raport de mediu

RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE

HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

Pagina 1

RAPORT DE

MEDIU

MASTER PLAN PENTRU

MANAGEMENTUL RISCULUI LA

INUNDAŢII ÎN SPAŢIUL

HIDROGRAFIC

PRUT-BÂRLAD

Beneficiar: A.N. APELE ROMÂNE- ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

2010





Pagina 2





Pagina 3





Pagina 4





Pagina 5





Pagina 6

CUPRINS

ABREVIERI ŞI ACRONIME ................................................................................................ 8 Informaţii generale .................................................................................................................. 9 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum şi a relaţiei cu

alte planuri şi programe relevante ......................................................................................... 11

1.1. Expunerea conţinutului Master Planului ........................................................................ 11 1.2 Obiective principale ale Master Planului ........................................................................ 15 1.3. Relatia Master Planului cu alte planuri si programe ...................................................... 29

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării planului propus .......................................................................................... 35 2.1.Elemente ale cadrului natural.......................................................................................... 35

2.2.Calitatea mediului ........................................................................................................... 49 2.2.1.Calitatea aerului .......................................................................................................... 49 2.2.2.Calitatea solului ........................................................................................................... 53

2.2.3.Calitatea apei de suprafata .......................................................................................... 58 2.2.4.Calitatea apei subterane .............................................................................................. 69

2.2.5.Biodiversitate ............................................................................................................... 72 2.2.6. Populaţie şi sănătate umană ....................................................................................... 74 2.2.7. Valori materiale .......................................................................................................... 76

2.2.8. Peisajul natural ........................................................................................................... 77

2.2.9. Patrimoniul cultural.................................................................................................... 78 2.3.Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Master Planului................... 80 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ la

implementarea ....................................................................................................................... 86 Master Planului ..................................................................................................................... 86

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Master Plan ............................................ 90 5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

relevante pentru Master Plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice

alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului. ....................................................... 96 6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:

biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,

valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi

asupra relaţiilor dintre aceşti factori. .................................................................................... 99 7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context

transfrontier ......................................................................................................................... 219 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect

advers asupra mediului al implementării Master Planului .................................................. 221

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a

modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea

informaţiilor cerute. ............................................................................................................ 235





Pagina 7

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării Master Planului ............................................................................................ 244 11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei. ................................................................. 253





Pagina 8

ABREVIERI ŞI ACRONIME

ABA Prut-Bârlad- Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad

ANAR Administraţia Naţională Apele Române

ANIF Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare

ANM Administraţia Naţională de Meteorologie

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului

DGRSCDF- Direcţia Generală de Regim Silvic şi Cinegetic şi

Dezvoltare Forestieră

GIS Sistem de Informaţii Geografice

HG nr. 1076/2004 Hotărârea de Guvern nr.1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe

INHGA Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor

IGSU Institutul General pentru Situaţii de Urgenţă

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor

MS Ministerul Sănătăţii

MTI Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

MEC Ministerul Educaţiei şi Cercetării

MDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Natura 2000 Reţea Europeană de arii protejate

PATN Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional

POS Program Operaţional Sectorial

SCI Sit de Importanţă Comunitară

SPA Sit de Protecţie Avifaunistică





Pagina 9

Informaţii generale

Titularul proiectului : A.N. APELE ROMÂNE – ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD , cu sediul în municipiul Iaşi, str Th Văscăuţeanu, nr.10, tel:0232/218192, fax: 0232/213884, reprezentată prin Dir dr ing Dorina Nicolina Isopescu.

Proiectantul lucrării este SC ECO SOL 21 SRL Iaşi, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului – Certificat E-EIM 01-104/22.10.2008.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr.2 a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Scopul Raportului de mediu: Raportul de mediu pentru Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii la nivel de bazine hidrografice Prut şi Bârlad are în vedere identificarea descrierii şi evaluării efectelor posibile semnificative asupra factorilor de mediu ca urmare a aplicării măsurilor generale pentru reducerea riscului la inundaţii în conformitate cu reglementările europene cu transpunere în legislaţia românească.

Conform cerinţei Directivei europene cu privire la evaluarea managementului riscului la inundaţii 2007/60/EC, România ca stat membru, are elaborată Strategia de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi Planul de acţiune pentru implementarea acesteia.

În ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii, la baza elaborării Master planului a stat Strategia naţională de management a riscului la inundatii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung elaborată în anul 2009.

Principalul cadru de management al apei în toate râurile şi bazinele din România este "Strategia Naţională şi Politici Naţionale de Gospodărire a Apelor". Obiectivul acestei strategii este de a stabili managementul durabil a resurselor de apă, a riscului la inundaţii şi de calitate a apei. Planul de Amenajare a Bazinelor Hidrografice Prut şi Bârlad se concentrează pe managementul resurselor de apă şi a riscului la inundaţii.

A.N. Apele Române - Direcţia bazinală de apă Prut-Bârlad, are în administraţie apele din domeniul public al statului şi infrastructura de gospodărire a apelor, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în bazinele hidrografice Prut si Bârlad, precum şi subbazinele

tel:0232/218192





Pagina 10

hidrografice ale afluenţilor din stânga râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi.

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii a fost elaborat ca urmare a efectelor produse de inundatiile din perioada 2005-2007, în bazinele Prut şi Bârlad, pe cursurile a căror nivele de avertizare au fost depăşite în mod frecvent, cu efecte negative asupra unor zone din bazinele respective.

Intensitatea distructivă a inundaţiilor de mai sus a subliniat necesitatea unei abordări integrate şi durabile pentru gestionarea riscului la inundaţii, pentru a reduce severitatea unor viitoare daune produse prin inundaţii.

MMP şi Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, a realizat Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în concordanţă cu Strategia Naţională de management a riscului la inundaţii elaborată în anul 2005 coroborată cu Strategia Naţională de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung perioada 2010-2035.

Prin realizarea Raportului de mediu se va efectua evaluarea calităţii factorilor de mediu şi influenţa lucrărilor propuse în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a mediului, contribuţia la integrarea aspectelor de mediu privind managementul integrat al inundaţiilor şi adoptarea propunerilor din Master Planul întocmit în acest scop ce promovează dezvoltarea durabilă.

Obiectivele ce urmează a fi realizate, sunt în concordanţă cu obiectivele generale ale politicii comunitare de mediu, ce constă în faptul că cerinţele de protecţia mediului trebuie integrate în definirea şi implementarea politicilor şi activităţilor comunitare în mod deosebit al celor care promovează dezvoltarea durabilă.

Raportul de mediu întocmit reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu a Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, constituind şi baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării acestuia.





Pagina 11

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi

programe relevante

1.1. Expunerea conţinutului Master Planului Master Planul tratează regimul riscului la inundaţii în bazinele Prut

şi Bârlad şi a fost realizat prin culegere de date, modelare hidrologică şi hidraulică, studii tehnice de specialitate, consultări cu instituţiile relevante şi informaţii vizuale pe teren, constând în:

-identificarea zonelor de risc la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad

-identificarea principalelor cauze ale inundaţiilor în zona studiată -cuantificarea riscului la inundaţii privind populaţia, bunurile,

infrastructura -stabilirea unui cadru strategic de apărare în caz de inundaţii şi

demonstrarea eficienţei măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii -stabilirea priorităţilor privind investiţiile necesare reducerii riscului la

inundaţii aliniate la legislaţia europeană şi în concordanţă cu legislaţia română, ceea ce au condus la următoarele priorităţi:

definirea unui management adecvat care pune în aplicare cadrul strategic de risc la inundaţii

identificarea obiectivelor de protecţie împotriva inundaţiilor şi aprecierea eficienţei acestora corespunzător cu starea tehnică

verificarea tehnică în vederea efectuării lucrărilor de remediere necesare pentru a menţine sau îmbunătăţi starea şi performanţa obiectivelor necesare protecţiei împotriva inundaţiilor

-reducerea riscului de vătămare corporală, pierderea de vieţi omeneşti şi pagube materiale şi a reducerii impactului asupra mediului generat de inundaţii

-în scopul luării deciziilor corespunzătoare privind reducerea riscului la inundaţii vor trebui analizate informaţiile şi hărţile disponibile în vederea stabilirii eficienţei în acest scop

-alegerea măsurilor corespunzătoare în vederea reducerii riscurilor la inundaţii pentru comunităţi

-colaborarea dintre administraţia locală, agenţii economici, populaţia din zonă în vederea participării active la reducerea riscului la inundaţii:

intervenţia rapidă în caz de situaţie de urgenţă pentru a diminua pagubele provocate de pericolele de inundaţii





Pagina 12

punerea în aplicare a măsurilor de reducere şi acordarea sprijinului privind aplicarea planului de intervenţii în caz de inundaţii

Master Planul stabileşte oportunitatea pentru a integra managementul riscului la inundatii in procesul de planificare si a evita dezvoltarea neconforma in zonele cu risc la inundatii.

Aceasta ar trebui sa fie atinsă prin evaluarea riscului la inundaţii în procesul de planificare şi luarea în considerare la toate etapele de planificare şi dezvoltare:

-planificarea naţională şi regională -planurile de dezvoltare -planurile locale -aprobarea/controlul dezvoltării

În general, este necesară o abordare echilibrată care ţine cont de riscul la inundaţii şi în acelaşi timp permite considerarea unei dezvoltări conforme si necesare. Aceasta ar putea fi realizată prin utilizarea unei abordări secvenţiale bazată pe zone inundabile definite prin probabilitatea inundării zonei şi considerarea vulnerabilităţii diferitelor tipuri de dezvoltare.

Master Planul a identificat zonele de risc la inundaţii pe cursurile de apă principale în bazinele Prut-Bârlad. Orice dezvoltare propusă în zonele cu risc la inundaţii ar trebui analizată din următoarele puncte de vedere:

-în primul rând bazat pe planificarea completă şi dezvoltare durabilă,

-în al 2-lea rand, asigurarea în ceea ce priveşte riscul la inundaţii pentru dezvoltare ce va fi atenuat cu riscurile reziduale păstrate la un nivel acceptabil.

Conform Master Planului întocmit pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, pe baza hărţilor de inundabilitate privind riscul, este indicată extinderea probabilă a inundaţiilor, pentru diferite probabilităţi de apariţie. Consecinţele potenţiale, sau critice, ale inundaţiilor au fost identificate prin modele multi-criteriale economice şi modele de evaluare a daunelor economice.

Principalele cauze şi mecanisme ale inundaţiilor din bazinele hidrografice Prut-Bârlad ce au fost identificate sunt prezentate mai jos:

scurgerea rapidă de pe suprafaţa versanţilor, glaciali cu niveluri scăzute de infiltrare. Acest fenomen este grav în timpul precipitaţiilor de înaltă intensitate din timpul perioadei calde a anului. Efectele cauzează inundaţii rapide asupra comunităţilor localizate în albiile majore ale cursurilor de apă.

apa din inundaţii bălteşte natural în câmpiile inundabile joase, meandrate ale bazinelor Bahlui, Jijia şi Prut. Confluenţele acestor sisteme sunt suprafeţe ale fostelor depresiuni glaciare, care sunt expuse la inundaţii prelungite.





Pagina 13

în bazinul Bârlad, râurile abrupte, directe, din zonele înalte descarcă rapid apa, conducând la inundaţii complexe, produse in timp foarte scurt, la confluenţa râurilor Bârlad, Siret şi Tecucel.

sistemele urbane de drenaj nu au capacitatea necesară pentru a colecta şi evacua debitele produse la viituri .

Factorii ce pot exacerba inundaţiile din arealul analizat sunt următorii:

existenta unei suprafeţe erodate de 900 de milioane de mp - evidenţiată prin cartografiere- lipsită de vegetaţie, contururile de eroziune crescând în timp.

scurgerea rapidă a apei din precipitaţii conduc la inundaţii datorită infiltraţiei lente în sol a apei meteorice.

managementul terenurilor arabile şi modelele de păşunat cresc rata scurgerii apei de suprafaţă şi a eroziunii, cu reducerea infiltrării în sol

infiltraţiile lente în sol pe versanţi cresc procentul de apă din precipitaţii ce se descarcă în râuri.

ratele de eroziune ridicate contribuie la colmatarea râurilor şi lacurilor, ceea ce reduce capacitatea de transport si atenuare

digurile râurilor cresc energia mecanică a apei, fenomen ce conduce la eroziunea culeelor podurilor şi colapsuri de poduri prin spălarea albiilor râurilor în timpul creşterii nivelului apei.

Abordarea actuală a managementului riscului la inundaţii se concentrează pe protecţia împotriva inundaţiilor, de răspuns la situaţii de urgenţă, precum şi evitarea şi reducerea riscului la inundaţii.

În prezent nu există nici un mecanism pentru a echilibra nivelurile de apă în amonte şi în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii, în vederea reducerii la minimum a acestui fenomen, conducând la o creştere a vârfurilor de inundaţii, cu mărirea riscului în centrele cheie.

Prin managementul râurilor, acestea au fost regularizate intensiv, ceea ce a condus la crearea de noi zone de eroziune şi depunere.

În situaţii de urgenţă, avertizarea şi răspunsul la inundaţii în zonele de şes sunt în general, bine coordonate contribuind la atenuarea efectelor inundaţiilor.

Localităţile din bazinele înalte în care au loc inundaţii rapide, intense, lipsite de avertizarea eficientă, sunt cele ce suportă consecinţele riscului la inundaţii.

Practicile existente de management al riscului la inundaţii oferă, în principal, protecţie pentru populaţia din localităţi situate în câmpiile inundabile inferioare.

Rapoartele de risc la inundaţii indică faptul că populaţia ce locuieşte în apropierea afluenţilor cu debit mic, este supusă unui risc semnificativ la inundaţiile rapide. Lipsa de avertizare efectiva a inundaţiilor în comunităţi împiedică luarea de măsuri de prevenire a inundaţiilor si de limitare a daunelor.





Pagina 14

În ceea ce privesc localităţile amplasate in zona de şes, in care are loc o dezvoltare economică - industrie şi infrastructură, ca urmare a inundaţiilor, acestea suferă daune economice majore.

În acest sens managementul riscului la inundaţii va trebui să asigure abordări diferite pentru zonele înalte, şi respectiv cele de şes.

Din analiza posibilelor riscuri la inundaţii în cazul râurilor din bazinele hidrografice Prut-Bârlad în figura de mai jos sunt prezentate principalele zone de risc social la inundaţii:

Fig.1.1.Principalele zone de risc social la inundaţii-Riscul la inundaţii ierarhizat

Zonele de risc la inundaţii au fost identificate prin stabilirea numărului de celule de râu inundabile pe fiecare curs de râu, numerotate de la 1 la 25, conform graficului prezentat.

Din graficul de mai sus rezultă că zonele inundabile joase situate pe râurile Bahlui, Bârlad şi Jijia inferioară constituie cea mai mare parte a zonelor cu risc la inundaţii, din cadrul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad.

Aceasta rezultă din concentraţia de dezvoltări urbane pe zone inundabile mici, plate, bine consolidate glacial, deşi amenajările actuale de diguri şi canale sunt proiectate pentru a reduce riscul pentru aceste localităţi.

Modelarea şi evaluarea condiţiilor demonstrează că lucrările hidrotehnice sunt foarte vulnerabile, în cazul în care nu sunt întreţinute pentru a fi conforme cu standardele în vigoare.





Pagina 15

1.2 Obiective principale ale Master Planului Master Planul pentru managementul integrat al inundaţiilor

este întocmit pentru spaţiul hidrografic al bazinelor hidrografice Prut

şi Bârlad situat în Nord-estul României.

Râul Prut colectează apele dintr-o parte a Ucrainei, Moldovei şi României fiind graniţa geo-politică dintre România şi Ucraina şi, de asemenea, între România şi Republica Moldova.

Planurile bazinale au fost întocmite de către Apele Române –Administraţia Bazinală de apă Prut-Bârlad în cadrul Directivei, cadru a UE privind apa, acestea fiind actualizate până în anul 2015.

În arealul bazinal există 3 zone geografice distincte ce prezintă caracteristici geologice şi hidrologice diferite, ceea ce impune ca şi managementul riscului la inundaţii in fiecare zonă să fie adecvat, corespunzător acestora:

zona 1 – afluenţii superiori ai Prutului inclusiv cei ai sistemelor Bahlui şi Jijia este caracterizată prin dealuri cu văi adânci, soluri glaciare grele şi râuri plate şi meandrate. Precipitaţiile se scurg rapid de pe pantele abrupte dar circulă apoi lent în râurile din câmpie. Inundaţiile se formează în mod natural la confluenţa cu sistemul râului Prut.

zona 2 – bazinul hidrografic Bârlad este de asemenea caracterizat prin dealuri cu văi adânci, soluri glaciare grele, dar are râuri abrupte, rapide şi drepte. Precipitaţiile se scurg rapid de pe pantele abrupte şi circulă apoi rapid în râuri. Inundaţiile se formează în mod natural la confluenţa cu sistemul râului Siret.

zona 3 – râul Prut este un râu cu meandre ample care se bifurcă semnificativ în zonele mai joase, regimul inundaţiilor este dominat de acumularea Stânca.

Obiectivele Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în spaţiul hidrografic a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad sunt:

identificarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii; principalele cauze şi consecinţele inundaţiilor

să ofere un cadru strategic, sau de viziune, pentru reducerea riscului la inundaţii

să ofere o listă prioritară a investiţiilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii, în conformitate cu legislaţia europeană adaptată la legislaţia română

să ofere consultanţă asupra modificării adecvate a managementului care ar putea pune în aplicare cadrul strategic al riscului la inundaţii,

identificarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor cu evaluarea performanţelor şi a condiţiei de realizare





Pagina 16

să consilieze cu privire la lucrările de remediere necesare pentru a menţine sau îmbunătăţi starea de performanţă şi de protecţie a lucrărilor împotriva inundaţiilor

să ofere suport tehnic la managementul riscului la inundaţii fluviale în cadrul "Planului de Îmbunătăţire a Bazinelor Hidrografice" (PABH)

Prin HG 1854/2005 este aprobată Strategia naţională de management a riscului la inundaţii, ce a stat la baza elaborării Master Planului privind managementul integrat al inundaţiilor în spaţiul hidrografic a bazinelor Prut şi Bârlad.

Conform Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele Prut-Bârlad au fost definite următoarele:

Obiective- obiective strategice nemăsurabile care să ofere îndrumare şi să se descrie „viziunea " a ceea ce se doreşte a fi realizat.

Ţinte- obiective măsurabile şi definite ce descrie paşii ce trebuie urmaţi în vederea realizării obiectivelor stabilite pe termen imediat, scurt (2010-2013), mediu(2014-2019) şi lung (după 2019).

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii abordează 5 obiective generale privind protecţia populaţiei, bunurilor sociale şi de mediu. Acestea sunt însoţite de 15 obiective specifice, organizate în funcţie de abordarea bazată pe dezvoltarea durabilă: social-3 obiective, economic- 4 obiective, mediu-8 obiective.

Obiective generale-OG: -OG1.Creşterea calităţii vieţii umane prin reducerea daunelor la

inundaţii, prin pregătiri dacă apar astfel de evenimente; -OG2.Reducerea impactului prin aplicarea măsurilor de management

al riscului la inundaţii (în timp şi spaţiu) asupra sistemelor ecologice; -OG3.Utilizarea corespunzătoare a resurselor privind construirea,

întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor, ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;

-OG4.Menţinerea unor activităţi - agricultură, industrie, activităţi economice, zone locuite situate in zonele inundabile.

-OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi

Obiective specifice OS: Obiective economice: -OS1.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea

riscurilor la inundaţii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;

-OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru infrastructura existentă;





Pagina 17

-OS3.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru terenurile arabile cultivate.

Obiective sociale: -OS4.Prevenirea şi reducerea riscurilor la inundaţii pentru populaţie

şi comunităţile umane; -OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundaţii pentru bunuri

publice / comunitare (spitale, clinici, şcoli, etc) precum şi pentru zonele de recreere;

-OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluării asociate acestora;

-OS7.Asigurarea accesibilităţii la infrastructura existentă - poduri, aducţiuni, podeţe, aeroporturi, în timpul inundaţiilor extreme.

Obiective de mediu: -OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa; -OS9.Impiedicarea schimbării şi influenţei antropice în geomorfologia

bazinelor hidrografice; -OS10.Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca

urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;

-OS11.Protecţia si îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi, dacă este posibil, încurajarea modificărilor în practică agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile ca urmare a agriculturii intensive;

-OS12.Protecţia şi conservarea siturilor arheologice, monumentelor, zonelor protejate şi a ecosistemelor;

-OS13.Protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a aspectului estetic -OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbărilor climatice

asupra apariţiei inundaţiilor; -OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin

împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.

Obiectivele şi ţintele privind managementul riscului la inundaţii, în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, prevăzute a fi realizate conform Master Planului sunt aliniate obiectivelor europene referitor la Directiva UE privind inundaţiile.

Din punct de vedere al modului de realizare a acestora, obiectivele stabilite ce urmează a fi realizate pe termen lung, mediu, scurt şi imediat, sunt prezentate în tabelul următor:





Pagina 18

Tabel.1.1.Obiective şi ţinte pe termen lung, mediu, scurt şi imediat Perioada Obiective Ţinte

Termen lung

Promovarea creşterii economice pe termen lung a societăţii şi economiei concomitent cu protecţia mediului. Asigurarea că toate eforturile au scopul de a produce durabilitate economică, socială şi de mediu. Reducerea actuală a riscurilor la inundaţii, prin folosirea legislaţiei de planificare, coduri de construcţie şi schimbări în utilizarea terenului. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii

Sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor care să acopere toate bazinele Prut şi Bârlad. Eliminarea infrastructurii non-critice de management al inundaţiilor, pentru a permite respectarea Directivei-cadru a UE privind apa pentru naturalizarea sistemelor de râuri. Utilizarea legislaţiei de planificare şi de coduri pentru construcţii pentru a se asigura că riscul la inundaţii nu creşte. Punerea completă în aplicare a gestionării utilizării terenului şi măsurilor de control a eroziunii. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor

Termen mediu

Să ofere un cadru în care riscurile deja existente şi daunele la inundaţii sunt reduse, dacă este posibil. Modificarea legislaţiei existente de planificare şi a codurilor de construcţii pentru promovarea rezistenţei şi capacităţii de adaptare la daune produse la inundaţii. Îmbunătăţirea sistemelor de management al inundaţiilor Educaţia comunităţii privind

Utilizarea hărţilor de risc la inundaţii, pentru a defini zonele planificate pentru dezvoltare în afara câmpiilor inundabile. Punerea în aplicare a unui test secvenţial pentru aprobarea planificării dezvoltării în câmpiile inundabile. Aplicarea unui sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor, pentru a oferi





Pagina 19

impactul la inundaţii Managementul eficient al terenurilor Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii

reducerea riscului la inundaţii în localităţile de pe afluenţii minori şi în partea superioară a bazinelor Bârlad, Jijia, Prut, Tecucel şi Miletin. Evaluarea condiţiei şi hărţilor de inundabilitate pentru acumulările cu rol de management al inundaţiilor şi evaluarea celor critice şi non-critice pe baza daunelor cauzate în cazul în care o acumulare suferă o avarie catastrofală. Dezvoltarea de strategii de schimbare a utilizării terenului şi punerea în aplicare în zonele critice. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor

Termen scurt

Definirea zonelor de creştere şi dezvoltare economică în afara zonelor existente cu risc la inundaţii. Acordarea de ajutor în cazul riscului la inundaţii acolo unde este posibil. Delimitarea zonelor de risc cu stabilirea strategiei de management al acestuia. Managementul inundaţiilor şi cooperare în gestiunea terenurilor (de exemplu, agricultură) pentru a stabili schimbări în politica agrară

Pregătirea hărţilor de risc la inundaţii pentru bazinele Prut şi Bârlad. Aplicarea unui sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor pentru a oferi o reducere a riscului la inundaţii pentru localităţile de pe afluenţii minori şi în partea superioară a bazinelor hidrografice Bahlui, Nicolina şi Bahluieţ. Asigurarea de protecţie asupra riscului la inundaţii pentru comunităţile vulnerabile.





Pagina 20

necesare reducerii daunelor la inundaţii. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii

Efectuarea de studii de culegere a datelor care vizează creşterea nivelului de acurateţe al modelelor de râu şi predicţia daunelor. Coordonarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini modificări adecvate în managementul terenurilor (cum ar fi aratul paralel cu sistemele de râuri) şi identificarea zonelor critice. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor

Imediat

Integrarea şi alinierea politicii, obiectivelor, ţintelor şi planurilor de management. Eligibilitate pentru finanţări UE. Evaluarea condiţiilor lucrărilor existente pentru protecţia împotriva inundaţiilor. Identificarea de studii şi investigaţii necesare pentru a permite definirea zonelor de risc Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii

Clasificarea lucrărilor de protecţie împotriva inundatiilor în critice si non-critice pe baza obiectivelor protejate de acestea. Finalizarea Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii şi aprobarea ei de către UE. Finalizarea Evaluării strategice de mediu (ESM) şi aprobarea acesteia de către UE. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor





Pagina 21

Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului privind riscul la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad au rezultat următoarele lucrări propuse ce urmează a fi efectuate în perioadele următoare repartizate astfel în cadrul judeţelor administrativ-teritoriale:

Tabel.1.2.Lucrări reabilitare terasamente

Cod dig Celula Râu Locaţia Lucrări propuse Prioritate JUDEŢUL IAŞI

9 Bahlui şi Nicolina

Bahlui Mun. Iaşi Reabilitare coronament 1

10 Nicolina Nicolina Mun. Iaşi Reabilitare coronament 1


Vămăşoaia Mun. Iaşi Reabilitare coronament,

taluz 2

3 Jijia Inferior Prut Golăieşti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig, consolidare mal râu

4

4 Jijia Inferior Jijia Golăieşti Reabilitare coronament,


4

5 Prut Inferior Prut Gorban Reabilitare coronament,


4

14 Jijia Inferior Prut Prisăcani Reabilitare coronament,


4

16 Bârlad Stavnic Scheia, Ipatele

Reabilitare indiguire râu Stavnic amonte lac Căzăneşti pentru

protecţia satului Cioca Boca*

4

17 Miletin Miletin Sipote,

Gropniţa Reabilitare dig mal stâng* 4

20 Prut Superior Prut Trifeşti Reabilitare coronament,

taluz 4

21 Jijia Inferior Prut Ţuţora Reabilitare coronament,

picior dig, consolidare mal râu

4

23 Jijia Inferior Prut Ungheni Reabilitare coronament,

consolidare mal râu 4

24 Jijia Inferior Jijia Ungheni Reabilitare coronament,

taluz 4

25 Jijia Inferior Prut Victoria Reabilitare coronament,


4

6 Jijia Inferior Prut Grozeşti Reabilitare coronament,


-





Pagina 22

7 Jijia Inferior Jijia Holboca

Reabilitare coronament, taluz, picior dig,

consolidare mal râu Reabilitare coronament

-


Bahlui Holboca

La încastrarea dig Bahlui în versatul drept se

propune realizarea unui sistem de drenaj şi canale

de desecare şi refacerea digului în zona

pod Holboca*

-

12 Jijia Superior Jijia Popricani Reabilitare coronament,


-

15 Jijia Superior Prut Probota Reabilitare coronament,

picior dig -


Bahlui Tomeşti

Reabilitare coronament, taluz

Reabilitare coronament, picior dig

-

22 Jijia Inferior Jijia Ţuţora Aducere la clasa de importanta a digului*

-

26 Jijia Inferior Jijia Victoria Reabilitare coronament,


-

JUDEŢUL VASLUI

1 Bârlad Bârlad Albeşti Aducere la clasa de

importanţă* 2

5 Bârlad Bârlad Banca Refacere aliniament Aducere la clasa de

importanţă* 2

34 Bârlad Bârlad Muntenii de

Jos



- Bârlad Bârlad -

Punerea în siguranţă a lucrărilor existente şi aducerea la clasa de

importanţă

-

- Bârlad Buda Deleşti

Aducerea la clasa de importanţă a lucrărilor de

apărare împotriva inundaţiilor

-

52 Bârlad Bârlad Ştefan cel

Mare

Consolidare taluz prin vegetatie, consolidare mal

râu 2

66 Bârlad Bârlad Zorleni Aducere la clasa de

importanţă* 2

15 Bârlad Bârlad Costeşti Aducere la clasa de 3





Pagina 23

importanţă*

22 Bârlad

Bârlad Găureni Hăusei Rânjoiu

Valea Mare

Dumeşti Reabilitare coronament,


3

41 Racova Racova Soleşti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig, consolidare mal rau

3

47 Bârlad Bârlad Ştefan cel

Mare



57 Bârlad Bârlad Vaslui Reabilitare coronament,


3

7 Bârlad Pietrişoaia Banca Consolidare mal râu 4

14 Prut Inferior Prut Berezeni Reabilitare coronament,


4

23 Prut Inferior Prut Duda

Epureni



46 Prut Inferior Prut Stănileşti Reabilitare coronament,


4

50 Bârlad Mărăşeni Ştefan cel

Mare



54 Tutova Barzota Tutova Reabilitare coronament 4

56 Vaslui Vaslui Văleni Reabilitare coronament,


4

60 Prut Inferior Prut Vetrişoaia Reabilitare coronament,


4

63 Bârlad Bârlad Zapodeni Reabilitare coronament,


4

25 Bârlad Bârlad Griviţa Reabilitare coronament,


4

24 Prut Inferior Prut Fălciu Reabilitare coronament,


5

43 Bârlad Bârlad Roşieşti Aducere la clasa de

importanţă* -

JUDEŢUL GALAŢI

1 Prut Inferior Prut Galaţi Reabilitare coronament,


3

6 Berheci Valea

Lupului Gohor



7 Bârlad Bârlad Ghidigeni Reabilitare coronament, 3





Pagina 24


12 Bârlad Bârlad Tecuci Reabilitare coronament,

taluz 3

25 Prut Inferior Prut Tuluceşti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig, consolidare mal rau

3

2 Bârlad Bârlad Umbrăreşti Reabilitare coronament,


4

3 Bârlad Bârlad Priponesti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig 4

5 Bârlad Bârlad Gohor Reabilitare coronament,


4

8 Bârlad Bãlãneasa Ghidigeni Reabilitare coronament,


4

9 Bârlad Bârlad Munteni Reabilitare coronament,

taluz, picior dig 4

14 Bârlad Bârlad Draganesti Reabilitare coronament,


4

16 Barlad Corozel Barcea Reabilitare coronament,

taluz 4

15 Barlad Bârlad Barcea Reabilitare coronament,


5

11 Barlad Blãneasa Munteni Reabilitare coronament,

taluz, picior dig -

19 Prut Inferior Prut Munteni,

Cadavinesti

Reabilitare dig de apărare Râu Prut Reabilitare dig

local -

- Bârlad Bârlad -

Punerea în siguranţă a lucrărilor existente şi aducerea la clasa de

importanţă

-

* Lucrări propuse de beneficiar

** Prioritatea este funcţie de standardul de protecţie necesar a fi oferit obiectivelor apărate

Tabel.1.3.Lucrări de reabilitare acumulări

Cod dig

Celulă Râu Denumire acumulare

Locaţia Lucrări propuse Prioritate


Ciric Ciric III Iaşi Reabilitare deversor I


Ezăreni Ezăreni Miroslava Reabilitarea

taluzurilor, protecţiei paramentului amonte

I


Cacaina Cârlig Iaşi Reabilitarea protecţiei paramentului amonte şi a descărcătorului

I


Corneţ Corneţ Miroslava Reabilitarea protecţiei paramentului amonte

I





Pagina 25

şi a descărcătorului


Voineşti Cucuteni Leţcani Reabilitarea


II

29 Bârlad Mijlociu

Idrici Roşieşti Roşieşti

Reabilitarea protecţiei paramentului amonte

Supraînălţare corp baraj *

IV

25 Bârlad

Superior Sacovăţ Tungujei

Ţibana, Ţibăneşti

Reabilitarea protecţiei paramentului amonte şi a descărcătorului

II

26 Bârlad

Superior Stavnic Căzăneşti Scheia


II

30 Bârlad

Superior Ras Craieşti Poienari


IV

5 Başeu Başeu Negreni Stiubieni, Havarna

Reabilitarea taluzurilor, protecţiei paramentului amonte şi a descărcătorului

III

23 Crasna Crasna Mânjeşti Muntenii

de jos

Reabilitarea taluzurilor, protecţiei paramentului amonte

II

28 Elan Elan Poşta Elan Vutcani Reabilitarea protecţiei paramentului amonte

IV

3 Jijia Jijia Ezer Hilişeu-Horia


II

24 Bârlad Inferior

Pereschiv Pereschiv Podu

Turcului

Reabilitarea protecţiei paramentului amonte şi a descărcătorului

II

19 Racova Racova Puşcaşi Bălteni,

Laza


II

32 Racova Garceneanca Pungeşti Gîceni Reabilitarea protecţiei paramentului amonte

III

31 Racova Racova Trohan Gîceni Reabilitarea protecţiei paramentului amonte şi a descărcătorului

IV

20 Simila Simila Râpa Albastră Băcani Reabilitarea


II

1 Sitna Sitna Cătămărăşti Cătămărăş

ti Reabilitarea protectiei paramentului amonte

II

2 Sitna Cal Alb Cal Alb Hudeşti


III

4 Sitna Podriga Mileanca Mileanca, Darabani


III

6 Sitna Sitna Drăcşani Suliţa,

Băluşeni


III

21 Tutova Tutova Cuibu Pogana Reabilitarea II





Pagina 26

Vulturilor taluzurilor, protecţiei paramentului amonte

27 Vaslui Delea Delea Zapodeni Reabilitarea protecţiei paramentului amonte

II

22 Vaslui Vaslui Soleşti Micleşti, Soleşti,

Codăeşti


III

45 Lozova Lupele Pechea Reabilitarea

descărcătorului III

46 Lozova Schela Schela Reabilitarea

descărcătorului III


Gurguiata Belceşti Lac propus pentru

reabilitare


Rediu Fundu Văii Rediu Lac propus pentru

rebilitare


Vămăşoaia Vămăşoaia Iaşi Polder propus pentru

reabilitare


Bahlui Socola Iaşi Punerea în siguranţă

a acumulării


Locii Barca Miroslava Lac propus pentru

reabilitare


Locii Ciurbesti Miroslava Lac propus pentru

reabilitare


Bahlui Grădina Botanică

Iaşi Punerea în siguranţă a amenajării Grădina

Botanică

- Bahlui şi Nicolina

Bahlui Pârcovaci Hârlau

Punerea în siguranţă a acumulării

Pârcovaci, pe râul Bahlui,

1 Bahlueţ Bahluieţ Podu Iloaiei Podu Iloaiei

Reabilitare acumulare şi stabilizare mal

drept

6 Bahlueţ Rediu Paharnicu Tg.

Frumos

Reabilitare acumulare marirea tranşei de

atenuare

- Bahlueţ Valea Oii Sârca Bălţaţi Punerea în siguranţă a acumulării Sârca pe

râul Valea Oii

2 Bârlad Inferior

Hobana Bălăşeşti Tutova Reabilitare acumulare

existentă

1 Bârlad Mijlociu

Buda Bălteni Bălteni Refacerea acumulării

18 Bârlad

Superior Sacovăţ Tibăneşti Ţibăneşti

Reabilitare iaztransei de atenuare

28 Bârlad

Superior Sacovăţ Tungujei Tibaneşti

Ridicarea nivelului cotei coronamentului

barajului

4 Başeu Sărata Mihalaseni Mihalaseni Reabilitare iaz

Mihalaseni

1 Berheci Berheci Antohesti Izvoru

Berheciului Reabilitare acumulare

existentă

6 Jijia Putred Corlateni Reabilitare acumulare





Pagina 27

Superior existentă

11 Jijia

Superior Mihaeasa Răuseni

Reabilitare acumulare existentă

12 Jijia

Superior Afluent necodif. Gropniţa


17 Jijia

Superior Jijia Borşa

Vlădeni, sirieseni

Creare sistem de desecare polder în

albia majora a râului Jijia între Vlădeni şi

sirieşeni

20 Jijia

Superior Frasin Tigănaşi


22 Jijia

Superior Puturosu Vlădeni


9 Miletin Pârâul lui

Vasile (Chisalau)

Plugari Reabilitare acumulare

existentă

14 Miletin Jijioara Bulbucani Focuri Reabilitare acumulare

Bulbucani

16 Miletin Miletin Sipote

Reabilitare sistem de desecare din polder;

reabilitare drum transversal şi staţie

pompare pentru desecare polder

- Miletin Miletin Hălceni Sipote Punerea în siguranţă a acumulării Hălceni

pe râul Miletin

5 Sitna Urechioiu Urechioi Mihai

Eminescu, Roma

Reabilitare acumulare existenta

1 Volovăţ Volovăţ Viişoara Lac propus pentru

reabilitare

3 Volovăţ Volovăţ Avrameni Baraj propus pentru

reabilitare

4 Volovăţ Volovăţ Viişoara Lac propus pentru

reabilitare

Conform datelor furnizate de către MADR pentru judeţele Botoşani,

Iaşi si Vaslui, a fost inventariată suprafaţa de 137.136,97ha- terenuri cu diferite forme de degradare:

-eroziune de adâncime -eroziune de suprafaţă -alunecări -exces de umiditate -salinizare -alcalizare -rupturi de mal Repartiţia pe judeţe este următoarea: judeţul Botoşani-

53.845,57ha, judeţul iaşi- 43.126,70ha, judeţul Vaslui- 40.164,70ha.





Pagina 28

Necesitatea realizării Master Planului a fost dictată şi de inundaţiile din anii 2005, 2006 si 2007 cu repercusiuni grave ca urmare a creşterii nivelelor pe râuri si depăşirea nivelului de avertizare în mod frecvent pe tot mai multe zone din bazinele Prut şi Bârlad.

Intensitatea distructivă a inundaţiilor a condus la necesitatea unei abordări integrate şi durabile pentru managementul riscului la inundaţii, pentru a reduce gravitatea daunelor viitoare la inundaţii.

În perioada aprilie-septembrie 2005 au fost atinse cele mai ridicate limite ale nivelului râurilor, ce a condus la inundarea unor suprafeţe întinse cu daune materiale şi umane severe.

Situaţia existentă a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad , ca urmare a constatărilor privind managementul riscului la inundaţii este următoarea :

suprafaţa de teren ce prezintă eroziuni severe ale solului în arealul analizat este de 90.000 ha

colmatări semnificative, cu largă întindere a râurilor şi acumulărilor

alunecări de noroi frecvente şi inundaţii încărcate cu noroi cu afectarea localităţilor

efectuarea de arături perpendicular pe curbele de nivel în detrimentul celor pe curbele de nivel ce conduce la eroziunea solului şi la scurgeri rapide ale apei din precipitaţii

regularizarea cursurilor de apă şi construcţia de diguri lungi şi înalte provoacă eroziune activă a albiei râurilor ceea ce duce la cedarea unor poduri

scurgeri de ape meteorice rapide de pe terenurile în pantă cu vegetaţie redusă în timpul sezoanelor cu precipitaţii abundente

starea deteriorată a digurilor conduce la situaţii de rupere a acestora cu producere de inundatii

Ca urmare a efectelor produse la inundaţii, din analiza efectuată privind managementul riscului la inundaţii, s-au constatat următoarele situaţii de risc cu impact asupra calităţii mediului :

schimbările climatice, dezvoltarea haotica şi eroziunea crescută vor duce la creşterea vulnerabilităţii economice şi sociale, privind riscul la inundaţii

colmatarea acumulărilor de apă, reducerea debitelor acviferului subteran cuplate cu efectele schimbărilor climatice, pot conduce la creşterea deficitului de apa

În scopul limitării impactului asupra factorilor de mediu la inundaţii în vederea reducerii efectelor negative, se impun următoarele masuri:

demararea unui program pe termen lung de stabilizare a solului însoţit de reîmpădurire

demararea unui program pe termen lung de realizare a arăturilor pe curbele de nivel în locul arăturii în lungul pantei

îmbunătăţirea sistemului de avertizare la inundaţii şi educarea populaţiei din localităţile situate in zone inundabile





Pagina 29

managementul silviculturii pentru a preveni despăduririle în paralel cu reîmpădurirea

verificarea şi efectuarea de reparaţii a de apărare la inundaţii

regularizarea cursurilor râurilor, avându-se în vedere profilul, biodiversitatea din arealele protejate

1.3. Relaţia Master Planului cu alte planuri si programe

Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii face parte din managementul inundaţiilor fiind o activitate intersectorială, multidisciplinară şi cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i acţiuni specifice.

Activităţile de management a inundaţiilor constituie o problemă de politică, de planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii, acestea având la bază legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia europeană. Planurile si programele care stau la baza elaborării, după cum urmează:

-Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, pe termen mediu şi lung adoptată cu respectarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii au stat la baza elaborării Master Planului.

-Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor elaborat la nivelul teritoriului naţional are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin hidrografic

-Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor se constituie sub formă de Planuri operative de intervenţie şi sunt elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

-Studiile de fezabilitate, Proiectele tehnice în vederea realizării de lucrări pentru Protecţia împotriva inundaţiilor, vor avea la bază avizele solicitate conform legislatiei in vigoare care este aliniata la legislatia europeana

România, prin aderarea la Comunitatea Europeana a început derularea procesului de implementare a cadrului legislativ existent la





Pagina 30

nivelul UE în domeniul apei şi al managementului riscului la inundaţii, impunându-se implementarea prevederilor legislative corespunzătoare:

-Directiva cadru privind apa – Directiva 2000/60/CE, stabileşte cadrul de politică comunitară în domeniul apei, urmărind atingerea obiectivului gestionării durabile a apei în toate statele membre. Aceasta stabileşte ca apele interioare şi cele de coastă din bazinele hidrografice distincte să atingă o stare corespunzătoare, până în anul 2015, în măsura posibilităţilor, prin stabilirea de obiective şi ţinte ecologice pentru apele de suprafaţă.

-Directiva privind inundaţiile- Directiva 2007/60/CE, stabileşte ca toate statele membre să realizeze o evaluare preliminară până în anul 2011, privind identificare cursurilor de apă cu risc la inundaţii, să întocmească până în anul 2013, hărti ale dimensiunilor inundaţiilor şi ale bunurilor expuse riscului, şi până în anul 2015 să ia măsuri adecvate şi coordonate pentru reducerea riscului la inundaţii prin planuri de management al riscului la inundaţii privind prevenirea, protecţia şi pregătirea.

Planurile şi programele relevante care au stat la baza Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii, de care a ţinut seama şi

Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii în bazinele hidrogafice Prut şi Bârlad sunt:

-Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României pe perioada 2013-2020-2030 ce instituie un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc

-Strategia şi Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor are ca scop realizarea unei politici de gospodarire durabilă a apelor, prin asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale acestora şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene

-Planul Naţional de Management al bazinelor hidrografice constă în abordarea bazinală a problemei inundaţiilor prin elaborarea şi implementarea planurilor de management a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei cadru privind apa

- Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice sunt

instrumentul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic alcătuite din doua părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic şi Planul de Management al bazinului hidrografic. Planul de amenajare al bazinului hidrografic tratează gestionarea cantitativă a resurselor de apă şi Planul de Management al bazinului hidrografic tratează gestionarea calitativă a acestora.





Pagina 31

-Planurile de management ale bazinelor hidrografice stabilesc acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu Directiva cadru apă

-Programul Operaţional Sectorial de Mediu- POS Mediu- este corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare elaborat pentru perioada 2007-2013 urmărindu-se principiile, practicile şi obiectivele stabilite la nivel European

-Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării urmăreşte crearea unui singur plan de management la nivelul districtului hidrografic al Dunării prin luarea măsurilor la nivel naţional şi al celor la nivel de bazin al Dunării, precum şi constituirea cadrului pentru planurile la nivel de subbazin sau la nivel naţional

-Strategia Energetică Naţională relevantă pentru Strategia Naţională a Managementului Riscului la Inundaţii prezintă propunerile legate de sectorul hidroenergetic

-Planuri de amenajare a teritoriului şi urbanism- PATN, PATJ, PUG, planuri ce fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung privind priorităţile dezvoltării pe teritoriul Românie, la nivel naţional, judeţean şi a Planurilor Urbanistice Generale în acord cu legislaţia în vigoare aliniată la cerinţele europene.

În scopul accesării fondurilor europene pentru realizarea proiectelor ce urmează a fi dezvoltate şi implementate se va avea în vedere următoarele:

-Programe Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România-Ucraina-Republica Moldova pe durata 2007-2013, programe care promovează cooperarea între statele participante, proiectele urmând a fi dezvoltate şi implementate în comun privind infrastructura de transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială.

-Programul Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile poate fi considerate un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor forestiere importante şi se referă la elaborarea şi implementarea programelor forestiere naţionale.

-Programul Naţional de Dezvoltare Rurală –PNDR- reprezintă instrumentul de accesare a fondurilor europene agricole pentru dezvoltarea mediului rural- FEADR

La baza întocmirii Master Planului, au stat o serie de prevederi din planurile şi programele întocmite în vederea stabilirii unor priorităţi privind managementul integrat al riscului la inundaţii pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:

-Strategia de dezvoltare regională Nord Est 2007-2013- Instrument de implementare în cadrul PDR Nord Est 2007-2013 ce cuprinde următoarele priorităţi privind riscul la inundaţii:





Pagina 32

-Infrastructura şi mediul

modernizarea gărilor şi reţelei feroviare

modernizarea infrastructurii aeroportuare

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu: - reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea

patrimoniului natural - stoparea poluării şi depoluarea lacurilor şi râurilor, inclusiv

repopularea acestora - managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul

deşeurilor industriale, managementul deşeurilor periculoase (inclusiv spitaliceşti)

- amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate

-Dezvoltare rurală:

dezvoltarea infrastructurii rurale - conservarea mediului înconjurător asociată cu activităţi de

protejare a terenurilor, pădurilor şi peisajului - lucrări de combatere a fenomenelor de eroziune a solului

(reabilitarea zonelor forestiere şi a cursurilor de apă afectate de calamităţi, amenajări torenţi, lucrări de stabilizare şi protecţie a terenurilor împotriva alunecărilor, lucrări de combatere a eroziunii solului);

- lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în bazinele hidrografice ale râurilor Siret şi Prut;

-Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – PRGD regiunea Nord Est – Orizont 2003-2013 -Planul de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord Est transpune la nivel regional obiectivele Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.

În planul pentru Regiunea de Nord-Est, sunt prevăzute 3 depozite conforme pentru deşeuri menajere, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, în judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui, cu termene de realizare 2010-2013.

Zonele de amenajare a noilor depozite conforme sunt situate în zone agricole, pe terenuri plane sau uşor înclinate, neinundabile, la distanţe de zonele locuite.

Amplasamentul acestor depozite nu vor afecta lucrările propuse a fi realizate în cadrul Master Planului avându-se în vedere următoarele:

-conservarea mediului înconjurător corelată cu acţiuni de protejare a terenurilor

-menţinerea stării de sănătate a populaţiei prin respectarea distanţelor faţă de zonele locuite

-mentinerea in stare corespunzătoare a lucrărilor de îndiguire a cursului de apă Jijia efectuate anterior în cazul depozitului Ţuţora Iaşi





Pagina 33

-Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013- reprezintă baza pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013. În Planul Naţional Strategic se menţionează dezvoltarea unui singur plan naţional unic, deoarece majoritatea instrumentelor măsurilor planificate sunt orizontale prin natura lor şi procesul poate fi greu transferat la nivel regional, datorită lipsei structurii administrative şi a complexităţii programului.

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere- agricultorii urmând a fi sprijiniţi pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole ce nu afectează mediul sau schimbarea categoriei de folosinţă a terenului din agricol în forestier constituie un aspect important

Priorităţile PNSDR au fost stabilite astfel: - atenuarea efectelor schimbărilor climatice -conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a

habitatelor, prin introducerea sau continuarea practicilor agricole prietenoase cu mediul.

-promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 al României-

PNDR este instrument de implementare al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Rurală.

Prevederi ale PNDR : -utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere -îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Nord Est- PRAM -gestionarea durabilă a pădurilor prin protecţia, conservarea şi

refacerea diversităţii biologice specific agroecosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

-dezvoltarea şi modernizarea agriculturii prin crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare şi producţie adecvate aplicării tehnicilor şi tehnologiilor eficiente în producţia agricolă, specifice condiţiilor ecologice, luând în considerare pluralismul categoriilor de proprietate în agricultură.

-diminuarea efectelor inundaţiilor prin realizarea de lucrări împotriva inundaţiilor

-reducerea pagubelor produse de viituri şi inundaţii prin realizarea de plantaţii forestiere în bazinele torenţiale şi în zonele degradate datorită fenomenelor hidro-meteorologice deosebite

-modernizarea sistemului naţional de supraveghere şi prognoza meteorologică şi hidrologică prin dezvoltarea metodelor şi mijloacelor de prognoză a fenomenelor meteorologice de risc, modernizarea sistemului informaţional în domeniul apelor şi modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei.





Pagina 34

-ameliorarea calităţii solului în vederea creşterii capacităţii productive prin promovarea practicilor agricole durabile

Plan Local de Acţiune pentru Mediu Iaşi –PLAM Iaşi- diminuarea efectelor inundaţiilor prin realizarea de lucrări împotriva inundaţiilor (printre altele s-au avut în vedere râurile Jijia, Bahlui, Vămăşoaia, Prut, Rediu-Aldei şi acumulările Tansa-Belceşti, Podu Iloaiei)

-reducerea pagubelor produse de viituri şi inundaţii prin realizarea de plantaţii forestiere în bazinele torenţiale şi în zonele degradate datorită fenomenelor hidrometeorologice deosebite

-modernizarea sistemului naţional de supraveghere şi prognoza meteorologice şi hidrologică prin dezvoltarea metodelor şi mijloacelor de prognoză a fenomenelor meteorologice de risc, modernizarea sistemului informaţional în domeniul apelor şi modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei.

Plan Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani- PLAM Botoşani- diminuarea impactului asupra mediului natural şi construit şi asupra sănătăţii şi integrităţii umane a catastrofelor/fenomenelor naturale extreme prin:

-reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc.

-stabilizarea alunecărilor de teren active şi realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă a terenului.

-reducerea suprafeţelor afectate de exces de umiditate. -reabilitarea şi consolidarea malurilor şi albiilor cursurilor de apă din

judeţul Botoşani -stabilizarea evoluţiei terenurilor supuse eroziunii şi refacerea

ecologică a acestora -reducerea riscurilor asupra sănătăţii şi mediului asociate poluărilor

accidentale Plan Local de Acţiune pentru Mediu Vaslui PLAM Vaslui -în ceea ce

priveşte pericolele generate de catastrofele/fenomenele naturale, au fost identificate probleme la lucrările hidrotehnice existente, pentru care s-au propus măsuri ca: înălţarea digurilor, construirea de noi diguri, punerea în siguranţă a acumulărilor, lucrări de stabilizare a malurilor/versanţilor, amenajarea cursului de râu, pentru reducerea/eliminarea efectelor catastrofelor naturale.Pentru protejarea şi conservarea mediului natural sunt necesare, printre altele, eficientizarea implementării bunelor practici agricole şi promovarea împăduririi terenurilor degradate.





Pagina 35

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării planului propus

2.1.Elemente ale cadrului natural

Delimitarea spaţiului hidrografic

Raportul de mediu pentru Master Plan privind managementul riscului la inundaţii este elaborat pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut (10.967 km2), bazinul hidrografic al râului Bârlad (7.220km2) având o suprafaţă totală de 18.187 km2 (fig. 2.1.).





Pagina 36

Fig.2.1. Bazinele hidrografice Prut si Barlad





Pagina 37

În bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, lungimea totală a reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate este de 7.105 km.

Situaţia pe bazine hidrografice cu caracteristicile lor, se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic al râului Prut

suprafaţa bazinului este de 10.967 kmp şi reprezintă 4,6 % din suprafaţa României;

înălţimea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă cu fl.Dunărea;

panta medie a bazinului este de 0,2 ‰;

lăţimea medie a bazinului este de 30 km, caracteristica principală fiind forma alungită;

bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează aceeaşi formă alungită şi o orientare paralelă cu munţii Carpaţi;

lungimea totală a cursurilor de apă codificate este de 4.540 km, din care principalele cursuri de apă sunt:

- râul Prut 742 km - râul Başeu 118 km - râul Jijia 275 km - râul Elan 73 km - râul Chineja 79 km

Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est. Suprafaţa totală a bazinului de 27.500 km2 se desfaşoara pe teritoriul a trei state Ucraina, România şi Republica Moldova. Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe o lungime de 31 km şi între România şi Republica Moldova pe o lungime de 711 km.

Bazin hidrografic al râului Bârlad

suprafaţa bazinului este de 7.220 kmp şi reprezintă 3 % din suprafaţa ţării;

altitudinea medie a bazinului este de 211 m;

panta medie a bazinului este de 5 ‰;

bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului hidrografic spre stânga, în partea superioară, iar în partea inferioară o cvasisimetrie;

lungimea totală a cursurilor de apă codificate este de 2.565 km, din care principalele cursuri de apă din cei 144 afluenti sunt:

- râul Bârlad 207 km - râul Şacovăţ 54 km - râul Stavnic 46 km - râul Racova 49 km - râul Vaslui 81 km - râul Crasna 61 km - râul Tutova 86 km





Pagina 38

- râul Berheci 92 km - râul Zeletin 83 km

Bazinul hidrografic al râului Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord- est şi est de bazinul râului Prut.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea.

Populaţia din această zona este de cca. 2,196 milioane locuitori, din care 1.215.487 în b.h. Prut. Densitatea populaţiei este de cca. 112 loc/km2 (tabelul 2.1).

În mediul urban trăiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Huşi, Galaţi, Bereşti, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Tecuci.

Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în bazinele hidrografice Prut – Bârlad

Nr. crt.

Judetul Suprafaţa

(km2)

% din suprafaţa

totala pe b.h.

Populaţia (locuitori)

% din populaţia totala pe b.h.

1 Botoşani 4782 23,60 414042 18,85

2 Iaşi 4564 22,52 692546 31,53

3 Vaslui 5318 26,24 455.550 20,74

4 Neamţ 172 0,85 13.566 0,62

5 Bacău 946 4,67 7481 0,34

6 Vrancea 157 0,77 920 0,04

7 Galaţi 4328 21,35 612.485 27,88

Total 20.267 100 2.196.590 100





Pagina 39

Fig. 2.2. Organizarea administrativ teritorială în b.h. Prut şi Bârlad

Hidrografie

Bazinul hidrografic al râului Prut ocupă în România o suprafaţă de recepţie de 10.967 km2 , cca. 4,6% din suprafaţa ţării.

Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluent, panta medie a bazinului fiind de 0,2‰.

Caracteristica bazinului hidrografic Prut este forma alungită cu o lăţime medie de cca. 30 km, bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrând acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralela cu munţii Carpaţi.





Pagina 40

Râul Bârlad, cel mai mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.220 km2, cu o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰.

Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga, iar cursul inferior este cvasisimetric, răul Bârlad adunând 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2.639 km.

Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare, în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii, şi 18% sunt cursuri semipermanente, curgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii.

Bazinul hidrografic al râului Bahlui are o formă alungită şi se dezvoltă pe direcţia nord-est, sud-vest, până la Podu Iloaiei şi de la confluenţa cu Bahluieţul, acesta ia direcţia nord vest- sud est.

Izvoarele râurilor Bahlui se află în masivul împădurit- dealul Mare Hârlău, situate la o altitudine de 500m. Râul Bahlui are o albie minoră bine conturată, adâncită în depozitele şesului, în secţiunea amonte Iaşi cu cca 4-5m, cursul fiind meandrat.

Versanţii acestuia sunt în general despăduriţi şi afectaţi de puternice fenomene de alunecare.

Relief

Relieful arealului bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad aparţine Podişului Moldovenesc şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. (Fig. 2.3) Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, are înălţimea

medie de cca. 150 m. Podişul Sucevei, situat pe latura vestică a bazinului râului Prut, se găseşte

la altitudinea maximă de 587 m -Dealul Mare-Tudora. În continuare, de la nord la sud, se individualizează următoarele

subunităţi morfologice care aparţin atât bazinului hidrografic Prut cât şi bazinului hidrografic Bârlad: Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o

înălţime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150-200 m) Dealurile pliocene -Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile

Covurluiului, cu altitudini de peste 400 m în nord şi cca. 250 în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100-150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu

lăţimi de cca. 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.





Pagina 41

Figura 2. 3 Principalele unităţi de relief





Pagina 42

Geologie

Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase aflându-se pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc, Podişului Sucevei şi văii Prutului.

Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios, rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc.

În ambele bazine, depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă, pliocenă şi cuaternară. (Fig. 2.4.)

Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice





Pagina 43

Clima

Prin aşezarea în partea de est a ţării, Podişul Moldovenesc are un climat temperat-continental cu unele particularităţi, în zonele joase predomina un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite.

Clima din bazinul hidrografic Prut- Bârlad este controlată de prezenţa câmpiei ruse şi a maselor de aer est-continentale ce determină ierni reci cu vânturi uscate şi puternice şi veri fie cu ploi abundente fie cu secetă. Factorii climatici principali pot fi rezumaţi astfel:

-precipitaţiile în zona Podisului Moldovei în cea mai mare parte se produc primăvara târziu şi peste 60% din totalul anual apare din aprilie până în octombrie, cu un maxim în iunie şi un minim în luna februarie, în regiunile de nord şi centru ale platoului şi în luna martie în zona de sud.

-temperaturile medii anuale sunt de 9°C în bazinul Prutului şi de 9.5°C în bazinul Bârladului

-precipitaţii medii sunt de 550 mm pe an în bazinul Prutului şi de 520 mm pe an în bazinul Bârladului. Cu toate acestea există o variaţie însemnată în bazinul Bârladului cu 600 mm pe an în nord descrescând până la 400 mm pe an în sud.

-umiditate relativă a aerului variază între 75% si 80%; -direcţia predominantă a vântului este nord şi nord-vest. Datele climatice indică faptul că regimul de inundaţii al regiunii este

controlat de apa rezultată din topirea zăpezii şi a acumulărilor de gheaţă din timpul primăverii şi, în unii ani, de ploile abundente pe timp de vară. Prin urmare majoritatea inundaţiilor au loc în perioada dintre primavara târzie şi toamna timpurie, dar în unii ani nu se manifestă inundaţii în timpul verii şi seceta persistă începând cu primăvara târzie. Anii ploioşi şi cei secetoşi tind să vină în succesiuni deoarece sunt controlaţi de către variabilitatea atmosferică la scara largă a Oscilaţiile Nord Atlantice.

Conform studiilor efectuate privind schimbările climatice au rezultat 3 ipoteze:

-ipoteza 1: precipitaţiile viitoare să devină mai intense în zona latitudinilor medii şi ca atare să apară modificări la regimul de inundaţii.

-ipoteza 2: ca precipitaţiile să devină mai intense şi ca urmare să creeze mai multe cazuri de inundaţii şi daune mai mari.

-ipoteza 3: diminuarea regimului precipitaţiilor şi apariţia unor perioade îndelungate de secetă





Pagina 44

Ape de suprafaţă

Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează cca. 3661 mil. mc/an, din care utilizabile sunt cca. 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezintă cca. 94% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râurile Prut, Bârlad şi afluenţii acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse.

În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. mc.

În lungul cursului, debitul mediu multianual al răului Prut creşte de la 78,1 mc/s, respectiv 2462 mil. mc/an în secţiunea Rădăuţi, la 86,7 mc/s , respectiv 2736 mil. mc/an în secţiunea Ungheni ajungând la 105 mc/s , respectiv 3314 mil. mc/an la confluenţa cu Dunărea. Aportul principalului afluent- râul Jijia este de 10 mc/s, respectiv 316 mil. mc/an.

Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9,48 mc/s, 300 mil. mc/an în secţiunea Bârlad la 11 mc/s, respectiv 347 mil. mc/an la confluenţa cu râul Siret. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s , respectiv 31,56 mil. mc/an atât pentru r. Vaslui la Moara Domnească cât şi pentru râul Tutova, acumularea Cuibul Vulturilor.

În spaţiul hidrografic Prut- Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1,7 – 2,8 l/s/km2, Bahlui în secţiunea Iaşi 2,2 l/s/km2, Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea acumularea Cuibul Vulturilor 1,5 l/s/km2.

În arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, structurile existente de apărare sunt eficiente, împiedicând inundarea locală a zonelor urbane, a terenurilor agricole, dar insuficiente în cazul inundaţiilor, cu riscuri tehnologice suplimentare generate de posibilitatea ruperii unor diguri.

Din analiza performanţei actuale a digurilor pentru diferite probabilităţi de depaşire au fost utilizate următoarele date:

‐ amplasamnetul obiectivelor situate in zona inundabila - conform

PMB;

‐ folosinţa principală a terenului - in baza datelor din PMB;

‐ probabilitatea obţinută în urma modelării

‐ probabilitatea normată - conform PMB.

Standardele de protecţie orientative pentru pentru folosinţa principală a terenului şi obiectivele aflate în zona inundabilă au fost identificate în baza STAS-urilor 4273-83 si 4068/2-87.

Categoriile principale de folosinţă a terenului şi standardele de protecţie aferente considerate în cadrul analizei Master planului sunt prezentate în tabelul următor:





Pagina 45

Table.2.2.Folosinţa terenului

Folosinţa terenului Indicator Standard de protecţie

Durata( ani) Probabilitate(%)

Urban Urban Major >10.000 locuitori evacuaţi

100 1%

Urban Minor 2000-10.000 locuitori evacuaţi

50 2%

Rural <2.000 locuitori evacuaţi

20 5%

Agricol Arabil 1 >50.000 ha 100 1%

Arabil 2 20.000-50.000ha 50 2%

Arabil 3 <20.000 20 5%

Păşune, pădure

--- --- ---

Industrial Industrie de interes naţional

--- 100 0,1%

Industrie de interes local

--- 50 2%

Revizuirea condiţiei lucrărilor arată că multe din digurile adiacente râurilor sunt vulnerabile la viituri, prezentând următoarele forme de cedare:

-depăşirea conduce la erodarea rapidă a coronamentul şi taluzul din spate al digului. Aceasta ar reduce în mod efectiv presiunea pasivă asupra digului ducând la colaps şi rupere

-natura granulară a materialelor din multe diguri permite apei să pătrundă prin dig şi reduce presiunile asupra solului, conducând la reducerea presiunii efective în cazul în care digul reţine apa

-forţa tăietoare laterală a momentului apei. Digurile ajută la menţinerea energiei mecanice a apei din inundaţii în locul difuziei acesteia. Ritmul şi viteza apei din inundaţii conduce la afectarea suprafeţei digurilor, determinând o reducere a presiunii pasive efective şi va conduce la rupere

-materialele folosite pentru a construi digurile sunt locale, ceea ce conduce la implicarea sedimentării pe câmpia inundabilă. Se remarcă faptul că forţa digurilor va fi redusă ca urmare a naturii friabile a acestui material.

Funcţie de modul de realizare a digurilor, a fost evaluată posibilitatea apariţiei unor ruperi de diguri în cazul unor inundaţii, pe baza metodelor de evaluare utilizate.

Curbele de fragilitate arată probabilitatea de apariţie a unei breşe într-un dig sau cedarea acestuia atunci când este pus sub diferite încărcări hidrostatice din apa provenită din inundaţii. Curbele de fragilitate arată probabilitatea de breţă şi în situaţia în care digul este depăşit, acestea bazându-se pe geometria digului, precum şi starea gradului de rezistenţă, ceea ce conduce la probabilitatea de rupere.





Pagina 46

Starea fizica a digurilor din zona studiată folosindu-se metodologia descrisă este următoarea:

Tabel.2.3. Starea fizica a digurilor

Analiza arată că în medie digurile din judeţul Vaslui au o stare mai bună în comparaţie cu digurile din judeţele învecinate. În medie, la Iaşi şi Galaţi, digurile existente prezintă un risc moderat de rupere (până la 30%), ca urmare a stării tehnice.

Tabel.2.4.Starea tehnică a digurilor

Judet Lungimea aproximativa a digurilor [km]

Grad mediu

IAŞI 229 3.77

VASLUI 483 3.20

GALAŢI 358 3.72

Cod dig

Stare tehnică

Probabilitatea obţinută în urma

modelării

Probabilitatea normată (PMB)

Standard de protecţie necesar

JUDEŢUL IAŞI

1 3 Râu nemodelat 2% 2%

2 3 Râu nemodelat 5% -

3 4 100% 1% 5%

4 4 1% 1% 5%

5 4 5% 1% 5%

6 5 100% 1% -

7 4 100% 1% -

8 3 1% 0.01% -

9 3 1% 0.01% 0.1%

10 3 0.1% 0.01% 0.1%


12 5 1% 1% -

13 2 2% 1% -

14 5 100% 1% 5%

15 4 0.1% 1% -


17 3 100% 1% 5%


19 3 1% 0.01% -

20 4 0.1% 1% 5%

21 4 100% 1% 5%

22 4 1% 1% -

23 4 100% 1% 5%

24 4 100% 1% 5%

25 5 100% 1% 5%

26 5 1% 1% -





Pagina 47

JUDEŢUL VASLUI

1 3 0.1% 1% 1%

2 3 2% 1% 1%



5 3 5% 1% 1%





10 3 5% 1% 5%


12 3 5% 1% 1%


14 4 0.1% 1% 5%

15 3 5% 1% 2%



18 2 0.1% 1% 1%

19 3 0.1% 1% 1%


21 3 0.1% 1% 2%

22 5 0.1% 1% 2%

23 4 0.1% 1% 5%

24 4 0.1% 1% 5%

25 4 5% 1% 5%




29 3 5% 1% 2%


31 3 0.1% 1% -

32 3 0.1% 1% 2%

33 3 0.1% 1% 2%

34 3 1% 1% 1%

35 3 0.1% 1% 5%

36 3 0.1% 1% 2%



39 3 5% 1% 2%

40 3 5% 1% 2%

41 4 1% 1% 2%


43 3 100% 1% -

44 3 0.1% 1% 2%


46 4 5% 1% 5%

47 4 5% 1% 2%







Pagina 48



52 3 5% 1% 1%

53 3 1% 1% 5%



56 4 0.1% 1% 5%

57 4 1% 1% 2%

58 3 1% 1% 1%

59 3 0.1% 1% 2%

60 4 0.1% 1% 5%

61 3 5% 1% 2%



64 4 5% 1% 5%

65 3 1% 1% 1%

66 3 1% 1% 1%



69 3 1% 1% 5% JUDEŢUL GALAŢI

1 5 Neinclus în model 10% 2%

2 5 5% 5% 5%

3 4 5% 5% 4 3 0.1% 5% 5%

5 4 5% 5% 5%


7 4 5% 5% 2%


9 4 5% 5% 5%

10 3 5% 5% 5%

11 4 Râu nemodelat 5% -

12 4 2% 5% 2%

13 3 2% 5% 2%

14 5 5% 5% 5%

15 5 5% 5% 5%


17 3 5% 20% 5%

18 3 5% 5% 5%

19 3 5% 5% 5%











Pagina 49

Resursele de apă subterană sunt constituite din apa acviferelor freatice şi de adâncime. Repartiţia curgerii apei subterane este variabilă pe marile unităţi tectonice din cadrul teritoriului României- pentru zona Podişului Moldovenesc aceasta variind între 0,5-2l/sec/kmp.

Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad sunt estimate la 460,4 mil. mc -14,58 mc/s, din care 214,6 mil. mc -6,8 mc/s provin din surse freatice şi 246,1 mil. mc -7,8 mc/s din surse de adâncime. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice, cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). Resursa utilizabilă este de cca. 251,4 mil. mc -7,97 mc/s, din care aportul surselor freatice este de 34,7 mil. mc -1,1 mc/s, iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216,7 mil. mc -6,87 mc/s.

Regimul natural al apelor subterane a suferit în timp o serie de modificări cantitative şi calitative datorate atât folosirii acestora ca sursă de alimentare cu apă potabilă şi industrială, prin efectuarea unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative şi a acţiunii factorilor poluanţi.

2.2.Calitatea mediului

2.2.1.Calitatea aerului

Calitatea aerului din arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, nu a fost determinată în mod special. Totuşi se poate face o apreciere satisfăcătoare prin extrapolarea investigaţiilor realizate de către Agenţiile teritoriale de mediu, din judeţele străbătute de cursurile de apă- Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, cu ajutorul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din dotarea acestora.

APM Botoşani -calitatea aerului este monitorizată prin măsurători continue ale staţiei automate de fond urban, poluanţii monitorizaţi fiind:SO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX, PM2,5 şi parametrii meteorologici (directie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene, iar amoniacul conform STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate.

Concentraţiile atmosferice de dioxid sulf s-au situat mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ord. 592/2002 - pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi





Pagina 50

PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

La indicatorul ozon, monitorizat automat, nici o valoare maximă zilnică nu a atins limita de 120 μg/m3, conform Ordinului M.A.P.M. 592/2002, concentraţiile crescute la ozon sunt strict legate de radiaţia solară.

Cantitatea totală de precipitaţii măsurată de Staţia automată în semestrul II 2009 a fost de 286,4 l/mp, maxima înregistrându-se în ziua de 12 iulie – 75,4 l/mp.

S-a recoltat şi analizat apa de precipitaţii din trei puncte de supraveghere: la sediul APM Botoşani, Staţia tratare Dorohoi şi Staţia meteo Darabani, totalizând 234 indicatori. Pentru evaluarea calităţii precipitaţiilor s-au luat în considerare următorii indicatori: pH, conductivitate, alcalinitate, SO4, NO2, NO3, şi conţinutul în ioni de Cl-, Ca2+ şi Mg2, calitatea apei nu a avut caracter acid.

APM Iaşi- analiza evoluţiei indicatorilor monitorizaţi nu a evidenţiat depăşiri ale valorilor limită conform Ord. 592/2002 cu excepţia pulberilor în suspensie PM10 măsurate gravimetric pentru care s-au înregistrat în cursul anului 2009 depăşiri peste limita admisă şi a ozonului pentru care s-a înregistrat o singură depăşire a valorii ţintă de 120 μg/m3 pentru protecţia sănătăţii umane. Valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, nu au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.

Pentru ozon, deşi nu este emis direct în atmosferă în cantitate semnificativă, există o concentraţie de fond care se datorează amestecului ozonului din stratosferă şi generarea acestuia în troposferă, putând fi transportat de la distanţe mari. Este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin reacţiile fotochimice a unor substanţe cu conţinut de azot (oxizi de azot), cu conţinut de carbon (îndeosebi compuşi organici volatili COV) şi a unor hidrocarburi halogenate (clorofluorocarboni) în condiţii meteorologice favorabile. De aceea concentraţiile de ozon din atmosferă sunt variabile în funcţie de anotimp, de condiţiile meteorologice (radiaţia solară şi umiditatea fiind factori favorizanţi ai reacţiilor fotochimice) şi de prezenţa precursorilor organici ai ozonului. Valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane este definită de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore şi este de 120 μg/m3, numărul maxim de depăşiri permis într-un an calendaristic fiind de 25.

În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m3) conf. O.M.A.P.M. 592/2002 în nicio staţie în care s-a monitorizat ozonul.

APM Vaslui - în cursul anului 2009, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m3), cea mai mare valoare maximă fiind de 66,89 μg/m3 în cazul ozonului.





Pagina 51

Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu eventualele surse, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţie, aceasta fiind prevăzută cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, de temperatură, de presiune, de umiditate, precipitaţii şi de radiaţie solară.

În ceea ce privesc valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, masuraţi în staţiile locale nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.

Precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor de calitate constituie indicatori preţioşi pentru evaluarea impactului generat de sursele de poluare a atmosferei. Pentru aprecierea calităţii precipitaţiilor s-au luat în considerare următorii indicatori: pH, conductivitate, NH4

+, alcalinitate/aciditate, cloruri şi sulfaţi, concentraţiile acestora în cursul anului 2009 nu au indicat un caracter acid.

APM Galati – nivelul concentraţiei poluanţilor monitorizati, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în cadrul statiilor, acestea fiind prevăzută cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, de temperatură, de presiune, de umiditate, precipitaţii şi de radiaţie solară.

În ceea ce privesc valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, NH3, măsuraţi in staţiile locale nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.

În ceea ce priveşte prevederile Directivei 50/2008/CE privind protecţia sănătăţii umane, valoarea limită zilnică de 50 µg/m3, nu a fost depaşită peste valoarea limită în ceea ce priveşte indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM 10.

Indicatorul ozon, monitorizat automat, nu a prezentat nici o valoare maximă zilnică de 120 μg/m3, conform Ordinului M.A.P.M. 592/2002, concentraţiile crescute la ozon fiind strict legate de radiaţia solară.

Precipitaţiile din arealul analizat au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice medii.

Din datele prezentate de către Agenţiile de Protecţia a Mediului Judeţene din arealul analizat al bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, rezultă încadrarea în valorile maxime admise a indicatorilor monitorizaţi în staţiile locale pentru SO2, NOx, CO, NH3, O3, pulberi sedimentabile , pulberi în suspensii:

- din analizele efectuate, precipitaţiile au avut caracter neutru, cu unele variaţii în jurul valorii pH-ului neutru, fără a influenţa calitatea aerului şi a solului.

- indicatorul pulberi PM10, prezintă unele depăşiri ce au fost semnalate datorându-se şi fenomenelor de eroziune ale solului





Pagina 52

-arealul străbătut de bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad aparţine sectorului cu climă continentală şi parţial zonei de nord şi sud ale ţinutului climatic al Podişului Moldovei şi Câmpiei Moldovei.

-precipitaţiile atmosferice cad în cea mai mare parte a anului sub forma de ploi, ninsorile fiind specifice intervalului noiembrie-martie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 500 si 550 mm, pe cea mai mare suprafaţă a bazinului hidrografic.

-orientarea principalelor forme de relief şi culoarele de vale influenţează canalizarea curenţilor de aer, direcţiile dominante de deplasare ale acestora fiind NV, SE si N, prezentând o frecvenţă medie anuală de 21.5% (din direcţia NV), 13.0% (din direcţia SE) şi 9.5% (din direcţia N).

Din punct de vedere al posibilităţii poluării aerului ca urmare a inundaţiilor trebuie considerate în special obiectivele industrial amplasate în zone cu risc de inundaţii. Dintre acestea, obiectivele SEVESO prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore. Producerea unor astfel de accidente poate conduce nu doar la poluarea aerului, ci şi a apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului.

Inventarul amplasamentelor din arealul bazinelor hidrografice Prut – Bârlad aflate sub incidenţa Directivei 96/82/CE amendată cu Directiva 2003/105/EC – SEVESO

Tabel.2.5.Obiective SEVESO Judeţul Număr total

obiective SEVESO Număr obiective cu

risc minor Număr obiective cu risc major

Botoşani 4 4 -Depozit PECO

-Avis SRL -Apa Grup SA

-Termoelectrica

---

Iaşi 3 2 -Depozit PECO

-SC Romtec SRL

1 -Staţia de îmbuteliere Valea

Lupului

Vaslui 2 2 -SC Zone Gaz -SC Marsemar

SA, Huşi

---

Galaţi 6 2 -SC Linde Gaz Romania SRL -SC Intfor SA

4 -SC Unicom Oil Terminal SA

-SC Electrocentrale SA -SC Arcelor Mittal Galaţi SA

-SC City Gas SRL





Pagina 53

2.2.2.Calitatea solului

În cadrul spaţiului bazinelor Prut şi Bârlad, modul de utilizare a terenului este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici. (Fig. 2.5)

Terenurile arabile sunt predominate în cele 2 bazine, respectiv în bazinul hidrografic Prut -54,7% şi în bazinul hidrografic Bârlad-46%.

Pădurile sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş şi ocupă în bazinul hidrografic Prut 21,4% şi respectiv în bazinul hidrografic Bârlad- 27%.

Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13,3% în bazinul hidrografic Prut şi 16.1% în bazinul hidrografic Bârlad.

Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse, astfel luciul de apă ocupă un procent de 1,19% în bazinul hidrografic Prut şi 0,26% în bazinul hidrografic Bârlad.





Pagina 54

Figura 2. 5. Utilizarea terenului





Pagina 55

Funcţie de clasa de bonitate a solului ce variază de la I-V şi a folosinţei terenurilor privind încadrarea pe diverse tipuri de culturi, suprafeţele de terenuri din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi sunt prezentate în tabelul următor: Tabel.2.6.Clase de bonitate ale solurilor

În ceea ce priveşte clasele de bonitate ale solurilor pentru suprafeţele aferente lucrărilor ce urmează a fi efectuate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, acestea vor fi analizate din punct de vedere a degradării, punctual în cadrul lucrărilor.

Stratificaţia zonei luncii Prutului superior- zona Oroftiana – Rădăuţi Prut, din punct de vedere geologic este constituită din nisipuri fine, medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 - 5 m.

Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de cca. 5 -7 m.

În cazul zonei de luncă şi terase a Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi, straturile sunt constituite din nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri şi zone aluvionare, constituite din nisipuri fine, medii şi pietrişuri cu grosimi de 3-9m.

Judeţ Specif. U.M. (ha)

Clase de bonitare ale solurilor

I II III IV V Total (ha)

Botoşani Arabil ha 14,380 110,009 119,079 36,973 18,333 298,774

Pajişti ha 142 15,129 15,306 54,469 5,124 90,170

Vii ha 0 1 22 600 1,067 1,690

Livezi ha 33 395 11 117 2,003 2,559

Total ha 14,555 125534 134,418 92,159 26,527 393,193

Iaşi Arabil ha 1,235 78,488 145,278 27,716 3,895 256,612

Pajişti ha 44 2,751 26,013 74,677 4,328 107,813

Vii ha 8 2,646 2,298 4,355 613 9,920

Livezi ha 5 1,251 2,147 2,111 472 5,986

Total ha 1,292 85,136 175,736 108,859 9,306 380,331

Vaslui Arabil ha 16,215 87,841 105,338 54,672 27,242 291,308

Pajişti ha 433 4,903 18,623 29,872 41,381 95,212

Vii ha - 1,236 3,796 4,201 3,014 12,247

Livezi ha - 146 532 1,060 1,002 2,740

Total ha 16,648 94,126 128,289 89,805 72,639 401,507

Galaţi Arabil ha 5,256.08 61,600.24

136,053.66 65,869.12 16,918.89 285,698

Pajişti ha - 571.55 2,128.13 19,744.42 16,941.86 39,385.96

Vii ha - 37,770.01 9,134.23 7,204.93 572.97 54,682.14

Livezi ha - 186.67 620.11 602.65 53.85 1,46328

Total ha 5,256.08 100,128.5 147,936.1 93,421.12 34,487.57

381,229.4

37,751.08 404,924.5 586,379.1 384,244.12 142,959.57 1,556,258.37





Pagina 56

Solul din arealul luncii şi teraselor aferente râului Bârlad sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri, cu intercalaţii argiloase, grosimea fiind de 2 - 5 m, pe alocuri ajungând până la 10m , zona de unde încep nisipurile fine, grosiere şi pietrişul.

În zona municipiului Bârlad, aluviunile de luncă şi terasa văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structura încrucişată.

În ceea ce priveşte solul din câmpia Tecuciului, acesta prezintă depozite de vârstă cuaternară de tip poros contituite din loess, pe alocuri devenind nisipos cu intercalaţii de argile cuaternare.

Din punct de vedere geologic, straturile din zona Câmpiei Covurluiului sunt constituite în general din acumulări de nisipuri şi pietrişuri ce intră în alcătuirea teraselor de vârstă holocen inferioară şi pleistocen superioară.

În zona respectivă se găsesc şi nisipuri argiloase ce constituie baza depozitelor loessoide, prezente la partea superioară a câmpului înalt, precum şi din nisipuri şi pietrişuri ce intră în alcătuirea luncilor.

Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare din zona Câmpiei Moldovei sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, gresii şi mai rar gresii olotice.

Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale ce constau în prezenţa intercalaţiilor nisipoase, mai des semnalate la est de cursul râului Jijia.

Fenomenele naturale reprezentate prin excesul de umiditate prezent în zona joasă de şes, precum şi cele de eroziune torenţială şi de suprafaţă, prezente în lungul unor mici afluenţi secundari şi pe versanţii descoperiţi, determină degradarea solurilor astfel afectate şi reducerea posibilităţii de utilizare a terenurilor respective.

Ca urmare a analizei efectuate în cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad s-a realizat inventarierea suprafeţelor aferente zonelor umede din punct de vedere al suprafeţei şi al numărului acestora.





Pagina 57

Tabel.2.7.Zone umede

Totodată exploatarea neraţională a unor suprafeţe de pădure au condus la fenomene de eroziune.

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.

Principalele procese de degradare ale solului în arealul analizat sunt: -eroziunea hidrică la suprafaţă; -eroziunea în adâncime; -alunecările de teren; -saraturarea solului (salinizarea, alcalizarea); -acidifierea solului; -excesul de umiditate; -compactarea; -poluarea chimică; -excavările pentru diverse materiale; -acoperirea solului cu depozite de materiale sterile; -depozite de deşeuri, reziduuri menajere.

Activităţi desfăşurate ce pot avea o influenţă negativă asupra calităţii solului sunt:

Nr. Zone umede

crt. Judeţul Număr

Suprafaţa totală (ha)

Bazin hidrografic Prut

1 Botoşani 148 34

2 Iaşi 8 267

3 Vaslui 13 200

4 Galaţi 3 346

Total bazin hidrografic Prut

172 847

Bazin hidrografic Bârlad

1 Vaslui 18 165

2 Galaţi 3 110

Total bazin hidrografic Bârlad

24 275

TOTAL bazin hidrografic Prut -

Bârlad

196 1122





Pagina 58

- fenomenele fizice care au afectat solurile determinând degradarea lor, sunt reprezentate prin alunecări de teren, eroziuni, exces de umiditate, acidifieri, compactări. Aceste fenomene se produc datorită unor condiţii naturale ce acţionează în interdependenţă-apele subterane, pantele şi energia reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul argilos al luncilor, gradul de acoperire cu vegetaţie ş.a. Acestora li se adaugă influenţele unor activităţi antropice vechi- desţeleniri, defrişări, lucrări agrotehnice necorepsunzătoare sau mai noi - neîntreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, agrotehnice improprii terenurilor în pantă, desţelenirea unor versanţi predispuşi alunecărilor şi eroziunilor.

- administrarea incorectă a substanţelor fertilizante şi pentru combaterea dăunătorilor, a condus în timp la acumularea lor în sol, folosirea acestor substanţe în ultima perioadă în agricultură s-a redus.

- depuneri necontrolate de deşeuri de la populaţie, ocupă neraţional şi nejustificat terenurile aferente cursurilor de apa ceea ce conduc la degradarea solului.

Consecinţele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate.

Funcţie de natura problemelor care afectează solul, se disting:

zone cu soluri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii, localizate în zona joasă de şes;

soluri degradate de alunecări de teren şi eroziuni torenţiale, localizate pe versanţii cu pante mari şi medii;

soluri degradate prin eroziune de suprafaţă, localizate pe versanţii cu înclinări mici şi medii.

2.2.3.Calitatea apei de suprafata

În bazinele hidrografice Prut - Bârlad sunt identificate 380 cursuri de

apa cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 7 de lacuri -acumulări şi un lac natural, cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig. 2.6).





Pagina 59

Figura 2.6 Categorii de ape Râuri Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu

aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. Râul Prut izvorăşte de pe versantul NE al masivului Cernahora la

altitudinea de 1580 m, din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunăre la altitudinea de 2 m. Pe teritoriul Ucrainei, până la intrarea pe





Pagina 60

teritoriul României, la Orofteana, râul Prut are o lungime de cca. 211 km, panta longitudinală de 6,4 ‰, un coeficient de sinuozitate de 1,18 şi un bazin de 8.241 km2.

În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul, Liucica, Pistinka, Ribnita şi Ceremuşul, ultimul fiind şi cel mai important, din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi.

Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10.967 km2 şi lungimea, pe care face şi graniţa de est, este de 742 km. Panta medie a râului Prut este de 0,2‰, iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰, coeficientul de sinuozitate este de 2,30.

Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări -Ucraina, România şi Moldova, 11.000 km, din care 3.000 km au curgere permanentă -Başeu, Jijia, Bahlui şi aproape 8.000 km au curgere intermitentă -Putreda, Vorniceasca, Aluza. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificati este de 3.809 km, densitatea reţelei hidrografice fiind de 0,41 km/km2 superioară mediei pe ţară de 0,33 km/km2.

Pe partea dreaptă a râului Prut situată pe teritoriul României, acesta primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana, Corneşti, Isnovat, Rădăuţi, Volovăţ, Başeu, Jijia, Mosna, Elan, Oancea, Braneşti şi Chineja.

Afluenţii de stânga a râului Prut sunt în număr de 32 afluenţi, din care menţionăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racoveţul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova.

În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României:

Râul Başeu (S = 965 km2, L = 118 km), izvoraşte din Dealul Ibaneşti – Herta de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m, având o pantă medie de 2,3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,55. În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. Multitudinea iazurilor din bazin, care însumează o suprafaţă de 1.190 ha cu un volum de 34 mil. mc, a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă.

Râul Jijia cel mai important afluent de pe partea dreaptă al Prutului, izvorăşte din Masivul Bour, pe teritoriul Ucrainei, de la altitudinea de 340 m. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5.757 km2, o lungime de 275 km, cu altitudinea medie de 152 m, panta longitudinală a râului este de 1‰, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,45. Râul Jijia are 36 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sitna, Miletin, Jijioara şi Bahlui.

Din dreptul localităţii Chipereşti traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul, în lungime de 49 km, a capătat denumirea de Jijia Veche. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche.





Pagina 61

Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7.220 km2 şi o lungime de 207 km, izvorăşte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347 m, ajungând la vărsare la 20 m. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,35 km/km2, panta medie a râului Bârlad este de 2‰, iar pentru afluenţii mai mari variază intre 3-7‰, coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2.365 km, râul Bârlad având 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ, Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Pereschiv şi Berheci.

Tabelul 2. 8. Caracteristicile regimului hidrologic L

Nr.

crt. Râul

Staţia

hidrometrică

Lungime

râu

de la confl.

(km)

Suprafaţa

(km2)

Altitudinea

(mdM)

Q mediu

multianual

(mc/s)

Debite medii minime

lunare

în mc/s cu asigurările

80% 90% 95%

1 Bârlad Baceşti 207 138 292 0.344 0.015 0.008 0.004

2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.030 0.015

3 Bârlad Tecuci 39.6 6778 220 10.3 0.750 0.490 0.290

4 Sacovăţ Tungujei 16 215 250 0.587 0.004 0.002 0.000

5 Racova Puşcaşi 6.0 313 257 0.465 0.010 0.004 0.002

6 Vaslueţ Soleşti 35 429 245 0.902 0.100 0.080 0.060

7 Crasna Minjeşti 7.0 401 216 0.454 0.015 0.005 0.002

8 Simila Bârlad 2.5 265 250 0.331 0.010 0.004 0.001

9 Tutova Rădeni 65 172 281 0.281 0.005 0.001 0.000

10 Berheci Feldioara 26.3 495 261 0.875 0.090 0.050 0.030

11 Zeletin Gălbeni 7.0 402 268 0.712 0.060 0.040 0.030

12 Prut Rădăuţi 652 9074 529 79.9 15.0 11.0 7.50

13 Prut Stânca 554 12000 480 83.6 17.0 12.0 9.00

14 Prut Ungheni 387 15620 361 88.0 18.0 13.0 10.0

15 Prut Fălciu 212 25095 290 105 20.0 15.0 13.0

16 Prut Oancea 79.2 26874 279 92.8 20.0 15.0 13.0

17 Baseu Ştefăneşti 6.3 917 168 1.80 0.040 0.020 0.010

18 Jijia Dorohoi 267 238 262 0.650 0.015 0.008 0.005

19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.24 0.080 0.035 0.020

20 Sitna Todireni 3.2 940 167 2.16 0.080 0.020 0.005

21 Miletin N. Bălcescu 46 220 202 0.469 0.007 0.001 0.000

22 Bahlui Hârlău 82 137 317 0.438 0.020 0.010 0.002

23 Bahlui Iasi 12 1717 150 3.46 0.200 0.120 0.080

24 Bahluet Pd. Iloaiei 1.5 523 159 1.06 0.050 0.020 0.005

25 Elan Murgeni 17 410 168 0.439 0.020 0.012 0.007





Pagina 62

Lacuri naturale

Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul

hidrografic Prut-Bârlad. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior). Ca suprafaţă doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha, situându-se la o altitudine medie de 11m şi o adâncime medie de 1,3m.

În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare, dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole.

Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii urmatoarele:

- în judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău, S = 24,89 ha şi Balta Teiva-Vişina, S = 6,9 ha

- în judeţul Galaţi: Lacul Pochina S=74,8 ha şi Lacul Vlăscuţa S=41,8 ha.

Acumulări Iazurile, sunt prezente în număr de 262, în spaţiului hidrografic Prut -

Bârlad, multe din ele fiind amenajate cu rol piscicol, sau cu funcţional de irigaţii, adăpat. Acestea sunt amplasate cu precădere în bazinul hidrografic Prut- 225 acumulări pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora.

Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 7 -permanente şi nepermanente, din care 46 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii.

În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1.400 mil mc.

În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova etc.

Caracterizarea stării ecologice a fost facuta in Planul de management al spatiului hidrografic Prut – Barlad în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă, transpuse în legislaţia româneasca prin Legea 310/2004 care modifică şi completează Legea Apelor 107/1996 si se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă.

Elementele biologice au fost luate luate în considerare în definirea

tuturor celor 5 clase, având la baza principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.

Elementele fizico-chimice au fost luate în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”, iar cele hidromorfologice numai





Pagina 63

în caracterizarea stării „foarte bună”, în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora.

În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună a fost definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.

În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună a fost definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond.

Starea ecologică bună, atât pentru poluanţii specifici sintetici, cât şi pentru cei nesintetici a fost definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu; pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural.

Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către cursurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate, artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici, a fost reprezentată pe hartă printr-un punct negru.

Caracterizarea stării globale a cursurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apă a fost definită pe baza:

stării ecologice

stării chimice Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor

acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apă privind starea apelor are la bază o abordare nouă, integratoare care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei în care elementele hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.

Starea chimică este definită de către Directiva Cadru în cazul apelor de suprafaţă, ca fiind starea chimică atinsă de un curs de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin actele legislatice comunitare cât şi prin standard.

Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.

Cursurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună.

În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă.





Pagina 64

Fig.2.7. Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru cursurile de apă

din bazinele hidrografice Prut-Bârlad





Pagina 65

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă din judeţele ce apartin bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere de către AN Apele Romane- Administraţia Bazinală Prut-Bârlad şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului, prin prelevări de probe în diverse secţiuni de control.

În cazul râului Prut, râu de frontieră, aceasta se realizează în baza colaborării bilaterale cu Republica Moldova şi respectiv Ucraina.

Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice.

Sursele majore de poluare a apelor de suprafaţă sunt constituite din următoarele:

-activităţile desfăşurate de către agenţii economici ce au deversat în apele de suprafaţă poluanţi specifici- suspensii, substanţe organice, extractibile, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi, nutrienţi, cu concentratii peste VLE conform normativelor in vigoare, ca urmare a nefuncţionării staţiilor de epurare din dotare la parametri tehnologici corespunzători.

-haldele, iazurile de decantare constituie o altă sursă de poluare prin evacuarea poluanţilor- suspensii, substanţe organice şi anorganice, micelii, ioni metale grele, compuşi fenolici,

-activităţile desfăşurate în cadrul unităţilor din industria alimentară, zootehnie, întreţinere drumuri, lucrări agricole, ce generează poluanţi specifici- substanţe organice şi anorganice

-depozitele de reziduuri substanţe periculoase ce au deversat nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase- cianuri, ioni metale grele, substanţe organice

-depozitele de pesticide, fungicide, insecticide, ce conţin stocuri cu termen de valabilitate expirat, care au fost deversate prin reţeaua de canalizare în cursurile de apă

Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în care fondul natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în secţiunile „martor”.

Tabel.2.9.Starea ecologică a râurilor





Pagina 66

Nr. Crt

Râul Secţiunea

Stare ecologica Stare chimica

RO NUTRI-

ENTI SALINITATE PTSON*

ALTI INDICATORI

Clasa generala -Indicatori

fizico chimici

Indicatori fizico chimici ce determina calitatea

Clasa generala -

Indexul saprob fitoplanctonic

Substante periculoase si

prioritare/prioritar periculoase

(metale grele, micropoluanti

organici)

Bazinul Hidrografic Prut

1

Prut

Oroftiana I II II - II II - II -

2 Darabani II II I - - II - II -

3 Rădăuţi-Prut II I I - II II - II -

4 Stânca II I I - II II - II -

5 Ungheni II I I - I II - II -

6 Prisecani II II I - I II - II -

7 Drânceni I II I - I II - - -

8 Bumbăta I II II - II II - II -

9 Oancea II II II - I II - II -

10 Sivita II I II - I II - II -

11 Giurgiuleşti II I II - I II - II -

12 Baseu

Ştefăneşti III II II - II II CBO5, CCOCr

R fix II -

13

Av. Darabani V V III - III V

CBO5, CCOMn,

CCOCr, NH4, P II -

14

Av. Dorohoi II III II - II III CBO5 CCOCr,

NH4, P II -

15 Podriga Truşeşti II II II - - II NH4, NO3, P II -

16 Todireni III II II

II III CBO5, CCOCr,

R fix II -

17 Victoria III II II III CBO5, CCOCr, II -





Pagina 67

R fix

18

Oprişeni III III III

I III CBO5, CCOCr,

NH4, P II -

19 Sitna

Stăuceni III III I

II III CBO5, CCOCr,

NH4, P III -

20 Miletin Orăşeni Vale III I II II III Rfix II -

21 Vama cu Tabla I I I - - I - - -

22 Bahlui Podu Iloaiei III II III - I III CBO5, CCOCr II -

23

Holboca IV IV III - I IV CBO5, CCOCr,

NH4, P III -

24 Nicolina

Am. cfl. Bahlui III III III - I III CBO5, CCOCr

,NH4,P III -

25 Chineja Bereşti II IV III - II IV NO2, NO3, P II -

26 Elan Dimitrie

Cantemir II III III - II III

CBO5, CCOMn,

CCOCr, NH4 - -

27 Murgeni II II III - I III Rfix - -

Bazinul Hidrografic Barlad

28 am. Valea Enei I I II - - II - - -

29 Barlad am cfl Crasna III IV III - III IV NH4,P - -

30 am.cfl.Tutova II IV III - II IV NH4,P - -

31 Umbrăreşti III III III - II III

CBO5, CCOMn, CCOCr II -

32 Vaslui

am. Poieni II I II - - II - - -

33 av. Vaslui V V III - IV V CBO5, CCOCr,

NH4, P - -

34 Tutova Pogoneşti I II II - I II NH4,P - -

35 Zeletin Coloneşti II II II - I II - II -

36 Berheci Gara Berheci II II II - I II - - -





Pagina 68

37 Corozel Corod II III II - II III NH4, NO3, P II -

Flux rapid

1 Prut Darabani I I I - II II - - -

2 Prut Ungheni II I I - - II - - -

Notă: RO – regimul oxigenului; PTSON – poluaţi toxici specifici de origine naturală

* încadrarea s-a făcut exceptând indicatorii fier şi mangan la care s-au înregistrat valori ridicate datorita încărcării de fond existente





Pagina 69

Prin monitorizarea apei de suprafaţă din bazinele hidrografice Prut şi

Bârlad au fost analizaţi indicatorii de calitate în vederea încadrării acestora în clasele de calitate.

La evaluarea calităţii în cazul râului Prut s-a avut în vedere criteriul transfrontalier.

Din analizele efectuate în perioadele cu precipitaţii crescute, calitatea apelor a fost influenţată şi de viiturile hidrologice, conducând la o creştere a indicatorului de calitate materie în suspensie.

Calitatea apei de suprafaţă în majoritatea secţiunilor de monitorizare nu a suferit modificări esenţiale faţă de perioada anterioră, aceasta prezentând o tendinţă de conservare- îmbunătăţire.

2.2.4.Calitatea apei subterane

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apa subterana din cadrul

bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad a fost efectuata în Planul de Management al spatiului hidrografic Prut Bârlad.

Starea corpurilor de apă subterana a fost determinata in Planul de Management al spatiului hidrografic Prut – Barlad.

Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine au fost definite ca transfrontaliere.

În spatiul hidrografic Prut- Bârlad, conform Planului de Management sunt identificate, delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. 2.8).

Figura 2. 8 Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Prut





Pagina 70

Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului

poros, acumulate în depozite de vârsta cuaternară şi sarmaţian-pontiană. Cele mai multe corpuri de apă subterană au fost delimitate în zonele

de lunci şi terase ale râurilor Prut, Bârlad, fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară, fiind situate aproape de suprafaţa terenului, având un nivel liber.

Corpul de apă subterană din Podişul Central Moldovenesc, deşi este sub presiune, fiind cantonat în depozite sarmaţian-pontiene, prezintă o importanţă economică mai redusă, acesta fiind transfrontalier.

Caracteristicile corpurilor de ape subterane situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad sunt prezentate în tabelul următor:





Pagina 71

Tabel.2.9.Caracteristicile corpurilor de ape subterane

Cod/nume/nivel hidrostatic Supraf. Caracteriz. geol./hidrogeol. Utiliz.

apei

Poluatori

Grad de

protectie

globala

Stare Transfro

ntalier/

tara Tip Sub pres. Strate acop. Calit. Cant.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. ROPR01 / Lunca Prutului superior/ 48 P Nu 1.0 - 5.0 PO PU, PM B B Nu

2. ROPR02 / Luncile şi terasele Prutului

mediu-inferior şi ale afluenţilor săi/H=1-2m 2133 P Nu 2.0 - 10.0

PO, I, Z,

P I,A,Z PM S B Nu

3. ROPR03 / Lunca râului Bârlad/H=3m 1033 P Nu 2.0 - 5.0 PO, I, Z I,A PU, PM S B Nu

4. ROPR04 / Câmpia Tecuciului/H=20m 1445 P Nu 2.0-15.0

PO, IR,

P, Z A,M PM

B B

Nu

5. ROPR05 / Podişul Central Moldovenesc

12531/

9662 P Da 40.0 – 60.0 PO, Z, PVG

B B Da / R.

Moldova

6. ROPR06/Câmpia Covurlui/H=1-20m 785 P Nu 0-40 PO, I, Z PM B * B Nu

7.ROPR07/Câmpia Moldovei/H=1-12m 5221 P Nu 0-10 PO, I, Z PM B B Nu

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural.

Sub presiune: Da/Nu/Mixt.

Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.

Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie.

Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici

Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare

Stare calitativa si cantitativa: Buna (B)/Slaba (S)

Transfrontalier: Da/Nu.

* posibil sa fie stare buna





Pagina 72

Din monitorizarea calităţii acviferului subteran s-a constatat că cele mai multe depăşiri s-au înregistrat la indicatorii substanţe organice- azotaţi, amoniu, cloruri, duritate totală, fier, fosfaţi.

Afectarea calităţii apelor subterane este mai intensă în zonele rurale, datorită lipsei dotărilor cu instalaţii hidro-edilitare, apele uzate infiltrându-se în subteran, în mod direct prin modul de organizare a preluării apelor uzate menajere şi prin infiltrarea lentă a poluanţilor din depozitele de deşeuri din fermele zootehnice sau depozitele de deşeuri menajere neconforme.

În ceea ce priveşte poluarea cu nitraţi a acviferului subteran, cauzele sunt multiple având un efect cumulativ. Sursele generatoare de poluări cu azotaţi, constau în spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot din precipitaţiile atmosferice, apa de la irigaţii şi apa de suprafaţă- râuri, lacuri, în care au fost deversate ape uzate încărcate cu azotaţi.

Alte surse de poluare a acviferului subteran au fost constituite din aplicarea îngrăşămintelor chimice pe terenurile arabile, unde concentraţiile de azotaţi variază în jurul valorii de 100mg/l, cu unele vârfuri de peste 1000mg/l.

La nivelul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, au fost identificate un număr de 87 de localităţi afectate de poluarea cu nitraţi a acviferului subteran.

O posibila sursă de poluare a pânzei freatice o constituie şi depozitele de deşeuri industriale şi menajere din zonele urbane şi rurale, amenajate necorespunzător, fără impermeabilizarea zonei, cu infiltrare în sol şi subsol a poluanţilor specifici- substanţe organice, substanţe extractibile, nutrienţi, ce au putut conduce la afectarea calităţii acviferului subteran.

2.2.5.Biodiversitate

Din punct de vedere al zonelor protejate – SCI-uri şi SPA-uri, situate

în cadrul celulelor de risc aferente corpurilor de apă din bazinele Prut şi Bârlad, acestea se prezintă astfel:

Curs de apă Başeu- ROSPA 0049 -Iazurile de pe Valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi.

Cursuri de apă Sitna - de-a lungul cursului apei nu sunt instituite regimuri de arie naturală protejată.

Curs de apă Volovăţ- în zonă nu există arii naturale protejate. Curs de apă Buhaiul- în zonă nu există arii naturale protejate Curs de apă Miletin-în celula de inundaţii există ROSCI 0222 -

Sărăturile Jijiei Inferioare şi ROSPA0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, zone protejate

Curs de apă Bahluieţ- în caz de inundaţii în cadrul celulei, există o zonă protejată- Punctul fosilier Băiceni.





Pagina 73

Curs de apă Prut superior – în cadrul celulei există zone protejate ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare, ROSPA 0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, ROSPA 0058 Stanca Costesti şi arii naturale protejate situate în zonele Balta Teiva-Vişina, Pruteţul Bălătău, Făgetul secular, Stuhoasa, Pădurea Cernohal-Prut, Pădurea Roşcani, şi patrimoniu cultural în localităţile Cotu Miculint, Crasna Leuca, Liveni, Ripiceni, Bobuleşti, Stânca, Soloneţ, Trifeşti, Şendreni.

Curs de apă Bahlui- Nicolina- există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: ROSCI0076 Făgetul Humosu, inclusiv zonă protejată, ROSCI0221- Sărăturile din Valea Ilenei, inclusiv zonă protejată, ROSCI 0058 - Dealul lui Dumnezeu, ROSCI0265- Valea lui David, ROSCI0171

Padurea şi Pajiştile de la Mârzeşti, ROSCI0181 Pădurea Uricani, ROSCI 0077- Fâneţele Barca.

Totodată sunt menţionate arii naturale protejate-Acumularea Parcovaci, Pădurea Cătălina Cotnari, Fâneţele Seculare Valea lui David, Acumularea Chiriţa, Pădurea Bârnova-Repedea, Dealul Repedea.

Curs de apă Chineja- există următoarele zone protejate, SCI-uri şi SPA-uri: Locul Fosilifer Bereşti (zona protejata), Pădurea Breana Roşcani –ROSCI0139 şi zonă protejată, Pădurea Mogoş-Mâţele –ROSCI 0163, Lunca Prutului-Vladeşti-Frumuşiţa- ROSPA0070.

Curs de apă Zeletin - în această celulă de inundaţii nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate.

Curs de apă Lohan - în această celulă nu există SCI, SPA sau zone protejate.

Curs de apă Elan - celula cuprinde următoarele : Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa –ROSPA0070, Lunca Joasă a Prutului-ROSCI0105,

Curs de apă Tecucel - în cadrul celulei nu există arii protejate. Curs de apă Tutova - în cadrul celulei de inundaţii este ROSCI 0169

–Pădurea Seaca-Movileni, considerată şi zonă protejată. Curs de apă Jijia Superioară - în cadrul acestei celule există:

Iazurile de pe Valea Ibanesi-Baseului-Podrigai-ROSPA0049, Pădurea Ciornohal –ROSCI0141 şi arie protejată, Elesteele Jijie şi Miletinului-ROSPA 0042, Săraturile inferioară Jijia-Prut –ROSCI0222, Balta Teiva-Vişina zonă protejată

Curs de apă Jijia Inferioară - în această celulă există următoarele: Pădurea Medeleni ROSCI0161, Râul Prut ROSCI0213 şi arie protejată, Bohotin-Pietrosu - zonă protejată, Cotul Sălageni -zonă protejată, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Bârnova-Repedea –ROSCI0135, Cotul Bran -zonă protejată, Pădurea Icuşeni –ROSCI0160 şi arie protejată.

Curs de apă Crasna - în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI, APS şi site-uri protejate: Pădurea Micleşti –ROSPA0096, Coasta Rupturile-Tanacu –ROSCI0041 şi zonă protejată.





Pagina 74

Curs de apă Racova -în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau site-uri protejate.

Curs de apă Garboveta - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.

Curs de apă Simila - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.

Curs de apă Berheci - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.

Curs de apă Vaslui - în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Poienii Cărbuneriei -zonă protejată, Locul fosilifer Dealul Repedea -zonă protejată, Pietrosul -zona protejată, Movila lui Purcel –ROSCI0117 şi arie protejată, amplasamentul fosilifer Nisiperia Hulubeţ -zonă protejată, Pădurea Bârnova-Repedea- ROSCI0135, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Micleşti –ROSPA0096.

Curs de apă Bârlad –curs superior -în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Gheorghiţoaia ROSCI0152 şi arie protejată, Pădurea Frumuşica-ROSCI0150 şi arie protejată), Pădurea Bârnova-Repedea-ROSCI 0135, Poiana Cu Schit -zonă protejată, Fâneaţa de La Glodeni- ROSCI0080 şi zonă protejată, Pădurea Harboanca –ROSCI0158 şi arie protejată

Curs de apă Bârlad - curs mijlociu- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Bădeana –ROSCI0133 şi arie protejată, Pădurea Bălteni - zonă protejată

Curs de apă Bârlad curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Pădurea Talasmani – ROSCI 0175 şi arie protejată, Pădurea Fundeni -zonă protejată, Pădurea Balta Munteni- ROSCI0134, Locul Fosilifer Rata -zonă protejată, Pădurea Torceşti ROSCI0178, Lunca Siretului inferior- ROSPA0071.

Curs de apă Prut curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri, site-uri protejate: Râul Prut –ROSCI0213 şi arie protejată, Lunca Joasa a Prutului –ROSCI0105 şi zonă protejată şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - Vlădeşti - Frumuşiţa –ROSPA0070, Lacul Vlăscuţa -arie protejată, Ostrovul Prut -zonă protejată, Pădurea Pogăneşti –ROSCI 0165 şi zona protejată, Locul Fosilifer Măluşteni -zonă protejată, Lacul Pochina -zonă protejată.

2.2.6. Populaţie şi sănătate umană

Populaţia din bazinele hidrografice Prut şi Bârlad este de cca. 2,196

milioane locuitori, din care 1,215 locuitori în bazinul hidrografic Prut, densitatea populaţiei fiind de cca. 112 loc/kmp, cu următoarea repartiţie pe judeţe:





Pagina 75

Tabel.2.10.Repartiţia populaţiei pe judeţe

Nr. crt.

Judeţul Populaţia (locuitori)

% din populaţia totală pe b.h.

1 Botoşani 414042 18,85

2 Iaşi 692546 31,53

3 Vaslui 455.55 20,74

4 Neamţ 13.566 0,62

5 Bacău 7481 0,34

6 Vrancea 920 0,04

7 Galaţi 612.485 27,88

Total 2.196.590 100

Caracteristicile demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad (Sursa: Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad)

În mediul urban trăiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenţi în 15

oraşe: Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Huşi, Galaţi, Bereşti, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Tecuci.

In mediul rural, în cele 1360 de sate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad locuiesc aproximativ 52% din populaţie.

Principalele centre de populaţie includ oraşe cum ar fi Iaşi, Vaslui şi Botoşani. Oraşele mai mici şi comunităţile rurale includ aproape două treimi din populaţie.

Aproximativ jumătate din totalul populaţiei locuieşte în aşezările definite drept majore cu o densitate a populaţiei mai mare de 10 locuitori/ha şi minore cu o densitate a populaţiei cuprinsă între 1 şi 10 locuitori /ha, restul populatiei locuind in comunitatile rurale concentrate in jurul zonelor cu productie Agricola cu o densitate a populaţiei mai mică de 1 locuitor/ha.

In orasele majore, cum au fost definite mai sus, aproximativ 80% din locuinte sunt apartamente, in cele minore acest procent scade pana la aproximativ 55%.

Inundaţiile din perioada 2005, 2006 au produs daune cu cel mai grav impact comparativ cu inundaţiile din perioada anului 1970 a căror consecinţe sunt prezentate mai jos:

Anul 2005:

pierderi de vieţi omeneşti -31 persoane

daune materiale estimate la aproximativ 1,5 miliarde euro

persoane evacuate din evacuate din Iasi, Suceava, Botosani – 1473 locuitori





Pagina 76

Anul 2006:

848 de locuinţe distruse

inundari controlate ale terenurilor agricole nefolosite.

400 km de drumuri si 20 de poduri avariate

300 de locuinţe distruse si 150 de sate / orase direct afectate Ca urmare a inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase

produse în perioada 2005-2007, au fost pierderi de vieţi omeneşti, afectate locuinţe şi anexe gospodăreşti, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, fântâni. Afectarea fântânilor şi a reţelelor de alimentare cu apă potabilă, datorită inundaţiilor au reprezentat o cauză important de îmbolnăvire a populaţiei- boli hidrice.

2.2.7. Valori materiale Datele oferite de raportul comun al MMDD si AN-Apele Romane

referitor la inundaţiile din perioada 2005-2007 au evidentiat urmatoarele daune materiale:

Tabel.2.11.Daune materiale

Receptor Număr de daune evaluate

Valoare medie unitară (RON) (toate evenimentele şi toate locaţiile)

Valoare unitară (RON) între locaţii/evenimente separate

Comentarii

Poduri mari si mici 137 buc. 132.810/pod 169.045/pod 32 buc.în Tecuci fără daune evaluate

Drumuri naţionale şi europene

1,11km Evaluare imposibilă întrucât costurile nu au fost separate suficient

Numai Berheci şi Tecuci

Drumuri judeţene 50,1km 88.952/km 89.403/km

Drumuri comunale 291,03km 43.949/km 91.439/km Drumuri cu daune evaluate incluse numai în daunele unitare

Străzi (minore) 28,7km 49.811/km --- Numai Prut, Jijia şi Tecuci. Berheci nu a fost evaluat





Pagina 77

2.2.8. Peisajul natural Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor,

terenurilor destinate impăduririi şi a suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică.

Suprafaţa împădurită exprimată în hectare în arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad este:

Tabel.2.12.Suprafaţa împădurită pe judeţe

Din punct de vedere al efectului benefic, trebuie menţionat că un hectar de pădure reţine cca 10.000mc apă în coronament şi în sol, prin sistemul radicelar care ulterior este eliberată în atmosferă şi drenată în reţeaua de ape subterane.

Drumuri forestiere Nici o daună evaluată

Teren agricol 16.726 ha 850/ha 758/ha

Reţele de alimentare cu apa

1,35 ha 148.148/km ---

Fântâni 355 buc.. 1.248/fantana 1.044/fântână 4 locaţii

Structuri hidrotehnice

47 buc. 340.254/unitate 447.682/unitate

Reţele electrice 4 buc. 178.850 --- 4 locatii

Alte daune 48.380.516 Daune totale în Tutova, Berheci, Tecuci şi Bârlad

Judeţ 2005 2006 2007 2008 2009

Botoşani 187 167 157 78 96

Iaşi 289 180 180 195 ---

Vaslui 477 436 146 97 177





Pagina 78

2.2.9. Patrimoniul cultural

În cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad există un număr important de resurse de patrimoniu cultural ce pot fi afectate atât pozitiv cât şi negativ de către opţiunile de management al riscului la inundaţii.

În acest sens resursele de patrimoniu cultural ce ar trebui protejate ca urmare a măsurilor luate privind reducerea efectelor inundaţiilor în anumite locaţii, sunt prezentate mai jos:

Judeţul Botoşani Monumente istorice- 516, din care : • 26 monumente istorice categoria A ; • 239 monumente istorice categoria B ; • 251 ansambluri şi situri arheologice. Muzee şi case memoriale : • 5 muzee : - Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani - Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi - Muzeul George Enescu Dorohoi - Muzeul de la Ipoteşti - Muzeul de Arheologie Săveni • 3 case memoriale : Casa memorială Nicolae Iorga- Botoşani, Casa

memorială George Enescu-≫ Dorohoi-Liveni, Casa memorială Mihai Eminescu - Ipoteşti.

Judeţul Iaşi deţine un prestigios patrimoniu cultural, cu valente istorice, etnografice şi arhitectonice, cu monumente de arhitectură, arheologie şi istorie, religie, precum şi valoroase unităţi de învăţătmânt, muzee, case memoriale, etc.

Dintre monumentele arhitecturale evidenţiate în municipiul Iaşi cu importanţă istorică şi cultural menţionăm:

-Bojdeuca Ion Creangă -Casa Vasile Pogor -Palatul Culturii -Teatrul Naţional Vasile Alecsandri -Universitatea Alexandru Ioan Cuza Judeţul Vaslui deţine atracţii turistice netradiţionale- biserici şi

mănăstiri vechi, din lemn, sate pitoreşti, unde s-au conservat obiceiuri folclorice străvechi.

Monumentele istorice, fie ele situri arheologice din diferite epoci şi urme ale unor construcţii medievale, fie biserici de lemn şi piatră, clădiri cu vechime constituie o valoare arhitecturală deosebită.

Judeţul Vaslui este remarcabil prin siturile arheologice existente, valorile etnografice şi de artă populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenţa milenară a populaţiei în această zonă.





Pagina 79

Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ştefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ştefan cel Mare în secolulul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui.

Ansamblul Mănăstirii Floreşti (Biserica Sf. Ilie, turnul-clopotniţa, palatul egumenesc şi zidul de incintă) este unul dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Huşilor, construit în sec. XVI-XIX, în stil romanic.

Mănăstirea Bujoreni a fost întemeiată la mijlocul secolului al XVI-lea, ca schit al familiei Bujoreanu, pe moşia cu acelaşi nume, într-un loc retras din pădure.

Judeţul Galaţi dispune de monumente şi situri arheologice, rezervaţii naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi ansambluri bisericeşti din sec. XVIII -XIX, precum şi numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologică amenajate peisagistic.

Muzeul de ştiinţe ale naturii: Planetariul, Acvariul, Grădina Botanică. Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei

de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada în care a fost pârcălabul Galaţiului.

Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galaţi, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, precum şi reconstituirea ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.

Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară .

Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcţia cea mai veche din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu cu arhitectură românească şi elemente specific.

Biserica Romano-Catolică: monument construit în anul 1844 şi extins în anul 1873.

Biserica Greacă: ce datează din 1866 când se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Faţă".

Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917, după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş, construcţia se detaşează în planul arhitectural gălăţean, fiind concepută în stil muntenesc.

Biserica Mavromol („Stânca neagră” în greacă) se află pe locul fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703, păstrând picturi murale interioare valoroase refăcute între 1973-1975.

Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în





Pagina 80

anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Biserica Sf. Spiridon datează din anul 1817 ce prezintă elemente valoroase de construcţii şi icoane.

În ceea ce priveşte zonele de patrimoniu construite cu valoare cultural de interes naţional situate în zone cu risc la inundaţii în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, acestea se situează ca suprafeţe astfel:

-CFM-zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional

-CM- zonă cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală

-Cm-zonă cu concentrare medie Tabel.2.13.Clasificarea zonelor de patrimoniu

CFM CM Cm

% S ha % S ha % S ha

Bazinul hidrografic Prut-Bârlad

8,26 36863 2,13 5410 16,6 48598

2.3.Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Master Planului

Elaborarea Master Planului la nivel de bazin hidrografic, Prut şi

Bârlad, are ca scop identificarea proiectelor ce pot fi elaborate şi preluate cu respectarea cerinţelor directivei UE cu privire la inundaţii.

Prin proiectele elaborate şi aplicate se respectă managementul riscului la inundaţii ceea ce conduce la definirea zonelor cu risc şi a măsurilor sustenabile de management al riscului la inundaţii.

Prin această strategie ce are la bază implementarea Master Planului se renunţă la abordarea costisitoare şi traditională de răspuns la inundaţii în situaţii de urgenţă şi înlocuirea cu soluţii ce au la bază un program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.

Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, analizează cerinţele stării mediului corespunzătoare proiectelor propuse a se realiza cu influenţă pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi tendinţele de evoluţie a riscului la inundaţii.

În cazul alternativei de neimplementare a Master Planului, considerată Alternativa 0, s-au luat în considerare metodele de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale. Analiza





Pagina 81

este structurată pe aspectele de mediu relevante actuale, pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului.

Scenariul Alternativei 0 presupune situaţia ipotetică a neimplementării Master Planului, ceea ce va conduce la lipsa unei viziuni unitare în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii.

La baza implementării Master Planului au stat strategiile nationale privind managementul riscului la inundaţii ce au un caracter integrator şi prezintă o viziune unitară în această direcţie.

Lipsa acestor măsuri prin neimplementarea Master Planului, obligă autorităţile responsabile la aplicarea de prevederi legislative în conformitate cu normele şi bunele practici de protecţie împotriva inundaţiilor.

Master Planul asigură o tratare unitară pe termen scurt, mediu şi lung cu prioritizarea măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea riscului la inundaţii, în condiţiile aplicării unor măsuri locale cu influenţă negativă asupra măsurilor adoptate în arealul analizat în cazul neimplementării acestuia.

Prin Raportul de mediu privind Managementul integrat al riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, se evalueaza posibilele situaţii de risc cu impact asupra factorilor de mediu ce pot apărea în cazul neimplementării Master Planului.

Analiza efectuată în cadrul Master Planului a condus la identificarea unor centre cu risc la inundaţii şi un nivel crescut al riscului între 1 -20% pentru localităţile situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.

Tabel.2.14.Riscul la inundaţii

Celula de rau Localitatea Riscul la inundatii (%)

Bahlui Iaşi 3%

Hârlău 20%

Erbiceni 20%

Podu Iloaiei 20%

Bârlad Bârlad 5%

Tecuci 2%

Vaslui 1%

Munteni 5%

Negreşti 5%

Zorleni 1%

Tutova 5%

Tălpigi 20%

Jijia Inferioară Prisăcani 20%

Golăieşti 1%

Grozeşti 20%

Tutova 20%

Ungheni 20%

Oprişeni 20%





Pagina 82

Osoi 20%

Costuleni 20%

Jijia Superioară Răuseni 20%

Hlipiceni 20%

Andrieşeni 20%

Albeşti 20%

Spineni 20%

Tecucel Tecuci 2%

Miletin Prisăcani 20%

Copălău 20%

Riscul crescut la inundaţii situat în jurul valorii de 20%, produce

evenimente care conduc la inundarea proprietatilor, provocând pierderi economice mari.

Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a produce multe suferinţe umane. Râurile Bahlui şi Jijia au cel mai mare procent de populaţie care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.

În ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, ca urmare a creşterii riscului la inundaţii, se poate concluziona apariţia unui impact negativ.

În cazul neimplementării Master Planului privind managementul integrat al riscului la inundaţii în spatiul hidrografic Prut-Bârlad- Alternativa 0, nu se realizează o viziune unitară în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile legale privind cele mai bune practici de protecţie în asemenea situaţii de urgenţă.

Prin realizarea Master Planului s-a urmărit ierarhizarea localităţilor cu cel mai ridicat risc la inundatii si implementarea celor mai bune solutii pentru reducerea riscului la inundatii cu efecte sociale şi economice benefice.

Evoluţia posibilă a calitătii factorilor de mediu în situaţia neimplementării Master Planului este prezentată în tabelul urmator:

Tabel.2.15. Evolutia probabila a aspectelor de mediu in cazul neimplementarii Master Planului

Aspecte de mediu relevante

Evolutia probabila in cazul neimplementarii Master Planului

Aer -posibile tendinţe de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a accidentelor în care sunt implicate substante periculoase, produse în urma contactului cu apa la inundaţii

Ape de suprafaţă -influenţa antropică în geomorfologia cursurilor de apă fără o planificare corectă şi o analiză detaliată vă conduce la modificări a regimului hidrologic cu





Pagina 83

impact direct asupra menţinerii funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare

Ape subterane -producerea inundaţiilor în zone în care se desfăşoara activităţi antropice intensive- agricultură, industrie, pot conduce la poluarea apelor subterane - în zonele sensibile neatingerea obiectivului de “stare bună” conform Directivei Cadru Apă ca urmare a afectării calităţii acestora

Sol -creşterea suprafeţelor de teren degradate ca urmare a fenomenelor de eroziune şi inundaţii

Modificări climatice -menţinerea unui grad scăzut de împădurire pot conduce la efecte negative directe privind manifestarea unor riscuri la inundaţii

Biodiversitate -reducerea potenţialului “zonelor umede” în managamentul riscului la inundaţii

Populaţia şi sănătatea umană

-menţinerea tendinţei de extindere a suprafeţelor locuite în zonele de risc la inundaţii ca urmare a lipsei de informaţii

Peisajul natural -riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire- reîmpădurire -lucrări de reconstrucţie ecologică limitate la inerbarea suprafeţelor afectate

Patrimoniu cultural - identificarea obiectivelor de patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la inundaţii cu luarea de măsuri pentru protejarea acestora

Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

-lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei -neimplicarea populaţiei în luarea deciziilor

Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului prin

neimplementarea acestuia au rezultat următoarele direcţii ce trebuie luate în considerare la stabilirea managementului integrat privind reducerea riscului la inundaţii:

-daune sociale şi economice -nivelul ridicat de risc la inundaţii poate conduce la daune sociale şi economice datorită următorilor factori:

creşterea vitezei de curgere a apei de suprafaţă provenită din precipitaţii ca rezultat a fenomenelor de eroziune în bazinul hidrografic

efectele schimbărilor climatice

creşterea dezvoltării urbane în zonele inundabile

deteriorarea digurilor existente, ceea ce conduce la o creştere a probabilităţii de rupere





Pagina 84

volume reduse de atenuare în acumulări ca urmare a colmatării chiuvetelor

-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii sociale în caz de inundaţii:

o mai buna prognoză a inundaţiilor şi sprijin de avertizare şi decizie pentru a oferi sisteme avansate de avertizare la inundaţii cu mai multe ore înainte de producere.

îmbunătăţirea difuzării de avertizări de inundaţii în punctele vulnerabile

educaţia privind evitarea, creşterea capacităţii de adaptare la atenuarea efectelor inundaţiilor asupra locuinţelor şi a localităţilor

îmbunătăţirea programelor de recuperare post-inundaţii.

îmbunătăţirea planificării, a controlului cu stabilirea criteriilor de dezvoltare în zonele vulnerabile

identificarea unor noi zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile

încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii în zone cu stabilitate

îmbunătăţirea managementului bazinal, în scopul reducerii vitezei şi a volumului de apa de suprafaţă provenită din precipitaţiile intense

-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii economice în caz de inundaţii:

aplicarea unor soluţii de stocare a apei în amonte de aşezările umane şi mecanisme pentru a administra nivelurile de apă în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii.

menţinerea, renovarea şi actualizarea, dupa necesităţi, a structurilor critice de apărare la inundaţii a centrelor cheie cu risc la inundaţii,

îmbunătăţirea planificării şi controlului existent, adoptarea de politici de planificare pentru a diminua dezvoltarea în zonele vulnerabile

identificarea de zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile

încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii

îmbunătăţiri privind managementul bazinal, în vederea reducerii riscului de inundaţii “la sursă”

În vederea aplicării unui management corespunzător privind riscul la inundaţii se impune actualizarea datelor privind locaţiile, tipul proprietăţilor,





Pagina 85

evidenţierea unor date privind istoricul fenomenelor de inundaţii ce au avut loc anterior în cadrul bazinelor hidrografice Prut –Bârlad.

În vederea completării datelor se impune efectuarea de măsuratori pe diverse secţiuni ale cursurilor apelor, modelarea prin măsuratori ale secţiunilor acestora, actualizarea datelor existente.

Aceste măsuri conduc la diminuarea riscului şi a efectelor negative generate de apariţia unor situaţii de inundaţii, cu furnizarea de informaţii către responsabilii ce gestionează situaţiile de risc la inundaţii.

Ca urmare a analizei efectuate, a măsurătorilor şi interpretării rezultatelor rezultă o bază de date privind :

sistem de management al bunurilor

sistem de management al solului

sistem de management al terenurilor pentru păşunat

sistem de management al terenurilor arabile

sistem de management al pădurilor În acest sens este necesară asigurarea unor structuri, ce cuprind

coordonarea, responsabilitatea privind revizuirea tehnica a zonelor cu risc crescut, eliminarea posibilelor surse poluatoare a mediului în condiţii de inundaţii, asigurarea realizării investiţiilor de management al riscului la inundaţii dpdv economic şi financiar.





Pagina 86

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ la implementarea

Master Planului

Implementarea Master Planului va avea un efect preponderent

pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu, în cazul evaluării identificându-se şi obiective care prezintă un posibil potenţial de generare a unor efecte negative.

Prin implementarea obiectivelor prevăzute în Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad sunt prezentate aspecte relevante dpdv al caracteristicilor factorilor de mediu ce pot fi influenţaţi în arealul analizat.

Ca urmare a evaluării au rezultat următoarele aspecte relevante ale factorilor de mediu afectaţi prin aplicarea Master Planului, acestea conducând la direcţiile stabilite privind diminuarea impactului produs:

Biodiversitate

-din analiza efectuată au rezultat existenţa unui număr de arii

naturale protejate, respectiv SCI-uri- situri de importanţă comunitară ce fac parte integrantă din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 şi SPA-uri – arii de protecţie specială avifaunistică, în care se instituie regimul de arie naturală protejată, aplicându-se un management corespunzător. Unele situri protejate sunt situate fie în apropierea râurilor, fie riverane unor părţi ale cursurilor de apă - Prut, Jijia, arealul acestora fiind delimitat, conform legislaţiei în vigoare:

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%),

Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)

Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) ROSCI0213 Râul Prut Judeţul Galaţi: Cavadineşti (<1%) Judeţul Iaşi: Bivolari (5%), Golăieşti (8%), Gorban (16%), Grozeşti

(8%), Prisăcani (16%), Probota (1%), Trifeşti (10%), Ţuţora (15%), Ungheni (6%), Victoria (11%)

Judeţul Vaslui: Berezeni (3%), Crânceni (6%), Duda-Epureni (1%), Fălciu (13%), Lunca Banului (6%), Murgeni (13%), Stăniieşti (9%), Vetrişoaia (11%)

ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Gropniţa (15%), Movileni (15%),

Popricani (19%), Probota (14%), Ţigănaşi (46%), Trifeşti (2%), Victoria (6%), Vlădeni (30%)

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului





Pagina 87

Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Coarnele Caprei (1%), Focuri (11%), Gropniţa (72%), Movileni (31%), Popricani (19%), Probota (14%), Şipote (8%), Trifeşti (2%), Ţigănaşi (46%), Victoria (6%), Vlădeni (38%)

ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi Judeţul Botoşani: Conceşti (2%), Cordăreni (1%), Darabani (1%),

Havârna (4%), Hăneşti (4%), Hudeşti (3%), Mileanca (2%), Săveni (3%), Ştiubieni (4%), Ungureni (1%), Vlăsineşti (8%), Vorniceni (2%)

ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti Judeţul Botoşani: Manoleasa (3%), Ripiceni (22%), Ştefăneşti (1%) ROSPA0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%),

Galaţi (15%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)

-prin aplicarea noilor modalităţi de protecţie împotriva inundaţiilor

poate fi afectată biodiversitatea, fapt ce trebuie luat în considerare în cazul

aplicării Master Planului.

În ceea ce priveşte propunerile de executare a unor îndiguiri şi regularizări ale cursurilor râurilor, se va evita pe cât posibil, lucrările menţionate a fi executate în perimetrul ariilor naturale protejate, incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

În acest sens, o măsură ce-ar putea genera efecte negative semnificative, o constituie dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor în zonele vulnerabile. Efectul negativ poate apărea în contextul raportului privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.

Potenţialele efecte negative semnificative constau în modificarea

parametrilor hidrologici în zonele de conservare a unor habitate de plante

şi animale, precum şi de posibilitatea întreruperii prin lucrări de amenajare

a teritoriului, a unor circuite bio-geo-chimice naturale, esenţiale pentru

menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare şi a ecosistemelor

riverane.

Între acţiunile propuse pentru prevenirea inundaţiilor şi conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor, din analiza opţiunilor de management a

riscului la inundaţii prin implementarea măsurilor structurale a lucrărilor

efectuate însoţite şi de alte intervenţii antropice, acestea pot genera

modificări hidrologice, care conduc la apariţia unor efecte negative

semnificative.

Populaţia, sănătatea umană şi bunurile materiale -aplicarea unor metode de apărare în situaţii de urgenţă conduce la

diminuarea impactului produs prin inundaţii asupra surselor de apă, solului,





Pagina 88

încercându-se astfel să se minimalizeze pagubele generate ca urmare a

acestora asupra populaţiei, sănătăţii umane şi bunurilor materiale

Aer şi factori climatici -construirea de noi elemente de apărare împotriva inundaţiilor, de

exemplu baraje, precum şi fenomenele de eroziune apărute de-a lungul

cursurilor de apă pot conduce la apariţia pulberilor, cu efecte privind

calitatea aerului în zonă. Prin aplicarea măsurilor de prevenire şi apărare în

caz de inundaţii, ca urmare a investiţiilor ce se vor realiza se poate

concluziona un impact minim produs asupra calităţii aerului, respectiv emisii

de oxizi de azot, pulberi

-schimbările climatice produse în ultima perioadă se datoresc şi emisiilor de poluanţi atmosferici cu efect de seră, factori ce sunt monitorizaţi în sistemul de evaluare periodică a impactului produs asupra mediului

Apa -punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii

conduc la menţinerea calităţii resurselor de apă ce constituie sursă de apă potabilă sau a regimului de curgere

-pentru îmbunătăţirea calităţii apei vor fi stabilite măsuri de gestionare a riscului la inundaţii, realizându-se în acest scop spaţii de stocare a apelor în perioadele de debite depăşite. În ceea ce priveşte apariţia de noi zone umede, acestea nu vor trebui să afecteze în mod negativ calitatea apei sau să conducă la poluarea altor zone din bazinele hidrografice Prut-Bârlad

Sol -resursele solului în întregul bazinul hidrografic au fost afectate

negativ de o varietate de activităţi antropice care au condus la scăderea

calităţii solului, soluri sărace, eroziune şi probleme asociate cu depunerea

sedimentelor. Opţiunile de gestionare a riscului la inundaţii au potenţialul de

a contribui la o îmbunătăţire a calităţii resurselor în privinţa solului, prin

promovarea unor metode durabile de management a terenurilor agricole şi a

fondului forestier. Resursele de sol şi subsol sunt foarte importante,

deoarece acestea reprezintă mijloace de existenţă în bazinul hidrografic,

fiind folosite intensiv în scopuri agricole, forestiere. În acest sens se impune

luarea de măsuri privind gestionarea riscului la inundaţii pentru a diminua

efectele generate de apariţia unor situaţii de urgenţă prin diminuarea utilizării

suprafeţelor agricole, ceea ce ar putea afecta calitatea vieţii în comunităţile

respective.





Pagina 89

Patrimoniu cultural şi peisaj

-în bazinele hidrografice Prut-Bârlad există un număr însemnat de

obiective ce constituie patrimoniu cultural, pentru care este necesară analiza

efectului datorat riscului la inundaţii asupra stării acestora

-stabilirea unor măsuri privind diminuarea riscului la inundaţii vor

trebui să aibă la bază documentaţia necesară privind afectarea obiectivelor

de patrimoniu cultural dpdv al stabilităţii acestora în timp, în condiţiile în care

soluţia adoptată nu este oportună

Implementarea Master planului privind managementul riscului la

inundaţii are un efect pozitiv, preponderent în ceea ce privesc obiectivele

relevante de mediu prin stabilirea unor acţiuni ce contribuie la reducerea

efectelor negative în cazul unor situaţii de urgenţă.





Pagina 90

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Master Plan

În capitolul anterior a lucrării a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a mediului la nivelul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, fiind selectate principalele probleme de mediu cu relevanţă directă pentru Master Planul privind managamentul riscului la inundaţii.

Tabel.4.1.Probleme de mediu

Aspecte de mediu Probleme de mediu

Aer -existenţa unor obiective industriale cu risc de poluare datorită unor substanţe periculoase (obiective Seveso) situate în zone cu risc de inundaţii

Ape de suprafaţă -efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ce au condus la efecte negative atât în aval, amonte, cât şi în zonele adiacente cursurilor de apă

-influenţa antropică în geomorfologia bazinelor hidrografice

Ape subterane -distrugerea rolului funcţional al zonelor ripariene şi distrugerea zonelor umede

-poluarea râurilor şi apelor subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a inundaţiilor

Sol -existenţa unor suprafeţe întinse supuse eroziunii eoliene şi hidrice

-realizarea de lucrări agricole intensive cu utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice în perioada anterioară

-depozitarea necontrolată a deşeurilor direct pe sol în cele mai multe cazuri pe malurile cursurilor de apă

Modificări climatice -cantităţile de gaze cu efect de seră emise în atmosferă, deşi au cunoscut o scădere comparativ cu anul 1989, se pot constat schimbăti în distribuţia cantităţilor de precipitaţii, respectiv creşteri de temperatură, ceea ce au condus la creşterea riscului de inundaţii în anumite zone





Pagina 91

-defrişarea unor păduri a condus la producerea de inundaţii în anumite zone

Biodiversitate -intensificarea folosinţei terenurilor pentru agricultură, extinderea zonelor locuite, activităţile industriale au condus la afectarea biodiversităţii

-pierderea habitatelor naturale şi fragmentarea acestora

-distrugerea pădurilor aluviale


-riscul potenţial de inundaţii are o influenţă asupra populaţiei prin creşterea numărului de victime şi a pagubelor produse

-afectarea pânzei freatice şi a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, poate conduce la apariţia de boli hidrice ca urmare a inundaţiilor

Valori materiale -amplasarea de locuinţe în zone inundabile fără a ţine seama de avizele necesare dezvoltării zonelor construite

-dezvoltarea de activităţi industriale în zone inundabile

-existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad de apărare redus

Peisajul natural -degradarea zonelor de interes peisagistic sau de agrement

-defrişările necontrolate şi extinderea urbanizării pot avea un impact negativ asupra peisajului natural

Patrimoniu cultural -lipsa unei inventarieri a obiectivelor ce fac parte din patrimoniul cultural sitaute în zone cu risc de inundaţii

Creştera gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

-insuficienţa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei are ca efect expunerea directă a acesteia la riscurile legate de inundaţii, constituind un factor important de influenţă asupra mediului înconjurător

Ca urmare a analizei problemelor de mediu, relevante pe factori de mediu, şi a apariţiei situaţiilor de inundaţii, în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad prin Master Plan au fost identificate următoarele măsuri ce vor trebui aplicate conform managementului de reducere a riscului la inundaţii:





Pagina 92

Tabel.4.2.Măsuri privind managementul de reducere a riscului la inundaţii

Măsuri / Soluţii Situaţia în care este aplicabilă măsura/soluţia

Descrierea măsurilor/soluţiilor

Managementul terenului arabil

Zone de dealuri Schimbarea practicilor agricole: -aratul în paralel pe curbele de nivel şi nu perpendicular; -identificarea şi inventarierea terenurilor degradate şi scoaterea lor din circuitul agricol; -împădurirea terenurilor degradate. -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -executarea de lucrări de corectare a torenţilor pe văile torenţiale Realizarea unor rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol

Managementul păşunilor Zone de dealuri Schimbarea practicilor de păşunat: -schimbarea zonelor de păşunat pentru a preveni degradarea păşunii; - identificarea şi inventarierea terenurilor degradate şi scoaterea lor din circuitul păşunilor; - împădurirea terenurilor degradate. -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -executarea de lucrări de corectare a torenţilor pe văile torenţiale Realizarea unor rigole pentru





Pagina 93

Din analiza efectuată s-au evidenţiat următoarele măsuri ce trebuie implementate funcţie de zona analizată şi de factorii cu impact asupra mediului conform Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:

Tabel.4.3.Măsuri propuse pentru implementare

Măsuri / Soluţii Situaţie în care este aplicabilă masură/soluţia


Managementul Bazinului Hidrografic Măsuri pentru controlul eroziunii

Zone de deal cu eroziune profundă

- scoaterea din circuitul agricol a terenurilor degradate; - lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor; -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -reîmpădurirea terenurilor defrişate.

Managementul Câmpiei Inundabile

colectarea apelor, aluviunilor în vederea înfiltrării în subsol

Managementul terenurilor împădurite

Zone de deal împădurite şi defrişate

Îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a lemnului şi limitarea tăierilor rase în vederea evitării dezgolirii şi degradării solului. Reîmpădurirea zonelor defrişate.

Managementul datelor

Bazinul hidrografic

Înregistrarea şi arhivarea datelor hidrologice, meteorologice şi în legătura cu solurile (topografice, folosinţa terenului, hidrologice şi geomorfologice) în scopul lucrărilor de gospodărire a apelor. Furnizarea unei baze de date complet interactive, accesibile pe internet.

Managementul şi planificarea folosinţei terenului

Bazinul hidrografic

Planificarea folosinţei terenului urmăreşte limitarea creşterii riscului datorat schimbării categoriei de folosinţă a acestuia, inclusiv dezvoltarea urbană prin construirea proprietăţilor în zonele predispuse la inundaţii.





Pagina 94

Poldere Teren arabil

-viitura intră prin capătul din amonte a structurii, inundă zona de acumulare şi este reţinută până când există capacitate de transport în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente cu o frecvenţă medie mai mare de 5 %

Zone de inundare dirijata Păşune

-coborârea nivelului digurilor existente sau coborârea nivelului deversoarelor astfel încât să permită viiturii să depăşească limitele albiei regularizate în vederea unor asigurări privind siguranţa la inundaţii. -apa este reţinută până când creşte capacitatea de transport a albiei în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente frecvente cu o frecvenţă mai mică de 5 %

Acumulări In amonte de centrele urbane importante expuse riscului la inundaţii

-acumulări permanente – folosite în scopul controlului inundaţiilor şi alimentare cu apă. -acumulări nepermanente – folosite doar în momentul producerii inundaţiilor

Strămutarea proprietăţilor

Zone predispuse la eroziune: zone cu risc de eroziune datorită prăbuşirii malurilor râurilor Localităţi mici de-a lungul albiei râurilor principale: localităţi slab populate < 100 de proprietăţi/km.

-mutarea proprietăţilor din zona inundabilă. -redarea terenului în circuitul arabil, păşune, zone umedă sau altă stare naturală.

Managementul Râului

Protecţie de-a lungul râului

Centre urbane majore (> 500 proprietăţi/km, Centre impotante comerciale, industriale, publice). Infrastructura importantă (drumuri, cai ferate, instalatii in sistemul energetic, depozite de deşeuri).

-sisteme de apărare de-a lungul râului cum sunt digurile, ziduri de apărare sau ridicarea unor diguri noi în ampasamente corespunzătoare (aceste măsuri sunt de obicei combinate cu alte opţiuni pentru a reduce volumul necesar de construcţii noi).

Creşterea capacităţii de transport a râului

În cazul albiilor de râu amenajate. În cazul centrelor urbane majore.

-creşterea lăţimii, adâncimii, pantei albiei râului, opţiune ce presupune realizarea unei secţiuni şi a unei pante continue prin albie, deşi acest lucru nu este recomandat de Directiva Cadru Apă

Canale de derivaţie

Localităţi mici în zone joase, plate.

-transferul apei dintr-un râu în altul sau dintr-o parte a râului în alta.

Managementul Inundaţiilor - Lucrări Existente

Reabilitări Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în stare critică.

-repararea,îmbunătăţirea lucrărilor critice cu risc de rupere conform evaluării performanţei inclusiv a duratei de viaţă, zona protejată şi pagubele potenţiale în situaţia în care lucrarea cedează.





Pagina 95

Prin identificarea zonelor de risc din bazinele hidrografice Prut şi Bârlad în vederea aplicării măsurilor prevazute prin managementul riscului la inundaţii, este necesară crearea unui sistem automatizat de informare privind zonele posibile inundabile:

Sistem de decizii suport -instalarea de echipamente automate şi software, sau folosirea celor

existente, la nivel naţional şi regional pentru prognoza şi avertizare în caz de inundaţii, care să ofere informaţii prompte managerilor situaţiilor de risc, autorităţilor locale şi serviciilor de urgenţă.

Aceste informaţii sunt ulterior difuzate către public, în avans astfel încât să se poată lua măsuri eficiente de reducere a pagubelor înainte de producerea inundaţiilor.

Hărţi de risc la inundaţii şi hărţi de hazard -întocmirea hărtilor de hazard si de risc la inundatii, pentru spatiul

hidrografic Prut Barlad in conformitate cu Directiva privind inundatiile si legislatia romanesca

Acestea vor fi folosite de autoritatile care elaboreaza planurile de amenajare a teritoriului, in conformitate cu legislatia actuală, pentru a impiedica dezvoltarea urbana in anumite zone ale bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad pe baza riscului cunoscut la inundatii.





Pagina 96

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional relevante pentru Master Plan şi modul în care s-a ţinut cont de

aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului

Propunerile listei de obiective relevante de mediu ce au rezultat ca

urmare a analizei Strategiei Naţionale de management a riscului la inundaţii, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel.5.1.Obiective relevante de mediu

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii.

Ape de suprafaţă OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora conform Directivei Cadru Apă OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

Ape subterane OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

Sol OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestuia şi prevenirii degradării solului OR8.Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza efectele inundaţiilor asociate ca urmare a unor lucrări agricole intensive

Modificări climatice OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii





Pagina 97

fenomenelor de inundaţii

Biodiversitate OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună OR11.Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din Directivele privind habitatele şi păsările

Sănătate umană OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei destinate consumului uman ca urmare a inundaţiilor OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane OR14.Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de inundaţie şi a poluării asociate acestuia

Valori materiale OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor OR.16Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurii existente OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate OR18.Asigurarea infrastructurilor critice- poduri, podeţe, punţi, aeroporturi în vederea ascesibilităţii în timpul inundaţiilor extreme

Peisajul natural OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului estetic

Patrimoniu cultural OR20.Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale


OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele fenomenelor de inundaţii OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor

Prin Raportul de mediu la Master Planul privind managementul

riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad s-a avut în vedere respectarea actelor normative referitoare la protecţia mediului, acesta





Pagina 98

având un impact pozitiv prin înlăturarea cauzelor generatoare de poluare ca urmare a apariţiei situaţiilor de risc în timpul inundaţiilor.

Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru Master Plan sunt in concordanţă cu Strategia Nationala a managementului riscului la inundaţii pe termen lung, mediu, scurt şi imediat conform Cerinţelor Directivei UE cu privire la inundaţii prin care conform planurilor de management a riscului la inundaţii sunt identificate zonele cu risc şi măsurile sustenabile de reducere a riscului la inundaţii.

Elaborarea Master Planului la nivel de bazine hidrografice Prut şi Bârlad în paralel cu derularea proiectului Strategiei de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung coraborat cu Strategia de management pe termen scurt şi a Planului de acţiune pentru implementarea acesteia, va conduce la revizuirea abordării tradiţionale, costisitoare de răspuns la inundaţii şi la elaborarea unui program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.

Prin realizarea Master Planului s-a urmărit ierarhizarea zonelor cu cel mai ridicat risc la inundatii si implementarea celor mai bune solutii pentru reducerea riscului la inundatii.

Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar asigurării implementării proiectului în mod corespunzător pentru reducerea riscului la inundaţie, delimitând instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legile valabile la nivel naţional în concordanţă cu legislaţia comunitară.

Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar reducerii riscului la inundaţie, identificand instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legislatia nationala aliniata la legislatia comunitara.





Pagina 99

6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:

biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi

arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

În conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004, referitor la definirea

Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, stabilirea domeniului şi a nivelului de detaliu al informaţiilor, precum şi analiza efectelor semnificative ale planului, au fost incluse în prezentul Raport de mediu.

Evaluarea opţiunilor de gestionare a riscului la inundaţii propuse pentru fiecare subbazin studiat din cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad au fost analizate în cadrul MPMRI, din care au rezultat măsurile ce urmează a fi implementate.

Evaluarea de mediu s-a realizat prin analizarea modului în care aceste acţiuni contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante, determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului, efectuându-se ţinând cont de criteriile privind determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului prezentate în HG 1076/2004, Anexa 1.

Printr-o serie de matrici, opţiunile de gestionare a potenţialului riscului de inundaţii au fost evaluate pe baza criteriilor de mediu pentru a determina performanta acestora. Sistemul de punctaj utilizat ce completează matricea este prezentat în tabelul următor:

Tabel.6.1.Notaţia folosită pentru a completa matricea

Notaţia Explicaţie

++ Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la

efecte pozitive importante, constând în protecţia

mediului şi oportunităţi de îmbunătăţire.

+ Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la

efecte pozitive ce nu ar afecta în mod negativ

resursele de mediu.

0 Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare

a punerii în aplicare a opţiunii.

- Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la

efecte negative asupra mediului





Pagina 100

-- Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la

efecte negative majore pe termen lung, la efecte

adverse asupra mediului, susceptibile de a fi

permanente.

+/- Punerea în aplicare a opţiuni ar afecta atât în

mod pozitiv, cât şi negativ în raport cu criteriile

? Efectele sunt incerte deoarece nu există

suficiente informaţii disponibile pentru a anticipa

efectele probabile.

Trebuie remarcat faptul că alocarea unui scor special a fost condus

de o percepţie a condiţiilor de mediu de referinţă existente în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad. Totodată s-a avut în vedere posibilitatea introducerii unei opţiuni speciale într-o anumită locaţie ce ar putea afecta condiţiile de mediu existente. La completarea matricei, termenele în care efectul ar putea fi realizat a fost identificat, astfel:

-efecte pe termen scurt -mai puţin de 5 ani -efecte pe termen mediu - 5-10 ani -efecte pe termen lung- mai mare de 10 de ani . Abordarea bazată pe matrice a permis să fie identificate următoarele:

oportunitatea de mediu dintre opţiuni.

riscurile de mediu asociate cu fiecare opţiune acolo unde este cazul

luarea măsurilor necesare de atenuare pentru reducerea potenţialelor

efecte negative asupra mediului.

mecanisme pentru aducerea de beneficii mediului din bazinele

hidrografice.

La evaluarea opţiunilor la nivel strategic, există întotdeauna un nivel mai mare de incertitudine în procesul de predicţie, comparativ cu nivelul de evaluare a Master Planului, impunându-se la evaluarea rezultatelor, luarea în considerare a următorilor factori:

informaţiile de bază de înalt nivel strategic privind

localizarea siturilor protejate cum ar fi SCI-urile şi SPA-urile

sunt prezentate în evaluarea adecvată de mediu,

nivelul de detaliu de evaluare prevăzut reflectă faptul că

aceasta este o evaluare strategică care nu a avut la bază

informaţii detaliate de proiectare, de concepţie, ci mai

degrabă opţiuni de gestionare a riscurilor la inundaţii.

în unele din sub bazinele hidrografice, sunt luate în

considerare opţiuni multiple şi poate exista o serie de tipuri





Pagina 101

de aceeaşi opţiune propusă în fiecare sub bazin. În această

situaţie, efectele generale au fost identificate pentru sub

bazin, precum şi orice locaţie particulară în cazul în care ar

putea exista probleme de mediu cu privire la efectele

potenţiale.

Pentru a evalua impactul opţiunilor propuse asupra mediului, acestea au fost realizate pe opţiuni avându-se în vedere următoarele:

-colectarea datelor -cartarea referinţelor de mediu -stabilirea criteriilor de mediu -evaluarea diferitelor măsuri de management al riscului la inundaţii

faţă de criterii -punctajul diferitelor opţiuni în funcţie de criterii de mediu

(performanţa opţiunilor este înregistrată prin luarea în considerare a modului în care opţiunile propuse ar afecta condiţiile de referinţă în bazinul hidrografic)

Criteriile de mediu pentru proiect au fost selectate pe baza: -managementului riscului la inundaţii stabilit prin Master Planul

întocmit -extinderii masurilor evaluate de management al riscului la inundatii

funcţie de diferitele locaţii -problemele de mediu în bazinele hidrografice Prut – Barlad. In evaluarea soluţiilor este adoptată o abordare bazată pe matrice,

ceea ce conduce la identificarea oportunităţilor de mediu pentru diferite abordări şi a riscurilor de mediu asociate pentru fiecare opţiune. Totodată au fost stabilite măsurile de atenuare necesare pentru a reduce efectele adverse posibil potentiale asupra mediului în vederea generării beneficiilor privind protecţia mediului în cadrul celor 2 bazine hidrografice.

Domeniile specifice de evaluare a riscului la inundaţii au fost identificate în matricea de evaluare generală prezentată în tabelul de mai jos, precum şi în matricele aferente fiecărui curs de apă din cadrul celor 2 bazine hidrografice.





Pagina 102

Tabel.6.2.Evaluare generică a opţiunilor de gestionare a riscului la inundaţii

Opţiune Biodiversitate şi arii naturale

protejate

Populaţie, sănătate umană, bunuri materiale

Apă Sol Patrimoniu cultural şi

peisaj

Practici de agricultură modificate

+ Există practici

agricole care nu sunt în

concordanţă cu cerinţele legislative europene, care au

efecte adverse asupra

biodiversităţii, ca rezultat al

fenomenului de compactare, de contaminare a solului, şi de

pierderea habitatelor. Practicile de agricultură

modificate prezintă posibilitatea de a avea un impact pozitiv asupra

resurselor biodiversităţii .

+ Aplicarea unor noi practici agricole,

care sunt conforme cu

cerinţele legislative europene ar putea oferi beneficii pe

termen lung. Populaţia va avea

în continuare posibilitatea de a

utiliza terenuri pentru cultură, dar

noile practici ar putea reduce expunerea la

poluare generată de practicile actuale, de exemplu

expunerea la îngrăşăminte chimice şi, de asemenea, o

reducere a poluării

++ Practicile actuale

contribuie semnificativ la

apariţia efectelor adverse asupra calităţii apelor

subterane şi de suprafaţă. În unele

părţi din bazinul hidrografic, apele de suprafata si subterane, sunt utilizate ca apă potabilă, care

necesită practicarea de bune practici agricole, care

urmează să fie aplicate. În

prezent există probleme

semnificative în bazinul

hidrografic

++ Practicile agricole actuale provoacă

probleme semnificative de poluare a solului.

Legislaţia europeană

impune cele mai bune practici

agricole, acest fapt însemnând

că la nivel local şi regional practicile

trebuie să fie îmbunătăţite

pentru a preveni poluarea solului,

a apelor subterane şi de

suprafaţă.

0 Se consideră ca puţin probabil că

vor fi efecte pozitive sau

negative semnificative

asupra patrimoniului cultural şi a peisajului.





Pagina 103

Împădurirea terenurilor agricole

degradate, înfiinţarea perdelelor

forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor.

Pe termen lung, ecosistemele ar

trebui să beneficieze de

punerea în aplicare a acestei opţiuni.

apei pe termen lung.

O mai bună gestionare ar

putea reduce, de asemenea,

cantitatea de sedimente care este depusă în

râuri şi acumulări care, în prezent

afectează negativ capacitatea lor.

referitoare la calitatea proastă a apei şi ar trebui să existe beneficii pe

termen lung.

Practici de păşunat

modificate

+ Practicile agricole

de păşunat în bazinul hidrografic

sunt dezorganizate. Această opţiune ar putea contribui la

îmbunătăţirea practicilor actuale

de păşunat conducând la

efecte benefice indirecte asupra

biodiversităţii prin

+ Schimbarea practicilor de

păşunat, astfel încât acestea să

fie în conformitate cu cerinţele legislative

europene nu ar trebui să afecteze negativ populaţia, sănătatea umană

sau bunurile materiale. Cu

+ Schimbarea practicilor de

păşunat actuale este de natură să aducă beneficii mediului prin

reducerea poluării apei, prin

promovarea utilizării adecvate

a mai multor terenuri care ar putea reduce

++ Este foarte

probabil de a fi beneficii

semnificative pe termen lung

pentru resursele de sol dacă practicile de

păşunat/ agricole curente sunt

modificate. Există în prezent un

nivel foarte ridicat

0 Se consideră

puţin probabil că vor fi efecte pozitive sau

negative semnificative

asupra patrimoniului cultural şi a peisajului.





Pagina 104

utilizarea terenurilor sensibile.

Beneficiile cel mai probabil pot să apară în termen lung, deoarece

modificările aduse practicilor actuale

va fi un proces gradual.

toate acestea, există riscul să

existe o percepţie că ar putea apărea

efecte adverse asupra economiilor locale în cazul în

care practicile agricole se

schimbă. Cu toate acestea, pe

termen lung, o mai bună utilizare a

terenului ar putea duce de fapt la un sector agricol mult

mai productiv.

evacuările de apă contaminate în

cursurile de apă.

de poluare a solului din zonă.

Monitorizarea pădurilor

++ Monitorizarea şi

gestionarea pădurilor contriibuie

în mod pozitiv asupra

ecosistemelor din zona hidrografică şi oferă oportunităţi

de îmbunătăţire.

+ Gestionarea eficientă a resurselor forestiere

influenţează pozitiv populaţia şi sănătatea umană, deoarece pădurea

are un rol important în

absorbţia poluanţilor din aer.

+ Reducerea riscului

defrişărilor în bazinele

hidrografice şi promovarea unei

gestionări eficiente a

pădurilor, conduc la diminuarea conţinutului de poluanţi din sol,

respectiv în

+ Gestionarea pădurilor din

zona hidrografică, contribuie la reducerea

suprafeţelor despădurite, care

în prezent constituie o problemă

importantă.

+ Gestionarea resurselor

forestiere, oferă beneficii pentru

peisaj prin reducerea

defrişărilor şi menţinerea pădurilor din

bazinele hidrografice.

Zonele





Pagina 105

În bazinele hidrografice se va evita reducerea

suprafeţelor împădurite.

cursuri de apă, rezultând

îmbunătăţirea calităţii apei pe termen lung.

Aceasta protejează solul

de la compactare, eroziune şi

contaminare, cu poluanţi, cu

beneficii pentru biodiversitate.

împădurite constituie o parte

semnificativă peisajului din

bazinele hidrografice si

trebuie protejate.

Monitorizarea eroziunii solului

+ Opţiunea oferă oportunităţi de îmbunătăţire

ecologică. Prin practicile de control a eroziunii se oferă

un control a acesteia care

conduce la promovarea

utilizării durabile a solurilor.

Utilizarea durabilă a solului este

esenţială pentru conservarea unor organisme din sol

care sunt vitale

++ Opţiunea oferă efecte pozitive

asupra populaţiei, infrastructurii şi a

resurselor naturale-de exemplu,

drumurile ar trebui să fie protejate de

alunecările de pietre, în cazul în care stabilitatea

solului se îmbunătăţeşte.

Există, de asemenea,

posibilitatatea de a aduce beneficii de

++ Alunecările de

teren pot transporta solurile

de suprafaţă şi vegetaţia în apă

cu influenţa negativă asupra calităţii acesteia.

Dacă această opţiune este pusă în aplicare, acest fenomen poate fi prevenit, calitatea apei de suprafaţă şi a surselor de

apă potabilă pot fi îmbunătăţite pe lungă durată.

++ Această opţiune

ar putea contribui la reducerea

riscului de căderi de pietre şi

alunecări de teren pe termen lung. Calitatea

solului ar putea fi, de asemenea,

îmbunătăţită prin reducerea eroziunii.

++ Reducerea riscului de

alunecări de teren, în termen lung, ar putea exista unele

beneficii pentru peisaj. Ar putea fi, de asemenea, beneficii indirecte pentru resursele

patrimoniului cultural, în

funcţie de locaţia lor, deoarece acestea pot fi protejate de alunecări de





Pagina 106

pentru ecosistem şi buna sa

funcţionare. Orice plantare asociată

cu controlul eroziunii trebuie să fie adecvată pentru

locul respectiv a habitatelor şi

speciilor existente în zonă.

micşorare a riscului de

inundaţii în cazul în care această

opţiune este pusă în aplicare în

colaborare cu alte măsuri de

gestionare a riscului la inundaţii. Beneficiile acestei

opţiuni sunt probabile de a fi

realizate în termen lung.

teren.

Zone de inundare dirijata

reglementate în teren arabil

- Culturile deja

existente, flora şi fauna ar putea fi

afectate de această opţiune, chiar dacă

celulele sunt controlate de

inundaţii; ecosistemele ar fi afectate în acelaşi timp dacă apa este stocată. Apa este

un excelent transportator de

+/- Culturile ar fi

afectate pentru o scurtă durată (în

timpul în care celula de inundaţii

este utilizată în acest scop) şi populaţia va fi

expusă în acest sens -unele

comunităţi trăiesc foarte aproape de malul apelor. Cu toate acestea,

+/- Opţiunea va oferi posibilitatea de a controla fluxurile

de inundaţii, reducerea

inundaţiilor în locaţii cheie din

bazinul hidrografic . Deşi acest lucru este

de natură să ofere beneficii, există riscuri pentru calitatea apei,

+/- Inundaţiile transportă

deseori cantităţi semnificative de sol şi vegetaţie din aval. Prin punerea în

aplicare a acestei opţiuni, s-ar reduce acest

fenomen deoarece apa ar

fi stocată. Celulele de

+ Pentru peisajul şi

patrimoniul cultural, anumite zone ar putea fi protejate prin

reducerea riscului la

inundaţii. Cu toate acestea,vor

fi efecte localizate, modificări

temporare ale peisajul în cazul





Pagina 107

poluanţi şi organisme, astfel ar putea fi mutate

dintr-o parte în alta a bazinului

hidrografic, fapt ce ar putea afecta

negativ calitatea habitatelor şi

speciilor. Calitatea apei în întregul

bazinul hidrografic este clasificată ca

fiind clasa de calitate II, III, IV, care este de o

calitate scăzută conform legislaţiei

româneşti şi anume cursurile de apă

sunt poluate.

agricultorii ar fi compensaţi pentru

pierderea productivităţii

agricole şi s-ar putea exploata

utilizarea celulelor de inundaţii pe o bază de rotaţie.

Populaţia şi infrastructura -

drumuri / poduri sunt, de

asemenea, de natură să fie protejate de inundaţii prin punerea în

aplicare a acestei opţiuni, care ar aduce beneficii

pentru sănătatea umană.

deoarece există apă cu probleme semnificative de

calitate în bazinul hidrografic, iar colectarea şi

depozitare acestor ape în zonele de luncă ar putea afecta negativ

calitatea solului şi a apelor

subterane în unele locaţii.

inundaţii vor contribui la reducerea

efectelor negative generate de inundaţii: de

exemplu, transportul de sol

şi vegetaţie în aval. Dar vor fi şi efecte negative

asupra resurselor de sol, în cazul în

care celula de inundaţii este

pusă în aplicare, ca urmare a riscului de a transporta

poluanţi ce sunt stocaţi în

anumite părţi ale bazinului.

în care celula de inundaţii este

pusă în aplicare asociată cu

construcţia de structuri de debit. Aceste structuri ar putea avea efecte adverse localizate din

punct de vedere agrement şi

vizual, în funcţie de zonele în care

acestea sunt situate, şi de

dimensiunea lor. Este necesar să

fie elaborat planul de

amplasare a celulelor pentru a

se asigura că acestea sunt

bine integrate în peisajele existente.

Zone de inundare nereglementate în

zone forestiere

- Ecosistemele ar

putea fi afectate de

+ Nu ar fi efecte directe asupra

+/- Opţiunea ar oferi posibilitatea de a


+ Peisajul şi patrimoniul





Pagina 108

această opţiune, chiar dacă celulele de inundaţii sunt controlate. Apa

este un excelent transportator de

organisme şi poluanţi dintr-o parte în alta a

bazinului hidrografic, putând

apărea efecte adverse asupra

biodiversităţii, florei şi faunei prin

deplasarea de poluanţi.

bunurilor materiale şi nici a populaţiei. Cu toate acestea,

punerea în aplicare a acestei opţiuni ar putea

contribui la reducerea

inundaţiilor şi acest lucru ar avea un impact pozitiv pentru comunităţi

şi infrastructura pe care se bazează.

controla fluxurile de inundaţii, reducerea

inundaţiilor în locaţii cheie în

bazinul hidrografic . Deşi acest lucru este


existând apă cu probleme de

calitate în bazinul hidrografic, iar colectarea şi

depozitare acestor ape în luncă ar putea afecta

negativ calitatea solului.

deseori cantităţi semnificative de

sol şi vegetatie în aval. Prin

punerea în aplicare a acestei

opţiuni s-ar reduce impactul negativ în aval,

deoarece apa va fi stocată. Cu

toate acestea, ar putea exista

efecte negative asupra resurselor de sol în cazul în cazul locaţiei în care este situată

celula

cultural specific unor zone ar

putea fi protejate prin reducerea

riscului de inundaţii Cu toate

acestea,vor fi efecte localizate,

modificări temporare ale

peisajul în cazul în care celula de

inundaţii este pusă în aplicare

asociate cu construcţia de

structuri de debit. Aceste structuri ar putea avea efecte adverse

localizate asupra peisajului, în

funcţie de zona în care acestea

sunt situate, şi de dimensiunea lor. Este necesară elaborarea cu

atenţie a acestui plan pentru a se





Pagina 109

asigura că celulele sunt bine

integrate în peisajul existent.

Zone de inundare dirijată

nereglementate în zone de păşunat

- Ecosistemele ar

putea fi afectate de această opţiune,

chiar dacă celulele de inundaţii sunt controlate. Apa

este un excelent transportator de

organisme şi poluanţi dintr-o parte în alta a

bazinului hidrografic, putând

apărea efecte adverse asupra

biodiversităţii, florei şi faunei prin migrarea de

poluanţi.

+/- Prin punerea în

aplicare a acestei opţiuni ar putea

exista efecte negative pe termen scurt

pentru utilizarea păşunatului pe terenuri, acest lucru ar putea

afecta veniturile de bază locale pe

termen scurt. Cei afectaţi vor fi

compensaţi. Cu toate acestea, prin

punerea în aplicare a acestei opţiuni, populaţia

este protejată împotriva

inundaţiilor şi acest lucru ar avea

beneficii pentru

+/- Opţiune ar oferi

posibilitatea de a controla fluxurile

de inundaţii, reducerea

inundaţiilor în locaţii cheie în

bazinul hidrografic. Deşi acest lucru este


deoarece există apă cu probleme

de calitate în bazinul

hidrografic, iar colectarea şi

depozitare acestor ape în luncă ar putea afecta

negativ calitatea


deseori cantităţi semnificative de

sol şi vegetatie în aval. Aşadar, prin

punerea în aplicare a acestei

opţiuni s-ar reduce impactul negativ în aval,

deoarece apa va fi stocată. Cu

toate acestea, ar putea exista

efecte negative asupra resurselor de sol în cazul în

care în locaţia respectivă există amplasată celula

de inundaţii.

+ Peisajul şi patrimoniul

cultural specific unor zone ar

putea fi protejate prin reducerea

riscului de inundaţii Cu toate

acestea,vor fi efecte localizate,

modificări temporare ale peisajului în cazul în care

celula de inundaţii este

pusă în aplicare asociată cu

construcţia de structuri de debit. Aceste structuri ar putea avea efecte adverse

localizate asupra





Pagina 110

sănătatea umană având în vedere

convieţuirea comunităţilor în

apropierea râurilor şi utilizarea

terenurilor ar putea fi în pericol -

oamenii trăiesc chiar la malurile

râului şi utilizează terenurile din zonă

solului în unele locaţii şi a apelor

subterane.

peisajului, în funcţie de zona

în care sunt situate, şi de

dimensiunea lor. Ar trebui să fie

elaborat cu atenţie un plan

de amplasament pentru a se asigura că

acestea sunt bine integrate în

peisaj.

Zone umede + Efectele acestei

opţiuni sunt probabile de a fi

pozitive, deoarece această opţiune nu

va fi propusă în zone cu terenuri

sensibile din bazinul hidrografic. Crearea de zone

umede noi ar putea ajuta la crearea de noi habitate şi de a oferi oportunităţi de

îmbunătăţire a

+ Această opţiune este de natură a ajuta la controlul

fluxurilor de inundaţii pe

termen lung şi de acest lucru ar

beneficia comunităţile. Ar

putea fi de asemenea

oportunităţi pentru dezvoltarea de

zone de agrement, ca parte a

+ Zonele umede noi

şi zonele traversate de

inundaţii pot oferi o serie de

îmbunătăţiri privind calitatea

apei prin atenuarea naturală a

poluanţilor şi prin infiltrarea în apele

subterane. Aceasta zona ar

putea fi, de

0 Se consideră

puţin probabil că ar exista efecte semnificative

asupra resurselor de sol, ca urmare

a punerii în aplicare a acestei

opţiuni.

+ Crearea de zone umede ar putea

duce la modificări locale ale

peisajelor, dar acestea sunt

probabile de a fi benefice,

deoarece sunt o caracteristică a

peisajului natural. Ar putea fi, de

asemenea, beneficii indirecte asupra resurselor





Pagina 111

mediului. De exemplu, ar putea

fi furnizate noi habitate de apă dulce, adecvate pentru anumite locaţii relevante.

dezvoltării zonelor umede.

asemenea, folosită pentru alimentarea cu apă a celor mai apropiate locaţii.

patrimoniului cultural în cazul

în care se reduce riscul de

inundaţii, ca urmare a creării zonelor umede pentru a stoca

apa din inundaţii.

Acumulări de stocare

nepermanente

+/- Ecosistemele în care această

opţiune va fi pusă în aplicare, vor fi

inundate, rezultând perturbarea temporară a habitatelor

existente şi ar putea apărea

efecte adverse privind poluarea

apei, ceea ce duce la afectarea

habitatelor şi a speciilor existente. Cu toate acestea,

ca parte a dezvoltării acestei opţiuni, ar putea

+/- În funcţie de locul

în care este situată acumularea temporară a apelor din inundaţii, ar fi

inundate intermitent

terenurile agricole, cu efecte negative asupra veniturilor. Cu toate acestea, opţiunea este de

gestionare riscului de inundaţii şi ar aduce beneficii prin protejarea bunurilor şi a infrastructurii.

Astfel efectele sunt susceptibile de a fi

+ Opţiune este de

natură să contribuie la

reducerea riscului de inundaţii,

precum şi de a proteja

infrastructura şi comunităţile de

inundaţie. Există posibilitatea de

utilizare a acumulărilor de

apă, de stocare în scopuri de

gestionare a resurselor de apă, cu utilizare pentru

irigare şi alimentare cu apă.

+/- Pot exista efecte adverse asupra calităţii solului,

poluanţii din apa stocată putându-se infiltra în apele

subterane şi afecta în mod negativ solul.

0 Se consideră


asupra patrimoniului cultural şi a

peisajului. Cu toate acestea,

celulele de inundaţii ar trebui să fie amplasate

astfel încât acestea să nu

afecteze patrimoniul cultural, de exemplu

monumentele şi stabilirea lor.





Pagina 112

exista oportunitati pentru plantarea anumitor tipuri de

vegetaţie, în vederea

îmbunătăţirii stării

habitatelor şi a calităţii mediului.

şi pozitive şi negative.

Cu toate acestea, astfel de beneficii sunt mai probabil de a fi realizate prin crearea de

lacuri de acumulare

permanente.

Acumulări permanente

+/- Impactul ar putea fi

negativ asupra terenurilor arabile

existente şi activitatea de

păşunat ar putea fi perturbată. O

acumulare permanentă ar avea efecte pe

termen lung asupra ecosistemelor. Cu toate acestea, ar

putea fi, de asemenea,

oportunităţi de a planta vegetaţie corespunzătoare

pentru a maximiza oportunităţile de

+/- Crearea unei acumulări de

stocare permanentă ar putea duce la

pierderea terenului utilizat în scopuri

agricole, cu efecte negative asupra veniturilor. Cu toate acestea,

opţiunea, poate oferi beneficii prin

atenuarea efectelor

inundaţiilor, deci efectele ar fi şi

pozitive şi negative.

Construirea de

+ Crearea unui acumulări de

stocare a apelor din inundaţii ar putea fi utilizat

pentru gestionarea

resurselor de apă în scopuri de

irigare şi alimentarea cu apă, cu efect

benefic. Cu toate acestea, rămân

problemele asociate privind calitatea apei în

bazinul hidrografic.

- Pot exista efecte adverse asupra calităţii solului,

poluanţii din apa stocată putându-se infiltra în apele

subterane şi a afecta negativ

solul în locaţia în care acumularea de stocare este

situată.

? O acumulare

permanentă ar fi o caracteristică importantă în

peisaj. Efectele asupra naturii şi calităţii peisajelor

depinde de acumularea de stocare şi, de asemenea, de sensibilitatea

peisajului.





Pagina 113

îmbunătăţire. acumulări de stocare noi ar

putea introduce, de asemenea un

nou risc comunităţilor

asociate cu riscul de cedare a

barajului.

Managementul integrat al apelor

+ Prin controlul

debitului de apă în aval, este posibilă

prevenrea deteriorării

ecosistemelor. Ar putea fi de asemenea,

beneficii asociate cu retenţia de apă, în locuri de care ar beneficia resursele

ecologice.

+ De managementul integrat de apă ar

beneficia îmbunătăţirea

mijloacelor de trai şi produsele agricole prin

asigurarea unui sistem de

alimentare cu apă mai regulat în

bazinul hidrografic.

+ De managementul integrat al apelor

ar beneficia populatia din zona

prin asigurarea unui sistem de

alimentare cu apă si irigatii în

bazinul hidrografic, cu toate aspectele

legate de calitatea scăzută a

apei.

+ Se consideră


asupra resurselor din sol. Cu toate

acestea, pe termen lung ar putea exista

beneficii în cazul în care calitatea de irigare este

mai sigură şi mai bine controlată în zona de captare. Această opţiune ar trebui să fie

pusă în aplicare în colaborare cu alte opţiuni care

+ În prezent, unele

resurse ale patrimoniului cultural şi ale peisajului sunt

afectate negativ de inundaţii. În cadrul acestei

opţiuni, astfel de riscuri ar putea fi

reduse şi ar putea exista

efecte pozitive.





Pagina 114

să încerce să promoveze o

gestionare mai durabilă a

zonelor agricole şi forestiere din

zona hidrografică.

Monitorizarea retragerii apelor

din inundaţii

+/- Ar putea apărea unele perturbări

localizate ale ecosistemelor,

atunci când comunităţile vor fi mutate din locaţiile prezente, cu efecte adverse pe termen

scurt asupra resurselor

ecologice, atunci când se produc

inundatii. Cu toate acestea, există

beneficii pe termen lung pentru

biodiversitate, ca parte a acestei opţiuni şi pentru

refuncţionalizarea

+ Această opţiune ar

aduce beneficii comunităţilor

vulnerabile care trăiesc foarte

aproape de râu. Totuşi, populaţia

s-ar putea împotrivi mutării lor, deoarece au

trăit în acele locaţii şi comunităţi

pentru o perioadă mare de timp. Pe

ansamblu, efectele ar trebui să fie

pozitive.

0 Se consideră puţin

probabil să fie efecte

semnificative asupra calităţii

apei sau a resurselor de apă.

- Gestiunea

retragerii în unele locaţii ar conduce

la breşe în digurile existente, iar acest lucru ar

putea cauza poluarea solului,

deoarece apa este probabil să

fie puternic poluată.

+/- Aspectul

cursurilor de apă va fi probabil

schimbat treptat în timp de

retragerea apei, şi acest lucru ar putea duce la schimbarea

peisajului local. Efectele sunt

susceptibile de a fi pe termen

foarte lung. Va fi important să se determine dacă există resurse speciale ale patrimoniului cultural care trebuie să fie





Pagina 115

luncii. protejate, înainte de a trece la

aplicarea unui sistem de

retragere reuşit.

Transferul apei de pe un curs pe altul

+/- Această opţiune ar

reduce riscul de inundaţii în unele locaţii, cu unele efecte pozitive

asupra ecosistemelor, în

funcţie de dependenţa

menţinerii unor niveluri specifice de

apă, fie se adaptează în mod natural la regimul de inundaţii. Cu toate acestea,

transferul de apă ar putea duce la

introducerea de poluanţi noi, până la o zonă care ar

putea afecta negativ

biodiversitatea din

+ Pe termen lung,

această opţiune ar putea oferi

beneficii pentru sănătatea umană şi infrastructură,

deoarece riscul de inundaţii scade. Opţiunea trebuie

să fie pusă în aplicare foarte

atent pentru a se asigura că

transferul de apă nu duce la modificări

morfologice şi noi cazuri de eroziune,

care ar duce la probleme de

inundaţii în noile locaţii.

? Efectele depind de

locul în care transferurile de apă se produc.

Calitatea apei din bazinul hidrografic

este în general scăzută, transferul

de apă ar putea îmbunătăţi

calitatea apei prin efectele de diluţie,

dar acest lucru depinde de râurile

care sunt implicate şi de calitatea lor.

+/- Construirea unui nou canal de râu

pentru a servi apa transferată, ar putea afecta calitatea solului. De asemenea, există riscul ca

circulaţia de poluanţi dintr-un

râu în altul să afecteze negativ calitatea solului.

Modificările morfologice care ar putea avea loc ar putea modifica

geomorfologia râului în cauză,

cu afectarea distribuţiei

sedimentelor.

+ Noul canal ar

putea fi conceput pentru a

îmbunătăţi peisajul local, prin plantaţii

eficiente corespunzătoare

şi vegetaţie acvatică. Înainte de a construi noi

canale, va fi important să se

stabilească dacă există resurse

ale patrimoniului cultural care ar putea fi afectate în mod negativ.





Pagina 116

acea locaţie. Construirea de

canale ar aduce oportunitati pentru

îmbunătăţirea caracteristicilor

acvatice ale canalului, în scopul

maximizării diversităţii ecologice.

Transferul apei dintr-o regiune în

alta

+/- Această opţiune ar

reduce riscul de inundaţii în unele locaţii, cu unele efecte pozitive

asupra ecosistemelor, în funcţie de faptul

dacă acestea sunt dependente de

menţinerea unor niveluri specifice de

apă, ori se adaptează în mod natural la regimul de inundaţii. Cu toate acestea,

transferul de apă ar

+ Pe termen lung,

această opţiune ar putea oferi

beneficii pentru sănătatea umană şi infrastructură,

deoarece riscul de inundaţii scade. Opţiunea trebuie

să fie pusă în aplicare foarte

atent pentru a se asigura că

transferul de apă nu duce la modificări

morfologice şi noi cazuri de eroziune,

? Efectele depind de

locul în care transferurile de apă se produc.

Calitatea apei din bazinul hidrografic

este în general scăzută.

Transferul de apă ar putea

îmbunătăţi calitatea apei prin efectele de dilutie,

dar acest lucru depinde de râurile

care sunt implicate şi de calitatea lor.

+/- Construirea unui nou canal de râu

pentru a servi apa transferată, ar putea afecta calitatea solului. De asemenea, există riscul ca

circulaţia de poluanţi dintr-un

râu în altul să afecteze negativ calitatea solului.

Modificările morfologice care ar putea avea loc

ar modifica geomorfologia

- Noul canal ar

putea fi conceput pentru a

îmbunătăţi peisajul local, prin plantaţii

eficiente corespunzătoare

şi vegetaţie acvatică. Înainte de a construi noi

canale, va fi important să se

stabilească dacă există resurse

ale patrimoniului cultural care ar putea fi afectate





Pagina 117

putea duce la introducerea de

poluanţi noi până la o zonă care ar putea afecta

negativ biodiversitatea din

acea locaţie. Construirea de

canale ar aduce oportunitati pentru

îmbunătăţirea caracteristicilor

acvatice ale canalului, în scopul

maximizării diversităţii ecologice.

care ar duce la probleme de

inundaţii în locaţii noi.

râului în cauză, cu afectarea distribuţiei

sedimentelor.

în mod negativ.

Modificarea cursurilor râurilor

- Pentru creşterea

comunicării canalelor vor fi

necesare modificări directe asupra acestora, ca

adâncirea sau lărgirea, iar acest

fapt ar putea cauza perturbări negative

semnificative

- Deşi opţiunea ar trebui să aducă

unele beneficii în gestionarea riscului de

inundaţii, s-ar putea schimba de

fapt morfologia râului şi provoca

noi cazuri de inundare.

- Creşterea

comunicării canalelor prezintă riscul de a cauza

o deteriorare suplimentară a

calităţii apei prin tulburarea

sedimentelor şi încărcarea cu sedimente a

- Creşterea

comunicării canalelor este în

măsură să tulbure

sedimentele din râuri (care ar

putea fi contaminate) şi să modifice, de

asemenea,

- Modificarea

formei canalului ar putea avea

efecte localizate adverse asupra peisajului prin

crearea de albii de râu

nenaturale. Apariţia de noi

tipologii de





Pagina 118

asupra habitatelor şi speciilor acvatice

şi, de pe maluri

Asociată cu această opţiune,

ar apărea de asemenea o

cantitate semnificativă de deşeuri, ce ar

trebui eliminate.

apelor. Aceasta ar putea avea ulterior

efecte negative asupra

aprovizionării cu apă a populaţiei.

morfologia albiilor, ce ar

cauza probleme de eroziune mai mare în unele

zone.

eroziune şi modificările

morfologice ar pune unele resurse de

patrimoniu în pericol.

Ramblee +/- În timpul

construcţiei, ar apărea perturbaţii

pe termen scurt ale resurselor

biodiversităţii. Şi mai mult, prin

prevenirea inundaţiei în unele

locaţii, ar putea exista unele efecte

adverse asupra biodiversităţii, dacă

aceasta este dependentă de un

anumit nivel al apei.

+ Construirea de diguri noi este

probabil să crească percepţia de siguranţă şi pe

termen lung ar trebui să existe beneficii pentru infrastructură şi comunităţi. Cu toate acestea, viabilitatea pe termen lung a

terasamentelor trebuie să fie

analizată, deoarece ele vor

trebuie să fie ridicate din nou.

+ Terasamentele ar ajuta la controlul

fluxurilor de apă şi la siguranţa că apa rămâne în canal. Ar putea

exista unele riscuri minore de scădere

a calităţii apei în timpul construcţiei,

dar acestea nu sunt de aşteptat

să fie semnificative prin

utilizarea unor măsuri de atenuare adecvate.

- Este puţin

probabil să fie efecte adverse indelungate. Ar

putea exista unele riscuri

minore privind calitatea solului

în timpul lucrărilor de construcţie, contaminarea

sau compactarea solurilor, dar

acestea nu vor fi semnificative dacă măsurile

corespunzătoare de atenuare sunt

utilizate.

+/- Construirea de

pereţi şi diguri de inundaţii ar putea

avea efecte localizate potenţial

negative asupra peisajului. Cu toate acestea, efectele depind de locul în care

pereţii de inundaţii sunt construiţi şi de

calitatea peisajului

înconjurător. Resursele

patrimoniului cultural ar fi protejate de





Pagina 119

inundaţie prin această opţiune. Ar putea exista beneficii pentru peisaj şi dacă

sunt create mai multe maluri de râuri naturale.

Diguri de protectie la inundaţii

+/- În timpul

construcţiei, ar apărea perturbaţii

pe termen scurt ale resurselor

biodiversităţii. Şi mai mult, prin

prevenirea inundaţiei în unele

locaţii, ar putea exista unele efecte

adverse asupra biodiversităţii, dacă

aceasta este dependentă de un

anumit nivel al apei.

+ Construirea de diguri noi este

probabil să crească percepţia de siguranţă şi pe

termen lung ar trebui să existe beneficii pentru infrastructură şi comunităţi. Cu toate acestea, viabilitatea pe termen lung a

terasamentelor trebuie să fie

analizată, deoarece ele vor

trebui să fie ridicate din nou.

+ Digurile ar ajuta la controlul fluxurilor

de apă şi la siguranţa că apa rămâne în canal. Ar putea exista

unele riscuri minore de scădere

a calităţii apei în timpul construcţiei,

dar acestea nu sunt de aşteptat

să fie semnificative prin

utilizarea unor măsuri de prevenire adecvate.

- Este puţin

probabil să fie efecte adverse indelungate. Ar

putea exista unele riscuri

minore privind calitatea solului

în timpul lucrărilor de construcţie, contaminarea

sau compactarea solurilor, dar

acestea nu vor fi semnificative dacă măsurile

corespunzătoare de prevenire sunt

utilizate.

+/- Construirea de

pereţi şi diguri de inundaţii ar putea

avea efecte localizate potenţial

negative asupra peisajului. Cu toate acestea, efectele depind de locul în care

pereţii de inundaţii sunt construiţi şi de

calitatea peisajului

înconjurător. Resursele

patrimoniului cultural ar fi protejate de





Pagina 120

inundaţie prin această opţiune. Ar putea exista beneficii pentru peisaj şi dacă

sunt create mai multe maluri de râuri naturale.

Avertizarea de inundaţii

0 Nu ar genera

efecte semnificative

asupra biodiversităţii.

++ Îmbunătăţirile

avertizării asupra inundaţiilor ar avea

efecte benefice pentru populaţie şi sănătatea umană,

oferindu-le avertizarea în cazul în care

există riscul să se producă inundaţii, prin urmare, pot

lua măsurile corespunzătoare. Ar putea ajuta, de asemenea, pentru

înţelegerea de riscuri asociate cu

inundaţiile.

0 Avertizare de

inundaţii şi măsurile luate

sunt puţin probabile să aibă


asupra apelor de suprafaţă sau a

resurselor de apă subterană.

Această măsură ar putea împiedica poluarea apei care poate fi generată

în timpul inundaţiilor.

0 Nu va exista nici

un efect semnificativ

asupra resurselor solului. Sistemele de avertizare de

inundaţii sunt acţiuni importante pentru prevenirea

poluării apei şi acest lucru poate aduce unele mici beneficii indirecte pentru resursele

solului.

0 Nu ar genera


asupra peisajului sau

patrimoniului.





Pagina 121

Sistemul de punctaj utilizat pentru completarea matricelor aferente fiecărei celule de inundaţii, pentru evaluarea condiţiilor de mediu existente în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad şi pentru gestionarea riscului la inundaţii conform opţiunilor propuse în aceste locaţii sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel.6.3. Evaluare generică a opţiunilor de gestionare a riscului la inundaţii pe celule de inundaţii

Celula de inundaţie Opţiune Biodiversitate

Populaţie, sănătate umană, bunuri materiale

Apă Sol Patrimoniu cultural şi

peisaj

Başeu


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++

Zone de inundare dirijata reglementate în

teren arabil

- +/- +/- +/- +

Zone de inundare dirijata nereglementate

în zone de păşunat

- +/- +/- +/- +

Acumulări nepermanente

+/- +/- + +/- +

Acumulări +/- +/- + - ?





Pagina 122

permanente

Managementul integrat al apelor

+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Başeu- ROSPA 0049 -Iazurile de pe Valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi nu sunt afectate negativ, ca urmare a opţiunilor prevăzute în Master Plan. Totodată se impune controlul eroziunii solului în zonele ce constituie SPA-uri în cadrul Natura 2000 în vederea menţinerii regimului de arie naturală protejată.

Sitna


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +



- +/- +/- +/- +


+/- +/- + +/- +





Pagina 123


+/- + + - +

Managementul integrat al apei

+ + + + +


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Sitna - de-a lungul cursului apei nu sunt instituite regimuri de arie naturală protejată. Patrimoniul cultural din zona Leorda, Bucecea, Nicşeni, prin opţiunile stabilite conform Master Planului, beneficiază de o reducere a riscului la inundaţii.

Volovăţ


+ + + ++ ++


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +



- +/- +/- +/- +





Pagina 124


+/- +/- + +/- +


+ + + - +


+ + + + +

Ramblee +/- + + - +/-

Diguri inundaţii +/- + + - +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Volovăţ-prin opţiunile prevăzute beneficiază de reducerea riscului în ceea ce priveşte patrimoniul cultural din Nichiteni, Dimitrie Cantemir, Manoleasa, în zonă neexistând arii naturale protejate.

Buhaiul


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


în zone de

- +/- +/- +/- +





Pagina 125

păşunat


+/- +/- + +/- +


+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Buhaiul-nu prezintă efecte negative prin opţiunile propuse neexistând arii naturale protejate şi nici elemente ale patrimoniului cultural.

Miletin


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

- + +/- +/- +





Pagina 126



- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +


+ + + + +


- - - - -

Ramblee +/- + + +/- +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Miletin-în celula de inundaţii există ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare şi ROSPA0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, zone protejate, ce nu sunt afectate de opţiunile propuse în cadrul planului de intervenţii în caz de inundaţii.

Bahluieţ


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++

Zone de - +/- +/- +/- +





Pagina 127

inundare dirijata reglementate în

teren arabil


în zone forestiere

- + +/- +/- +



- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +


+ + + + +


- - - - -

Ramblee +/- + + +/- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Bahluieţ- în caz de inundaţii în cadrul celulei, există o zonă protejată- Punctul fosilier Băiceni, care nu este afectat de opţiunile propuse. În cazul unei situaţii de risc la inundaţii prin punerea în aplicare a unor opţiuni propuse poate fi afectat patrimoniul cultural existent în localităţile: Sârca, Vascani, Bărbăteşti, Cucuteni, Filiaşi, Costeşti, Dădeşti, Târgu Frumos, Movileni, Ion Neculce, Criveşti, Brăeşti.

Prut curs Superior

Practici de agricultură

+/- +/- ++ ++ 0





Pagina 128

modificate


modificate

+/- +/- +/- ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

- + +/- +/- +



- +/- +/- +/- +

Zone umede + + + 0 +


+/- + + +/- +


+ + + + +


din inundaţii

+/- + 0 +/- +/-





Pagina 129


-- - - -- +/-

Ramblee - + + +/- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Prut superior – în cadrul celulei există zone protejate ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare, ROSPA 0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, ROSPA 0058 Stanca Costesti şi arii naturale protejate situate în zonele Balta Teiva-Vişina, Pruteţul Bălătău, Făgetul secular, Stuhoasa, Pădurea Cernohal-Prut, Pădurea Roşcani, şi patrimoniu cultural în localităţile Cotu Miculint, Crasna Leuca, Liveni, Ripiceni, Bobuleşti, Stânca, Soloneţ, Trifeşti, Şendreni. Opţiunile propuse pentru reducerea riscului la inundaţii nu vor afecta zonele protejate din cadrul celulei. Totuşi sunt necesare măsuri pentru reducerea şi controlul eroziunii în arealul din vecinătatea cursului de apă Prut.

În cazul construirii de diguri, acestea ar putea afecta zona protejată SCI Sărăturile Jijiei Inferioare şi Prut având un impact negativ pentru care se impune realizarea unui studiu de evaluare a impactului privind Natura 2000 în cazul unor condiţii impuse pentru realizarea acestora.

Bahlui/Nicolina


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


- + +/- +/- +





Pagina 130

nereglementate în zone

forestiere



- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +


+ + + + +


din inundaţii

+/- + 0 +/- +/-

Transferul apei de pe un curs pe

altul

+/- + ? +/- +

Transferul apei dintr-o regiune în

alta

+/- + ? +/- +


- - - - -

Ramblee +/- + + +/- +/-



0 ++ 0 0 0

Curs de apă Bahlui- Nicolina- există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: ROSCI0076 Făgetul





Pagina 131

Humosu, inclusiv zonă protejată, ROSCI0221- Sărăturile din Valea Ilenei, inclusiv zonă protejată, ROSCI 0058 - Dealul lui Dumnezeu, ROSCI0265- Valea lui David, ROSCI0171 Padurea şi Pajiştile de la Mârzeşti, ROSCI0181 Pădurea Uricani, ROSCI 0077- Fâneţele Barca.

Totodată sunt menţionate arii naturale protejate-Acumularea Parcovaci, Pădurea Cătălina Cotnari, Fâneţele Seculare Valea lui David, Acumularea Chiriţa, Pădurea Bârnova-Repedea, Dealul Repedea.

Resursele din cadrul patrimoniului cultural: Pârcovaci, Bădeni, Cepleniţa, Spinoasa, Erbiceni, Podu Iloaiei, Hol, Brătuleni (digurile), Dancu sunt zone existente în cadrul celulei de inundaţie.

Opţiunile propuse în cadrul Master Planului nu au impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate, nu se interferează cu acestea, impunându-se controlul eroziunii solului în arealul menţionat.

Chineja


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

- + +/- +/- +


- +/- +/- +/- +





Pagina 132

nereglementate în zone de

păşunat


+/- + + +/- +


+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Chineja- există următoarele zone protejate, SCI-uri şi SPA-uri: Locul Fosilifer Bereşti (zona protejata), Pădurea Breana Roşcani –ROSCI0139 şi zonă protejată, Pădurea Mogoş-Mâţele –ROSCI 0163, Lunca Prutului-Vladeşti-Frumuşiţa- ROSPA0070, şi următoarele resurse ce fac parte din patrimoniul cultural: Bereşti, Lunca, Băneasa, Roşcani, Fârtâneşti, Chiraftei, Floteşti, Stoicani, Frumuşiţa, Ijdileni, Tuluceşti.

Niciuna dintre opţiunile propuse nu afectează direct sau indirect SCI-urile, SPA-urile sau zonele protejate.

Zeletin


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

- +/- +/- +/- +


- + +/- +/- +





Pagina 133


forestiere



- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Zeletin - în această celulă de inundaţii nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate. În cazul patrimoniului cultural de la Costeni, Podu Turcului, acesta ar putea beneficia de punerea în aplicare a opţiunilor de gestionare a riscurilor de inundaţii.

Lohan


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


+/- +/- +/- +/- +





Pagina 134

teren arabil


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Lohan - în această celulă nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate de opţiuni şi nici resurse a patrimoniului cultural care ar putea fi afectate.

Elan


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++

Zone de +/- +/- +/- +/- +





Pagina 135

inundare dirijata reglementate în

teren arabil


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Elan - celula cuprinde următoarele : Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa –ROSPA0070, Lunca Joasă a Prutului-ROSCI0105, resurse ale patrimoniului cultural, în următoarele site-uri: Grumezoaia, Hoceni, Vutcani, Mălăeşti, Giurcani, Horga, Murgeni. Niciuna dintre opţiunile propuse nu au efecte adverse în ceea ce privesc SCI-urile, SPA-urile şi zonele protejate.

Tecucel


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0

Monitorizarea ++ + + + +





Pagina 136

pădurilor


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Tecucel - în cadrul celulei nu există arii protejate, site-ul patrimoniului cultural Nicoreşti şi Pădurea Buciumeni nu sunt afectate de opţiunile propuse.

Tutova


+ + ++ ++ 0





Pagina 137


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +

Ramblee 0 + + + +/-

Diguri inundaţii


0 ++ 0 0 0





Pagina 138

Curs de apă Tutova - în cadrul celulei de inundaţii este ROSCI 0169 –Pădurea Seaca-Movileni, considerată şi zonă protejată. Ca resurse a patrimoniului cultural pot fi enumerate Plopana, Rusenii de Sus, Fântânele, Puieşti, Bogeşti, Podu Petriş, pentru care nici o opţiune propusă nu afectează SCI-ul sau zona protejată.

Jijia curs superior


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


- + + +/- +

Acumulări + + + - +





Pagina 139

permanente


+ + + + +


-- - - - -

Ramblee 0 + + + +/-

Diguri inundaţii


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Jijia Superioară - în cadrul acestei celule există: Iazurile de pe Valea Ibanesi-Baseului-Podrigai-ROSPA0049, Pădurea Ciornohal –ROSCI0141 şi arie protejată, Elesteele Jijie şi Miletinului-ROSPA 0042, Săraturile inferioară Jijia-Prut –ROSCI0222, Balta Teiva-Vişina zonă protejată şi următoarele resurse ale patrimoniului cultural: Hilişeu-Crişan, Corlăteni, Dimacheni, Mateieni, Mândreşti, Iacobeni, Dangeni, Buimaceni, Hlipiceni, Răuşeni, Andrieşeni, Buhăieni, Lepureni, Vlădeni, Borşa, Larga Jijia, Ţigănaş, Cârniceni, Tipileşti, Rediul Mitropoliei.

Opţiunile propuse în Master Planului ar putea afecta site-uri protejate, inclusiv acumularea de apă Larga Jijia, în cazul apariţiei unei inundaţii. Prin lucrările propuse între localităţile Vlădeni şi Andrieşeni, în ceea ce priveşte acumularea de apă, acestea pot interfera cu zona protejată, SCI, SPA, Eleşteele Jijiei şi Miletinului, Sărăturile Jijiei inferioare Prut, având un impact negativ.

În condiţiile efectuarii unor lucrări se impune realizarea unei evaluări privind impactul în cazul zonelor protejate Natura 2000.

Jijia curs inferior


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++





Pagina 140


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


din inundaţii

+/- + 0 +/- +/-


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Jijia Inferioară - în această celulă există următoarele: Pădurea Medeleni ROSCI0161, Râul Prut ROSCI0213 şi arie protejată, Bohotin-Pietrosu - zonă protejată, Cotul Sălageni -zonă protejată, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Bârnova-Repedea –ROSCI0135, Cotul Bran -zonă protejată, Pădurea Icuşeni –ROSCI0160 şi arie protejată, şi resurse ale patrimoniului cultural: Luceni, Cilibiu, Bosia, Chipereşti, Ţuţora, OSOI, Costuleni. Opţiunile propuse nu afectează SCI-urile, SPA-urile şi zonele protejate.





Pagina 141

Crasna


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


-- + + +/- +


+ + + + +


+/- - - - -





Pagina 142

Ramblee +/- + + -- +/-

Diguri inundaţii


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Crasna - în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI, APS şi site-uri protejate: Pădurea Micleşti –ROSPA0096, Coasta Rupturile-Tanacu –ROSCI0041 şi zonă protejată. Nu există resurse ale patrimoniului cultural în această celulă de inundaţii, care să fie expuse riscului de inundaţii. Realizarea unei acumulări temporare, ar putea afecta site-uri ecologice protejate, opţiunea neputând fi pusă în aplicare, fără a ţine seama de existenţa zonelor incluse în Natura 2000 şi a condiţiilor ce reies din evaluarea de impact asupra mediului.

Racova


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +


+/- +/- +/- +/- +





Pagina 143

nereglementate în zone de

păşunat


+/- + + +/- +



+ + + + +


- - - - -

Ramblee +/- + + -- +/-



0 ++ 0 0 0

Curs de apă Racova -în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau site-uri protejate şi nici resurse ale patrimoniului cultural expuse riscului la inundaţii.

Garboveta


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


+/- +/- +/- +/- +





Pagina 144

teren arabil


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Garboveta - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate, care ar putea fi afectate, dar există resurse ale patrimoniului cultural, în următoarele locaţii: Mănăstirea, Dogata, Tansa.

Simila


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +

Monitorizarea + ++ ++ ++ ++





Pagina 145

eroziunii solului


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +

Ramblee +/- + + -- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Simila - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate care ar putea fi afectate. Există site-uri ale patrimoniului cultural în celula de inundaţii, care nu vor fi afectate de opţiunile propuse.

Berheci


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0





Pagina 146


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +

Acumulări de stocare

permanentă

+ + + - +


+ + + + +


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Berheci - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate care ar putea fi afectate.





Pagina 147

Siturile de patrimoniu cultural din celula de inundaţii cuprind Izvorul Berheciului şi Tăvădăreşti, pe care opţiunile propuse nu ar putea să le afecteze.

Vaslui


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +





Pagina 148


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Vaslui - în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Poienii Cărbuneriei -zonă protejată, Locul fosilifer Dealul Repedea -zonă protejată, Pietrosul -zona protejată, Movila lui Purcel –ROSCI0117 şi arie protejată, amplasamnetul fosilifer Nisiparia Hulubat -zonă protejată, Pădurea Bârnova-Repedea- ROSCI0135, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Micleşti –ROSPA0096.

Nu sunt resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii. Niciuna dintre opţiunile propuse nu ar afecta SCI-urile, SPA-urile sau în zonele protejate. Cu toate acestea, excepţii sunt acumulările de stocare temporară cu influenţe asupra SCI-urilor, SPA-urilor şi zonelor protejate, pentru care se impune realizarea unei evaluări de impact.

Bârlad curs superior


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +





Pagina 149



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +


+ + + + +


- - - - -

Ramblee +/- + + -- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Bârlad –curs superior -în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Gheorghiţoaia ROSCI0152 şi arie protejată, Pădurea Frumuşica-ROSCI0150 şi arie protejată, Pădurea Bârnova-Repedea-ROSCI 0135, Poiana Cu Schit -zonă protejată, Fâneaţa de La Glodeni- ROSCI0080 şi zonă protejată, Pădurea Harboanca –ROSCI0158 şi arie protejată.Resurse ale patrimoniul cultural expuse la inundatii sunt: Babuşa, Dumeşti, Căntălăresti, Frenciugi, Drăgeşti, Sotroneşti, Grieşti, Tibăneşti. Niciuna dintre opţiuni propuse nu afectează zonele menţionate.

Bârlad curs mijlociu


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +





Pagina 150


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +


+ + + + +


- - - - -

Ramblee +/- + + -- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Bârlad - curs mijlociu- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Bădeana –ROSCI0133 şi arie protejată, Pădurea Bălteni - zonă protejată şi resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii: Garabanca, Simila, Bîrlad, Trestiana. Niciuna dintre opţiunile propuse nu au





Pagina 151

impact negativ asupra zonelor menţionate.

Bârlad curs inferior


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


în zone forestiere

+/- + +/- +/- +



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + - +

Managementul + + + + +





Pagina 152

integrat al apei


din inundaţii

+/- + 0 +/- +/-


- - - - -


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Bârlad curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Pădurea Talasmani – ROSCI 0175 şi arie protejată, Pădurea Fundeni -zonă protejată, Pădurea Balta Munteni- ROSCI0134, Locul Fosilifer Rata -zonă protejată, Pădurea Torceşti ROSCI0178, Lunca Siretului inferior- ROSPA0071. Resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii sunt: Fichiteşti, Ghidigeni, Nigrileşti, Ţigăneşti, Tecuci, Barcea, Umbrăreşti. Niciuna din opţiunile propuse nu au un impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate.

Prut curs inferior


+ + ++ ++ 0


modificate

+ + + ++ 0


++ + + + +


+ ++ ++ ++ ++


teren arabil

+/- +/- +/- +/- +


+/- + +/- +/- +





Pagina 153


forestiere



+/- +/- +/- +/- +


+/- + + +/- +


+ + + + +


din inundaţii

+/- + 0 +/- +/-


- - - - -

Ramblee -- + + -- +/-


0 ++ 0 0 0

Curs de apă Prut curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri, site-uri protejate: Râul Prut –ROSCI0213 şi arie protejată, Lunca Joasa a Prutului –ROSCI0105 şi zonă protejată şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - Vlădeşti - Frumuşiţa –ROSPA0070, Lacul Vlăscuţa -arie protejată, Ostrovul Prut -zonă protejată, Pădurea Pogăneşti –ROSCI 0165 şi zona protejată, Locul Fosilifer Măluşteni -zonă protejată, Lacul Pochina -zonă protejată. Resursele patrimoniului cultural sunt următoarele: Gorban, Răşesti, Stănileşti , Vetrişoaia, Cârja. Niciuna din opţiunile propuse nu au un impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate.





Pagina 154

Sistemul de punctaj pentru completarea matricelor în vederea evaluării de mediu în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad şi pentru gestionarea riscului la inundaţii, conform opţiunilor propuse au fost prezentate detaliat pe fiecare curs de apă.

În ceea ce priveşte influenţa Master Planului elaborat pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad privind managementul riscului la inundaţii din punct de vedere al biodiversităţii, a fost întocmită Evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.





Pagina 155

Managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad propus prin Master Planul elaborat, conţine opţiuni şi tipuri de soluţii rezultate din investigaţiile efectuate, oferind o eficienţă corespunzătoare a măsurilor propuse:

managementul la scara extinsa al campiei inundabile este esential si conduce la reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila ce are ca scop reducerea riscului total in bazinul hidrografic

managementul bazinului constă în îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate, ceea ce constituie o soluţie adecvată oferind beneficii pe bazin la un raport cost / beneficiu pozitiv; această opţiune pe termen lung va trebui corelată cu managementul unei structuri mai largi la nivelul bazinelor

solutiile structurale - digurile şi stocările controlate, constituie o parte importantă în managementul câmpiei inundabile, acestea trebuind să fie eficiente pentru protecţia centrelor economice critice, cum ar fi locaţiile aşezărilor umane

Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu ca urmare a măsurilor propuse de managementul riscului la inundaţii, acesta poate fi structurat astfel:

Practicile de management al bazinului Un management eficient al bazinului hidrografic cuprinde

managementul îmbunătăţit al terenurilor arabile, păşunilor şi pădurilor, împreună cu lucrări de stabilizare a solurilor şi de reîmpădurire a zonelor erodate. Aceste practici aduc beneficii de mediu semnificative constând din:

Biodiversitatea - practicile agricole curente provoacă pierderi semnificative pentru habitatele naturale , pentru speciile de floră şi faună existente, fiind neconforme cu legislatia UE, referitoare la soluri şi biodiversitate. Noile practici propuse de management al bazinului au potenţialul de a îmbunătăţi starea habitatelor, de creştere a biodiversităţii şi de îmbunătăţire a stării ecosistemele din zonă.

Soluri - măsuri de management al eroziunii vor păstra solurile fertile valoroase şi vor încuraja înfiltrarea apei. In prezent, există un nivel foarte ridicat de poluare a solului în arealul bazinelor hidrologice, ceea ce a dus la efecte negative asupra resurselor de apa. Poluarea solului are potenţialul de a se reduce în timp, prin aplicarea practicilor noi de management. Păstrarea şi consolidarea solurilor sunt vitale pentru biodiversitatea din zonă, deoarece păstrează organismele din sol care sunt vitale pentru funcţionarea şi serviciile ecosistemelor. Cu toate acestea, plantarea unor zone erodate trebuie să fie adecvată pentru localităţi şi vegetaţia existentă.





Pagina 156

Păduri – managementul silvic va îmbunătăţi în mod semnificativ ecosistemele din zona ajutând la promovarea unei utilizări durabile a pădurilor ceea ce ar putea ajuta la reducerea problemelor precum eroziunea solului.

Calitatea apei - calitatea apei urmează a se îmbunătăţi pe termen lung prin reducerea eroziunii solului şi raţionalizarea utilizării a pesticidelor şi îngrăşămintelor.

Patrimoniul cultural - este puţin probabil ca resursele patrimoniului cultural să fie afectate semnificativ de modificări în managementul bazinului hidrografic.

Populaţie, sănătate, bunuri materiale – un management îmbunatatit al bazinului hidrografic ar putea aduce beneficii în mod indirect prin conducerea către practici mai durabile de gestionare a terenurilor, care să conducă la o productivitate crescută pe termen lung, existând posibilitatea realizării de beneficii în ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii.

Efectele sociale - schimbarea practicilor din bazin trebuie să fie comunicate rezidenţilor şi proprietarilor de terenuri, astfel încât practicile modificate să poate fi înţelese în mod eficient şi adoptate de către persoane fizice relevante.

Practicile de management a câmpiei inundabile Un management îmbunătăţit al câmpiei inundabile conduce la

utilizarea păşunilor, terenurile forestiere şi terenurile arabile pentru a stoca temporar apa în timpul inundaţiilor. Avantajele şi dezavantajele de mediu principale sunt:

Riscul major de mediu este afectarea calităţii solurilor, a florei si faunei cu apele poluate provenite din inundatii. În ceea ce priveste calitatea apei la nivelul bazinelor Prut-Bârlad, aceasta urmează a fi îmbunătăţită prin masurile din Planul de Management inainte ca unele optiuni din campia inundabila sa poata fi puse in aplicare.

Inundaţiile vor distruge culturile şi trebuie să fie gestionate cu atenţie, prin intermediul politicii adecvate, educaţie, acorduri şi sisteme de compensare

Polderele şi barajele trebuie să fie proiectate astfel încât să îmbunătăţească confortul vizual al unei zone, acestea putând să o afecteze.

Stabilirea unor zone umede aduce contribuţii pozitive pentru mediu, creând noi habitate şi se oferă oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului. În acest sens pot fi create zone de agrement, pe termen lung.

Acumulări permanente Acumularile permanente schimba ecosistemele, ele putând fi

folosite pentru a irigatii si alte folosinte de apa Acumularile pot avea un impact semnificativ asupra peisajului,

acesta urmând a fi protejat





Pagina 157

Scheme de retragere controlată din calea inundaţiilor Retragerile controlate oferă oportunităţi pe termen lung pentru

crearea de noi habitate Acestea aduc beneficii comunităţilor foarte vulnerabile, care nu

pot fi protejate din punct de vedere economic, astfel încât orice schemă de retragere trebuie să fie însoţită de acorduri, compensări şi de comunicare eficientă către cei care ar putea fi afectaţi.

Schimbări în albiile râurilor (mărirea capacităţii de transport a albiei sau derivaţii)

Aceste masuri implica in general modificari semnificative pentru albiile naturale, care ar putea crea eroziuni si/sau colmatare in functie de caracteristicile si geomorfologia existenta a raului.

Canalele de derivaţie ar putea transporta posibilii poluanţi din apă în locaţii noi, ceea ce ar putea afecta negativ calitatea apei şi a altor resurse de mediu, cum ar fi biodiversitatea.

Lucrări de apărare riverane (diguri şi parapeţi de apărare) Impactul asupra mediului este în general minor acolo unde

lucrările de apărare sunt folosite pentru a proteja zonele locale de mici dimensiuni. Efectele potenţiale asupra geomorfologiei albiei râului ar trebui să fie luate în considerare, precum şi efectele asupra diversităţii albiei şi a vegetaţiei de pe maluri.





Pagina 158

Potenţialele efecte semnificative asupra ariilor de protectie speciala incluse

in reteaua Natura 2000 aferente ariei de implementare a Master Planului bazinelor

hidrografice Prut şi Barlad

Biodiversitatea

Termenul de biodiversitate este în mod obişnuit folosit pentru a descrie varietatea şi variabilitatea organismelor vii de pe Pământ. Biodiversitatea este sinonimă cu „Viaţa pe Pământ”. Termenul a fost introdus în ultimii 20 de ani şi a fost acceptat după ce au fost stabilite valorile cantitative care măsurau biodiversitatea şi metodele de studiu. Pe lângă aceste valori au fost necesare stabilirea elementelor componente ale biodiversitaţii care au fost identificate ca fiind: componenta genetica, specifică şi ecosistemică, componente care corespund cu trei niveluri de organizare a materiei vii.

S-a observat, in ultimile decenii, ca dezvoltarea societatii umane, cu componenta economica prioritara, este insotita de o depreciere a componentei mediu. Interesul privind echilibrul intre componenta sociala si componenta mediu a determinat aparitia unei noi stiinte numite economie ecologica care explica mecanismele de dezvoltare a societatii umane in limitele serviciilor ecosistemelor in care societatea este natural integrata. Astfel, au aparut preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii. Aceste preocupari sunt justificate de rata ridicată, fără precedent, cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de compartimente ale sale. Dispar categorii întregi de ecosisteme, fără a se putea determina interacţiunile dintre componentele lor care să permită menţinerea calităţii vieţii pe Pământ. Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice, distrugerea componentelor biodiversităţii reducând opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţând posibilitatea comunităţii societăţii umane.

Deci, biodiversitatea generează pe de o parte bunuri şi asigură servicii în cadrul sistemului socio-economic uman, iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global. Astăzi, informaţiile tot mai multe privind căile de deteriorare ale acesteia confirmă existenţa unei crize globale. În vederea combaterii efectelor activitatilor antropice si a încălzirii globale asupra biodiversităţii sunt necesare două tipuri distincte de acţiune: acţiuni pe termen lung, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi acţiuni pe termen scurt ce





Pagina 159

au în vedere desemnarea unor arii naturale protejate potrivite. Zonele protejate sunt necesare pentru prevenirea pierderii de specii. Ariile protejate pot fi un instrument eficace pentru prevenirea extincţiei speciilor. 1.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar (in contextul vecinatatii cu aria de implementare a Master Planului (MP): localizare, legaturi cu alte situri, coordonate, suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate, specii /SCI, SPA 1.1.1. SCI-uri I. ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Localizare Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%), Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0065 E Delta Dunării ROSCI0213 E Râul Prut ROSPA0031 E Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie ROSPA0071 G Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa Coordonate E 28º 8' 50'' N 45º 45' 55'' Suprafaţa (ha) 5.656 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Pajişti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Păduri de foioase Vegetatia este reprezentata de formatiuni naturale (pajisti si padure), specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile contin specii mezofile si mezohidrofile dominate de graminee. Vegetatia lemnoasa este alcatuita din esente moi, iar vegetatia palustra din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha





Pagina 160

aquatica etc. In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Speciile rare: Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispus, Ceratophyllum demersum etc. In preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Aici există importante efective de păsări acvatice în timpul migraţiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Tipuri de habitate Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin. Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis). Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. Lacuri distrofice şi iazuri. Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Specii Mamifere din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2021 Sicista subtilis Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1993 Triturus dobrogicus Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri





Pagina 161

1130 Aspius aspius 1134 Rhodeus sericeus amarus 1145 Misgurnus fossilis 1149 Cobitis taenia 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 2522 Pelecus cultratus Nevertebrate din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1078 Callimorpha quadripunctaria Alte specii importante Hyponephele lycaon Tomares nogelii Orchis laxiflora ssp. elegans Salvinia natans Stratiotes aloides Trapa natans Vallisneria spiralis Vulnerabilitate exploatari forestiere, pescuit, braconaj II. ROSCI0213 Râul Prut Localizare Judeţul Galaţi: Cavadineşti (<1%) Judeţul Iaşi: Bivolari (5%), Golăieşti (8%), Gorban (16%), Grozeşti (8%), Prisăcani (16%), Probota (1%), Trifeşti (10%), Ţuţora (15%), Ungheni (6%), Victoria (11%). Judeţul Vaslui: Berezeni (3%), Crânceni (6%), Duda-Epureni (1%), Fălciu (13%), Lunca Banului (6%), Murgeni (13%), Stăniieşti (9%), Vetrişoaia (11%). Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0105 E Lunca Joasă a Prutului ROSCI0161 E Pădurea Medeleni ROSCI0222 E Sărăturile Jijia Inferioară - Prut ROSPA0042 K Eleşteele Jijiei şi Miletinului ROSPA0071 E Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa Grupul de lucru Natura2000 Coordonate E 27º 47' 7'' N 47º 12' 53''





Pagina 162

Suprafaţa (ha) 12.506 Regiunile administrative RO013 Iaşi 40 RO016 Vaslui 60 Tipuri de habitate 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin. 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensi,s Sanguisorba officinalis). 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. 3160 Lacuri distrofice şi iazuri. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Specii Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1324 Myotis myotis 1335 Spermophilus citellus 1355 Lutra lutra Amfibieni şi reptile în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis Peşti în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri 1134 Rhodeus sericeus amarus 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 2522 Pelecus cultratus 1130 Aspius aspius





Pagina 163

1145 Misgurnus fossilis 1149 Cobitis taenia Alte specii importante de floră şi faună Hyla arborea Alcedo atthis, Anser erythropus Anthus campestris III. ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut Localizare Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Gropniţa (15%), Movileni (15%), Popricani (19%), Probota (14%), Ţigănaşi (46%), Trifeşti (2%), Victoria (6%), Vlădeni (30%) Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0213 E Râul Prut ROSPA0042 G Eleşteele Jijiei şi Miletinului Coordonate E 27º 19' 32'' N 47º 23' 56'' Suprafaţa (ha):10.976 Regiunile administrative RO013 Iaşi 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Cuprinde importante suprafeţe de sărătură din lunca, comună a râurilor Jijia şi Prut, între localităţile Cotu Morii şi Probota, din judeţul Iaşi. Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - sărături continentale. Din sit fac parte rezervaţiile acvatice de interes naţional Balta Teiva - Vişina şi Pruteţul Bălătău, declarate prin Legea 5/2000. Cea mai mare parte a sitului nu are statut de protecţie.





Pagina 164

Tipuri de habitate 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1530 50 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis. Sanguisorba officinalis) Vulnerabilitate: păşunatul supranumeric cu ovine, caprine, cabaline şi bovine 1.1.2. SPA -uri IV.ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Localizare Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Coarnele Caprei (1%), Focuri (11%), Gropniţa (72%), Movileni (31%), Popricani (19%), Probota (14%), Şipote (8%), Trifeşti (2%), Ţigănaşi (46%), Victoria (6%), Vlădeni (38%). Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0213 J Râul Prut ROSCI0222 F Sărăturile Jijia Inferioară - Prut Coordonate E 27º 18' 19'' N 47º 23' 58'' Suprafaţa (ha) 19 425.0 Regiunile administrative RO013 Iaşi 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile





Pagina 165

Zonă umedă propusă ca sit RAMSAR şi zonă de importanţă avifaunistică identificată de către Bird Life International. Gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 30 c) numar de specii periclitate la nivel global: 9 Situl este important pentru iernat pentru rate, gaste. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A060 Aythya nyroca 20-30 p A021 Botaurus stellaris 5-10 p A022 Ixobrychus minutus 5-10 p A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p A024 Ardeola ralloides 30-40 p A026 Egretta garzetta 30-50 p A027 Egretta alba 30-40 p A029 Ardea purpurea 20-30 p A031 Ciconia ciconia 2500-5000 i A034 Platalea leucorodia 26-40 p A042 Anser erythropus 20-30 p A080 Circaetus gallicus 10-15 p A081 Circus aeruginosus 15-20 p A082 Circus cyaneus 2-5 p A084 Circus pygargus 1-2 p A097 Falco vespertinus 30-40 p A131 Himantopus himantopus 15-20 p A132 Recurvirostra avosetta 18-25 p A151 Philomachus pugnax 3600-4500 p A166 Tringa glareola 200-350 p A177 Larus minutus 20-30 p A193 Sterna hirundo 60-80 p A196 Chlidonias hybridus 60-80 p A197 Chlidonias niger 15-30 p A224 Caprimulgus europaeus 3-5 p A229 Alcedo atthis 10-20 p





Pagina 166

A231 Coracias garrulus 2 p A255 Anthus campestris 15-20 p A338 Lanius collurio 30-40 p A339 Lanius minor 30-40 p A393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i A404 Aquila heliaca 3-5 i A154 Gallinago media 20-50 i Alte specii importante de floră şi faună Iris sintenisii ssp. Brandzae In sit cuibaresc speciilor urmatoare: Falco vespertinus Ayţya nyroca Platalea leucorodia Ardea purpurea Ardeola ralloides Chlidonias niger Egretta alba Circus pygargus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Anser anser Ayţya nyroca Anser eryţropus Aquila heliaca Ciconia ciconia Vulnerabilitate piscicultură şi exploatare piscicolă (antropizare), sărăturare, eroziune Acvacultura : peşte şi scoici Pasunatul Cultivarea plantelor Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la care nu se refera mai sus Pescuit profesionist (industrial) Utilizarea pesticidelor Fertilizarea Pasunatul





Pagina 167

V.ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi Localizare Judeţul Botoşani: Conceşti (2%), Cordăreni (1%), Darabani (1%), Havârna (4%), Hăneşti (4%), Hudeşti (3%), Mileanca (2%), Săveni (3%), Ştiubieni (4%), Ungureni (1%), Vlăsineşti (8%), Vorniceni (2%) Coordonate E 26º 42' 36'' N 48º 2' 1'' Suprafaţa (ha) 2 512.1 Regiunile administrative RO012 Botoşani 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Este alcătuit din numeroase iazuri şi acumulări:Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile Lişmăniţa,Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăşeni, Neculce, Borzeşti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede. Populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), egretă mare (Egreta alba) Aglomerări mari de păsări acvatice. Lacuri situate în valea Başeului şi în văile adiacente. Sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare în timpul migraţiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare, zona este importantă pentru populaţia de erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare (Egreta alba). În stufăriş respectiv pe copacii de pe insula din lacul Hăneşti există colonii mixte de stârci cuprinzând şi specii din Anexa I, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruşi râzător (Larus ridibundus).





Pagina 168

Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A081 Circus aeruginosus 8-12 p A022 Ixobrychus minutus 60-80 p A027 Egretta alba 4-6 p A026 Egretta garzetta 2-3 p A029 Ardea purpurea 4-7 p A196 Chlidonias hybridus 20-40 p A120 Porzana parva 80-110 p A255 Anthus campestris 50-80 p A339 Lanius minor 80-100 p A060 Aythya nyroca 120-150 i A197 Chlidonias niger 100-120 i A031 Ciconia ciconia 200-700 i A027 Egretta alba 30-120 i A026 Egretta garzetta 15-50 i A193 Sterna hirundo 80-100 i A002 Gavia arctica 8-25 i A001 Gavia stellata 2-10 i A151 Philomachus pugnax 2000-3000 i A068 Mergus albellus 120-180 i A393 Phalacrocorax pygmeus 150-200 i A023 Nycticorax nycticorax 350-650 i A196 Chlidonias hybridus 200-300 i A166 Tringa glareola 1500-2000 i Vulnerabilitate braconaj vânătoarea in timpul cuibăritului vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite prinderea păsărilor cu capcane pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate electrocutare si coliziune in linii electrice pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro arderea stufului în perioada de cuibărire arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) înmulţirea necontrolată a speciilor invazive





Pagina 169

VI. ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti Localizare Judeţul Botoşani: Manoleasa (3%), Ripiceni (22%), Ştefăneşti (1%) Coordonate E 27º 8' 50'' N 47º 55' 15'' Suprafaţa (ha) 2 051.7 Regiunile administrative RO012 Botoşani 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Culturi (teren arabil) Avifauna din perimetrul lacului de acumulare din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna, lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraţie (C3) dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observaţiilor. Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului.





Pagina 170

A fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004. Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A090 Aquila clanga 1-3 i A404 Aquila heliaca 1-3 i A089 Aquila pomarina 3-7 i A024 Ardeola ralloides 2-5 p A060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200 i A031 Ciconia ciconia 450-600 i A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p A026 Egretta garzetta 10-15 i A098 Falco columbarius 5-10 i A002 Gavia arctica 1-3 i A075 Haliaeetus albicilla 2-5 i A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i A022 Ixobrychus minutus 2-3 p A338 Lanius collurio 18-25 p A339 Lanius minor 20-25 p A068 Mergus albellus 40-60 i A073 Milvus migrans 3-5 i A094 Pandion haliaetus 2-5 i A072 Pernis apivorus 3-5 i A007 Podiceps auritus 8-15 i Alte specii importante de floră şi faună Allium saxatile Schivereckia podolica Silene chlorantha Sisymbrium polymorphum Vulnerabilitate 1.braconaj 2. prinderea păsărilor cu capcane 3. electrocutare si coliziune in linii electrice 4. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare 5. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor 6. arderea stufului





Pagina 171

VII. ROSPA0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa Localizare Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (15%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%) Coordonate E 28º 8' 50'' N 45º 45' 55'' Suprafaţa (ha) 7 657.0 Regiunile administrative RO024 Galaţi 98.5 RO016 Vaslui 1.5 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Pajişti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Păduri de foioase Gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor, exista urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Ayţya nyroca Falco vespertinus Coracias garrulus Ardea purpurea Alcedo atţis Ardeola ralloides Ciconia nigra Dendrocopos syriacus Egretta alba Nycticorax nycticorax





Pagina 172

Sterna hirundo Egretta garzetta Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Dryocopus martius Picus canus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus Ciconia ciconia Pelecanus onocrotalus Pandion haliaetus Recurvirostra avosetta Haliaeetus albicilla Himantopus himantopus Limosa limosa Anser albifrons Anser anser Tringa eryţropus Tringa stagnatilis Pluvialis squatarola Phalacrocorax carbo Anas platyrhynchos Numenius arquata Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta. Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA Specii Păsări din anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i A060 Aythya nyroca 32-40 p A097 Falco vespertinus 28-33 p A231 Coracias garrulus 40-50 p A393 Phalacrocorax pygmeus 220-260 i A229 Alcedo atthis 50-70 p A029 Ardea purpurea 10-15 p





Pagina 173

A024 Ardeola ralloides 15-20 p A021 Botaurus stellaris 3-5 p A196 Chlidonias hybridus 150-270 p A031 Ciconia ciconia 3000-4500 i A081 Circus aeruginosus 5-7 p A238 Dendrocopos medius 20-30 p A429 Dendrocopos syriacus 50-70 p A236 Dryocopus martius 15-20 p A026 Egretta garzetta 40-50 p 100-200 i A098 Falco columbarius 10-15 i A103 Falco peregrinus 5-7 i A075 Haliaeetus albicilla 5-10 i A131 Himantopus himantopus 30-40 i A338 Lanius collurio 30-35 p A023 Nycticorax nycticorax 25-50 p A094 Pandion haliaetus 3-5 i A234 Picus canus 30-50 p A032 Plegadis falcinellus 50-100 i A132 Recurvirostra avosetta 50-60 i A193 Sterna hirundo 120-150 p A038 Cygnus cygnus >4 i A022 Ixobrychus minutus 20-60 i A339 Lanius minor 10-30 i A034 Platalea leucorodia 10-30 i A151 Philomachus pugnax A166 Tringa glareola Vulnerabilitate

Pasunat,pescuit, vanatoare

Pasunatul Restructurarea detinerii terenului agricol Acvacultura : peşte şi scoici Pescuit sportiv Vanatoare Habitare dispersata Structuri agricole Diguri, indiguiri, plje artificiale “Polderizare” – îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. Inundatii Eutrofizarea





Pagina 174

1.2. Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară 1.2.1 Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. Astfel, speciile de plante şi animale, care sunt integrate in comunitatea biotica, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Condiţiile fizice şi procesele ecologice sunt parte din modelul de funcţionare al unui sistem ecologic şi împreună alcătuiesc funcţia ecologică. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acest tip de habitat specific. Sustinerea diversitatii speciilor de animale se realizeaza pe seama covorului vegetal, a raurilor si baltilor care au o bogata compozitie floristica regasita in tipurile de habitate. Un tip important de habitat este „Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” care indeplineste rolul de protectie a malurilor raurilor, contribuind la echilibrul intre om si natura. Habitatele ”Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, lacuri distrofice şi iazuri, zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba „ reprezinta suprafatele de satisfacere a nevoilor ciclurilor de viata pentru specii de pasari, amfibieni si reptile care alcatuiesc si mentin o piramida trofica cu mare diversitate specifica.





Pagina 175

1.3. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor Tabel nr.1. Taxoni incadrati in categorii U.I.C.N

Legislatie Specii / statut de conservare

Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor

de importanță comunitară, ca parte integrantă a

rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform OUG nr. 57/2007 speciile sunt incluse pe lista celor care necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A060 Aythya nyroca 20-30 p NT A021 Botaurus stellaris 5-10 p LC A022 Ixobrychus minutus 5-10 p LC A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p LC A024 Ardeola ralloides 30-40 p LC A026 Egretta garzetta 30-50 p LC A027 Egretta alba 30-40 p NT A029 Ardea purpurea 20-30 p LC A031 Ciconia ciconia 2500-5000 i (LC) Ciconia nigra (CR) Cygnus olor (VU) A034 Platalea leucorodia 26-40 p(CR) A042 Anser erythropus 20-30 p VU A080 Circaetus gallicus 10-15 p LC A081 Circus aeruginosus 15-20 p LC A082 Circus cyaneus 2-5 p LC A084 Circus pygargus 1-2 p LC A097 Falco vespertinus 30-40 p NT A131 Himantopus himantopus 15-20 p LC A132 Recurvirostra avosetta 18-25 p LC A151 Philomachus pugnax 3600-4500 p LC A166 Tringa glareola 200-350 p LC A177 Larus minutus 20-30 p LC A193 Sterna hirundo 60-80 p LC





Pagina 176

A196 Chlidonias hybridus 60-80 LC p A197 Chlidonias niger 15-30 p LC A224 Caprimulgus europaeus 3-5 p LC A229 Alcedo atthis 10-20 p LC A231 Coracias garrulus 2 p NT A255 Anthus campestris 15-20 p LC A338 Lanius collurio 30-40 p LC A339 Lanius minor 30-40 p LC A393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i LC A154 Gallinago media 20-50 iNT A120 Porzana parva 80-110 p LC A002 Gavia arctica 8-25 i LC A001 Gavia stellata 2-10 i LC A068 Mergus albellus 120-180 i LC A090 Aquila clanga 1-3 i VU A089 Aquila pomarina 3-7 i LC A154 Gallinago media 20-50 i NT A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p LC A098 Falco columbarius 5-10 i LC A075 Haliaeetus albicilla 2-5 iLC A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i LC A073 Milvus migrans 3-5 i Lc A072 Pernis apivorus 3-5 i LC A007 Podiceps auritus 8-15 i LC A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i LC A238 Dendrocopos medius 20-30 p Lc A236 Dryocopus martius 15-20 p LC A103 Falco peregrinus 5-7 i LC A094 Pandion haliaetus 3-5 i LC A234 Picus canus 30-50 p LC





Pagina 177

A032 Plegadis falcinellus 50-100 iLC A038 Cygnus cygnus >4 i LC Mamifere din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2021 Sicista subtilis LC 1324 Myotis myotis LC 1335 Spermophilus citellus VU 1355 Lutra lutra NT Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina (NT) 1220 Emys orbicularis (R) 1993 Triturus dobrogicus NT) Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri (R) 1130 Aspius aspius LC 1159 Zingel zingel (VU) 1160 Zingel streber (VU) 1130 Aspius aspius (NT) 1145 Misgurnus fossilis (NT) 1149 Cobitis taenia (VU) 1134 Rhodeus sericeus amarus LR/lc 2522 Pelecus cultratus LC Nevertebrate din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1078 Callimorpha quadripunctaria VU Alte specii importante





Pagina 178

Hyponephele lycaon R Tomares nogelii CR Orchis laxiflora ssp. elegans Salvinia natans Stratiotes aloides Trapa natans Vallisneria spiralis Hyla arborea LC Allium saxatile Schivereckia podolica Silene chlorantha Sisymbrium polymorphum Iris sintenisii ssp. Brandzae Anser anser LC

Abrevieri, conform categoriilor U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. Tabel nr. 2. Tipuri de habitate care necesita conservare

Statut de conservare Habitate

Conform OUG nr. 57/2007 este inclusa pe lista tipurilor de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare (Anexa 2)

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)





Pagina 179

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice





Pagina 180

1.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii In zona de implementare a master planului exista populaţii stabile, pe perioade lungi de timp, de plante, amfibienii, pasari si unele mamifere. Dintre pasari sunt populatii prezente datorita procesului de migratie, cum ar fi cele apartanand speciilor: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Ardeola ralloides s.a.; alte specii (insecte) pot avea populaţii temporare care sunt formate din organisme aflate într-un stadiu particular al ciclului de viaţă (in ecosistemele acvatice, larvele de libelule trăiesc în apă si formează aşa numitele hemipopulaţii). De altfel, structura si dinamica populatiilor de specii sunt legate de etape numite ecofaze. O specie parcurge câteva ecofaze, fie prin schimbarea biotopului (poate fi planctonică în stadiul juvenil şi bentonică în stadiul adult - în cazul unui ecosistem acvatic), fie prin ocuparea unor diverse verigi ale lanţului trofic, pe măsura trecerii la alte clase de vârstă. Fiecare ecofaza are caracteristici proprii. Caracteristicile populatiei (speciei) pot deriva din caracteristicile individuale, iar procesele populationale din procesele caracteristice indivizilor. Deci, organismele componente ale unei populatii sunt echivalente din punct de vedere ecologic. Pe baza acestei axiome se presupune ca: indivizii unei populaţii urmează acelaşi ciclu de viaţă; exemplarele unei populaţii aflate într-un stadiu particular al ciclului lor de viaţă sunt implicate în acelaşi set de procese ecologice; ratele de derulare ale proceselor sau probabilitatea evenimentelor ecologice sunt, în general, aceleaşi dacă organismele se află în acelaşi mediu. Astfel, principalele elemente de urmarit la populatii (specii) sunt: reproducerea si mortalitatea. Studiul acestor procese presupune evolutia in timp a variabilelor demografice, cunoasterea abundentei relative si absolute, pentru diferite clase de varsta si pentru intreaga populatie genetica.

1.5. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar Conservarea biodiversitatii; Studierea factorilor care ameninta fiecare aria protejata; Studierea dinamicii si structurii fiecarii arii protejate; Constientizarea si educarea publicului pentru intelegerea importantei conservarii naturii pentru a obtine sprijin in vederea realizarii obiectivelor ariei naturale; Incurajarea unor activitati prietenoase fata de natura si utilizarea durabila a resurselor. 1.6. Starea actuală de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări in viitor. Ariile naturale protejate reprezinta spatii in care sunt respectate principiile: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii,





Pagina 181

conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, stimularea activitatii de redresare a mediului. Pe baza acestor principii, opinia publica este informata si indrumata sa inteleaga si sa participe la activitatile de protectie si conservare a naturii. Ca urmare, activitatea antropica este prezenta si in aceste arii. Starea lor ecologica este intr-un echilibru relativ mentinut de o vegetatie diversificata si de conditii de biotop specifice. Aceste arii sunt vulnerabile in fata urmatoarelor activitati: pasunat, pescuit, vanatoare, restructurarea detinerii terenului agricol, acvacultura (peşte şi scoici), pescuit sportiv, diguri, indiguiri, plaje artificiale, inundatii, eutrofizarea, braconaj, vânătoarea in timpul cuibăritului, vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului, deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite, prinderea păsărilor cu capcane, arderea stufului în perioada de cuibărire,arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), înmulţirea necontrolată a speciilor invasive, cultivarea plantelor, utilizarea pesticidelor, fertilizarea, exploatari forestiere. Fiindca aceste arii sunt in zone cu risc de inundatii si dupa implementarea proiectului zonele umede vor creste in suprafata, putem concluziona ca biodiversitatea va fi mentinuta in limitele acceptabile sau, pe anumite suprafete, va fi chiar imbunatatita datorita noii situatii hidrologice create. II. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 2.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului (adaptare dupa Percinal Steve M, 2003) Etape: Colectarea datelor de baza: determinarea speciilor de animale si plante care pot fi afectate de proiect; se vor avea in vedere habitatele care ar putea fi potential afectate de proiect. 2.1.1. Determinarea sensibilitatii speciilor si a importantei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum: - este inclusa in Anexele CE - este, un mod particular, sensibila din punct de vedere ecologic - situl include specii de importanta nationala in numar mare (1% din populatiile

din tara) - situl include specii de importanta regionala in numar mare (1% din populatiile

din regiunile tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare. Sensibilitatea este, in continuare, determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator:





Pagina 182

Tabelul nr. 3. Determinarea sensibilitatii / habitatelor speciilor de floră şi faună sălbatică

SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT

FOARTE MARE Specii citate in SCI/SPA si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla in textul pentru care situl a fost desemnat.

MARE Specii care contribuie la integritatea SCI/SPA, dar care nu sunt citate ca specii pentru care situl a fost desemnat. Specii prezente la nivel national in numar important.

MEDIE

Specii citate in Anexele CE. Specii prezente la nivel regional, in numar mare. Alte specii de importanta nationala.

REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala, care nu au fost citate mai sus.

2.1.2. Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot sa apara la nivelul speciilor sau habitatelor Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii acestora in raport cu conditiile iniţiale existente. Tabel nr.4. Determinarea marimii sau amplitudinii efectelor

AMPLITUDINE CARACTERISTICI

FOARTE MARE Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de baza, astfel incat atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate sau pot fi pierdute odata cu situl. Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) astfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate. Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute





Pagina 183

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza astfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile, dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare. Ghidare: 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLIJABIL Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite. Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute

2.1.3.Integrarea sensibilitatii si magnitudinii intr-o evaluare de ansamblu a efectelor

Se realizeaza utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact previzionat: Nesemnificativ: ar trebui, in mod normal, sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze acest impact.. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate.





Pagina 184

2. 2. Identificarea impactului asupra speciilor si habitatelor

Tabel nr. 5. Categorii generale de impact induse de Master Plan in zonele limitrofe siturilor Natura 2000

Categorii de lucrari Impact indirect (II) Cu efecte temporare/izolate Impact rezidual (IR), impact cumulat(IC)

Lucrări reabilitare terasamente

(II) Afectarea, prin efect de margine a habitatelor, a faunei hipogee si deranjarea faunei epigeee.

Ocazional, poate sa apara cresterea turbiditatii apei din rauri cu efecte de scurta durata asupra faunei acvatice.

Indiguire, barare, regularizare, schimbarea acviferelor Transferul apei dintr-o regiune în alta. Modificarea cursurilor râurilor Ramblee Inundaţii

(II)Se induce accelerarea succesiunii fitocenozelor si zoocenozelor (in vecinatatea ariilor protejate) (II) Schimbari in diversitatea si calitatea biocenozelor (in vecinatatea ariilor protejate)

(IR)Noi stari ale echilibrului dinamic al biocenozelor. Echilibrarea numerica intre taxoni si numarul de indivizi /taxon. Se extind speciile ruderale.





Pagina 185

Inundaţii reglementate în teren arabil

Impact asupra agroecosistemelor. Se schimba temporar compozitia fitocenozelor si a zoocenozelor pe terenul inundat Celulele de inundatii vor fi invadate de specii ale caror seminte au fost aduse de ape.


Modificari in compozitia chimica a apei (in cursul modificat) si a compozitiei biocenozelor.

Acumulări de stocare permanentă

Eutrofizare si cresterea cantitatii de nutrienti.

Emisii de pulberi, praf la manevrarea materialelor

Deranjarea speciilor de fauna (ex: hranire, adapost, reproducere, cuibarire, migratie etc.)

Zgomote, vibratii Deranjarea speciilor de fauna (ex: hranire, adapost, reproducere, cuibarire, migratie etc.)

În arealul siturilor Natura 2000, nu sunt prevăzute proiecte ce constau în lucrări de execuţie (conform Master Planului privind reducerea riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad). Obiectivele de conservare ale acestor zone incluse în siturile Natura 2000 sunt protejate, iar siturile nu sunt afectate in mod direct.





Pagina 186

Tabel nr. 6a. Efecte determinate de lucrarile Master Planului (in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000): analiza detaliata Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore

Lucrari/activitati MP SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare

a MP

Specii potential vizate de lucrarile MP

Efecte posibile Habitate potential vizate de lucrarile MP

Efecte posibile

Combaterea eroziunii solului:

-mobilizarea solului;

-mărirea fertilităţii solului;

-aplicarea diferitelor sisteme de cultură în scop antierozional;

-ameliorarea păşunilor ;

- impăduriri;

-perdele de protecţie;

- benzi de arbuşti;

- lucrări de amenajare hidrotehnică antierozională ;

- terasare;

-consolidarea debuşeelor

ROSCI0105 SCI - Lunca joasa a Prutului Localitati:

Cavadinesti (≈6 km distanta fata de sit)

Vladeni (≈800 m

distanta fata de sit)

Ardeola ralloides (starc galben), Egretta garzetta ( egreta mica),

Egreta alba (egreta mare), Ardea purpurea (starc rosu), Ciconia nigra (barza neagra), Ciconia ciconia (barza alba), Plegadis falcinellus (tiganus), Platalea leucorodia (lopatar), Cygnus olor (lebada de vara), Anser albifrons (gaita mare),

Anser erythropus (gaita mica), Anser anser (gasca de vara),

Anas crecca (rata mica), Anas querquedula (rata caraitoare), Aythya ferina (rata cu cap castaniu),

Aythya nyroca (rata rosie), Fulica atra (lisita)

Himantopus himantopus (piciorong), Recurvirostra avosetta (cioc intors),

Vanellus vanellus (nagat), Philomachus pugnax (bataus), Limosa limosa (sitar de mal),

Tringa totanus (fluierar cu picioare rosii) Larus ridibundus (pescarus razator

Sterna hirundo (chirita de balta), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji

albi) Lanius collurio (sfrâncioc roşietic)

Lucrarile nu se efectueaza in sit.

Compozitia zoo -

cenozelor din sit nu este afectata (0)

Efectele de margine asupra diversitatii si integritatii sitului sunt nesemnificative (0)

Dupa finalizarea lucrarilor, nisele trofice

pentru unele specii (ex.Ciconia ciconia -

barza alba, Ardea purpurea - starc rosu)

Lanius collurio -sfrâncioc roşietic) sunt

imbunatatite (+)

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis)

Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Compozitia floristica

specifica nu este afectata

direct (0)





Pagina 187

Combaterea eroziunii solului

ROSCI0213 - Râul Prut Localitati:

Cavadinesti (≈6 km distanta fata de sit) ,

Bivolari (≈0,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km

distanta de sit), Gorban (≈1,5 km

distanta fata de sit), Probota (≈6 km distanta

fata de sit), Trifesti (≈ 3 km distanta

fata de sit), Victoria (≈7 km distanta

fata de sit), Duda-Epureni (≈12 km

distanta fata sit) Falciu ( ≈300 m

distanta fata de sit) Lunca Banului (≈5 km distanta fata de sit) Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de sit)

Falco vespertinus (vanturel de seara) , Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina), Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi) Circus aeruginosus (erete de stuf) Lanius collurio (sfrâncioc roşietic)

Dupa finalizarea lucarilor, nisele cologice ale unor specii, precum: Dendrocopos syriacus

(ciocanitoarea de gradina) Lanius collurio. (Sfrâncioc roşietic) sunt

imbunatatite (+)

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.

Compozitia floristica

specifica nu este afectata in mod direct (0)


ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut

Localitati:

Andrieseni(≈1,5 km distanta fata de sit),

Gropnita(≈6 km distanta fata de sit),

Movileni(≈3 km distanta fata de sit),

Probota(≈6 km distanta

Petrosimonia oppositifolia (Specie protejata in Romania. Specia

este identificata in Albania si Romania)

Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Isobrychus minutus (starc pitic),

Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus), Platalea leucorodia (lopatar),

Ardeola ralloides (starc galben), Ardea purpurea (starc rosu),

Dupa finalizarea lucrarilor, starea nisei trofice pentru unele

specii, precum barza alba, starc rosu este

imbunatatita (+)

Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

Compozitia cenotica de

saratura este mentinuta (0)





Pagina 188

fata de sit), Tiganasi(≈1,5 km

distanta fata de sit), Trifesti(≈1,5 km

distanta fata de sit), Victoria (≈1 km distanta

fata de sit), Vladeni(≈0,5 km


Ciconia ciconia (barza alba), Falco vespertinus (vanturel de seara),

Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi),

Egretta garzetta (egreta mica)

ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti

Localitati;

Manoleasa (≈5,5 km distanta fata de sit),

Ripiceni (≈0,5 km distanta fata de sit)

Ardeola ralloides (starc galben), Ciconia ciconia (barza alba),

Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina)

Egretta garzetta (egreta alba), Falco columbarius (soim de iarna),

Gavia arctica (cufundac polar), Haliaeetus albicilla (codalb),

Hieraetus pennatus (acvila mica).


ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi Localitatea: Hudesti ≈3 km distanta fata de sit)

Circus aeroginosus (erete de stuf), Porzana parva (creşteţ cenuşiu),

Egreta alba (egretă mare), Nycticorax nycticorax (stârcul de

noapte), Chlidonias hybrida (chirighiţă cu obraji

albi)

Nisa trofica a acestor

specii poate fi influentata pozitiv de o

vegetatie praticola refacuta de lucrari de combatere a eroziunii

solului (0/+)





Pagina 189

Poldere ROSCI0213 - Râul Prut Localitati

Tutora (≈1 km distanta fata de sit),

Duda-Epureni (≈12 km distanta fata de sit),

Stanilesti (≈5 km distanta fata de sit),

Lunca Banului (≈5 km distanta fata de sit),

Falciu (≈300 m distanta fata de sit),

Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de sit),

Trifesti (≈1,5 km distanta fata de sit)

Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Circus aeruginosus (erete de stuf)

Picus canus (ghionoaie sura)

Poldere - zonele unde se scurge apa;

refacerea relativa a cursul normal al raului.

Dinamica cenozelor in cursul raului tinde spre

mentinerea limitelor normale (0).

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).

Se mentine caracterul

mezofil al florei specifice

Celule de inundare ROSCI0213 - Râul Prut

Localitati Andrieseni (≈11 km distanta fata de sit),

Golaiesti (≈ 5,5 distanta fata de sit)


Localitatea; Sipote (≈1 km distanta

fata de sit)


Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus), Platalea leucorodia( lopatar),

Ardeola ralloides (starc galben), Ardea purpurea (starc rosu), Ciconia ciconia (barza alba),

Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji

albi), Egretta garzetta (egreta mica)

Favorizeaza speciile de pasari cu nisa trofica

acvatica (+)


Terenul afectat de celulele de inundare va fi ulterior ocupat de o vegetatie

cu o compozitie floristica

modificata fata de cea initiala(-

)

Acumulari nepermanente ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului

Localitati:

Popricani (≈1 km distanta fata de sit),


Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus), Platalea leucorodia (lopatar),

Ardeola ralloides (starc galben),

Imbunatateste nisa trofica pentru barza alba, starc rosu (+)


pratensi,s Sanguisorba officinalis

Fitocenozele vor avea caracter mezofil





Pagina 190

Sipote ( ≈1 km distanta fata de sit),

Gropnita≈ 6 km distanta fata de sit)

ROSCI0213 - Râul Prut Localitatea

Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit)

Ardea purpurea (starc rosu), Ciconia ciconia (barza alba),



Lucrari adiacente albiei raului: ziduri de protectie, diguri, consolidare mal,

indiguiri, amenajare maluri

ROSCI0213 - Râul Prut Trifesti ≈1,5 km distanta

fata de sit), Bivolari (≈0,5 km

distanta fata de sit), Falciu (≈300 m distanta

fata de sit), Lunca Banului ≈5 km distanta fata de sit), Vetrisoia ( ≈3,5 km

distanta fata de sit), Stanilesti (≈5 km

distanta fata de sit), Gropnita (≈11 km



Localitate: Sipote (≈1 km distanta

fata de sit)

ROSPA0058 Lacul

Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis (broasca testoasa de apa) Triturus vulgaris (triton comun)

Deranjarea speciilor: Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis

(broasca testoasa de apa), Triturus vulgaris

(triton comun)(-/+)

Deranjarea speciilor de pasari in timpul lucrarilor(-/+)

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.

Distrugerea, pe suprafete mici, a indivizilor din

fitocenoze ierboase si lemnoase.

Efect temporar (-/+)

Distrugerea speciilor ierboase comune.

Vegetatia se reface(-/+)





Pagina 191

Stânca Costeşti Localitate:

Manoleasa (≈5,5 km distanta fata de sit)

Regularizari albie, amenjare torent, cresterea

capacitatii de transport a albiei, consolidare maluri

ROSPA0042 Eleşteele

Jijiei şi Miletinului

Localitati: Probota (≈ 3 km

distanta fata de sit), Şipote (≈1 km distanta

fata de sit), Trifeşti (≈5 km distanta

fata de sit),

ROSCI0213 Râul Prut Localitate:



Localitate: Vladeni (≈0,5 km


Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dumbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloide (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis (broasca testoasa de

apa)

Deranjarea speciilor de pasari in timpul lucrarilor(-/+) Deranjarea speciilor Bombina bombina-(buhai de balta) si

Emys orbicularis (broasca testoasa de

apa) (-/+)

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.

Distrugeri partiale ale vegetatiei ierboase.

Vegetatia se reface (-/+)

Recalibrari albie, reamenajari albie

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Sipote ≈1 km distanta

fata de sit), Gropnita (≈6 km


Alcedo atthis (pescaras), Anser erythropus (garlita mica), Botaurus stellatus (buhai de balta), Ardeola ralloides (starc galben), Ardea purpurea (starc rosu), Ciconia ciconia (barza alba), Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji

Deranjarea speciilor, de pasari pe timpul lucrarilor (-/+)


Modificari minore asupra

umiditatii solului din pajiste (0)





Pagina 192

ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut Tiganasi (≈1,5 km


albi), Egretta garzetta (egrta mica) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis (broasca testoasa de

apa)

Reabilitare coronament, consolidare mal rau

ROSCI0213 Râul Prut Localitati:

Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km,

distanta fata de sit), Tutora (≈1 km distanta

fata de sit), Duda-Epureni (≈12 km distanta fata de sit),

Falciu ≈300 m distanta fata de sit),

Trifesti (≈1,5 km distanta fata de sit),

Stanilesti (≈5 km distanta fata de sit)


Localitati: Popricani (≈1 km

distanta fata de sit) Sipote (≈1 km distanta

fata de sit) Trifeşti (≈5 km distanta

fata de sit)

Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis (broasca testoasa de apa)


Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus), Platalea leucorodia( lopatar),

Ardeola ralloides (starc galben), Ardea purpurea (starc rosu), Ciconia ciconia (barza alba),



Deranjarea speciilor Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis- (broasca testoasa de apa).

(-/+)

Speciile de pasari sunt deranjate pe durata

desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis).

Distrugeri partiale, minore ale vegetatiei ierboase (-/+)

Distrugerea partiala a vegetatiei.

Efect temporar (-/+)





Pagina 193

Reabilitare acumulari ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi

Localitate:

Hudesti (≈3 km distanta fata de sit)

Circus aeruginosus (erete de stuf), Ixobrychus minutus

Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta Ardea purpurea

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi)

Porzana parva (creşteţ cenuşiu), Ciconia ciconia barza alba

Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji

albi)

Speciile de pasari sunt deranjate pe durata

desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)


pratensis Sanguisorba officinalis

Se mentine compozitia

floristica mezofila (0)

Tabel nr. 6b. Efecte determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate (in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000 Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore

Lucrari/activitati MP SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare

a MP

Specii potential vizate de lucrarile MP

Efecte posibile Habitate potential vizate de lucrarile MP

Efecte posibile

Polder în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei si va fi

compus din doua zone:

campie

inundabila in zona

superioara si acumulare

nepermanenta in zona

inferioara

ROSCI0265 Valea lui David

Localitate: Miroslava (≈25 km


ROSCI0181 Pădurea Uricani

Localitate: Miroslava (≈18 km


ROSPA0042 Eleşteele

- - - -





Pagina 194

Jijiei şi Miletinului Localitati:

Focuri ≈6 km distanta fata de sit)

Popricani (≈7 km distanta fata de sit)

Acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe Vămăşoaia

ROSCI0213 Râul Prut

Tutora (≈7 km distanta fata de sit)

Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi),

Nisa trofica va fi temporar marita (0/+)

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensi,s Sanguisorba

officinalis).

Posibila o imbunatatire a abundentei numerice a

speciilor mezofile(0/+)

Evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi

ROSCI0265 Valea lui David

≈2,5 km distanta fata de sit

ROSCI0181 Pădurea

Uricani ≈3 km distanta fata de

sit

ROSCI0213 Râul Prut Tutora (≈12 km


- - - -

Sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a inundaţiilor

- - - -





Pagina 195

Modelarea bazinelor Prut şi Barlad

Modelarea va urmari ca raurile sa revina la cursurile naturale si

acest fapt conduce la refacerea zonelor

umede.(+)


pratensi,s Sanguisorba

officinalis).

Se imbunatateste

abundenta numerica a

speciilor mezofile (0/+)

Derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în condiţiile stabilirii utilităţii acesteia

ROSCI0213 Râul Prut Tutora (≈3 km


Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi),

Posibila marire a nisei trofice(0/+)

Refacerea zonelor umede

Cresterea diversitatii

plantelor prin dezvoltarea

fitocenozelor de terenuri umede(+)

Tabel nr. 7a. Efecte determinate de lucrarile Master Planului (in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000): sinteza Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore

Lucrari/activitati MP SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare a MP

Efecte posibile asupra speciilor Efecte posibile asupra habitatelor

Combatereaeroziunii solului

-

ROSCI0105 SCI - Lunca joasa a Prutului Localitati: Cavadinesti (≈6 km distanta fata de sit)

Vladeni (≈800 m distanta fata de sit)

Lucrarile nu se efectueaza in sit.

Compozitia zoo -cenozelor din sit nu este afectata (0)


Compozitia floristica specifica nu este afectata

direct (0)





Pagina 196

Dupa finalizarea lucrailor, nisele trofice pentru unele specii

(ex.Ciconia ciconia - barza alba, Ardea purpurea - starc rosu) Lanius collurio -sfrâncioc roşietic) sunt

imbunatatite (+)



Cavadinesti (≈6 km distanta fata de sit) ,

Bivolari (≈0,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km distanta de sit),

Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit), Probota (≈6 km distanta fata de sit), Trifesti ( ≈3 km distanta fata de sit), Victoria (≈7 km distanta fata de sit),

Duda-Epureni (≈12 km distanta fata sit) Falciu (≈ 300 m distanta fata de sit)

Lunca Banului (≈5 km distanta fata de sit) Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de sit)


(ciocanitoarea de gradina) Lanius collurio. (Sfrâncioc roşietic) sunt imbunatatite (+)


in mod direct (0)

Combaterea eroziunii solului ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut

Localitati:

Andrieseni(≈1,5 km distanta fata de sit), Gropnita(≈6 km distanta fata de

sit), Movileni(≈3 km distanta fata de sit), Probota≈6 km distanta fata de sit),

Tiganasi(≈1,5 km distanta fata de sit),

Dupa finalizarea lucrarilor, starea nisei trofice pentru unele specii, precum barza alba, starc rosu

este imbunatatita (+)

Compozitia cenotica de saratura este mentinuta

(0)





Pagina 197

Trifesti(≈1,5 km distanta fata de sit), Victoria (≈1 km distanta fata de sit), Vladeni(≈0,5 km distanta fata de sit)


Localitati;

Manoleasa (≈5,5 km distanta fata de sit),

Ripiceni (≈0,5 km distanta fata de sit)

Deranjarea speciilor de pasari pe timpul lucrarilor(-/+)


ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi

Localitatea: Hudesti ≈3 km distanta fata de sit)

Nisa trofica a acestor specii poate fi influentata

pozitiv de o vegetatie praticola refacuta de lucrari de combatere a eroziunii solului

(0/+)

Poldere ROSCI0213 - Râul Prut Localitati

Tutora (≈1 km distanta fata de sit), Duda-Epureni (≈12 km distanta fata de sit), Stanilesti (≈5 km distanta fata de

sit), Lunca Banului (≈5 km distanta fata de

sit), Falciu (≈300 m distanta fata de sit), Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de

sit), Trifesti (≈1,5 km distanta fata de sit)

Poldere - zonele unde se scurge apa; refacerea relativa a cursul normal al raului.

Dinamica cenozelor in cursul raului tinde spre

mentinerea limitelor normale (0).

Se mentine caracterul mezofil al florei specifice

Celule de inundare ROSCI0213 - Râul Prut

Localitati Andrieseni (≈11 km distanta fata de

sit), Golaiesti ( ≈5,5 distanta fata de sit)

Favorizeaza speciile de pasari cu nisa trofica acvatica (+)

Terenul afectat de celulele de inundare va fi

ulterior ocupat de o vegetatie cu o compozitie floristica modificata fata

de cea initiala(-)





Pagina 198


Localitatea; Sipote (≈1 km distanta fata de sit)

Acumulari nepermanente ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului

Localitati:

Popricani (≈1 km distanta fata de sit), Sipote ( ≈1 km distanta fata de sit), Gropnita ≈6 km distanta fata de sit)

ROSCI0213 - Râul Prut Localitatea


Imbunatateste nisa trofica pentru barza alba, starc rosu (+)

Fitocenozele vor avea caracter mezofil



ROSCI0213 - Râul Prut Trifesti (≈1,5 km distanta fata de sit), Bivolari (≈0,5 km distanta fata de sit), Falciu (≈300 m distanta fata de sit),

Lunca Banului ≈5 km distanta fata de sit),

Vetrisoia ( ≈3,5 km distanta fata de sit),

Stanilesti (≈5 km distanta fata de sit), Gropnita (≈11 km distanta fata de sit)


Localitate: Sipote (≈1 km distanta fata de sit)


Deranjarea speciilor: Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta)

Emys orbicularis (broasca testoasa de apa), Triturus vulgaris (triton comun)(-/+)

Deranjarea speciilor Nycticorax nycticorax (starc de noapte),

Isobrychus minutus (starc pitic), Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus),

Platalea leucorodia( lopatar), Ardeola ralloides (starc galben),


Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi),

Distrugerea, pe suprafete mici, a indivizilor din

fitocenoze ierboase si lemnoase. Efect temporar

(-/+)

Distrugerea speciilor ierboase comune.

Vegetatia se reface(-/+)





Pagina 199

Localitate: Manoleasa ≈5,5 km distanta fata de

sit)

Egretta garzetta (egreta mica) -/+

Regularizari albie, amenjare torent, cresterea capacitatii

de transport a albiei, consolidare maluri

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi

Miletinului

Localitati: Probota (≈ 3 km distanta fata de sit), Şipote (≈1 km distanta fata de sit), Trifeşti (≈5 km distanta fata de sit),

ROSCI0213 Râul Prut Localitate:



Localitate: Vladeni (≈0,5 km distanta fata de sit)

Deranjarea speciilor de pasari pe timpul lucrarilor(-/+

Deranjarea speciilor Bombina bombina-(buhai de balta) si Emys orbicularis (broasca testoasa de apa)

(-/+)

Distrugeri partiale ale vegetatiei ierboase. Vegetatia se reface

(-/+)



Sipote (≈1 km distanta fata de sit), Gropnita (6 km distanta fata de sit)

ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-

Prut Tiganasi (≈1,5 km distanta fata de sit)

Deranjarea speciilor de pasari pe timpul lucrarilor (-/+)

Modificari minore asupra umiditatii solului din

pajiste (0)


ROSCI0213 Râul Prut Localitati:

Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km, distanta fata de


(-/+)

Distrugeri partiale, minore ale vegetatiei

ierboase (-/+)





Pagina 200

sit), Tutora (≈1 km distanta fata de sit),

Duda-Epureni (≈12 km distanta fata de sit),

Falciu (≈300 m distanta fata de sit), Trifesti (≈1,5 km distanta fata de sit), Stanilesti (≈5 km distanta fata de sit)


Localitati: Popricani (≈1 km distanta fata de sit)

Sipote (≈1 km distanta fata de sit) Trifeşti (≈5 km distanta fata de sit)

Deranjarea speciilor Nycticorax nycticorax (starc de noapte),

Isobrychus minutus (starc pitic), Botaurus stellatus (buhai de balta), Plegadis falcinellus (tiganus),

Platalea leucorodia( lopatar), Ardeola ralloides (starc galben),


Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Egretta garzetta (egreta mica) (-/+

Distrugerea partiala a vegetatiei. Efect temporar

(-/+)

Reabilitare acumulari ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi

Localitate:

Hudesti (≈3 km distanta fata de sit)

Speciile de pasari sunt deranjate pe durata desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea

acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)

Se mentine compozitia floristica mezofila (0)

Tabel nr. 7b. Efecte determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitatei(in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000): sinteza Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore





Pagina 201

Lucrari/activitati MP SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare a MP

Efecte posibile asupra speciilor Efecte posibile asupra habitatelor

Poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei

ROSCI0265 Valea lui David Localitate:

Miroslava ( ≈25 km distanta fata de sit)

ROSCI0181 Pădurea Uricani Localitate:

Miroslava (≈18 km distanta fata de sit)

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Localitati:

Focuri ≈6 km distanta fata de sit) Popricani (≈7 km distanta fata de sit)

- -



Tutora (≈7 km distanta fata de sit)

Nisa trofica va fi temporar marita (0/+) Posibila o imbunatatire a abundentei numerice a speciilor mezofile(0/+)


ROSCI0265 Valea lui David ≈2,5 km distanta fata de sit

ROSCI0181 Pădurea Uricani

≈3 km distanta fata de sit

ROSCI0213 Râul Prut Tutora (≈12 km distanta fata de sit)

- -



Modelarea va urmari ca raurile sa revina la cursurile naturale si acest fapt conduce la refacerea zonelor

umede.(+)

Se imbunatateste abundenta numerica a speciilor mezofile (0/+)





Pagina 202


ROSCI0213 Râul Prut Tutora (≈3 km distanta fata de sit)

Posibila marire a nisei trofice(0/+) Cresterea diversitatii plantelor prin dezvoltare fitocenozelor de terenuri

umede(+)

Tabel nr. 8a.Centralizarea efectelor determinate de lucrarile MP / SCI-uri si SPA-uri situate in vecinatatea ariei de implementare Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore

SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare a MP

Lucrari/activitati MP Cuantificare efecte posibile asupra speciilor Cunatificare efecte posibile asupra habitatelor

ROSCI0105 SCI - Lunca joasa a Prutului Localitati:

Cavadinesti Vladeni


-

Total: 3 (0); 1 (+)

Compozitia zoo -cenozelor din sit nu este afectata (0)


Dupa finalizarea lucrailor, nisele trofice pentru unele specii (ex.barza alba, starc

rosu) sunt imbunatatite (+)

Total: 2 (0); 1 (+)


direct (0)

Total: 1 (0)

ROSCI0105 SCI - Lunca joasa a Prutului

Total general efecte ale lucrarilor : : 3 (0); 1 (+)

Total efecte pe specii: 2 (0); 1 (+) Total efecte pe habitate: 1 (0)


Cavadinesti Bivolari



(ciocanitoarea de gradina), Picus canus (ghionoaia sura) sunt imbunatatite (+)

Compozitia floristica specifica nu este afectata in

mod direct (0)





Pagina 203

Golaiesti Gorban Probota Trifesti Victoria

Duda-Epureni Lunca Banului (nu in sit) Vetrisoaia

Total: 1 (0); 1 (+)

Total: 1 (+)

Total: 1 (0)

ROSCI0213 - Râul Prut Localitati Tutora,

Duda-Epureni, Stanilesti, Lunca Banului,

Falciu, Vetrisoaia,

Trifesti

Poldere

Total: 2 (0)

Poldere - zonele unde se scurge apa; refacerea relativa a cursul normal al raului.

Dinamica cenozelor tinde spre mentinerea

limitelor normale (0).

Total: 1 (0)

Se mentine caracterul mezohigrofil al florei

specifice (0)

Total: 1 (0)

ROSCI0213 - Râul Prut

Localitati Andrieseni, Golaiesti,

Celule de inundare

Total: 1 (+) 1 (+/-)

Favorizeaza speciile de pasari cu nisa trofica acvatica (+)

Total: 1 (+)

Terenul afectat de celulele de inundare va fi ulterior

ocupat de o vegetatie cu o compozitie floristica

modificata fata de cea initiala.(+/-)

Total: 1 (+/-)

ROSCI0213 - Râul Prut Trifesti,

Bivolari , Falciu,

Lunca Banului, Vetrisoia, Stanilesti, Gropnita



Total: 2 (-/+)

Deranjarea speciilor: Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta)

Emys orbicularis (broasca testoasa de apa), Triturus vulgaris (triton comun)(-/+)

Total: 1 (-/+)

- Distrugerea, pe suprafete

mici, a indivizilor din fitocenoze ierboase si

lemnoase. Efect temporar (-/+)

Distrugerea speciilor ierboase comune. Vegetatia

se reface(-/+) Total: 1 (-/+)





Pagina 204

ROSCI0213 Râul Prut Gorban



Total:2 (-/+)

Deranjarea speciilor Bombina bombina-(buhai de balta) si Emys orbicularis (broasca testoasa de apa)

(-/+)

Total: 1(-/+)


(-/+)

Total: 1(-/+)

ROSCI0213 Râul Prut Gorban,

Golaiesti, Tutora

Duda Epureni Gropnita Falciu

Stanilesti , Trifesti


Total: 3 (-/+)


(-/+)

Total: 1 (-/+)

Distrugeri partiale, minore a vegetatiei ierboase (-/+)

Distrugerea partiala a vegetatiei. Efect temporar (-

/+)

Total: 2 (-/+)


Total general efecte ale lucrarilor: 3 (0) 2 (+)

8(+/-)

Total efecte pe specii:2(+) 1(0) 3(+/-) Total efecte pe habitate:2(0) 5(+/-)


Vladeni,



Total: 2 (-/+)

Deranjarea speciilor de pasari pe timpul lucrarilor (-/+)

Total: 1 (-/+)


(-/+)

Total: 1 (-/+)


Localitati: Andrieseni, Gropnita, Movileni, Probota,


Total: 1 (0); 1 (+)

Dupa finalizarea lucrarilor, starea nisei

trofice pentru unele specii, precum barza alba, starc rosu este imbunatatita (+)

Total: 1 (+)

Compozitia cenotica de saratura este mentinuta (0)

Total: 1 (0)





Pagina 205

Tiganasi, Trifesti, Victoria, Vladeni

ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut Localitatea:

Tiganasi


Total: 1(-/+)

Deranjarea speciilor de pasari pe timpul lucrarilor (-/+) Total: 1(-/+)


Total general efecte pe lucrari: :1(0) 1(+) 3(-/+)

Total efecte pe specii:1(+) 2(-/+) Total efecte pe habitate:1(0) 1(-/+)

ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti Localitate: Manoleasa

Ripiceni



Total: 1 (-/+)

Deranjarea speciilor: de pasari pe timpul

lucrarilor(-/+)

Total: 1 (-/+)

ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi Localitatea: Hudesti


Total: 1 (0/+)

Posibile modificari a nisei trofice pentru starcul de noapte, chirighiţă cu obraji albi

(0/+)

Total: 1 (0/+)


Localitatea:

Hudesti

Reabilitare acumulari

Total: 2 (0)

Speciile de pasari sunt deranjate pe durata desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea

acestora, speciil cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)

Total: 1 (0)

Se mentine compozitia floristica mezohigrofila (0)

Total: 1 (0)


Total general efecte ale lucrarilor:1 (0/+) 2 (0)

Total efecte pe specii: 1 (0/+)1 (0) Total efecte pe habitate: 1 (0)





Pagina 206

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Localitatea;

Sipote

Celule de inundare

Total: 2 ( +)

Petrosimonia opositifolia poate fi afectata in interiorul celulei de inundare.

Imbunatateste nisa trofica a pasarilor

acvatice (+)

Total: 1 ( +)

Terenul afectat de celulele de inundare va fi ulterior

ocupat de o vegetatie cu o compozitie floristica

modificata fata de cea initiala. Avand in vedere ca

se respecta principiul refacerii cursului natural al raului, diversitatea speciilor va fi normala pentru zona

umeda(+)

Total: 1 ( +)


Localitati: Popricani,

Sipote, Gropnita,

Acumulari nepermanente

Total: 1 ( +)

Imbunatateste nisa trofica pentru barza alba, starc rosu

(+),

Total: 1 ( +)

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Localitate:

Sipote



Total: 1 (-/+.)

Deranjarea speciilor:de pasari in timpul lucrarilor(-/+)

Total: 1 (-/+.)

-

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Sipote,

Gropnita


Total: 1 (-/+)

Deranjarea speciilor:de pasari in timpul lucrarilor(-/+) Total: 1 (-/+)

ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Popricani

Sipote


Deranjarea speciilor:de pasari in timpul lucrarilor(-/+) Total: 1 (-/+)





Pagina 207

Victoria Trifesti

Total: 1 (-/+)


Total general efecte ale lucrarilor: 3 (-/+) 3 ( +)

Total efecte pe specii: 4 (-/+) 2 ( +)

Total efecte pe habitate: 1 ( +)

Tabel nr. 8b.Centralizarea efectelor determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate / SCI-uri si SPA-uri situate in vecinatatea ariei de implementare Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore

SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare a MP

Lucrari/activitati MP Cuantificare efecte posibile asupra speciilor

Cunatificare efecte posibile asupra habitatelor

ROSCI0265 Valea lui David Localitate:

Miroslava ( 25 km distanta fata de sit)


Nu este cazul Nu este cazul

ROSCI0265 Valea lui David 2,5 km distanta fata de sit


Nu este cazul Nu este cazul


Tutora (7 km distanta fata de sit)


Nisa trofica va fi temporar marita (0/+)

Posibila o imbunatatire a abundentei numerice a speciilor mezofile(0/+)

ROSCI0213 Râul Prut Tutora (3 km distanta fata de sit)


Posibila marire a nisei trofice(0/+)

Cresterea diversitatii plantelor prin dezvoltare fitocenozelor de terenuri

umede(+)

ROSCI0213 Râul Prut Tutora (12 km distanta fata de sit)


- -

ROSCI0213 Râul Prut Total general efecte ale Total efecte pe specii: 2 ( Total efecte pe habitate: 1 (+) 1 (0/+)





Pagina 208

lucrarilor: : 3 ( 0/+) 1 ( +) 0/+)

ROSCI0181 Pădurea Uricani Localitate:

Miroslava (18 km distanta fata de sit)


- -

ROSCI0181 Pădurea Uricani 3 km distanta fata de sit


- -


Localitati: Focuri (6 km distanta fata de sit)

Popricani (7 km distanta fata de sit)

- -



Modelarea va urmari ca raurile sa revina la cursurile naturale si acest fapt conduce la refacerea

zonelor umede.(+)

Se imbunatateste abundenta numerica a speciilor mezofile (0/+)

Total general: 4 ( 0/+) 2 ( +)

Din continutul tabelelor 6a, 6b, 7a, 7b, 8a si 8b se poate observa ca efectele lucrarilor efectuate in vecinatatea siturilor ( SCI, SPA) la diferite distante sunt, in majoritate, minor - pozitive, in foarte rare cazuri sunt minor - negative. Deoarece lucrarile tin cont de cursul natural al raurilor, se vor reface unele zone umede adiacente raurilor, ceea ce implica efecte minor - pozitive asupra biodiversitatii. Cunatificarea efectelor realizata mai sus va fi utilizata in stabilirea semnificatiei impactului, dupa cum se va putea urmari in capitolul urmator.





Pagina 209

2.3 Evaluarea semnificaţiei impactului Tabel nr. 9. Determinarea semnificatiei impactului pentru speciile de interes comunitar (din vecinatatea ariei de implementare a Master Planului)

Specii de interes comunitar

Sensibilitatea speciilor Marimea efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct. Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

nesemnificativ

Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct. Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

nesemnificativ

Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

nesemnificativ

Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

nesemnificativ





Pagina 210

Nota. Aprecierea semnificatiei impactului asupra speciilor si asupra habitatelor este realizata conform Metodologiei de identificare si evaluare a impactului (adaptare dupa Percinal Steve M, 2003) Tabel nr.10. Determinarea semnificatiei impactului pentru habitatele de interes comunitar (din vecinatatea ariei de implementare a Master Planului)

Habitate de interes comunitar Sensibilitatea habitatului Marimea Efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI

NU se pierde din suprafata habitatelor Schimbari minore ale conditiilor de baza. Atributele, caracteristicile si compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare proiect.

nesemnificativ

nesemnificativ nesemnificativ nesemnificativ nesemnificativ nesemnificativ





Pagina 211

Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI

nesemnificativ nesemnificativ

Vegetatia specifica luncilor este influentata de noul regim de umiditate, ceea ce duce la favorizarea dinamicii fitocenozelor. Din punct de vedere floristic nu apar schimbari la nivelul ariilor protejate. Cum vegetatia este componenta care sustine zoocenozele, apreciem schimbari minore in componenta biocenozelor, in ansamblu.

2.4.Evaluarea impactului cumulativ al Master Planului cu alte PP Tabel nr. 11. Impact cumulativ cu alte lucrari si masuri de reducere (in contexul vecinatatii ariei de implementare a Master Planului cu arii naturale protejate)

Alte lucrari ce pot genera impact cumulativ

Masuri de reducere Impact rezidual

Stabilizarea solului si plantari pe bazine Masuri de control a eroziunii pe bazine Renovarea digurilor critice Imbunatatirea lucrarilor de aparare de-a lungul raurilor

Inerbarea imediata Este posibil un impact rezidual minor asupra faunei epigee si hipogee





Pagina 212

Celule de inundare pe pasuni

Restaurarea raurilor pentru a suporta celule de inundare

Eutrofizarea

Cultivarea plantelor

Utilizarea pesticidelor

Exploatari forestiere

Adancimea apei sa fie sub 1m pentru a fi posibila autoepurarea. Renuntarea la utilizarea de ingrasamintele chimice Cultivarea plantelor furajere Renuntarea la pesticide Exploatarea rationala a materialului lemnos din padurile de lunca

Se modifica compozitia biocenotica Acumularea apei in celule inundabile schimba ecosistemul praticol, in functie de care se vor adapta celelalte ecosisteme din jur.

Prin masurile de reducere a impactului se mentin conditiile de baza, iar schimbarile (sub aspect general asupra biocenozelor) devin greu perceptibile si modificarile nu se fac simtite.

III. Măsurile de reducere a impactului asupra SPA si SCI din vecinatatea ariei de implementare a proiectului

3.1.Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

Tabelul nr.12. Tipuri de masuri de reducere a impactului asupra speciilor de fauna si implementarea lor

Specii Masuri de reducere a impactului

Mod de diminuare/ înlăturare a impactul Calendar de implementare

Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Respectarea dimensiunilor suprafetelor de actiune a utilajelor în

Respectarea perioadei de timp programata pentru executia lucrarilor in aria destinata implementarii proiectului situată în exteriorul siturilor

Executarea lucrarilor pe timpul verii pentru a nu afecta indivizii pregatiti de iernare





Pagina 213

zona limitrofă siturilor.

Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Evitarea situatiei in care specii de pesti din ape curgatoare raman pe o perioada mare in celulele de inundare.

Revenirea pestilor in rauri

La executarea lucrarilor limitrofe siturilor

Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Respectarea dimensiunilor suprafetelor de actiune a utilajelor in ariile de hranire si de reproducere.

Asigurarea ca executarea lucrarilor se face pe suprafete libere de cuiburi si surse de hrana.

Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Identificarea spatiilor de habitare ale vidrei

Protectia spatiilor de habitare ale vidrei


Efectele asupra numarului de indivizi / taxon si asupra taxonilor sunt restranse deoarece se aplica masuri de reducere sau inlaturare a oricarei forme de impact, prin executarea unor lucrari de sustinere ecologica a speciilor si habitatelor.





Pagina 214

Tabel nr.13. Tipuri de masuri de reducere a impactului asupra habitatelor (in contexul vecinatatii ariei de implementare a Master Planului cu arii naturale protejate)

Habitate Masuri de reducere a impactului

Mod de diminuare/ înlăturare a impactul negativ

Calendar de implementare

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri

Mentinerea vegetatiei lemnoase intr-o compozitie floristica alcatuita din specii hidro si higrofile cu grad cat mai mare de acoperire. Utilizarea unor utilaje usoare pentru a nu se produce tasare accentuata asupra solului si cailor de acces /si amestecul profilurilor de sol.

Plantari de specii lemnoase hidro si higrofile Mentinerea unui numar minim de indivizi necesar sustinerii populatiei in complexul de specii al biocenozei Inerbarea suprafetelor pentru a impiedica patrunderea speciilor de buruieni






Pagina 215

Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

3.2. Monitorizarea masurilor de diminuare a impactului Tabelul nr. 14. Masurile de diminuare a impactului si eficienta acestora

Masura Eficienta masurii Monitorizare

Respectarea duratei de timp programate pentru executia lucrarilor in aria destinata implementarii proiectului.

mare Pe durata executiei/permanent

Masuri pentru revenirea pestilor in rauri

medie Dupa perioadele de inundare

Protejarea galeriilor popandaului medie Pe durata executiei lucrărilor

Plantari de specii lemnoase hidro si higrofile mare Pe durata executiei lucrărilor

Diminuarea impactului deriva din integrarea executiei proiectului cu ecologia siturilor, cu scopul de a produce schimbari foarte reduse ale conditiilor de baza.





Pagina 216

Alte recomandări pentru reducerea impactului Recomandări, pentru reducerea/atenuarea emisiilor de praf:

- stabilizarea prafului cu apă sau cu covor vegetal; - curaţirea terenului, înlăturarea reziduurilor, nivelarea, profilarea drumurilor,

demolarea, umplerea depresiunilor vor fi controlate pentru minimalizarea emisiilor fugitive de praf prin aplicare de apă / umezire;

- pentru transportul materialelor în afara siturile, acestea vor fi acoperite sau umezite pentru limita emisiile vizibile de praf;

- suspendarea lucarilor când viteza vântului are viteza mare; - spălarea echipamentelor şi roţilor camioanelor care părăsesc siturile.

Recomandări, pentru reducerea emisiilor de gaze:

- utilizarea echipamentelor diesel cu catalizator (dacă este posibil); - înlocuirea echipamentelor ce folosesc combustibil fosil cu cele electrice

(dacă este posibil); - pe parcursul perioadelor cu nivel ridicat de poluare atmosferică, utilizarea

echipamentelor grele va fi încetinită sau redusă (fezabil). Recomandări, pentru reducerea nivelului de zgomot:

- zgomotul la nivelul siturilor pe durata construcţiei este de neevitat; - totuşi, zgomotul produs de echipamente va fi redus la minimum posibil; - dacă este fezabil, va fi instalat dispozitiv de atenuat zgomote, de către

constructor. Recomandări generale:

- toate suprafeţele din vecinatatea sitului implicate în realizarea obiectivului vor fi prevăzute cu mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării siturilor;

- constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării acelor cerinţe;

- se vor evita scaparile de substanţe chimice în ariile de lucru. In concluzie, prin implementarea Master Planului se induc modificari minore ale conditiilor de biotop prin efect de margine, care favorizeaza succesiunea fitocenozelor si a zoocenozelor (specifice zonelor umede ce se formeaza de-a lungul cursului natural al raurilor), aparand noi stari ale echilibrului dinamic al biocenozelor. In final, apare un nou echilibru numeric intre taxoni si numarul de indivizi / taxon. Deoarece nu apar conditii de perturbari majore in





Pagina 217

ciclul de viata al speciilor, estimam ca efectul asupra biodiversitatii din situri este nesemnificativ. IV. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate. Pentru studiul vegetatiei: analiza in stationar si pe itinerar Pentru studiul pasarilor: metoda itinerariilor sau a traseelor- consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren. Metodele etologice: constau in observarea in natura, cu binoclu sau cu luneta, efectuarea fotografiilor sau a filmelor. Analiza baze de date electonice cu specii si habitate Analiza harti topografice/situri din judetele si localitatile vizate de MP 4.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI AGENTIILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI DIRECŢIILE SILVICE





Pagina 218

Opţiunile propuse nu conduc la un impact negativ asupra SCI-urilor,

SPA-urilor şi zonelor protejate. Din evaluarea efectelor produse asupra factorilor de mediu, prin opţiunile identificate în cadrul Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, se poate constata un efect preponderent pozitiv, cu excepţia producerii unor situaţii cu influenţe antropice slab negative în geomorfologia bazinelor hidrogeografice.

Evaluările preliminare ale riscului la inundaţii, identificarea zonelor cu posibil potenţial al riscului la inundaţii, planurile de management ale riscului la inundaţii, prin identificarea măsurilor ce conduc la reducerea probabilităţii producerii acestora şi a impactului negativ, constituie oportunităţi în această direcţie.

O contribuţie semnificativă a acestuia se adresează în egală măsură prevenirii şi minimizării riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane, a prevenirii şi minimizării pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în zonele populate, a pierderilor economice şi a bunurilor.

Prin modul de gestionare a situaţiilor de risc în cazul inundaţiilor şi identificarea opţiunilor s-a urmărit salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor acestora- obiective prioritare.

Ca urmare a evaluării opţiunilor propuse, a rezultat existenţa unor situaţii cu impact slab negativ asupra mediu, pentru care se stabilesc unele planuri, în vederea diminuării lor:

-evitarea influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice -conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi

faună -păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a resurselor patrimoniului

cultural. Măsurile structurale ce vizează refacerea şi extinderea lucrărilor de

protecţie împotriva inundaţiilor, precum şi mărirea capacităţii de transport a albiilor minore sunt opţiuni ce generează efecte negative potenţiale pentru obiectivele de mediu menţionate mai sus.

În acest sens este necesar ca principalele alternative ce trebuie luate în considerare să vizeze tocmai aceste măsuri, precum şi modalităţile prioritare ale opţiunilor de management a riscului la inundaţii.





Pagina 219

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context

transfrontier Râul Prut, ce face parte din spatiul hidrografc Prut-Bârlad este situat

în partea nord-estică a României şi constituie graniţă naturală între România şi Ucraina pe o lungime de 31km şi între România şi Republica Moldova pe o lungime de 711km.

În ceea ce priveşte colaborarea în vederea gospodăririi apelor de frontieră există un acord bilateral între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei ratificat la 28 ianuarie 1999.

În scopul monitorizării calităţii cursului de apă Prut a fost stabilita o secţiune în vederea prelevării de probe şi efectuării de analize în comun:

o Orofteana - Tarasauti

Anual se elaborează un program de prelevare de analize stabilit între cele 2 părţi: AN Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut şi Directia de Bazin a Resurselor de apa Nistru - Prut.

Referitor la colaborarea cu Republica Moldova s-a semnat pe 28 iunie 2010 la Chisinau Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii

În scopul monitorizării calităţii cursului de apă Prut anual se elaborează un program de prelevare de analize (in sapte sectiuni) stabilit între cele 2 părţi: AN Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut şi serviciul Hidrometeorologic de Stat Chişinău:

o Rădăuţi Prut – Lipscani

o Stânca Costeşti

o Ungheni – Ungheni

o Prisecani – Valea Mare

o Bumbata – Leova

o Oancea – Cahul

o Galaţi (Sivita) - Giurgiuleşti

Ca urmare a discutiilor avute cu ocazia primei reuniuni a Comisiei Mixte, desfasurate la Chisinau pe 28 iunie 2010, s-a propus realizarea unor proiecte in comun. MMP a propus elaborarea in comun a proiectului „Planul de management al bazinului hidrografic al raului Prut” care va raspunde activitatilor pentru implementarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.





Pagina 220

În ceea ce priveşte opţiunile rezultate din analiza riscului la inundaţii s-au concretizat următoarele măsuri ce includ şi cursul de apă Prut- frontieră naturală:

-promovarea unei întreţineri mai bune şi a gestionării albiilor şi malurilor, inclusiv a cursului râului Prut

-promovarea unei bune gestionări a debitelor materialelor solide naturale din râuri

-refacerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile, afectate în urma viiturilor şi abandonarea lucrărilor afectate situate în zonele cu vulnerabilitate redusă în vederea reamplasării lor

-dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor din zonele vulnerabile

Riscul principal privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice poate fi estimat prin evaluări corecte ale impactului asupra mediului, pentru viitoarele proiecte propuse.

Prin măsurile propuse în această etapă, nu sunt identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra stării sănătăţii umane în context transfrontier ce ar necesita consultarea statelor vecine.





Pagina 221

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers

asupra mediului al implementării Master Planului

Raportul de mediu întocmit propune măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului, rezultate ca urmare a implementării Master Planului, precum şi alternativele acestuia, pe baza obiectivelor selectate având la bază criteriile conform Anexei 1 din HG 1076/2004.

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii stabileşte opţiunile privind reducerea impactului, potenţialele efecte ce pot afecta mediu, ca urmare a implementării acestuia în arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad.

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate realiza numai prin considerarea evaluării de mediu în etapele de pregătire şi implementare a planului.

Evaluarea de mediu va trebui să aibă în vedere direcţiile de amenajare şi management a bazinului hidrografic, Master Planul privind managementul riscului la inundaţii, Planul de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi proiectele de investiţie ce urmează a fi realizate.

În cazul proiectelor de investiţii cu potenţial impact asupra mediului, se va efectua evaluarea impactului investiţiilor asupra mediului coroborat cu evaluarea adecvată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Se vor avea în vedere următoarele:

-efecte potenţiale asupra mediului în aria de proiect

-cele mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse- alegerea variantei de proiect cu impact redus asupra mediului

-prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului generat de proiect

-monitorizarea efectelor produse asupra mediului prin implementarea proiectelor

În tabelul următor sunt propuse măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialelor efecte negative ale implementării Master Planului, măsuri ce vizează mai multe aspecte de mediu.





Pagina 222

Tabel.8.1. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului


Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului

Responsabil

Aer

M1-identificarea tuturor obiectivelor Seveso amplasate în zonele cu risc de inundaţii M2-înştiinţarea tuturor titularilor obiectivelor Seveso privind riscul la inundaţii şi cooptarea unui reprezentant în grupul Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

MMP, IGSU MMP, IGSU

Ape de suprafaţă

M3-identificarea în cadrul Master Planului bazinal de gestionare a riscului la inundaţii, a zonelor cu potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de reconstrucţie/reabilitare ecologică M4-introducerea ca opţiune tehnică în proiecte a soluţiilor de utilizare a capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile, respectiv reconstrucţia ecologică a acestuia, re-meandrarea prin refacerea meandrelor unor cursuri de apă M5-identificarea de soluţii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deşeuri amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Soluţiile adoptate vor trebui să ia în considerare impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului şi transferul deşeurilor într-un depozit conform

MMP, ABA Prut-Bârlad MMP, ABA Prut-Bârlad MMP APM

Ape subterane

M6-monitorizarea calităţii apei subterane după producerea inundaţiilor. Identificarea zonelor de risc corelate cu sursele de poluare existente la suprafaţă

ABA Prut-Bârlad

Sol M7-identificarea suprafetelor de teren pe care se desfăşoară agricultură durabilă dupa inundarea dirijata a acestora

MADR MMP ABA Prut-Bârlad





Pagina 223

Modificări climatice

M8-posibilitatea evidentierii influentei modificărilor climatice asupra cantitatii si calitatii apei monitorizate in baza programelor existente.

MMP ABA Prut-Bârlad

Biodiversitate

M9-evitarea implementării unor măsuri structurale- baraje, îndiguiri, în interiorul ariilor naturale protejate M10-evidenţierea în cadrul unor proiecte privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, a impactului asupra ariilor naturale protejate, pentru orice intervenţie structurală ce se desfăşoară la o distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele acestora.


Sănătatea umană

M11-identificarea zonelor de protecţie sanitară situate in zone cu risc la inundaţii şi luarea de măsuri în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă

MS ABA Prut-Bârlad

Peisajul natural

M12-utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea utilizării speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv

MMP DGRSCDF

Patrimoniul cultural

M13-identificarea monumentelor istorice, siturilor arheologice şi clădirilor de patrimoniu ce ar putea fi afectate de inundaţii M14-identificarea tradiţiilor, obiceiurilor existente în zonele cu risc la inundaţii ce ar putea fi periclitate de eventualele acţiuni de strămutare

MMP MC


M15-informarea populaţiei se realizează prin organizarea de informari, consultări şi dezbateri publice care să permită comunităţilor exprimarea opiniilor colective, precum şi propuneri

MMP, MEC, Consiliile Judeţene, MAI; ME, MAPN, ANAR

Efecte transfrontiere

M16-proiectele ce vizează implementarea măsurilor structurale ce se vor realiza pe cursuri de apă de frontieră, vor implica un proces de consultare cu autorităţile din statele vecine






Pagina 224

Menţinerea calităţii mediului în limite acceptabile, cu tendinţa de

aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a programului de management al mediului privind riscul la inundaţii.

Din analiza situaţiei existente, pentru diminuarea disfuncţionalităţilor şi problemelor de mediu au fost formulate ca prioritare o serie de propuneri şi măsuri de intervenţie ce privesc:

-gospodărirea durabilă a resurselor de apă -protecţia calităţii factorului de mediu aer -protecţia calităţii solului şi gestiunea deşeurilor -protecţia pădurilor, zonelor naturale şi ariilor protejate. Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele

hidrografice Prut şi Bârlad prezintă obiective generale şi specifice, precum şi o serie de principii de implementare, ce constau din obiective şi măsuri recomandate a fi aplicate:

Managementul riscului- constă în reactualizarea datelor privind riscul la inundaţii folosind următoarele proceduri:

evaluarea daunelor potenţiale în bazinele Prut şi Bârlad folosind date îmbunătăţite despre folosinţele terenurilor şi ortofotoplanuri

definirea punctelor critice la infrastructura de apararea ca efect a inundatiilor

identificarea aşezărilor critice în cazul în care prejudiciul nu poate fi evitat, în conformitate cu practicile curente sau în cazul în care menţinerea practicilor curente nu este viabil din punct de vedere economic

Prevenirea si pregătirea bazinului pentru riscul la inundatii trebuie efectuată pentru:

determinarea zonelor de risc major, mediu şi minor din câmpia inundabilă

planificarea privind aprobarea dezvoltării urbane Modificări propuse privind planificarea folosinţei terenurilor:

retrageri planificate din zonele cu risc ridicat prin modificarea planurilor de dezvoltare urbană, astfel încât reconstrucţia în zonele cu risc ridicat la inundaţii să nu fie permisă, clădirile urmând a fi demolate

Propuneri privind educarea populaţiei în vederea conştientizării acesteia pentru a reduce pagubele la inundaţii:

in vederea informarii si educarii populatiei in problemele inundatiilor, autoritatile cu atributii si responsabilitati in gestionarea situatiilor de urgenta provocate de inundatii vor realiza activitati ce vor cuprinde informatii asupra cauzelor producerii inundatiilor, a modalitatilor de prevenire a acestora, precum si a actiunilor de protectie si interventie individuala si de grup;





Pagina 225

actiuni pentru informarea, educarea si pregatirea populatiei privind modul de comportare inainte, in timpul si dupa producerea fenomenului si a rolului protectiei individuale.

informarea populatiei situate in avalul barajelor asupra modului de comportare in caz de incidente sau accidente la barajele din administrare

Măsuri dupa incident- se propune ca managementul de urgenţă şi acţiuni de combatere a inundaţiilor să includă o perspectivă mai largă, cea de reducere a riscului de pierderi de vieţi omeneşti, prin:

intervenţii privind salvarea persoanelor

servicii medicale de urgenţă

asigurarea de rezerve de apă potabilă

efectuarea de igienizări dupa inundaţii a zonelor afectate Aceste măsuri fac parte din bunele practici de management al

inundaţiilor şi se încadrează în managementul situaţiilor de urgenţă a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a serviciilor de urgenţă - poliţie, pompieri, asistenţă medicală.

Gestionarea bazinului hidrografic cuprinde practicile şi măsurile recomandate:

educarea fermierilor pentru a executa arături pe curbele de nivel pentru a reduce transportul de material şi de a favoriza infiltrarea apei în sol

realizarea de plantări de benzi inerbate în zone riverane, de-a lungul râurilor în vederea corectării torenţilor a apelor în râuri constituindu-se un filtru pentru reţinerea sedimentelor

împădurirea terenurilor agricole degradate

înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie

îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a lemnului şi limitarea tăierilor rase în vederea evitării dezgolirii şi degradării solului

încurajarea împăduririi zonelor de obârşie ale reţelei hidrografice

Managementul campiei inundabile- constă în următoarele:

inundarea terenurilor de păşunat adiacente albiei râului in cazul aparitiei unor inundatii

dirijarea temporară pe terenurile arabile a apei prin crearea unui dispozitiv de control în albia principală a râului (poldere)

realizarea de acumulări nepermanente pentru atenuarea viiturilor

Managementul râurilor în cazurile de inundaţii constă în propunerea de realizare a trei variante:





Pagina 226

Varianta 1: restaurarea râurilor conduce la reducerea acţiunii erozive a apei, datorită energiei mecanice acumulate, şi la protecţia ecosistemelor acvatice prin încurajarea apariţiei câmpiilor inundabile:

crearea de secţiuni transversale naturale de-a lungul râurilor

realizarea a 3 zone de plantare riverane cursului râului: - zona umedă, uscată şi intermediară

aplicarea operaţiilor de dragare, pentru degajarea cursului apelor de sedimente, pentru a îmbunătăţi transportul apei

alinierea cursurilor râurilor la starea naturală şi încetarea tuturor lucrărilor de regularizare a acestora

Varianta 2 – lucrări de apărare de-a lungul râurilor constituie opţiuni de reducere a riscului la inundaţii ce urmează a fi luate în considerare atât dpdv economic, cât şi ca posibilitate de realizare:

existenţa unor aşezări umane în zone critice

pierderi economice majore în cazul în care nu au fost efectuate lucrări de apărare la inundaţii

realizarea de diguri sau menţinerea în condiţii corespunzătoare a celor existente avându-se în vedere raportul cost-beneficiu

Varianta 3 – capacitatea de transport a râurilor- corespunde Directivei Cadru privind apă şi are ca scop menţinerea albiilor cursurilor râurilor naturale prin regularizarea acestora. Această opţiune nu este considerată a se potrivi în termenele de bune practici la managementul inundaţiilor, cu excepţia cazului în care nici o altă opţiune nu este disponibilă.

Investiţii prioritare în reducerea riscului la inundaţii Realizarea cadrului pentru aprobarea investiţiilor privind

managementul riscului la inundaţii are la bază următoarele principii: -Principii economice ce constau în reducerea totală posibilă a

daunelor, eficientizarea realizării cheltuielilor pe termen lung asigurând o economie durabilă

-Principii financiare si de finantare ce consta în urmarirea solutiei cu cel mai mic cost si cheltuieli de profil pentru a se încadra în bugetele disponibile

-stabilirea unor zone prioritare dpdv al riscului la inundaţii pentru care se impune finanţarea în vederea reducerii efectelor acestuia

-Principii de planificare constau în stabilirea în viitor a riscului la inundaţii şi aplicarea unor reglementări în vederea limitării acestuia

-Principii hidrologice constau în opţiunile de reducere a riscului la inundaţii:

acordarea de prioritate a măsurilor de management al riscului de inundaţii, care maximizează numărul de procese hidrologice natural

acordarea de prioritate opţiunilor care reduc sursa inundaţiilor

acordarea de prioritate opţiunilor care reduc efectul inundaţiilor





Pagina 227

acordarea de prioritate opţiunilor care aduc beneficii la nivelul macrosistemelor de râu

minimizarea opţiunilor ce schimba morfologia naturală a râului

minimizarea opţiunilor care accelereazăcurgerea apei -Principii de mediu- au la bază măsurile de management al riscului la

inundaţii cu respectarea următoarelor cerinţe generale:

evitarea şi reducerea potenţialului efectelor negative de mediu

maximizarea potenţialului pentru beneficii de mediu pe termen lung şi efectuarea de îmbunătăţiri ale mediului acolo unde este posibil

Măsurile stabilite prin Master Planul întocmit pentru implementarea managementului riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad se încadrează în următoarele termene de realizare a acestora:

Perioada 1: Termen scurt - 2010 – 2013 Perioada 2: Termen mediu - 2014 – 2019 Perioada 3: Termen lung - 2020 – 2025

cu condiţia ca aceste obiective să urmărească realizarea ţintelor propuse în perioadele următoare:

Tabel.8.2.Obiective strategice, ţinte şi lucrări active Perioada Obiectivele

strategice totale Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pentru următoarea perioadă activă de lucrări

Lucrări active

1 (pana in 2013) Stabilirea obiectivelor strategice totale

Efectuarea planificării dezvoltării, coordonarii sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 2

Efectuarea lucrărilor iniţiale ale programului bazate pe măsuri “no regrets” până la finalizarea şi aprobarea Masterplan-ului şi SEA de către autorităţile române şi de UE.

2 (2014 – 2019) Ajustarea obiectivelor totale daca sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări

Efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 3

Efectuarea de lucrări programate din obiectivele şi ţintele stabilite în cadrul Perioadei 1.

3 (2020 – 2025) Ajustarea obiectivelor totale dacă sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări

Efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregătească pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 4.

Efectuarea de lucrări programate din obiectivele şi tintele stabilite in cadrul Perioadei 2





Pagina 228

Acţiunile prevăzute au fost etapizate pe baza urmatoarelor principii strategice:

-financiar –Master Planul trebuie să fie adoptat de către toate părţile interesate pentru a asigura finanţarea din partea CE. Aprobarea Master Planului în termen scurt este o cerinţă importantă necesară pentru a asigura finanţarea viitoare din partea CE

-accesibilitatea - bugetul total din planul de investiţii trebuie să se alinieze cu dispoziţiile fondurilor de coeziune în cadrul Planului Sectorial de Operare Axa 5

-eficienţa economică şi eficacitate – sunt măsuri prioritare care oferă cel mai bun raport cost / beneficiu mediu şi incremental

-riscul social la inundaţii – celulele de râu cu cea mai mare prioritate de risc la inundaţii vor trebui tratate cu prioritate

-politică - măsurile trebuie să fie aliniate cu Strategia Naţională şi Planul de acţiune

-folosinţa terenurilor şi acceptarea socială – celulele inundabile pe păşuni ar trebui să fie puse în aplicare cât mai curand posibil, având cel mai mic impact social şi de folosinţă a terenurilor; polderele pe terenul arabil trebuie să fie dezvoltate pe o durată mai lungă de timp pentru ca acestea implică o schimbare în paradigma socială şi ar putea implica subvenţii financiare şi modificare a politicii pentru punere în aplicare

-legislaţie – Master Planul trebuie dezvoltat, cu date actualizate şi consultări la fiecare 6 ani, în conformitate cu cerinţele Directivei UE privind inundaţiile

-instituţional - măsurile care au nevoie de schimbare instituţională minoră ar trebui să fie puse în aplicare primele; măsurile care au nevoie de schimbare instituţională semnificativă ar trebui să fie efectuate ulterior

-tehnic – Master Planul trebuie sa fie actualizat cu o modelare a inundaţiilor cu un grad ridicat de calitate, pentru a revizui în mod eficient toate studiile de fezabilitate şi lucrările de remediere; acumulările trebuie să fie evaluate pentru probabilitatea de rupere.

În tabelul următor sunt prezentate lucrările propuse a fi realizate etapizat:





Pagina 229

Tabel.8.3.Acţiuni pentru perioada 1 2010-2013

Tip de acţiune Descriere Responsabil

Modelarea riscului la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Efectuarea studiului bazinului cu măsurători topografice de înaltă precizie şi DTM şi precipitaţii / niveluri ale râurilor pentru a determina şi carta inundaţiile în bazin.

Planificare / activare Intelegerea nivelului de risc pe întreg teritoriul bazinului din perspectiva impactului economic şi social

Educaţie privind riscul la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Utilizarea nivelului apei prognozate a inundaţiilor în oraşe pentru a explica rezidenţilor modul în care pot reduce daunele potenţiale la inundaţii.

Planificare / activare Acceptarea de către comunitatea mai largă că proiectele sensibile la inundaţii pot reduce riscul de deteriorare în timpul inundaţiilor.

Managementul incidentelor de inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Implementare Sesiuni de educaţie a comunităţilor, explicând necesitatea evacuării şi pregătirii în timpul părţilor din anul când sunt prognozate inundaţii.

Planificare / activare Obiectivul ca aşezările să aibă planuri de evacuare documentate şi rute de ieşiri de siguranţă în timpul inundaţiilor. Identificarea de puncte de adunare pentru toate aşezările unde inundaţiile





Pagina 230

înconjoară sau izolează în scopul de a facilita evacuările în timpul evenimentelor extreme

Asistenţa tehnică Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Efectuarea de actualizări la: modelul digital al terenului, măsurători topografice ale râurilor, ortofotoplanuri, Masterplan

Planificare / activare Pregătirea contractelor şi specificaţiilor pentru actualizare la: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere

Măsuri non – structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Implementare Stabilizarea solului şi împădurirea terenurilor degradatei în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.

Planificare / activare Măsuri de control a eroziunii în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Sistem suport de decizie pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.

Măsuri structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală

Implementare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui sş Bahluieţ Imbunătăţirea apărării pe maluri (Iaşi) Punerea în siguranţă a acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.





Pagina 231

Planificare / activare Imbunătăţirea apărării pe maluri (Iaşi) Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară. Analiza digurilor şi acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară

de Apă Prut- Bârlad

Tabel.8.4.Acţiuni pentru perioada 2 2013-2019

Tip de actiune Descriere Responsabil

Modelarea riscului la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Clasificarea zonelor de risc ridicat din bazin pentru a fi izolate pentru planuri viitoare de dezvoltare. Actualizarea detaliilor modelului cu date noi

Planificare / activare Definirea şi stabilirea de studii necesare pentru actualizarea modelului şi date în curs de desfăşurare, pentru a permite creşterea calităţii şi acurateţii modelului în prognoza.

Educaţie privind riscul la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Consiliere activă pentru comunităţile afectate de inundaţii demonstrând beneficiul la creşterea nivelurilor etajelor clădirilor mai sus de înălţimea apei de inundaţii.

Planificare / activare Repararea proprietăţilor deteriorate pentru a include cerinţa vizând tehnici de





Pagina 232

reducere a daunelor.

Managementul incidentelor de inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Implementare Adoptarea de planuri de evacuare şi readunare şi comunicarea acestora către serviciile de urgenţă.

Planificare / activare Revizuiri planificate ale planurilor de evacuare, pe baza prognozelor de creştere.

Asistenţa tehnică Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Efectuarea de actualizări pentru: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere

Planificare / activare Pregătirea contractelor şi specificaţiilor pentru actualizări la: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere

Masuri non – structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor

Implementare Stabilizarea solului şi împădurirea terenurilor degradatei în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Instalarea unui sistem suport de decizie pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.





Pagina 233

Planificare / activare Măsuri de control a eroziunii în bazinele Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan. Sistem de decizie suport pe Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Măsuri structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad

Implementare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad. Imbunătăţirea apărării pe maluri pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Punerea în siguranţă a acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Renovarea digurilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Barlad

Planificare / activare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahlueţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioara Celule de inundare pe păşuni pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin. Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin. Analiza digurilor şi acumulărilor critice pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut





Pagina 234

superior, Tecucel, Miletin. Imbunătăţirea lucrărilor de apărare de-a lungul râurilor pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.

Pentru prevenirea efectelor calamităţilor naturale produse de fenomene meteorologice periculoase, cât şi pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale sunt în derulare proiecte cu termen de punere în funcţiune în perioada 2011-2015 ce constau în împădurirea terenurilor degradate pentru suprafaţa de 1059ha, situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, fiind repartizate astfel:

- în judeţul Botoşani, 23 obiective însumând 550 ha pe teritoriul localităţilor: George Enescu, Mileanca, Albeşti, Dorohoi, Şendriceni, Săveni, Viişoara, Adăşeni, Păltiniş, Dângeni, Manoleasa, Nicşeni, Frumuşica, Lunca, Rădăuţi Prut, Durneşti, Vârfu Câmpului, Avrămeni, Călăraşi, Cordăreni, Hăneşti şi Mitoc;

- în judeţul Iaşi, un obiectiv de 68 ha în localitatea Şipote; - în judeţul Vaslui, un obiectiv de 83 ha în localitatea Ciocani; -în judeţul Galaţi, 4 obiective însumând 358 ha pe teritoriul

localităţilor: Tudor Vladimirescu, Coasta Pechii, Şendreni şi Cudalbi. În cadrul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, prin realizarea

proiectelor se va extinde suprafaţa impadurita conducând la o îmbunătăţire a regimului hidric al zonelor respective în prezent dereglat datorită lipsei suprafeţelor ocupate de pădure în special în zonele de obârşie a reţelei hidrografice.

Prin lucrările de împădurire a terenurilor degradate se vor stabiliza versanţii, se va reduce considerabil transportul de aluviuni de pe versanţi în albii şi de aici în lacurile de acumulare, se va realiza o mai bună retenţie a precipitaţiilor de către vegetaţia forestieră instalată, scurgerea pe versanţi a precipitaţiilor din ploi şi topirea zăpezii nu se va mai face torenţial, ceea ce va conduce la diminuarea semnificativă a pagube produse de ploile torenţiale.





Pagina 235

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului

în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor

cerute.

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele

hidrografice Prut şi Bârlad prevede o serie de obiective generale şi specifice, precum şi măsuri de implementare propuse de care urmează a se ţine seama:

-tendinţe privind managementul riscului la inundaţii manifestate în ultimii ani

-principii şi concepte de bază ce au stat la elaborarea Master Planului

-condiţiile specifice a sistemului de management a riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad

-corelarea cu alte strategii, planuri şi programe, regionale/ naţionale / internaţionale

În cazul măsurilor structurale- lucrări de apărare, ce urmează a se realiza, acestea rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. În cadrul Master Planului se pune accent pe luarea în considerare a acelor măsuri ce conduc la protecţia mediului şi amenajarea teritoriului.

Analiza rezultatelor a condus la identificarea faptului că implementarea măsurilor propuse au un caracter preponderent pozitiv privind protecţia mediului, ponderea efectelor negative fiind redusă, urmărindu-se respectarea legislatiei in vigoare:

-menţinerea funcţiilor ecologice a apelor curgătoare cu respectarea Directivei Cadru Apă,

-evitarea alterării şi influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrologice,

-dezvoltarea reţelei Natura 2000, cu respectarea cerinţelor privind habitatele şi păsările,

-prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor accidente,

-protecţia şi conservarea în situ a bunurilor istorice şi a monumentelor,

-păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale. Master Planul îşi propune să analizeze mai multe direcţii de

management al riscului la inundaţii şi beneficiile lor în bazine, măsurile





Pagina 236

propuse constând dintr-o suită de opţiuni pentru intervenţie activă în reducerea riscului la inundaţii.

Scenariile aplicate la nivel de bazine pe baza opţiunilor propuse presupun date informative pentru orientare şi scopuri ilustrative. În vederea viabilităţii acestora sunt necesare investigaţii detaliate, locaţia finală a măsurilor propuse va trebui dezvoltată în timpul evaluărilor de fezabilitate efectuate în mod separat pentru fiecare amplasament.

Scenariile şi măsurile includ următoarele proceduri: 1.A nu face nimic – abandonarea tuturor lucrărilor de apărare la inundaţii conducând la cedarea digurilor, urmând că zona să fie afectată de inundatii. Acest scenariu prezintp daune potenţiale totale care ar putea apărea în cazul în care lucrările de apărare nu au fost menţinute. Toate celelalte scenarii sunt comparate cu acesta. 2. Menţinerea lucrărilor existente - menţinerea tututor exploatărilor şi cheltuielilor de capital curente 3. Lucrări de remediere – lucrări de investiţii pentru renovarea digurilor critice în zonele cu risc la inundaţii pentru a preveni dezastrele în cazul inundaţiilor 4. Managementul bazinelor – adoptarea de măsuri de control a eroziunii şi utilizări mai bune ale terenului arabil în bazinele hidrografice 5. Managementul câmpiei inundabile - utilizarea tuturor terenurilor arabile şi păşunilor pentru a atenua viiturile 6. Lucrări de apărare de-a lungul râurilor – diguri şi ziduri de protecţie la inundaţii pentru a proteja zonele cu risc la inundaţii. Scenariile de management propuse oferă o gamă lărgită şi permit

evaluarea beneficiilor pe care acestea le-ar putea oferi rezultând un număr de 8 scenarii de management a riscului la inundaţii:

Tabel.9.1.Scenarii de management a riscului la inundaţii

Scenariu de management al riscului la inundatii

Descriere

1 A nu face nimic ( DN )

2 Menţinerea lucrărilor existente (DE)

3 Menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere

4 Menţinerea lucrărilor existente , lucrari de remediere , managementul bazinului

5 Menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul campiei inundabile

6 Menţinerea lucrărilor existente,lucrări de remediere, managementul





Pagina 237

bazinului,managementul câmpiei inundabile

7 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, noi lucrari de aparare pe maluri

8 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, managementul bazinului , managementul campiei inundabile , noi lucrari de aparare pe maluri

Arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad este împărţit în trei regiuni

distincte, ce sunt definite prin caracteristici ale tipului de inundaţii, a limitelor hidrologice, hidraulice şi economice, astfel:

Zona 1, Sistemul nordic - cuprinde afluenţii al Prutului superior. Caracteristicile inundaţiilor în această regiune sunt inundaţii fulger în partea superioară a bazinului hidrografic şi remuul de lungă durată determină inundaţii în câmpia inundabilă în părţile inferioare ale bazinului hidrografic.

Zona 2, Sistemul sudic - cuprinde râul Bârlad şi afluenţii săi. Caracteristicile inundaţiilor sunt date de un gradient al râurilor care este mai abrupt decât oricare dintre regiunile nordice sau râul Prut ceea ce produc debite rapide ce rup malurile brusc şi provoacă daune locale.

Zona 3, Sistemul Prut – întrucât acest râu formează graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova se va lua în considerare acest curs în regiunea proprie. Caracteristicile inundaţiilor sunt similare cu părţile inferioare ale sistemului de nord – inundaţii în câmpia inundabilă produse de remuu.

Din analiza economică a raportului cost/beneficiu efectuată pe tipuri de soluţii potenţiale a fi utilizate în diminuarea riscului la inundaţii, prezentată în Master Plan au rezultat următoarele scenarii:

Scenariul 2, Mentinerea lucrărilor existente- prezintă un avantaj pentru raportul cost-beneficiu datorită faptului că măsurile existente asigură un nivel ridicat de beneficiu economic pentru zonele de risc şi că întreţinerea acestor măsuri ar trebui sa fie continuată pe termen scurt şi mediu

Scenariul 3, Menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere: indică un grad ridicat al raportului beneficiu / cost în zonele 1 şi 2, beneficiul adiţional sprijină lucrări de remediere în zona 1 şi zona 2. Acest fapt sugerează că lucrările speciale de protecţie la inundaţii în zonele 1 si 2 ar trebui să fie îmbunătăţite la o stare de gradul 1 sau 2, pentru a reduce riscul major de inundaţii în zonele cu pericol

Scenariul 4, menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul bazinului arată beneficiul standard şi adiţional apropiat. Analizele nu ţin seama de beneficiile economice indirecte





Pagina 238

suplimentare pentru agricultură, resursele de apă şi mediu şi de asemeni de îmbunătăţirile economice dintr-o analiză pe termen mai lung.

Scenariul 5, menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul câmpiei inundabile: indică un beneficiu uniform în ambele rapoarte cost/beneficiu, ceea ce arată că protecţia locaţiilor cu risc la inundaţii este eficientă dpdv economic prin reamenajarea lucrărilor de protecţie şi crearea de zone de inundare provizorie în zona inundabila

Scenariul 7. menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri : zona 2 prezintă un răspuns slab la acest scenariu. Cu toate că zona 1 prezintă un răspuns pozitiv la acest scenariu, este menţionat faptul că în zona 1 există în prezent centre economice neprotejate de inundaţii prin practicile existente de management.

Analiza de mai sus indică faptul că un pachet adecvat de lucrări care realizează eficacitatea şi eficienţa economică pe termen lung se va baza pe o combinaţie ale scenariilor de mai sus etapizată pe diferite perioade de punere în aplicare.

Funcţie de tipurile de soluţii analizate prezentate ca scenarii în cadrul Master Planului a fost selectat scenariul 7- menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri, scenariu ce constă în următoarele efecte semnificative:

soluţiile structurale cum ar fi digurile, stocările controlate au un loc în managementul câmpiei inundabile, dar acestea ar trebui să fie concentrate pe protecţia centrelor economice critice- locaţiile asezărilor umane, opţiunea trebuie să fie pusă în aplicare pe termen scurt în cadrul structurii de management.

managementul la scară mai extinsă al câmpiei inundabile este esenţial şi prevede reducerea debitelor pe râuri, prin atenuarea în câmpia inundabilă care acţionează pentru a reduce riscul la inundaţii pe cursul râului Bârlad cu aproximativ 15%, de-a lungul afluenţilor Prutului superior cu aproximativ 45%, de-a lungul râului Prut cu aproximativ 80%

managementul bazinului- prin îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate sunt soluţii potrivite. Aceste soluţii oferă reducerea riscului la inundaţii până la 50% din bazinele hidrografice şi beneficii de mediu asupra resurselor de apă, acestea urmând a fi puse în aplicare ca o strategie pe termen lung

soluţiile de mai sus oferă o amplitudine corespunzătoare a măsurilor de management al riscului la inundatii.





Pagina 239

Efectele semnificative asupra mediului ce derivă din aplicarea scenariului 7 selectat, pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad sunt prezentate în Capitolul 6- Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

Master Planul riscului la inundatii, precum şi scenariul de implementare recomandat prezintă criteriile esenţiale pentru gestionarea pe termen lung a bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad.

Conform Scenariului 7 rezultă necesitatea menţinerii lucrărilor existente, lucrări de remediere şi noi lucrări de apărare pe maluri în toate zonele analizate din punct de vedere al riscului la inundaţii.

În dezvoltarea Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad ca urmare a analizei efectuate si a discuţiilor la nivelul MMP, AN Apele Romane –Administratia Bazinala de Apă Prut s-a convenit următoarele:

-lucrări propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate:

poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe

Vămăşoaia evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a

inundaţiilor modelarea bazinelor Prut şi Barlad derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în

condiţiile stabilirii utilităţii acesteia -lucrări de investiţii ce urmează a fi realizat în perioada 2010-2019,

care au la baza următoarele condiţii generale care a influenţat selecţia opţiunilor:

Condiţii generale care influenţează opţiunea de selecţie În acest sens Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind

vulnerabil la inundaţii puternice, ruperi şi deversări de baraje şi diguri cu risc la inundaţii în general. Acest bazin hidrografic străbate municipiul Iaşi, principalul oraş în această zonă,ceea ce prezintă o oportunitate de a aborda o proporţie semnificativă din riscul total printr-o serie de măsuri de management al riscului la inundaţii, pe termen scurt.

În ceea ce priveşte managementului riscului la inundatii în cadrul bazinului hidrografic Bârlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, lucrările de investiţii vor trebui să conducă la încetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa ajunga in rau.





Pagina 240

In cazul afluenţilor de nord ai Prutului, inundaţia este în principal produsă de apele stătătoare, provenite datorate pantelor superficiale ale râului şi din lipsa de capacitate de transport, în aceste zone existând o capacitate de stocare mărită şi protecţie critică, ceea ce constituie soluţia potrivită pentru înmagazinare pe câmpia inundabilă cu înlăturarea digurilor necritice acolo unde este posibil.

În ceea ce priveşte managementul bazinului şi managementul câmpiei inundabile, acestea ar trebui să facă parte din strategiile de management pe termen lung şi sunt esenţiale pentru reducerea creşterii viitoare a riscului la inundatii.

Managementul bazinului hidrografic Zonele cu risc economic ridicat din bazine ar trebui să fie prioritizate,

dupa cum s-a realizat in cazul bazinelor Bahlui şi Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice, a reduce riscurile sociale şi impactul asupra mediului.

În ceea ce priveste managementul bazinului hidrografic, acestea au demonstrat că printr-un control al eroziunilor se poate reduce semnificativ pagubele economice în centrele vulnerabile la inundaţii în zonele joase ale cursurilor de apă ca parte a ameliorării bazinului la scară mai largă.

Bazinul hidrografic Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece municipiul Iaşi este înconjurat de afluenţi cu panta mare, dintre care mulţi sunt captaţi în acumulări. Aceste acumulări trebuie să fie protejate de inundaţii puternice şi de sedimentare suplimentară prin măsuri de control a eroziunii pentru ambele perspective: securitatea şi capacitatea de stocare a structurii.

Acumulările trebuie să fie inspectate, evaluate şi reabilitate astfel încât prin influenţa combinată a reabilitării acumulărilor şi a managementului bazinului să conducă la eficientizarea măsurilor şi să reducă riscul la inundaţii cauzate de ruperi sau deversări în timpul unor furtuni majore. Totodată se vor prelungi capacitatea resurselor de apă şi va îmbunătăţi calitatea apei din acumulări.

Bazinul Bârlad este deasemenea influenţat de acumulări sau afluenţi/văi cu panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui. Bârladul este o zonă cu o prioritate ridicată, şi, ca atare, ar trebui să fie prioritară, cu toate acestea, acordând beneficiu zonelor mai joase ale Bârladului sunt necesare lucrări pe diferiţi afluenţi ce constituie în acest moment un risc mediu.

Măsuri de suport decizional Inundaţiile puternice şi eroziunile severe sunt probleme care au

efecte similare – amândouă fiind cauzate de căderi masive de ploi ce produc alunecări rapide fiind influenţate de prezenţa pantelor mari în bazine, efectele acestora apărând mai ales în cursurile superioare ale bazinelor.

Măsurile de suport decizional şi managementul eroziunii solului constituie soluţii comune, ce asigură reducerea riscului la inundaţii în





Pagina 241

localităţile din partea superioară a bazinelor, urmând a fi implementate împreună pentru a optimiza beneficiile asupra calităţii mediului şi eficienţa investiţiei.

Managementul câmpiei inundabile Asigurarea spaţiului suplimentar pentru stocare în bazinele

hidrografice reduc debitul rămas în restul bazinului şi cu atenuarea naturală furnizată de câmpiile inundabile. Aceste soluţii sunt cel mai bine implementate amonte de localităţile critice datorită efectelor imediate asupra debitului şi a beneficiilor derivate.

Managementul câmpiei inundabile în lungul bazinului Bahlui reduce riscul la inundaţii cu aproximativ 40%, acumularea amonte de Iaşi realizată asigură reducerea şi atenuarea debitului crescut. Prin managementul câmpiei inundabile, acesta conduce la beneficii în ambele bazine Bahlui şi Bahlueţ, ca urmare a reducerii debitului, a pagubelor produse localităţilor aflate de-a lungul râurilor în aval de acumulare.

În ceea ce priveşte bazinul Bârlad, localităţile din arealul acestuia au o contribuţie la daunele totale ale bazinului. Celulele inundabile amonte de cursul râului reduc riscul la inundaţii, pentru municipiul Bârlad, oraşele mai mici prezentând pierderi economice.

Managementul râurilor Lucrarile de refacere a râului Bahlui în zona celulelor inundabile

amonte de Iaşi sunt implementate pentru a reda râului profilul natural, a redistribui energia, a reface habitatul şi a promova biodiversitatea.

Lucrările de apărare riverane din municipiul Iaşi sunt regularizate şi îmbunătăţite. Noile lucrări de apărare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundaţii de 1%.

Regularizarea şi noile lucrări de apărare pe cursul râului Bahlui în zona municipiului Iaşi sunt realizate pentru a ridica nivelul de protecţie, municipiul fiind zona de risc cu prioritate maximă.

Lucrările de refacere în cazul cursului râului Bârlad constau în suportabilitatea celulelor inundabile.

Managementul activ Reabilitarea acumulărilor critice care înconjoară municipiul Iasi

împreună cu măsurile de management de control al eroziunii reduc riscul cedării acumulărilor din jurul Iaşului pentru perioada 1 din FRMP. Totodată se va urmări reabilitarea acumulărilor din jurul municipiului Iaşi.

Pentru perioada 2 din FRMP reabilitarea digurilor critice de-a lungul râurilor Bârlad şi Jijia Inferioară până la centrele cheie de risc de inudaţii constituie obiectiv prioritar.

În ceea ce privesc principiile prioritare prezentate în Master Plan, necesare gestionării riscului la inundaţii acestea sunt:

- împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în





Pagina 242

zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate şi corectarea torenţilor constituie o cerinţă în reducerea efectelor negative ale inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor, măsură cu rol de reducere a impactului ecologic la nivelul întregului bazin.

-reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede reprezintă principala opţiune tehnică la nivel de bazine hidrografice ce constituie o alternativă privind modul de gestionare al viiturilor. În ceea ce priveşte reconstrucţia ecologică a zonelor afectate, se va avea în vedere conversia potenţialului distructiv al apelor mari în potenţial de dezvoltare naturală a zonelor fără impact asupra mediului

-crearea de noi zone umede presupune înfiinţarea acestora acolo unde nu au existat anterior, cu o evaluare a impactului asupra mediului. În zonele umede sunt incluse atât zonele inundabile temporar, suprafeţe permanent acoperite de apă sau lacuri artificiale

-proiectele de reabilitare a infrastructurii de protecţie la inundaţii se vor dezvolta în zonele unde există argumente privind eficienţa anterioară a acestora, atât local, cât şi la nivelul întregului bazin. Aceste proiecte pot avea efecte negative asupra mediului, însă mult mai mici decât cele generate la momentul realizării

-refacerea capacităţii de transport a albiilor minore presupune alterarea habitatelor bentonice (sedimente) cu efecte negative pe termen scurt sau mediu a întregului ecosistem acvatic. Prin creşterea capacităţii de transport a albiei minore, riscul este transferat în aval, în zonele situate în aval fiind necesară evacuarea rapidă a apei. Se va recurge la creşterea capacităţii de transport a albiilor minore, concomitent cu măsurile compensatorii care să atenueze efectele negative produse.

-prin extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii se întelege în principal construcţia de noi diguri de protecţie sau realizarea unor lacuri de acumulare, investiţii ce reprezintă opţiuni tehnice recomandate în vederea întăririi capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile din localităţile cu risc ridicat la inundaţii.

În concluzie, alegerea scenariului 7 din Master Plan, nu exclude şi alte soluţii, precum digurile de protecţie, regularizarea cursurilor râurilor, iar pe termen lung, acolo unde este cazul utilizarea zonelor umede, reconstrucţia ecologică/reabilitarea sau crearea lor în managementul riscului la inundaţii.

Din punct de vedere al evaluării impactului de mediu asupra Master Planului privind bazinele hidrografice Prut-Bârlad, din scenariile prezentate şi analizate din punct de vedere al impactului asupra mediului a fost ales Scenariul 7 ca alternativă de strategie.

Alternativa aleasă prezintă considerentele din punct de vedere a protecţiei mediului, rezultând că implementarea va avea un efect





Pagina 243

superior, cu rezultate pozitive pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra mediului.

Prin soluţiile prezentate ca urmare a analizei implementării Scenariului 7, vor fi realizate lucrări de remediere, de menţinere a lucrărilor exsitente, precum şi noi lucrări de apărare pe maluri, ceea ce vor contribui la implementarea unui management corespunzător privind evaluarea riscului la inundaţii şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu.

Comparativ cu alte scenarii, efectele negative relevante de mediu sunt reduse comparativ cu efectul pozitiv generat de implementarea acestui scenariu.

Totodată s-a urmărit conservarea habitatelor naturale şi a speciilor avifaunistice din zona bazinelor hidrografice, păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.

Realizarea evaluării adecvate şi a evaluării impactului asupra mediului corespunzător fiecărui scenariu, a condus la identificarea efectelor potenţiale ale implementării proiectelor privind managementul riscului la inundaţii, elementele specifice fiecărui scenariu fiind comparate critic în procesul de evaluare a impactului.





Pagina 244

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării Master Planului

Conţinutul cadru al Raportului de mediu privind Master Planul pentru managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad respectă prevederile HG nr. 1076/2004 în ceea ce priveşte stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri.

Obiectivul prezentei lucrări este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea de planuri, în scopul promovării dezvoltarii durabile, prin efectuarea unei evaluări de mediu a acestora, ce pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Conform prevederilor legale, monitorizarea implementării planului propus are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute în scopul de a putea întreprinde acţiuni de remediere corespunzătoare.

Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului produse prin implementarea Master Planului revine ca responsabilitate titularului, rezultatele programului de monitorizare urmând a fi urmărite periodic şi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului ce a eliberat avizul de mediu.

Cadru legislativ relevant pentru managementul riscului la inundaţii este reprezentat de următoarele acte normative, dându-se o atenţie deosebită aspectelor legate de managamentul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice, accidente la lucrările hidrotehnice, ce sintetizează reglementările în acest domeniu:

-Directiva 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii şi transpunerea acesteia în legislaţia naţională prin Legea apelor 107/1996, modificată şi completată cu L 112/2006

-Directiva 60/2000 care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul politicii apelor, amendată de Directiva 2008/32/CE- transpusă în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:

• OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în naţionala să se realiza până la data de 26 noiembrie 2009 domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007

• Legea nr. 112/2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

• Legea nr. 310/2004 pentru modificarea Legii Apelor nr. 107/1996





Pagina 245

• Legea apei nr. 107/1996 implementată în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:

• OM nr. 913/2001 (nepublicat) privind aprobarea structurii cadru a planului de gospodărire a apelor la bazinele hidrografice

• HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă

• OM nr. 1125/2002 (nepublicat) pentru aprobarea Comitetului pentru coordonarea şi monitorizarea aplicării Directivei 2000/60/EC şi a celorlalte directive în domeniul apei

• OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă,

• OM nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor

• OM nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei şi a Instrucţiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare

• OM nr. 661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor,

• HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

-L nr. 107/1996 Legea apelor- act normativ completat şi modificat de: Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2007, Hotărâre nr. 83/1997, Hotărâre nr. 948/1999, Lege nr. 192/2001, Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2002, Lege nr. 192/2001(r1), Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2007

-HG nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii

-L nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor funciare, act normativ modificat de: O.G. nr. 94/2004, Legea nr. 233/2005, Legea nr. 290/2006, O.U.G. nr. 39/2007, Legea nr. 167/2008

-HG nr. 1872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare, act normativ modificat de: HG 1574/2008

-L nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie -HG nr. 548/2003 privind atribuţiile Ministerului Agriculturii,

Alimentaţiei şi Pădurilor ca minister coordonator al Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi componenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile comandamentelor judeţene de analiză a realizării programului anual de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie.

-OUG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, act normativ modificat de: Legea nr. 515/2002.





Pagina 246

-L nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, act normativ modificat de: O.G. nr. 69/2004, Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008

-L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural

-L nr. 18/1991 Legea fondului funciar, act normativ modificat de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007

-L nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică -L nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi

naturale în agricultură, act normativ modificat de: Ordonanţa nr. 7/2004 -Ordin MMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instrucţunilor tehnice

pentru elaborarea schemelor directoare -Norma metodologică privind modul de elaborare şi continutul

hărţilor de risc natural la inundaţii emisă de Guvernul României in 2003 -Ordin comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale

-L nr. 481/2004 privind Protecţia Civilă -OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional pentru Managementul

Situaţiilor de Urgenţă





Pagina 247

Tabel.10.1.Indicatori propuşi în vederea monitorizării efectelor semnificative a implementării Master Planului- Scenariul 7 asupra mediului:

Obiective relevante de mediu

Indicatori propuşi Descriere Criteriu de evaluare Responsabilitate

OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii

A.Numărul obiectivelor Seveso situate în zone cu risc la inundaţii

Obiectivele Seveso prezintă un risc ridicat pentru producerea unor accidente majore

Odată cu restrângerea zonelor de risc, efectul riscului obiectivelor Seveso va trebui să scadă anual, cu tendinţe spre ‚0’, până în anul 2025

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad

OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, conform Directivei Cadru Apă

B.Lungimea corpurilor de apă aflate în stare bună

Conform metodologiei utilizate de ANAR

Această valoare trebuie să crească

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR

OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă

C.Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii ce va fi protejată prin proiecte de reconstrucţie ecologică a zonelor umede

Se vor urmări proiectele prevăzute a fi realizate şi finalizate

În anul 2025 suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin reconstrucţia sau crearea de zone umede trebuie să fie mai mare decât cea protejată prin îndiguiri


OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinului hidrografic

D.Suprafaţa totală a zonelor cu risc la inundaţii ce va fi protejată prin





Pagina 248

crearea de zone umede

OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

E.Lungimea cursurilor de apă poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii

Monitorizarea conform sistemelor existente

Valoarea trebuie să scadă


OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

F.Suprafaţa corpurilor de ape subterane poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii



MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR, INHGA

OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestora şi a prevenirii degradării

G.Suprafaţa de teren arabil cultivat afectat de inundaţii

Este evaluat impactul inundaţiilor asupra terenurilor agricole, precum şi eficienţa măsurilor de control


MADR, MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad

OR8.Schimbarea practicilor agricole în vederea prevenirii şi minimizării eroziunii şi a inundaţiilor asociate, ca urmare a unor lucrări agricole intensive

H.Suprafaţa de teren cultivate anual prin aplicarea unor practici ecologice

Stimularea practicării agriculturii durabile Aplicarea codului bunelor practici agricole

Valoarea trebuie să crească

MADR, MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad





Pagina 249

OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra fenomenelor de inundaţii

I.-Suprafeţe de teren degradate împădurite ce aveau anterior altă categorie de folosinţă -Suprafeţe anuale de teren defrişate

-Reducerea impactului gazelor cu efect de seră -Evaluarea suprafeţelor defrişate la nivel naţional

-Suprafaţa trebuie să crească- ţintă ideală ce presupune creşterea suprafeţei împădurite -Suprafaţa trebuie să scadă

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare

OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună

J.Suprafaţa anuală a habitatelor naturale afectate prin implementarea măsurilor structurale

Rezultă din evaluarea adecvată de mediu

Se va tinde spre valoarea ‚0’ a acestei evaluări,


OR11.Dezvoltarea reţelei ecologice Natura 2000, cu respectarea cerinţelor Directivelor Habitate şi Păsări

K.Suprafaţa de teren aferente reţelei Natura 2000, afectată de inundaţii

Rezultă din analiză GIS

Valoarea trebuie să scadă spre ‚0’


OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei potabile datorită inundaţiilor

L.-Monitorizarea calităţii apei din sursele locale prin valoarea indicatorilor urmăriţi şi încadrarea în valorile din legislaţia in domeniu în vigoare -Indicatori de mortalitate prin boli

Rezultă din expunerea populaţiei la contaminarea apei potabile

Evaluarea se realizează prin mărimea indicatorilor urmăriţi

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MS





Pagina 250

infecţioase

OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane

M.Indicator de mortalitate specifică N.Numărul anual de locuinţe distruse ca urmare a inundaţiilor

Indică eficienţa implementării Master Planului la nivelul teritoriului bazinelor hidrografice Prut si Barlad

Valoarea trebuie să scadă către ţinta ‚0’ în cazul pierderilor umane. Valoarea ţintă în cazul locuinţelor trebuie să fie în scădere până în anul 2025.

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MS MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI

OR14.Prevenirea apariţiei epidemiilor cu minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a analizei impactului datorat inundaţiilor şi a poluării asociate

O.Creşterea numărului structurilor de intervenţie operativă pentru asistenţă medicală cu asigurare simultană

Identificarea capacităţii de prevenire a apariţiei epidemiilor


MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, MS

OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în cazul zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor

P.Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii

Cuantificarea financiară a pagubelor suferite


MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, ANAR. ANIF, MEC, MTI, MADR

OR16.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastruturilor existente

Q.Numărul de poduri şi podeţe afectate anual de inundaţii R.Lungimea infrastructurii de transport- drumuri, CF afectată anual de

Reflectă eficienţa măsurilor structurale asupra infrastructurii critice

Aceste valori trebuie să scadă

MTI, MAI





Pagina 251

inundaţii

OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice ca urmare a reducerii riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate

G.Evaluarea suprafeţelor de teren arabil cultivate afectate de inundaţii



MADR

OR18.Asigurarea accesibilităţii infrastructurilor critice-poduri, podeţe, punţi, aeroporturi, în perioada inundaţiilor extreme

S.Raportul dintre numărul infrastructurilor reabilitate anual şi a celor distruse anual de inundaţii

Reabilitarea se referă la poduri şi podeţe distruse de inundaţii

Valoarea raportului trebuie să fie supraunitară sau nulă

MTI

OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural, prin conservarea aspectului estetic

L.Numărul zonelor protejate din punct de vedere peisagistic, ca urmare a efectelor inundaţiilor

Lucrări de refacere peisagistică a zonelor afectate

Valoarea să crească MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad

OR20.Protecţia şi conservarea in situ a monumentelor istorice şi arhitecturale

T.Numărul anual obiectivelor culturale- monumente istorice, situri arheologice, clădiri de patrimoniu afectate de inundaţii

Evaluarea gradului de afectare a acestor lucrări

Această valoare trebuie să tindă spre ‚0’

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MC

OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale

U.Numărul anual de strămutări ca urmare a implementării Master Planului

Monitorizarea acţiunii de strămutare în cazul unui procent mai mare de 50% din


MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, Ministerul Dezvoltării Regionale şi a





Pagina 252

populaţia localităţii afectate

Turismului

OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele generate de inundaţii

M.Numărul anual de pierderi de vieţi omeneşti şi locuinţe

Eficientizarea sistemelor de informare, alarmare şi avertizare

Această valoare trebuie să tindă spre ‚0’ până în anul 2025

MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MEC, Consiliile Judeţene, MAI; ME, MAPN, ANAR

OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor

V.Numărul anual de voluntari implicaţi în acţiuni de prevenire şi reducere a inundaţiilor

Indicatorul reflectă gradul de conştientizare a populaţiei implicate direct în reducerea efectelor inundaţiilor


MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale

La realizarea obiectivelor Master Planului trebuie să se ţină seama de prevederile legislative, de reglementările în vigoare, precum şi de implicarea tuturor instituţiilor statului privind managementul riscului la inundaţii pentru domeniile: mediu, ape, sanitar, construcţii, agricultură, păduri, prin care se stabilesc condiţiile pentru fiecare domeniu în parte.





Pagina 253

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, ce face obiectul prezentei lucrări a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale HG 1076/2004, anexa 2, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii a fost întocmit la solicitarea Administratia Natională Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad în calitate de beneficiar al lucrării şi urmăreşte definirea cadrului tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, proprietăţilor, vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Master Planul privind managementul riscului la inundatii are drept scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi bunurilor, ca urmare a unei planificări adecvate şi aplicării unei politici care să corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităţilor umane cu respectarea protecţiei mediului.

Ca urmare a analizei efectuate din punct de vedere a calităţii mediului în bazinele hidrografice Prut-Bârlad au fost evaluate problemele de mediu pentru care au fost identificate obiectivele de mediu relevante care să conducă la rezolvarea acestora.

Evaluarea de mediu prin metodologia aplicată în analiza aspectelor relevante actuale, cât şi a propunerilor privind rezolvarea problemelor de mediu identificate va conduce la atingerea obiectivelor de mediu.

Pe baza analizei efectelor produse de inundaţii, cât şi a obiectivelor propuse în vederea diminuării impactului generat asupra mediului, rezultatul evaluării indică un efect preponderent pozitiv.

Obiectivele ce urmează a fi realizate, sunt în concordanţă cu obiectivele generale ale politicii comunitare de mediu, ce constă în faptul că cerinţele de protecţia mediului trebuie integrate în definirea şi implementarea politicilor şi activităţilor comunitare în mod deosebit al celor care promovează dezvoltarea durabilă.

Raportul de mediu întocmit reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu a Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, constituind şi baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării acestuia.





Pagina 254

Raportul de mediu a fost elaborat pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut (10.967 km2), bazinul hidrografic al râului Bârlad (7.220km2) cu o suprafaţă totală de 18.187 km2.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea.

La nivelul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad sunt evidenţiate următoarele categorii de ape:

-ape de suprafaţă constituite din râuri permanente- Prut şi Bârlad, cu o lungimea totală a reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate de 7.105 km situaţia prezentându-se astfel:

Bazinul hidrografic al râului Prut

suprafaţa bazinului aflată pe teritoriul României este de 10.967 kmp, lungimea cursului de apă este de 742km, şi formează graniţa între România şi Ucraina pe o lungime de 31km şi intre România şi Republica Moldova pe o lungime de 711km.

bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi au o lungime totală de 4540km, principalele cursuri de apă sunt: râul Prut 742 km, râul Başeu 118 km, râul Jijia 275 km, râul Elan 73 km, râul Chineja 79 km

Bazin hidrografic al râului Bârlad

suprafaţa bazinului este de 7220 kmp,

bazinele hidrografice ale celor 144 de afluenţi codificaţi au o lungime totală de 2565km, principalele cursuri de apă sunt: râul Bârlad 207 km, râul Şacovăţ 54 km, râul Stavnic 46 km, râul Racova 49 km, râul Vaslui 81 km, râul Crasna 61 km, râul Tutova 86 km, râul Berheci 92 km, râul Zeletin 83 km

Caracteristica spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, consta din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente de cca 80%, din care 60% sunt cursuri temporare, datorită fenomenului de secare în perioada fără precipitaţii, şi 18% sunt cursuri semipermanente, cu o curgere înregistrată numai în perioada de precipitaţii.

În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă cu un volum util de 614,85 mil. mc.

În bazinele hidrografice Prut - Bârlad sunt identificate 380 cursuri de apa cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 7 lacuri -acumulări şi un lac natural, cu suprafeţe mai mari de 50 ha.

-apele subterane din spatiul hidrografic Prut- Bârlad, sunt identificate şi delimitate un număr de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier

Regimul natural al apelor subterane a suferit în timp o serie de modificări cantitative şi calitative datorate atât folosirii acestora ca sursă de alimentare cu apă potabilă şi industrială, prin efectuarea unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative şi a acţiunii factorilor poluanţi.





Pagina 255

Indicatorii de calitate a apelor subterane prezintă depăşiri frecvente a poluanţilor- substanţe organice, azotaţi, ioni amoniu, cloruri, duritate totală, fier, fosfaţi, zonele rurale fiind mai poluate şi mai expuse riscului la inundaţii.

Clima din bazinul hidrografic Prut- Bârlad este controlată de prezenţa câmpiei ruse şi a maselor de aer est-continentale ce determină ierni reci cu vânturi uscate şi puternice şi veri fie cu ploi abundente fie cu secetă.

Datele climatice indică faptul că regimul de inundaţii al regiunii este controlat de apa rezultată din topirea zăpezii şi a acumulărilor de gheaţă din timpul primăverii şi, în unii ani, de ploile abundente pe timp de vară.

Schimbările climatice la nivel global se manifestă şi pe teritoriul României, respectiv spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, prin apariţia unor fenomene meteorologice extreme- furtuni, inundaţii, secetă.

Obiectivele industriale-obiective tip SEVESO pot constitui o posibilă sursă de poluare a atmosferei, ca urmare a inundaţiilor produse în zonele de amplasament a acestora. Obiectivele SEVESO prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore ca urmare a amplasamentului în zonele cu risc la inundaţii, producând şi poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului.

Conform Directivei 99/82/CE, privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase- Directiva SEVESO, în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad au fost identificate un număr de 15 obiective.

Sol -suprafaţa de teren afectată de diverse forme de degradare din cadrul judeţelor Botoşani, Iaşi si Vaslui, este de 137.136,97ha- terenuri cu diferite forme de degradare:eroziune de adâncime, eroziune de suprafaţă, alunecări, exces de umiditate, salinizare, alcalizare, rupturi de mal.

Totodată exploatarea neraţională a unor suprafeţe de pădure au condus la fenomene de eroziune.

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.

Consecinţele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate.

Funcţie de natura problemelor care afectează solul, se disting:

zone cu soluri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii, localizate în zona joasă de şes;

soluri degradate de alunecări de teren şi eroziuni torenţiale, localizate pe versanţii cu pante mari şi medii;

soluri degradate prin eroziune de suprafaţă, localizate pe versanţii cu înclinări mici şi medii.





Pagina 256

Din analiza suprafeţei fondului forestier situată în bazinele hidrografice Prut –Bârlad se constată o acţiune de împădurire în perioada 2005-2009, în vederea combaterii eroziunii solului.

Zone umede- din suprafaţa totală a bazinului hidrografic Prut-Bârlad de 1122ha, din care în bazinul hidrografic Prut – 847ha şi în bazinul hidrografic Bârlad-275ha.

Populaţia – conform estimărilor în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad locuiesc cca. 2,196 milioane locuitori, din care 55,3% în bazinul hidrografic Prut, respectiv 44,7% în bazinul hidrografic Bârlad.

Jumătate din totalul populaţiei locuieşte în aşezările definite drept majore cu o densitate a populaţiei mai mare de 10 locuitori/ha şi minore cu o densitate a populaţiei cuprinsă între 1 şi 10 locuitori /ha, restul populatiei locuind in comunitatile rurale unde riscul producerii inundaţiilor este crescut.

Patrimoniu cultural În ceea ce priveşte zonele de patrimoniu construite cu valoare cultural

de interes naţional situate în zone cu risc la inundaţii în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, acestea se situează ca suprafeţe astfel:

-CFM-zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional – 36.863ha, respectiv 8,26%

-CM- zonă cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală – 5.410ha, respectiv 2,13%

-Cm-zonă cu concentrare medie – 48.598ha, respectiv 16,6% Biodiversitate -în spaţiul hidrografic al bazinelor Prut-Bârlad, conform

ORD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară şi a HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000, din România au fost identificate un număr de 28 situri de importanţă comunitară şi 7 situri de protecţie avifaunistică.

Din analiza efectuată au rezultat existenţa unui număr de arii

naturale protejate, respectiv 3 SCI-uri şi 4 SPA-uri ce fac parte integrantă din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, situate fie în apropierea râurilor, fie riverane unor părţi ale cursurilor de apă - Prut, Jijia, arealul acestora fiind delimitat, pentru care a fost instituit un regim de arie naturală protejată, cu aplicarea unui management corespunzător.

În interiorul ariilor protejate Natura 2000, în vederea protecţiei speciilor nu se vor implementa soluţii constructive de tip baraje şi îndiguiri.

Master Planul privind managementul riscului la inundaţii abordează 5 obiective generale privind protecţia populaţiei, bunurilor sociale şi de mediu. Acestea sunt însoţite de 15 obiective specifice, organizate în funcţie de abordarea bazată pe dezvoltarea durabilă: social-3 obiective, economic- 4 obiective, mediu-8 obiective.





Pagina 257

Obiective generale-OG: -OG1.Creşterea calităţii vieţii umane prin reducerea daunelor la

inundaţii, prin pregătiri dacă apar astfel de evenimente; -OG2.Reducerea impactului prin aplicarea măsurilor de management

al riscului la inundaţii (în timp şi spaţiu) asupra sistemelor ecologice; -OG3.Utilizarea corespunzătoare a resurselor privind construirea,

întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor, ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;

-OG4.Menţinerea unor activităţi - agricultură, industrie, activităţi economice, zone locuite situate in zonele inundabile.

-OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi

Obiective specifice OS: Obiective economice: -OS1.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea

riscurilor la inundaţii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;

-OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru infrastructura existentă;

-OS3.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru terenurile arabile cultivate.

Obiective sociale: -OS4.Prevenirea şi reducerea riscurilor la inundaţii pentru populaţie

şi comunităţile umane; -OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundaţii pentru bunuri

publice / comunitare (spitale, clinici, şcoli, etc) precum şi pentru zonele de recreere;

-OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluării asociate acestora;

-OS7.Asigurarea accesibilităţii la infrastructura existentă - poduri, aducţiuni, podeţe, aeroporturi, în timpul inundaţiilor extreme.

Obiective de mediu: -OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa; -OS9.Impiedicarea schimbării şi influenţei antropice în geomorfologia

bazinelor hidrografice; -OS10.Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca

urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;

-OS11.Protecţia si îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi, dacă este posibil, încurajarea modificărilor în practică agricolă pentru a preveni sau





Pagina 258

minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile ca urmare a agriculturii intensive;

-OS12.Protecţia şi conservarea siturilor arheologice, monumentelor, zonelor protejate şi a ecosistemelor;

-OS13.Protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a aspectului estetic -OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbărilor climatice

asupra apariţiei inundaţiilor; -OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin

împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.

Obiectivele şi ţintele privind managementul riscului la inundaţii, în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, prevăzute a fi realizate conform Master Planului sunt aliniate obiectivelor europene referitor la Directiva UE privind inundaţiile.

Situaţia existentă a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad , ca urmare a constatărilor privind managementul riscului la inundaţii este următoarea :

suprafaţa de teren ce prezintă eroziuni severe ale solului în arealul analizat este de 90.000 ha

colmatări semnificative, cu largă întindere a râurilor şi acumulărilor

alunecări de noroi frecvente şi inundaţii încărcate cu noroi cu afectarea localităţilor

efectuarea de arături perpendicular pe curbele de nivel în detrimentul celor pe curbele de nivel ce conduce la eroziunea solului şi la scurgeri rapide ale apei din precipitaţii

regularizarea cursurilor de apă şi construcţia de diguri lungi şi înalte provoacă eroziune activă a albiei râurilor ceea ce duce la cedarea unor poduri

scurgeri de ape meteorice rapide de pe terenurile în pantă cu vegetaţie redusă în timpul sezoanelor cu precipitaţii abundente

starea deteriorată a digurilor conduce la situaţii de rupere a acestora cu producere de inundatii

Ca urmare a efectelor produse la inundaţii, din analiza efectuată privind managementul riscului la inundaţii, s-au constatat următoarele situaţii de risc cu impact asupra calităţii mediului :

schimbările climatice, dezvoltarea haotica şi eroziunea crescută vor duce la creşterea vulnerabilităţii economice şi sociale, privind riscul la inundaţii

colmatarea acumulărilor de apă, reducerea debitelor acviferului subteran cuplate cu efectele schimbărilor climatice, pot conduce la creşterea deficitului de apa

La realizarea Master Planului în ceea ce priveşte selectarea opţiunilor s-a avut în vedere identificarea obiectivelor de mediu din alte planuri şi programe.





Pagina 259

Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii face parte din managementul inundaţiilor fiind o activitate intersectorială, multidisciplinară şi cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i acţiuni specifice.

Activităţile de management a inundaţiilor constituie o problemă de politică, de planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii, acestea având la bază legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia europeană. Planurile si programele care au stat la baza elaborării Master Planului, sunt:

-Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, pe termen mediu şi lung au la bază respectarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii au stat la baza elaborării Master Planului.

România, ca membru a Comunităţii Europene a aliniat legislaţia în vigoare la cadrul legislativ existent la nivelul UE în domeniul apei - Directiva cadru privind apa – Directiva 2000/60/CE şi în domeniul managementului riscului la inundaţii- Directiva privind inundaţiile- Directiva 2007/60/CE.

La elaborarea Master Planului s-a avut în vedere următoarele planuri şi programe:

-Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor ,

-Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor

-Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României pe perioada 2013-2020-2030

-Strategia şi Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor -Planul Naţional de Management al bazinelor hidrografice - Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice -Planurile de management ale bazinelor hidrografice -Programul Operaţional Sectorial de Mediu- POS Mediu -Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al

Dunării -Strategia Energetică Naţională relevantă pentru Strategia

Naţională a Managementului Riscului la Inundaţii -Planuri de amenajare a teritoriului şi urbanism- PATN, PATJ, PUG,





Pagina 260

-Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – PRGD regiunea Nord Est – Orizont 2003-2013 –

-Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 al României-

PNDR În scopul accesării fondurilor europene pentru realizarea

proiectelor ce urmează a fi dezvoltate şi implementate se va avea în vedere următoarele:

-Programe Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România-Ucraina-Republica Moldova pe durata 2007-2013,

-Programul Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile

-Programul Naţional de Dezvoltare Rurală –PNDR Master Planul privind managementul riscului la inundaţii pentru care a

fost întocmit Raportul de mediu a avut ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, în vederea prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor asupra activităţilor soci-economice, a vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului. Totodată stabileşte gestionarea integrată a apei şi a resurselor adiacente- amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor, zonelor turistice, protecţia populaţiei.

Elaborarea Master Planului la nivel de bazin hidrografic, Prut şi Bârlad, are ca scop identificarea proiectelor ce pot fi elaborate şi preluate cu respectarea cerinţelor directivei UE cu privire la inundaţii.

La baza implementării Master Planului au stat strategiile nationale privind managementul riscului la inundaţii ce au un caracter integrator şi prezintă o viziune unitară în această direcţie.

Prin această strategie ce are la bază implementarea Master Planului se renunţă la abordarea costisitoare şi traditională de răspuns la inundaţii în situaţii de urgenţă şi înlocuirea cu soluţii ce au la bază un program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.

Master Planul asigură o tratare unitară pe termen scurt, mediu şi lung cu prioritizarea măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea riscului la inundaţii, în condiţiile aplicării unor măsuri locale cu influenţă negativă asupra măsurilor adoptate în arealul analizat în cazul neimplementării acestuia.

Analiza efectuată în cadrul Master Planului a condus la identificarea unor centre cu risc la inundaţii şi un nivel crescut al riscului între 1 -20% pentru localităţile situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.

Riscul crescut la inundaţii situat în jurul valorii de 20%, produce evenimente care conduc la inundarea proprietatilor, provocând pierderi de vieţi omeneşti şi economice mari.





Pagina 261

Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a produce multe suferinţe umane. Râurile Bahlui şi Jijia au cel mai mare procent de populaţie care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.

În ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, ca urmare a creşterii riscului la inundaţii, se poate concluziona apariţia unui impact negativ.

Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, analizează cerinţele stării mediului corespunzătoare proiectelor propuse a se realiza cu influenţă pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi tendinţele de evoluţie a riscului la inundaţii.

Prin Raportul de mediu privind Managementul integrat al riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, se evalueaza posibilele situaţii de risc cu impact asupra factorilor de mediu ce pot apărea în cazul neimplementării Master Planului.

În cazul alternativei de neimplementare a Master Planului, considerată Alternativa 0, s-au luat în considerare metodele de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale. Analiza este structurată pe aspectele de mediu relevante actuale, pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului. Scenariul Alternativei 0 presupune situaţia ipotetică a neimplementării Master Planului, ceea ce va conduce la lipsa unei viziuni unitare în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii.

Evoluţia probabilă a calitătii factorilor de mediu în situaţia neimplementării Master Planului este prezentată în tabelul urmator:


Evolutia probabila in cazul neimplementarii Master Planului

Aer -posibile tendinţe de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a accidentelor în care sunt implicate substante periculoase, produse în urma contactului cu apa la inundaţii

Ape de suprafaţă -influenţa antropică în geomorfologia cursurilor de apă fără o planificare corectă şi o analiză detaliată vă conduce la modificări a regimului hidrologic cu impact direct asupra menţinerii funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare

Ape subterane -producerea inundaţiilor în zone în care se desfăşoara activităţi antropice intensive- agricultură, industrie, pot conduce la poluarea apelor subterane - în zonele sensibile neatingerea obiectivului de “stare bună” conform Directivei Cadru Apă ca urmare a afectării calităţii acestora





Pagina 262

Sol -creşterea suprafeţelor de teren degradate ca urmare a fenomenelor de eroziune şi inundaţii

Modificări climatice -menţinerea unui grad scăzut de împădurire pot conduce la efecte negative directe privind manifestarea unor riscuri la inundaţii

Biodiversitate -reducerea potenţialului “zonelor umede” în managamentul riscului la inundaţii


-menţinerea tendinţei de extindere a suprafeţelor locuite în zonele de risc la inundaţii ca urmare a lipsei de informaţii

Peisajul natural -riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire- reîmpădurire -lucrări de reconstrucţie ecologică limitate la inerbarea suprafeţelor afectate

Patrimoniu cultural - identificarea obiectivelor de patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la inundaţii cu luarea de măsuri pentru protejarea acestora


-lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei -neimplicarea populaţiei în luarea deciziilor

Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului prin

neimplementarea acestuia au rezultat următoarele direcţii ce trebuie luate în considerare la stabilirea managementului integrat privind reducerea riscului la inundaţii:

-daune sociale şi economice – datorate nivelului ridicat de risc la inundaţii în condiţiile: creşterii vitezei de curgere a apei de suprafaţă provenite din precipitaţii, a fenomenelor de eroziune, a efectelor schimbărilor climatice, creşterii dezvoltării urbane în zonele inundabile, deteriorării digurilor existente, volumelor reduse de atenuare în acumulări

-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii sociale conduc la o mai buna prognoză a inundaţiilor şi sprijin de avertizare şi decizie pentru a oferi sisteme avansate de avertizare la inundaţii cu mai multe ore înainte de producere, la îmbunătăţirea difuzării de avertizări de inundaţii în punctele vulnerabile, educaţia privind evitarea, creşterea capacităţii de adaptare la atenuarea efectelor inundaţiilor asupra locuinţelor şi a localităţilor, îmbunătăţirea programelor de recuperare post-inundaţii, îmbunătăţirea planificării, a controlului cu stabilirea criteriilor de dezvoltare în zonele vulnerabile, identificarea unor noi zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile, încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii în zone cu stabilitate, îmbunătăţirea managementului bazinal, în scopul reducerii vitezei şi a volumului de apa de suprafaţă provenită din precipitaţiile intense





Pagina 263

-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii economice în caz de inundaţii prin aplicarea unor soluţii de stocare a apei în amonte de aşezările umane şi mecanisme pentru a administra nivelurile de apă în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii, menţinerea, renovarea şi actualizarea, dupa necesităţi, a structurilor critice de apărare la inundaţii a centrelor cheie cu risc la inundaţii, îmbunătăţirea planificării şi controlului existent, adoptarea de politici de planificare pentru a diminua dezvoltarea în zonele vulnerabile, identificarea de zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile, încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii, îmbunătăţiri privind managementul bazinal, în vederea reducerii riscului de inundaţii “la sursă”

În vederea aplicării unui management corespunzător privind riscul la inundaţii se impune actualizarea datelor privind locaţiile, tipul proprietăţilor, evidenţierea unor date privind istoricul fenomenelor de inundaţii ce au avut loc anterior în cadrul bazinelor hidrografice Prut –Bârlad.

Măsurile preconizate conduc la diminuarea riscului şi a efectelor negative generate de apariţia unor situaţii de inundaţii, cu furnizarea de informaţii către responsabilii ce gestionează situaţiile de risc la inundaţii.

Implementarea obiectivelor prevăzute în Master Planul privind

managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad a condus la aspecte relevante dpdv al caracteristicilor factorilor de mediu ce pot fi influenţaţi în arealul analizat.

În cazul evaluării au fost identificate obiective cu un posibil potenţial de generare a unor efecte negative privind mediul, efectul preponderent al evaluării din punct de vedere a obiectivelor relevante de mediu fiind pozitiv.

Ca urmare a evaluării au rezultat următoarele aspecte relevante ale factorilor de mediu afectaţi prin aplicarea Master Planului, acestea conducând la direcţiile stabilite privind diminuarea impactului produs:

Biodiversitate- prin aplicarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor cu executarea unor îndiguiri şi regfularizări a cursurilor râurilor, trebuie luat în considerare evitarea pe cât posibil a lucrărilor menţionate a fi

executate în perimetrul ariilor protejate, incluse în reţeaua ecologică

europeană Natura 2000. În acest sens, nu se vor efectua lucrări de protecţie împotriva

inundaţiilor în arealul SCI-urilor sau SPA-urilor, ceea ce nu ar afecta conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.

Populaţia, sănătatea umană şi bunurile materiale- aplicarea unor metode de apărare în situaţii de urgenţă va conduce la diminuarea impactului produs prin inundaţii asupra surselor de apă, solului, minimalizând pagubele generate ca urmare a acestora asupra populaţiei, sănătăţii umane şi bunurilor materiale





Pagina 264

Aer şi factori climatici- construirea de noi elemente de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi fenomenele de eroziune apărute de-a lungul cursurilor de apă pot conduce la apariţia pulberilor, cu efecte asupra calităţii aerului din zonă. Prin aplicarea măsurilor de prevenire şi apărare în caz de inundaţii, ca urmare a investiţiilor ce se vor realiza se poate concluziona un impact minim produs asupra calităţii aerului, respectiv emisii de oxizi de azot, pulberi. Schimbările climatice produse în ultima perioadă se datoresc şi emisiilor de poluanţi atmosferici cu efect de seră, factori ce produc un impact asupra calităţii mediului.

Prin inventarierea obiectivelor industriale tip SEVESO, amplasate în arealul bazinelor Prut-Bârlad reglementate prin Directiva 96/82/CE în ceea ce priveşte controlul accidentelor ca urmare a implicării substanţelor periculoase se reduce impactul produs.

Apa – prin aplicarea măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii se menţine calitatea resurselor de apă ce constituie sursă de apă potabilă, precum şi regimul de curgere, se vor realiza spaţii de stocare a apelor în perioade de debite depăşite. Apariţia de noi zone umede, ca urmare a inundaţiilor nu vor trebui să afecteze în mod negativ calitatea apei sau să conducă la poluarea altor zone din bazinele hidrografice Prut-Bârlad

Sol -resursele solului în întregul bazinul hidrografic au fost afectate negativ de o varietate de activităţi antropice care au condus la scăderea calităţii solului, soluri sărace, eroziune şi probleme asociate cu depunerea sedimentelor. Prin promovarea unor metode durabile de management a terenurilor agricole şi a fondului forestier, acestea au contribuit la îmbunătăţirea calităţii resurselor solului şi subsolului, ce reprezintă baza mijloacelor de existenţă în cadrul bazinului hidrografic.

Prin gestionarea riscului la inundaţii sunt diminuate efectele datorate unor situaţii de urgenţă prin reducerea suprafeţelor agricole cu afectarea calităţii vieţii în comunităţile respective.

Patrimoniu cultural şi peisaj- în bazinele hidrografice Prut-Bârlad

există un număr însemnat de obiective ce constituie patrimoniu cultural,

pentru care este necesară stabilirea unor măsuri privind diminuarea riscului

la inundaţii.

Implementarea Master planului privind managementul riscului la

inundaţii are un efect pozitiv, preponderent în ceea ce privesc obiectivele

relevante de mediu prin stabilirea unor acţiuni ce contribuie la reducerea

efectelor negative în cazul unor situaţii de urgenţă.





Pagina 265

Problemele de mediu existente, relevante pentru Master Plan- sunt prezentate în tabelul următor:

Aspecte de mediu Probleme de mediu

Aer -existenţa unor obiective industriale cu risc de poluare datorită unor substanţe periculoase (obiective Seveso) situate în zone cu risc de inundaţii

Ape de suprafaţă -efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ce au condus la efecte negative atât în aval, amonte, cât şi în zonele adiacente cursurilor de apă

-influenţa antropică în geomorfologia bazinelor hidrografice

Ape subterane -distrugerea rolului funcţional al zonelor ripariene şi distrugerea zonelor umede

-poluarea râurilor şi apelor subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a inundaţiilor

Sol -existenţa unor suprafeţe întinse supuse eroziunii eoliene şi hidrice

-realizarea de lucrări agricole intensive cu utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice în perioada anterioară

-depozitarea necontrolată a deşeurilor direct pe sol în cele mai multe cazuri pe malurile cursurilor de apă

Modificări climatice -cantităţile de gaze cu efect de seră emise în atmosferă, deşi au cunoscut o scădere, se pot constata schimbări în distribuţia cantităţilor de precipitaţii, respectiv creşteri de temperatură, ceea ce au condus la creşterea riscului de inundaţii în anumite zone

-defrişarea unor păduri a condus la producerea de inundaţii în anumite zone

Biodiversitate -intensificarea folosinţei terenurilor pentru agricultură, extinderea zonelor locuite, activităţile industriale au condus la afectarea biodiversităţii

-pierderea habitatelor naturale şi fragmentarea acestora





Pagina 266

-distrugerea pădurilor aluviale


-riscul potenţial de inundaţii are o influenţă asupra populaţiei prin creşterea numărului de victime şi a pagubelor produse

-afectarea pânzei freatice şi a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, poate conduce la apariţia de boli hidrice ca urmare a inundaţiilor

Valori materiale -amplasarea de locuinţe în zone inundabile fără a ţine seama de avizele necesare dezvoltării zonelor construite

-dezvoltarea de activităţi industriale în zone inundabile

-existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad de apărare redus

Peisajul natural -degradarea zonelor de interes peisagistic sau de agrement

-defrişările necontrolate şi extinderea urbanizării pot avea un impact negativ asupra peisajului natural

Patrimoniu cultural -lipsa unei inventarieri a obiectivelor ce fac parte din patrimoniul cultural sitaute în zone cu risc de inundaţii

Creştera gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

-insuficienţa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei are ca efect expunerea directă a acesteia la riscurile legate de inundaţii, constituind un factor important de influenţă asupra mediului înconjurător

Ca urmare a analizei problemelor de mediu, relevante pe factori de mediu, şi a apariţiei situaţiilor de inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad prin Master Plan au fost identificate următoarele măsuri ce vor trebui aplicate conform managementului de reducere a riscului la inundaţii:

o managementul terenului arabil pentru zone de dealuri prin schimbarea practicilor agricole şi realizarea de rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol

o managementul păşunilor pentru zone de dealuri prin schimbarea practicilor de păşunat şi realizarea de rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol

o managementul terenurilor împădurite pentru zone de deal împădurite şi defrişate prin îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a





Pagina 267

lemnului, limitarea tăierilor rase şi degradarea solului, reîmpădurirea zonelor defrişate.

o managementul datelor în bazinele hidrografice prin înregistrarea şi arhivarea datelor hidrologice, meteorologice şi de sol în scopul lucrărilor de gospodărire a apelor

o managementul şi planificarea folosinţei terenului în bazinele hidrografice prin planificarea folosinţei terenului, limitarea creşterii riscului datorat schimbării categoriei de folosinţă a acestuia, inclusiv dezvoltarea urbană prin construirea proprietăţilor în zonele predispuse la inundaţii

Din analiza efectuată s-au evidenţiat următoarele măsuri ce trebuie implementate funcţie de zona analizată şi de factorii cu impact asupra mediului conform Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:

Măsuri / Soluţii Situaţie în care este aplicabilă masură/soluţia


Managementul Bazinului Hidrografic Măsuri pentru controlul eroziunii

Zone de deal cu eroziune profundă

- scoaterea din circuitul agricol a terenurilor degradate; - lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor; -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -reîmpădurirea terenurilor defrişate.

Managementul Câmpiei Inundabile

Poldere Teren arabil

-viitura intră prin capătul din amonte a structurii, inundă zona de acumulare şi este reţinută până când există capacitate de transport în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente cu o frecvenţă medie mai mare de 5 %

Zone de inundare dirijata Păşune

-coborârea nivelului digurilor existente sau coborârea nivelului deversoarelor astfel încât să permită viiturii să depăşească limitele albiei regularizate în vederea unor asigurări privind siguranţa la inundaţii. -apa este reţinută până când creşte capacitatea de transport a albiei în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente frecvente cu o frecvenţă mai mică de 5 %

Acumulări In amonte de centrele urbane importante expuse riscului la inundaţii

-acumulări permanente – folosite în scopul controlului inundaţiilor şi alimentare cu apă. -acumulări nepermanente – folosite doar în momentul producerii inundaţiilor





Pagina 268

Strămutarea proprietăţilor

Zone predispuse la eroziune: zone cu risc de eroziune datorită prăbuşirii malurilor râurilor Localităţi mici de-a lungul albiei râurilor principale: localităţi slab populate < 100 de proprietăţi/km.

-mutarea proprietăţilor din zona inundabilă. -redarea terenului în circuitul arabil, păşune, zone umedă sau altă stare naturală.

Managementul Râului

Protecţie de-a lungul râului

Centre urbane majore (> 500 proprietăţi/km, Centre impotante comerciale, industriale, publice). Infrastructura importantă (drumuri, cai ferate, instalatii in sistemul energetic, depozite de deşeuri).

-sisteme de apărare de-a lungul râului cum sunt digurile, ziduri de apărare sau ridicarea unor diguri noi în ampasamente corespunzătoare (aceste măsuri sunt de obicei combinate cu alte opţiuni pentru a reduce volumul necesar de construcţii noi).

Creşterea capacităţii de transport a râului

În cazul albiilor de râu amenajate. În cazul centrelor urbane majore.

-creşterea lăţimii, adâncimii, pantei albiei râului, opţiune ce presupune realizarea unei secţiuni şi a unei pante continue prin albie, deşi acest lucru nu este recomandat de Directiva Cadru Apă

Canale de derivaţie

Localităţi mici în zone joase, plate.

-transferul apei dintr-un râu în altul sau dintr-o parte a râului în alta.

Managementul Inundaţiilor - Lucrări Existente

Reabilitări Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în stare critică.

-repararea,îmbunătăţirea lucrărilor critice cu risc de rupere conform evaluării performanţei inclusiv a duratei de viaţă, zona protejată şi pagubele potenţiale în situaţia în care lucrarea cedează.

Prin identificarea zonelor de risc din bazinele hidrografice Prut şi

Bârlad în vederea aplicării măsurilor prevazute prin managementul riscului la inundaţii, este necesară crearea unui sistem automatizat de informare privind zonele posibile inundabile:

Sistem de decizii suport constând din instalarea de echipamente automate şi software, folosirea celor existente, la nivel naţional şi regional pentru prognoza şi avertizare în caz de inundaţii.

Hărţi de risc la inundaţii şi hărţi de hazard constând în întocmirea hărtilor de hazard si de risc la inundatii, pentru spatiul hidrografic Prut Barlad in conformitate cu Directiva europeană privind inundatile si legislatia romanesca

Acestea vor fi folosite de autoritatile care elaboreaza planurile de amenajare a teritoriului, in conformitate cu legislatia actuală, pentru a impiedica dezvoltarea urbana in anumite zone ale bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad pe baza riscului cunoscut la inundatii.





Pagina 269

Obiectivele relevante de mediu stabilite ce au rezultat ca urmare a analizei Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad, având la bază Strategiile Naţionale privind managementul riscului la inundaţii, sunt prezentate mai jos:

Aer OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care

sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii. Ape de suprafaţă OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de

suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora conform Directivei Cadru Apă


OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice

OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

Ape subterane OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele

subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

Sol OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor

acestuia şi prevenirii degradării solului OR8.Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni

sau minimiza efectele inundaţiilor asociate ca urmare a unor lucrări agricole intensive

Modificări climatice OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice

asupra producerii fenomenelor de inundaţii Biodiversitate OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de

floră şi faună OR11.Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din

Directivele privind habitatele şi păsările Sănătate umană OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale

contaminării apei destinate consumului uman ca urmare a inundaţiilor OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a

comunităţilor umane OR14.Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării

stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de





Pagina 270

inundaţie şi a poluării asociate acestuia Valori materiale OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin

reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor

OR.16Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurii existente

OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate

OR18.Asigurarea infrastructurilor critice- poduri, podeţe, punţi, aeroporturi în vederea ascesibilităţii în timpul inundaţiilor extreme

Peisajul natural OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea

aspectului estetic Patrimoniu cultural

OR20.Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de

mediu OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele

fenomenelor de inundaţii OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în

implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor Prin Raportul de mediu la Master Planul privind managementul

riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad s-a avut în vedere respectarea actelor normative referitoare la protecţia mediului, acesta având un impact pozitiv prin înlăturarea cauzelor generatoare de poluare ca urmare a apariţiei situaţiilor de risc în timpul inundaţiilor.

Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar reducerii riscului la inundaţie, identificand instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legislatia nationala aliniata la legislatia comunitara.

Evaluarea de mediu privind potenţialele efecte semnificative

asupra calităţii mediului s-a realizat ca urmare a analizei modului în care acţiunile stabilite contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante, determinând efecte semnificative, potenţiale asupra mediului cu respectarea criteriilor privind determinarea acestor efecte semnificative.

Evaluarea s-a realizat prin aplicarea unei serii de matrici, utilizându-se criteriile de mediu pentru opţiunile de gestionare a potenţialului de risc la inundaţii în vederea obţinerii performanţei acestora.

In evaluarea soluţiilor este adoptată o abordare bazată pe matrice, ceea ce conduce la identificarea oportunităţilor de mediu pentru diferite





Pagina 271

abordări şi a riscurilor de mediu asociate pentru fiecare opţiune. Totodată au fost stabilite măsurile de atenuare necesare pentru a reduce efectele adverse posibil potentiale asupra mediului în vederea generării beneficiilor privind protecţia mediului în cadrul celor două bazine hidrografice.

Managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad propus prin Master Planul elaborat, conţine opţiuni şi tipuri de soluţii rezultate din investigaţiile efectuate, oferind o eficienţă corespunzătoare a măsurilor propuse privind:

managementul la scara extinsa al campiei inundabile este esential si conduce la reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila ce are ca scop reducerea riscului total in bazinul hidrografic

managementul bazinului constă în îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate, ceea ce constituie o soluţie adecvată oferind beneficii pe bazin la un raport cost / beneficiu pozitiv; această opţiune pe termen lung va trebui corelată cu managementul unei structuri mai largi la nivelul bazinelor

solutiile structurale - digurile şi stocările controlate, constituie o parte importantă în managementul câmpiei inundabile, acestea trebuind să fie eficiente pentru protecţia centrelor economice critice, cum ar fi locaţiile aşezărilor umane

Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu ca urmare a măsurilor propuse de managementul riscului la inundaţii, acesta poate fi structurat astfel:

Practicile de management al bazinului Un management eficient al bazinului hidrografic cuprinde

managementul îmbunătăţit al terenurilor arabile, păşunilor şi pădurilor, împreună cu lucrări de stabilizare a solurilor şi de reîmpădurire a zonelor erodate. Aceste practici aduc beneficii de mediu semnificative constând din:

Biodiversitatea - practicile agricole curente provoacă pierderi semnificative pentru habitatele naturale , pentru speciile de floră şi faună existente, fiind neconforme cu legislatia UE, referitoare la soluri şi biodiversitate. Noile practici propuse de management al bazinului au potenţialul de a îmbunătăţi starea habitatelor, de creştere a biodiversităţii şi de îmbunătăţire a stării ecosistemele din zonă.

Soluri - măsuri de management al eroziunii vor păstra solurile fertile valoroase şi vor încuraja înfiltrarea apei. In prezent, există un nivel foarte ridicat de poluare a solului în arealul bazinelor hidrologice, ceea ce a dus la efecte negative asupra resurselor de apa. Poluarea solului are potenţialul de a se reduce în timp, prin aplicarea practicilor noi de management. Păstrarea şi consolidarea solurilor sunt vitale pentru





Pagina 272

biodiversitatea din zonă, deoarece păstrează organismele din sol care sunt vitale pentru funcţionarea şi serviciile ecosistemelor. Cu toate acestea, plantarea unor zone erodate trebuie să fie adecvată pentru localităţi şi vegetaţia existentă.

Păduri – managementul silvic va îmbunătăţi în mod semnificativ ecosistemele din zona ajutând la promovarea unei utilizări durabile a pădurilor ceea ce ar putea ajuta la reducerea problemelor precum eroziunea solului.

Calitatea apei - calitatea apei urmează a se îmbunătăţi pe termen lung prin reducerea eroziunii solului şi raţionalizarea utilizării a pesticidelor şi îngrăşămintelor.

Patrimoniul cultural - este puţin probabil ca resursele patrimoniului cultural să fie afectate semnificativ de modificări în managementul bazinului hidrografic.

Populaţie, sănătate, bunuri materiale – un management îmbunatatit al bazinului hidrografic ar putea aduce beneficii în mod indirect prin conducerea către practici mai durabile de gestionare a terenurilor, care să conducă la o productivitate crescută pe termen lung, existând posibilitatea realizării de beneficii în ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii.

Efectele sociale - schimbarea practicilor din bazin trebuie să fie comunicate rezidenţilor şi proprietarilor de terenuri, astfel încât practicile modificate să poate fi înţelese în mod eficient şi adoptate de către persoane fizice relevante.

Practicile de management a câmpiei inundabile Un management îmbunătăţit al câmpiei inundabile conduce la

utilizarea păşunilor, terenurile forestiere şi terenurile arabile pentru a stoca temporar apa în timpul inundaţiilor. Avantajele şi dezavantajele de mediu principale sunt:

Riscul major de mediu este afectarea calităţii solurilor, a florei si faunei cu apele poluate provenite din inundatii. În ceea ce priveste calitatea apei la nivelul bazinelor Prut-Bârlad, aceasta urmează a fi îmbunătăţită prin masurile din Planul de Management inainte ca unele optiuni din campia inundabila sa poata fi puse in aplicare.

Inundaţiile vor distruge culturile şi trebuie să fie gestionate cu atenţie, prin intermediul politicii adecvate, educaţie, acorduri şi sisteme de compensare

Polderele şi barajele trebuie să fie proiectate astfel încât să îmbunătăţească confortul vizual al unei zone, acestea putând să o afecteze.

Stabilirea unor zone umede aduce contribuţii pozitive pentru mediu, creând noi habitate şi se oferă oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului. În acest sens pot fi create zone de agrement, pe termen lung.





Pagina 273

Acumulări permanente Acumularile permanente schimba ecosistemele, ele putând fi

folosite pentru a irigatii si alte folosinte de apa Acumularile pot avea un impact semnificativ asupra peisajului,

acesta urmând a fi protejat Scheme de retragere controlată din calea inundaţiilor Retragerile controlate oferă oportunităţi pe termen lung pentru

crearea de noi habitate Acestea aduc beneficii comunităţilor foarte vulnerabile, care nu

pot fi protejate din punct de vedere economic, astfel încât orice schemă de retragere trebuie să fie însoţită de acorduri, compensări şi de comunicare eficientă către cei care ar putea fi afectaţi.

Schimbări în albiile râurilor (mărirea capacităţii de transport a albiei sau derivaţii)

Aceste masuri implica in general modificari semnificative pentru albiile naturale, care ar putea crea eroziuni si/sau colmatare in functie de caracteristicile si geomorfologia existenta a raului.

Canalele de derivaţie ar putea transporta posibilii poluanţi din apă în locaţii noi, ceea ce ar putea afecta negativ calitatea apei şi a altor resurse de mediu, cum ar fi biodiversitatea.

Lucrări de apărare riverane (diguri şi parapeţi de apărare) Impactul asupra mediului este în general minor acolo unde

lucrările de apărare sunt folosite pentru a proteja zonele locale de mici dimensiuni. Efectele potenţiale asupra geomorfologiei albiei râului ar trebui să fie luate în considerare, precum şi efectele asupra diversităţii albiei şi a vegetaţiei de pe maluri.

Opţiunile propuse nu conduc la un impact negativ asupra SCI-urilor, SPA-urilor şi zonelor protejate. Din evaluarea efectelor produse asupra factorilor de mediu, prin opţiunile identificate în cadrul Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, se poate constata un efect preponderent pozitiv, cu excepţia producerii unor situaţii cu influenţe antropice nesemnificative în geomorfologia bazinelor hidrogeografice.

Studiul de evaluare adecvata include: - prezentarea succinta a siturilor Natura 2000 aflate in

vecinatatea ariei de implementare a Master Planului - metodologia de analiza a impactului asupra speciilor si

habitatelor de interes comunitar - identificarea/cuantificarea efectelor diferitelor categorii de

lucrari din MP(de termen mediu si scurt, cu localizarea acestora) asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar; este mentionat efectul de margine al lucrarilor asupra speciilor si habitatelor, impactul identificat in





Pagina 274

acest caz fiind unul nesemnificativ, in conditiile in care lucrarile MP nu se realizeaza in situri Natura 2000, ci in vecinatatea acestora

- sunt propuse masuri de reducere a impactului rezidual/nesemnificativ identificat si calendarul lor de implementare; este analizata eficienta masurilor propuse.

Efectele lucrarilor efectuate in vecinatatea siturilor (SCI, SPA) aflate de-a lungul albiei raurilor din bazinul Prut – Barlad, la diferite distante, sunt in majoritate minor - pozitive, in foarte rare cazuri sunt minor - negative. Deoarece lucrarile tin cont de cursul natural al raurilor, se vor reface unele zone umede adiacente raurilor, ceea ce implica efecte minor - pozitive asupra biodiversitatii.

Pe baza cuantificarii efectelor s-a realizat stabilirea semnificatiei impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Deoarece nu apar perturbari in ciclul de viata al speciilor, iar conditiile ecologice specifice habitatelor sunt minor modificate, estimam ca impactul asupra biodiversitatii din situri este unul nesemnificativ.

Prin implementarea Master Planului Prut - Barlad se induc modificari minore ale conditiilor de biotop, prin efect de margine, care cel mult favorizeaza succesiunea fitocenozelor si a zoocenozelor (specifice zonelor umede ce se formeaza de-a lungul cursului natural al raurilor), instalandu-se un echilibru numeric intre taxoni si numarul de indivizi / taxon.

Impactul nesemnificativ asupra numarului de indivizi / taxon si asupra taxonilor va fi in continuare restrans deoarece se aplica masuri de reducere sau inlaturare a oricarei forme de impact, prin executarea unor lucrari de sustinere ecologica a speciilor si habitatelor.

Prin masurile de reducere a impactului se mentin conditiile de baza, iar schimbarile (sub aspect general asupra biocenozelor) devin greu perceptibile si modificarile nu se fac simtite.

Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sănătăţii în context transfrontier- în cadrul arealului hidrografic Prut-Bârlad, râul Prut constituie graniţă naturală între România, Ucraina şi Republica Moldova. În acest sens în baza acordurilorbilaterale între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei ratificat la 28 ianuarie 1999, şi cel al Republicei Moldova semnat în 28 iunie 2010 s-a stabilit colaborarea în vederea gospodăririi apelor de frontieră şi a cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apei Prutului şi Dunăre.

În ceea ce priveşte opţiunile rezultate din analiza riscului la inundaţii s-au concretizat următoarele măsuri ce includ şi cursul de apă Prut- frontieră naturală:

-promovarea unei întreţineri mai bune şi a gestionării albiilor şi malurilor, inclusiv a cursului râului Prut





Pagina 275

-promovarea unei bune gestionări a debitelor materialelor solide naturale din râuri

-refacerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile, afectate în urma viiturilor şi abandonarea lucrărilor afectate situate în zonele cu vulnerabilitate redusă în vederea reamplasării lor

-dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor din zonele vulnerabile

-conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice pentru viitoarele proiecte propuse

Prin măsurile propuse în această etapă, nu sunt identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra stării sănătăţii umane în context transfrontier ce ar necesita consultarea statelor vecine.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de

complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării Master Planului

Raportul de mediu întocmit propune măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului, rezultate ca urmare a implementării Master Planului, precum şi alternativele acestuia, pe baza obiectivelor selectate în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad.

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate realiza numai prin considerarea evaluării de mediu în etapele de pregătire şi implementare a planului.

În cazul proiectelor de investiţii cu potenţial impact asupra mediului, se va efectua evaluarea impactului investiţiilor asupra mediului coroborat cu evaluarea adecvată în conformitate cu legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia comunitară.

Măsurile privind prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialelor efecte negative ce vizează implementarea Master Planului sunt prezentate în tabelul următor:


Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului

Responsabil

Aer

M1-identificarea tuturor obiectivelor Seveso amplasate în zonele cu risc de inundaţii M2-înştiinţarea tuturor titularilor obiectivelor Seveso privind riscul la inundaţii şi cooptarea unui reprezentant în grupul Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

MMP, IGSU MMP, IGSU





Pagina 276

Ape de suprafaţă

M3-identificarea în cadrul Master Planului bazinal de gestionare a riscului la inundaţii, a zonelor cu potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de reconstrucţie/reabilitare ecologică M4-introducerea ca opţiune tehnică în proiecte a soluţiilor de utilizare a capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile, respectiv reconstrucţia ecologică a acestuia, re-meandrarea prin refacerea meandrelor unor cursuri de apă M5-identificarea de soluţii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deşeuri amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Soluţiile adoptate vor trebui să ia în considerare impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului şi transferul deşeurilor într-un depozit conform

MMP, ABA Prut-Bârlad MMP, ABA Prut-Bârlad MMP APM

Ape subterane

M6-monitorizarea calităţii apei subterane după producerea inundaţiilor. Identificarea zonelor de risc corelate cu sursele de poluare existente la suprafaţă

ABA Prut-Bârlad

Sol M7-identificarea suprafetelor de teren pe care se desfăşoară agricultură durabilă dupa inundarea dirijata a acestora

MADR MMP ABA Prut-Bârlad

Modificări climatice

M8-posibilitatea evidentierii influentei modificărilor climatice asupra cantitatii si calitatii apei monitorizate in baza programelor existente.


Biodiversitate

M9-evitarea implementării unor măsuri structurale- baraje, îndiguiri, în interiorul ariilor naturale protejate M10-evidenţierea în cadrul unor proiecte privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, a impactului asupra ariilor naturale protejate, pentru orice intervenţie structurală ce se desfăşoară la o distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele






Pagina 277

acestora.

Sănătatea umană

M11-identificarea zonelor de protecţie sanitară situate in zone cu risc la inundaţii şi luarea de măsuri în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă

MS ABA Prut-Bârlad

Peisajul natural

M12-utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea utilizării speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv

MMP DGRSCDF

Patrimoniul cultural

M13-identificarea monumentelor istorice, siturilor arheologice şi clădirilor de patrimoniu ce ar putea fi afectate de inundaţii M14-identificarea tradiţiilor, obiceiurilor existente în zonele cu risc la inundaţii ce ar putea fi periclitate de eventualele acţiuni de strămutare

MMP MC


M15-informarea populaţiei se realizează prin organizarea de informari, consultări şi dezbateri publice care să permită comunităţilor exprimarea opiniilor colective, precum şi propuneri

MMP, MEC, Consiliile Judeţene, MAI; ME, MAPN, ANAR

Efecte transfrontiere

M16-proiectele ce vizează implementarea măsurilor structurale ce se vor realiza pe cursuri de apă de frontieră, vor implica un proces de consultare cu autorităţile din statele vecine


Menţinerea calităţii mediului în limite acceptabile, cu tendinţa de

aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a programului de management al mediului privind riscul la inundaţii, formulându-se ca prioritare următoarele propuneri şi măsuri de intervenţii:

-gospodărirea durabilă a resurselor de apă -protecţia calităţii factorului de mediu aer -protecţia calităţii solului şi gestiunea deşeurilor -protecţia pădurilor, zonelor naturale şi ariilor protejate. Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele

hidrografice Prut şi Bârlad prezintă obiective generale şi specifice, precum şi o serie de principii de implementare, ce constau din obiective recomandate a fi aplicate:





Pagina 278

Managementul riscului- prin reactualizarea datelor privind riscul la inundaţii folosind evaluarea daunelor potenţiale în bazinele Prut şi Bârlad, date despre folosinţele terenurilor, definirea punctelor critice la infrastructura de apararea ca efect a inundatiilor şi identificarea aşezărilor critice în cazul în care prejudiciul nu poate fi evitat, Prevenirea si pregătirea bazinului pentru riscul la inundatii trebuie

efectuată pentru determinarea zonelor de risc major, mediu şi minor din câmpia inundabilă şi planificarea privind aprobarea dezvoltării urbane

Modificări propuse privind planificarea folosinţei terenurilor prin retragerile planificate din zonele cu risc ridicat prin modificarea planurilor de dezvoltare urbană, astfel încât reconstrucţia în zonele cu risc ridicat la inundaţii să nu fie permisă

Propuneri privind educarea populaţiei în vederea conştientizării acesteia pentru a reduce pagubele la inundaţii in vederea informarii si educarii populatiei in problemele inundatiilor, gestionarea situatiilor de urgenta, modalitati de prevenire a acestora, precum si actiuni de protectie si interventie individuala si de grup;

Măsuri dupa incident- prin managementul de urgenţă şi acţiuni de combatere a inundaţiilor să includă o perspectivă de reducere a riscului de pierderi de vieţi omeneşti

Gestionarea bazinului hidrografic cuprinde practicile şi măsurile recomandate privind educarea fermierilor în practicile agricole, realizarea de plantări de benzi inerbate în zone riverane, împădurirea terenurilor agricole degradate, înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie, încurajarea împăduririi zonelor de obârşie ale reţelei hidrografice

Managementul campiei inundabile- constă în inundarea terenurilor de păşunat adiacente albiei râului in cazul aparitiei unor inundatii prin dirijarea temporară pe terenurile arabile a apei prin crearea unui dispozitiv de control în albia principală a râului (poldere), realizarea de acumulări nepermanente pentru atenuarea viiturilor

Managementul râurilor în cazurile de inundaţii constă în propunerea de realizare a trei variante:

Varianta 1- restaurarea râurilor conduce la reducerea acţiunii erozive a apei, datorită energiei mecanice acumulate, şi la protecţia ecosistemelor acvatice prin încurajarea apariţiei câmpiilor inundabile

Varianta 2 – lucrări de apărare de-a lungul râurilor constituie opţiuni de reducere a riscului la inundaţii ce urmează a fi luate în considerare atât dpdv economic, cât şi ca posibilitate de realizare

Varianta 3 – capacitatea de transport a râurilor- corespunde Directivei Cadru privind apa şi are ca scop menţinerea albiilor cursurilor râurilor naturale prin regularizarea acestora.





Pagina 279

Măsurile stabilite prin Master Planul întocmit pentru implementarea managementului riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad se încadrează în următoarele termene de realizare a acestora:

Perioada 1: Termen scurt - 2010 – 2013 constând în stabilirea obiectivelor strategice totale şi efectuarea planificării dezvoltării, coordonarii sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 2

Perioada 2: Termen mediu - 2014 – 2019 constând în ajustarea obiectivelor totale daca sunt solicitari sau continuarea acestora dacă nu sunt solicitate modificări prin efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 3

Perioada 3: Termen lung - 2020 – 2025 constând în ajustarea obiectivelor totale dacă sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări prin efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregătească pentru lucrările active întreprinse în perioada următoare.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

alese

Măsurile structurale- lucrări de apărare, ce urmează a se realiza, rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, în cadrul Master Planului punându-se accent pe luarea în considerare a acelor măsuri ce conduc la protecţia mediului şi amenajarea teritoriului.

Analiza rezultatelor a condus la identificarea faptului că implementarea măsurilor propuse au un caracter preponderent pozitiv privind protecţia mediului, ponderea efectelor negative fiind redusă, urmărindu-se respectarea legislatiei in vigoare aliniată la legislaţia comunitară.

Scenariile aplicate şi măsurile propuse la nivel de bazine pe baza opţiunilor presupun date informative pentru orientare şi scopuri ilustrative.

Scenariile de management propuse oferă o gamă lărgită şi permit evaluarea beneficiilor pe care acestea le-ar putea oferi rezultând un număr de 8 scenarii de management a riscului la inundaţii:

Scenariu de management al riscului la inundatii

Descriere

1 A nu face nimic ( DN )

2 Menţinerea lucrărilor existente (DE)

3 Menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere





Pagina 280

4 Menţinerea lucrărilor existente , lucrari de remediere , managementul bazinului

5 Menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul campiei inundabile

6 Menţinerea lucrărilor existente,lucrări de remediere, managementul bazinului,managementul câmpiei inundabile

7 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, noi lucrari de aparare pe maluri

8 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, managementul bazinului , managementul campiei inundabile , noi lucrari de aparare pe maluri

Funcţie de tipurile de soluţii analizate prezentate ca scenarii în cadrul

Master Planului a fost selectat scenariul 7- menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri, scenariu ce constă în următoarele efecte semnificative:

soluţiile structurale cum ar fi digurile, stocările controlate au un loc în managementul câmpiei inundabile, dar acestea ar trebui să fie concentrate pe protecţia centrelor economice critice- locaţiile asezărilor umane, opţiunea trebuie să fie pusă în aplicare pe termen scurt în cadrul structurii de management.

managementul la scară mai extinsă al câmpiei inundabile este esenţial şi prevede reducerea debitelor pe râuri, prin atenuarea în câmpia inundabilă care acţionează pentru a reduce riscul la inundaţii pe cursul râului Bârlad cu aproximativ 15%, de-a lungul afluenţilor Prutului superior cu aproximativ 45%, de-a lungul râului Prut cu aproximativ 80%

managementul bazinului- prin îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate sunt soluţii potrivite. Aceste soluţii oferă reducerea riscului la inundaţii până la 50% din bazinele hidrografice şi beneficii de mediu asupra resurselor de apă, acestea urmând a fi puse în aplicare ca o strategie pe termen lung

soluţiile de mai sus oferă o amplitudine corespunzătoare a măsurilor de management al riscului la inundatii.





Pagina 281

Conform Scenariului 7 rezultă necesitatea menţinerii lucrărilor existente, lucrări de remediere şi noi lucrări de apărare pe maluri în toate zonele analizate din punct de vedere al riscului la inundaţii.

În dezvoltarea Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad ca urmare a analizei efectuate si a discuţiilor la nivelul MMP, AN Apele Romane –Administratia Bazinala de Apă Prut s-a convenit următoarele:

-lucrări propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate:

poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe

Vămăşoaia evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a

inundaţiilor modelarea bazinelor Prut şi Barlad derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în

condiţiile stabilirii utilităţii acesteia -lucrări de investiţii ce urmează a fi realizat în perioada 2010-2019,

vor avea la baza următoarele condiţii generale care pot influenţat selecţia opţiunilor:

condiţii generale care influenţează opţiunea de selecţie În acest sens Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind

vulnerabil la inundaţii puternice, ruperi şi deversări de baraje şi diguri cu risc la inundaţii în general. Acest bazin hidrografic străbate municipiul Iaşi, principalul oraş în această zonă,ceea ce prezintă o oportunitate de a aborda o proporţie semnificativă din riscul total printr-o serie de măsuri de management al riscului la inundaţii, pe termen scurt.

În ceea ce priveşte managementului riscului la inundatii în cadrul bazinului hidrografic Bârlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, lucrările de investiţii vor trebui să conducă la încetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa ajunga in rau.

In cazul afluenţilor de nord ai Prutului, inundaţia este în principal produsă de apele stătătoare, provenite datorate pantelor superficiale ale râului şi din lipsa de capacitate de transport, în aceste zone existând o capacitate de stocare mărită şi protecţie critică, ceea ce constituie soluţia potrivită pentru înmagazinare pe câmpia inundabilă cu înlăturarea digurilor necritice acolo unde este posibil.

În ceea ce priveşte managementul bazinului şi managementul câmpiei inundabile, acestea ar trebui să facă parte din strategiile de management pe termen lung şi sunt esenţiale pentru reducerea creşterii viitoare a riscului la inundatii.





Pagina 282

Managementul bazinului hidrografic Zonele cu risc economic ridicat din bazine ar trebui să fie prioritizate,

dupa cum s-a realizat in cazul bazinelor Bahlui şi Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice, a reduce riscurile sociale şi impactul asupra mediului.

Bazinul hidrografic Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece municipiul Iaşi este înconjurat de afluenţi cu panta mare, dintre care mulţi sunt captaţi în acumulări ce trebuie protejate de inundaţii puternice şi de sedimentare suplimentară prin măsuri de control a eroziunii.

Bazinul Bârlad este deasemenea influenţat de acumulări sau afluenţi/văi cu panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui. Bârladul este o zonă cu o prioritate ridicată, şi, ca atare, ar trebui să fie prioritară, cu toate acestea, acordând beneficiu zonelor mai joase ale Bârladului sunt necesare lucrări pe diferiţi afluenţi ce constituie în acest moment un risc mediu.

Măsuri de suport decizional Măsurile de suport decizional şi managementul eroziunii solului

constituie soluţii comune, ce asigură reducerea riscului la inundaţii în localităţile din partea superioară a bazinelor, urmând a fi implementate împreună pentru a optimiza beneficiile asupra calităţii mediului şi eficienţa investiţiei.

Managementul câmpiei inundabile Managementul câmpiei inundabile în lungul bazinului Bahlui reduce

riscul la inundaţii cu aproximativ 40%, acumularea amonte de Iaşi realizată asigură reducerea şi atenuarea debitului crescut. Prin managementul câmpiei inundabile, acesta conduce la beneficii în ambele bazine Bahlui şi Bahlueţ, ca urmare a reducerii debitului, a pagubelor produse localităţilor aflate de-a lungul râurilor în aval de acumulare.

În ceea ce priveşte bazinul Bârlad, localităţile din arealul acestuia au o contribuţie la daunele totale ale bazinului. Celulele inundabile amonte de cursul râului reduc riscul la inundaţii, pentru municipiul Bârlad, oraşele mai mici prezentând pierderi economice.

Managementul râurilor Lucrarile de refacere a râului Bahlui în zona celulelor inundabile

amonte de Iaşi sunt implementate pentru a reda râului profilul natural, a redistribui energia, a reface habitatul şi a promova biodiversitatea.

Lucrările de apărare riverane din municipiul Iaşi sunt regularizate şi îmbunătăţite. Noile lucrări de apărare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundaţii de 1%.

Regularizarea şi noile lucrări de apărare pe cursul râului Bahlui în zona municipiului Iaşi sunt realizate pentru a ridica nivelul de protecţie, municipiul fiind zona de risc cu prioritate maximă.

Lucrările de refacere în cazul cursului râului Bârlad constau în suportabilitatea celulelor inundabile.





Pagina 283

Managementul activ Reabilitarea acumulărilor critice care înconjoară municipiul Iasi

împreună cu măsurile de management de control al eroziunii reduc riscul cedării acumulărilor din jurul Iaşului pentru perioada 1 din FRMP. Totodată se va urmări reabilitarea acumulărilor din jurul municipiului Iaşi.

Pentru perioada 2 din FRMP reabilitarea digurilor critice de-a lungul râurilor Bârlad şi Jijia Inferioară până la centrele cheie de risc de inudaţii constituie obiectiv prioritar.

Ca urmare a analizei efectuate şi a concluziilor generate din aceasta, a rezultat o serie de priorităţi a opţiunilor de management al riscurilor la inundaţii prin următoarele măsuri:

reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede crearea de noi zone umede împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor

forestiere de protecţie, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate şi corectarea torenţilor

reabilitarea infrastructurii de protecţie la inundaţii refacerea capacităţii de transport în regim natural a

cursurilor de apă extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii-

construcţia de noi diguri de protecţie

În concluzie, alegerea scenariului 7 din Master Plan, nu exclude şi alte soluţii, precum digurile de protecţie, regularizarea cursurilor râurilor, iar pe termen lung, acolo unde este cazul utilizarea zonelor umede, reconstrucţia ecologică/reabilitarea sau crearea lor în managementul riscului la inundaţii.

Din punct de vedere al evaluării impactului de mediu asupra Master Planului privind bazinele hidrografice Prut-Bârlad, din scenariile prezentate şi analizate din punct de vedere al impactului asupra mediului a fost ales Scenariul 7 ca alternativă de strategie.

Alternativa aleasă prezintă considerentele din punct de vedere a protecţiei mediului, rezultând că implementarea va avea un efect benefic, cu rezultate pozitive pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra mediului.

Prin soluţiile prezentate ca urmare a analizei implementării Scenariului 7, vor fi realizate lucrări de remediere, de menţinere a lucrărilor exsitente, precum şi noi lucrări de apărare pe maluri, ceea ce vor contribui la implementarea unui management corespunzător privind evaluarea riscului la inundaţii şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu.





Pagina 284

Comparativ cu alte scenarii, efectele negative relevante de mediu sunt reduse comparativ cu efectul pozitiv generat de implementarea acestui scenariu.

Totodată s-a urmărit conservarea habitatelor naturale şi a speciilor avifaunistice din zona bazinelor hidrografice, păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.

Realizarea evaluării adecvate şi a evaluării impactului asupra mediului corespunzător fiecărui scenariu, a condus la identificarea efectelor potenţiale ale implementării proiectelor privind managementul riscului la inundaţii, elementele specifice fiecărui scenariu fiind comparate critic în procesul de evaluare a impactului.

Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea

efectelor semnificative ale implementării Master Planului Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului produse prin

implementarea Master Planului revine ca responsabilitate titularului- Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, rezultatele programului de monitorizare urmând a fi urmărite periodic şi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului.





Pagina 285

Indicatorii de mediu propuşi în vederea monitorizării efectelor semnificative a implementării Master Planului conform Scenariului 7 :

Obiective relevante de mediu

Indicatori propuşi Descriere Criteriu de evaluare Responsabilitate

OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii

A.Numărul obiectivelor Seveso situate în zone cu risc la inundaţii

Obiectivele Seveso prezintă un risc ridicat pentru producerea unor accidente majore

Odată cu restrângerea zonelor de risc, efectul riscului obiectivelor Seveso va trebui să scadă anual, cu tendinţe spre ‚0’, până în anul 2025

MMP- ABA Prut-Bârlad

OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, conform Directivei Cadru Apă

B.Lungimea corpurilor de apă aflate în stare bună

Conform metodologiei utilizate de ANAR

Această valoare trebuie să crească

MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR


C.Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii ce va fi protejată prin proiecte de reconstrucţie ecologică a zonelor umede

Se vor urmări proiectele prevăzute a fi realizate şi finalizate

În anul 2025 suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin reconstrucţia sau crearea de zone umede trebuie să fie mai mare decât cea protejată prin îndiguiri


OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinului hidrografic

D.Suprafaţa totală a zonelor cu risc la inundaţii ce va fi protejată prin





Pagina 286

crearea de zone umede

OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

E.Lungimea cursurilor de apă poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii




OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

F.Suprafaţa corpurilor de ape subterane poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii



MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR, INHGA

OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestora şi a prevenirii degradării

G.Suprafaţa de teren arabil cultivat afectat de inundaţii

Este evaluat impactul inundaţiilor asupra terenurilor agricole, precum şi eficienţa măsurilor de control


MADR, MMP- ABA Prut-Bârlad

OR8.Schimbarea practicilor agricole în vederea prevenirii şi minimizării eroziunii şi a inundaţiilor asociate, ca urmare a unor lucrări agricole intensive

H.Suprafaţa de teren cultivate anual prin aplicarea unor practici ecologice

Stimularea practicării agriculturii durabile Aplicarea codului bunelor practici agricole


MADR, MMP- ABA Prut-Bârlad





Pagina 287

OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra fenomenelor de inundaţii

I.-Suprafeţe de teren degradate împădurite ce aveau anterior altă categorie de folosinţă -Suprafeţe anuale de teren defrişate

-Reducerea impactului gazelor cu efect de seră -Evaluarea suprafeţelor defrişate la nivel naţional

-Suprafaţa trebuie să crească- ţintă ideală ce presupune creşterea suprafeţei împădurite -Suprafaţa trebuie să scadă

MMP- ABA Prut-Bârlad, Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare

OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună

J.Suprafaţa anuală a habitatelor naturale afectate prin implementarea măsurilor structurale

Rezultă din evaluarea adecvată de mediu

Se va tinde spre valoarea ‚0’ a acestei evaluări,


OR11.Dezvoltarea reţelei ecologice Natura 2000, cu respectarea cerinţelor Directivelor Habitate şi Păsări

K.Suprafaţa de teren aferente reţelei Natura 2000, afectată de inundaţii

Rezultă din analiză GIS

Valoarea trebuie să scadă spre ‚0’


OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei potabile datorită inundaţiilor

L.-Monitorizarea calităţii apei din sursele locale prin valoarea indicatorilor urmăriţi şi încadrarea în valorile din legislaţia in domeniu în vigoare -Indicatori de mortalitate prin boli

Rezultă din expunerea populaţiei la contaminarea apei potabile

Evaluarea se realizează prin mărimea indicatorilor urmăriţi

MMP- ABA Prut-Bârlad, MS





Pagina 288

infecţioase

OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane

M.Indicator de mortalitate specifică N.Numărul anual de locuinţe distruse ca urmare a inundaţiilor

Indică eficienţa implementării Master Planului la nivelul teritoriului bazinelor hidrografice Prut si Barlad

Valoarea trebuie să scadă către ţinta ‚0’ în cazul pierderilor umane. Valoarea ţintă în cazul locuinţelor trebuie să fie în scădere până în anul 2025.

MMP- ABA Prut-Bârlad, MS MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI

OR14.Prevenirea apariţiei epidemiilor cu minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a analizei impactului datorat inundaţiilor şi a poluării asociate

O.Creşterea numărului structurilor de intervenţie operativă pentru asistenţă medicală cu asigurare simultană

Identificarea capacităţii de prevenire a apariţiei epidemiilor


MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, MS

OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în cazul zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor

P.Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii



MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, ANAR. ANIF, MEC, MTI, MADR

OR16.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastruturilor existente

Q.Numărul de poduri şi podeţe afectate anual de inundaţii R.Lungimea infrastructurii de transport- drumuri, CF afectată anual de

Reflectă eficienţa măsurilor structurale asupra infrastructurii critice

Aceste valori trebuie să scadă

MTI, MAI





Pagina 289

inundaţii

OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice ca urmare a reducerii riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate

G.Evaluarea suprafeţelor de teren arabil cultivate afectate de inundaţii



MADR

OR18.Asigurarea accesibilităţii infrastructurilor critice-poduri, podeţe, punţi, aeroporturi, în perioada inundaţiilor extreme

S.Raportul dintre numărul infrastructurilor reabilitate anual şi a celor distruse anual de inundaţii

Reabilitarea se referă la poduri şi podeţe distruse de inundaţii

Valoarea raportului trebuie să fie supraunitară sau nulă

MTI

OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural, prin conservarea aspectului estetic

L.Numărul zonelor protejate din punct de vedere peisagistic, ca urmare a efectelor inundaţiilor

Lucrări de refacere peisagistică a zonelor afectate

Valoarea să crească MMP- ABA Prut-Bârlad

OR20.Protecţia şi conservarea in situ a monumentelor istorice şi arhitecturale

T.Numărul anual obiectivelor culturale- monumente istorice, situri arheologice, clădiri de patrimoniu afectate de inundaţii

Evaluarea gradului de afectare a acestor lucrări


MMP- ABA Prut-Bârlad, MC

OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale

U.Numărul anual de strămutări ca urmare a implementării Master Planului

Monitorizarea acţiunii de strămutare în cazul unui procent mai mare de 50% din


MMP- ABA Prut-Bârlad, Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului





Pagina 290

populaţia localităţii afectate

OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele generate de inundaţii

M.Numărul anual de pierderi de vieţi omeneşti şi locuinţe

Eficientizarea sistemelor de informare, alarmare şi avertizare

Această valoare trebuie să tindă spre ‚0’ până în anul 2025

MMP- ABA Prut-Bârlad, MEC, Consiliile Judeţene, MAI; ME, MAPN, ANAR

OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor

V.Numărul anual de voluntari implicaţi în acţiuni de prevenire şi reducere a inundaţiilor

Indicatorul reflectă gradul de conştientizare a populaţiei implicate direct în reducerea efectelor inundaţiilor


MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale

La realizarea obiectivelor Master Planului trebuie să se ţină seama de prevederile legislative, de reglementările în vigoare, precum şi de implicarea tuturor instituţiilor statului privind managementul riscului la inundaţii pentru domeniile: mediu, ape, sanitar, construcţii, agricultură, păduri, prin care se stabilesc condiţiile pentru fiecare domeniu în parte.





Pagina 291

ANEXE





Pagina 292

ANEXA 1 OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Scopul elaborării Master Planului privind managementul riscului la inundaţii constă în reducerea riscurilor produse de inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.

Master Planul privind managementul riscului la inunadţii prevede : -5 obiective generale ce abordează protecţia populaţiei, bunurilor

materiale, sociale şi de mediu -15 obiective specifice, ce detaliază obiectivele generale, fiind

organizate pe 3 componente ale abordării dezvoltării durabile, economic- 3 obiective, social- 4 obiective şi mediu- 8 obiective.

OBIECTIVE GENERALE OBIECTIVE SPECIFICE

OG1.Cresterea calitatii vietii umane prin reducerea daunelor la inundatii, prin pregatiri daca apar astfel de evenimente; OG2.Reducerea impactului prin aplicarea masurilor de management al riscului la inundatii (in timp si spatiu) asupra sistemelor ecologice; OG3.Utilizarea corespunzatoare a resurselor privind construirea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor , ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundatii; OG4.Mentinerea unor activitati -agricultura, industrie, activităţi economice, zone locuite

Obiective economice: OS1.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice; OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru infrastructura existenta; OS3.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru terenurile arabile cultivate. Obiective sociale: OS4.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru populatie si comunitatile umane; OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru bunuri publice / comunitare (spitale, clinici, scoli, etc) precum si pentru zonele de recreere; OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluarii asociate acestora; OS7.Asigurarea accesibilitatii la infrastructura existent- poduri, aductiuni, podete, aeroporturi, in timpul inundatiilor extreme. Obiective de mediu: OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa;





Pagina 293

situate in zonele inundabile. OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în bazinele hidrografice cu risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi

OS9.Impiedicarea schimbarii si influentei antropice in geomorfologia bazinelor hidrografice; OS10.Prevenirea poluarii cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor asociate lor, asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa; OS11.Protectia si imbunatatirea calitatii terenurilor si, daca este posibil, incurajarea modificarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafata si inundatiile ca urmare a agriculturii intensive; OS12.Protectia si conservarea ariilor naturale protejate, siturilor arheologice, monumentelor; OS13.Protectia si imbunatatirea mediului si a aspectului estetic OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor; OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.





Pagina 294

ANEXA 2 HĂRŢI

CFMP – E010- Localizarea siturilor de importanţă comunitară şi avifaunistică

CFMP – E011- Localizarea pădurilor CFMP – E012- Localizarea sectoarelor de intervenţie în caz de

poluare CFMP – E013- Principalele surse de poluare în bazinele

hidrografice Prut şi Bârlad CFMP – E014- Localizarea forajelor de apă CFMP – E015- Infrastructura de transport CFMP – E016- Captări de apă subterană şi de suprafaţă CFMP – E017- Localizarea zonelor umede CFMP – E018- Localizarea siturilor cu caracter de patrimoniu

cultural CFMP – E019- Localizarea celulelor de inundaţii





Pagina 295

ANEXA 3

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Baltag E.St., Pocora V., (2009) Reteaua Natura 2000 in regiunea Moldovei – Romania. Ed. univ. A.I. I. Cuza – Iasi. Botnariuc Nicolae, Tatole Victoria (edit.). (2005) Cartea rosie a vertebratelor din Romania. Ed. Acad. Rom. Burac-Tofan Tatiana, Chifu T., (2002) Flora şi vegetaţia din valea Prutului, Ed. Corson, Iaşi. Chifu, T., colab. (2006) Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iaşi. Doniţă, N. (1990) Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe. Hume, R., (2002) Complete birds of Britain and Europe. Editura Dorling Kindersley Limited London. 480 p. Ignat Alina Elena, (2009) Aspecte privind Biologia stârcilor, lopătarilor şi ţiganuşilor din zona centrală a bazinului românesc al Prutului, Ed. univ. „Al.I.Cuza”- Iaşi. Nicoara M., Bomher E., (2010) Conservarea Biodiversitatii in jud. Iasi, Editura Pim Iasi. 188p Vartolomei Florin,(2008) Bazinul Prutului - studiu de hidrologie, rezumatul tezei de docorat, Bucureşti. **** European Commission. 2001. Assessment of plans and projects significantly affecting Nature 2000 sites Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EEC. ****Integrating biodiversity into Environmental and Social Impact Assessment Processes. *** Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. ****Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară,

ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul oficial al Romaniei. An 176 (XX).nr.98 bis.7 .02.2008. www.mmediu.ro

raport de mediu

Documents

modernizarea sistemului informaional

soluri glaciare grele

resurselor de ap

lucrri de stabilizare

mijloacelor de prognoz

descrctorului reabilitarea taluzurilor

riscului la inundaii

raport de mediu