raport de mediu - anpm.ro

SC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRL

RC : J/29/391/2008 CUI : RO – 23264443 Tel: 0724 335017, Fax: 0244 582941, e-mail: office@ vlamirconsulting.ro

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU

PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU

PLANUL DE PLANUL DE PLANUL DE PLANUL DE URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL URBANISM GENERAL

COMUNACOMUNACOMUNACOMUNA POSEPOSEPOSEPOSESSSSTITITITI, , , ,

JUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVA

PLOIESTI – 2012

SC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRLSC VLAMIR CONSULTING SRL

RC : J/29/391/2008 CUI : RO – 23264443 Tel: 0724 335017, Fax: 0244 582941, e-mail: office@ vlamirconsulting.ro

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU

PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL PLANUL DE URBANISM GENERAL

COMUNA COMUNA COMUNA COMUNA POSESTIPOSESTIPOSESTIPOSESTI, , , ,

JUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVA

BENEFICIAR:BENEFICIAR:BENEFICIAR:BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI PRIMARIA COMUNEI POSESTIPOSESTIPOSESTIPOSESTI

EXECUTANT:EXECUTANT:EXECUTANT:EXECUTANT: SC SC SC SC VLAMIRVLAMIRVLAMIRVLAMIR CONSULT CONSULT CONSULT CONSULTING ING ING ING SRL SRL SRL SRL

COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE COORDONATOR LUCRARE

ING. PATRASCU ING. PATRASCU ING. PATRASCU ING. PATRASCU CRISTINACRISTINACRISTINACRISTINA

PLOIESTI – 2012

SC VLAMIR CONSULTING SRL

Comanda nr.

2 / 15.09.2011

RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL

COMUNA POSEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA Pag. 1 / 84

AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CUPRINS

CERTIFICAT DE ATESTARE pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului

asupra mediului

INTRODUCERE

3

I. DATE GENERALE

6

II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale P.U.G, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante

10

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G

32

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

50

V. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G

55

VI. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii P.U.G

57

VII. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,valorile,materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

61

VIII. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier

73

IX. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G

73

X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

76

XI. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G

77

XII. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei

80

ANEXE

82


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

INTRODUCERE

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai

înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,

strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe

“sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in

urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru

minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi

programelor de mediu propuse.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)

cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004

privind SEA.

Raportul de mediu pentru un Plan Urbanistic General are scopul unei evaluări a

factorilor de mediu înainte de realizarea obiectivelor propuse în plan şi a impactului

pe care îl vor avea aceste obiective după intrarea lor în funcţiune.

Actele normative care au stat la baza întocmirii Raportului de Mediu la Planul

Urbanistic General al Comunei Poseşti sunt:

• H.G nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe;

• O.U.G nr. 195/2005, privind protecţia mediului;

• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

• OUG nr.114/2007 privind modificarea şi completarea OUG nr.195/2005

privind protecţia mediului;

• O.U.G nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice;

• Legea 49/2011 pentru aprobarea O.U.G nr.57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Ordinul M.M.P. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului M.M.D.D.

nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România.

• Ordinul M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

• Ordinul M.M.D.D. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi

punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

• Ordinul MMDD nr. 1268/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din

cadrul Regiunii 3 si Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr.

745/2002 privind stabilirea aglomerărilor si clasificarea aglomerărilor si zonelor

pentru evaluarea calităţii aerului în România;

• Ordinul nr. 1298/28.04.2011 pentru modificarea Procedurii de emitere a

autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 1798/2007;

• Legiea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

• H.G. nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr. 188/2002 pentru

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;

• Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind

evaluarea poluării mediului;

• STAS nr. 10009/1988 privind stabilirea valorilor maxime admisibile ale

zgomotului pentru zona locuita;

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

• H.G. nr.1292/2010 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 349/2005

privind depozitarea deşeurilor;

• Ordinul M.A.A.P. nr. 303/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind

stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrişate pentru realizarea

obiectivelor prevăzute la art. 23 alin (1) lit.b, c, si d din OG nr. 96/1998

privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier

naţional republicata, modificata si completata prin Legea nr. 75/2002;

• Legea nr. 24/2007 republicata, privind reglementarea si administrarea

spatiilor verzi din intravilanul localităţilor;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Legea 313/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind

reglementarea si administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

• Ordinul M.D.L.P.L. nr. 1549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice

pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi;

• O.G. nr. 47/2005, aprobata cu modificări prin Legea nr.73/2006, privind

reglementari de neutralizare a deşeurilor de origine animală;

• H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

• ORDIN nr.1278/aprilie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind

delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie

hidrogeologică

• O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei

• Ordinul nr. 1028/2004 pentru modificarea şi completarea O.M.S. nr.

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă al populaţiei.

Raportul de mediu pentru un Plan Urbanistic General are scopul unei evaluări a

factorilor de mediu înainte de realizarea obiectivelor propuse în plan şi a impactului

pe care îl vor avea aceste obiective după intrarea lor în funcţiune.

Raportul de mediu este destinat să asigure integrarea aspectelor de protecţie

a mediului în planul de urbanism general, contribuind la promovarea dezvoltării

durabile a zonei în care se află amplasat obiectivul sau în zonele cu care acesta este

în legătură funcţională.

Raportul de mediu pentru Planul de Urbanism General - Comuna POSEŞTI,

jud. Prahova s-a realizat în conformitate cu HG nr. 1076 / 2004 – privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, având la

bază informaţiile din Planul Urbanistic General, realizat de SC ALTRIX SERVICE SRL

în calitate de proiectant de specialitate.

De asemenea s-au utilizat informaţii obţinute direct, prin vizite de

documentare, de la Primăria Comunei POSEŞTI, şi prin discuţii cu cetăţeni ai

comunei.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

I. DATE GENERALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI : Plan Urbanistic General – Comuna Poseşti,

judeţul Prahova.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC ALTRIX SERVICE SRL,

PROIECTANT RAPORT DE MEDIU : SC VLAMIR CONSULTING SRL, Ploieşti,

BENEFICIAR: Primăria Comunei Poseşti, Jud. Prahova.

DATE DESPRE OBIECTIV

Comuna Poseşti este situată la cca. 45 km de municipiul Ploiesti şi la cca. 16

km faţă de oraşul Vălenii de Munte – cel mai apropiat oraş.

Comuna Poseşti prezintă legături rutiere, majoritatea modernizate, astfel prin

intermediul drumului judeţean DJ 102B asigură legătura către Drajna şi Cislău, prin

DJ 102L cu Starachiojd, iar prin DJ 100M către Cărbuneşti.

Comuna Poseşti este situată în partea de nord a judeţului Prahova şi are

următorii vecini:

• la nord - comuna Starchiojd, judeţul Prahova şi comuna Bătrâni, judeţul Prahova;

• la sud - comuna Aricestii-Zeletin, judeţul Prahova şi comuna Cărbuneşti, judetul

Prahova;

• la est - comuna Catina, judeţul Buzău, comuna Calvini, judeţul Buzău şi comuna

Starchiojd, judeţul Prahova;

• la vest - comuna Drajna, judeţul Prahova şi cu comuna Ceraşu, judeţul Prahova.

Intravilanul comunei este compus din mai multe sate:

• Poseşti - Pământeni

• Poseşti-Ungureni

• Valea Stupinei

• Bodesti

• Merdeala

• Valea Plopului

• Valea Screzii

• Târleşti

• Nucşoara de Sus

• Nucşoara de Jos


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Astfel:

1. Poseşti-Pămînteni, satul de reşedinşă al comunei este situat în centrul

comunei, de-a lungul drumului DJ 102B şi în lateral (stanga şi dreapta), are un

număr de 166 locuinţe şi 111 gospodării.

2. Poseşti-Ungureni este situat în partea de nord-vest a comunei, de-a lungul

drumului DJ 102 B şi în lateral (stânga şi dreapta), are un numar de 156 locuinţe şi

97 gospodării, la o distanţă de 0,85 km faţă de satul de reşedinţă.

3. Valea Stupinei este situat în partea de vest a comunei, în lateral dreapta,

are un numar de 140 locuinţe şi 103 gospodării, la o distanţă de 0,80 km faţă de

satul de reşedinţă.

4. Bodeşti este situat în partea de sud-est a comunei, de-a lungul drumului DJ

102B şi în lateral (stânga şi dreapta), are un număr de 120 locuinţe şi 74 gospodării,

la o distanţă de 0,95 km faţă de satul de reşedinţă.

5. Merdeala este situat în partea de sud a comunei, în lateral dreapta faţă de

drumul DJ 102B), este un sat izolat, are un număr de 9 locuinţe şi 5 gospodarii, la o

distanţă de 2,0 km faţă de satul de reşedinţă.

6. Valea Plopului este situat în partea de nord a comunei, în laterala dreaptă a

drumului DJ 102L, are un număr de 227 locuinţe şi 205 gospodarii, la o distanţă de

6,10 km faţă de satul de reşedinţă.

7. Valea Screzii este situat în partea de nord-est a comunei, în pe laterala

dreaptă a drumului DJ 102L, are un număr de 79 locuinţe şi 63 gospodării, la o

distanţă de 9,30 km faţă de satul de reşedinţă.

8. Tîrleşti este situat în partea de est a comunei, de-a lungul drumului DJ

102B şi în laterala (stânga şi dreapta), are un număr de 328 locuinţe şi 244

gospodării, la o distanţă de 4,20 km faţă de satul de reşedinţă.

9. Nucşoara de Sus este situat în partea de nord-vest a comunei, de-a lungul

drumului DJ 102 B şi în laterala (stânga şi dreapta), are un număr de 298 locuinţe si


10. Nucşoara de Jos este situat în partea de nord-vest a comunei, de-a lungul

drumului DJ102 B şi în laterala (stânga şi dreapta), are un număr de 396 locuinţe şi



Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În figura 1 este prezentată harta judeţului Prahova, pe care este marcată

amplasarea comunei Poseşti.

Figura 1. Harta judeţului Prahova


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

ISTORIC

Comuna s-a numit la început Poseşciurilor, conform actelor oficiale de stare

civilă ale primăriei şi din înregistrările ce se făceau de către preoţii bisericilor

comunei. Mai târziu, prin simplificarea denumirii, s-a numit Poseşti, nume care,

potrivit tradiţiei româneşti, se trage de la Posea-moşul sau strămoşul aşezărilor, ale

căror gospodării formau o unitate cu acest nume. Trebuie reţinut că aşezarea cea

mai veche a fost în cursul superior al Zeletinului pe locul numit azi “Siliste” si se

numea Zeletin.

Prima aşezare a comunei Poseşti datează dinaintea intemeierii statului feudal

al ţării Româneşti (1330).

“Silistea” de astăzi, care în slavonă înseamnă “vatra de sat părăsită”, a oferit

urme istorice chiar din epoca de piatră neolitică (cuţit de piatră cioplită, vetre de foc

din vadul garlei ca şi osemintele din vadul gârlei Zeletin unde în acea vreme era

cimitirul. În partea de răsărit a satului, în mijlocul cimitirului se afla biserica ”Sfinţii

Voievozi” care potrivit înscrisului de pe piatra tomsala din tinda, se afirma că datează

din anul 1732.

Comuna Poseşti de astăzi este rezultatul reorganizării administrative a trei

comune. Astfel, în anul 1950 s-a unificat comuna Poseşti care avea 7 sate (Poseşti-

Pămînteni, Poseşti-Ungureni, Bodeşti, Valea Stupinei, Merdeala, Valea Plopului, Valea

Screzii), cu comuna Tîrleşti care avea în componenţă două sate (Gogeasca şi Tîrleşti,

satul Gogeasca a trecut la comuna Cărbuneşti, iar satul Tîrleşti la comuna Poseşti).

În anul 1968, s-a unificat comuna Poseşti, care acum deţinea 8 sate (Poseşti-

Pămînteni, Poseşti-Ungureni, Bodeşti, Valea Stupinei, Merdeala, Valea Plopului, Valea

Screzii, Tîrleşti) cu comuna Nucşoara de Jos, care avea în componenţă două sate

(Nucşoara de Jos, Nucşoara de Sus).


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE

PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Planul Urbanistic General se elaborează în scopul:

• Stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului

şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;

• Utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor

urbanistice;

• Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

• Evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în

folosul localităţii;

• Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente

locuirii şi serviciilor;

• Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;

• Asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;

• Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Materializarea propunerilor de amenajare spaţială şi dezvoltare urbanistică

reglementate prin P.U.G. se face în timp, în funcţie de fondurile prevăzute din

bugetul propriu unităţilor teritorial administrative de bază, în corelare cu fondurile

alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinzători.

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic

General se menţionează:

• Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

• Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman;

• Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente;

• Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor

viitoare de dezvoltare;

• Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile;

• Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale;

• Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

• Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

• Stabilirea noilor obiective de utilitate publică;

• Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de

conformare şi realizare a construcţiilor.

Evaluarea versiunii finale a PUG – actualizat s-a bazat pe următoarele

etape:

• Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a

intravilanului localităţii.

• Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe

la nivel local.

• Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru Planului Urbanistic General

actualizat.

• Evaluarea părţii descriptive a Planului Urbanistic General actualizat dacă

reflectă în mod corespunzător principalele probleme de mediu relevante

pentru Planului Urbanistic General .

• Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de

mediu ale implementării Planului Urbanistic General actualizat.

• Compilarea versiunii finale a raportului de mediu.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde

programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se

stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile pe care trebuie să le adopte administraţia

locală pe perioada de acţiune a Planului Urbanistic General (cca.10ani).

Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul

amenajării teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile

de urbanism şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Documentaţiei Planului Urbanistic

General i se asociază şi Regulamentul de Urbanism, întocmit pe baza acestuia.

Planului Urbanistic General precizează modul şi condiţiile în care se poate

construi pe teritoriul comunei, menţionând documentaţiile tehnice necesare a se

întocmi pentru obţinerea autorizaţiei de construire.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

La baza elaborării Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Poseşti se află:

• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice

„Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;

• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999 pentru aprobarea reglementării

tehnice ,,Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al

Planului Urbanistic General’’;

• Legea 50/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor si unele masuri

pentru realizarea locuinţelor (republicata in 1997);

• Legea 18/1991- fondului funciar (republicata in 1998);

• Legea 69/1991 - administraţiei publice locale (republicata in 1997) si

completările ulterioare (legea 215/2001);

• Legea 33/1994 - privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

• Legea 10/1995 - privind calitatea in construcţii;

• Legea 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia

mediului;

După aprobare, Planul Urbanistic General cât şi regulamentul de urbanism,

devin acte de autoritate ale administraţiei locale.

La elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei Poseşti s-a avut in

vedere relaţia acestuia cu alte planuri şi programe relevante astfel:

Potrivit Programului de Acţiune pentru Mediul Înconjurător privind aprobarea

Planului de acţiune al Programului de guvernare, comunei Poseşti îi revin obligaţii privind:

protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice, , apărarea împotriva calamitaţilor

naturale şi accidentelor, aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme,

standarde şi reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al

resurselor de apă, gestiunea deşeurilor urbane şi industriale, consolidarea capacităţilor

instituţionale şi formarea competenţelor necesare, constituirea fondului de mediu, facilitarea

şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor,

programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economica a comunei,

conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului precum şi îmbunătăţirea

sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea unei educaţii civice şi ecologice a

populaţiei.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, obiectivele generale şi imediate sunt:

1. Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme,

standarde şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;

2. Reabilitarea reţelei de drumuri;

3. Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;

4. Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor

5. Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice;

6. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

7. Extinderea spaţiilor verzi;

8. Promovarea turismului şi agroturismului prin valorificarea potenţialului

împrejurimilor;

9. Încurajarea întreprinzătorilor privaţi

10. Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă

asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi

dezvoltarea socio-economică a comunei;

11. Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea

formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei;

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind

reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile, pentru fiecare

problemă de mediu prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a PLAM au

fost stabilite:

- obiectivul general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu

respective,

- obiectivele specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi

indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru

soluţionarea problemei de mediu.

Acest grup de elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea

acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare.

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR care reprezintă un

document programatic pentru autorităţile judeţene şi cele locale, necesar organizării

pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

In acelaşi timp, Planul judeţean de Gestionare a Deşeurilor Prahova

reprezentând cadrul de planificare pentru:

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planul

judeţean de gestionare a deşeurilor contribuie la implementarea politicilor şi la

atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor pe plan naţional şi

regional;

- Stabilirea necesarului de infrastructură şi echipamente caracteristice pentru

gestionarea deşeurilor: planul judeţean de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile

şi cantităţile de deşeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate în

vederea estimării necesarului de investiţie;

- Controlul tipurilor de tehnologii aplicabile: prezentarea fluxurilor de deşeuri

asigură identificarea domeniilor în care sunt necesare măsuri tehnologice speciale

pentru eliminarea sau minimizarea cantităţilor anumitor tipuri de deşeuri;

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planul judeţean de

gestionare a deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor

financiare pentru înfiinţarea şi operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare şi

eliminare a deşeurilor. Pe aceasta bază, pot fi determinate necesităţile pentru

investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor.

Planul este necesar pentru respectarea la nivel local a principiilor de

bază ale gestionării deşeurilor:

- Principiul protecţiei resurselor primare - stabileşte necesitatea de a minimiza

şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile;

- Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele

mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”);

- Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a

deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei;

- Principiul poluatorul plăteşte, reprezintă obligaţia celui care utilizează

resursele libere ale mediului să plătească pentru aceasta, corelat cu principiul

responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului;

- Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime

periculoase cu materii prime nepericuloase;

- Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile

trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- Principiul subsidiarităţii stabileşte acordarea competenţelor;

- Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac

parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor este în deplină conformitate cu

principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul

Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană

aplicabilă în domeniu.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI POSEŞTI CU PLANUL REGIONAL SI JUDEŢEAN DE GESTIUNEA DEŞEURILOR

Tabelul nr. II.1. Corelarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Poseşti

cu Planul Regional si Judeţean de Gestiunea Deşeurilor

PLAN PROPUS PUG

COMUNA POSEŞTI

DOMENIU OBIECTIVE PRINCIPALE

OBIECTIVE SECUNDARE

INDICATORI DE PERFORMANTA

1. Dezvoltarea politicii regionale

Elaborarea de reglementari specific regionale/locale in concordant cu politica de gestionare a deşeurilor si cu legislaţia pentru implementarea unui sistem integrat dpdv economic si ecologic. Creşterea importantei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor.

Conştientizarea populaţiei de faptul ca gestionarea calificata a deşeurilor este de cea mai mare importanta pentru sănătatea populaţiei. Creşterea eficientei structurilor instituţionale la toate nivelurile printr-o definire clara a responsabilităţilor.

Cresterea gradului de valorificare a deseurilor cu 95%.

2.Finantarea sectorului de gestionare al deseurilor

Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economic financiare si a celor de gestionare a mediului pe baza principiilor “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii.

Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economic financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase, menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice, a vehiculelor scoase din uz.

Obtinerea finantarii sectorului de gestionare al deseurilor.

Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor

3.Constiintizarea factorilor implicate

Campanii publice referitoare la imbunatatirea calitatii sanatatii.

Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea necontrolata a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului.

Realizarea unor campanii publice pentru informarea publicului despre riscurile cauzate de depozitarea necontrolata a deseurilor.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

PLAN PROPUS PUG

COMUNA POSEŞTI

DOMENIU OBIECTIVE PRINCIPALE

OBIECTIVE SECUNDARE

INDICATORI DE PERFORMANTA

4. Prevenirea generarii deseurilor.

Maximizare prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor.

Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producator. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor.

Realizarea unor campanii publice pentru informarea publicului despre prevenirea generarii deseurilor.

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI POSEŞTI CU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢULUI PRAHOVA

Tabelul nr.II.2. Corelarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Poseşti cu Planul de Amenajare a Teritoriului judeţului Prahova

DOMENIU/ASPECTE DE MEDIU

OBIECTIVE PRINCIPALE

OBIECTIVE SECUNDARE/OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU COMUNA POSEŞTI

Turismul de odihna si recreere

Turism rural Se propune ca pentru localitatile evaluate ca avand disponibilitate pentru agroturism sa se asigure modernizarea drumurilor de acces, alimentarea cu apa in sistem centralizat, canalizare, telecomunicatii. Îmbunătăţirea şi creearea de structuri de agreement şi sport. Se propune valorificare, padurii si siturilor arheologice si monumentelor cu valoare istorica . Se propune initierea unor activitati de prelucrare si comercializare a produselor agrozootehnice locale in vederea stimularii interesului local.

Infrastructura Reabilitarea reţelei locale de transport rutier

- Modernizarea cailor de circulatii din comuna pentru a raspunde nevoilor locuitorilor si vizitatorilor. - Proiectarea intersectiilor noi si amenajarea celor existente, realizarea profilelor transversale ale străzilor în funcţie de nivelul traficului, realizarea trotuarelor, a plantaţiilor de aliniament. - Infiintarea unor strazi noi acolo unde este necesar.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.




Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer

Imbunatatirea calitatii aerului prin lucrari de reparatii ale drumurilor aflate in stare necorespunzatoare Plantarea de fasii verzi de protectie de-a lungul drumurilor fara a periclita vizibilitatea in trafic

Imbunatatirea calitatii aerului prin lucrari de reparatii ale drumurilor aflate in stare necorespunzatoare.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa Evacuarea apelor uzate menajere prin retele centralizate de canalizare.

Alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor comunei Posesti se propune a se realiza conform proiectului ,,Construire sistem microzonal de alimentare cu apa a comunelor Cerasu , Drajna, Batrani, Starchiojd, Posesti, judetul Prahova, proiect pentru care s-a obtinut Avizul de gospodarire a apelor nr. 255/18.11.2010. Pentru alimentarea cu apă a comunei Poseşti se propune realizarea urmatoarelor obiective: - Executie conducta de aductiune pentru preluarea apei tratate din Statia de Tratare a apei Maneciu - Rezervor cu V = 300m3 ce va fi amplasat la cota 522,46 mdMN, hm 65 pe pârâul Zeletin - Gospodăria de apă;

- Reţele de distribuţie principale şi secundare. • Se propune realizarea unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere (reţea de canalizare, staţii de pompare, staţie de epurare), care să permită racordarea gospodăriilor comunei şi a obiectivelor existente şi propuse în zonă. Apele uzate vor fi colectate printr-un sistem divizor (numai ape uzate menajere) şi vor fi transportate gravitaţional către cele 2 staţii de epurare propuse.

Staţiile de epurare vor fi amplasate în extravilanul comunei, una în partea de sud- est, în extravilanul satului Tîrlesti, având ca emisar pârâul Zeletin, iar cea de a doua in partea de nord - est in extarvilanul satelui Valea Plopului avind emisar paraul Valea Screzii . Statiile de epurare vor fi amplasate la o distanţă de 300 m de ultima construcţie, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.




Implementarea unui sistem de colectare a apelor pluviale

Indicatorii de calitate pentru apele menajere epurate se vor încadra in limitele admise conform prevederilor legii (HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificările si completările aduse de HG nr. 352/2005). Apele pluviale vor fi colectate cu ajutorul şanturilor/rigolelor de la marginea drumurilor şi vor fi dirijate către pârâurile existente pe teritoriul comunei. Deversarea acestor ape se va realiza prin intermediul unor bazine de retenţie.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deşeurilor

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol.

Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol. Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice. Reducerea poluării solului datorită infiltraţiilor cu ape menajere prin construcţia un sistem centralizat de canalizare.

Recomandări cadru pentru zone naturale

Menţinerea si dezvoltarea activităţilor socio-economice tradiţionale cu impact redus asupra componentelor naturale.

- Menţinerea si dezvoltarea activităţilor socio-economice tradiţionale cu impact redus asupra componentelor naturale Amenajarea zonelor de agrement pe baza de PUZ. Amenajarea de spatii verzi:

• 2000m2 vis-a-vis de primarie, • 2000 m2 în satul Nucşoara de Jos în zona căminului cultural, • 5000 m2 în satul Nucşoara de Sus (se va amenaja o bază sporivă).

- Prevenirea riscurilor alunecărilor de teren şi ale efectelor inundaţiilor.

Recomandări cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea durabila a zonelor rurale

Valorificarea terenurilor agricole existente din cadrul comunei.

- Menţinerea si dezvoltarea activităţilor socio-economice tradiţionale cu impact redus asupra componentelor naturale - Dezvoltarea sectorului agro-zootehnic - Identificarea de surse de finanţare pentru activităţi specifice zonei. - Încurajarea întreprinzătorilor privaţi - Atragerea capitalului investiţional autohton. - Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila. - Protecţia, conservarea si refacerea biodiversităţii specifice agrosistemelor prin încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.




- Identificarea de surse de finanţare pentru activităţi specifice zonei. - Impulsionarea dezvoltării prin asigurarea suprafeţelor necesare, pregătirea unor condiţii atractive pentru investiţii în sectoare cheie: locuire, comerţ şi servicii, turism rural. - Consolidarea rolului administraţiei locale în cadrul procesului de dezvoltarea rurală, prin valorificare optimă a resurselor publice şi prin asigurarea. - Asigurarea condiţiilor unei dezvoltări durabile, conservarea posibilităţilor de evoluţie a comunei pentru generaţiile viitoare.

In conformitate cu Ordinul M.M.G.A. nr. 35/2007 privind aprobarea

Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de

gestionare a calităţii aerului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a elaborat

conform prevederilor art. 15 din H.G. nr. 543/2004, Programul Integrat de

Gestionare a calităţii aerului in aglomerarea Ploieşti ce include si comuna Poseşti.

Programul Integrat de Gestionare a calităţii aerului a fost adoptat in temeiul

prevederilor art. 91 alin 3 lit. d si ale art. 97 din Legea nr. 215/2001 privind

administraţia publica locala si a fost emisa Hotărâre a Consiliului Judeţean Prahova.

Pe teritoriul comunei nu există in prezent surse importante de poluare datorită

activităţilor industriale agrozootehnice sau de construcţie.

Principalele surse de poluare se datorează activităţii umane, folosirea

combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor şi a stării unor drumuri comunale.

Folosirea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor precum şi starea

unor drumuri comunale pot să conducă la valori crescute a concentraţiilor de PM10.

Pentru încadrarea in valorile limita admise s-au propus masuri privitoare la

reabilitarea si modernizarea infrastructurii - asfaltarea drumurilor comunale in

perioada 2010-2015 si introducerea reţelei de gaze naturale.

In Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), din Planul de Amenajare a

Teritoriului Judeţean Prahova sunt prezentate caracteristicile unităţii administrativ-

teritoriale comparative cu celelalte unităţi administrative ale judeţului Prahova.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia

Mediului.

Prezentul Raport de mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării actualizării Planului Urbanistic General al comunei Poseşti;

- analiza contextului elaborării Proiectului de Actualizare a Planului Urbanistic

General şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care P.U.G.- actualizat nu este

implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

- identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor;

- propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

- asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

- informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi

posibilele impacturi ale acestuia;

- notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a

PUG-actualizat şi motivele adoptării acestuia.

Evaluarea versiunii finale a Planului Urbanistic General actualizat s-a bazat pe

următoarele etape:

- Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a

intravilanului localităţii.

- Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe

la nivel local.

- Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru Planului Urbanistic General

- actualizat.

- Evaluarea părţii descriptive a Planului Urbanistic General -actualizat dacă reflectă

în mod corespunzător principalele probleme de mediu relevante pentru P.U.G.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de

mediu ale implementării Planului Urbanistic General -actualizat.

- Propunerea criteriilor de mediu pentru selecţia proiectelor.

- Compilarea versiunii finale a raportului de mediu.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde

programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul

amenajării teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile

de urbanism şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Documentaţiei Planului Urbanistic General i se asociază şi Regulamentul de

Urbanism, întocmit pe baza acestuia.

Planului Urbanistic General precizează modul şi condiţiile în care se poate

construi pe teritoriul comunei, menţionând documentaţiile tehnice necesare a se

întocmi pentru obţinerea autorizaţiei de construire.

Competenţe de apreciere:

Prin ordinul MLPAT nr.91/1991, a fost aprobată procedura de autorizare şi

conţinutul documentaţiilor prevăzute prin legea nr.50/1991 si modificările ulterioare.

Planurile urbanistice generale ale localitatilor se avizează de Direcţia Tehnică

din cadrul Consiliului Judeţean de MLPAT, şi se aprobă de Consiliul judeţean Prahova.

După aprobare Planul Urbanistic General cât şi regulamentul de urbanism,

devin acte de autoritate ale administraţiei locale.

Lucrarea de fata se refera la PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

POSEŞTI si stabileşte obiectivele si acţiunile de dezvoltare ale comunei pentru

următorii 10 ani.

In conţinutul documentaţiei se va regăsi tratarea următoarelor categorii de

probleme: probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfunctionalitati

si prioritati de interventie atat in teritoriu, cat si in cadrul comunei; zonificarea

functionala a teritoriului din localitate si stabilirea regimului juridic al acestora printr-un

sistem de reglementari si servituti adecvate; potentialul economic al localitatii;

organizarea circulatiilor si a transporturilor; echiparea tehnico-edilitara; reabilitarea,

protectia si conservarea mediului; reabilitarea, protectia si conservarea patrimoniului

construit; conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

In urma studiului si a propunerilor de soluţionare a acestei categorii de probleme

mentionate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cat

si urmăririi aplicării Planului Urbanistic General in următoarele domenii: proiectare,

administraţie centrala si locala, agenti economici, colectivitati sau persoane particulare

beneficiare.

In scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse documentare,

referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Poseşti si propuneri de perspectiva.

Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General cuprinde şi

detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de

amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.

Scopul reglementărilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării

spaţiale a localităţilor rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.

II.1. STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE ANTERIOR REACTUALIZARII

PLANULUI URBANISTIC GENERAL - COMUNA POSEŞTI

• Planul de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)

- Sectiunea I - Cai de comunicatie (aprobata prin Legea nr.363/21.09.2006);

- Sectiunea II - Apa, aprobat (aprobata prin Legea nr. 171/1997);

- Sectiunea III - Zone naturale si construite protejate (aprobate prin legea

nr. 5/2000);

- Sectiunea IV - Reteaua de localitati (aprobata prin Legea nr.351/2001);

- Sectiunea V - Zone de risc natural (aprobata prin Legea nr. 575/2001).

- Sectiunea VI – Zone cu resurse turistice (proiect de lege in dezbatere

publica);

• Planul de Amenanajare a Teritoriului Judetean (P.A.T.J.) Prahova;

• Date statistice anexate, de la Centrul National de Statistica ;

• Suportul topografic al lucrarii, scara 1 :5000, este reactualizat

S.C."PROTELCO SA";

• Date privind limita intravilanului, obtinute din proiectele elaborate anterior

de CONSPROIECT SA - Ploiesti, respectiv din proiectul nr.4/13394-PUG comuna

Pose;ti aprobat de catre Consiliul Local în 1995;

• Date de analiza si optiuni de la Consiliul Local al comunei Poseşti;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

II.2. SITUAŢIA PROPUSĂ PENTRU DEZVOLTAREA URBANISTICĂ

II.2.1. INTRAVILAN PROPUS

Teritoriul propus să fie cuprins în intravilan este de 1096,489 ha ha.

Pe total comună, creşterea suprafeţei intravilanului este de 157,361 ha,

reprezentând cca. 16,75% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (939,128 ha).

Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu intravilanul existent sunt

justificate de următoarele necesităţi:

• Corectarea limitei intravilanului. În acest sens s-a urmărit extinderea

intravilanului acolo unde o parcela era deja în intravilan în proporţie de peste 50%

fapt ce a dus la creşterea suprafeţei de intravilan.

• Au fost scoase din intravilan trupuri izolate, a căror categorie de folosinta

iniţială corespundea apartenenţei de teritoriul intravilan, dar care erau neutilizate.

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G. are in vedere realizarea celor mai

bune condiţii de dezvoltare a comunei cu păstrarea si integrarea cadrului natural

existent care sa satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile. Principalele zone

funcţionale la nivelul comunei Poseşti se menţin pe aceleaşi amplasamente.

Suprafata a comunei Poseşti pe categorii de folosinţă se prezintă astfel: Tabelul nr.II.3

Suprafaţa totală (ha)

Agricolă (ha)

Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri Cale ferata

(ha)

Curţi construcţii

(ha)

Neproductiv (ha)

5498,058 2109,071 2237,623 15,857 130,65 980,030 31,323

100% 38,36% 40,70% 0,29% 2,38% 18% 0,57 Tabelul nr. II.4 Intravilanul propus pe categorii de folosinţă la nivelul intravilanului comunei Poseşti


Agricolă (ha)

Păduri (ha)

Ape

(ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

(ha)

Neproductiv (ha)

1096,489 0,00 38,778 4,817 72,864 980,030 -

100,00% 0,00% 3,56% 0,44% 7,12% 88,88% -

Suprafaţa teritoriului intravilan propusă in P.U.G. cuprinde 8 zone funcţionale

definite de potenţialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare,

stabilindu-se prin Regulamentul de Urbanism, delimitarea funcţiunilor dominante,

permisiuni şi condiţii de conformare şi amplasare a construcţiilor, indicatori maximi

admisibili P.O.T. şi C.U.T. condiţionări şi restricţii.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

BILANŢ TERITORIAL AL ZONELOR FUNCŢIONALE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN

Tabelul nr. II.5 Bilanţ teritorial trup intravilan nr. 1 (include satele: Nucşoara de Sus, Nucşoara de Jos, Poseşti –Pământeni,

Poseşti Ungureni, Valea Stupinei, Bodeşti, Târleşti) Zone funcţionale ARIE (ha) %

Zona de locuinte şi funcţiuni complementare 772,857 84,46% Zonă de unităţi industriale, agro-zootehnice şi depozite 10,588 1,16 Instituţii şi servicii de interes public 31,801 3,48 Căi de comunicaţii şi transport (rutier) 59,116 6,46 Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 34,183 3,74 Construcţii tehnico-edilitare 0,183 0,02 Gospodărie comunala, cimitire 2,761 0,30 Ape 3,550 0,39

Total intravilan 915,039 100%

Tabelul nr. II.6 Bilanţ teritorial trup intravilan nr. 3 (sat Valea Plopului)

Zone funcţionale ARIE (ha) % Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 104,927 84,12 Instituţii şi servicii de interes public 5,706 4,57 Căi de comunicaţii şi transport (rutier) 9,505 7,62 Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 2,996 2,40 Gospodărie comunala, cimitire 0,444 0,36 Ape 1,142 0,92


Tabelul nr. II.7. Bilanţ teritorial trup intravilan nr. 5 ( sat Valea Screzii)

Zone funcţionale ARIE (ha) % Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 24,367 76,23 Instituţii şi servicii de interes public 3,267 10,22 Căi de comunicaţii şi transport (rutier) 2,913 9,11 Spaţii verzi, sport, agreement, protecţie 1,295 4,05

Ape 0,125 0,39 Total intravilan 31,967 100%

Tabel nr. II. 8. Bilanţ teritorial trup intravilan nr. 9 (sat Merdeala)

Zone funcţionale ARIE (ha) % Zona de locuinte şi funcţiuni complementare 8,394 93,88 Căi de comunicaţii şi transport (rutier) 0,472 5,28 Spaţii verzi, sport, agreement, protecţie 0,075 0,84



Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Prin noul intravilan se realizează:

• Asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi centre secundare,

deoarece la nivelul întregii comune zona centrală se află la o distanţă

considerabilă faţă de satele Valea Plopului, Valea Screzii , Merdeala şi Tîrleşti.

• Zona de locuit a fost stabilită ca să corespundă cerinţelor de dezvoltare ale

fiecărui sat, în funcţie şi de necesităţile şi oportunităţile populaţiei.

• S-au delimitat zonele de protecţie ale cimitirelor şi altor zone funcţionale ce

cuprind activităţi economice agro-zootehnice faţa de zonele de locuit.

• S-au delimitat zone verzi de protecţie faţă de malurile pâraielor ce prezintă

risc de alunecări.

• S-a prevăzut dezvoltarea unei zone cu construcţii de locuinţe de odihnă şi

agroturism ce pune în valoare potenţialul natural deosebit .

• S-a stabilit structura şi configuraţia căilor de comunicaţie, definindu-se

categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora, retragerile şi planeităţile

de aliniament care să asigure atât fluenţa şi siguranţa circulaţiei, iar prin

retrageri condiţii de protecţie a locuinţelor cât şi legătura între zonele

funcţionale şi cu localităţile învecinate.

Realizarea acestui proiect, va avea un impact social şi economic pozitiv prin

crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Zona de locuit este prevăzută a fi protejată de zonele producătoare de

disconfort. Astfel au fost rezervate zone de protecţie sanitară a locuinţelor

dimensionate conform normelor şi prevăzute în general cu plantaţii de protecţie.

In conformitate cu normele de igiena privind mediul de viata al populaţiei

aprobate de Ordinul Ministerul Sănătăţii nr. 536/1997 cu modificările si completările

ulterioare, zona de locuit este prevăzută a fi protejată de zonele producătoare de

disconfort.

Astfel, au fost rezervate zone de protecţie sanitară a locuinţelor, dimensionate

conform normelor şi prevăzute în general cu plantaţii de protecţie.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

In conformitate cu normele de igiena privind mediul de viaţă al populaţiei

aprobate de Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr. 536/1997 cu modificările şi

completările ulterioare, art. 11 „În cazul in care prin studiile de impact nu s-au

stabilit alte distante, distantele minime de protecţie sanitara, recomandate intre

zonele protejate si o serie de unităţi care produc disconfort si unele riscuri sanitare,

sunt următoarele”:

• Cimitire: 50 m

• Dispensar veterinar: 30 m

• Staţie epurare ape uzate: 300 m

• Unităţile de mica industrie, comerciale si de prestări servicii, care pot crea

riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de

zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se

amplasează in clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele

locuinţelor.

Aceste distanţe de siguranţă sunt minime, distanţele reale vor fi stabilite prin

studiile de impact şi vor fi însoţite de alte măsuri pentru protecţia mediului odată cu

atacarea investiţiilor (studii de fezabilitate).

Zonele de protecţie sanitara se stabilesc, ca forma, mărime si mobilare, pe

baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei si mediului înconjurător.

Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor protejate pe baza

normelor sanitare se face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei de

Sănătate Publică.

Amplasarea şi conformarea construcţiilor se va stabili prin Regulamentul Local

de Urbanism aferent PUG.

ZONE FUNCŢIONALE

Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente, cu

amplificările teritoriale ale unora (în special zona de locuinţe).

Zonele funcţionale sunt:

• Zona de locuinţe

• Zona mixtă

• Zona centru comună şi sat


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Zonă parcuri, spaţii verzi, perdele de protecţie

• Zona gospodărie comunală

• Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare

• Zona căilor de comunicaţii şi construcţiile anexe

Zona de locuinţe va ocupa suprafaţa predominanta din cadrul intravilanului

propus, dezvoltându-se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit

existente. Locuinţele individuale pe parter şi P+1 (chiar şi P+2) vor predomina şi în

perspectivă.

Zona unităţilor industriale, de depozitare şi agrozootehnice cunoaşte o

creştere semnificativă la nivelul comunei Poseşti.

Spaţii verzi publice. Amenajări sportive

Rolul zonelor verzi nu se reduce doar la cel de „accesoriu ambiental” în

dezvoltarea spaţiului public; ele contribuie la ameliorarea condiţiilor de microclimat,

la reducerea poluării, la crearea condiţiilor favorabile pentru agrement, sport şi

recreere, exercitând o puternică influenţă binefăcătoare asupra sănătăţii oamenilor.

Sunt considerate spatii verzi următoarele tipuri de terenuri existente in

intravilanul localităţilor:

a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fâsii

plantate;

b) spatii verzi publice cu folosinta specializata;

c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement,

complexuri si baze sportive;

d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;

e) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica;

f) paduri de agrement.

Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o

creştere însemnată.

Se propune amenajarea unui spaţiu verde de 2000m2 vis-a-vis de primărie,

2000 m2 în satul Nucşoara de Jos în zona căminului cultural şi 5000 m2 în satul

Nucşoara de Sus unde se va amenaja o bază sportivă.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

II.2.2. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Pe baza analizei situaţiei existente, s-au făcut propuneri de străzi noi. În

zonele de extindere a intravilanului, a fost trasata configuraţia tramei stradale şi a

tuturor acceselor rutiere.

Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se face ţinându-se

seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de condiţiile de

vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de acces la drumurile publice

făcându-se cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al poliţiei rutiere.

În funcţie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevăzute cu staţii

amenajate în afara fluxului circulaţiei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun.

Drumurile comunale şi drumurile judeţene îşi păstrează categoria funcţională

din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor servind

totodată şi ca străzi.

În intravilanul localităţilor rurale distanţele între garduri vor fi de minimum

24 m pentru drumurile judeţene şi minimum 20 m pentru drumurile comunale,

pentru posibilitatea dezvoltării capacităţii de circulaţie.

II.2.3. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Evolutia in perspectiva a numărului de locuitori va fi determinata de:

• elemente demografice, luând in calcul posibilităţile de creştere naturala a

populaţiei in funcţie de evoluţia probabila a indicilor de natalitate, de numarul

populaţiei vârstnice si a mortalităţii etc.;

• gradul de atractivitate al comunei, consecinţa directa a numărului si calităţii

dotărilor publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitara.

II.2.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

INDUSTRIA ŞI SERVICIILE

În vederea diminuării fenomenului de şomaj existent în rândurile populaţiei

judeţului, se propune stimularea agenţilor economici care creează locurile de muncă,

iar dintre aceştia sprijinirea, în mod deosebit, a acelora ce au ca obiect principal de

activitate serviciile, orientând excedentul de forţă de muncă spre sectorul terţiar.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru realizarea saltului calitativ în ceea ce priveşte valorificarea producţiei

agricole în afara consumului propriu al gospodăriei se propune creşterea numerică şi

dispersia spaţială a centrelor de colectare a acestora. Dezvoltarea serviciilor

comerciale, atât către agenţii economici cât şi către populaţie ar trebui să fie o

prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale (prin

legislaţie) şi locale (prin facilităţi specifice), atât datorită lipsei acestora în volumul şi

calitatea necesară, cât şi datorită resurselor deosebite pe care le oferă în atragerea

forţei de muncă diferit calificate sau diverse ca vârstă.

AGRICULTURA

Cea mai mare parte a terenului agricol este ocupat de livezi şi culturi de vii.

Pentru relansarea producţiei agricole se are în vedere următoarele:

- atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în

sisteme de cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;

- organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină

rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole;

- realizarea de capacităţi care pot prelucra şi valorifica produsele agricole din

sectorul vegetal şi din cel animal.

Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului agricol pentru anumite

folosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:

• pomicultura reprezintă o subramură cu potenţial ridicat de dezvoltare

• producţia vegetală în cadru mai restrâns;

• viticultura

• zootehnia - subramură de bază a producţiei agricole se apreciază că în

următorii 10 ani se va reface cantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei

agricole asigurând condiţii de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru realizarea programelor de dezvoltare a producţiei vegetale şi animale,

un rol important revine următorilor factori:

• fertilizarea naturală a terenurilor agricole;

• îmbunătăţirea gradului de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice -

înnoirea şi extinderea parcului de maşini şi tractoare.

La nivelul comunei pot fi realizate capacităţi care pot prelucra şi valorifica

produsele agricole provenite din sectorul vegetal şi cel animalier.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

TURISMUL

Condiţiile naturale specifice comunei Poseşti, la care se adaugă resursele

antropice (situri arheologice şi monumente cu valoare istorică de interes naţional şi

local), constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

La nivelul comunei Poseşti pot fi practicate următoarele forme de turism:

- turismul de odihnă şi recreare practicat în cea mai mare măsură, mai ales

la sfârşit de săptămână (deplasări ale locuitorilor oraşelor din apropiere la casele de

vacanţă din zonă);

- turismul cultural practicat de grupuri care pot vizita Monumentele istorice

sau siturile arheologice, în cazul în care acestea sunt puse în valoare.

- turismul sportiv ca formă de recreare activă (vânătoare etc.) desfăşurat în

zonele împădurite prezente pe teritoriul comunei.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PUG

III.1. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Caracteristicile reliefului

Comuna Poseşti este amplasată în zona subcarpatică din nord-estul judeţului

Prahova, pe malurile părâului Zeletin.

Teritoriul comunei Poseşti este situat în zona dealurilor subcarpatice, cu altitudini

cuprinse între 400 m – 800 m, altitudine corespunzatoare structurilor palogen–neogen

subzona internă a subcarpaţilor cu altitudini cuprinse între 300-600 m.

Relieful comunei Poseşti se caracterizeaza prin urmatoarele forme morfologice:

• zona de terasa a paraului Zeletin, bine conturată pe partea dreaptă, având

aspectul unei fâşii plane şi stabile, unde s-au dezvoltat satele: Poseşti-

Pămînteni, Bodeşti şi Tîrleşti;

• zona de terasa a văilor afluente pârâului Zeletin are aspectul unor fâşii

înguste de 50 -100 m, discontinue relativ plane şi stabile, unde s-au dezvoltat

satele: Valea Stupinii şi Poseşti-Ungureni (parţial);

• zona colinară, care se caracterizează prin relief în general accidentat,

versanţi abrupţi, eroziuni şi alunecări. Formele puternic accidentate alternează

cu zone mai domoale în care fenomenele fizico-geologice sunt mai puţine şi pe

care sunt răspândite locuinţe

Caracteristici geomorfologice

Comuna Poseşti este situată în zona dealurilor pericarpatice Prahovene, între

cursurile de apa Buzău şi Teleajen.

Din punct de vedere geologic la suprafata sunt prezente sedimente cuaternare

aluvio-deluviale, reprezentate prin pietrisuri, nisipuri si mai ales argile, in mare parte

cu caracter mâlos iar în subteranul adânc al zonei sunt prezente depozite meotiene

(nisipuri, marne, argile, gresii si calcare) flancate de formatiuni tortoniene (spre NV)

si oligocene (spre SE).

Reţeaua hidrografică

Reteaua de ape curgatoare ce dreneaza teritoriul comunei Poseşti apartine

Bazinului hidrograhic Ialomita si Bazinului hidrografic Buzău.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Principalele pârâuri din zona: Rîncezi şi Zeletin, au cursuri permanente şi

debite variabile în funcţie de cantitatea de precipitatii căzute în zonă.

Pe versantii înclinati, apele de precipitatii drenate rapid au produs eroziuni de

suprafaţă accentuate, aducând uneori la suprafaţă roci, marne şi argile.

Dealul Zeletin constituie o zonă de interfluviu între pârâul Rîncezi cu scurgere

vestică, afluent al râului Teleajen şi pârâul Zeletin cu scurgere estică, afluent al

paraului Bâsca Chiojdului care este afluent al râului Buzau.

Afluentii Screzeanca şi Plopeanca se varsă în pârâul Bătrâneanca.

Albiile pâraielor (Rincezeanca şi Zeletin) şi cele ale afluenţilor (Screzeanca,

Plopeanca, Stupineanca, Ungureni, etc) sunt meandrate şi urmaresc direcţia nord-

sud şi nord est – sud vest. Văile sunt înguste şi au malurile erodate. Acestea au

afluenţi secundari, cu debite uneori nepermanente şi torenţiale, pe care se produc

eroziuni care local afectează drumurile sau gospodăriile adiacente.

Apa subterană se găseşte sub forma de ape freatice de terasa şi apa de

versant, la adâncimi cuprinse între 3 – 5 – 7 – 10 m în zona terasei şi la 10 – 20 m

pe versanţi, unde apar strate discontinue iar în unele locuri cu izvoare.

Localnicii se alimentează cu apa din fântâni publice şi fântâni particulare.

Clima

Teritoriul comunei Poseşti este situat intr-o zona cu climat temperat-continental, de

campie, caracterizat prin urmatoarele valori (dupa Monografia geografica a Romaniei).


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Regimul temperaturilor :

- temperatura medie anuala: +8 0 C

- temperaturile medii multianuale în luna ianuarie: -40 C

- temperaturile medii multianuale în luna iulie: +17,00 C

• Adâncimea maxima de inghet: 0,90 -1,00m

• Cantitatea de precipitatii medii multianuale,

masurate intr-o perioada de 10 ani cca. 700 mm.

• Regimul vânturilor :

- vânturile dominante se canalizează în lungul văilor

• Încărcări date de vânt:

- presiunea de referinţă a vântului, mediata pe 10 min.

la 10 m şi 50 ani interval mediu de recurenţă: 0,4 kPa

• Încărcări date de zăpadă:

- incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire IMR = 50 ani: 2 kN/mp

Date geotehnice

Terenul de fundare este alcătuit în principal din argile deluviale, pe zonele

deluroase şi mai puţin aluviuni grosiere în lungul văilor principale.

Acestea sunt pământuri bune pentru fundare, care acceptă fundare directă şi

calculul definitiv al fundaţiilor pe baza presiunilor convenţionale.

Prezenţa discontinuă a freaticului la adâncimi mici şi în directă legătură cu

cantitatea de precipitaţii ce cade în teren condiţionează existenţa unor spaţii

utilizabile în subteranul locuinţelor (beciuri, subsol sau demisol). În mare parte

locuinţele au probleme cu infiltraţiile de apă în beciuri.

Perimetrul construit prezinta pante mai mult sau mai putin accentuate, partial

stabile, partial erodate si cu tendinte de alunecare. In ultima perioada de timp insa,

in principal datorita cantitatilor insemnate de precipitatii cazute perioade indelungate,

s-au initiat alunecari de teren si in zone in trecut stabile, insa in general situate in

extravilan.

Sunt putine terenurile aproape orizontale sau cu pante line, pe deplin stabile.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru terenurile din intravilan, categoria geotehnica poate fi apreciata dupa

cum urmeaza (conform NP 074/2007):

- conditii de teren :

pamanturile din amplasament sunt considerate terenuri medii: 3 pct.

- apa subterana : pot fi necesare epuismente : 3 pct.

- clasificarea constructiilor dupa importanta : normală : 3 pct.

- vecinatatile : risc scazut al unor degradari ale constructiilor

sau retelelor invecinate: 1 pct.

- zona seismica : 2 pct.

Total: 12 pct.

Riscul geotehnic este moderat, deci amplasamentul poate fi încadrat in

categoria geotehnica 2.

Totusi, din cauza fenomenelor de instabilitate ce se manifestă local, terenurile

pot fi încadrate cel puţin parţial în categoria celor cu risc ridicat, astfel încât la

proiectarea unor viitoare construcţii vor fi necesare studii geotehnice detaliate, pe

baza de foraje geotehnice (cu analize specifice de laborator şi care să recomande

eventuale măsuri constructive speciale).

Aceasta încadrare în categoria geotehnică este orientativă; ea va fi modificată

pe parcursul etapelor de proiectare de către geolog împreună cu proiectantul de

structură.

Categoria geotehnica reala va fi stabilita pentru fiecare constructie in parte ce

se intentioneaza a fi proiectata, in functie de conditiile specifice ale amplasamentului.

La proiectarea unor viitoare constructii se va tine seama de incadrarea

teritoriului in functie de construibilitatea acestuia si anume:

♦ terenuri improprii pentru construit – unde nu se recomandă amplasarea

unor construcţii noi (in afara celor existente) datorită alunecărilor de teren şi

eroziunilor active (dar şi în interiorul perimetrelor de protecţie al sondelor etc.);

♦ terenuri construibile, însă cu restricţii (amenajări specifice) – sunt pantele

medii şi agresive, cu risc de destabilizare, ca şi zonele adiacente cursurilor de apă,

care prezintă eroziuni puternice în maluri.

Aceste zone prezintă risc de alunecare datorită pantelor şi condiţiilor geologice şi

hidrogeologice, care pot conduce la instabilitate în urma unor amenajări necorespunzătoare.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În această categorie se încadrează şi zonele protejate (din jurul cimitirelor,

reţelelor electrice, monumentelor, sitului arheologic sau rezervaţia naturală etc.).

♦ terenuri construibile, fără restricţii – se considera mare parte din suprafaţa

intravilanului comunei, deoarece există deja construcţii chiar şi în zonele cu pante

medii (care sunt în prezent stabile).

Rezerve naturale exploatabile

Pe teritoriul comunei Poseşti se află 47 sonde (2 sonde active, 11 sonde in

curs de închidere si 34 sonde inchise). Aceste sonde aparţin OMV–PETROM SA –

ASSET VII MUNTENIA EST.

Pe teritoriul comunei Poseşti, LAFARGE ARCOM GIPS SA exploatează ghips

printr-o cariera amplasată in satul Nucsoara (Anexa 1).

Date seismice

Conform normativului P100-1/2006, perimetrul comunei Poseşti este

caracterizat prin urmatoarele valori :

- perioada de colt a spectrului de raspuns : Tc = 1,6 sec.

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand

IMR = 100 ani: ag = 0,32 g.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc,

a spectrului de răspuns, conform P100-1/2006 „Cod de proiectare seismica”


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICĂ ŞI

SOCIALĂ ÎN PREZENT

III.2.1. SISTEME EDILITARE EXISTENTE

Alimentarea cu apa

În prezent, în satele comunei Poseşti nu există un sistem de apă centralizat,

toţi locuitorii utilizând fântânile individuale.

Debitul acestor ape nu este constant, el fiind dependent de cantitatea de

precipitaţii căzută pe suprafaţa terenului. Din această cauză comuna este deficitară

în asigurarea alimentării cu apă potabilă.

Sistemul de alimentare din fântâni prezintă dezavantajele majore ale

exploatării stratului de apă freatic, şi anume :

� debite reduse;

� potabilitate incertă;

� lipsa măsurilor de protecţie sanitară;

� riscul infestării cu agenţi patogeni de la latrine şi depozite de gunoi;

� riscul poluării cu diverse substanţe chimice, urmare a utilizării îngrăşămintelor

chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi pomicultura.

• Canalizare

În prezent o disfuncţionalitate majoră la nivelul comunei Poseşti este

nerealizarea unei canalizări pentru ape menajere uzate şi a unei staţii de epurare.

Colectarea apelor uzate menajere se face în bazine vidanjabile, latrine uscate

şi puţuri absorbante.

• Alimentarea cu energie electrica

În prezent, satele comunei Poseşti sunt alimentate cu energie electrică din

sistemul energetic naţional prin operatorul SC Electrica SA - Ploieşti.

Posturile de transformare sunt de tip aerian.

• Telefonia

Infrastructura de comunicaţii este reprezentată la nivelul comunei Poseşti de servicii

de telefonie prin operatorul Romtelecom precum şi de servicii radio şi televiziune.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Locuitorii dispun de servicii de telefonie fixa şi telefonie mobilă. În satul Poseşti

există un oficiu poştal.

În comună există două oficii poştale situate în satul Nucşoara de Jos şi în satul

Poseşti-Pămînteni.

• Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul comunei Poseşti nu exista reţea de distributie gaze naturale.

Încălzirea şi prepararea hranei se asigură cu combustibil solid.

• Depozite de deşeuri menajere si industriale

Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor impun masuri de

prevenire a producerii deşeurilor si reciclare. Astfel, se au in vedere pe întreg

teritoriul judeţului prevenirea producţiei de deşeuri si a impactului negativ al

acestora, recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire, depozitarea finala sigura a

deşeurilor, acolo unde nu exista posibilitatea recuperării

Pe teritoriul comunei Poseşti deşeurile menajere sunt colectate de către SC

TERMOELECTRICA S.A Ploieşti, pe baza unui contract de prestări servicii publice de

salubrizare.

Deseurile menajere sunt colectate de la populaţie săptămânal.

Aproximativ 65 % din gospodăriile din comună au contractate serviciile de

colectare a deşeurilor menajere.

III.3. SITUATIA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ EXISTENTA

III.3.1. Activitati economice

Activitatea economica este slab reprezentată,

Industria

Industria extractivă este reprezentată în localitate, dată fiind amplasarea într-

o zonă cu bogate resurse miniere şi petroliere (extracţie de ţiţei şi exploatarea

agregatelor minerale).


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Teritoriul comunei figurează în evidenţele ANRM - Direcţia Generală Înspecţie

şi Supraveghere Teritorială Activităţilor Miniere şi a operaţiunilor Petroliere –

Compartimentul Inspecţie Teritorială Ploieşti cu obiective legate de:

- exploatarea gipsului prin cariera în perimetrul Nucsoara Zeletin de către

societatea SC LAFARGE ARCOM GHIPS SA Bucuresti

- explorarea/exploatarea resurselor/rezervelor de ţiţei şi gaze corespunzătoare

zăcământului comercial Poseşti aflat în concesiunea OMV PETROM SA, acord petrolier

aprobat prin HG nr.903/2004.

Astfel, industria de extracţie a ţiţeiului este prezentă pe teritoriul comunei prin

OMV–PETROM SA –Exploatare şi Producţie Zona, de Producţie ASSET VII MUNTENIA EST.

Pe teritoriul comunei Poseşti se află 47 sonde (2 sonde active, 11 sonde in curs de

inchidere şi 34 sonde inchise). Aceste sonde aparţin OMV–PETROM SA – ASSET VII

MUNTENIA EST.

Agricultura

Teritoriul comunei face parte din regiunea I pomicolă a ţării, datorită aşezării

şi climei favorabilă pentru astfel de culturi.

Specificul activităţii in comuna Poseşti este preponderent agricol.

Principalele culturi vegetale din zonă sunt grâul, secara, porumbul boabe,

cartofii şi legumele.

Producţia agricolă animală înregistrează o creştere considerabilă cu 38% la

producţia de carne, cu 28% la producţia de lapte, cu 6% la ouă şi cu 73% la

producţia de lână. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca o mare parte din

producţia agricolă animală este destinată comercializării în localităţile învecinate şi o

cantitate mai mică este destinată consumului propriu.

Turism

Datorită reliefului şi a zonelor împădurite, comuna dispune de un potenţial

turistic deosebit, însă nu este exploatat. Principalele cauze consta in lipsa

infrastructurii de cazare turistică, lipsa infrastructurii edilitare dar si o infrastructura

de circulaţii nemodernizată.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.3.2. INSTITUŢII ŞI SERVICII

Servicii administrative

Principala instituţie ce oferă servicii administrative este primăria comunei

situată în satul Poseşti. Tot in satul Poseşti se află sediul politiei .

Cultura

În comună există patru cămine culturale, o bibliotecă publică şi cinci săli de

spectacole. Caminele culturale din satul Poseşti-Pământeni, satul Târleşti si satul Nucşoara de

Sus sunt in stare foarte buna. Căminul cultural din satul Valea Plopului nu este reabilitat.

Invatamant

Pe teritoriul administrativ al comunei există mai multe unităţi de învăţământ:

grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale în aproape toate satele, excepţie făcând satul

Merdeala care prin intermediul drumului comunal DC 37 se poate face legătura cu

unităţile de învăţământ din satele Poseşti Ungureni şi Poseşti Pământeni.

În comuna Poseşti nu există, însă nici o unitate de învăţământ liceal, prin

urmare elevii de liceu sunt nevoiţi să facă naveta către licee din apropiere.

În comună există următoarele unităţi de învăţământ:

Tabel nr. III.1. Unităţi de învăţământ

Denumire sat Unitate de învăţământ Stare clădire

Posesti,sat Nucsoara de Jos Gradinita buna

Posesti,sat Posesti-Paminteni Gradinita buna

Posesti,sat Valea Screzii Gradinita buna

Posesti,sat Valea Plopului Gradinita buna Posesti,sat Tirlesti Gradinita buna Posesti,sat Tirlesti Scoala generala cu clasele I-IV buna Posesti,sat Nucsoara de Sus Scoala generala cu clasele I-IV buna Posesti,sat Valea Screzii Scoala generala cu clasele I-IV buna Posesti,sat Posesti-Paminteni Scoala generala cu clasele I-VIII buna Posesti,sat Nucsoara de Jos Scoala generala cu clasele I-VIII buna Posesti,sat Valea Plopului Scoala generala cu clasele I-VIII buna


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Sănătate

În comuna Poseşti există: un punct farmaceutic în satul Poseşti Pământeni, si

două cabinete medicale ( unul de medicină umană şi unul de stomatologie).

Culte

În comuna Poseşti există biserici în aproape toate localităţile, singura excepţie

fiind satul Merdeala.

Două dintre aceste lăcaşe de cult au valoare de monument istoric. Biserica de

lemn "Sf. Voievozi”- din Vârf situată în satul reşedinţă de comună Poseşti Pămînteni

şi Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului"- din Vârf situată în satul Valea

Plopului.

Tabelul nr.III.2. Lăcaşe de cult Denumire Denumire sat Biserica de lemn Sf. Voievozi + cimitir Sat Poseşti Pămînteni + Ungureni Biserica Adormirea Maicii Domnului Sat Poseşti Pămînteni + Ungureni Biserica Sf. Gheorghe Sat Poseşti Pămînteni + Ungureni Biserica Sf. Nicolae Sat Nucşoara de Jos +Nucşoara de Sus Biserica Adormirea Maicii Domnului Sat Nucşoara de Jos +Nucşoara de Sus Biserica Adventistă Sat Nucşoara de Jos +Nucşoara de Sus Biserica Sf. Petru şi Pavel Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Haralambie Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Gheorghe Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Parascheva Sat Valea Plopului + Screzii Biserica de lemn Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Ioan Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Arh Mihail si Gavril Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Apostol Nectarie Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sf. Dimitrie Sat Valea Plopului + Screzii Biserica Sat Valea Plopului + Screzii

Transport public

Legăturile auto cu municipiul Ploieşti si oraşul Vălenii de Munte sunt asigurate

de firme autorizate în transportul în comun cu microbuze.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.3.3. Monumente ale naturii şi istorice

În conformitate cu Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr.

2361/12.07.2010 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului culturii și

cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și

a Listei monumentelor istorice dispărute, în ,,Lista monumentelor istorice 2010”

pe teritoriul comunei Poseşti sunt înscrise următoarele obiective :

Tabel nr. III.3. Obiectivele înscrise in ,,Lista monumentelor istorice 2010” amplasate pe teritoriul comunei Poseşti, jud. Prahova Situri arheologice înscrise în ,,Lista Monumentelor Istorice 2010” amplasate pe teritoriul comunei Poseşti, jud. Prahova

Nr. Crt.

LMI*

LMI* Denumire Localitate Adresa Datare

180 PH-I-s-B-16202 Situl arheologic de la Poseştii-Pământeni

sat POSEŞTII-PĂMÂNTENI; comuna POSEŞTI

"La Silişte.

Monumente de arhitectură înscrise în ,,Lista Monumentelor Istorice 2010” amplasate pe teritoriul comunei Poseşti, jud. Prahova 181 PH-I-m-B-16202.01 Aşezare

sat POSEŞTII-PĂMÂNTENI; comuna POSEŞTI

"La Silişte.

182 PH-I-m-B-16202.02 Necropolă sat POSEŞTII-PĂMÂNTENI; comuna POSEŞTI

"La Silişte.

394 PH-II-m-B-16360 Casa Veronica Bodoiu

sat BODEŞTI; comuna POSEŞTI

55 înc. sec. XX

395 PH-II-m-B-16361 Casa Vasile D. Berciu

sat BODEŞTI; comuna POSEŞTI

107 sf. sec. XIX

627 PH-II-m-B-16544 Casa Elena Porcică sat NUCŞOARA DE JOS; comuna POSEŞTI

f.n 1901

628 PH-II-m-B-16545 Ansamblul rural sat NUCŞOARA DE JOS; comuna POSEŞTI

a doua jum. a sec. XIX - înc. sec. XX

629 PH-II-m-B-16546 Casa Ilie Stoica sat NUCŞOARA DE JOS; comuna POSEŞTI

95 1918

630 PH-II-m-B-16547 Casa Nicolae Corcodel

sat NUCŞOARA DE JOS; comuna POSEŞTI

212 1910

631 PH-II-m-B-16548 Casa Ion Grigore sat NUCŞOARA DE JOS; comuna POSEŞTI

241 mijl. sec. XX

632 PH-II-m-B-16549 Casa Gheorghe Cioc


243 înc. sec. XX


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Nr. Crt.

LMI*

LMI* Denumire Localitate Adresa Datare

633 PH-II-m-B-16550 Casa Toma Tănăsescu


268 sf. sec. XIX

634 PH-II-m-B-16551 Casa Rodica Spătaru


436 sf. sec. XIX - înc. sec.XX

673 PH-II-m-B-16590 Casa cu prăvălie Alexandru Andreescu

sat POSEŞTII UNGURENI comuna POSEŞTI;

104 1880

674 PH-II-m-B-16591 Casa cu prăvălie Victoria Drăgulinescu

sat POSEŞTII PAMANTENI comuna POSEŞTI;

18 1910

675 PH-II-m-B-16592 Casa Vasile P. Marcu


25 1890

676 PH-II-m-B-16594 Casa Alexandru I. Borş


52 1918

677 PH-II-m-B-16595 Casa Nicolae Sersea


58 sf. sec. XIX

678 PH-II-m-A-16596 Biserica de lemn "Sf. Voievozi.- din Vârf


70 1735

679 PH-II-m-B-16597 Casa cu atelier de fierărie Ilie Diaconu


76 înc. sec. XIX

680 PH-II-m-B-16598 Casa Constantin Diaconu


78 1900

880 PH-II-m-B-16776 Casa Silvia Teodorescu Nicolau

sat TÂRLEŞTI; comuna POSEŞTI

23 înc. sec. XX

881 PH-II-m-B-16777 Casa Constantin Teodorescu


44 1900-1912

882 PH-II-m-B-16778 Casa Nicolae Tronaru


108 1905

883 PH-II-m-B-16779 Casa Floarea Vişan sat TÂRLEŞTI; comuna POSEŞTI

182 prima jum. a sec. XIX

884 PH-II-m-B-16780 Casa Ion Soare sat TÂRLEŞTI; comuna POSEŞTI

255 1895

885 PH-II-m-B-16781 Casa Constantin Mihalcea


259 1915

886 PH-II-m-B-16782 Casa Vasile Ivănescu


336 sf. sec. XIX

931 PH-II-m-B-16821 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului

sat VALEA PLOPULUI; comuna POSEŞTI

În cimitir 1778

1035

PH-IV-m-B-16913 Cruce de pomenire, din piatră

sat NUCŞOARA; comuna POSEŞTI

Pe drumul Nucşoara-Valea Plopului

1804

LMI* ,,Lista monumentelor istorice 2010”


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru obiectivele cuprinse în „Lista Monumentelor istorice 2010’’ care sunt

amplasate pe teritoriul comunei Poseşti sunt necesare următoarele măsuri de protejare:

- amenajarea unor zone de informare;

- instalarea unor plăci pe care se specifică tipul şi caracteristicile obiectivului,

date şi elemente istorice importanţa acestora pentru istoria şi cultura noastră

precum şi restricţiile şi interdicţiile impuse de existenţa şi conservarea lor ¨in situ¨

- informarea populaţiei prin semnalizarea traseului, pentru vizitarea acestor locuri.

- instituirea unor factori responsabili cu întreţinerea şi conservarea mediului din

zona acestor obiective din cadrul autorităţilor locale – Primăria şi din cadrul

educaţional – Şcoala din comuna.

Elemente naturale cu regim de protecţie

Pe teritoriul comunei Poseşti, pe teritoriul extravilan, în dreptul satului de

reşedinţă Poseşti Pămînteni există rezervaţia Baragea, cu valoare geologică şi

peisagistică.

Populaţia, elemente demografice si sociale

La data de 1 iulie 2010 populaţia comunei Poseşti, conform Institutului

Naţional de Statistica, este de 4001 locuitori, reprezentând 0,49 % din totalul

populaţiei judeţului Prahova .

Evoluţia populaţiei comunei Poseşti în perioada 2000 – 2010 înregistrează o

scădere ce se înscrie în tendinţele demografice la întreg nivel judeţean şi naţional.

Scăderea numărului populaţiei este influenţată şi de fenomenul de migraţie

spre oraşe sau alte zone cu potenţial de dezvoltare. Lipsa sau deficitul pe piaţa forţei

de muncă determină plecarea tinerilor din comună.

Aceasta tendinţă, corelată cu creşterea speranţei de viaţă a populaţiei

vârstnice, va atrage după sine îmbătrânirea populaţiei comunei şi lipsa forţei de

muncă tinere pe viitor.

Din aceasta cauza se impune implementarea unor măsuri care sa conducă la

reducerea fenomenului de migraţie a populaţiei către zone cu potenţial de

dezvoltare.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

CIRCULATIA

Comuna este situată la cca. 45 km de municipiul Ploiesti şi la cca. 16 km faţă

de oraşul Vălenii de Munte – cel mai apropiat oraş.

Cea mai aproape staţie de C.F.R. se află în comuna Vălenii de Munte.

La nivelul judeţului Prahova, comuna Poseşti prezintă legături rutiere,

majoritatea modernizate, astfel prin intermediul drumului judeţean DJ 102B asigură

legătura către Drajna şi Cislău, prin DJ 102L cu Starachiojd, iar prin DJ 100M către

Cărbuneşti.

Starea drumurilor care trec prin comună este prezentată în tabelul nr ….

Tabel nr. III.4. Drumuri în comuna Poseşti

Starea de viabilitate Categoria si nr. drumului (drumuri –judetene si locale)

Lungime totala (km)

Foarte buna

Buna Medie Rea

12,59 x

3,94 x

- drumuri judetene DJ 102B DJ 102L DJ 100M 0,57 x

3,0 x

4,0 x

5,0 X

2,0 X

2,4 X

- drumuri locale DC 34B DC35 DC36 DC37 DC38

DC136 4,0 x

5,75 X

6,25 X

2,75 X

0,55 X

4,50 X

5,00 X

8,50 X

- DC neclasificate din care Poseşti Pământeni Poseşti Ungureni Valea Stupinii Bodeşti Valea Plopului Târleşti

Nucşoara de Jos Nucşoara de Sus

6,25 x


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În special drumurile comunale sunt necorespunzătoare. Profilul transversal al

străzilor este insuficient dimensionat.

De asemenea, frecvent lipseşte îmbrăcămintea asfaltică, ceea ce creează

dificultăţi în parcurgerea anumitor segmente, sau chiar a unor drumuri.

Este, de asemenea, necesara amenajarea unor intersecţii de drumuri, pentru

facilitarea traficului în puncte cheie.

Intravilan existent

Suprafaţa totală a intravilanului existent este de 939,128 ha pentru toate

cele 10 sate componente, plus trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului

administrativ (însumând un total de 28 de trupuri de intravilan).

Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în comuna

Poseşti se prezintă astfel:

Tabelul nr. III.5. Teritoriul administrativ teritorial (extravilan+intravilan)


Agricolă (ha)

Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

(ha)

Neproductiv (ha)

5498,058 3084,841 2082,117 1,5852 109,424 160,893 44,927

100,00% 56,11% 37,87% 0,29% 1,99% 3% 0,82%

Tabelul nr. III.6. Pentru trupurile de intravilan Suprafaţa

totală (ha)

Agricolă (ha)

Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

(ha)

Neproductiv (ha)

939,128 687,136 25,144 4,163 56,328 160,893 11,981

100,00% 73,23% 2,68% 0,44% 6% 17,13% 1,28%

Zona de curţi construcţii (include si zona cu funcţiuni complexe de interes

public: învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie, prezente la nivelul unităţii

administrativ teritoriale) ocupă 17,13% din suprafaţa actualului intravilan şi este a

doua folosinţă, ca pondere, a suprafeţei intravilanului existent.

Zona căilor de comunicaţie ocupă suprafaţa de 56,328 ha (6% din intravilan).

Terenurile neproductive din intravilan ocupă 11,981 ha (1,28%).


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Zone de riscuri

Conform studiului geo elaborat de SC. Hidrogeo Tehnic Proiect SRL pentru

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Poseşti, perimetrul comunei

Poseşti prezintă o serie de probleme şi anume :

- teritoriul comunei este traversat de o serie de reţele de înaltă şi medie

tensiune. Pentru aceste reţele se va respecta lăţimea zonelor de protecţie şi

siguranţă conform Ordinului ANRE nr.4/09.03.2007 completat cu Ordinului ANRE

nr. 49/19.11.2007.

- Sunt prezente zacaminte de titei exploatate prin sonde, care necesita

perimetre de protectie unde nu sunt admise constructii.

- Exista zone cu risc de alunecare, atat datorita pantelor agresive si a

infiltratiilor de apa, cat si datorita vecinatatii cu malurile paraielor afectate de

eroziuni sau alunecari.

Alunecările de teren se manifestă in :

- în satul Târleşti – într-o zonă deluroasă din vestul satului pe o suprafaţă de

aproximativ 4 ha (faneaţă cu pădurice);

- în satul Nucşoara de Sus pe o suprafaţă de aproximativ 5000m2 ( faneaţă).

Zone cu eroziuni se manifestă pe :

- cursul de apa Zeletin prezintă eroziuni în zona satului Tărleşti pe o lungime

de aprox. 40 m ;

- cursul de apa Valea Râncezilor în zona satului Nucşoara de Jos pe o

lungime de aprox. 30-40 m.

La proiectarea unor viitoare construcţii se va ţine seama de încadrarea

terenului în funcţie de construibilitatea acestuia.

Analiza atenta a situaţiei actuale a zonei pentru care se propune actualizarea

Planului Urbanistic General, conduce la următoarele concluzii pentru cazul in care nu

s-ar transpune in practica proiectul.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.4. Referitor la evoluţia zonei în cazul neimplementării planului:

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv

neimplementarii proiectului sunt:

• Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local;

• Problemele sociale legate de şomaj si îmbătrânirea populaţiei se vor

acutiza,

• modernizarea reţelelelor de drumuri si deschiderea de noi străzi in zonele cu

dezvoltare de locuinţe.

• Păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă

un aspect plăcut peisajului.

• Lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetul local din venituri

prin posibilităţile de dezvoltare în domeniul activităţilor productive şi serviciilor.

• Lipsa posibilităţii dezvoltării unui sistem centralizat de alimentare cu apa

potabilă a locuitorilor comunei.

• Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate menajere si

pluviale.

• Blocarea evoluţiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea

superioară a unor terenuri disponibile în intravilan.

• Zona nu va fi asigurata cu servicii, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in

general cu funcţiunile conexe locuirii în condiţii de confort.

• Lipsa unor reglementari si restricţii privind dezvoltarea si crearea de spatii si

funcţiuni cu caracter public.

• Inexistenţa perdelelor de protecţie necesare între zonele de locuinţe şi

cimitire.

• Ocuparea dezordonată a spaţiilor libere neconstruite pentru construire de

imobile cu funcţiune de locuinţe.

• Nerespectarea zonelor de protecţie pentru obiectivele de tip gospodărie

comunală şi amplasarea acestora în imediata apropiere a zonei locuite.

Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evoluţia zonei socio-

economica si perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare

durabilă.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

III.5. Referitor la situaţia economică, sociale şi a stării de sănătate a

populaţiei în cazul neimplementării planului

Este de aşteptat ca neimplementarea planului , sa aibă cele mai mari efecte

asupra potenţialului economic al zonei, in sensul menţinerii unei dinamici limitate a

dezvoltării.

Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele

motive:

- Lipsa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor

economice, sociale, comerciale şi de servicii în zonă.

- Lipsa unor locuri de munca in domeniul activităţilor productive si serviciilor.

- Posibilitatea de îmbunătăţire şi diversificarea calificării locuitorilor din zonă

sau din localităţile învecinate va fi redusă.

- Nu vor exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite la

bugetul local.

In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea

proiectului nu se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale

ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătăţire a condiţiilor de trai prin

asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi

a unei calităţi a factorilor de mediu corespunzătoare în localitate. De asemenea,

nerealizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă şi nerealizarea

sistemului de canalizare a apelor menajere, în timp poate avea efecte negative

asupra sănătăţii umane.

Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de

vedere economic zona, prin crearea condiţiilor optime unei asemenea dezvoltări.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

În cadrul comunei Poseşti în viitorii 5-10 ani nu se prevede realizarea de investiţii

majore în obiective industriale care să producă un impact major asupra factorilor de

mediu sol, apă, aer. De asemenea se estimează că traficul rutier prin intravilanul

comunei nu va înregistra creşteri semnificative astfel încât să polueze atmosfera cu

gaze de ardere sau zgomotul să depăşească valorile maxime admisibile.

În concluzie se apreciază că în viitorul apropiat factorii de mediu din zona

comunei Poseşti nu vor fi afectaţi, calitatea lor păstrându-se foarte apropiată de

starea naturală în care se află şi în prezent.

Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi a măsurilor specifice sugerate

pentru minimizarea şi compensarea efectelor potenţiale ale acestora,în funcţie de

obiectivele relevante în domeniul mediului, s-a evaluat modul in care domeniile cheie

de intervenţie contribuie (sau nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante.

Metoda utilizata in evaluarea stării actuale a factorilor de mediu este metoda

grafica de evaluare globala a efectelor activităţii asupra calităţii ecosistemelor, prin

valoarea INDICELUI POLUĂRII GLOBALE.

Fiecărui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate

apreciata in funcţie de gradul de poluare prezent şi potenţial.

Indicele de poluare globala se obţine prin raportul dintre suprafeţele

reprezentând grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.

Valorile obţinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa impactului in

conformitate cu punctele prezentate in studiul de impact.

Atunci cand valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG=1 - mediul natural neafectat de activitatea umana,

1<IPG<2 - mediul supus activităţii umane in limite admisibile,

2<IPG<3 - mediul supus activităţii umane, care provoacă fenomene de

disconfort formelor de viata,

3<IPG<4 - mediul afectat de activitatea umana provocând tulburări

formelor de viata,

4<IPG<6 - mediul grav afectat de activitatea umana,

IPG>6 - mediul degradat, impropriu formelor de viata


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În cazul analizat s-au luat în consideraţie şase factori de mediu.

A – Factorul de mediu apă,

B - Factorul de mediu aer,

C - Factorul de mediu sol,

D – Deşeuri menajere,

E – Sănătate populaţie,

F – Floră – faună.

şi s-au acordat următoarele note de bonitate :

A – Factorul de mediu apă – 7,

B - Factorul de mediu aer – 10,

C - Factorul de mediu sol - 8,

D - Factorul de mediu deşeuri menajere – 10,

E – Sănătatea populaţiei – 9,

F – Floră – faună – 10.

În figură este reprezentat hexagonul stării de poluare ABCDEF, în interiorul

hexagonului stării ideale MNPRST.

Prin raportul suprafeţelor celor două hexagoane se calculeaza indicele poluării

globale, IPG.

Figura 2 – Hexagonul calculării Indicelui Poluării Globale

S

C(8)

R

P

M

0

N

B(10)

A(7)

F(10)

E(9)

T

D(10)


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

( )

25.1520

600

710109910108810107

600

4

34

31006

S

S IPG

ABCDEF

MNPRST

==⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅

=

=⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅⋅

⋅⋅==

OAOFOFOEOEODODOCOCOBOBOA

Prin valoarea indicelui poluării globale starea mediului în comuna Poseşti se

incadrează în categoria a doua : “mediu suspus activităţii umane în limite

admisibile”.

IV.1. CALITATEA AERULUI

Pe teritoriul comunei nu există in prezent surse importante de poluare datorită

activităţilor industriale agrozootehnice sau de construcţie.

Cele peste 2000 ha de pădure si vegetaţia existentă in zona, reprezintă o

prezenţa benefică.

Principalul factor poluant al aerului il constituie noxele produse de circulaţia

rutieră atât cea de tranzit DJ 102 B, DJ 102 L, cât şi pe numeroasele drumuri

comunale ce tranzitează comuna.

Principala sursă de zgomot şi vibraţii îl constituie traficul de transport în

comun, cât şi utilajele agricole ce traversează comuna.

Încălzirea locuinţelor cu combustibili solizi prin ardere in sobe constituie de

asemeni surse de poluare ce se pot diminua prin folosirea combustibilului gazos, în

perspectivă nu prea apropiată cât si prin folosirea unor utilaje de tip cazane şi

centralele termice cu randament superior .

IV.2. CALITATEA APEI

Ape de suprafaţă Principalele pârâuri din zona: Rîncezi şi Zeletin, au cursuri permanente şi

debite variabile în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în zonă.

Teritoriul comunei mai este străbătut şi de o serie de pâraie cu debite

nepermanente. Aceste cursuri de apă colectează şi apele scurse de pe versanţi în

perioadele cu precipitaţii abundente.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Ape subterane

Alimentarea cu apă în comuna Poseşti s-a făcut şi se mai face prin fântâni care

captează stratul acvifer situat sub forma de ape freatice de terasa şi apa de versant,

la adâncimi cuprinse între 3 – 5 – 7 – 10 m în zona terasei şi la 10 – 20 m pe

versanţi, unde apar straturi discontinue iar în unele locuri cu izvoare.

Debitul acestor ape nu este constant, el fiind dependent de cantitatea de

precipitaţii căzută pe suprafaţa terenului. Din această cauză comuna este deficitară

în asigurarea alimentării cu apă potabilă.

Canalizarea

Factorul de mediu apă este influenţat negativ de absenta reţelelor centralizate

de evacuare ape uzate menajere si pluviale şi epurarea acestora.

Investiţia în reţeaua de canalizare trebuie să fie o prioritate pentru asigurarea

unei stări de sănătate normale în rândul populaţiei, pentru evitarea poluării mediului

şi atragerea de investiţii, inclusiv în zona de turism rural.

IV.3. CALITATEA SOLULUI

Din punct de vedere geologic – pentru subteranul adânc al zonei sunt descrise

depozite meotiene (nisipuri, marne, argile, gresii şi calcare) flancate de formaţiuni

tortoniene (spre NV) şi oligocene (spre SE).

În suprafaţă sunt prezente sedimente cuaternare aluvio-deluviale, reprezentate

prin pietrişuri, nisipuri şi mai ales argile, în mare parte cu caracter mâlos.

Terenul de fundare este alcătuit în principal din argile deluviale, pe zonele

deluroase şi mai puţin aluviuni grosiere în lungul văilor principale.

Acestea sunt pământuri bune pentru fundare, care acceptă fundare directă şi

calculul definitiv al fundaţiilor pe baza presiunilor convenţionale.

Prezenţa discontinuă a freaticului la adâncimi mici şi în directă legătură cu

cantitatea de precipitaţii ce cade în teren condiţionează existenţa unor spaţii

utilizabile în subteranul locuinţelor (beciuri, subsol sau demisol). În mare parte

locuinţele au probleme cu infiltraţiile de apă în beciuri.

Terenurile prezintă in cea mai mare parte pante medii si agresive, fragmentate

de vai torenţiale. In perimetrul comunei nu exista arii poluante, ce ar putea

contamina solul sau apele freatice.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Nefiind un trafic auto greu în zonă, nu există nici posibilitatea contaminării

solului din vecinătatea căilor rutiere cu metale grele conţinute în combustibili.

Contaminarea solului poate provenii din utilizarea îngrăşămintelor chimice sau

ierbicide, insa au un efect local si de scurta durata.

Obiectivele propuse in PUG vor avea in vedere protecţia solurilor in aşa fel

incat sa asigure cel puţin conservarea potenţialului productiv actual al terenurilor

agricole.

IV.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

La data de 1 ianuarie 2010 populaţia comunei Poseşti, conform Institutului

Naţional de Satisică, este de 4001 locuitori.

Evolutia in perspectiva a numarului de locuitori va fi determinata de:

• gradul de atractivitate al comunei, consecinta directa a numarului si calitatii

dotarilor publice, conditiilor de locuit, a gradului de echipare edilitara;

• probabilitatile de ocupare a resurselor de munca in raport cu locurile de

munca existente si posibil de creat, veniturile potentiale pe care le pot oferi

aceste locuri de munca;

Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea

populatiei tinere prin crearea de noi locuri de munca, dezvoltand activitatile din

domeniile serviciilor, invatamantului, transporturilor, constructiilor si a sectorului

privat industrial.

IV.5. FLORA ŞI FAUNA

In comuna Poseşti nu exista specimene de flora sau fauna deosebite, dar

mediul este unul propice pentru dezvoltarea anumitor specii de vegetatie, sau de

animale, fiind un loc unde activitatile antropice nu au avut influente majore de-a

lungul timpului. Zonele impadurite intretinute si exploatate de Ocolul Silvic in cea mai

mare parte, sunt formate in special din foioase. Suprafata cu padure are o pondere

importanta si anume 2082,117ha, din care aproximativ 25 ha in intravilan.

În zonele de câmpie ale comunei, vegetaţia este cea specifică suprafeţelor

destinate producţiei agricole în gospodăriile populaţiei şi pe loturile agricole aflate în

proprietate privată, culturi de legume, cereale şi fructe.

Pe teritoriul studiat nu s-au constatat efecte asupra ecosistemelor naturale.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE, factorii de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de

mediu pentru planuri şi programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea

umană, apa solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia, managementul

deşeurilor, infrastructura rutieră/transportul şi peisajul.

Comuna Poseşti, în comparaţie cu alte unităţi teritoriale de acelaşi rang, are o

activitate economică preponderent agrozootehnică, care este completată de comerţ

de produse alimentare si nealimentare, activitatea de extractie titei si de exploatare

a gipsului.

Problemele de mediu existente în prezent la nivelul comunei Poseşti,

relevante pentru Planul de Urbanism General sunt legate de:

- Inexistenţa unui sistem centralizat de alimentare cu apă.

- Inexistenţa unui sistem unitar de colectare a apelor menajere şi pluviale,

respectiv a unor staţii de epurare a apelor uzate.

- Starea precară a reţelei de drumuri (cu excepţia traseelor drumurilor

judeţene ce străbat localitatea) impune modernizarea acesteia şi deschiderea de noi

străzi în zonele cu dezvoltare de locuinţe (cel puţin pietruirea într-o primă etapă).

- Existenţa zonelor cu posibil risc de alunecare, eroziuni de maluri.

Principalele măsuri ce pot fi luate pentru stoparea eroziunii şi a dimunuării

efectelor inundaţiilor constau în proiectarea de lucrări de stabilizare a malurilor,

lucrări de regularizare a cursurilor de apă în zonele în care se produc inundări,

decolmatarea şanţurilor existente, realizarea unei reţele corespunzătoare de

colectare a apelor pluviale.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

SINTEZA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN COMUNA POSEŞTI

Tabelul nr.V.1. Probleme de mediu relevante pentru Planul Urbanistic General al comunei Poseşti Aspect de mediu Probleme relevante privind mediul

Aer Pe teritoriul comunei nu există surse importante de poluare a atmosferei.

Apa Factorul de mediu apă este influenţat negativ de: - Absenta reţelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale.

Zgomot Sursele principale care influenţează ambianta acustica sunt: - Traficul rutier; - Activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Gospodărirea deşeurilor

Deşeurile menajere sunt colectate de către firma SC TERMOELECTRICA

Sanatate Starea de sănătate a populaţiei poate fi influenţata de mai mulţi factori asociaţi condiţiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se poate menţiona lipsa unui sistem centralizat de evacuare ape uzate menajere si pluviale.

Biodiversitate Teritoriul comunei Poseşti este amplasat într-o zonă lipsită de probleme din punct de vedere al biodiversităţii.

Solul/ subsolul Utilizarea unor practici agricole necorespunzătoare pot să contribuie la degradarea solurilor (utilizarea ingrasamintelor chimice sau ierbicide, insa au un efect local si de scurta durata). - Pe raza comunei Poseşti sunt 2 sonde active, 11 sonde propuse a fi inchise si 34 sonde inchise ce apartin OMV PETROM . Pentru evitarea apariţiei unor efecte negative asupra mediului înconjurător, societatea care deţine aceste sonde trebuie să respecte obligaţiile si măsurile impuse în actele de reglementare emise de autorităţile de mediu.

Obiectivele de utilitate publică prevăzute în P.U.G. vor avea în vedere protecţia solului în aşa fel încât să asigure cel puţin conservarea potenţialului productiv al terenurilor agricole.

Managementul riscurilor de mediu

Pe teritoriul comunei există: - zone vulnerabile la alunecari de teren in satul Târleşti şi Nucşoara de Sus. - zone cu eroziuni pe cursul pârâului Zeletin şi pe cursul de apă Valea Râncezilor.

Transportul durabil

- Starea precară a reţelei de drumuri comunale impune modernizarea acestora şi realizarea de noi străzi în zonele cu dezvoltare de locuinţe.

Turism durabil - Lipsa infrastructurii şi facilităţilor necesare dezvoltării turismului

durabil; - Nevalorificarea potenţialului eco-turistic.

Mediul social si economic

Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalitati principale: - Lipsa unor locuri de munca in domeniul activitatilor productive si serviciilor. - Inexistenta industriei – dezvoltarea economica are o evolutie lenta. -


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VI. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL,

CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PUG

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru comuna Poseşti

pot fi legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale

durabile:

• echilibrarea structurii spaţiale rurale;

• îmbunătăţirea calităţii vieţii;

• menţinerea identităţii regionale: renaşterea moştenirii culturale;

• administrarea integrării: cooperarea dintre reţelele de infrastructura regională,

• noi parteneriate în planificare şi implementare

Propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică a comunei Poseşti se vor

înscrie în prevederile P.U.G.–ului localităţii şi al Regulamentului aferent acestuia. Prin

măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG Poseşti se doreşte dezvoltarea

economică a zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de locuinţe precum şi

a utilităţilor necesare acestora.

Posibilităţile oferite de potenţialul natural şi al fondului funciar, amplasarea în

teritoriu, amplasarea de-a lungul unei axe majore de circulaţie de importanţă naţională

cu impact asupra echipării şi profilului localităţii, resursele locale pot conduce la o

dezvoltare armonioasă a localităţii în corelare cu teritoriul din care face parte.

Strategiile la nivel macroteritorial, regional si judetean au un impact deosebit

asupra dezvoltarii locale, de aceea este necesara o corelare a politicilor locale si

prioritatilor de dezvoltare cu cele macroteritoriale.

Ordonanţa nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii

şi a unor baze sportive din spaţiul rural cuprinde o serie de obiective generale (art.3)

printre care se numără: ,,dezvoltarea şi modernizarea spaţiului rural românesc, format din

satele componente ale comunelor, satele aparţinând oraşelor şi municipiilor şi zonele

periurbane, prin legarea zonelor unde se aplică Programul la reţeaua de drumuri publice

comunale, judeţene şi naţionale prin poduri, podeţe şi punţi pietonale, platforme de gunoi,

în conformitate cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor, precum şi prin

dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare’’.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În OUG nr. 104/2007 privind infiintarea Fondului pentru dezvoltarea satului

romanesc, sunt specificate direcţiile de dezvoltare ale spaţiului rural din ţara noastră.

Fondul pentru dezvoltarea satului romanesc se utilizeaza pentru finantarea

urmatoarelor categorii de investitii din infrastructura rurala:

• pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes

local clasate;

• sisteme de alimentare cu apa potabila;

• canalizare si epurare;

• platforme de gunoi;

• poduri, podete si punti pietonale;

• reparatii capitale ale obiectivelor prevazute la lit. a-e.

Pentru perioada 2007-2013 Strategia de dezvoltare a Regiuniii SUD-

MUNTENIA este concentrată pe cerinţele economice, sociale şi de mediu ale regiunii,

necesare asigurării unei dezvoltării regionale durabile.

Aceasta va implica dezvoltarea unei abordări pe termen lung în contextul unui

mediu economic schimbător şi pusă în aplicare printr-o serie de mecanisme ce

includ:

• Programele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene (Programele

Operationale Sectoriale şi Regionale);

• finanţări ale Uniunii Europene pentru cooperare interregională (INTERREG);

Politica Agricolă Comuna a Uniunii Europene (PAC), incluzand Programul de

Dezvoltare Rurală;

• Programe de Finanţare Naţionale şi alte programe de ajutor.

Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud

Muntenia este: „creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi

sociale durabile şi echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor

şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului

de viaţă al locuitorilor regiunii” .


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Acesta implică asigurarea unui standard de viaţă ridicat, prin creştere şi

dezvoltare economică bazată pe resursele şi mediul regiunii.

Strategia dezvoltării regionale decurge din problemele-cheie identificate în

analiza socio-economică naţională - regională şi cele opt analize regionale specifice,

probleme cum ar fi accesibilitate - precondiţie pentru dezvoltarea locală, populaţie în

declin şi îmbătrânită, rate ridicate de dependenţă, reflectate într-o cerere crescândă

de servicii de sănătate şi servicii sociale, posibila apariţie a unui fenomen de

stagnare economică în zonele montane, calitatea slabă a infrastructurii publice

(infrastructura de transport, de sănătate, socială şi educaţională), utilităţi publice

urbane învechite şi necesitatea conservării valorilor istorice şi culturale.

Proiectele ce vor primi finanţare prin intermediul Programului Operaţional

Regional pot transforma regiunea Sud Muntenia într-un loc mai atrăgător, atât

pentru cei care locuiesc, lucrează sau studiază aici cât şi pentru vizitatori şi

investitori. Practic acest program va răspunde unor necesităţi locale stringente, prin

realizare acestea vor avea un impact vizibil şi aproape imediat asupra comunităţilor

locale.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică a comunei Poseşti se vor

înscrie în prevederile P.U.G.–ului localităţii şi al Regulamentului de urbanism aferent

acestuia.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG Poseşti se doreşte

dezvoltarea economică a zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de

locuinţe precum şi a utilităţilor necesare acestora.

Obiectivele de mediu specifice pentru Planul Urbanistic General al comunei

Poseşti sunt prezentate în tabelul nr. VI.1.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Tabelul nr. VI. 1. Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategică a PUG Poseşti

ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

AER • Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în

cadrul limitelor stabilite de normele legale

• Reducerea impacturilor asupra calităţii aerului.

APA • Limitarea poluării pânzei freatice din fose septice

nebetonate, latrine şi deversare direct pe sol a apei

menajere

• Limitarea poluării pânzei freatice prin utilizarea

raţională a îngrăşămintelor chimice pentru fertilizarea

suprafeţelor cultivate.

SOL Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi

facilitarea protejării solului.

SCHIMBARI CLIMATICE • Pe teritoriul comunei Poseşti nu sunt emisii

semnificative de poluanti care să contribuie la

schimbări climatice majore

BIODIVERSITATE • Mentinerea unei stări bune de conservare a suprafeţelor

agricole şi forestiere cu valoare ridicată.

SANATATEA UMANA • Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente.

• În cadrul comunei Poseşti nu există activităţi economice

care să pericliteze starea de sănătate a populaţiei.

MANAGEMENTUL RISCULUI

DE MEDIU

• Creşterea protejării populaţiei în faţa riscurilor asociate

cu dezastrele naturale.

• Stoparea eroziunii malurilor parâului Zeletin şi a

cursului de apă Valea Râncezilor prin lucrări de

regularizare şi consolidare a malurilor.

• Stoparea alunecărilor de teren în zona satului Târleşti şi

în zona satului Nucşoara de Sus.

CONSERVAREA SI

GESTIONAREA DURABILA A

RESURSELOR

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile.

Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului de

colectare a deşeurilor

PATRIMONIUL CULTURAL Asigurarea protejării patrimoniului cultural.

POPULARIZAREA

ASPECTELOR DE MEDIU

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de

mediu prin implicarea publicului în rezolvarea problemelor

de mediu.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII. EFECTE POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA

RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI

Adoptarea Planului de Urbanism General în comuna Poseşti va creea premisa

creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi totodată îmbunătăţirii relaţiei cu factorii de

mediu.

Planului de Urbanism General va permite realizarea unor investiţii majore, cu

impact deosebit asupra dezvoltării sociale în comună.

Principalele obiective sunt:

• Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă.

• Realizarea unui sistem de canalizare pentru ape menajere uzate.

• Dezvoltarea localităţii şi creşterea oportunităţilor privind valorificarea unor

terenuri disponibile in intravilan.

VII.1. DEVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

VII.1.1. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor comunei Poseşti se propune a se

realiza conform proiectului "Sistem microzonal de alimentare cu apa a localitatilor

Cerasu, Drajna, Starchiojd, Posesti si Batrani". Acest proiect s-a realizat prin

parteneriat intre administraţiile locale ale celor cinci comune menţionate si Consiliul

Judetean Prahova. Realizarea acestui proiect este reglementat din punct de vedere al

gospodaririi apelor prin Avizul de gospodărire ape nr. 255/18.11.2010 emis de

Administratia Bazinala de Apă Buzău-Ialomiţa ( Anexa nr. 2).

Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul unei conducte magistrale.

Apa va proveni de la statia de tratare Maneciu.

Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea, care va acoperi toată

trama stradală. Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire, precum şi cu

hidranţi stradali pentru incendiu.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Pentru alimentarea cu apă a comunei Poseşti se propune un sistem de

alimentare centralizat, sistem compus din :

a. sursa de apă : conductă de aducţiune cu apă de la Statia de tratare a apei Măneciu

b. gospodăria de apă;

c. reţele de distribuţie principale şi secundare.

Gospodăria de apă va cuprinde:

- rezervor de imagazinare apa V = 300 mc, care asigură rezerva de apă

pentru consum şi pentru incendiu (va fi amplasat la cota 522,46 mdMN, hm 65 pe

pârâul Zeletin);

- staţie de pompare ce va asigura presiunea în reţelele de distribuţie ale comunei.

Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea,

calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea

reţelei, se vor prevedea cămine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii,

pe reţeaua de apă se vor prevedea hidranţi exteriori.

Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea, care va acoperi toată

trama stradală. Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire, precum şi cu

hidranţi pentru incendiu exterior.

Amplasarea reţelelor de apă se va face urmărind trama stradală (atât

drumurile existente cât şi cele propuse prin PUG). Sursa de apă, gospodăria de apă,

staţia de pompare şi reţelele de distribuţie se vor executa în conformitate cu studiile

şi proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior.

Calculul necesarului de apa s-a făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă

prin instalaţii interioare de apă rece şi canalizare pentru locuitorii existenţi din cele

trei sate şi prin instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu prepararea locală a apei

calde pentru populaţia de perspectivă.

Debitul necesar pentru asigurarea nevoilor publice şi gospodăreşti este pentru:

Com. Posesti : Q zi max = 10,49 l/sec

Q orar max = 25,33 l/sec

Calculul acestui necesar s-a făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă prin

instalaţii interioare de apă rece şi canalizare pentru locuitorii existenţi din cele trei

sate şi prin instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu prepararea locală a apei calde

pentru populaţia de perspectivă.

Lungimea totala a reţelei de apa propusa este de aproximativ 105 km.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Conform HG 930/2005, Anexa 1, art. 1 „În jurul lucrărilor de captare,

construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, în conformitate cu

art. 5 alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările

ulterioare, se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie

hidrogeologică în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor de apă”.

Zonele de protecţie sanitara si perimetrul de protecţie hidrogeologic se vor

stabili în conformitate cu prevederile HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor

speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

şi a Ordinului 1278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor

de protecţie sanitara si a perimetrului de protecţie hidrogeologica.

Protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apă se realizează prin aplicarea

măsurilor de protecţie sanitară a calităţii apelor stabilite prin actele normative în

vigoare, precum şi prin instituirea în teren a următoarelor zone de protecţie şi

anume:

♦ zona de protecţie sanitară cu regim sever

♦ zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie

♦ perimetrul de protecţie hidrogeologică

În conformitate cu prevederile H.G. 930/2005 dimensionarea zonei de

protecţie sanitară cu regim sever pentru staţiile de pompare, rezervoare îngropate,

aducţiunile şi reţelele de distribuţie se va face cu respectarea următoarelor limite

minime:

a) staţii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

b) instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

d) aducţiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

e) alte conducte din reţele de distribuţie, 3 m.

În conformitate cu prevederile HG 930/2005 zonele de protecţie sanitară se

instituie in teren cel mai târziu odată cu punerea în funcţiune a captărilor,

construcţiilor si instalaţiilor respective, aceasta constituind o condiţie obligatorie a

emiterii autorizaţiei de gospodărire a apelor.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII.1.2. Realizarea unui sistem de canalizare

În prezent o disfuncţionalitate majoră la nivelul comunei Poseşti este

nerealizarea unei canalizări pentru ape menajere uzate şi a unei staţii de epurare.

În scopul îmbunătăţirii echipării edilitare a zonei, precum şi pentru asigurarea

diminuării poluării mediului, se propune un sistem centralizat de canalizare a apelor

uzate menajere, care să permită racordarea gospodăriilor comunei şi a obiectivelor

existente şi propuse în zonă.

Apele uzate vor fi colectate printr-un sistem divizor (numai ape uzate

menajere) şi vor fi transportate gravitaţional către cele 2 staţii de epurare propuse.

Staţiile de epurare vor fi amplasate în extravilanul comunei, una în partea de

sud - est, în extravilanul satului Târlesti, având ca emisar pârâul Zeletin, iar cea de a

doua in partea de nord-est in extarvilanul satului Valea Plopului având emisar paraul

Valea Screzii .

Amplasamentul se va face la o distanţă de 300 m de ultima construcţie,

conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997.

Staţiile de epurare vor fi modulare, create special pentru utilizarea în localităţi

mici şi mijlocii, în scopul curăţirii biologice a apelor uzate.

Apele meteorice vor fi colectate cu ajutorul şanţurilor şi rigolelor de la

marginea drumurilor şi vor fi dirijate către pârâurile existente pe teritoriul comunei.

Deversarea acestor ape se va realiza prin intermediul unor bazine de retenţie.

Acestea au rolul de a reţine debitul solid transportat de aceste ape, micşorându-se

astfel procesul de colmatare al cursurilor de apă din apropiere.

Stabilirea tehnologiei de epurare va avea în vedere epurarea apei în condiţii de

eficienţă ridicată, astfel încât să se respecte limitele de calitate a efluentului, conform

prevederilor normelor NTPA 001/2002.

Prin PUG se propune realizarea unei retele de canalizare, care sa deserveasca

intreaga localitate, pe toate strazile existente si pe cele propuse in PUG, urmand sa

fie acoperite si zonele nou atrase in intravilanul localitatii.

Se prevede canalizare în sistem divizor, apele pluviale urmând să fie colectate

prin canalele, rigole practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se

pot închide cu plăci de beton). Apele meteorice vor fi dirijate către cursurile de apa.

Soluţia de alimentare cu apă şi canalizare va respecta normativele şi

standardele în vigoare.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII.1.3. Alimentarea cu energie electrică

Pentru alimentarea cu energie electrica a unor eventuali consumatori ce pot

apărea în zonele introduse in intravilan, linia electrica de joasa tensiune se va

extinde pe drumurile existente/propuse in aceste zone.

Zone de protecţie şi siguranţă

Pentru LEA MT – zona de protecţie si zona de siguranta coincid cu culoarul de

trecere al liniei şi sunt simetrice fata de axul liniei – 24m.

Distanţa minimă de siguranţă a LEA 20kV faţă de construcţii este 3m între

conductorul extrem al LEA 20kV şi cea mai apropiată parte a construcţiei fără să

constitue traversare.

LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, în culoare amplasate în

zonele de protecţie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă a acestora.

Zonele de protecţie vor fi stabilite conform normativelor in vigoare. Este

necesar a se respecta strict zonele de protecţie stabilite.

La realizarea de obiective noi, se va obţine în mod obligatoriu avizul de

amplasare de la SC ELECTRICA SA.

VII.1.4. Telefonie

În prezent comuna Poseşti este racordată la sistemul de telefonie prin

operatorul ROMTELECOM, furnizor atât de telefonie, cât şi de internet, televiziune şi

posturi radio locale.

Este propusă extinderea reţelei de telefonie pentru a acoperi restul tramei

stradale existente (şi pe cea propusă), cu următoarele valori:

- Linie aeriană fibră optică: de la 9574 m (existent), la 52231,2 m (diferenta:

42657,2 m)

- Linie aeriana coaxial: de la 27168,35 m (existent), la 58329,9 m (diferenta:

31161,6 m)


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII.1.5. Alimentarea cu gaze naturale

În prezent, satele comunei Poseşti nu beneficiază de distribuţie gaze naturale.

Încălzirea şi prepararea hranei se asigură cu combustibil solid.

Pentru ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna

Poseşti pentru etapa următoare se propune:

- introducerea gazelor naturale, atât pentru încălzirea spaţiilor cât şi pentru

prepararea hranei;

- utilizarea resurselor naturale (energia solară, energia eoliană, pompe de

căldură).

Acestea vor putea fi utilizate eficient în mod complementar cu cele folosite în

prezent.

Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali şi a obiectivelor

social-culturale se va face prin conducte de distribuţie de redusă presiune (2-

0,25bar). Pentru reducerea gazelor de la medie la redusă presiune, se propun 2 staţii

de reglare-măsurare de sector (SRMG), ce vor fi amplasate pe teren aparţinând

Consiliului Local, cu respectarea distanţelor normate faţă de clădiri şi reţele

subterane sau supraterane.

Lungimea reţelei de gaze naturale propusă este de aproximativ 104,690 km.

La proiectarea şi execuţia reţelei de distribuţie gaze naturale se vor respecta

atât prevederile normativului I6/98, cât şi SR 8951-97 privind distanţele minim

admise faţă de clădiri şi de alte reţele aeriene sau subterane.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa în conformitate cu

proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior.

VII.1.6 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Colectarea deşeurilor din comuna Poseşti se realizează de către firma SC

TERMOELECTRICA.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VII.2. PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

VII.2.1. Protecţia calităţii apelor

Prin implementarea P.U.G-ului reactualizat se delimitează zonele de protecţie

sanitară pentru obiectivele de gospodărie a apelor, zonele de protecţie a cursurilor

de apa şi zonele de inundabilitate.

Pe cursul pârâului Valea Râncezilor au fost executate lucrări de apărare de mal

în satul Nucşoara de Jos pe o lungime de 200 m.

Lăţimea zonelor de protecţie în lungul cursurilor de apă este prevăzută în

Anexa 2 la Legea apelor nr. 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare, sunt

următoarele:

- Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51

- Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20

Zonele de protecţie prevăzute de art. 40 din Legea apelor nr. 107/1996 cu

completările şi modificările ulterioare, în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor,

construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie

pentru albia minoră a cursului de apă. Acestea se măsoară începând de la limita

albiei minore a cursului de apă.

Fântânile de pe domeniul public sunt în patrimoniu administraţiei locale care

are obligaţia de a le întreţine, curăţa şi repara. Pentru fântânile publice care captează

apa din stratul freatic zona de protecţie sanitara va avea dimensiunile minime de 50

m în amonte şi 20 m in aval pe direcţia de curgere a apei subterane.

Protecţia apelor se asigură prin:

a) desfăşurarea coordonată a acţiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea şi

valorificarea optimă a resurselor de apă în baza planurilor de amenajare a bazinelor

hidrografice.

b) măsuri educaţionale şi control sever al depozitării necontrolate a deşeurilor

menajere şi a gunoiului de grajd în albia majora a cursurilor de apă ce străbat comuna;

c) realizarea şi executarea podurilor şi podeţelor existente subdimensionate pe

cursurile de apă necadastrate;

d) asigurarea scurgerii apelor pluviale prin rigole aferente drumurilor;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

e) folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de

specialitate, evitarea risipei de apă în toate domeniile, precum şi creşterea gradului de

reutilizare a apei.

f) realizarea şi darea în funcţiune în termenele planificate a lucrărilor, instalaţiilor şi

dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluării apelor, exploatarea la parametri

proiectaţi a acestora.

g) apărarea apelor prin orice măsuri împotriva poluării, ca acestea să poată fi folosite

în scopurile necesare populaţiei şi a economiei.

Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea apelor supuse protecţiei, cu

apele uzate, deşeurile, reziduurile sau produsele de orice fel, precum şi desfăşurarea

activităţilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau de calitate a

apelor.

VII.2.2. Protecţia aerului

Pe teritoriul comunei nu exista in prezent surse importante .de poluare

datorita activităţilor industriale agrozootehnice sau de construcţie. Principalele surse

de poluare se datorează activităţii umane, dejecţii menajere si animale.

• Factorul de mediu aşezări umane

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G. are in vedere realizarea celor mai

bune condiţii de dezvoltare a comunei cu păstrarea si integrarea cadrului natural

existent care sa satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile.

Realizarea acestui proiect, va avea un impact social şi economic pozitiv prin

crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Factori de mediu ca biodiversitatea, fauna, flora, nu vor fi afectaţi de P.U.G.-ul

analizat. Factorii climatici nu vor fi afectaţi de implementarea P.U.G propus.

VII.2.3. Protecţia pădurilor şi a altor forme de vegetaţie

Suprafaţă de pădure pe teritoriul comunei este alcătuită din următoarele specii

de foioase: stejar, salcâm, carpen, tei, etc.

Prin asigurarea unei vegetaţii arborescente, pe lângă faptul că se absoarbe

dioxidul de carbon prin procesul de fotosinteză, se produce şi oxigenul necesar

tuturor fenomenelor de viaţă.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Protejarea pădurilor se va realiza prin:

a) extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor;

b) aplicarea susţinută a măsurilor tehnice prevăzute în aranjamentele silvice;

c) sportul, recrearea, agrementul şi alte asemenea, se pot desfăşura în

cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale,

stabilite de organele de specialitate competente.

d) suprafaţa totală a pădurilor nu poate fi micşorată decât cu aprobare

specială;

Protecţia florei şi faunei terestre şi acvatice

Fauna şi flora terestră şi acvatică constituie o bogăţie naţională, prin rolul său

în menţinerea echilibrului ecologic. În comuna Poseşti nu există specimene de floră şi

faună deosebite, dar mediul este unul propice pentru dezvoltarea anumitor specii de

vegetaţie sau de animale, fiind un loc unde activităţile antropice nu au avut influenţe

majore de-a lungul timpului.

Implementarea PUG–ului în comuna Poseşti nu afectează sub nici o formă flora

şi fauna terestră şi acvatică

VII.2.6. Măsuri în zonele cu riscuri

• Pe teritoriul comunei Posesti terenurile intravilane si extravilane sunt

străbătute de o serie de reţele de medie si înalta tensiune, reţele care necesita zone

de protecţie laterala (pentru aceste reţele se va respecta lăţimea zonelor de

protecţie şi siguranţă conform Ordinului ANRE nr.4/09.03.2007 completat cu

Ordinului ANRE nr.49/19.11.2007).

• În malurile pâraurilor Zeletin şi Valea Râncezilor, se manifesta local eroziuni.

În aceste zone vor fi necesare lucrări de consolidare ale malurilor si regularizari.

Pentru aceste tipuri de lucrări se vor realiza proiecte pe baza de studii de teren

detaliate. Principalele măsuri ce pot fi luate pentru stoparea eroziunii şi a dimunuării

efectelor inundaţiilor constau în proiectarea de lucrări de stabilizare a malurilor,

lucrări de regularizare a cursurilor de apă în zonele în care se produc inundări,

decolmatarea şanţurilor existente, realizarea unei reţele corespunzătoare de

colectare a apelor pluviale.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Pe teritoriul comunei Poseşti (în satul Târleşti şi în satul Nucşoara de Jos) au

fost depistate zone cu alunecări de teren .

In funcţie de mărimea fenomenului de instabilitate soluţiile fezabile din punct de

vedere economic pot varia de la cele de retaluzare pana la abandonarea locaţiei afectate.

Acest lucru conduce la costuri privind stabilizarea. Singurele masuri ce pot fi

luate sunt cele indirecte, legate de sistematizare.

Măsurile ce pot fi luate pentru stoparea eroziunii şi a diminuării efectelor inundaţiilor

constau în proiectarea de lucrări de stabilizare a malurilor, lucrări de regularizare a

cursurilor de apă în zonele în care se produc inundări, decolmatarea şanţurilor existente,

realizarea unei reţele corespunzătoare de colectare a apelor pluviale.

Principalele elemente si masuri necesare pentru reducerea

instabilităţii zonelor supuse hazardului natural la alunecări de teren

Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a

masivelor de pamant sunt:

Masuri de re-terasare

- înlăturarea de material din zona de coama a versanţilor;

- adăugarea de material in zona de picior a versanţilor (berne sau umpluturi);

- reducerea pantei generale.

Masuri de drenaj

- drenuri de suprafaţă pentru prevenirea infiltrarii apei in zona alunecarii

(santuri si tevi colectoare), puturi drenante, epuizmente directe si indirecte etc.

Structuri de sprijin

- gabioane, ziduri de sprijin de greutate sau pământ armat

- structuri discontinue din piloţi, coloane sau barete

- îmbunătăţirea terenului, etc.

Pentru prevenirea de noi alunecări in arealele menţionate se propun

următoarele masuri:

- modificări in utilizarea terenurilor prin restrictionarea culturilor de plante prasitoare,

in special porumb, floarea soarelui etc., pe terenurile cu panta medie pana la accentuata si

inlocuirea acestora cu faneata sau livezi de pomi fructiferi si inierbari, propunere indicata

pentru toate arealele cu culturi prasitoare, in cazul carora probabilitatea de declansare a

alunecarilor de teren este ridicata, prin inlesnirea patrunderii apei in subsol;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

- atenuarea vibratiilor induse in versant prin restrictionarea vitezei de

circulatie a mijloacelor de transport;

- efectuarea unor lucrări de hidroamelioratie, pentru contracararea eroziunii

versanţilor,

- executarea de praguri antierozionale si de creionaje pe torenti;

- executarea in lungul cursurilor de apa de diguri din beton sau gabioane alcătuite

din containere din bare de otel si plase de sarma umplute cu bolovaniş si piatra sparta;

- amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de

curgere), sau ofensive (contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor.

- modernizarea drumurilor de acces comunale;

- realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;

- executarea de lucrări de curăţare si întreţinere periodica a sistemelor de colectare

si drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de suprafaţa si de pe versanţi;

- restrictionarea defrişărilor necontrolate in zonele cu valori crescute ale

coeficientului mediu de hazard;

- obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor

noi construcţii, luându-se in considerare valoarea probabilităţii de producere a

alunecărilor de teren pe suprafaţa poligonala data, respectiv a coeficientului mediu

de hazard-Km.

In vederea diminuării efectelor potentiale la producerea alunecărilor de

teren pe întreg teritoriul judeţului Prahova, se impun următoarele masuri:

- interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari

ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 - 0,80) - potenţial ridicat de

producere a alunecărilor de teren, menţionate;

- acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) in

sectoarele cu valori mediu - mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 -

0,50), cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren, in urma elaborării

unor proiecte privind realizarea controlata a drenajelor, a amenajării drumurilor, a

amplasării reţelelor de utilităţi, care sa tina seama de harta de hazard la alunecări de

teren a judeţului Prahova;

- acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care sa respecte normele

legale, pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30),

corespunzătoare unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

În zonele cu riscuri naturale, lucrările premise constau în lucrări de a limita

riscul: lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei,

lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase, etc.

În zonele delimitate conform legii pe care s-a instituit interdicţie definitivă de

construire nu sunt admise decât lucrările permise fără condiţii.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor se face cu respectarea

Legii 50/1991 cu modificările si completările ulterioare

Trebuie avute in vedere următoarele priorităţi

• Înlăturarea riscului construirii ilegale si fără a avea la bază studii geotehnice

care să fundamenteze soluţiile de fundare şi amenajare a terenului.

• Instituirea, delimitarea şi respectarea zonelor de protecţie desemnate.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

VIII. EFECTE POSIBILE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER

Poziţionarea comunei Poseşti, respectiv a judeţului Prahova exclude

posibilitatea influenţării factorilor de mediu cu efecte transfrontiere.

IX. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG POSEŞTI

Dezvoltarea infrastructurii respectiv a reţelelor de utilităţi si a drumurilor

precum si investiţiile in unităţile de învăţământ si infrastructura educaţională trebuie

corelate permanent cu evoluţia si prognozele demografice pentru localitate.

Reabilitarea reţelei de drumuri din comună trebuie realizată pe un proiect

integrat care să includă şi introducerea in subteran a tuturor reţelelor de utilităţi

publice înainte de reabilitarea sau realizarea covorului asfaltic.

Investiţia in reţeaua de alimentare şi canalizare trebuie să fie o prioritate

pentru asigurarea unei stări de sănătate normale în rândul populaţiei, pentru

evitarea poluării mediului şi atragerea de investiţii, inclusiv in zona de turism rural.

Încurajarea dezvoltării întreprinzătorilor privaţi va trebui sa fie o politica

prioritara in dezvoltarea comunei, atât in planificarea urbanistica si amenajarea

teritoriului cat si in politica fiscala.

În cadrul evaluării de mediu nu au fost identificate efecte negative

semnificative rezultate în urma implementării Planului Urbanistic General al comunei

Poseşti.

În tabelul nr. IX.1. sunt propuse o serie de măsuri cu caracter general pentru

prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte negative asupra mediului.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Tabelul nr. IX.1. Măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte negative asupra mediului

Aspecte de

mediu relevante Măsura

Aer • Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie; • Extinderea zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie.

Apă • În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în albiile şi pe malul cursurilor de apă, precum şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă; • Lucrările de traversare a albiilor pârâurilor (poduri, podeţe, conducte, linii electrice, etc.) se vor realiza cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor mari. În jurul staţiilor de pompare, instalaţiilor de tratare, rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie sanitară.

Sol • În cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de pământ, precum şi pentru utilizarea pământului excavat în reamenajarea şi restaurarea terenurilor. •

Modificări climatice

Încurajarea investiţiilor ce utilizează surse regenerabile de energie.

Biodiversitate • Respectarea regimului de construire şi distanţelor minime de protecţie faţă de ecosistemele forestiere; • Conservarea zonelor de pădure şi a păşunilor şi fâneţelor, amenajarea de spaţii verzi.

Managementul riscurilor de mediu

• Se va urmări stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (inundaţii) prin lucrări specifice (ex.: plantarea cu vegetaţie arboricolă sau alte tipuri de lucrări) şi stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de construcţii în aceste zone; • Se va evita executarea de lucrări de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi în zonele inundabile.

Populaţie şi Sănătatea umană

• Asigurarea alimentării cu apă la parametri de calitate în conformitate cu prevederile legale; • Realizarea de perdele vegetale de protecţie între zonele de locuit şi unităţile agricole sau cele industriale. • Asigurarea zonelor de protecţie sanitară intre teritoriile protejate (zone de locuit, zone de odihnă, zone social culturale etc.) si întreprinderile agricole, agro-zootehnice şi industriale care pot produce disconfort si unele riscuri sanitare ( cimitir, staţie de epurare etc.) in conformitate cu prevederile O.M.S nr. 536/1997. • Respectarea zonelor de protecţie sanitară ale conductelor de gaze, transport ţiţei, linii de înaltă tensiune, etc. • Dimensionarea şi instituirea perimetrelor de protecţie hidro-geologică şi zonelor de protecţie (cu regim sever şi de restricţie) la sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat existente şi propuse.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

Aspecte de mediu relevante

Măsura

Peisajul natural Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric

• Interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului; • Adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă; • Impunerea refacerii stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construcţie realizată; • Urmărirea respectării zonelor de protecţie a monumentelor istorice; • Adoptarea de măsuri pentru protecţia prioritară a ansamblurilor şi obiectivelor construite valoroase clasificate (monumente şi situri arheologice, monumente aparţinând cultelor religioase, monumente civile); • Interzicerea realizării de construcţii care, prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului zonei sau afectează valoarea monumentelor sau a zonelor de protecţie a acestora.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

X. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Elaborarea PUG Poseşti a reprezentat un proces de durata. Procedura SEA a

fost demarata după elaborarea primei versiuni a planului care conţinea obiectivele,

actiunile si masurile de dezvoltare pentru comuna Poseşti. Obţinerea variantei de

plan supusa evaluarii de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei alternative, ci prin

remodelarea succesiva a primei versiuni de plan.

In formularea obiectivelor si masurilor/direcţiilor de acţiune propuse s-a ţinut

cont de:

- tendinţele de dezvoltare manifestate in ultimii ani;

- opţiunile si limitările privind potenţialul de dezvoltare al zonei;

- decalajul dintre situaţia existenta la nivelul comunei si cea care se doreşte a

fi realizata;

- nevoile si opţiunile populaţiei comunei Poseşti;

- cerinţele planurilor si programelor locale, judeţene, regionale si nationale.

Metodologia de elaborare a Planului Urbanistic General a presupus formularea

obiectivelor si ulterior a masurilor in urma realizării unei analize a punctelor tari si

slabe.

Formularea masurilor s-a făcut in principal pentru a răspunde nevoilor

identificate in cadrul analizei SWOT, menţinându-se un nivel redus de detaliere care

sa permită o oarecare flexibilitate in definirea ulterioara a soluţiilor de implementare.

S-a adoptat si o metodă de interpretare de tip cantitativ şi calitativ pe bază

de indici de poluare (Ip) pe factori de mediu.

În acest scop starea fiecărui factor de mediu se exprimă sintetic prin indicatori

de calitate.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

XI. DESCRIEREA MĂSURILOR PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG

Pentru a evidenţia efectele benefice ale măsurilor prevăzute în P.U.G este

necesară realizarea unui sistem de monitorizare care să funcţioneze înainte de

punerea în funcţiune a investiţiilor prevăzute pentru a cunoaşte nivelul de poluare a

factorilor de mediu.

După punerea în funcţiune a acestor investiţii sistemul de monitorizare este

menit să supravegheze starea factorilor de mediu şi în cazul unor depăşiri ale

concentraţiilor maxime admisibile să se intervină cu măsuri pentru eliminare a

acestora.

Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului

Se vor monitoriza următoarele aspecte:

• Eliminarea poluării în zona amplasamentului şi zonele adiacente pe timpul

lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor

de construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada construcţiei, în

vederea evitării de poluări.

• De asemenea se va urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la

suprafaţa solului ce va fi decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea

de spaţii verzi.

• Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere.

• Se va monitoriza modul de colectare şi gestiune a deşeurilor menajere,în

vederea respectării normelor existente.

• Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, atât la nivelul

populaţiei, cât şi în zonele publice. Se va pune accent pe colectarea selectivă a diferitelor

tipuri de deşeuri menajere provenite de la locatari dar şi de la unităţile economice.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

RECOMANDĂRI GENERALE DE MONITORIZARE ALE EVALUATORULUI DE MEDIU

Un sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG

asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra

mediului al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce

priveşte mediul, cât şi calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

• Integrarea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare

a impactului realizat prin implementarea PUG actualizat al comunei Poseşti;

• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a

proiectelor, pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

• Asigurarea unui număr suficient de personal cu abilităţi profesionale din

domeniul mediului pentru monitorizarea PUG;

• Implicarea APM Prahova în discuţiile privind sistemul general de

monitorizare, în special modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem

înainte de lansarea programului;

• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de

mediu şi posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi

demarate în viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

• Evaluarea proiectelor depuse, pe baza criteriilor de mediu adaptate situaţiilor

şi operaţiunilor;

• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din

proiecte) adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce

efecte negative asupra mediului;

• Publicarea rezultatelor de monitorizare;

• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Prahova ) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

• Consiliere pe tema mediului pentru angajaţii din structura de implementare a

PUG, mai ales pentru membrii comisiilor de evaluare şi selecţie pentru operaţiunile

selectate;

• Servicii de consultanţă oferite celor ce depun proiecte în domeniul mediului;

• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

XII. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI

Planul Urbanistic General a fost realizat în vederea creării condiţiilor de

îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare a comunei Poseşti.

S-a urmărit implementarea proiectelor cu privire la:

• Extinderea teritoriului intravilan pentru a răspunde cerinţelor de dezvoltare

ale comunei;

• Introducerea sistemului de alimentare cu apa potabilă.

• Realizarea sistemului de canalizare pentru ape menajere uzate;

• Introducerea sistemului de canalizare pentru ape menajere uzate;

• Asigurarea suprafeţei de spaţii verzi publice, conform legislaţiei în vigoare;

• Creşterea potenţialului economic de servicii si agrement în vederea atrageri

de turişti şi investitori.

Pentru dezvoltarea comunei Poseşti prin Planul Urbanistic General se

propun următoarele obiective:

• Valorificarea produselor agricole locale;

• Diversificarea activităţilor economice;

• Ameliorarea serviciilor culturale şi sociale ale populaţiei;

• Dezvoltarea mobilizării prin înfiinţarea unei reţele de transport adaptată;

• Întărirea identităţii teritoriale prin comunicare şi asocierea populaţiei;

• Asigurarea condiţiilor unei dezvoltări durabile, conservarea posibilităţilor de

evoluţie a comunei pentru generaţiile viitoare.

• Asigurarea necesarului de suprafeţe pentru locuinţe noi, cu prioritate în

zonele din vecinătatea unor elemente naturale cu potenţial de agrement

(păduri şi izvoare sulfuroase şi sărate).

• Protejarea habitatelor naturale valoroase şi a cadrului natural (suprafeţe

împădurite).

• Prevenirea riscurilor alunecărilor de teren .


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

PROPUNERI SPECIFICE

Crearea, modernizarea infrastructurii fizice de baza

• Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea si îmbunătăţirea reţelei de drumuri de

interes local (drumuri comunale, străzi si alei din interiorul comunei);

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă;

• Realizarea unui sistem centralizat de canalizare (reţele de canalizare, staţii

de pompare, staţie de epurare);

• Prima înfiinţare a reţelei publice de alimentare cu gaze naturale;

• Extinderea a reţelei publice de joasa tensiune si a reţelei de iluminat către

alţi consumatori ce pot apărea in zonele introduse in intravilan;

• Recuperarea terenurilor degradate;

• Protejarea sanitara a zonei de locuit.

Organizarea sistemelor de spaţii verzi şi agrement

Prin PUG s-au prevăzut spaţii verzi cu funcţiunea de odihna si sport.

In măsura modernizării reţelei de străzi se vor realiza şi spaţiile verzi aferente prevăzute

în prospecte diferenţiate în funcţie de categoria drumurilor, conform normelor în vigoare.

Se propune prin PUG punerea în valoare a obiectivelor peisagistice cu valoare.

Creşterea si dezvoltarea serviciilor publice de baza

• Amenajări de parcuri, pieţe, spatii pentru organizarea de târguri etc.;

• Achiziţionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de dezapezire,

întreţinere spatii verzi, etc.) daca face parte din investiţia iniţiala pentru înfiinţarea serviciului);

Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural

• Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural;

• Studii privind patrimoniul cultural din spaţiul rural cu posibilitatea de

valorificare a acestora si punerea acestora la dispoziţia comunităţii;

• Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protecţia patrimoniului cultural;

• Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Odată cu aprobarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de

Urbanism acestea obţin valoare juridică oferind baza legală de lucru necesară

administraţiei locale în realizarea obiectivelor propuse.


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

ANEXE


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

ANEXA 1


Comanda nr.

2 / 15.09.2011



AC

EST

DO

CU

ME

NT

EST

E P

RO

PRIE

TA

TE

A S

C V

LA

MIR

CO

NSU

LT

ING

SR

L S

I N

U P

OA

TE

FI

RE

PRO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NSM

IS D

EC

AT

CU

APR

OB

AR

EA

SC

RIS

A A

PR

OPR

IET

AR

UL

UI.

ANEXA 2

raport de mediu - anpm.ro

Documents