconizându-se o viteză de 0,014 cm/s, o viteză

foarte mică ce nu va avea efect asupra spaţiului protejat;

• faţă de ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de

aproximativ 4 km de limita amplasamentului, se preconizează o viteză de

oscilaţie şi mai mică decât a celorlalte zone protejate având o valoare de

0,017 cm/s ceea ce înseamnă un impact mult mai nesemnificativ asupra

zonei protejate

Referitor la influenaţa lucrărilor de impuscare asupra principalelor arii naturale

protejate, din punct de vedere al a aruncării la distanţă a fragmentelor de rocă de suflul

exploziei, şi a undei aeriene de soc nu vor prezenţa nici o importanţă, intrucat fronturile


IPROMIN S.A.


de impuscare de pe toate treptele vor fi orientate in direcţia opusă, faţă de

amplasamentul zonei de protectie ROSCI0123 Munţii Măcin iar faţă de zona protejată

chiar dacă fronturile de lucru sunt deschise în aceeaşi direcţie faţă de ROSCI0012

Braţul Măcin distanţa între cela două este suficient de mare.

Efectul negativ major dar nu distructiv al lucrărilor de derocare al masei miniere

se reflectă asupra obiectivelor din interiorul limitei perimetrului, obiectivele din

organizarea de şantier dar şi asupra staţiei de concasare şi a depozitului de produse

finite.

Staţia de concasare, depozitele de produse finite, organizarea de santier, cu

utilităţile aferete sunt obiectivele de protecţie antiseismică in cazul carierei analizate.

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA

NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE

CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

Dezvoltarea durabilă este conceptul ce a fost legat iniţial de problemele de mediu

şi de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani.

Termenul însuşi este foarte tânăr şi s-a impus în vara lui 1992, după Conferinţa privind

mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul

înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a

societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii.

Discuţiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor

70. În 1972, Conferinţa privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima

dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor

umane, ceea ce pune în pericol însuşi viitorul omenirii. În 1983, îşi începe activitatea

Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după

o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Doi ani mai târziu (în 1985), este descoperită gaura din stratul de ozon de

deasupra Antarcticii şi, prin Convenţia de la Viena se încearcă găsirea unor soluţii

pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon

care înconjoară planeta. În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-

numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul „Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai

citată definiţie a dezvoltării durabile („sustainable development”): «Dezvoltarea durabilă

este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor

viitoare de a-şi satisface nevoile lor».


IPROMIN S.A.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1992

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Raport_Brundtland&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%A2l


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia_de_la_Viena&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarctica


http://ro.wikipedia.org/wiki/ONU

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro_Bruntland&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C8%99i_Dezvoltare&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholm


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilitatea_economic%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Siguran%C8%9Ba_social%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rio_de_Janeiro

http://ro.wikipedia.org/wiki/ONU


Totodată, Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar că

strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite

de mediul înconjurător şi de resursele planetei. În finalul raportului, comisia susţinea

necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale asupra dezvoltării durabile.

Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „ Summit-ul Pamântului”, la care au

participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate

mai multe convenţii, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan şi

dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) şi stoparea defrişărilor

masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susţinere a dezvoltării durabile, Agenda

21.

La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg,

Summitul privind dezvoltarea durabilă.

Fiecare dintre noi, conştient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabilă. De

fapt, putem spune că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deşeurile din plastic

sau hârtie în locurile special amenajate.

La nivel industrial, lucrurile s-au mişcat mult mai repede. Astfel, multe fabrici

folosesc deşeuri drept combustibil, iar în anumite localităţi se încearcă implementarea

unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deşeurilor. Companiile sunt primele

care au conştientizat importanţa economică (dar şi ecologică) a recuperării şi refolosirii

deşeurilor.

Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” şi este promotorul unor

serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării

unei societăţi durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”.

Lester R. Brown atrage atenţia, în lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului

dintre civilizaţia industrială şi mediul ambiant şi menţionează două aspecte: tendinţa de

epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime şi de hrană, sau consumarea

celor regenerabile într-un ritm superior capacităţii lor de regenerare şi deteriorarea fizică

şi poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. În acest context, el punctează importanţa

reciclării deşeurilor.

6.1 Obiective de protecţia mediului

In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin

urmatoarele acte :

• Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de

importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice,

incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991;

• Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii

salbatice si a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.

nr. 62/25.03.1993;


IPROMIN S.A.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lester_R._Brown

http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannesburg


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metan



• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea

biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr.

199/02.08.1999 ;

• Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a,

zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ;

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,

Florenta, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ;

• HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de

arie naturala protejata pentru noi zone;• HG nr. 321/2005 , modificata si completata in 2008 , privind evaluarea si

managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC;

• Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vanatorii si a protectiei

fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr.

472/13.07.2007) ;

• OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ,

modificata si completata de OUG nr. 114/2008 ;

• HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii

naturale protejate ;

• HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania;• Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 .

Planul urbanistic de detaliu se află faţă de situl de importanţă comunitară

ROSCI0012 – Braţul Măcin la o distanţă de cca. 2,7 km iar Locul fosilifer Dealul

Bujoarele la o distanţă de cca. 2,8 km faţă de limita amplasamentului. De asemenea

ROSCI0123 “Munţii Măcinului” se află la o distanţă de aproximativ 4 km de limita

amplasamentului


IPROMIN S.A.


Figura nr. 25. Distanţele de la amplasament la zonele protejate


IPROMIN S.A.


SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0012 “BRAŢUL MĂCIN”

Fişa de sit:


• Tip: G


• Manager:

Situl propus nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus;

• Coordonatele caracteristice: N 45º 0' 27'', E 28º 7' 51''

• Altitudine medie/maximă/minimă: 8,0 / 94,0 / 0 m

• Calitate:

Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix

alba şi Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din

suprafaţa habitatului la nivel naţional.

Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin

arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice, încă de la formare, suprafeţe ce

pot fi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificate

până în prezent arborete seculare din acest habitat.

Pe locul secund ca importanţă se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-

Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 4% din suprafaţa naţională a

habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane (asociaţia Agropyretum

pectiniformae), întâlnite în ţară predominant în Dobrogea, şi stepe petrofile pe şisturi

paleozoice (asociaţia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alianţa

endemică pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcuş, 1999).

În sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea

quadrifolia, din zona lacului Igliţa, care există şi în prezent (însă ca amenajare piscicolă),

fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a dispărut.

Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migraţie a speciilor de plante din

Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord şi Delta Dunării.


IPROMIN S.A.


În plus acesta constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări (fiind

propus şi ca SPA), precum şi pentru anumite specii de peşti, inclusiv sturioni.

Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît

şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari

etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul

Dobrogei şi Delta Dunării.

• Vulnerabilitate:

Situl este îndeosebi ameninţat prin :

• efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0, 62CO*, intensitatea

acestui factor fiind medie.

• exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatul 92A0, inclusiv

cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste intervenţii fiind de intensitate

medie.

• poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi

radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă.

• perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în

vecinătate.

• ameninţarea potenţială de efectuare a unor dragări- probabilitate redusă

• păşunat mediu-intens pe suprafeţe reduse-medii din sit (ex. zona Igliţa –

comuna Turcoaia)

• construcţii., predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în

apropierea cetăţilor romane de la Turcoaia- Igliţa, pe arii reduse.

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Use of pesticides – mică negativă

Fertilization- mică negativă

Grazing - mică negativă-neutră (funcţie de intensitate)

Burning - mică negativă

Hunting – medie; negativă

Trapping, poisoning, poaching: mică negativă

Quarries - mică negativă

Continous urbanization – mică negativă

Discontinous urbanization – mică negativă

Dispersed habitations - mică negativă

Disposal of house waste - mică negativă

Disposal of industrial waste - mică negativă

Roads , motorways - mică negativă

Electricity lines - mică negativă

Pipe lines - mică negativă


IPROMIN S.A.


Camping and caravans - mică negativă

Motorized vehicle - mică negativă

Other outdoor sports and leisure activities - mică negativă

Noise nuisance- mică negativă

Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativă

Invasion by a species - mică negativă

Conform fişei de analiză a sitului ROSCI0012 Braţul Măcin vulnerabilitatea cu

privirea la cariere este mică, negativă.

• Proprietari/Administratori:

Situaţia proprietarilor nu este cunoscută în detaliu. În general însă suprafeţele cu

habitate de: ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,

stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% sunt deţinute de

primării sau de Compania Apele Române; habitatele de păduri caducifoliate - 19,41% şi

pădurile de monocultură (plopi) - 40% sunt deţinute şi administrate de Direcţiile silvice

Tulcea, Contanţa, Brăila, Ialomiţa.

• Caracterizare: DESCRIEREA SITULUI

Cod % CLC Clase de habitate

N06 4 511, 512 Râuri, lacuri

N06 21 511, 512 Râuri, lacuri

N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării

N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 6 231 Păşuni

N16 58 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:

• suprafaţa sitului este de 10.303 ha

• întreg situl se incadrează în bioregiunea stepică

Clase de habitat:

• ape dulci continentale - 26,79%;

• mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,

• stepe - 3,8%;

• pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%

• păduri caducifoliate - 19,41%

• pădurile de monocultură (plopi) - 40%

Locul fosilifer "Dealul Bujoarele"


IPROMIN S.A.


Localizare: avand o suprafata totala de 8 ha, rezervatia este alcatuita dintr-un

complex de dealuri cu altitudini mici, amplasate in partea de SV a Muntilor Macin, la 5

km de comuna Turcoaia, intre granitul de Iacobdeal la vest si Culmea Priopcea la est.

Descriere: rezervatia este alcatuita din complexul dealurilor Bujorul Romanesc si

Bujorul Bulgaresc. Dealul Bujorul Romanesc este alcatuit dintr-un varf principal de 192

m altitudine şi se intinde spre SE si este alcatuit dintr-o culme principala, al carei varf

atinge 222 m altitudine, denumit Caracicula, si e situat in extremitatea sudica a dealului ,

legat fiind printr-o sa si doua varfuri mai mici, de un alt varf de 207 m, care la randul sau

se prelungeste intr-un varf de 182 de m ce face legatura cu Bujorul Romanesc.

Zona se incadreaza in climatul continental-temperat, precipitatiile medii anuale

inregistreaza valori de 465 mm,respectiv 39,5 mm si 52,2 mm pentru lunile ianuarie si

iunie.Ploile au adesea un caracter torential.

Vegetatia: pajisti de stepa Pontic-balcanica de loess si-sau petrofila. Nu au fost

facute studii sistematice.

Fauna: obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta devoniana. In Dealul

Bujorul Romanesc aparitiile faunistice sunt mult mai sarace decat in dealul Bujorul

Bulgaresc. Rocile sunt puternic diagenizate si alterate, astfel incat suprafetele de strat

cu urme de fauna fosila sunt prost conservate. Cantitativ predomina crinoidele si

tentaculitii. In delusorul de legatura, in cuartitele negre alterate puternic au fost

descoperite putine si slabe impresiuni de crinoide si tentaculiti si fragmente prost

conservate de brahiopode. Pe versantul estic crinoidele acopera suprafete intregi insa

sunt prost conservate, brahiopodele sunt foarte rare si greu de determinat specific.

Coralii sunt prezenti doar cu cateva exemplare, trilobitii sunt prezenti numai cu doua

pigidii, ostracodele au un singur exemplar, si apar de asemeni fragmente de mari

impresiuni cu slabe urme de ornamentatii sau netede, care ar putea apartine unor

bivalve.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 26. Distanţa între locul fosilifer Bujoarele şi amplasamentul

analizat

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”

Fişa de sit:


• Tip: G


• Manager:

Organismul responsabil pentru managementul sitului: administrarea este

incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul

Directiei Silvice Tulcea

• Coordonatele caracteristice: N 45º 8' 49'', E 28º 19 ' 50''

• Altitudine medie/maximă/minimă: 4,0 / 466,0 / 204

• Calitate:

Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este

comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica.

Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea

ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt

periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt

singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie

naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani.

Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de

vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si

subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis,

Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei)

Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din

Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj

pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc). O parte din insectele gasite in

MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa

Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui


IPROMIN S.A.


a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. Cateva specii de insecet

au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis

provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica,

Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa

salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes

favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia

quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.

• Vulnerabilitate:

Situl este îndeosebi ameninţat prin :

Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea

ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara.

Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la

sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul tamaduirii. Pe drumul de la

Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate

anual aproximativ 300 de exemplare de broasca raioasa.

• Caracterizare:

Cod % CLC Clase de habitate

Pajişti naturale, stepe 9 N09 321

Culturi (teren arabil) 15 N12 211 - 213

Alte terenuri arabile 8 N15 242, 243

Păduri de foioase 62 N16 311

Vii şi livezi 2 N21 221, 222

Habitate de păduri 4 N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si

Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata

totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea).

Aria tinta include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-

vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Cel

mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele,

porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess.

Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a

Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha

sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune

comunala apartinand CL Măcin. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de

stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de

flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene,

Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita

vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1


IPROMIN S.A.


900 specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de

nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca

fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca

Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel

putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe

pleschanca, Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40

specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus,

Vormela peregusna, Canis aureus etc).

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Datorită faptului că amplasamentul analizat se învecinează cu ariile ROSCI0012

Braţul Măcin, Locul fosilifer "Dealul Bujoarele", ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”

pentru amplasarea viitoarei cariere s-a ţinut cont de mai multe aspect printre care

amplasarea haldelor.

Haldarea solului vegetal descopertat este amplasată în zona de sud vest a

perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de exploatare IV la cota +50 m.


depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3

Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni este

amplasată în partea de sud a amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.

Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a

agregatelor minerale este poziţionată în partea de sud est a amplasamentului având

organizarea de şantier pe latura din stânga şi o parte din latura de sud a platformei de

depozitare a prouselor finite în partea de nord.

Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a

haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a

fronturilor de lucru va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai

rapid.

Amenajarea haldei de sterile provenite din descopertă şi incluziuni in partea de

sud a perimetrului carierei limiteaza antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu

protecţie.

Se va utiliza o instalatii de concasare performantă , prevazută cu sisteme de

umectare vor limita foarte mult dispersia prafului ( particule prafoase ) pe terenurile

invecinate .

Se vor folosi doar utilaje şi autovehicule ce sunt echipate cu motoare care sunt

încadrate în normele Uniuni Europene.

Putem menţiona faptul că, distanţele mari fata de ariile protejate mentionate mai

sus si evaluarea principalelor surse de poluare ne permit să concluzionăm ca impactul

pe care-l va avea activitatea propusa spre avizare nu va fi semnificativ .


IPROMIN S.A.


Zona perimetrului analizat a fost aleasă astfel încat să nu reprezinte o suprafaţă

foarte mare din situl Natura 2000 ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, sa tinut cont de

explotările existente şi să ajuns la concluzia că acest amplasament este cel mai bun

amplasament din punct de vedere al obiectivelor de protecţie a mediului.

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA

RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii

7.1.1. Biodiversitatea

Amplasamentul analizat se află într-o zonă cu exploatare intensă ce dateaza în

cazul unor cariere de acum 70 de ani, speciile de faună şi floră existente sunt specii

care se vor adapta la noile condiţiile de mediu.

Metoda de studiu al habitatelor care caracterizeaza amplasamentul de 305 000

mp din zona Valea lui Manole ca si vecinatatea acestuia este metoda Braun-

Blanquet, numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).

Studiul frecventei speciilor de plante din flora spontana din perimetrul solicitat

pentru desfasurarea activitatii societatii s-a facut prin delimitarea unui numar de 200

cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile si in interiorul poligonului pe de o parte si

a unui numar de 50 de cuadrate a cate 100 mp in exteriorul poligonului solicitat pentru

exploatarea resurselor de granit.

Perimetrul este acoperit cu vegetatie xerofita, observatiile asupra terenului s-au

efectuat pe o perioada de 1 an si patru luni, dupa stabilirea itinerariilor de observatie in

scopul determinarii speciilor floristice si al marimii populatiilor care definesc aceste

specii.

In acelasi timp s-au efectuat observatii pentru stabilirea speciilor de animale care

traiesc in perimetrul studiat si in imprejurimile acestuia in corelatie cu resursele de hrana

care ar putea asigura mentinerea acestora in zona.


IPROMIN S.A.


Speciile de plante stabilite in urma analizei a 200 de cuadrate, suprafete de studiu

a cate 100 mp, dispersate atat pe marginile cat si in interiorul perimetrului care face

obiectul prezentului studiu sunt prezentate mai jos.Speciile de plante au fost stabilite prin clasificarea si determinarea exemplarelor

reprezentative recoltate din teren.In urma efectuarii vizitelor in teren s-au intocmit fise de observatie care au stat la

baza elaborarii studiului. Observatiile efectuate in teren s-au finalizat cu consemnarea

datelor in fise de lucru si cu recoltarea unor exemplare reprezentative pentru populatiile

speciilor prezente in aria studiata: perimetrul concesionat si exteriorul acestuia pana la o

distanta de 50 m de limita zonei de interes.

Conservarea biodiversitatiiActivitatea de exploatare a resurselor de granit se va desfasura in interiorul

perimetrului de 305 000 mp Valea lui Manole.

Investitorul isi propune participarea la un proiect de dezvoltare durabila prin

elaborarea unei strategii ecologice proprii: plantarea unor perdele forestiere, efectuarea

exploziilor in perioadele in care pasarile nu clocesc, nu au puii mici si nu se strang

pentru formarea stolurilor de migratie.

Se va asigura astfel pastrarea echilibrului ecologic ca si gestionarea durabila a

resurselor naturale.

Perimetrul este situat la cca 3,0 km est de comuna Turcoaia, accesul facandu-se

pe un drum de exploatare paralel cu DN care face legatura intre Braila si Tulcea.

Deplasarea mijloacelor de transport se va face pe doar pe drumurile de

exploatare trecute in planurile de urbanism aprobate.

Habitatul existent este habitatul de pajiste xerofila care nu este un habitat

prioritar.

Conservarea biodiversitatii dupa implementarea proiectului de exploatare a

resurselor de granit in interiorul perimetrului de 305 000 mp se va realiza prin

monitorizarea aspectelor fenologice ale plantelor prezente in zona, prin inregistrarea

modificarilor componentei specifice de plante din habitat ca si a dimensiunii populatiilor

care caracterizeaza speciile indicatoare de habitat.

Se va institui un plan de monitorizare a comportamentului populatiilor de pasari

apartinand speciilor inscrise pe listele care definesc situl ROSPA0073 Macin-Niculitel.

Se vor urmari traseele pana la locurile de hranire, locurile de odihna si panda.

Monitorizarea va fi facuta prioritar in perioadele de depunere a pontei, de clocire si de

hranire a puilor.

Pastrarea biodiversităţii in corelatie cu dezvoltarea economica durabila in zona

prin promovarea activitatilor traditionale sunt principalele considerente care au stat la

baza elaborarii prezentului studiu.Numarul speciilor de plante si de animale definitorii ale habitatului de

pajiste xerofila identificat in zona perimetrului Valea lui Manole, stabilit ca rezultat al interpretarii observatiilor efectuate este foarte redus.


IPROMIN S.A.


Aceste specii apartinand florei spontane si faunei nu sunt incluse in Lista de protectie speciala si nici in Lista rosie; se apreciaza ca impactul pe care poate sa-l aiba exploatarea resurselor de granit asupra florei si faunei din perimetrul Valea lui Manole este nesemnificativ.

Existenta si a altor cariere de exploatare a granitului in zona au determinat deja modificari ale verigilor lanturilor trofice in perimetru.

Deschiderea altor cariere va contribui la conturarea traseelor de frecventare a perimetrului de exemplarele apartinand speciilor de animale (reptile, pasari, mamifere) care populeaza biocenozele existente.

Populatiile vegetale reprezentative pentru speciile importante din habitatul de

pajiste xerofila contin in medie 4 - 212 indivizi pe 100 mp, iar gradul de acoperire cu

vegetatie variaza intre 36,88-38,48 %.

Gradul de acoperire cu vegetatie este redus din cauza prezentei rocilor la

suprafata si a existentei unui strat subtire de sol.

Plantele xerofite din grupa gramineelor (Festuca sp., Poa sp.) sunt adaptate

pentru a rezista la perioade lungi de seceta. Particularitatile anatomice sunt importante

pentru mentinerea unor cantitati utile de apa pe toata perioada de vegetatie, avand in

acelasi timp si mecanisme reglatoare ale transpiratiei, toate aceste adaptari facand

posibila existenta lor in climate uscate. Habitatul de pajiste xerofila existent in zona

Valea lui Manole analizat din punct de vedere structural se supune ca interpretare

continutului principiului lui Thienemann care precizeaza:

Cu cat se abat conditiile de existenta ale biotopului mai mult de la normal,

iar pentru cele mai multe vietuitoare de la optimal, cu atat mai saraca in specii

devine biocenoza, cu atat mai caracteristica va fi si cu atat mai mare va fi bogatia

de indivizi a speciilor singulare.

Cea mai mare parte a vegetatiei din habitat este ocupata de specia Festuca

valesiaca care este reprezentata in teren prin populatii care contin pana la 212-219

indivizi/100 mp.

Celelalte specii sunt slab reprezentate comparativ cu numarul de indivizi ai

speciei dominante: Festuca valesiaca.

In cazul biotopurilor cu conditii aride de existenta, cum este Valea lui Manole,

habitatul de pajiste xerofila este singurul tip de habitat care poate ocupa aceasta nisa

ecologica valorificand prin adaptarile morfologice si fiziologice ale plantelor definitorii

conditiile nutritive existente (plantele componente fiind xerofile).

Factorii limitativi sunt determinati de conditiile meteorologice.

Apare astfel o zona de toleranta a speciilor fata de factorii limitativi de viata.

Fiecare specie are o amplitudine de toleranta, aceasta definind specia respectiva si

metabolismul particular adaptat conditiilor de mediu.

7.1.2. Populaţia

Populaţia comunei Turcoaia faţă de care zona analizată se află la o distanţă de 3

km nu va suferi nici un efect prin deschiderea carierei, din contră realizarea acestei


IPROMIN S.A.


investiţii duce la crearea unor noi locuri de muncă şi încasarea la bugetul primăriei a

taxelor şi impozitelor aferente acesteia.

7.1.3 Sănătatea umană

Starea de sănătatea a locuitorilor este în general bună neexistând date în sistem

cu privire la anumite boli sau epidemii.

Prin realizarea investiţiei nu se vor implementa alte ocupaţii pentru locuitori din

Turcoaia care se ocupă în mod special de pescuit, silvicultură, agricultură şi exploatarea

în carierele existente.

În concluzie nu se preconizează un impact asupra populaţiei din comuna

Turcoaia prin realizarea investiţiei analizate.

7.1.4. Fauna

Fauna este reprezentata in zona prin specii de pasari conform monitorizări

realizate pe amplasamentul analizat


pasari si mamifere.




• Pica pica;



Terenul are un grad de acoperire cu vegetatie de 32,72-34,12%; fiind un spatiu

deschis si stancos nu permite cuibaritul si nu ofera o sursa abundenta de hrana speciilor

de pasari zoofage.

In zona au fost observate specii de pasari zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,


exemplare, Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.

Speciile de mamifere identificate si monitorizate in zona Valea lui Manole sunt:


7.1.5. Flora

Perimetrul Valea lui Manole, pe suprafata caruia s-au efectuat studii pentru

stabilirea tipului de habitat si a caracteristicilor biodiversitatii in scopul implementarii unui

proiect de exploatare a resurselor de granit este un habitat de pajiste xerofila cu aspect

mediu degradat. Categoria de folosinta a terenului este de teren neproductiv.


IPROMIN S.A.


Perimetrul care este parte componenta a habitatului de pajiste xerofila este

utilizata pentru pasunat. In partea estica sunt terenuri agricole la o distanta de

aproximativ 400 m care se extind pe o suprafata cu o inclinatie usoara spre est.

Habitatul de pajiste stepica xerofila prezent pe Valea lui Manole are o diversitate

floristica si faunistica reduse.

O mare parte din suprafata dealului, (o medie de 60 % ) este stancoasa mai ales

in zona coamei, stratul de sol fiind subtire si raspandit neuniform.

Nivelul apelor freatice este foarte scazut, acest fapt determinand un grad de

acoperire cu vegetatie a intregii zone de 36-38 %.

7.1.6. Solul şi subsolul

Din activităţile prevăzute a se desfăşura în interiorul perimetrului, vor rezulta

procese ce vor conducă la degradarea acestui factor de mediu.

Vom avea următoarele surse de poluare ale solului:

• Lucrările de deschidere şi pregătire a drumurilor de acces şi a treptelor de

exploatere, lucrările de amenajare a obiectivelor din organizarea de

şantier, amplasarea staţiei de concasare şi a depozitului de produse finite;

• Eventualele scurgeri de produse petroliere de la echipamentele şi utilajele

folosite pe amplasament;

• Depozitarea necontrolată a deşeurilor nepericuloase şi a celor menajere

Implactul asupra subsolului se va realiza în momentul creării găurilor cu foreza,

derocarea masivului în perioada de exploatare prin detonare, modificarea morfologiei

dealului ajungăndu-se la o formă plana a acestuia la finalul exploatării.

Se mai poate ajunge la degradarea solului prin exploatări neadecvate ce duc la

marirea fisurilor naturale ale terenului şi prelungirea acestora în zona perimetrelor

invecinate.

7.1.6. Apă

Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.




Realizarea investiţiei prin lucrările desfăsurate în perimetru , nu va afecta apele

de suprafata si/sau subterane ( care sunt la o adancime mai mare de cota + 170,0 m ) .

7.1.7. Aer

Sursa principală de impurificare/poluare a aerului este traficul rutier.

Trafic auto

Traseele ce asigură legatura între perimetrul analizat şi staţia de concasare - sortare.


IPROMIN S.A.


Emisiile de poluanţi (gaze eşapament) provin din arderea carburanţilor (benzina,

motorina) în diverse tipuri de motoare.

Elemente luate în consideraţie:

• viteza de circulaţie (5 - 10 km/h);

• compoziţia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);

• elemente geometrice (aliniament; benzi de circulaţie; distanţa între

intersecţii; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorină şi benzină în motoarele

cu aprindere prin scânteie sau compresie ale autovehiculelor, rezultă: monoxid de

carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimaţi prin NO2, ce reprezintă proporţia dominantă),

oxizi de sulf (exprimaţi prin SO2), pulberi în suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV -

compusi organici volatili).

Impactul pe termen lung poate fi produs de către traficul rutier.

Emisiile de poluanţi sunt necontrolate şi au caracter discontiuu; se produc într-un

interval de cca 30 minute.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau compresie): gazele de

eşapament au un conţinut diferit de poluanţi, în funcţie de carburant,

implicit de tipul arderii;

• regimul de funcţionare;

• distanţa parcursă;

• timpii de deplasare şi manevre;

• frecvenţa traficului.

Imisiile atmosferice rezultate din specificul activităţilor propuse în exploatarea s-

au calculat prin modelare matematică.

Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiana

a penei de poluant în care s-a tinut cont de:

• debitul masic maxim (g/s);

• parametrii de dispersie – verticală şi orizontală;

• viteza medie a vântului în stratul dintre sol şi înălţimea efectivă a penei de

poluant (m/s);

• corespondenţa dintre gradele de stratificare, energia de stabilitate-

instabilitate a gradientului termic şi condiţiile de difuzie.

Folosind modelul s-a elaborat un algoritm de calcul care s-a aplicat pentru

condiţiile:

• stare atmosferică stabilă - calm atmosferic - viteză vânt - 0,5 m/s;

• stare atmosferică instabilă - vânt cu viteza 4,0 m/s.

Calculele s-au efectuat până la distanţă de 1.000 m faţă de sursele de emisie.

Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda

• umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea antrenării prafului;

• staţia de concasare-sortare va umecta produsul miner rezultat ce va

reduce semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă;


IPROMIN S.A.


• instalaţia de forare va fi dotată cu captatoare de praf.

Sursele de poluare de origine antropică în regiune, conform datelor puse la

dispoziţie de către literatura de specialitate, sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor

asupra calităţii atmosferei fiind redusă.

7.1.8. Factorii climatici

Pentru factorii climatici nu se estimează un impact semnificativ al acestora prin

realizarea investiei analizate.

7.1.9. Valori materiale

Nu se estimeza afectarea valorilor materiale prin Deschidere de carieră,

amplasare staţie de concasare, amenjare depozit produse finite, amenajare cai de

acces.

7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură,

parcuri şi alte aşezăminte de interes public

În zona perimetrului de exploatare şi în imediata vecinătate a acestuia sunt

monumente istorice şi de arhitectură, parcuri sau alte aşezăminte de interes public dar

la distanţă suficient de mare încât activitatea nu va avea efecte negative asupra lor

7.1.11. Peisaj

Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare

peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi

considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul

comunei Turcoaia unde mai funcţionează şi alte cariere, iar aceasta activitate este

considerata traditionala.

Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul

perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de

catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului

asupra factorului de mediu aer.

Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi

arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.

7.2. Matrice de impact

Pentru o mai bună identificare a efectelor semnificative privind implementarea

Planului Urbanistic de Detaliu “Deschidere carieră de piatră” a fost realizată o matrice de

impact în care au fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate,

mediu economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse între -2 până

la +2, după cum arată:


IPROMIN S.A.


+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus

+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus

0 : nici un impact

-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus

-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Tabelul nr. 16


IPROMIN S.A.


TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si

impactul pe termen

CATEGORIA DE

EFECTE

POZITIV/NEGATIV

DIRECT/INDIRECT

scurt mediu lung

1. Secundare

-implementare tehnologiilor

noi de ecologizare

-imbunatatirea calitatiifactorului de mediu aer conform normativelor în

vigoare şi în limitele

admisibile

-implementarea unor

tehnologii performante de

derocare a

rocii utile crează solutii

eficiente din punct de vedere

ecologic, având un efect

pozitiv pe durată scurtă

-folosirea utilajelor si

mijloacelor de transport

performante ( Euro

4 si 5 ) ,vor minimiza emisiile

de noxe in atmosfera, rezultă

impact pozitiv indirect asupra

calitatii aerului

-desprăfuiri la utilajele de

concasare sfarâmare

-stropirea drumurilor de

acces

-1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+2

2

2


IPROMIN S.A.


2. Cumulative

-conservareabiodiversităţii ,din zoneleprotejate si din siturileNatura 2000

- protejarii solului deeroziunea vantului şilimitarea poluarii punctiforme si difuzea solului

-micşorarea poluăripunctiforme si difuzea apelor

- imbunatatirea siprotejarea conditiilor de zgomot şi vibraţii dinasezarile umane

-exploatarearesurselor naturaleepuizabile

-reducerea cantităţilorde deseuri , facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu si intensificareavalorificarii deseurilor

-amplasarea carierei in ROSPA0073 Macin-Niculitel nu va afecta negativ situl, deoarece amplasamentul seinvecineaza cu alte exploatari, iar pasarile au arătat un comportament de adaptare la aceste activitati

- asupra solului şi subsolului va exista un impact negativ direct în perioada lucrărilor de deschidere, de pregătire şi de exploatare

- realizarea investiţiei nu produce o poluare a apelor de suprafata sau subterane.-amplasarea carierei va conduce la schimbarea destinatieiterenului din neproductiv, in teren curti-constructie(efect negativ direct)

-nu se va manifesta impact negativ din punct de vedere fonic şi seismic datorită utilizării tehnologiei de derocare cu capse cu milisecundă şi distanţei de peste 2 km faţă de comună

- viitoarea carieră va exploata resursele minerale existente pe amplasament , cu un impact negativ direct asupra acestora

- in fazele de amenajare a carierei va exista un impactnegativ privind aparitia deseurilor in zona studiata-tinând cont de specificului activitatii desfasurate

0

-1

0

-1

0

-2

-1

0

+1

-1

0

+2

-1

0

-2

+1

0

+1

0

0

+2

0

0

-2

+1

0


IPROMIN S.A.


3. .Sinergice

-reducerea impactuluiasupra calitatii aerului

-sanatatea umana a populaţiei din zonă şi a angajaţilor

-impact socioeconomicasuprapopulatiei

-realizarea perdelelor de protectie au ca efect imbunatatireacalitatii aerului in zona analizata

-asupra populaţiei din zonă neangajate, proiectul nu va avea efecte negative. Lucrătorii angajaţi în activitatea proiectului, vor avea periodic controale medicale pentru evitarea îmbolnăvirii profesionale

- viitoarea carieră va avea diferite forme deimpact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra :-economiei locale,-fortei de munca,-calitatii vietii,- infrastructurii

+2

+1

+1

+2

+2

+1

+2

+2

+2

+1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+1

+2

Impactul cumulativ al implementătii Planului Urbanistic de Detaliu cu celelalte

cariere existente în zonă nu este un impact negativ direct asupra factorilor de mediu.

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia analizată exită un număr de 5

cariere cu exploatare la zi a resursei mienerale ceea ce inseamnă că există un impact

asupra factorilor de mediu.

Nu exită un impact cumulativ asupra factorului de mediu apă deoarece apele

subterane se regăsesc la o adâncime relativ mare iar cea mai apropiată sursă de apă de

suprafaţă este braţul Măcin la cca. 3 km faţă de amplasament.

Asupra solului şi subsolului impactul cumulativ se poate manifesta prin utilizarea

drumului de exploatare la comun cu celelalte cariere drum pentru care S.C

DUMAGREGAT S.R.L va lua cele mai bune măsuri de protecţie prin pietruirea acestuia,

reprofilarea taluzurilor şi umectare.

Asupra aerului impctul cumulativ poate fi realizat de emisiile de pulberi în

suspensie care apar în carieră la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, pe

drumul de exploatare prin transportul masei miniere.

Impactul va fi redus prin masurile luate şi nu va depăşi limitele admisibile

prezente şi la celelalte cariere în funcţiune.


IPROMIN S.A.


Pe suprafaţa amplasamentului dar şi în vecinătatea acestuia asupra biodiversităţii

în special a speciilor de faună ce au fost identificate datorită faptului că se regăşte în

situl ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, impactul cumulativ nu va fi direct.

Speciile din zonă se regăsesc cu certitudine si pe celelalte amplasamente şi se

poate constata faptul că se pot adapta la condiţiile de mediu date deoarece nu au fost

constatate de catre autorizaţiile competente cazuri de nerespectare a normelor

biodiversităţii din zonă.

7.3. Impact rezidual

Plecând de la matricea de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse

efectele masurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUD), deci de la valoarea

impact rezidual brut (IRB = impactul ramas dupa implementarea masurilor prevazute

prin PUD), vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluarii efectelor produse

de masurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul 9.

Se completeaza astfel matricea finala de evaluare, redata alaturat.

IRB - impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin

PUD)

Tabelul nr. 17

Factori de

mediu sau

zone

protejate

Estimare

impact

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Lucrări de

exploatare

Trafic Actvităţi

curente ale

carierelor

exitente

SUBTOTAL

A0

A

A1 A0 A1 A0

A

A1

A

A0

A

A1

Faună

(păsările)

{1} C C C,F C,F F F C,F C,F

{2} -2 -2 -4 -2 -1 -1 -7 -5

{3} L L L L Z Z L L

{4} MO M L L L L L L

Legenda:

A0 - alternativa „zero” (pastrarea si revigorarea industriei)

A1 - alternativa 1 a planului

[1] - momentul producerii impactului:

• C - perioada de deschidere, pregătire

• F - perioada de exploatare

[2] - intensitatea impactului 1 - minim

10 - maxim

[3] - întinderea spatiala a impactului


IPROMIN S.A.


• L - local

• Z - zonal

• R - regional

• N -national / transfrontaliera

[4] - întinderea temporala a impactului Mo - momentan

• M - medie durata

• L - lunga durata

• I -ireversibil


IPROMIN S.A.


8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Conform legii nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru ratificarea Convenţiei privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo la 25

februarie 1991 “impact transfrontier înseamnă orice impact, nu neapărat de natură

globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părţi,

a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicţia

unei alte părţi;

Lista din anexa 1 a acestei legi cuprinde printre activităile propuse şi ” Exploatări

miniere pe scară largă, extragerea şi tratarea pe loc a minereurilor metalice sau a

cărbunelui”

Implementarea obiectivelor din proiectul în faza PUD luat în studiu nu are efecte

asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră. Având în vedere că zona

analizată este amplasată la o distanţă de cca. 40 km de graniţa cu Ucraina şi datorită

specificului acestui plan (care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de

teren) , nu se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau

sănătăţii în context transfrontieră.


IPROMIN S.A.


9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI

COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI

9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor

specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri:

• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii

normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

• va fi aplicată o tehnologie de derocare, utilizând pentru detonarea încărcăturii

capse cu microîntârziere, explozia urmând a se desfăşura într-un interval de

timp scurt de 0,2 – 0,3 sec şi cu antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în

atmosferă. Pentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. DUMAGREGAT

S.R.L. va apela la firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de

lucrări;

• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a

se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia

pulberilor în aer;

• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului;

• se va evita planificarea exploziilor de derocare în condiţii atmosferice

nefavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor;

• utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

• pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de prelucrare

este dotată cu dispozitive de umectare;

• adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea

suprafeţei de rulare.

9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa

Ape subterane şi de suprafaţă

Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,

precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor

adopta următoarele măsuri:

• întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora

nu se va face niciodată în perimetru; operaţiile se vor face numai de către

personal instruit astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere;


IPROMIN S.A.


• alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente

se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul

acestora se va întinde o folie din material plastic. Dacă, accidental, vor

apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea

acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi

îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special

amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu

apele meteorice;

• reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi

specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;

• respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor;

• amenajarea unui bazin decantor cu separator de produse petroliere pentru

realizarea condiţiilor de calitate privind evacuarea apelor pluviale conform

NTPA 001/( HG 352/2005);

• circumscrierea perimetrului minier cu şanţuri de gardă ce vor prelua apele

meteorice de pe suprafeţele învecinate, nepermiţându-le să spele suprafaţa

perimetrului minier.

9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului

În faza de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire pentru exploatare se

impun următoarele:

• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cât posibil a

timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu

materiale/utilaje;

• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se

identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de

la utilaje;

• deşeurile rezultate din activitatea exploatare vor fi colectate şi transportate în

afara perimetrului, de către firme specializate, în locuri special amenajate;

• solul vegetal se va depozita temporar pe un amplasament situat lângă carieră.

Solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor

afectate. Pentru depozitarea temporară a solului vegetal se va utiliza un amplasament

situat lângă carieră.

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

• amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru

reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

• precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze

prin depunerea de substanţe nocive;

• depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.


IPROMIN S.A.


Depozitul de sol fertil trebuie conservat pentru o anumită perioadă de timp.

Conservarea consta intr-o serie de amenajări, cum este circumscrierea cu şanţuri

de gardă pentru colectarea apelor pluviale şi dirijarea acestora în afara

amplasamentelor depozitelor. Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să

păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial

diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în

aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Carenţa în substanţe nutritive, îndeosebi lipsa azotului duce la necesitatea

fertilizării suprafeţelor redate circuitului natural, prin:

• depunerea pe toată suprafaţa a unui strat de sol fertil ;

• folosirea îngrăşămintelor organice sau a fertilizanţilor minerali în doze rezultate

din analiza condiţiilor de teren. Prin administrarea de îngrăşăminte organice şi

minerale se urmăreşte refacerea solului degradat într-o perioadă limitată de timp.

Pe toată perioada funcţionării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:

• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate,

destinate altor funcţiuni decât depozitare;

• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni

decât depozitare,

• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

• deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru

mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul

unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă

acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin

recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

Principalele metode ce asigură o diminuare a impactului sunt:

• lucrările miniere de exploatare a granitului pentru construcţii se vor realiza

numai în perimetrul minier .

• pentru evitarea producerii unor alunecări de teren/prăbuşiri se va respecta

tehnologia de exploatare şi tehnologia de depozitare a sterilelor;

• utilizarea sistemului Nonnel de puşcare cu trepte de microîntârziere pentru

diminuarea şocului seismic;

• se vor face măsurători topografice periodice pentru verificarea volumelor

excavate şi transportate şi a modului de respectare a proiectelor în privinţa

amplasării treptelor de lucru şi a unghiurilor de stabilitate a taluzelor;

• în toate sectoarele în care activitatea de exploatare a fost realizată integral, se

va trece la execuţia programului de închidere a sectorului respectiv şi de

refacere a calităţii mediului;

• măsuri specifice pentru închidere, la încetarea activităţii de exploatare;


IPROMIN S.A.


• va fi implementat un sistem de monitorizare a factorilor de mediului pentru

stabilirea efectelor exploatării şi adoptarea măsurilor necesare pentru

diminuarea impactului negativ generat de exploatarea resurselor.

9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii

Protejarea biodiversitatii in perimetrul de amplasare a carierei de exploatare a

granitului se va realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne care presupun

achizitionarea de catre beneficiar a unor utilaje si echipamente ai caror parametrii de

functionare se incadreaza in limitele de exigenta impuse prin normele romanesti si

europene.

Tehnologia utilizata asigura umectarea materialului concasat si a drumului de

acces, atmosfera nefiind poluata cu pulberi care ar putea sa se raspandeasca pana la

zonele de hranire si de cuibarire ale speciilor de pasari, de altfel distantele pana la

coloniile formate fiind mai mari de 1500-2000 m, acesta fiind de asemenea o masura de

protectie pe care beneficiarul a avut-o in vedere la amplasarea carierei .

Utilizarea unor incarcaturi de exploziv care sa corespunda Ord. 838/1999 emis de

MMPS, reprezinta o masura de protectie pentru controlul vibratiilor si al zgomotului in

zona. De asemenea dislocarea blocurilor de granit se va face cu respectarea

caracteristicilor etologice ale speciilor de pasari.

Lucrarile de impuscare vor fi evitate in perioada de depunere a pontei, de

cuibarire si cand puii sunt mici .

Speciile de pasari au o plasticitate comportamentala ridicata ceea ce asigura

prezenta lor ca verigi in lanturi trofice variate fie ca sunt consumatori primari, fie ca sunt

zoofage.

Astfel acestea pot valorifica mai multe biocenoze ca surse de hrana si pot sa-si

modifice cu mare usurinta traseele de hranire. Falconiformele cu o prezenta redusa in

zona carierelor (2-4 exemplare) zboara la altitudini mari , avand o acuitate vizuala

speciala si rapiditate in miscare.

Terenul fiind un habitat de pajiste xerofila in care gradul de acoperire cu vegetatie

este sub 40% acesta nu reprezinta sursa sigura de hrana pentru niciuna din speciile de

animale identificate in perimetru. Aceasta afirmatie este sustinuta de numarul redus al

acestora in perimetru.

Amplasarea perimetrului de exploatare intr-o zona in care sunt alte cariere active

si terenuri agricole, reprezinta o masura de protectie a componentei specii de pasari din

cadrul factorului biodiversitate. Zona fiind puternic antropizata, nu exista nise ecologice

care sa fie ocupat de speciile de pasari pentru hranire si cuibarire. Deoarece 90-95 %

din pasarile inscrise pe listele care definesc situl ROSPA0073 isi fac cuiburile in paduri,

liziere, perdele forestiere, impactul activitatii din cariera este nesemnificativ asupra

acestora.


IPROMIN S.A.


9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si

sanatatii populatiei

Prin deschiderea carierei de către SC. DUMAGREGAT S.R.L nu se preconizează

un impact negativ asupra asezărilor umane şi de accea nu sunt necesare masuri

speciale de diminuare acestuia.

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si

patrimoniului cultural

Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul

perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de

catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului

asupra factorului de mediu aer.

Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi

arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.

9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Ţinând cont de distantele dintre amplasamente, activitatea de derocare masei

miniere nu se realizeaza simultan, nivelul zgomotului si a vibratiilor nu inregistreaza

depasiri fata de legislaţia în vigoare.

Datorită distanţei dintre amplasament şi comuna Turcoaia de 3 km, existenţa

drumului comunal la o distanţă suficient de mică de localitate, impactul provocat de

activitatea desfasurata nu va crea disconfort populatiei din localitate.

Putem lua în calcul faptul că se prevede realizarea unei perdele de protecţie

pentru limita perimetrului care poate fi considerată o masură fonică pentru zgomotul şi

vibraţiile emise.

Datorită celor menţionate anterior nu se impun masuri deosebite de minimizare a

zgomotului si vibratiilor.

9.8. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale

Pentru limitarea impactului pe care activitatea de exploatare îl va produce asupra

mediului se impun o serie de măsuri.

Personalul angajat va fi instruit cu privire la:

• depozitarea şi gestionarea deşeurilor tehnologice şi menajere;

• modalităţilor de intervenţie în cazul poluării accidentale a factorilor de mediu;

• persoana care va observa o situaţie accidentală privind protecţia mediului, va

anunţa imediat conducerea unităţii.

Instruirea se va realiza periodic avându-se în vedere atribuţiile de serviciu ale

personalului angajat.


IPROMIN S.A.


Titularul de activitate are obligaţia:

• să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce

impurificarea apelor de suprafaţă ;

• să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-

menajere, produse petroliere;

• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele

umede deşeuri de orice fel;

• să respecte obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor;

• să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;

• depozitarea şi eliminarea deşeurilor trebuie să se facă astfel încât să nu aducă

daune calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune suplimentare calităţii

apelor subterane şi peisajului;

• să nu folosească utilaje care generează zgomote şi vibraţii care depăşesc

pragul fonic admis;

• terenurile afectate să fie refăcute, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi

să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali, la un nou ecosistem

funcţional şi să monitorizeze zona;

• să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care

pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora;

• să execute toate lucrările de refacere a mediului. La stabilirea lucrărilor de

reconstrucţie a mediului se va avea în vedere aducerea calităţii factorilor de

mediu la nivelul prevăzut în acordul de mediu.

9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice

ExploziilePentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. DUMAGREGAT S.R.L. va apela la

firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe amplasament nu

vor fi depozitate substanţe explozive. Riscul de explozii necomandate este astfel redus.

Programul de instruire a personalului.

Instructajele de protecţia muncii cuprind:

• instructajul introductiv general, care va fi de minim 8 ore;

• instructajul la locul de muncă, de minim 2 ore;

• instructajul lunar pentru formaţiile de lucru;

• instruirea de scurtă durată la începutul fiecărui schimb, efectuată de şeful

formaţiei de lucru asupra operaţiilor ce urmează a se executa (pentru

activitatea de derocare se vor respecta distanţele minime de siguranţă cu

privire la acţiunea undei de şoc asupra omului etc). În vederea prevenirii

accidentelor de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de

protecţie şi de lucru conform normativului în vigoare.


IPROMIN S.A.


10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A

MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV

ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU

LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA

INFORMATIILOR CERUTE

10.1.Introducere

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la

evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a

intrat în vigoare la 21 iulie 2001.

Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

“ Alternativa zero “ reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza

prin prezentul Plan Urbanistic de Detaliu şi a fost prezentată în capitolul 3, in care s-a

mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUD.

Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe caracteristic:

• Mediul : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternative ar

putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse

sau compensate. Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va

analiza daca acestea ar putea fi intarite .

• Analiza financiar : costuri implicate/suportabilitate ;

• Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizare obiectivelor

planului sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului )

• Socială : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente,

acceptare de catre public;

Pentru a putea selecta cea mai bună alternativă de plan din punct de vedere al

impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost

evaluate alternative referitoare la :

• haldarea solului vegetal descopertat; haldarea rocii sterile provenite de la

descoperta şi din incluziuni; haldarea rocilor sterile provenite din fluxul

tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale

• prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;

• organizarea de şantier;

• alimentarea cu apa

• evacuarea apelor uzate


IPROMIN S.A.


10.2. Prezentarea alternativelor

a) Aşezarea haldelor de sol decopertă ,sol vegetal si roca sterila pe

amplasament

Haldarea solului vegetal descopertat are o suprafaţă de 3.840 m2 (0,384 ha) şi

este amplasată în zona de sud vest a perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de

exploatare IV la cota +50 m.


depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3

Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni se va realiza pe

o suprafaţă de 15.375 m2 (1,5375 ha), este amplasată în partea de sud a

amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.

Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor

minerale ocupă o suprafaţă de 5.000 m2 (0,50 ha) poziţionată în partea de sud est a

amplasamentului având organizarea de şantier pe latura din stânga şi o parte din latura

de sud a platformei de depozitare a prouselor finite în partea de nord.

Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a

haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a

fronturilor de lucru şi va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai

rapid.

Amenajarea haldei de steril in partea de sud a perimetrului carierei limiteaza

antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protecţie.


IPROMIN S.A.


Figura nr. 27. Plan de situaţie cu amplasarea carierei

b) Prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;

Rocă utilă din amplasamentul analizat în urma derocări este transportată la staţia

de concasare - sortare care se află pe o suprafaţă 27.675 m2 (2,7675 ha) teren unde va

fi amenajat şi depozitul de produse finite.

Acestă suprafaţă se află în partea de sud est a amplasametului avănd un şi un

depozit de produse finite format din padocuri pentru anumite tipuri de sorturi cu

diamentrele următoare:





• padoc sort 25-63 mm

Alegerea unei acestei variate de poziţionare a depozitului de produse finite a fost

cea mai convenabilă deoarece este langă fronturile de lucru ceea ce duce la o distanţă

mai mică de transport a materialului derocat, deci un impact mai mic asupra factorilor de

mediu


IPROMIN S.A.


Figura nr. 28. Situaţiea amplasarii carierei şi utilităţile aferente


IPROMIN S.A.


c) Alimentarea cu apa

Asigurarea necesarului cu apa pentru amplasamentul analizat se poate realiza

prin :

• realizarea unui foraj de adancime ;

• rezervor ce va alimentat periodic cu cisterna.

• racordarea amplasamentului la reteaua comuna Turcoaia (ceea ce poate fi

foarte costisitor);

d) Evacuarea apelor uzate

Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului

dar si a drumurilor din exterior, pentru minimizarea cantatii particulelor de praf in

suspensie.

Această apă va fi preluată din rezervorul ce va fi amplasat în cadrul perimtrului şi

care va fi dimensionat în funcţie de necesarul de apă

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute

Pentru întocmirea Raportului de mediu au fost intampinate greutati datorită

obtineri datelor privind starea de sanatate a populatiei, datorita lipsei unor studii pe zone

de interes din judetul Tulcea.

Nu a fost elaborată o Strategie de dezvoltare durabilă, pe termen mediu şi lung la

nivelul comunei Turcoaia, singura strategie care există este cea de dezvoltare

economică socială şi de mediu în anul 2008.


IPROMIN S.A.


11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

11.1. Introducere

Monitorizarea este o etapă a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea

de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementării

unei anumite politici publice

11.2. Monitorizare PUD

11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

activităţilor destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare

În timpul realizării lucrărilor de exploatare pot apărea unele situaţii care pot afecta

unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot

genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :

• Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să

nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

• Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu

producă poluarea aerului;

• Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

• Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul explozibilului utilizat;

• Monitorizarea respectării regulilor PSI;

• Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare acces, depozitului de

produse finite, amenajarea bazinului decantor pentru produse finite.

11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

activităţilor destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării

Supraveghere factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă a

Agentului Economic care realizează exploatarea.

Monitorizarea activităţii desfăşurate de S.C. DUMAGREGAT S.R.L. în locaţia din

extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea, exploatării resurselor de granit se va face

în zona amplasamentului, în special pentru cantitatea exploatată şi pe nivelul de zgomot

generat de utilaje şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

Pentru refacerea mediului în perimetrul de exploata trebuie să se asigure

compatibilitatea peisagistică cu sistemele ecologice învecinate şi ma ales să se asigure

stabilitatea sistemului ecologic reabilitat.

Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului se va avea în vedere

respectarea cerinţelor actelor normative incidente acestui domeniu, respectiv:

• să nu fie împiedicată succesiunea normală de exploatare a zăcământului;

• să nu fie acoperite resursele;


IPROMIN S.A.


• să nu fie împiedicat accesul la resurse.

În perioada operaţională se va supraveghea:

• modificările de relief datorate extracţiei granitelor astfel încât să se evite

posibilitatea apariţiei unor alunecări de teren;

11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari

Propunerile de monitorizare a speciilor de pasari vor respecta urmatoarele criterii:

• gradul de diminuare a biodiversitatii;

• degradarea mediului;

• pierderile economice;

• reconstructia si reabilitarea ecologica.

Monitorizarea speciilor de pasari se va realiza prin utilizarea unor metode de

identificare a spectrului de specii existente in zona carierelor din extravilanul comunei

Turcoaia in functie de posibilele lanturi trofice care au la baza potentialii consumatorii

primari: mamifere rozatoare, soparle.

De asemenea se vor studia potentiale lanturi trofice in care sunt incluse reptilele

ca veriga importanta.

Colectarea datelor despre etologia pasarilor se va face in functie de datele

etologice si in functie de procesul tehnologic implementat in carierele de exploatarea

granitului.

Achizitionarea unor utilaje si echipamente moderne care sa diminueze

intensitatea zgomotelor si implicit a efectului asupra comportamentului faunei din zona

carierelor si inregistrarea periodica a numarului de specii de pasari din zona ca si a

spectrului de specii vor asigura mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului

existent.

Categoriile de pasari care vor fi analizate ca numar, ca aspect etologic ca si

analiza niselor ecologice ocupate de acestea :1. Pasari de pasaj cu perioada de observatie si inregistrare a datelor in

intervalul martie-septembrie de 2 ori/luna;2. Pasari care stau in timpul iernii cu perioada de observatie si inregistrare a

datelor noiembrie-martie de 2 ori/luna. 3. Pasari sedentare cu acelasi regim de monitorizare ca primele doua grupe.


IPROMIN S.A.


Monitorizarea se va desfasura in zona carierelor si in zonele invecinate: terenuri

agricole, pajisti.

Tabelul nr. 18

PROPUNERE MASURI DE MONITORIZARE BIODIVERSITATENr. Crt.

Activitati Tinte cuantificabile

1 Stabilirea speciilor de

pasari prezente in

ROSPA0073–Date din

literatura

Stabilirea formatului Fiselor

de observatii

Stabilirea formatului Fiselor

de lucru

Nr. Fise de observatii

Nr. Fise de lucru:

2 Efectuarea observatiilor

asupra speciilor de plante

indicatoare de habitat ;

recoltare probe

Date zile de observatii 15

aprilie 2010; 15 mai 2010 30

mai 2010; 1 iulie 2010; 1

august 2010; 1 septembrie

2010; 30 septembrie 2010; 30

octombrie 2010 .

nr. determinari :

determinari specii:

nr. probe/specie/ zi:


asupra speciilor de reptile

din habitat ;

Date zile de observatii 15-20

aprilie 2010; 15-20 mai 2010;

30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie

2010; 1-5 august 2010 ; 1-5

septembrie 2010;.

nr. determinari

determinari specii

4 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din habitat


aprilie 2010; 15-20 mai

2010; 30 mai –5 iunie 2010;

1-6 iulie 2010; 1-5 august

2010; 1-5 septembrie

2010;.1-5 octombrie; 30

nov.2010; dec 2010; martie

2011.

nr. determinari determinari specii: pasari cuibaritoare, pasari migratoare, pasari sedentare


asupra speciilor de

mamifere din habitat


aprilie 2010; 15-20 mai 2010;

30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie

2010; 1-5 august 2010; 1-5

septembrie 2010;. 30

nov.2010

nr. determinari

determinari specii

6 Studiul lanturilor trofice din zona carierelor

Interpretarea Fiselor de lucru Raport de monitorizare

flora si fauna din habitat

(2011)


IPROMIN S.A.


12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Obiectivul pentru care este elaborată prezenta documentaţie este reprezentat de

"Deschidere carieră de piatră” în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul TULCEA în

vederea obţinerii de agregate minerale pentru lucrări de întreţinere, reabilitare şi

construcţii de drumuri.

Lucrările de exploatare a resurselor de granit se vor executa pe o perioadă de 20

ani în baza licenţei de exploatare eliberat de Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale.

Activitatea de exploatare şi valorificare în perimetrul va fi desfăşurată de către

S.C. DUMAGREGAT. societate comercială ce are printre domeniile de activitate şi

extracţia pietrei pentru construcţii cod CAEN 0811.

Acest perimetru, concesionat în baza Contractului de concesiune nr.45 încheiat

între Societatea Comercială „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea şi Consiliul local al

comunei Turcoaia la data de 10/01/2008 are o suprafaţă totală de 350.242 m2 şi este

situat la o distanţă de aproximativ 3 km SE de comuna Turcoaia şi de cea. 48 km VSV

de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN 22D spre oraşul Macin,

această din urmă localitate fiind aflată la o distanţă de cea. 18 km spre NV de perimetrul

viitoarei cariere

Accesul la perimetru se poate realiza de pe drumul naţional DN 22D Camena -

Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin, la o distanţă de cea. 4 km NV de la marginea

vestică a localităţii Cerna, pe un drum de tarla neamenajat spre sud - vest, pe o distanţă

de aproximativ 4 km, până la baza versantului sudic.

Realizarea acestui obiectiv va avea ca efect atragerea în circuitul economic a

resurselor minerale existente pe plan local şi valorificarea acestora, cu utilizarea forţei de

muncă autohtone.

În zona în care este amplasat perimetrul carierei se află arii de protecţie ce au

fost incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Raportul de mediu conţine date informative asupra:

• lucrărilor de deschidere şi pregătire, exploatare, protecţia zăcământului,

prelucrare;

• surselor de poluare şi protecţia factorilor de mediu;

• impactului produs asupra factorilor de mediu;

• lucrărilor de reabilitare a factorilor de mediu după încetarea activităţii.

Activitatea minieră pe amplasamentul analizat va consta din:

• Lucrări de deschidere, pregătire şi exploatare

• lucrările de pregătire aferente treptelor în lucru vor consta din decaparea solului

vegetal şi descopertarea zăcământului;

• lucrările de descopertare se vor executa în avans faţă de lucrările de

exploatare şi vor include excavarea şi depozitarea selectivă a solului fertil


IPROMIN S.A.


necesar reconstrucţiei ecologice la finalul exploatării şi pentru evitarea

impurificării substanţei minerale utile cu roci sterile;

• prelucrarea granitului din perimetrul pentru obţinerea de produse miniere

comercializabile se va face la vest de perimetru.

• Dezafectarea instalaţiilor şi refacerea mediului

• demontarea instalaţiilor şi eliberarea terenului;

• curăţirea, fertilizarea solului, refacerea stratului vegetal;

• repunere teren în natural.

Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră.

Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil

avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea şi valorificarea zăcămintelor de

substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin

măsurile constructive luate începând cu faza de proiectare.

Activitatea de extracţie va cauza efecte negative asupra factorilor de mediu, aer,

vegetaţie, peisaj, sol şi subsol, toate reduse la perimetrul carierei şi în imediata

vecinătate a acesteia. Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din

localităţile învecinate să fie afectate, dimpotrivă prin programul de investiţii pentru

cariera se vor crea noi locuri de muncă într-o zonă cu mari necesităţi din acest punct de

vedere.

Evaluarea impactului asupra mediului efectuată pentru activităţile preconizate a

se desfăşura pe amplasamentul este următoarea:

• nu se constată un impact asupra apelor, în apropierea obiectivului nefiind nici

un curs de apă, iar acviferele subterane sunt situate la adâncimi mari fiind puţin

probabilă infectarea acestora în cazul poluării accidentale cu produse petroliere;

• nu se poate semnala un impact major asupra calităţii aerului, la activitatea de

exploatare sau la transportul producţiei, noxele generate de arderea

combustibililor pentru funcţionarea utilajelor încadrându-se în limite admisibile,

o eventuală concentrare a acestora fiind posibilă numai în limitele carierei;

• generarea de pulberi în atmosferă la operaţia de derocare sau la transportul

producţiei este limitată prin tehnologiile proiectate şi prin măsurile luate din

faza de proiectare (umectarea periodică a drumurilor);

• modificările cele mai importante asupra cadrului natural sunt generate de

excavaţiile din carieră, modificări inerente avându-se în vedere specificul

activităţii;

• nu se va produce un impact major asupra factorilor de mediu biodiversitate

(faună), şi asupra aşezărilor umane din vecinătatea obiectivului;

• impactul asupra vegetaţiei este reprezentat de desolificările necesare pentru

exploatarea granitului prin lucrări miniere la zi, în carieră şi de praful generat

de lucrările de exploatare din carieră, care datorită vânturilor din direcţie

nordică la care în lunile de vară se adaugă cele din sud, se depune pe

culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare;


IPROMIN S.A.


• impactul negativ asupra aşezărilor umane este nesemnificativ, localităţile

cele mai apropiate fiind situate la distanţe la care efectele exploatării

granitului nu mai pot fi resimţite;

• pe amplasamentul propus pentru realizarea investiţiei, nefiind identificate

ecosisteme caracteristice aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073

Măcin – Niculiţel, activitatea de extracţie a granitului nu va avea implicaţii

directe asupra speciilor protejate sau asupra mediului lor natural, iar

implicaţiile indirecte vor avea o amploare minimă fără să determine

degradarea ecosistemelor specifice ariei protejate.

Pentru diminuarea efectelor negative asupra mediului în timpul exploatării se vor

executa următoarele:

Mediul social şi economic

Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ asupra mediului social şi

economic. Dimpotrivă acest nou obiectiv dă o bună apreciere în peisajul socio -

economic local.

Datorită, distanţelor de la aşezările umane până la locaţia carierei, reliefului,

vântului, dar mai ales datorită măsurilor pe care le are în vedere titularul de activitate, se

poate estima că atât starea de sănătate a locuitorilor, cât şi aşezările umane nu vor fi

afectate de aceste activităţi.

Măsurile ce se vor lua pentru reducerea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care

vor transporta materialul minier se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier,

Titularul de activitate va impune cu stricteţe şi va urmări:

• reducerea la minimum necesar a timpilor de funcţionare a utilajelor;

• folosirea, acolo unde este practic posibil, unor materiale absorbante de

vibraţii (cauciuc);

• evitarea pe cât posibil a suprasolicitărilor instalaţiilor, monitorizarea

parametrilor de funcţionare a instalaţiilor pentru depistarea şi înlăturarea în

timp util a unor eventuale defecţiuni, uzuri avansate etc.

• respectarea normelor privind lubrefierea şi întreţinerea diverselor angrenaje;

• pentru monitorizarea efectului seismic în ariile protejate şi reglarea cantităţii

de explozivi şi a energiei exploziilor de derocare, la primele explozii de

derocare se vor efectua măsurători microseismice de către o firmă

specializată.

Deşeuri

Se poate estima că, în urma desfăşurării activităţii de exploatare, vor rezulta

următoarele tipuri de deşeuri tehnologice:

• materialul mineral, solul, care rezultă din lucrările de construcţie şi realizare

proiect, va fi utilizat ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor


IPROMIN S.A.


afectate. Solul vegetal va fi depozitat temporar în apropierea carierei pe un

amplasament concesionat de S.C. DUMAGREGAT S.R.L.

• materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrările de montare instalaţii, vor fi

valorificate prin unităţi abilitate pentru reciclarea materialelor;

• deşeurile menajere rezultate de la muncitori, vor fi colectate în tomberoane

speciale şi transportate la rampa de deşeuri menajere la care este arondată

comunei Turcoaia.

Grupul social destinat personalului care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul de

exploatare va fi toaletă ecologică.

Concluzii asupra biodiverităţii


pasari si mamifere.




• Pica pica;



In zona au fost observate specii de pasari zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,


exemplare , Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.

Speciile de mamifere identificate in habitat sunt Lepus europaeus Citellus

citellus, Microtus sp.

Speciile de plante si de pasari inventariate prin acest studiu nu se regasesc

pe Lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.

Studiul florei si al faunei in perimetrul Valea lui Manole in suprafata de 305 000

mp s-a facut prin stabilirea a 5 itinerare reprezentative:

• partea estica- habitat de pajiste xerofila; la o distanta de cca 400 m sunt

terenuri agricole;

• partea sudica este parte componenta a aceluiasi tip de habitat;

• partea vestica continua habitatul de pajiste xerofila;

• partea nordica, panta lina care ajunge intr-o zona plana care contine roci la

suprafata are multe denivelari si contine acelasi habitat de pajiste xerofila;

• -coama dealului, stancoasa are un grad de acoperire cu vegetatie de 10%.

Activitatile din zona sunt cultivarea terenurilor agricole, pasunatul si exploatarea

granitului in mai multe cariere: Iacob-Deal, Dealul Piatra Rosie, Dealul Iglicioara Mare,

Dealul Bujorul Bulgaresc.

In registrele cadastrale ale comunei Turcoaia, terenul studiat este incadrat la

categoria de folosinta teren neproductiv.


IPROMIN S.A.


S.C. IPROMIN S.A.

BUCUREŞTI

FILA FINALĂ

LUCRAREA:

RAPORT DE MEDIU



judeţul Tulcea

CONŢINE:

PARTE SCRISĂ: 116 file

Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:

– 1 exemplar – AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI,

– 1 exemplar – S.C. DUMAGREGAT. S.R.L.,

– 1 exemplar – S.C. IPROMIN S.A.


IPROMIN S.A.

raport de mediu - ipromin – proiectare miniera si ...ipromin.ro/raport de mediu s.c dumagregat...

Documents