51009_pug falticeni raport mediu

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL

MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA

Elaborator, Dr. Mihai COSTICA (PFA)

Beneficiar,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA

Proiectant, S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVA

- 2011-

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIG GENERAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA

2

CUPRINS

Introducere 3

I. Prezentarea planului urbanistic general al municipiului Falticeni 5 1.1. Continutul si obiectivele principale ale PUG 8 1.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante 8 II. Aspecte privind starea mediului 9 2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului 9 2.1.1. Descrierea cadrului fizico - geografic 9 2.1.2. Factorul de mediu: apa 12 2.1.3. Factorul de mediu: aer 13 2.1.4. Factorul de mediu: sol 14 2.1.5. Biodiversitatea 14 2.1.6. Conservarea resurselor naturale 18 2.1.7.Arii si obiective protejate in municipiul Falticeni 18 2.1.8.Factorul social 21 2.1.9.Schimbari climatice 33 2.1.10.Transporturile 34 2.1.11.Riscuri naturale 36 2.1.12.Patrimoniul cultural 39 2.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementari masurilor din PUG 43 III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ 51 IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG 53 V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru

PUG 55

VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 61 6.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu 62 6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu 69 VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier 70 VIII. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa, cat de complet posibil, orice efect advers asupra

mediului cu privire la implementarea PUG 70

IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese 72 X. Masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului 73 XI. Rezumat fara caracter tehnic 76


3

INTRODUCERE

Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizată prin universalitate, complexitate şi caracter emergent, încorporează tendinţe ce apar în toate zonele lumii (evoluţia rapidă a cunoaşterii şi tehnologiei, explozia demografică, amplificarea fenomenelor de sărăcie, foamete, şomaj, excludere socială, degradarea mediului înconjurător, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc).

Civilizaţia este total dependentă de fundamentul său ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economică nesustenabilă, deteriorarea calităţii tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol), schimbări climatice globale, reducerea biodiversităţii, ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

Singura alternativă în faţa acestor provocari este dezvoltarea durabilă, a cărei implementare presupune că umanitatea, în dezvoltarea ei socio-economică, trebuie să respecte o serie de criterii şi rigori (Cairns, 2004a) si anume: sa protejeaze şi sa dezvolte capitalul natural; sa înlocuiasca sistemele pur industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; sa foloseasca materiale reciclabile şi biodegradabile; sa monitorizeze sistematic integritatea şi sănătatea ecosistemelor; sa realizeze reconstrucţia ecologică a ariilor deteriorate; sa promoveze un mod de viaţă care să fie compatibil cu conservarea biosferei.

De la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării (UN Conference on Environment and Development) – Sammitul Pământului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, în 1992, dezvoltarea durabilă a devenit o temă frecventă în agenda politică a lumii.

Tranziţia la dezvoltarea durabilă se poate realiza prin: coeziune socială, instituţii eficiente, tehnologii inovative şi educaţie. Puţinătatea actuală a progreselor în implementarea sustenabilităţii se datorează, în mare parte, lipsei instrumentelor instituţionale (Dasgupta et al., 2000).

Din imaginea de mai sus se poate intelege raportul dintre dezvoltarea socio-economica si protectia mediului. Sistemele biologice sustin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte, dezvoltarea ce are atributele durabilitatii trebuie sa se incadreaza in limitele de sustinere oferite de ecosisteme. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic si social. Toate deciziile trebuie sa contina in miezul lor preocupari pentru dezvoltarea durabila.

Economie Societate

Biosfera


4

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala locala.

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local al Municipiului Falticeni, judetul Suceava.

In vederea obtinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al Municipiului Falticeni au fost luate in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine de ministru.

Au fost urmarite problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii PUG. Au fost determinate obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Judetene de protectie a mediului. S-au stabilit masuri de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens. CRITERII UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la - gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare, fie în ceea ce

priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor; - gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv pe cele în care se integrează

sau care derivă din ele; - relevanţa planului sau programului în /pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva

promovării dezvoltării durabile; - probleme de mediu relevante pentru plan sau program; - relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de

exemplu: planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor). b. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire , în special, la:

- latura cumulativă a efectelor; - natura transfrontieră a efectelor; - riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu; - mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populatiei potential afectate); - valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: caracteristicile naturale speciale sau

patrimoniul cultural; depăşirea standardelor sau a valorilor limita de calitatea a mediului; folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional.

Legislatie

Raportul de mediu a fost realizat pe baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului de mediu respecta prevederile HG 1076/2004, Anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.


5

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include recomandari din “Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe” elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum si din ”Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD, 2007).

I. Prezentarea planului urbanistic general al municipiului Falticeni

1.1. Continut si obiective

Prin Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Falticeni sunt stabilite obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare ale localităţii pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente. Continutul sumar al PUG Falticeni este redat sintetic mai jos:

VOLUMUL I : MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a PUG 1.2. Obiectul lucrarii 1.3. Surse de documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Incadrare in teritoriul administrativ al municipiului si teritoriul judetean 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Monumente ale naturii si istorice 2.4. Activitati economice 2.5. Populatia - Elemente demografice si sociale 2.6. Circulatia 2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial 2.8. Zonele de risc 2.9. Echipare edilitara 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfunctionalitati la nivelul localitatii 2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Evolutie posibila, prioiritati 3.2. Optimizarea relatiilor in teritoriu 3.3. Dezvoltarea activitatilor economice 3.4. Evolutia populatiei 3.5. Organizarea circulatiei 3.6. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial 3.7. Zonificare functionala. 3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.10. Protectia mediului 3.11. Reglementari urbanistice VOLUMUL AL II – LEA: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 1. PRESCRIPTII GENERALE


6

1.1. ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM 1.2. DOMENIU DE APLICARE 1.3. CORELARE CU ALTE DOCUMENTATII 1.4. CONDITII DE APLICARE 1.5. DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENETULUI 1.6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂTI TERITORIALE DE REFERINTĂ 1.7. OBSERVATII PRIVIND ALCĂTUIREA REGULAMENTULUI 2. PRESCRIPTII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE UNITĂTI TERITORIALE DE REFERINTĂ 2.1. ZONE PROTEJATE – REGLEMENTĂRI 2.2. ZONE DE SIGURANTĂ ŞI DE PROTECTIE SANITARĂ – REGLEMENTĂRI 2.3. ZONE CU RISC GEOTEHNIC - REGLEMENTĂRI 2.4. CĂI DE COMUNICATIE – REGLE MENTĂRI 2.5. PARCAREA AUTOVEHICULELOR – REGLEMENTĂRI 2.6. DREPTUL DE PARCELARE 2.7. ZONE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN 2.7.1. C. ZONA CENTRALĂ 2.7.2. M. ZONĂ MIXTĂ 2.7.3. F. ZONA ACTIVITĂTILOR LEGATE DE CULTE 2.7.4. L. ZONĂ DE LOCUIT 2.7.5. A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI SERVICII 2.7.6. V - ZONA SPAŢIILOR VERZI 2.7.7. G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALĂ 2.7.8. T - ZONA TRANSPORTURILOR 2.7.9. S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 2.8. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA 2.8.1. UTR – 1 – ZONA CENTRALA 2.8.2. UTR – 2 – TRUP IZOLAT SE 2.8.3. UTR – 3 – TRUP IZOLAT N 2.8.4. UTR – 4 – ZONĂ LOCUINŢE INDIVIDUALE 2.8.5. UTR – 5 – TRUP IZOLAT E 2.8.6. UTR – 6 – TRUP IZOLAT S 2.8.7. UTR – 7 – ZONA DE LOCUINŢE 2.8.8. UTR – 8 – ZONĂ MIXTA 2.8.9. UTR – 9 – ZONĂ LOCUINTE E 2.8.10. UTR – 10 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.11. UTR – 11 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.12. UTR – 12 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.13. UTR – 13 – ZONĂ LOCUINTE 2.8.14. UTR – 14 – ZONĂ LOCUINTE 2.8.15. UTR – 15 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.16. UTR – 16 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.17. UTR – 17 – ZONĂ LOCUINŢE 2.8.18. UTR – 18 – ZONĂ LOCUINŢE 2.9. ZONE CUPRINSE ÎN EXTRAVILAN 3. ANEXA 1 - DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI FALTICENI

ANEXE: PIESE DESENATE


7

Principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:

Mărirea intravilanului existent cu suprafeţele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcţiunilor localităţii şi excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităţii;

Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii pe baza propunerilor colectivităţii locale;

Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;

Posibilităţi de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de proprietate;

Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale.

În conţinutul PUG au fost tratate următoarele categorii de probleme:

Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcţiilor; Împărţirea teritoriului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi de natura activităţilor dominante; Volumul şi structura potenţialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populaţiei şi ocuparea resurselor de muncă, repartiţia şi structura populaţiei în cadrul localităţii; Potenţialul economic al localităţii, repartizarea activităţilor pe ramuri şi profile, posibilităţile de dezvoltare; Stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de biciclişti, pieţele, ş.a.); Stabilirea reglementărilor specifice localităţii şi a zonelor funcţionale pentru amplasare şi destinaţia construcţiilor, precum şi a regimului de înălţime şi a indicilor de control privind modul de ocupare şi utilizare a terenului; Evidenţierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică şi altor lucrări şi instalaţii de interes general; Delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire; Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot fi iniţiate şi urmărite de primăria localităţii; Dezvoltarea sistemului de reţele tehico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;

Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţia mediului, apei şi solului.


8

OBIECTIVE SPECIFICE PUG – Falticeni:

I. Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul municipului Fălticeni, cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, reabilitarea sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă. II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. III.Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie prin amenajărea unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale; Conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă, dar si pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator. V. Pe total suprafaţă UAT, creşterea suprafeţei intravilanului de 147,98 ha, reprezentând cca. 14,15% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (1045,73 ha). 1.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante

Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni este corelat si fundamentat pe baza urmatoarelor documente:

• Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) ; • Planul de Amenajare al Teritoriului Regional: Regiunea de NE; • Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) (Suceava). • Secţiunea I - Căi de comunicaţie (aprobată prin Legea nr. 71/1996); • Secţiunea II - Apa, aprobat (aprobată prin Legea nr. 171/1997); • Secţiunea III - Zone naturale şi construite protejate (aprobată prin Legea nr. 5/2000); • Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi (aprobată prin Legea nr. 351/2001); • Secţiunea V - Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001); • Secţiunea VI - Zone cu resurse turistice (proiect de Lege în dezbatere publică) ; • Date statistice anexate, de la Centrul Naţional de Statistică; • Suportul topografic al lucrării, scara 1:5000, este reactualizat la finele anului 2008 de S.C. TOPOPREST

S.R.L. - Piatra Neamt; • Date privind limita intravilanului, obţinute din proiectele elaborate anterior de diferite societati de proiectare

din judetul Suceava, respectiv din proiectul de PUG al Municipiului Falticeni – proiect elaborat in anul 1998 de catre societatea S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVA la nr. De proiect 9545/1998 - PUG municipiul Fălticeni aprobat de către Cons iliul Local în 1998;

• Date de analiză şi opţiuni de la Consiliul Local al municipiului Fălticeni. • Planul Local de Dezvoltare Durabila a municipiului Fălticeni în perioada 2007-2013

Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni a fost elaborat avand in vedere prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationale, dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR).


9

Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile stabilite in documente/ strategii nationale si judetene, precum:

• Planul National de Actiune pentru Mediu; • Planul Regional de Actiune pentru Mediu, Regiunea Nord-Est; • Strategia şi Programul judeţean de protecţia mediului; • Planul Local de Acţiune Pentru Mediu (PLAM), judeţul Suceava; • Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei - orizont 2025;

• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor; • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Nord-Est; • Planul National de Gestiune a Deseurilor; • Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania”; • Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al deseurilor solide; • Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor; • Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.

II. Aspecte privind starea mediului

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

2.1.1. Descrierea cadrului fizico – geografic

Localizare

Municipiul Falticeni este situat în podişul cu acelaşi nume, subunitate geografica a Podişului Sucevei. Localitatea este cantonată în bazinului hidrografic al râului Somuzul Mare și este aşezată la intersecţia coordonatelor geografice 47028' latitudine nordica si 26018' longitudine estica, si la altitudinea medie de 348 m fata de nivelul Marii Negre.

Municipiul Fălticeni este situat în partea central-sudică a judeţului Suceava şi are următorii vecini: la nord: comuna Bunesti; la nord-vest: comuna Rădășeni; la nord-est: comuna Hârtop; la sud-vest: comuna Baia; la sud-est: comuna Preutești

Relief Relieful zonei Fălticeni este format din dealuri si lunci. Spre vest sunt dispuse culmile munţilor Stânişoara (altitudine maxima 1531 m). În fata lor se aşează dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul Înalt, Culmea Pleşului). Mai aproape apare culoarul depresionar al Văii Moldovei cu numeroase terase si dealuri aluvionare. Spre est, până la Valea Siretului, se întinde o alta regiune geografica – Podişul Fălticeni, cu dealuri cu versanţi asimetrici a caror înaltime este sub 500 m.


10

Ansamblul de înălţimi şi văi conferă imaginea unui amfiteatru natural, datorită distribuţiei în trepte a reliefului, începând cu partea sud-vestică (având altitudini de aproximativ 350 de m) şi finalizând cu zona nord – estică , relativ plană, cu cu altitudine de 260m. În ansamblu, relieful actual al Fălticeniului este sculptural, însă la modelarea acestei regiuni au contribuit, aşa cum era firesc, factori de denudare, care au generat forme de relief de acumulare. La acestea se mai adaugă şi formele de relief antropic, specifice oricărei regiuni populate. Geologie Zona este situată in partea nord-vestică a platformei Moldoveneşti, platformă ce reprezintă o unitate geo structurală distinctă, dar aparţinând platformei Ruse.

Din punct de vedere stratigrafic această unitate este reprezentată de două mari complexe stratigrafice:

- fundamentul cristalin, de vârsta proterozoică, caracterizat prin roci metamorfozate de tip şisturi cristaline cutate, aflate in zona la o adâncime de aproximativ 1000 m.

- cuvertura sedimentară dispusă discordant şi transgresiv peste fundamentul cristalin alcătuită din depozite sedimentare

Fundamentul cristalin

Din punct de vedere al genezei acestei formaţiuni de vârsta proterozoica, putem spune că fundamentul cristalin s-a format intr-un stadiu evolutiv de tip geosinclinal.

Din punct de vedere petrografic în interiorul acestei formaţiuni, după D.Giuşcă şi V.Ianovici (1961), distingem patru complexe:

- complexul paragnaiselor cu microclin

- complexul micaşisturilor cu granaţi, andaluzit si sillimanit.

- complexul micaşisturilor cu epidot, a pegmatitelor si al şisturilor amfibolitice.

- complexul epimetamorfic a fost interceptat cu câteva foraje adânci executate la Iaşi (la -1121 m), Popeşti (la -1370 m), Bătrâneşti (la -1008m) şi Todireni (la -950 m), Bodeşti (–3950 m).

Soclul este exclusiv cristalin, fiind caracterizat din punct pe vedere litologic de roci cuarţo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate şi intruziuni granitice. Natura soclului variază de la est spre vest, fiind de tip podolic până la falia Siretului, de natură scitică între faliile Siretului şi Solca şi probabil de tip moesic sub pânzele Orogenului Carpatic.

Vârsta ultimului metamorfism care a afectat formaţiunile soclului determinată prin măsurători radiometrice, este de 1600 mil. ani, ce corespunde cu mişcările karelianelsoniene din Proterozoicul mediu.

Tectonica

Din punct de vedere tectonic zona se caracterizează prin falii cu orientarea NNV-SSE care afectează fundamentul cristalin deci implicit şi cuvertura sedimentara dar cu o intensitate mai mică, datorata plasticităţii rocilor din cuvertura. Acestea sânt însoţite de falii de sprijin perpendiculare pe faliile principale, care au însă sărituri mult mai mici. Din punct de vedere plicativ nu există fenomene majore stratele fiind in general paralele având o cădere de aproximativ 15 grade spre vest. La nivel de


11

fundament căderea este tot spre vest dar in trepte, fapt datorat fenomenului de subducţie al platformei Moldoveneşti sub orogenul carpatin. Există două tipuri de căderi, astfel; Căderea fundamentului şi a cuverturii paleozic - mesozoice spre vest şi sud, în lungul unor fracturi:

- soclul apare la zi pe Nistru, la –950 m la Todireni (lângă Iaşi), la –1370m la Popeşti (vest Iaşi); - depozitele paleozoice s-au interceptat la –70 m laRădăuţi Prut şi la –1734 m la vest de Siret; - depozitele badeniene apar la zi pe Prut, la -100 m pe Jijia, la -1500 m în faţa Orogenului carpatic şi sub

orogen adâncimea creşte accentuat, între -2000 şi -5000 m. Căderea depozitelor de suprafaţă, sarmaţian -meoţiene, de la NV spre SE. Nivelele reper (nivelele de gresii, calcarul oolitic de Repedea, tuful de Nuţasca - Ruseni) au înclinări de sub 10 grade (4-8 m/km) spre sud-est, probabil datorită înălţării mai accentuate a sectorului nordic al platformei în mişcările postmoldavice. Din punct de vedere al stratificaţiei, direcţia stratelor este data de fenomenul de retragere a marii Sarmaţiene spre SE, aceasta fiind prin înclinare şi direcţia de stratificare, o stratificare regresivă.

Clima

Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, cantitate medie anuală a precipitațiilor 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37 °C (la 16 august 1905)(+40*C 18 iulie 2007)(44°/45° iulie 2008), iar cea mai scăzută −30 °C (la 2 ianuarie 1909 și 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5 °C în martie, +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept urmare înflorirea târzie a pomilor și prin aceasta evitarea înghețurilor și brumelor.

Fenomenul de seceta este rar si de scurta durata. În timpul verii ploile au uneori caracter de aversa, producând pe terenurile în panta eroziune de suprafaţa si de versant. Vara se înregistrează accidental fenomenul de grindina. Grosimea stratului de zăpadă are o medie multianuala de 7,8 cm. Vânturile dominante sunt din sud-est (21,3%) si nord-vest (19,5%). Durata de strălucire a soarelui este în medie de 1.925 ore/an. Primul îngheţ timpuriu de toamna se înregistrează în luna octombrie, iar ultimul îngheţ târziu de primăvară în luna aprilie.

Elementele climatice sunt inregistrate la statia meteorologica Fălticeni si postul pluviometric Fălticeni, avind urmatoarele valori:

Element climatic Valoare U.M. Sursa/Data

• radiatia solara globala = < 11 kcal/cm2 Atlasul climatologic • temperatura medie multianuala = 8,1 °C Statie climatică • temperatura medie lunara pozitiva = 17,0 °C (iulie) • temperatura medie lunara negativa = - 4,7 °C (ianuarie) • amplitudinea termica medie = 21,7 °C • temperatura maxima absoluta = 36° °C 15.08.1954 • temperatura minima absoluta - 33,9 °C 11.01.1940 • amplitudinea termica absoluta 69,9 °C

• umiditatea aerului 75,8 % • nebulozitatea 5,8 zecimi de cer • zile de inghet 138 zile/an • zile de iarna 60-70 zile/an • precipitatii medii multianuale 623,4 mm/an 75,8 mm/an in sezonul rece


12

671,9 mm/an in sezonul cald 189,8 mm Primavara 352,8 mm Vara 129,3 mm Toamna 75,8 mm Iarna

• precipitatii maxime 1023,4 mm • precipitatii minime 478,8 mm • evapotranspiratia 320 mm

Se produc abateri de la valorile medii anuale, in cursul anilor, datorita si inversiunilor de temperatura, foarte frecvente in zona, din cauza reliefului depresionar.

Precipitatiile cazute in zona sunt direct proportionate cu temperatura aerului, originea maselor de aer si dinamica acestora, orografia si localizarea geografica: remarcindu-se continentalismul moderat datorat persistentei maselor de aer estice (continentalizate), dar se inregistreaza si ploi torentiale care produc viituri.

- numar zile cu strat de zapada = 90 - 112 zile/an (datorat climei reci si umede);

- regimul eolian este influentat de intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine si orientarea reliefului, astfel: directia si viteza vinturilor este influentata de adapostul aerodinamic, predominante fiind cele dinspre nord -vest, vest si nord - est, viteza acestora ajungind la 2,5 m/s, dar apar si perioadede calm, inclusiv circulate de tip brize. '

In zona se produc si fenomene meteorologice ca: bruma, roua, ceata, chiciura, polei si grindina.

2.1.2. Factorul de mediu: apa

Apele de suprafaţă Localitatea Fălticeni este amplasată în bazinul hidrografic Siret, râul Moldova cod cadastral XII.1.40 XII, subbazinul Somuzul Mare, cod cadastral XII 1.021.00.00.0. La nivelul municipiului Fălticeni Șomuzul Mare alimentează trei iazuri mari cu o suprafață totală de 600 ha și un volum de 1,2 milioane mc. Captările în vederea alimentării cu apă a municipiului se afla localizate pe valea râului Moldova din apele freatice cantonate în depozitele interfluviale și de terasă. Debitul maxim aprobat pentru exploatarea apelor de suprafață este de 350 l/s, iar pentru exploatarea din resurse subterane, de 150l/s.

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în monitorizarea parametrilor biologici şi fizico-chimici. Conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţî în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se disting 5 clase de calitate. Pentru evidenţierea stării de calitate a apelor de suprafaţă, în cursul anului 2007, reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava au prelevat probe de apă de suprafaţă din principalele cursuri de apă ce străbat zona municipiului Fălticeni. În urma analizelor efectuate se desprind următoarele aspecte:Râul Şomuzul Mare se încadrează în categoria I de calitate pe 105 k m (din totalul de 141 km străbătuţi în judeţul Suceava), iar pe o lungime de 36 km se încadrează în clasa a II-a de calitate ca urmare a excesului de nutrienţi;


13

Lacurile Pentru evaluarea calităţii apei în raport cu gradul de troficitate, în cursul anului 2007, reprezentantii Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava au prelevat probe de apă din iazurile din zona municipiului Fălticeni. In urma analizelor efectuate se desprind următoarele aspecte: cele trei iazuri de pe cursul pârâului Şomuzul Mare se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi în categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic; De asemenea, în anul 2008, reprezentanţii APM Suceava au monitorizat calitatea apei din lacurile din zona municipiului Fălticeni. În urma analizelor efectuate în luna iulie 2008 s-a constatat o imbunatăţire a calităţii acestora, toate cele trei lacuri fiind încadrate în categoria I de calitate din punct de vedere fizico-chimic.

Apele subterane

Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt în mare parte identici cu cei ce influenţeaza calitatea apelor de suprafaţa. Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi minerale dizolvate (bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu şi magneziu dizolvaţi din roci; azotaţi şi cloruri de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri de fier şi mangan). Activităţile menajere fac ca aceste substanţe să ajungă în apa subterană, datorită exfiltraţiilor din fosele septice sau canalizările neetanşe, infiltraţiilor din apele de suprafaţa, dizolvării substanţelor din reţeaua de apă potabilă (detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi produşi de degradare a substanţelor organice, săruri şi ioni dizolvaţi). Apele uzate rezultate în urma activităţilor industriale sunt evacuate în receptori naturali. Sârurile dizolvate în apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafaţă în sol, de unde se pot infiltra în subteran putând afecta calitatea panzei freatice.

2.1.3. Factorul de mediu: aer

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea şi condiţiile de viaţă ale populaţiei din aglomerările urbane. Disconfortul produs de fum şi mirosuri, reducerea vizibilităţii, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei produse de pulberi şi gaze nocive, daune asupra construcţiilor datorate prafului şi gazelor corozive, precipitaţiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în aer afectând direct şi indirect, la mică şi la mare distanţă, atât elementul uman cât şi toate celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construit).

Principalele cauze care generează poluarea atmosferei sunt reprezentate de:

- traficul rutier din zonele de circulaţie intensă continuă (arterele de circulaţie pe care se desfaşoară traficul greu, inclusiv transportul în comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu);

- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere;

- diminuarea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;

- activităţile industriale (prelucrarea produselor petroliere, producţia de autovehicule) şi prestări servicii (distribuţie gaze naturale şi produse petroliere, spălătorii, service auto şi pentru aparatura electrocasnică);

- activităţile de demolări şi construcţii;


14

- producerea agentului termic şi a apei calde pentru locuinţe, spaţii comerciale şi instituţionale;

- prepararea hranei (prin mijloace proprii şi unităţi specializate);

Aceste surse generează o gamă de poluanţi atmosferici comuni marii lor majorităţi, care se constituie la rândul lor în categoria poluanţilor tipic urbani. Aceştia sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub forma de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi sinergică.

Majoritatea poluanţilor gazoşi generaţi de sursele urbane şi anume: oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, compuşii organici volatili au natura acidă, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci şi a tuturor celorlalte componente ale mediului natural şi artificial. Mai mult, unii dintre aceşti poluanţi primari conduc, datorită prezenţei apei în atmosfera şi reacţiilor fotochimice, la formarea unor poluanţi secundari, dintre care în primul rând oxidanţii fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenată, acid formic etc.), acidul sulfuric şi acidul azotic cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluanţilor urbani primari şi secundari se manifestă nu numai asupra sănătăţii umane, prin creşterea morbidităţii şi a mortalităţii, ci şi asupra construcţiilor civile şi industriale. Astfel, aerosolii solizi şi lichizi precum şi gazele acide şi puternic oxidante determină creşterea substanţială a ratei de coroziune şi de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele etc.

Aceasta are drept consecinţă apariţia unor daune serioase asupra mediului urban construit: locuinţe, instituţii, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă etc. Efectul acestor daune se rasfrânge desigur tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de întreţinere, restaurare, conservare), ci şi în plan psihic şi moral atât la nivelul individului cât şi cel al societăţii.

Al treilea factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei este vegetaţia. În marile aglomerări urbane nu se pune problema plantelor de cultura pentru ca daunele să fie privite din punct de vedere economic, ci este vorba de spaţiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atât de necesare populaţiei.

2.1.4. Factorul de mediu: sol

Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecinţele poluării constând în creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetaţiei, asupra apei subterane şi chiar a omului, direct sau indirect prin alimentaţie şi apa.

Calitatea solului în intravilanul municipiului Fălticeni este afectată în principal de:

- gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere;

- traficul auto şi feroviar - indirect prin noxele degajate în aer;

- urbanizarea forţată - prin schimbarea destinaţiei iniţiale a terenurilor;

- dezvoltarea industrială a oraşului în perioada 1960 - 1989.

2.1.5. Biodiversitatea

Biodiversitatea este componenta care exprima calitatea mediului si contribuie activ la modelarea altor factori care influienteaza echilibrul intr-un ecosistem antropic sau natural. Pentru un ecosistem antropic (asezare urbana in special) conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, autorităţile administraţiei publice locale din Romania au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m²/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 m²/locuitor, pâna la data de 31 decembrie 2013.


15

In acest context, situatia actuala a intravilanului in orasul Falticeni se prezinta astfel: suprafaţa majoritară a intravilanului municipiului Fălticeni este ocupată de zona de locuinţe şi funţiuni complemetare reprezentînd un procent de 67,50% din total intravilan, iar raportat la suprafaţa întregii unităţi administrativ teritoriale suprfaţa ocupată de zona de locuinţe şi dotări complementare reprezintă o treime din total.

Din toalul Zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare11% reprezintă proporţia locuinţelor colective, restul fiind ocupat de locuinţe individuale cu maxim P+2 niveluri.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare, ocupă locul doi în ierarhia zonificării funcţionale reprezentînd un procent de 11% din totalul intravilanului existent.

În prezent zonele destinate unităţilor industriale şi de depozitare sunt destructurate, prezentîndu-se ca nişte teritorii urbane pentru care sunt necesare măsuri de reabilitare şi restructurare urbană.

Prin valoarea terenurilor pe care sunt amplasate zonele unităţilor industrial şi parţial a construcţiilor, activităţile economice pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât şi al serviciilor.

Zona căilor de comunicaţie ocupă suprafeţe de 59,47 ha (5,69% din intravilan). Trebuie menţionat faptul că în această suprafaţă sunt incluse teritoriile ocupate drumuri nationale, căi ferate, autogări şi helioport. Restul căilor de comunicaţie (carosabil şi pietonal) fiind distribuite pe celelalte zone funcţionale în funcţe de distribuţia teritorială.

Zona cu funcţiuni complexe, instituţii şi servicii de interes public include construcţiile pentru învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie, complexe comerciale etc. situate atît în zona centrală a municipiului Fălticeni, cît şi în afara acesteia.

Componentele biodiversitatii se regasesc in zona spaţiilor verzi, sport, agrement si protecţie. Pe o suprafaţă de 30,0738 ha (aproximativ 10,074 mp/cap de locuitor) exista specii ornamentale cultivate dintre care enumeram:

- arbori de înălţime mare (peste 20 m): Abies alba (brad), Picea abies „Inversa” (molid plângător), Pinus strobus (pin neted), Quercus robur (stejar), Robinia pseudoacacia (salcâm), Tilia sp. (tei); arbori de înălţime mijlocie (10-20 m): Acer negundo (arţar american), Acer platanoides (paltin de câmp), Populus sp. (plop), Aesculus hippocastanum (castan sălbatic), Catalpa bignonioides (catalpa), Salix sp. (salcie), Ulmus sp. (ulm), Juglans regia (nuc), Prunus domestica (prun), Morus sp.(dud); arbori de inaltime mică (până la 10 m): Abies concolor (brad alb), Magnolia quinquepeta „Nigra” (magnolia roz închis), Eleagnus angustifolia (sălcioară), Prunus cerasifera (corcoduş), Armeniaca vulgaris (caisul).

- arbuşti ornamentali: arbuşti înalţi (peste 2 m): Thuja occidentalis, Thuja orientalis (tuia), Syringa vulgaris (liliacul); arbuşti mijlocii (0,7—2,0 m): Spiraea vanhoutei (cununiţa), Hibiscus syriacus (zamosiţa); arbuşti mici (sub 0,7 m): Juniperus sibirica (ienupăr pitic), Buxus sempervirens (merişor).

- specii floricole erbacee: Antirrhinum majus (gura-leului), Begonia semperflorens (begonia), Callistephus chinensis (margarete), Lobellia erimus pendula, Petunia grandiflora, Petunia grandiflora pendula (petunii), Portulaca grandiflora (floarea de piatră), Salvia splendens (salvie), Tagetes erecta, Tagetes patula (crăiţe, vâzdoage), Bellis perenis (banuţi),Viola wittrokiana (panseluţa); Tulipa sp.,(laleaua) Dalia variabilis (gherghina), Chrysanthemum indicum (tufănica).

In parcurile din orasul Falticeni se remarca specia Magnolia acuminata- specie exotica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase, placut mirositoare si a frunzelor mari.


16

Flora spontana Pe suprafete reduse sunt pajişti naturale secundare în majoritatea lor situate pe terenuri în pantă, supuse influenţelor

antropice si eroziunii. Ele sunt formate în special din specii mezofile şi mezo-higrofile grupate in Molinio-Arrhenatheretea cu specii carasteristice pentru asociatia Anthoxantho-Agrostetum capillaris Silinger 33. Speciile mai importante sunt: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Phleum pratense, Trifolium repens, Leucanthemum vulgare, Polygala vulgaris, Festuca pratensis, Holcus lanatus, Trifolium pannonicum, Deschampsia caespitosa, Trifolium hibridum si Origanum vulgare.

Fanerofitele sunt reprezentate de esenţe slabe care se grupează sub formă de zăvoaie cu urmatoarea compozitie floristica: Salix alba, Salix fragilis, Polpulus alba, Populus nigra, Galium rubioides, Glechoma hederacea, Lycopus europaea, Eupatorium cannabinum, Clematis vitalba, Cucubalus baccifer, Calystegia sepium, Sambusus nigra si Melandrium album. Aceste specii preferă locurile mai umede.

În zone mai puţin umede se întâlnesc specii de esenta tare cum ar fi: Quercus robur., Ulmus glabra., Carpinus betulus si esenta moale Tilia cordata. Pe terenurile agricole sunt culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, grâu, porumb), culturi care stau la baza dezvoltarii sectorului zootehnic si a industriei prelucratoare.

Fauna Creşterea animalelor este o preocupare pentru multi locuitori de la periferia acestui oras. Majoritatea sunt persoane

particulare cu maximum 5 capete de animale. Cele mai mari venituri din cresterea animalelor il realizeaza S.C. Piscicola S.A. de pe cele 600 ha luciu de apă recoltând anual peste 300 tone de peşte.

Pe lacurile de la Falticeni (Somuzu I, Somuzu II, Podeni-Podeni, Groapa Vladichii) sunt inventariate 33 de specii de pasari incluse in Anexa I Directiva Pasari si in Conventia de la Berna (Trelea, J. Muller-2009).

Specia Observatii Anexa I Conventia Berna

Botaurus stellatus + +

Egretta garzetta + +

Ardea alba + -

Ciconia ciconia + +

Athya nyroca In migratie; apare neregulat

+ -

Circus aeruginosus + -

Falco tinunculus - +

Charadrius dubius Apare neregulat - +

Clidonias hybridus + +

Alcedo atthis + +


17

Merops apiaster - +

Upupa epops - +

Dendocopos syriacus + +

Riparia riparia - +

Hirundo rusticana - +

Delichon urbica - +

Motacilla flava - +

Motacilla alba - +

Erithacus rubecula - +

Saxicola rubetra - +

Saxicola torquata - +

Phoenicurus ochruros - +

Sylvia atricapilla - +

Hippolais icterina - +

Acrocephalus schoenobaenus

- +

Muscicapa striata - +

Parus coerulens - +

Parus major - +

Oriolus oriolus - +

Fringilla coelebs - +

Carduelis carduelis - +

Carduelis chloris - +

Emberiza schoeniculus - +


18

Speciile de pasari sunt deranjate mai ales de sporturile nautice si uneori sunt afectate de poluarile accidentale de pe Somuz (1998, 2001- poluare produsa cu cianuri si amoniu de la fabrica Metadet Chimia Falticeni). Unele specii au habitatul de hranire in jurul lacurilor, mai ales pe terenurile agicole cultivate cu diferite specii de plante cerealiere.

2.1.6.Conservarea resurselor naturale

În întreaga activitate antropica se urmareste folosirea rationala a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontana, energie solara, eoliana, geotermala, minerale) si corelarea activitatii de sistematizare a orasului Falticeni cu masuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale (deseuri) . Prin acumularea deseurilor activitatilor umane se altereaza calitatea factorilor de mediu. Aceste alterari se exprima prin dezechilibre în fauna, flora, in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele urbane. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: prea multor automobile, tehnologii vechi si poluante. Căile de limitare şi/sau eliminare a degradării factorilor de mediu:

1) Management corespunzător pentru asigurarea apei şi probleme de canalizare şi epurare a apelor uzate - extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul mun. Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă; 2) Necesitatea dezvoltarii şi ameliorării sistemului de spaţii verzi prin : - reamenjarea parcurilor existente - instalarea reţelelor de hidranţi - dotări si amenajări la pepinierele Găvana si Mărăcineni, urmărind îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentelor

de plante dendrologice; - conservarea tuturor suprafeţelor spaţiilor verzi şi întreţinerea corespunzătoare a acestora; - extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; - toaletarea si tăierea arborilor uscaţi; - extinderea reţelei de hidranţi pentru udat; - asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi. - Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesară realizarea unor centuri de ocolire a

municipiului Fălticeni.

3) Necesitatea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, respectand principiile: - prevenirea apariţiei deşeurilor; - minimizarea cantităţii de deşeuri produse; - promovarea reciclării şi reutilizării; - optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. 4) Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este

necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic si agricol cât mai bun. 2.1.7. Arii si obiective protejate În municipiul Fălticeni şi zona limitrofă există o arie naturală protejată de interes comunitar ROSPA0064 – definita pentru o suprafata de 659,8 ha.


19

Suprafata ROSPA 0064 este definita ca: "Lacuri amenajate pe valea Șomuzului Mare, în amonte de municipiul Fălticeni – primul lac fiind chiar in municipiu. Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole dar și de pășuni, fânețe și livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostește regulat peste 20 000 de păsări de apă migratoare. Harta întregului municipiu cu evidențierea ROSPA 0064:


20

Coordonatele sitului: Lat: N-47⁰28’60” Long: E-26⁰17’25” Speciile de păsări enumerate în anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie:Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A022 Ixobrychus minutus 23-30 p D

A021 Botaurus stellaris 2-4 p D

A031 Ciconia ciconia 3-7 p D

A081 Circus aeruginosus 3-5 p D

A338 Lanius collurio 40-80 p D

A060 Aythya nyroca 200-350 i D

A197 Chlidonias niger 250-450 i D

A031 Ciconia ciconia 300-600 i D

A027 Egretta alba 80-120 i D

A026 Egretta garzetta 200-250 i D

A193 Sterna hirundo 50-100 i D

A002 Gavia artica 2-20 i D

A001 Gavia stellata 1-8 i D

A151 Philomachus pugnax 5000-8000 i D

A068 Mergus albellus 200-280 i D

A393 Phalacrocorax pygmeus 30-70 i D

A023 Nycticorax nycticorax 200-400 i D

A196 Chlidonias hybridus 300-500 i D

A166 Tringa glareola 1500-3000 i D

A140 Pluvialis apricaria 800-1500 i B B C B Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole, dar şi de păşuni, fâneţe şi livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, etc., dacă condiţiile de hrănire sunt favorabile (se formează bancuri de nămol), în timpul migraţiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe specii legate de apă, ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte chira mică (Sterna albifrons). Vulnerabilitate: 1. braconaj 2. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 3. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 4. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 5. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 6. prinderea păsărilor cu capcane 7. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate 8. electrocutare si coliziune in linii electrice 9. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare 10. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro 11. arderea stufului în perioada de cuibărire


21

12. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 13. turismul in masă

14. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 2.1.8. Factorul social a)Populatia- evolutie si potential Potrivit datelor Recensământului din anul 2002, populaţia stabilă a municipiului Fălticeni era de 29787 locuitori, din care feminină 15621. Conform datelor furnizate de Direcţia de Statistică Suceava, populaţia municipiului Fălticeni a cunoscut, în perioada 1930 - 2008, următoarea evoluţie:

An 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2005 2006 2007 2008 Total judet 472111 488759 507674 572781 633899 701830 688435 705752 705730 705878 706407

Municipiul Falticeni 11894 13130 13904 17839 20656 32807 29787 30453 30315 30033 29852

Structura pe sexe a populaţiei este prezentată pentru anii 1977 - 2008 astfel:

An 1977 1992 2002 Sex F B F B F B Total judet 633899 701830 688435 din care 321765 312134 355106 346724 351315 337120 Municipiul Falticeni 20656 32807 29787 din care 11018 9638 17132 15675 15621 14166

An 2005 2006 2007 2008 Sex F B F B F B F B Total judet 705752 705730 705878 706407

din care 356889 348863 356891 348839 357003 348875 357220 349187 Municipiul Falticeni 30453 30315 30033 29852

din care 15826 14627 15792 14523 15671 14362 15542 14310

Raportul intre sexe procentual la nivel de judet si municipiul Fălticeni este următorul:

Ani 1977 1992 2002 2005 2006 2007 2008 Sexe F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) Judetul Suceava 50,76 49,24 50,60 49,40 51,03 48,97 50,57 49,43 50,57 49,43 50,58 49,42 50,57 49,43

Municipiul Falticeni 53,34 46,66 52,22 47,78 52,44 47,56 51,97 48,03 52,09 47,91 52,18 47,82 52,06 47,94


22

Structura pe grupe de varste la nivelul recensamântului din anul 2002 este următoarea:

Grupa de varsta (ani) Nr. %

0-4 1443 4,84 5-9 1704 5,72

10-14 2767 9,29 15-19 3135 10,52 20-24 1991 6,68 25-29 1915 6,43 30-34 2724 9,14 35-39 2247 7,54 40-44 2806 9,42 45-49 2266 7,61 50-54 1795 6,03 55-59 966 3,24 60-64 1288 4,32 65-69 1065 3,58 70-74 803 2,70 75- .. 872 2,93

Valoarea densităţii la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Fălticeni este de 2494,72 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 11,940 km2 - teritoriu intravilan. Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). Comparativ cu datele înregistrate la nivelul judeţului Suceava, la nivelul municipiului Fălticeni se înregistrează un spor natural pozitiv.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Numărul persoanelor decedate în 2008 este de 262 persoane.

Datele absolute pentru anii 2002,2004,2008 sunt:

Ani 2002 2004 2008 Nascuti vii 94 154 153 Decedati 88 119 114 Spor natural 6 34 39 Casatorii 75 114 110 Divorturi 26 36 36 Nascuti morti 1 1 1


23

Decedati sub 1 an 2 3 2

Datele RELATIVE - RATE/1000 LOCUITORI pentru anii 2002 - 2008 sunt:

Ani 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 NATALITATEA 9,2 7,0 11,6 11,9 11,9 11,5 11,9 MORTALITATE GEN. 8,5 6,4 9,0 9,3 8,6 9,0 8,9 SPOR NATURAL 0,6 0,6 2,6 2,6 3,3 2,5 3,0 NUPTIALITATE 7,3 6,1 8,6 8,2 8,2 8,9 8,6 DIVORTIALITATEA 2,6 2,2 2,7 2,4 2,3 2,4 2,8 MORTINATALITATEA* 9,1 6,5 6,7 6,8 4,6 5,7 3,6 MORTALIT. INFANT** 16,5 14,5 16,5 17,3 13,4 11,1 11,3

*) la 1000 nascuti (vii+morti) *) la 1000 nascuti vii

Miscarea naturală și migratorie a populației, pe municipiul Fălticeni în anii 2006, 2007, 2008:

Ani 2006 2007 2008 Nascuti vii 315 290 312 Decedati 226 270 262 Spor natural 89 20 50 Stabiliri de domiciliul in municipiu 350 345 382 Plecari cu domiciliul din municipiu 565 570 603 Soldul schimbărilor de domiciliu -215 -225 -221 Imigranti 5 8 15 Emigranti 22 20 10 Soldul miscarii externe -17 -12 5

Structura etnică populației municipiului Fălticeni

Romani 20266 32328 29263 29905 29878 29501 29359 Rusi si lipoveni 2 161 254 278 265 315 250 Rromi 0 159 168 177 88 115 176 Maghiari 34 44 33 38 41 45 32 Germani 29 29 21 21 19 20 20 Evrei 201 52 18 14 14 9 9 Greci 104 17 11 5 0 2 2 Polonezi 10 5 5 6 0 0 0 Ucraineni 7 11 4 5 5 3 3 Alta etnie 3 1 10 5 5 23 0 TOTAL 20656 32807 29787 30453 30315 30033 29852


24

b) Echiparea edilitara 1) Alimentarea cu apa si canalizare - Resursele de apă.

Reţeaua hidrografică a Municipiului Fălticeni cuprinde ape de suprafaţă şi subterane. Municipiul este mărginit pe latura de nord, pe o lungime de 5 km, de Râul Şomuzul Mare (cu un debit Q = 1,2 m3/s), fiind traversat de afluenţii acestuia Pârâul Târgului şi Pârâul Buciumeni. La nivelul municipiului, Şomuzul Mare alimentează trei iazuri cu o suprafaţă totală de 600 ha şi un volum de 1,2 milioane mc., cu importanţă piscicolă şi de agrement.

La o distanţă de 9 km se află Râului Moldova, cea mai importantă arteră hidrografică din zonă (20 mc./s – locaţia Baia), ce se remarcă pozitiv din punct de vedere al calităţii apei, atât sub aspect fizic cât şi chimic.

Acesta conţine ape potabile atât sub raport termic, cât şi al mineralizaţiei.

În zonă se găsesc ape freatice de bună calitate, în depozitele de terasă la adâncimi de 5 – 10 m şi de luncă la adâncimi sub 1 metru, favorizând local înmlăştinirile. De asemenea se evidenţiază la adâncimi mari (250 – 300 m) ape subterane cu debite de peste 5 l/s, neexploatate, ce ar putea fi utilizate doar în scop industrial, datorită încărcăturii chimice şi bact eriologice mari.

Apele subterane cele mai răspândite sunt cele de stratificaţie din depozitele interfluviale deschise pe versanţi la altitudini absolute de 305-375 metri, cantonate în depozitele nisipoase ale Sarmaţianului superior. Primul strat acvifer, cu o suprafaţă de alimentare redusă, are debite mici, cu variaţii neînsemnate în timp, cu oscilaţii mici ale temperaturii (9-10 0C), iar concentraţia în săruri creşte în special pentru cloruri (până la 250 mg/l). Al doilea strat acvifer primeşte ape meteorice pe aproape toată suprafaţa sa, înregistrând variaţii însemnate de nivel şi debit.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Fălticeni este asigurată de râul Moldova şi din apele freatice cantonate în depozitele interfluviale şi de terasă ale Râului Moldova şi Şomuzul Mare.

Debitul maxim aprobat Qmax. pentru exploatarea apelor de suprafaţă este de 350 l/s, iar pentru exploatarea din surse subterane, de 150 l/s.

Staţile de captare Baia I şi Baia II reprezintă sursa subterană de apă potabilă a oraşului, de foarte bunǎ calitate, iar staţia Baia III, situată la 9 km distanţă, reprezintă sursa de suprafaţă.

Se poate renunţa, în perspectivă, la captarea apelor de suprafaţă din râul Moldova, prin decolmatarea puţurilor existente şi săparea altora noi.

Lungime reţele apă - 87,4 km din care: conducte de aducţiune 16.231 m.l.; conducte distribuţie 71.194 m.l.; Apa potabilă captată de cele două staţii (Baia I şi Baia II), este înmagazinată în rezervoare în zona Pietrari (4

rezervoare ce însumează 1500 mc.) şi zona Oprişeni (4 rezervoare cu 3050 mc.).

Conductele de aducţiune de la staţiile Baia I şi Baia II la rezervoare sunt construite din PREMO şi azbociment cu diametrul ø 250 ÷ 600 mm şi au lungimea de 12 km, cele de distribuţie sunt din fontă, oţel laminat şi azbociment cu diametrul ø 80 ÷ 250 mm şi însumează 94 km.

Gospodarirea durabila a apelor, in concordanta cu legislatia actuala din domeniu, implica si asigurarea calitatii apelor prin protectia impotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor lor. Acest lucru presupune pastrarea distantelor de protectie sanitara conform Legii nr. 310/2004 - Legea Apelor si Hotararea de nr. 930/2005 - "Normele speciale privind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica".


25

2) Canalizarea

Reţeaua de canalizare a oraşului pentru apă reziduală este veche, cu perioada de serviciu depăşită, ceea ce impune înlocuirea ei cvasitotală.

Din punct de vedere al poluării reţelei hidrografice se constată:

-Râul Moldova prezintă un grad foarte scăzut de poluare (clasa I şi II), dar în creştere datorită în principal exploatărilor de tip forestier din zonă;

-Râul Şomuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale şi menajere printr-o staţie de epurare.

Analizele efectuate zilnic pe cursul râului Şomuzul Mare, în aval de staţia de epurare, au indicat o apă la clasele a II-a şi a III-a de calitate, pentru 7 indicatori chimici, iar pentru conţinutul în NH4 şi substanţe organice în categoriile IV, respectiv V de calitate. Se constată o diminuare a gradului de poluare începând cu anul 1993, datorită în principal restructurării industriale. Apele freatice sunt de foarte bună calitate (pure din punct de vedere bacteriologic în zona de captare Baia I şi Baia II). Analizele chimice efectuate pe probe prelevate din fântâni indică concentraţii mari în diferiţi compuşi chimici (cloruri, azotaţi, sulfaţi), ce provin din reţeaua de canalizare învechită sau datorită nerespectării normelor de igienă în exploatarea acviferelor.

Staţia de epurare a apelor uzate: Staţia de epurare a apelor uzate, situată la limita de est a localităţii, pe cursul Râului Şomuzul Mare, este în funcţiune din decembrie 1982. Suprafaţă iniţială era de 3,5 ha, extinsă ulterior cu încă 2 ha pentru haldele de nămol. Capacitate de epurare: debit mediu proiectat 210 l/s, actual 70-100 l/s. Sistemul de epurare cuprinde 2 canale colectoare, 41 reţele de canalizare, sistem de epurare mecano-biologic, grătare, deznisipator, decantoare primare (omogenizatoare), bazin de aerare cu 3 cuve de aerare, 2 decantoare secundare (deservită de 3 staţii de pompare) şi o hală cu suflante.

Posibilităţi de epurare: apă menajeră şi apă industrială. Starea tehnică a staţiei este în degradare continuă, impunându-se de urgenţă retehnologizarea sa.

Lungime reţele canalizare - 44,5 km; Staţie zonală de epurare 1.360 m.p

3)Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrică:

- reţea de medie tensiune (20 KV) – 507,75 km. (271,75 Km pozat subteran, 23 km aerian) - linie de 6 KV (3,6 km.)

- reţea joasă tensiune (0,4 KV) – 129,97 km (60,17 subteran şi 69,8 aerian) 4) Alimentare cu gaze Alimentarea cu gaze naturale (rețeaua de distribuție) a municipiului Fălticeni are în prezent o lungime de 46,5 km

Intre anii 2004 – 2008 lungimea retelei a crescut de la 43,5 Km la 46,5Km

5) Depozite de deseuri menajere

Managementul deşeurilor solide este deficitar din punct de vedere al protecţiei mediului, acesta nefiind în concordanţă cu prevederile legislaţiei române în vigoare şi directivele Uniunii Europene.

Colectarea deşeurilor menajere se face zilnic, iar transportul se realizeaza cu masinile societatii GOSCOM SA pana la rampa de gunoi de la Tg. Neamt (groapa de gunoi de la Antileşti- 4 km de municipiul Falticeni- este inchisa din iulie 2010).


26

Punctele de colectare a deşeurilor menajere de la asociaţiile de locatari constituie un focar de îmbolnăvire pentru populaţie. La ora actuală, municipalitatea nu dispune de europubele de 240 l şi saci de plastic. La nivelul municipiului Fălticeni nu se face deocamdată colectarea selectivă a deşeurilor refolosibile. Consiliul Local a aprobat înfiinţarea serviciului public de colectare a recipientelor din plastic de tip PET.

Principalii agenţi economici cu cea mai mare contribuţie la generarea deşeurilor industriale sunt unităţile de cherestea şi mobilă (Forestfalt SA, Dumbrava SA), sticlă (STIF S.A.) şi produse textile (Fintex S.A., Faltin S.A., Lovers Romania SA.).

Deşeuri municipale În municipiul Fălticeni, colectarea deşeurilor municipale se realizeaza prin intermediul unui operator de salubritate, S.C. GOSCOM S.A. infiintata in anul 1998 pentru a raspunde nevoilor de colectare si transport a deseurilor nepericuloase din municipiul Falticeni.

SC GOSCOM SA a implementat primul sistem de colectare selectiva din judetul Suceava separand la sursa materialele recuperabile din deseuri atat la asociatiile de proprietari cat si la case.

Categoria deşeurilor municipale si asimilabile include: Deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei; Deşeuri de tip menajer generate în unităţile economico - sociale; Deşeuri din comerţ; Deşeuri stradale; Deşeuri din parcuri şi grădini; Nămoluri de la epurarea apelor uzate; Deşeuri din construcţii şi demolări.

Deşeuri menajere Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere sunt: hârtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticlă, geamuri sparte, deşeuri din construcţii şi demolări, paie, cenuşă, pământ, etc.

Deşeuri biodegradabile Deşeurile biodegradabile au ca sursa de provenienta industria alimentară, restaurante, hoteluri, cantine, gospodării particulare, parcuri şi grădini. Marele dezavantaj al generării acestor deşeuri cu grad de umiditate ridicat este acela că având o apariţie regulată şi în cantităţi relevante, ele pot fi păstrate depozitate doar o perioada scurtă de timp. Datorită producerii proceselor aerobe şi anaerobe de descompunere, problema a devenit tot mai acută, din cauza impactului negativ tot mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

Deşeuri de ambalaje

Sunt acele deșeuri provenite din comerț. Deșeurile de ambalaje sunt colectate pe raza întregului județ de următorii agenți economici:

S.C. AMBRO S.A. – Suceava S.C. REMAT S.A. S.C. ROSAL S.A. S.C. GOSCOM S.A.


27

Deşeuri din construcții și demolări Datele referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt estimative şi nu există o evidenţă strictă a acestora, deoarece acestea se regasesc în amestec cu deşeurile menajere, sau sunt depozitate direct de către generatori pe suprafeţe neamenajate.

La nivelul judeţului nu exista instalaţii de sortare, tratare şi eliminare a acestui tip de deşeuri şi este necesară construcţia unei platforme de depozitare, cu o capacitate de 15000-20000 tone/an, unde acestea să fie sortate şi tratate în vederea valorificării şi eliminării.

Nămoluri Conform noilor reglementari, deţinatorii staţiilor de epurare trebuie să retehnologizeze instalaţiile, astfel încât sa amelioreze calitatea nămolului şi să asigure gestionarea corespunzatoare a acestuia.

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare, iar pe viitor nu va mai fi permisă depozitarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.

Având în vedere compoziţia preponderent organică a acestora, nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi utilizate în agricultură, în măsura în care nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti (Staţia de epurare a municipiului Fălticeni), la nivelul anului 2007, a fost de 2210 tone substanţă uscată.

Nu au fost eliberate permise de aplicare conform Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, cand se utilizeaza nămolurile de epurare în agricultură.

Deșeuri din producție Activitatea de management curent al deşeurilor de producţie este finanţată în totalitate de către producători, care sunt obligaţi să îşi asigure propriile facilităţi de gestionare a deseurilor, sau sa plateasca efectuarea serviciilor respective de catre firme specializate.

Raportarea cantităţilor de deşeuri generate se bazează pe estimarea lor din punct de vedere al volumului, aceasta fiind realizată uneori pe baza bilanţului de materiale.

Există un paralelism clar între evolutia producţiei industriale şi cantitatea de deşeuri generată, ceea ce denotă lipsa utilizării unor tehnologii curate.

La nivelul municipiului Fălticeni, cantităţile cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri de fier.

. Deșeuri periculoase Deşeurile de producţie periculoase au fost gestionate astfel încât să nu puna în pericol sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din zonă.

Conform datelor preluate de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase, colectarea acestora este realizată selectiv de către agenţi economici.

Pentru municipiul Fălticeni – având în vedere faptul că producția industrială este extrem de redusă – nu este cazul de realizare a deșeurilor periculoase.

Deșeuri generate din activități medicale

Deşeurile rezultate din activităţile de ocrotire a sănătăţii sunt deşeuri periculoase, cantitatea şi tipul acestora fiind variabile în funcţie de mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi.


28

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase este necunoscută, aceasta fiind estimata ca un procent de aproximativ 80% din cantitatea totală de deşeuri generate. Procentul ridicat este datorat colectării neselective a deşeurilor medicale, cele periculoase fiind amestecate cu cele nepericuloase. Activitatea de monitorizare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza de catre Directia de Sanatate Publica a judetului Suceava si se rezuma la:

- centralizarea datelor transmise de spitale;

- urmărirea închiderii etapizate a crematoriilor spitalelor care nu corespund normelor europene;

- raportarea trimestriala a cantităţilor lunare de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicala în spitale şi modalitatea de neutralizare a acestora de catre Institutul de Sanatate Publică Bucureşti.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Reglementarile în vigoare fac referire la următoarele tipuri de echipamente electrice şi electronice (EEE):

- Aparate de uz casnic de mari dimensiuni;

- Aparate de uz casnic de mici dimensiuni;

- Echipamente informatice şi de telecomunicatii;

- Echipamente de larg consum;

- Echipamente de iluminat;

- Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni);

- Juncării, echipamente sportive şi de agrement;

- Dispozitive medicale (cu excepţia produselor implantate şi afectate);

- Instrumente de supraveghere şi control;

- Distribuitoare automate. Colectarea DEEE de la populaţie şi tratarea acestora se face prin firma GOSCOM S.A., care a încheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Local. Societatea are în dotare maşini electrice de găurit şi înşurubat portabile, polizoare electrice de banc şi portabile, circular electric pentru tăiere, dispozitiv de presare pneumatic, cântar, aparat de sudură autogen, instalaţie de recuperare agent frigorific.

Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii autorizaţi pentru colectarea şi tratarea vehiculelor uzate de pe raza municipiului Fălticeni este REMAT S.A.

Principalul deşeu valorificat în anul 2008 rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate în anul 2007 a fost cel metalic. Celelalte părţi componente au fost fie valorificate către societăţi autorizate (de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat), fie eliminate prin co-incinerare, dar există şi anumite deşeuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu sunt societăţi autorizate în ţara care să preia acest deşeu.


29

6. Activitati economice Structura economică a municipiului Fălticeni este predominant comercială. Astfel conform cifrelor de afaceri pe an si activitate economică apare următoarea evoluție:

a) Industria În prezent, Fălticeniul are un potenţial economic ridicat, făcând parte din categoria celor mai dezvoltate orase din Romania. După anii 1970, când orasul a fost ridicat la rang de municipiu, atât activitatea economică cât si cea social - culturală, au căpătat o nouă dimensiune, Fălticeniul situându-se între municipiile moderne ale țării.

Până în anul 1989 municipiul Fălticeni a avut o economie reprezentată prin unităţi industriale din ramurile:

- textilă, chimică, prelucrarea şi industrializarea lemnului, confecţii, tricotaje, alimentară, sticlărie-menaj,

precum şi unităţi de prestări servicii şi construcţii civile.

La sfârşitul anului 2002, în Municipiul Fălticeni erau înregistraţi 1.623 agenţi economici. Ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial (comerţ cu ridicata şi cu amănuntul) cu agenţi economici, reprezentând peste 70 % din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă, serviciile şi turismul deţin o pondere intre 0.8 – 17%. Societăţile de tip SRL domină piaţa operatorilor cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor urmate de asociaţiile familiale. Există un număr mare de comercianţi / operatori de piaţă - persoane fizice cu activităţi liberale în domeniul comercial şi al serviciilor, dar şi în industrie şi construcţii. Aceştia au o pondere de aproximativ 1/3 din totalul operatorilor de piaţă. Societăţile comerciale pe acţiuni au o pondere destul de mica din total, fiind în număr aproximativ egal pe toate sectoarele economice şi făcând parte din categoria întreprinderilor mari şi mijlocii.

Nr. agenti economici inregistrati (activi si inactivi) in 2010 era de 1682.

Dezvoltarea micilor afaceri este importanta fiindca contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferind şi noi locuri de muncă.

In prezent economia municipiului se confrunta cu o scădere semnificativă față de anii precedenți . Deficitul bugetar se regăsește atât în scăderea activităților comerciale cât mai ales în scăderea activităților în construcții și activități conexe acestora.

Scăderea activităților comerciale pentru întreprinzătorii mici este cauzată si de apariția în ultimii 3 ani a două centre comerciale de tip Supermarket (magazinele Plus si Billa) care au absorbit o mare parte din piața de desfacere.

Ca o soluție de viitor este atragerea investitorilor atât naționali (chiar localnici) cât și internaționali pentru diverse investiții, dar mai ales pentru investiții în producție cu desfacerea produselor mai ales la nivelul consumului – ceea ce ar încuraja în continuare dezvoltarea societăților de profil. De asemenea o creștere a activității economice la nivel de municipiu, cumulată cu creșterea suprafețelor de intravilan poate genera o creștere semnificativă a activăților de construcții și servicii conexe acestora.

Deşi, în Fălticeni, numărul de societăţi comerciale este relativ mare, aproximativ 2000 de societăţi comerciale la nr. total de locuitori 29787 ( recensamant 2002), ponderea cea mai însemnată o au microîntreprinderile, acestea reprezentând 80% din totalul agenţilor economici. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 19%, iar întreprinderile mari şi foarte mari numai 1% din totalul agenţilor economici.

b) agricultura Activitatea in agricultură a municipiului Fălticeni are o creștere relativ mică (de la 2%- anul 2002- a avut loc o creștere până la 5% în anul 2009). Această creștere se datorează în primul rând producției pomicole și secundar celorlalte activități din agricultură.


30

Sectorul agricol de stat este reprezentat de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, care administrează o suprafaţă de 504 ha livezi.

Sectorul agricol privat este reprezentat de aproximativ 20 societăţi comerciale şi in jur de 3100 de producătorii privaţi care însumează cca. 1.300 ha teren agricol, din care cca. 1.000 ha livezi (dobândite de la fostele IAS Fălticeni, Asociaţia intercooperatistă Fălticeni, precum şi de la Staţiunea pomicolă Fălticeni).

Lucrările agricole se efectuează cu utilaje cu un grad de uzură ridicat, durata de funcţionare a 50% dintre acestea fiind de mult depăşită. Creşterea animalelor este bine reprezentată în zonă, dovadă fiind numărul relativ mare de societăţi comerciale axate pe procesarea cărnii şi a laptelui. Venituri însemnate se obţin din piscicultură (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de apă recoltându-se anual peste 300 tone de peşte.

Situatia terenurilor agricole

In ultimii 7 ani a avut loc o scădere remarcabilă a suprafeței terenurilor agricole, scădere provocată de migrația persoanelor de la sate către orașe, concurența pe piața produselor agricole, lipsa tehnologiei de cultivare, lipsa fondurilor la proprietarii de terenuri agricole, lipsa forței de muncă calificată, etc. Astfel situatia terenurilor agricole reflectă o realitate a producției agicole naționale. Această scădere a suprafețelor terenurilor agricole este considerată o disfuncționalitate majoră.

Situatia terenurilor agricole in anii 2002 si 2009

2002 2009

Teren arabil 1063 Teren arabil 658

Pajişti naturale 343 Pajişti naturale 439

Vii şi livezi 459 Vii şi livezi 502

Scădere suprafeței terenurilor agricole a fost provocată de migrația persoanelor de la sate către orașe, concurența pe piața produselor agricole, lipsa tehnologiei de cultivare, lipsa fondurilor la proprietarii de terenuri agricole, lipsa forței de muncă calificată, etc. Astfel situatia terenurilor agricole reflectă o realitate a producției agicole naționale. Această scădere a suprafețelor terenurilor agricole este considerată o disfuncționalitate majoră.

Considerăm că eforturile viitoare ale Consiliului Local al Muncipiului Fălticeni trebuie îndreptate în această direcție cu prioritate – astfel încât să poată fi stimulată producția agricolă locală, atât prin oferirea de facilități pentru întreprinzătorii particulari, cât mai ales prin eforturi de educare a acestora.

Este de remarcat faptul că au crescut suprafețele pentru vii și livezi (raportat la suprafața totală a terenurilor agricole). Având în vedere faptul că zona Fălticeni este recunoscută pentru livezile deosebit de productive – este de apreciat faptul că proprietarii livezilor de meri au tendința de a dezvolta această producție locală. Din observațiile în teren se remarcă faptul că utilajele folosite sunt de generație nouă și au crescut suprafețele cu livezi noi, în detrimentul livezilor bătrâne și neproductive.

Pajiştile naturale, primare şi secundare ocupă o suprafaţă redusă şi sunt în majoritatea lor situate pe terenuri în pantă, supuse eroziunii şi degradării sub influenţa omului şi animalelor. Ele sunt formate în special din specii mezofile şi mezo-higrofile. Vegetaţia lemnoasă este alcătuită mai ales din esenţe slabe, ce se grupează sub formă de zăvoaie (salcie, răchită, plop) şi care preferă locurile mai umede din cuprinsul luncilor sau imediata apropiere a acestora. În sectoarele mai puţin umede se întâlnesc pâlcuri formate dintr-un amestec de esenţe tari şi moi (fag, stejar, ulm, carpen, tei). Întreaga regiune dintre râurile Şomuzul Mare şi Moldova, acoperită în trecut de întinse suprafeţe de păduri de foioase, a fost defrişată


31

aproape în întregime. Datorită condiţiilor pedoclimatice favorabile, covorul vegetal spontan a fost înlocuit în cea mai mare parte prin culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, grâu, porumb), parte din ele stând la baza dezvoltării sectorului zootehnic.

Creşterea animalelor este bine reprezentată în zonă, dovadă fiind numărul relativ mare de societăţi comerciale axate pe procesarea cărnii şi a laptelui. Majoritatea crescătorilor de animale sunt persoane particulare cu maximum 5 capete.

b) Constructiile Construcţiile sunt bine reprezentate în municipiul Fălticeni unde funcţionează un număr relativ mare de agenţi economici diversificaţi ca mărime, sectorul fiind în continuă dezvoltare. Pe termen mediu şi scurt, investiţiile în această ramură pot fi profitabile, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

Cererea pentru construcţii va creşte în viitor, vizând atât construcţiile industriale, de locuinţe, dar şi realizarea de: drumuri, apă, canalizare, instalaţii electrice, de gaz etc.

Activitatea de construcţii are potential de dezvoltare şi diversificare atât în sfera industriei cât şi a construcţiilor civile şi edilitare, asigurând resursele tehnice şi umane necesare actualului stadiu al investiţiilor în domeniu. Cu un mediu natural favorabil, acest domeniu are posibilitatea de a contribui substanţial la realizările comunităţii locale

Cu toate acestea menţionăm că dezvoltarea acestei ramuri economice în ultimii ani a fost axată în special pe construcţia de locuinţe cu regim mic şi mediu de înălţime. Construcţiile industriale sunt foarte puţine şi se referă în special la amenajarea vechilor spaţii şi hale industriale construite în perioada 1960-1990.

În municipiul Fălticeni, în ultimii 5 – 6 ani s-au realizat şi unele construcţii referitor la infrastructura municipiului. Se remarcă – unele extinderi ale alimentării cu apă şi canalizării, amenajarea staţiei de captare a apei şi suplimentarea puţurilor de captare aflate malul râului Suceava, construirea a 2 sensuri giratorii la ieşirea din municipiu spre Iaşi, amenajarea unor străzi şi o relativă întreţinere a tuturor străzilor din municipiu.

S-au realizat şi unele construcţii publice – Judecătoria Municipiului Fălticeni, şi unele construcţii particulare cu scop comercial (depozite de materiale de construcţii, depozit farmaceutic, etc.).

Fondul construit al municipiului Fălticeni este alcătuit în proporţie de peste 70% din locuinţe, restul construcţiilor fiind cele pentru instituţii şi servicii, mica producţie, comerţ cu amănuntul, etc.

În domeniul construcţiilor în municipiul Fălticeni activează un număr de aproximativ 50 de agenţi economici (in anul 2010).

c) Comertul

Având în vedere faptul că societatea românească s-a transformat în ultimii ani (după 1989), dintr-o societate productivă bine definită, în societate de consum, comerţul la nivel naţional este cea mai puternică activitate economică – acest proces se reflectă şi în activitatea economică a municipiului Fălticeni. Astfel numărul agenţilor economici din activitatea comercială este preponderent – asta însemnând un procent de peste 61% la nivelul anului 2009.

Conform tendinţelor, în ultimii 3 ani au apărut două supermarketuri mari. Supermarket Plus – al 72-lea magazin al retelelor de magazine Plus, pe strada Plugari, nr. 3, pe o suprafaţă de 1200 mp din care 1000 mp – suprafaţa zonei de vânzare si 200 mp suprafaţe aferente, cu 58 de locuri de parcare şi cu acces din Drumul European 85 (DN 2). Al doilea supermarket – este un magazin al Supermarket Billa deschis în anul 2009 – situat pe strada Revoluţiei nr. 1 (în fostul complex comercial Nada Florilor - la parter) – cu un spaţiu de vânzare de 680 mp.

De asemenea locuitorii municipiului Fălticeni au posibilitatea de se deplasa în Municipiul Suceava - la 25 Km distanţă unde există numeroase supermarketuri precum şi numeroase Mall – uri.


32

În general, produsele comercializate sunt bunuri de larg consum – de la mărfurile alimentare la cele necesare pentru casă şi grădină. De asemenea în municipiul Fălticeni se găsesc numeroase unităţi farmaceutice precum şi două pieţe pentru produse alimentare.

Cu toate acestea în ultimii 2 ani a scăzut puterea de cumpărare a locuitorilor municipiului şi se prevede o scădere în continuare, simultan cu creşterea şomajului. Astfel soluţia de viitor este creearea de locuri de muncă în producţie – atât producţie în agricultură cât şi producţie industrială astfel încât să crească productivitatea locală – şi implicit creşterea consumului de bunuri de larg consum.

d) Servicii Serviciile sunt asigurate în general de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte de uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaţie publică etc. Sectorul serviciilor a cunoscut o diversificare a activităţilor după anul 1990, prin înfiinţarea unui număr de societăţi comerciale care oferă o gamă largă de servicii şi locuri de muncă ( cifra de afaceri a acestui sector nu reprezintă decât 4 % din cea totală).

Serviciile financiar-bancare au cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimul deceniu, în municipiul Fălticeni activând o modernă sucursală a Băncii Comerciale Române, cu cea mai mare cotă din piaţa de profil (aproximativ 80 %), Agenţia Raiffeisen Bank şi Agenţia CEC.

Creditul bancar, adresat agenţilor economici şi populaţiei, a cunoscut o creştere puternică în perioada analizată; în anul 2003 creditul pentru populaţie a crescut de peste 3 ori faţă de anul precedent, iar cel pentru agenţii economici a crescut cu cca. 30 %. În această perioadă paleta produselor şi serviciilor financiar-bancare oferite clienţilor s-a diversificat şi modernizat concomitent cu o îmbunătăţire substanţială a calităţii serviciilor prestate. Şi alte bănci puternice (BRD, Banca Transilvania) şi-au pregătit logistica necesară pătrunderii pe piaţa locală.

e) Turismul Turismul este slab dezvoltat, deşi există dotări cu hoteluri, restaurante şi zone de agrement. Nu trebuie omis faptul că Fălticeniul este mai mult o zonă de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Gura Humorului, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei.

Elementele de potenţial turistic natural şi antropic

Potenţialul turistic natural al Municipiului Fălticeni.

Fălticeniul este aşezat într-un cadru natural deosebit de favorabil, concretizat în dealuri cu înălţime medie de 400 m şi o climă temperat continentală apropiată de cea a unei staţiuni climaterice de deal cu temperaturi medii moderate. Relieful este etajat şi dispus sub formă de amfiteatru.

Una din atracţiile turistice deosebite ale Fălticeniului este zona piscicolă foarte întinsă. Există şi numeroase iazuri de agrement în apropiere.

Potenţialul antropic al municipiului Fălticeni

Aflat la intersecţia drumului european 85 (Siret – Bucureşti) cu drumurile de interes turistic Târgu Neamţ – Boroaia – Fălticeni şi Păltinoasa – Fălticeni, municipiul nostru oferă posibilitatea efectuării unor incursiuni turistice spre mănăstirile din împrejurimi -Probota, Slatina, Râşca - dar şi spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectură medievală din sec. XIV – XV) sau Casa Memorială Nicolae Labiş de la Mălini. Cadrul natural al zonei Fălticeni, bogat în


33

reţele hidrografice şi cu o vegetaţie abundentă, oferă oportunităţi pentru desfăşurarea acţiunilor de vânătoare şi pescuit sportiv.

Lacul Şomuz este folosit ca bază de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Fălticeni şi Suceava. Baza turistică „Nada Florilor” este parte a unui program de reintroducere în circuitul turistic naţional.

Obiectivele turistice din Fălticeni şi împrejurimi necesită o popularizare mai eficientă prin materiale promoţionale diversificate. În plus, trebuie avută în vedere diversificarea serviciilor şi prestaţiilor (cazare, transport) pentru turişti. Cifra de afaceri din servicii şi turism, deşi în creştere, rămâne totuşi infimă faţă de potenţialul turistic pe care îl oferă zona: 128 de locuri şi case memoriale, 4 muzee – dintre care două de importanţă naţională – colecţii de artă, apropierea de mănăstirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânătoare (urs, căprior, mistreţ etc.) şi pescuit sportiv.

Obiective muzeale:

Muzeul de Artă „Ion Irimescu” – o bogată şi valoroasă expoziţie permanentă de artă contemporană, constituită din donaţia maestrului Ion Irimescu;

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” – fondat de academicianul Mihai Băcescu- prezintă lumea apelor. În muzeu există o sală a acvariilor, un glob terestru în relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrări de grafică şi un valoros fond documentar;

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni – oferă o incursiune în atmosfera spirituală a Fălticenilor şi a oamenilor săi de cultură: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de ştiinţă (peste 140 de personalităţi de valoare naţională sau internaţională);

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” – prima casă construită de marele scriitor, păstrează atmosfera specifică operei sadoveniene.

2.1.9 Schimbari climatice

Schimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimba, temperaturile avand tendinta generala de crestere.

Temperaturi crescute. Gazele emise de unitati economice, autovehicule, defrisarile si alte surse incalzesc temperatura pamantului. Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fost cei de dupa 1997, iar in top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se datoareaza decese si boli datorate supraincalzirii, cresterea nivelului marilor, cresterea intensitatii furtunilor si alte nenumarate consecinte negative. In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit, ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole.

Schimbarea peisajului si pericolul de disparitie a speciilor spontane. Cresterea temperaturilor si schimbarea tiparului ploilor si a ninsorilor conduc la schimbarea generala a vremii si modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii.

Risc crescut de seceta, incendii si inundatii. Schimbarile cimatice intensifica circulatia apei, atat la suprafata solului, cat si in profunzimea acestuia, determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente, mai severe si mai extinse ca suprafata. Temperaturile ridicate determina o crestere a umiditatii. Evaporarea de la suprafata apelor si solului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone. Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor. Odata cu cresterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente si mai severe cu potential devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor. Temperaturile ridicate si uscaciunea, de asemenea, cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure.


34

Furtuni puternice. Cercetarile stiintifice indica, ca schimbarile climatice vor determina ca uraganele si furtunile vor deveni mai intense si cu durata mai mare, dezlantuind vanturi mai puternice.

Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor. Odata cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile. Pe langa bolile relative la caldura excesiva, schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase, mai ales pentru ca temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si dezvoltarea animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute de acolo.

Pierderi economice importante. Schimbarile climatie afecteaza afacerile si economiile peste tot in lume. La nivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietatii si infrastructurii . Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). 2.1.10.Transporturile Municipiul Fălticeni este al doilea oraş ca mărime din judeţul Suceava ca număr de locuitori şi al cincelea din zona industrială a Moldovei de nord est. Oraşul se află plasat la intersecţia dintre două artere rutiere importante, prima situată pe direcţia N-S şi reprezentată de Drumul European E85 (DN2) ce leagă Bucureştiul de Suceava şi laşi, cealaltă plasată aproximativ pe direcţia E-V compusă din DJ209 (Fălticeni - Gura Humorului) şi DJ208 (Dolhasca-Paşcani), aceasta permiţând legătura dinspre Botoşani şi laşi cu DN 17 (E58) spre partea de nord vest a tării. Legătura cu DN17 se face prin DN 2E existând posibilitatea de acces direct la acesta prin DJ209. Cea mai circulată arteră a oraşului este porţiune din E85 (cea mai importantă magistrală a zonei Moldovei) care îl străbate şi care este formată din două tronsoane: strada SUCEVEI de la intrarea de nord până la intersecţia cu strada Republicii, respectiv Bulevardul 2 GRĂNICERI de la ieşirea dinspre sud până la intersecţia cu strada Republicii. Structura stradală a municipiului Fălticeni este aproximativ radială de tip arborescent, cu majoritatea străzilor principale plecând din artera centrală reprezentată de cele două tronsoane din DN2. în Figura 2 sunt prezentate principalele artere ale oraşului fiind numerotate străzile propuse pentru modernizare ce fac obiectul acestui studiu de circulaţie. Ca și disfunctionalitati consideram urmatoarele :

- lipsa unei şosele de centură; - circulaţia autovehiculelor grele prin centrul oraşului; - procent ridicat de căruţe prezente mai ales pe arterele de intrare în Fălticeni (Pleşeşti Gane, Plutonier Ghiniţă, Ion Creangă, Tudor Vladimirescu), dar şi pe artere mai centrale ale oraşului; - lipsa locurilor de parcare în zona centrală a oraşului; - discontinuitate a fluenţei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizări corespunzătoare (în acest moment există un singur semafor în zona centrului); - inexistenţa unei reţele de artere pentru a putea prelua corespunzător o eventuală deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraşului în cazul blocării din diverse cauze a acestei magistrale; -starea pr oastă, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care îngreunează circulaţia şi reduce fluenţa traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales în condiţii meteorologice proaste.

Trebuie plecat de la premiza că neexistând o centură de ocolire, toată circulaţia prezentă pe cea mai aglomerată arteră de circulaţie a Moldovei trece prin centrul municipiului şi în consecinţă orice perturbare a fluenţei traficului poate avea consecinţe extreme. Din acest motiv se impune o desfiinţare a tuturor trecerilor pietonale plasate între intersecţii (exceptând


35

anumite situaţii speciale) şi localizarea lor în apropriere de intersecţiile bulevardului central cu principalele artere de circulaţie din oraş. O altă măsură obligatorie ce trebuie avută în vedere şi pusă în aplicare de regulă prin măsuri coercitive luate în comun de poliţia rutieră, poliţia comunitară şi municipalitate constă în interzicerea staţionării autovehiculelor pe banda carosabilă de lângă trotuar, de-a lungul bulevardului central aparţinând drumului european E85, dar si a unor artere circulate mai intens precum str. Republicii, Str. Armatei, Str. Pleşeşti Gane, Str. Ion Creangă mai ales în zona centrală a oraşului. Problema parcării poate fi parţial rezolvată prin realizarea unor parcări "în spic", sau prin desfiinţarea bordurilor pe anumite segmente ale unor artere centrale şi permiterea parcării parţiale pe trotuar. Această ultimă soluţie este aplicabilă acolo unde lăţimea trotuarului este peste 2,5 m şi doar în situaţiile în care nu poate fi identificat un spaţiu utilizabil pentru construirea de parcări, iar lăţirea drumului nu este posibilă. Conform situaţiei măsurătorilor efectuate în teren, toate arterele propuse pentru reabilitare suportă un spor vehicular cu 200% superior valorilor actuale de trafic fără a necesita lucrări de lărgire a străzii, ci numai de îmbunătăţire şi modernizare a infrastructurii (refacerea stratului inferior şi a covorului asfaltic, reamenajare borduri, nivelare capace de canalizare şi hidranţi, montarea unor indicatori noi de circulaţie, refacerea şi reconsiderarea marcajelor de configurare a benzilor de circulaţie şi a trecerilor pietonale, plasarea de semafoare la intersecţiile principale. În cazul străzii Republicii, artera cu cel mai mare flux vehicular măsurat din grupul de străzi propuse reabilitării, conform procedurii de calcul au fost determinate un număr total de 275 vehicule echivalente, pe categorii de viteze. Reglementări generale :

Străzile sunt drumuri publice în interiorul localităţilor, special amenajate, destinate circulaţiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport în comun, a pietonilor, a cicliştilor, amplasării reţelelor tehnico-edilitare şi asigurării accesului la clădiri. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor se asigură prin şanţuri amenajate. Zona străzilor cuprinde: o parte carosabilă, acostament, şanţ (rigola), trotuare, spaţii verzi, suprafeţe adiacente pentru parcări, suprafeţe de teren necesare amplasării anexelor străzii. Deosebirile structurale între străzi şi drumuri constau în tipul secţiunii transversale şi în dimensionarea sistemului rutier. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităţii, dar servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de reabilitare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra străzilor din localităţile urbane se va ţine cont de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de factorii economici, sociali, de apărare, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, precum şi de normele tehnice în vigoare Desfiinţarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome AND din România în cazul drumurilor naţionale, prin hotărâre a consiliilor locale în cazul străzilor şi la propunerea consiliilor judeţene, în cazul drumurilor judeţene.

. Transportul in comun În municipiul Fălticeni numărul autovehiculelor a crescut de peste 3 ori din anul 1989 şi până în prezent. Sistemul actual de transport public de persoane în municipiul Fălticeni cuprinde 2 componente distincte:


36

- transport cu microbuze, în regim privat, realizat cu ajutorul a peste 75 microbuze pe 16 trasee, ce deservesc întreaga zonă a municipiului Fălticeni. - transport cu autobuze realizat cu peste 100 de autobuze, pe trasee ce străbat orasul, unind toate cartierele municipiului Fălticeni.

Utilizatorii acestor modalităţi de transport se împart în două mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, săptămânal sau la diferite interval de timp (aceştia au cea mai mare pondere) şi turiştii. În general, ei se înscriu în grupa celor cu venituri medii şi mici, deoarece persoanele cu posibilităţi financiare superioare preferă să călătorească cu mijloace proprii. Transportul în comun în municipiul Fălticeni prezintă următoarele particularităţi:

- configuraţia liniilor de transport urbane s-a realizat în diverse etape de dezvoltare, în funcţie de necesităţile oraşului; - existenta unor ore de vârf în care mijloacele de transport sunt supraaglomerate, perioadă ce este considerată a fi critică, datorită numărului mare de elevi care pleacă sau se întorc de la şcoală; - uzura mare a maşinilor; - absenţa unor sisteme alternative, gestionate de Consiliul Local pentru transportul public de persoane; - număr redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu deficit locomotor.

Transportul de mărfuri Transportul de mărfuri se efectuează cu vehicule de mică, medie şi mare capacitate, atât în regim propriu, cât şi prin operatori specializaţi. Desele aglomerări şi blocaje în trafic sunt generate atât de inexistenţa pasajelor de sub sau supra -traversare rutiere şi feroviare, cât şi de insuficientele rute ocolitoare ale zonelor centrale. Punerea în circulaţie a şoselei de centură a mai diminuat aceste aglomerări şi blocaje, însă ele se menţin încă la ieşirea din municipiu Transportul feroviar În prezent, sistemul feroviar pentru călători şi mărfuri se compune din staţia Fălticeni, tranzitul mediu zilnic de călători fiind de 2100 călători/ zi. Situată în afara principalelor trasee de transport feroviar, fără căi ferate modernizate şi electrificate, circulaţia feroviară nu constituie o alternativă viabilă, nici pentru transportul de mărfuri, nici pentru cel de călători. Analiza are la bază rolul pe care administraţia publică locală îl poate juca la nivelul gestiunii oraşului, acela de a coordona toate acţiunile publice şi private iniţiate în dezvoltarea acestor reţele.

2.1.11.Riscuri naturale

Zone cu risc de alunecări Zonele cu risc de alunecări au fost stabilite în funcție de caracteristicile terenului – forma, profil geotehnic, etc. Astfel zonele de alunecari se subîmpart în 12 zone în funcție de risc, mod de deplasare a terenului, ape subterane, etc.


37

Zone cu risc de inundaţii Zonele cu risc de inundabilitate sunt relativ reduse – pârâul Șomuzul Mare având un curs stabil, iar pe teritoriul Municipiului Fălticeni zonele de inundabilitate sunt reduse la zona de protecție a iazurilor – care constituie și un debușeu pentru eventualele ape cu debit mare. Astfel debitul pârâului Șomuzul Mare este permanent de Qmed = 1,2 m3/s – cu debitul de risc 5% de Q=3,5 m3/s. Surplusul de debit eventual poate fi preluat fără probleme de cele 600 ha suprafața celor 3 iazuri. Zona cu risc mai mare de inundabilitate este râul Moldova cu un debit permanent de 20 mc/s, dar acesta este la o distanță relativ mare de teritoriul intravilan si administrativ al municipiului Fălticeni.


38

Zone cu risc seismic

Figura 2 – Zonarea seismica

Din punct de vedere al zonării seismice, judeţul Suceava se încadrează în majoritate în zona E – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,12 - şi doar o mică parte a teritoriului – situată în partea de vest a judeţului – în zona F – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,08 ( pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0’7sec).


39

Perioada de control Riscurile antropice sunt acele activităţi şi creaţii umane ce pot genera la un moment dat pericole pentru viaţa omului şi pentru mediul înconjurător. Conform datelor furnizate de Inspectoratul Judeţean de Protecţia Civilă SUCEAVA sursele potenţiale de risc antropic sunt reprezentate de obiective economice şi firme care prin activitatea lor pot genera accidente chimice şi de poluare. 2.1.12. Patrimoniul cultural

Aflat la intersecţia drumului european 85 (Siret – Bucureşti) cu drumurile de interes turistic Târgu Neamţ – Boroaia – Fălticeni şi Păltinoasa – Fălticeni, municipiul nostru oferă posibilitatea efectuării unor incursiuni turistice spre mănăstirile din împrejurimi -Probota, Slatina, Râşca - dar şi spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectură medievală din sec. XIV – XV) sau Casa Memorială Nicolae Labiş de la Mălini. Cadrul natural al zonei Fălticeni, bogat în reţele hidrografice şi cu o vegetaţie abundentă, oferă oportunităţi pentru desfăşurarea acţiunilor de vânătoare şi pescuit sportiv.

Lacul Şomuz este folosit ca bază de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Fălticeni şi Suceava. Baza turistică „Nada Florilor” este parte a unui program de reintroducere în circuitul turistic naţional.

Obiectivele turistice din Fălticeni şi împrejurimi necesită o popularizare mai eficientă prin materiale promoţionale diversificate. În plus, trebuie avută în vedere diversificarea serviciilor şi prestaţiilor (cazare, transport) pentru turişti. Cifra de afaceri din servicii şi turism, deşi în creştere, rămâne totuşi infimă faţă de potenţialul turistic pe care îl oferă zona: 128 de locuri şi case memoriale, 4 muzee – dintre care două de importanţă naţională – colecţii de artă, apropierea de mănăstirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânătoare (urs, căprior, mistreţ etc.) şi pescuit sportiv.

Obiective muzeale:


40

Muzeul de Artă „Ion Irimescu” – pune la dispoziţia publicului o bogată şi valoroasă expoziţie permanentă de artă contemporană, constituită din donaţia maestrului Ion Irimescu, artist centenar;

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” – fondat de academicianul Mihai Băcescu, prieten şi colaborator al oceanografului Jacques-Yves Cousteau şi elev al savantului Emil Racoviţă. Muzeul prezintă lumea apelor. În muzeu există o sală a acvariilor, un glob terestru în relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrări de grafică şi un valoros fond documentar;

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni – oferă vizitatorilor o incursiune în atmosfera spirituală a Fălticenilor şi a oamenilor săi de cultură: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de ştiinţă (peste 140 de personalităţi de valoare naţională sau internaţională);

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” – prima casă construită de marele scriitor, păstrează atmosfera specifică operei sadoveniene.

Patrimoniul cultural reprezentativ al Falticeniului este sugestiv ilustrat prin LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (2004), cf. Ordinului nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dupa cum se poate urmari mai jos:

NR. CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE

252 SV-II-m-B-05534

Casa Pictorului Ștefan Șoldănescu Mun. Fălticeni Str. Creanga Ion, 10 1830

253 SV-II-m-B-05535 Biserica de lemn Sf. Gheorghe Mun. Fălticeni Str. Dumbrava

Minunata Sec XVIII

254 SV-II-m-B-05536 Casa Alecu Forăscu Botez Mun. Fălticeni Str. Eminescu, M 2 1896

255 SV-II-m-B-05537 Casa Serafim Ionescu Mun. Fălticeni Aleea Eroilor 16 1898

256 SV-II-m-B-05538 Ansamblu urban “Str. Republicii” Mun. Fălticeni Str. Republicii 219-243 Sec XIX

257 SV-II-m-B-05539 Casa Scriitor N. Istrate Mun. Fălticeni Str. Republicii 231 1820

258 SV-II-m-B-05540 Primărie Mun. Fălticeni Str. Republicii 243 1896

259 SV-II-m-B-05541 Casa Copiilor Mun. Fălticeni Str. Republicii 280 1925

260 SV-II-m-B-05542 Casa Cantacuzino-Pașcanu Mun. Fălticeni Str. Republicii 294 1858

261 SV-II-m-B-05543 Scoala “Al. I. Cuza” Mun. Fălticeni Str. Sucevei 80 Sf. Sec XIX

262 SV-II-m-B-05544 Casa Jenică Tatos Mun Fălticeni Str. Sucevei 93 1890

263 SV-II-m-B-05545 Galeria Oamenilor de Seamă Mun Fălticeni Str. Sucevei 95 1850

264 SV-II-m-B- Biserica “Sf. Nicolae” Mun Fălticeni Str. Topitoriei 5 1798


41

05546

265 SV-II-m-B-05547 Fosta Școala Domnească Mun Fălticeni Str. Unirii 5 1842

266 SV-II-m-B-05548 Podul de piatră Șoldănești Mun Fălticeni Str. T. Vladimirescu f.n. Sec XV

480 SV-III-m-B-05680 Casa lui Ion Creangă Mun Fălticeni Str. Creangă Ion 30 1/2, sec XIX

481 SV-III-m-B-05681 Casa lui M. Sadoveanu Mun. Fălticeni Str. Creangă Ion 68 Sf. Sec XIX

482 SV-III-m-B-05682 Casa lui Ion Dragoslav Mun. Fălticeni Str. Dragoslav Ion 45 Sf. Sec XIX

483 SV-III-m-B-05683 Casa Gane-Gorovei Mun. Fălticeni Str. Republicii 15 Sf Sec XIX

484 SV-III-m-B-05683 Casa lui E. Lovinescu Mun. Fălticeni Str. Sucevei 93 bis 1850

499 SV-IV-m-B-05699 Statuia M. Sadoveanu Mun. Fălticeni Piata 22 Dec. 1989 f.n. 1977

500 SV-IV-m-B-05700 Bustul dr. Gabriel Tatos Mun. Fălticeni Piata 22 Dec. 1989 f.n. 1938

501 SV-IV-m-B-05701 Statuia Granicerilor Mun. Fălticeni Str. Maior Ioan f.n. 1922

502 SV-IV-m-B-05702 Bustul Mr. Ion Neculai Mun. Fălticeni Str. Republicii f.n. 1922

503 SV-IV-m-B-05703 Bustul lui Nicu Gane Mun. Fălticeni Str. Sucevei f.n. 1969

DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢII

În urma analizelor, la nivelul Municipiului Fălticeni s-au constatat o serie de disfuncţionalităţi care urmează a fi rezolvate prin propunerile de reglementări urbanistice în cadrul reactualizării P.U.G. Fălticeni.

- Existenţa unor terenuri supuse eroziunii;

- Lipsa lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenţilor şi acumulări permanente;

- Existenţa spaţiilor verzi cu vegetaţie degradată;

- Problema traficului este doar parţial rezolvată prin tronsonul nou de autostradă însă arterele din oraş sunt sufocate cauzând trafic lent în întregul oraş. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de transport urban în comun s-au proiectat în urmă cu cel puţin 20 de ani pentru a răspunde necesităţilor orasului în momentul respectiv, lăţimea insuficientă a benzilor de circulaţie, existenţa intersecţiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulaţie este depăşită şi inexistenţa unui sistem de monitorizare a traficului.

- Creşterea numărului de mijloace de transport care amplifică gradul de ocupare a reţelei stradale, poluarea excesivă, creşterea numărului de accidente rutiere în oraş.


42

- Condiţiile de trafic nesigure pe drumurile europene aflate în jurul oraşului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole;

- Lipsa locurilor de parcare amenajate în număr corespunzător;

- Existenţa unor intersecţii neamenajate ce pune probleme în fluidizarea circulaţiei rutiere;

- Lipsa zonei de protecţie pentru calea ferată;

- În cartierele nou construite reţeaua de apă şi canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificări urbanistice reale;

- Spaţiile verzi deficitare în raport cu numărul de locuitori şi suprafaţa construită.

- Lipsa amenajarilor aferente spaţiilor publice şi terenurilor de sport;

- Zone de agrement (pădure/parc) insuficient amenajate;

- Număr relativ mic de spaţii de joacă pentru copii în cartierele oraşului;

- Existenţa unui număr mare de apartamente din fondul vechi de locuinţe;

- Existenţa, în unele zone ale oraşului, a unor case proprietate privată necorespunzătoare din punct de vedere estetic, dar şi al siguranţei locatarilor, precum şi a unor spaţii improvizate de comercializare a diferitelor produse;

- Locuinţe sociale insuficiente;

- Turism slab dezvoltat;

- Lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi zonală.

- - Suprafeţe reduse de teren disponibile pentru noi investiţii, implicând un preţ relativ mare al celor disponibile;

- Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul rutier pe rutele intens circulate;

- Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a echipamentelor energofage. Poluarea industrială şi urbană afectează calitatea mediului înconjurător;

- Evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot şi vibraţii în special de-a lungul arterelor cu circulaţie intensă auto;

- Lipsa zonelor de protecţie sanitara de-a lungul cursurilor de apă;

- Lipsa zonei de protecţie din jurul cimitirelor;

- Existenţa construcţiilor în zona de protecţie LEA de înaltă şi medie tensiune;

- Evoluţie demografică negativă.

II.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG Analiza variantei “0”de impelmentare a PUG FALTICENI din perspectiva impactului asupra factorilor de mediu Factor de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.

Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1.Apa

Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate Poluarea solului şi a apelor subterane Râul Şomuzul Mare se încadrează în categoria I de calitate pe 105 k m (din totalul de 141 km străbătuţi în judeţul Suceava), iar pe o lungime de 36 km se încadrează în clasa a II-a de calitate ca urmare a excesului de nutrienţi;

Cele trei iazuri de pe cursul pârâului Şomuzul Mare se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi în categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic; Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi minerale dizolvate (bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu şi magneziu dizolvaţi din roci; azotaţi şi cloruri de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri de fier şi mangan). Activităţile menajere fac ca aceste substanţe să ajungă în apa subterană, datorită exfiltraţiilor din fosele septice sau canalizările neetanşe, infiltraţiilor din apele de suprafaţa, dizolvării substanţelor din reţeaua de apă potabilă (detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi produşi de degradare a substanţelor organice, săruri şi ioni dizolvaţi). Apele uzate rezultate în urma activităţilor industriale sunt

Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul mun. Fălticeni cît şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă.

Amenajre a zonelor verzi pentru protecţia cursului de apă, a zonelor cu riscuri sanitare etc. Lucrări de modernizare, intreţinere şi extindere a retelei edilitare actuale pentru zonele noi alocate. Reţelele de apă şi canalizare necesită a fi înlocuite în proporţie de peste 75%, ceea ce va conduce la reducerea pierderilor din reţea şi implicit la reducerea consumului de apă pe cap de locuitor. Reabilitarea reţelei existente de distributie a apei şi extindere în zonele de locuinţe unde în prezent nu există Extinderea reţelei de canalizare în zonele private în prezent de aceasta utilitate; se vor determina debitele de apă canalizate reactualizate ce vor folosi la proiectarea de noi reţele, la extinderea şi reabilitarea celor existente.

Calitatea apelor de suprafata si subterane va suferi deprecieri continue.


44

evacuate în receptori naturali. Sârurile dizolvate în apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafaţă în sol, de unde se pot infiltra în subteran putând afecta calitatea panzei freatice.

2.Aer

Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

Poluarea atmosferei generată de surse industriale şi riscul unor accidente

Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale





- activităţile industriale şi prestări servicii



- prepararea hranei (prin mijloace proprii şi unităţi specializate);Aceste surse generează o gamă de poluanţi atmosferici comuni marii lor majorităţi, care se constituie la rândul lor în categoria poluanţilor tipic urbani. Aceştia sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub forma de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi sinergică.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie datorită amenajării unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale.

Suprafaţa totală de spaţiu verde la nivelul intravilanului va fi de 48,08 ha (aproximativ 4,03% din total intravilan propus), din care fac parte spaţii verzi de agrement, sport şi păduri . Pe cap de locuitor în minicipiul Fălticeni rezultă o suprafaţă de aproximativ 24,31mp de spaţiu verde.

Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesară realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Fălticeni.

Emisiile de gaze cu efect de sera vor creste. Reducerea atractivitatii turistice a zonei. Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros.


45

3. Sol

Poluarea solului şi a apelor subterane Calitatea solului în intravilanul municipiului Fălticeni este afectată în principal de: - gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale; -urbanizarea forţată - prin schimbarea destinaţiei iniţiale a terenurilor; -dezvoltarea industrială a oraşului în perioada 1960 - 1989.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

Modernizarea gestiunii deşeurilor (in 4 fractiuni: deseuri organice, hartie si carton, sticle si borcane, obiecte din plastic si PET ca şi ridicarea lor ritmică.

Accentuare poluarii solului. Depozitare necontrolata de deseuri , cu pericolul degradarii continue a solului.

4.Biodiversitatea

Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ Faună periclitată cantitativ

Dezvoltarea şi ameliorarea sistemului de spaţii verzi :

- reamenjarea parcurilor existente

- dotări si amenajări la pepinierele Găvana si Mărăcineni, urmărind îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentelor de plante dendrologice;

- conservarea tuturor suprafeţelor spaţiilor verzi şi întreţinerea corespunzătoare a acestora;

- extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon;

- toaletarea si tăierea arborilor uscaţi;

- extinderea reţelei de hidranţi pentru udat;

- asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

Prevenirea reducerii în continuare a numărului de specii şi a efectivului de populaţii din biocenozele naturale;

Stimularea comunităţilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a

Afectarea echilibrului ecologic in ecosisteme, diminuarea stabilitatii ecosistemelor si a capacitatii acestora de a sustine activitatile socio-economice.


46

biodiversităţii.

5.Resurse naturale

Protectia insuficienta a resurselor; exploatarea excesiva a acestora;

Conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă, dar si pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator, si anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului si de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici si aceea de purificare a atmosferei. Promovarea turismului ecologic, punerea în valoare a zonelor cu patrimoniu cultural, punerea în valoare a elementelor de cadru natural şi a peisajelor .

Accentuarea pierderii resurselor naturale, generarea de dezechilibre ecologice. Reducerea atractivitatii turistice a zonei.

6.Sanatatea populatiei

Lipsa zonelor de protecţie sanitara de-a lungul cursurilor de apă; Lipsa zonei de protecţie din jurul cimitirelor; Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul rutier pe rutele intens circulate; Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a echipamentelor energofage. Poluarea industrială şi urbană afectează calitatea mediului înconjurător; Evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot şi vibraţii în special de-a lungul arterelor cu circulaţie intensă auto; Reducerea biodiversitatii

Fundamentarea de prescripţii cu caracter de reglementare şi pentru zonele de siguranţă şi protecţie sanitară propuse. Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului.. Protectia biodiversitatii.

Deteriorarea starii de sanatate a populatiei, declin demografic.

7.Schimbari climatice

Incalzirea globala Furtuni puternice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Reducerea declinului biodiversitatii si reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati antropice.

Accentuarea manifestarilor climatice extreme. Riscuri pentru obiective


47

socio/economice si pentru securitatea fizica a populatiei.

8. Transporturile

- lipsa unei şosele de centură; - circulaţia autovehiculelor grele prin centrul oraşului; - procent ridicat de căruţe prezente mai ales pe arterele de intrare în Fălticeni, dar şi pe artere mai centrale ale oraşului; - lipsa locurilor de parcare în zona centrală a oraşului; - discontinuitate a fluenţei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizări corespunzătoare (în acest moment există un singur semafor în zona centrului); - inexistenţa unei reţele de artere pentru a putea prelua corespunzător o eventuală deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraşului în cazul blocării din diverse cauze a acestei magistrale; -starea pr oastă, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care îngreunează circulaţia şi reduce fluenţa traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales în condiţii meteorologice proaste.

Stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de biciclişti, pieţele, ş.a.); Soluţiile de organizare a circulaţiei în viitor constau din: - completarea structurii reţelei, dimensionarea profilelor, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor - desfăşurarea diferitelor categorii de trafic greu, transport în comun, circulaţia generală, pietonală şi de tranzit pe trasee funcţionale rezervate acestora. - organizarea circulaţiei în zona centrală în sistem cu sensuri unice. - introducerea transportului în comun cu tracţiune electrică (troleibuze, tramvai) - racordurile reţelei urbane la drumurile din extravilan şi amenajate reţelele de penetraţie de ocolire şi de tranzit din interiorul oraşului. - amenajarea de parcaje: conform numarului necesar stabilit în studii specifice - străzi pietonale (în zona centrală) şi facilităţi de traversare la intersecţiile majore şi în calea curentă. - Asigurarea unor traversări a căii ferate pentru fluidizarea circulaţiei auto; - Asigurarea unei reţele de transport în comun calitative pentru stimularea reducerii utilizării automobilelor personale; - Stabilirea unor norme cu caracter reglementator pentru asigurarea numărului necesar de parcari, având ca punct de plecare pentru stabilirea viitoarelor norme situaţia actuală;

Cresterea riscului la accidente, poluare. Reducerea mobilitatii persoanelor si trasporturilor de marfuri. Reducerea perspectivelor de dezvoltare socio-economica

9. Riscuri Fenomene şi dezastre naturale Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale

Cresterea expunerii la


48

naturale

Alunecări de teren

Riscuri seismice

Inundaţii

riscuri naturale, impact socio-economic si de mediu negative, pierderi de vieti omenesti, expunere la posibile epidemii.

10. Patrimoniul cultural

Valori de patrimoniu tangibil si intangibil insuficient protejate si valorificate (monumente istorice/culturale, case memoriale, traditii, obiceiuri)

Construcţia şi promovarea unui brand Fălticeni; În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate şi Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, în documentaţia întocmită cu ocazia elaborării P.U.G. - mun. Fălticeni se propun reglementări şi prescripţii în legătură cu siturile arheologice şi monumentele situate în cadrul localităţii. Marcarea şi reglementarea de zone definite ca fiind protejate prin Studiul Istoric General al mun. Fălticeni, pentru care sunt propuse Reglementări de Intervenţie specifice fiecării zone protejate în parte.

Deterioararea pieselor de patrimoniu tangibil, pieredera valorilor patrimoniului intangibil.

10. Zonarea teritoriala

Inconsistenta functionala a zonarii teritoriale; insuficienta retelelor si echipamentelor tehnico-edilitare, precum si slaba echipare cu dotari specifice.

- delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcţiilor; -impărţirea teritoriului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi de natura activităţilor dominante; - stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de biciclişti, pieţele, ş.a.); -stabilirea reglementărilor specifice localităţii şi a zonelor funcţionale pentru amplasare şi destinaţia construcţiilor,

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse. Nu se vor putea asigura servicii centralizate de gospodarire (alimentare cu apa, canalizare, infrastructura


49

precum şi a regimului de înălţime şi a indicilor de control privind modul de ocupare şi utilizare a terenului; - delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire; -delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot fi iniţiate şi urmărite de primăria localităţii; -dezvoltarea sistemului de reţele tehico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; -reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţia mediului, apei şi solului. Noi zonificări funcţionale reglementate pentru noul intravilan se va realiza: - majorarea zonei de instituţii şi servicii de înteres public cu 131% faţă de situaţia existentă, - asigurarea unor locaţii pentru dezvoltarea sectorului terţiar sau a unor activităţi productive mici nepoluante. - asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuinţe individuale sau colective mici majorînd suprafaţa destinată acestor funcţiuni cu 0,42 %. Preponderente în zona de locuinţe vor fi cele individuale sau semicolective reprezemtînd circa 70,22% dint totalul zonei destinate locuirii şi funcţiunilor complementare. - delimitarea zonelor de protecţie ale cimitirelor şi altor zone funcţionale ce cuprind activităţi economice industriale faţa de zonele de locuit. - stabilirea structurii şi configuraţiei căilor de comunicaţie, definindu-se categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora, retragerile şi planeităţile de aliniament care să asigure atât fluenţa şi siguranţa circulaţiei, iar prin retrageri condiţii de protecţie a locuinţelor cât şi legătura între zonele

rutiera).


50

Alternativa ”0”: neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al Municipiului Falticeni nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu, a caror calitate va fi in regres;

funcţionale şi cu localităţile învecinate. - stabilirea de reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcţionale diferite.


51

Estimarea riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al Municipiului Falticeni

Prin aplicarea de valori efectelor posibile ale neimplementarii masurilor din PUG (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) asupra factorilor de mediu rezulta concluzia urmatoare: neimplementarea masurilor PUG (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu duce la efecte semnificativ negative. Cu un scor de 22 puncte, reiese necesitatea implementarii masurilor prevazute in PUG.

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Municipiului Falticeni se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelatie cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestora.

Masura prevazuta in PUG

Efect al neimplementarii :nesemnificativ

Efect al neimplementarii: minor

Efect al neimplementarii: major

Efect al neimplementarii: catastrofal

Privind factorul de mediu - apa

X

Privind factorul de mediu - aer

X

Privind factorul de mediu - sol

X

Privind biodiversitatea

X

Privind sanatatea populatiei

X

Privind riscurile naturale

X

Schimbari climatice

X

Conservarea resurselor

X

Privind patrimoniu cultural

X

Zonarea teritoriala

X

Constientizarea populatiei

X

Total puncte 22


52

Stabilirea functiunilor principale ale terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.

Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale; se poate aprecia, doar de ansamblu, impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect, in detaliu, se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii.

Prin amplasarea noilor obiective socio-economice in zonele acceptate prin PUG ca avand aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorii pentru a nu prejudicia starea de sanatate a mediului si a populatiei.

Aplicarea masurilor prevazute in PUG nu afecteaza semnificativ mediul si asigura premisele dezvoltarii sustenabile si armonioase la nivelul municipiului.

a) Identificarea zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG

Propunerile PUG-ul, in sinteza, se prezinta astfel:

- Includerea in intravilanul municipiului Falticeni a terenurilor care sunt obiectul unor PUD-uri si PUZ-uzi aprobate de la ultima aprobare a PUG-ului localitatii Falticeni

- Imbunatatirea infrastructurii rutiere

-Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de infrastructura edilitara

-Delimitarea spatiilor destinate activitatilor economice si sociale

-Prevederea unor zone de protectie fata de zonele destinate pentru locuit si transport (cale ferata).

Aceste propuneri solicita administratia locala in a se implica in dezvoltarea coerenta a teritoriului cu un impact minim asupra calitatii factorilor de mediu. Administratia locala va asigura infrastructura necesara functiunilor propuse. Este necesara o analiza atenta a solutiilor propuse pentru colectarea, transportul si epurarea apelor uzate din zonele nou introduse in intravilanul localitatii.

Este nevoie de o viziune clara in ceea ce priveste amplasamentul activitatilor economice pe teritoriul municipiului pentru a nu crea conflicte intre functionalitatile deja atribuite suprafetelor de teren afectand calitatea factorilor de mediu.

In apropierea ariei protejate ROSPA 0064 trebuie prevazuta restrictia temporara de constructie pana la definitivarea Planului de Management al ariei protejate.

b) Calitatea factorilor de mediu din zona posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG

Prin aplicarea prevederilor PUG-ului nu se estimeaza un impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu

c) Arii sau specii protejate existente in zona posibil a fi afectate semnificativ de PUG

Pe teritoriul municipiul Fălticeni şi in zona limitrofă, există o arie naturală protejată de interes comunitar ROSPA0064 – definita pentru o suprafata de 659,8 ha.- arie asupra careia sunt posibile influente ale activitatilor reglementate prin PUG.

Caracteristica acestei arii este gradul de vulnerabilitate care a fost conturat odata cu declararea zonei protejate. Au fost instituite si unele regulamente ce au limitat partial actiunea antropica. Este nevoie de monitorizare si management adecvat ariilor protejate. Pentru restrangerea si limitarea actiunilor antropice pot fi mentionate masurile:

- Amplasarea panourilor cu regulamentul de comportare in interiorul acestor arii


53

- Amplasarea panourilor cu precizarea traseelor premise, a zonelor de stationare si a zonelor interzise

- Amenajarea de poteci si locuri de popas cu respectarea perimetrului si regulamentelor

- Activitati de popularizare si constientizare a populatiei din zona si a turistilor

Aceste masuri au rolul de a reduce gradual impactul asupra ariei protejate.

d) Restrictii, recomandari si/sau obiective de mediu existente in zona propusa pentru implementarea PUG al municipiului Falticeni

Interdictii temporare de construire pentru urmatoarele zone:

-In zonele de protectie ale monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice

-In zona intravilanului cu constructii existente in care solicitarea unei autorizatii de construire ar conduce la nerespectarea functiunii dominante a zonei precum si la nerespectarea prevederilor Regulamentului de Urbanism Local cum ar fi: regim de inaltime, acces, distante fata de aliniament, vecinatati, suprafete de teren din interiorul ariilor de protectie (pana la elaborarea Planului de Management).

-In zonele in care s-au identificat alunecari de teren pana la efectuarea unui studiu geotehnic pentru fiecare amplasament pe care se doreste a se construi. Regimul de înălţime al constructiilor poate fi maximum P+1 dar dacă studiul geotehnic arată altceva se poate face derogare în funcţie de recomandările acestuia.

Ca metode de stabilizare a planului de decolare se recomandă împădurirea şi execuţia de drenuri colectoare la nivelul planului de decolare; s-ar mai putea impune fundarea pe un pat de spărtură de piatră compactată, prevăzut cu drenuri de epuisment, fapt ce ar impiedica infiltraţia apelor pluviale şi menajere (măsură cu caracter orientativ) şi eventuala terasare a versantului.

IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate

Aer Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

Sol Poluarea solului şi a apelor subterane

Biodiversitate Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ Faună periclitată cantitativ

Riscuri naturale Riscuri de alunecari de teren, inundatii si seisme.

Conservarea resurselor naturale Taieri necontrolate de arbori; exploatarea excesiva a pasunilor si pajistilor; utilizarea nesustenabila a resurselor naturale.

Patrimoniu cultural Insuficienta conservare si valorificare a patrimoniului cultutal tangibil si intangibil.


54

Zonarea teritoriala Inconsistenta functionala a zonarii teritoriale; insuficienta retelelor si echipamentelor tehnico-edilitare, precum si slaba echipare cu dotari specifice.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Necesitatea informarii populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a se implica in asigurarea dezvoltarii durabile a localitatii.


55

Cap. V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG - Falticeni

In tabel sunt prezentate aspectele legislative si obiective privind protectia mediului, stabilite in comparatie cu obiectivele la nivel national, comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea PUG.

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international

Obiectivul relevant pentru PUG

Punctul de vedere din PUG

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule in suspensie si plumb. Strategia nationala privind protectia atmosferei urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislatie se prevede intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului.

Eliminarea emisiilor necontrolate; Reducerea etapizată a emisiilor, în corelare

cu progresul ştiinţific şi tehnic în domeniu, în funcţie de disponibilităţile financiare existente.

Imbunatatirea infrastructurii rutiere.

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. Romania trebuie sa se alinieze normelor europene pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalent.

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subteran prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul municipiul Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă.

Sol Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, executia de lucrari pentru combaterea eroziunii solului si apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile necontrolate de deseuri, reducerea fenomenelor erozionale.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. Reducerea fenomenelor de degradare a solurilor .


56

Sanatatea populatiei

Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, canalizare, depozitarea controlata a deseurilor).

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

Prescripţii cu caracter de reglementare şi pentru zonele de siguranţă şi protecţie sanitară propuse. Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului.

Biodiversitatea Conservarea diversităţii biologice Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice

Stoparea ruderalizarii, e eliminarii speciilor autohtone sia a exploatarii nerationale a biodiversitatii.

Dezvoltarea şi ameliorarea sistemului de spaţii verzi. Conservarea biodiversitatii specifice. Conservarea speciilor si habitatelor incluse in reteaua Natura 2000, situate pe suprafata orasului; se respecta ariile minime de hranire, cuibarire si reproducere a speciilor protejate.

Riscuri naturale

Legislatia nationala are prevederi pentru cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de teren, inundatii) prin luarea de masuri anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren.

Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale.

Zonarea teritoriala

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii bunei administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii

Pune de acord nevoile populatiei cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Alocarea de terenuri pentru dezvoltarea socio-economica, cu respectarea normelor de proiectie a mediului.

Conservare / utilizare eficienta a resurselor naturale

Legislatia nationala aliniata la Directivele U.E. impune conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale

Conservarea resurselor naturale.

Protectia fondului forestier Promovarea turismului ecologic.

Patrimoniu cultural

Legislatia nationala (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare al mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

Fundamentarea de reglementări şi prescripţii în legătură cu siturile arheologice şi monumentele situate în cadrul localităţii


57

turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate

Restaurarea patrimuniului cultural numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilitati in domeniu.

Constientizarea publicului

Legislatia nationala, in concordanta cu cea europeana prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul.

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

PUG a rezultat in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii. Primaria informeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile de aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea zonelor de protectie.


58

Alte documentele strategice de referinţă ce stabilesc politica actuală a României de conservare a mediului /biodiversităţii şi utilizare durabilă a componentelor sale sunt următoarele:

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) detaliază obiectivele specifice pe direcţii prioritare care integrează direct şi/sau indirect cerinţele conservării biodiversităţii şi dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu; dintre acestea citam urmatoarele:

- creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere;

- aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază care să pună accentul pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului;

- îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu;

- conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică;

- prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale;

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Financiare ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR, Fondul Social European - FSE şi Fondul de Coeziune - FC) în cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită.

Strategia Naţională de Dezvoltarea Durabilă (2010 – 2030) stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Obiectivele formulate în Strategie vizează menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi a capacităţii funcţionale a biodiversităţii ca fundament pentru menţinerea şi sporirea capacităţii sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi faţă de impactul previzibil al schimbărilor climatice. .

Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, 2007-2013: obiective de dezvoltare a turismului si protectie a ariilor protejate

În România, managementul pădurilor se realizează conform principiilor de gestionare durabilă stabilite prin Codul Silvic (Legea nr. 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare).

Managementul pădurilor se face pe baza amenajamentelor silvice elaborate conform normelor tehnice cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul continuităţii recoltelor de lemn;

b) principiul eficacităţii funcţionale;

c) principiul asigurării conservării şi ameliorării biodiversităţii;

d) principiul economic.

După ratificarea CBD (Conventia asupra diversitatii biologice), au fost stabilite o serie de principii şi criterii pentru certificarea produselor forestiere, în scopul stabilirii unui management durabil al pădurilor. Acest proces a fost parte din proiectul „Managementul Conservării Biodiversităţii”, finanţat de GEF/Banca Mondială, Guvernul României şi RNP.

Obiectivele operaţionale pentru asigurarea managementului durabil al pădurilor sunt:


59

1. Implementarea Ghidurilor generale pentru conservarea pădurilor de la nivel European (Conferinţa de la Helsinki - Rezoluţia H2) şi a recomandărilor Forumului Interguvernamental al Pădurilor (IPF);

2. Întărirea capacităţii instituţionale de administrare şi control a activităţilor de exploatare a masei lemnoase;

3. Dezvoltarea mecanismelor de stimulare a proprietarilor de terenuri forestiere pentru certificarea pădurilor.

Obiective privind biodiversitatea

În iunie 1992, în cadrul UNCED un număr de 153 de state, inclusiv Uniunea Europeană, au semnat CBD, care a intrat în vigoare pe 29 decembrie 1993. La începutul anului 2010 CBD este ratificată de 193 de Părţi şi reprezintă astăzi cel mai important instrument internaţional în coordonarea politicilor şi strategiilor la nivel global privind conservarea biodiversităţii. România a ratificat CBD prin Legea nr. 58/1994.

Obiectivele Convenţiei privind Diversitatea Biologică sunt următoarele:

- conservarea diversităţii biologice - utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice - imparţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice.

De asemenea, la Summit-ului Pământului au mai fost adoptate Agenda 21, Declaraţia de la Rio cu privire la Mediu şi Dezvoltare, Declaraţia Principiilor Pădurilor şi Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbări Climatice ratificată prin Legea 24/1994.

Pentru punerea în aplicare a Strategiei UE privind conservarea biodiversităţii a fost stabilit un Plan de Acţiune, cu următoarele obiective prioritare:

1. Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor şi biomurilor în interiorul zonelor protejate

2. Menţinerea diversităţii specifice prin:

2.1 Refacerea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor aparţinând speciilor

2.2 Îmbunătăţirea statutului speciilor periclitate.

3. Menţinerea diversităţii genetice prin:

3.1 Conservarea diversităţii genetice a plantelor de cultură, a animalelor domestice, a speciilor cu importanţă economică, precum şi menţinerea tradiţiilor comunităţilor locale de utilizare a acestora.

4. Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin schimbarea destinaţiei terenurilor:

5. Limitarea impactului speciilor invazive

6. Stoparea exploatărilor nedurabile prin:

7. Reducerea presiunilor datorate schimbărilor climatice, poluării şi eroziunii solului.

8. Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a furniza bunuri şi servicii ecologice şi de a funcţiona ca sistem suport al vieţii prin:

8.1 Menţinerea capacităţii de suport a ecosistemelor.

8.2 Stoparea declinului resurselor biologice, a cunoştinţelor tradiţionale a comunităţilor locale, a tehnicilor şi practicilor care permit exploatarea durabilă şi securitatea alimentară.


60

9. Asigurarea unei împărţiri corecte şi echitabile a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice.

Măsurile stabilite pentru stoparea pierderii de biodiversitate se regăsesc în “Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu” adoptat în 2002 de către Consiliul UE şi au fost reafirmate la Consiliul European de Primăvară din martie 2005, prin adoptarea Strategiei de la Lisabona.

În afară de impactul produs în modul de a gândi şi aborda biodiversitatea, CBD a generat şi dezvoltarea unor teme majore de acţiune:

a. Conştientizarea publicului. Convenţia a încurajat o mai bună înţelegere a importanţei biodiversităţii din punct de vedere socio-economic: bunurile şi serviciile asigurate, legătura dintre pierderile de biodiversitate şi problemele globale care ameninţă existenţa omenirii.

b. Strategii de conservare a biodiversităţii şi planuri de acţiune: prin planurile de acţiune s-au identificat priorităţile şi s-au stabilit politicile adecvate de dezvoltare durabilă.

c. Teme şi programe conexe. Convenţia a promovat programe de lucru privind biodiversitatea în agricultură, diversitatea zonelor aride, diversitatea pădurilor, a apelor interioare şi a celor marine, specii invazive, abordarea ecosistemică, bioindicatori, iniţiativa taxonomică globală, turism durabil.

Prin SNPACB (STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII), România îşi propune, pe termen mediu 2010-2020, următoarele ţinte strategice generale: Ţinta 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020.

Ţinta 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile sectoriale până în 2020.

Ţinta 3: Promovarea cunoaştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.

Ţinta 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020.

Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general

B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate

C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate

D. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice

E. Conservarea ex-situ

F. Controlul speciilor invazive

G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestor resurse

H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale

I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie


61

J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului

d. Cooperare internaţională. Au fost lansate programe de cooperare cu Convenţia Ramsar privind zonele umede, cu Convenţia ONU privind combaterea deşertificării, cu programele UNEP, FAO, IUCN.

Pentru monitorizarea implementării Planului de Acţiune au fost stabiliţi indicatori de performanţă pentru fiecare activitate (capitolul 5).

De asemenea, pentru evaluarea gradului de atingere a ţintelor strategice stabilite în capitolul 4, vor fi utilizaţi indicatorii SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators). Acest set de indicatori de monitorizare a biodiversităţii au fost fost adoptaţi în 2004 la COP7 (Mesajul de la Malahide4), iar în 2005 au fost adoptaţi şi la nivelul Consiliului Uniunii Europene prin PBLDS (Strategia Pan-Europeană a Diversităţii Biologie şi Peisajului – Pan European Biological and Lanscape Diversity Strategy).

Indicatorii SEBI 2010 răspund obligaţiilor asumate din punct de vedere politic la nivel naţional, comunitar, regional sau global pentru conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, dar pot fi utilizaţi în mod suplimentar pentru evaluarea progresului şi în alte domenii (de ex. agricultură, silvicultură, reducerea sărăciei, sănătate, comerţ, dezvoltare durabilă).

Indicatorii SEBI2010 sunt clasificaţi în câteva grupe şi subgrupe după ţinta propusă a fi angajată în procesul de monitorizare, evaluare şi raportare, fiecare clasă de indicatori fiind descrisă în conformitate cu cerinţele de raportare ale statelor membre către Agenţia Europeană de Mediu. Clasele de indicatori ce vor fi monitorizaţi sunt următoarele:

1. Starea de conservare şi tendinţa componentelor diversităţii biologice

2. Utilizare durabilă 3. Ameninţări pentru biodiversitate 4. Integritatea ecosistemelor (bunuri şi servicii) 5. Utilizarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale 6. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor 7. Transferul de tehnologie Programul Operaţional Sectorial de MEDIU, 2007 – 2013

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput încât să reprezinte baza şi totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

VI. Potentiale efecte semnificative asupra mediului In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni este un instrument care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare


62

corecta a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) se va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scala cu 5 nivele: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ; - 2: impact negativ semnificativ. Principalele obiective si actiuni din PUG sunt redate mai jos.

I. Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul municipului Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, reabilitarea sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă. II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. III.Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie prin amenajărea unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale; Conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă, dar si pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator.

V. Pe total suprafaţă UAT, creşterea suprafeţei intravilanului de 147,98 ha, reprezentând cca. 14,15% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (1045,73 ha).

6.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra factorilor de mediu 6.1.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului I. Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul municipului Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, reabilitarea sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă.

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG I Factor de mediu/social

Obiective de mediu relevante Impact

Justificarea impactului

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

+ 1 Diminuarea eliminarilor necontrolate de ape uzate menajere/din activitati economice. Temporar, lucrarile de constructii pot duce la afectarea resurselor de apa. Actiunile de gospodarire a apelor si lucrarile de sistematizare a distributiei apei si canalizare vor avea impact pozitiv asupra calitatii apei

Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului . Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

+1 Se poate manifesta un impact temporar negativ pe parcursul lucrarilor de investitii prin emisii de praf si gaze rezultate din activitatea masinilor si utilajelor de constructie.


63

Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri; diminuarea practicilor agricole poluante, reducerea fenomelelor de degradare a solului.

+1 Diminuarea eliminarilor necontrolate de ape uzate menajere/din activitati economice pe suprafata solului. Actiunile ce prevad controlul apelor reziduale vor avea impact pozitiv asupra calitatii solurilor. Activitatile de constructii publice afecteaza temporar un volum de sol prin excavare si redistribuire.

Biodiversitate

Stoparea exinderii florei nitrofile; stoparea eliminarii florei autohtone cu valoare praticola si inlocuirea acesteia cu specii ruderale

+ 1 Reducerea impactului negativ al apelor uzate/deseurilor solide asupra apei si solului afecteaza in mod favorabil si biodiversitatea. Rationalizarea consumului de apa duce la pastrarea rezervelor de apa in sol, cu efecte favorabile asupra biodiversitatii. Unele lucrari de constructii pot duce la afectarea resurselor biodiversitatii.



+2 Controlul calitatii apei potabile, evitarea poluarii apelor freatice; evitarea contaminarii apei potabile, reducerea riscului la imbolnaviri; prevederile OB I au ca finalitate cresterea conditiilor de viata si de sanatate a populatiei.

Riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

+ 1 Evitarea riscurilor prin controlul dezvoltarii ariilor de locuit in afara zonelor de risc. Reducerea riscurilor la inundatii prin lucrari de gospodarire a apelor.

Schimbari climatice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

0 Nu se manifesta un impact direct semnificativ


Conservarea / utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

+ 1 Rationalizarea consumului de apa. Utilizarea durabila a resurselor de apa.

Patrimoniu cultural

Protectia si restaurarea patrimoniului cultural tangibil si intangibil.

+ 1 Dezvoltarea spatiilor destinate promovarii educatiei si culturii locale/regionale/nationale.

Zonarea teritoriala


+1 Favorizeaza dezvoltare socio-economica ruarala.


Cresterea responsabilitatii publicului fata de problemele mediu si fundamentarea comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului.

+ 1 Implicarea populatiei in atingerea prevederilor OB1.

Total punctaj

+11

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ


64

6.1.2. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG II Factor de mediu/social




0 Nu este previzionat un impact direct.

Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

+ 1 Reducerea emisiilor de praf si gaze cu efect de sera.

Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri, reducerea fenomelelor de degradare a solului.

+ 1 O suprafata redusa de sol poate fi afectata de dezvoltarea noii infrastructuri rutiere.

Biodiversitate

Reducerea cantitatilor de elemente poluante inmagazinate in structura celulara a organismelor vegetale

+ 1 Vegetatia absoarbe poluantii gazosi rezultati din trafic.



+2 Creste siguranta in transport, creste nivelul de securitate personala, de civilizatie.

Riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

+0 Nu este previzionat un impact direct.

Schimbari climatice


+1 Intensificarea activitatilor de transport pot duce la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera.



+ 1 Cresc posibiltatile de dezvoltarea locala sustenabila, cu utilizarea rationala a resurselor.

Patrimoniu cultural


+2 Se favorizeaza dezvoltarea turismului, cu protectia patrimoniului cultural al zonei.

Zonarea teritoriala


+1 Cresc conexiunile intre localitatii, intre arii functionale din cadrul aceleasi localitati.


Cresterea responsabilitatii publicului fata de probelemele mediu si fundamentarea comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului.

+ 1 Cresc posibilitatile de dezvoltarea locala sustemabila.

Total punctaj

+11



65

6.1.3. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG III Factor de mediu/social




+2 Reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deseurilor vor duce la cresterea calitatii apelor.

Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

+ 2 Reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deseurilor, vor duce la cresterea calitatii aerului.


+ 2 Gestionarea corecta a deseurilor va duce la reducerea fenomenelor de poluare si, implicit la protectia calitatii solurilor.

Biodiversitate

Reducerea efectelor determinate de substantele poluante eliberate in mediu asupra ciclului de viata a speciilor autohtone din flora si fauna zonei

+ 2 Managementul eficient al deseurilor va fi o actiune favorabila conservarii biodiversitatii.



+2 Creste calitatea factorilor de mediu si, implicit calitatea vietii populatiei.

Riscuri naturale


+2 Managementul eficient al deseurilor va duce la reducerea riscurilor de inundatii pe cursurile de apa.

Schimbari climatice


+2 Reducerea fenomenelor de fermentatie a deseurilor duce la reducrea emisiilor de gaze.



+ 2 Reciclarea deseurilor realizabila in urma colectarii selective va reduce presiunea asupra resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+2 Se conserva valorile patrimoniului natural si, implicit al celui cultural. Creste atractivitatea turistica a zonei.

Zonarea teritoriala


+2 Creste gradul de civilazatie, este favorizata dezvoltarea socio-economica.



+ 2 Creste responsabilitatea fata de calitatea mediului, indestructibil legata de calitatea vietii omului.

Total punctaj

+22


66

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.4. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului IV.Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie prin amenajărea unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale; Conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă, dar si pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG IV Factor de mediu/social




+2 Reducerea fenomenelor de poluare. Biodiversitatea imbunatateste calitatea mediului abiotic.

Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

+ 2 Conservarea biodiversitatii va duce la cresterea calitatii aerului.


+ 2 Conservarea biodiversitatii va duce la protectia calitatii solurilor.

Biodiversitate

Favorizarea si mentinerea unei combinatii cenotice favorabile ciclului de viata si a unui relativ echilibru numeric al indivizilor speciilor autohtone

+ 2 Protecţia şi conservarea naturii, a resurselor naturale şi a biodiversităţii exprima intentia dezvoltarii sustenabile



+2 Creste calitatea factorilor de mediu si, implicit calitatea vietii populatiei.

Riscuri naturale


+2 Impact pozitiv; dezvoltarea biodiversitatii duce la reducerea riscurilor asociate producerii alunecarilor de teren si inundatiilor.

Schimbari climatice


+2 Vegetatia absoarbe noxele.



+ 2 Conservarea biodiversitatiiconduce la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+2 Se conserva valorile patrimoniului natural si, implicit al celui cultural.

Zonarea teritoriala


+2 Favorizeaza dezvoltarea socio-economica, dar si conservarea cadrului natural.



+ 2 Creste responsabilitatea fata de calitatea mediului, indestructibil legata de calitatea vietii omului.


67

Total punctaj

+22


6.1.5. Evaluarea efectelor implementarii zonarii teritoriale asupra calitatii mediului V. Pe total suprafaţă UAT, creşterea suprafeţei intravilanului de 147,98 ha, reprezentând cca. 14,15% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (1045,73 ha) Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG V

Zonare teritoriala Impact asupra

mediului


Majorarea zonei de instituţii şi servicii de înteres public cu 131% faţă de situaţia existentă, şi cuprinderea în aceasta a tuturor dotărilor de interes general ale centrului de municipu cât şi cele situate în afara perimetrului central. Zona destinată instituţiilor şi serviciilor de interes public se propune prin noile Reglementări Urbanistice a se extinde pe suprafaţa fostelor zone de activităţi industriale, în prezent destructurate.

Asigurarea unor locaţii pentru dezvoltarea sectorului terţiar sau a unor activităţi productive mici nepoluante.

+ 1

Creste confortul de locuit al populatiei concomitent; se intrevede cresterea presiunii asupra mediului.

Asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuinţe individuale sau colective mici majorînd suprafaţa destinată acestor funcţiuni cu 0,42 %. Preponderente în zona de locuinţe vor fi cele individuale sau semicolective reprezentand circa 70,22% dint totalul zonei destinate locuirii şi funcţiunilor complementare.

+1 Dezvoltare rationala cu utilizarea centralizata a resurselor. Se vor asigura serviciile de gospodarire (alimentare cu apa, gaz, canalizare, infrastructura rutiera). Fata de situatia initiala a terenurilor, se estimeaza un impact negativ limitat asupra tuturor factorilor de mediu.

S-a stabilit structura şi configuraţia căilor de comunicaţie, definindu-se categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora, retragerile şi planeităţile de aliniament care să asigure atât fluenţa şi siguranţa circulaţiei, iar prin retrageri condiţii de protecţie a locuinţelor cât şi legătura între zonele funcţionale şi cu localităţile învecinate. Sunt stabilite şi reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcţionale diferite.

+ 1

Creste fluenta traficului, se reduc emiiile de praf si suspensii. Creste siguranta pe drumurile publice si gradul de civilizatie.

S-au delimitat zonele de protecţie ale cimitirelor şi altor zone funcţionale ce cuprind activităţi economice

+ 1

Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei.


68

industriale faţa de zonele de locuit.

Zona unităţilor industriale, de depozitare şi agro-zootehnice va cunoaşte o crestere semnificativă la nivelul municipiului Fălticeni de la 2,70% din total intravilan existent la 4,56% din total intravilan propus.

+1 Creste presiunea asupra factorilor de mediu; se faciliteaza dezvoltarea economica si sociala a zonei.

Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. +2 Reducerea expunerii la riscuri naturale; protectia populatiei; evitarea pierderilor materiale si financiare.

Total +7



69

VI.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra mediului s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare valoare a impactului pe fiecare factor de mediu. Datele obtinute pot fi urmarite in tabelul de mai jos. OB I OB II OB III OB IV OB V Total Factor de mediu/obiectiv PUG

I. Extinderea reţelei de apă şi canalizare

II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere

III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

IV. Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie

V.Creşterea suprafeţei intravilanului

Apa + 2 + 0 + 2 + 2 + 1 +7 Aer + 1 + 1 + 2 + 1 + 1 +6 Sol + 1 + 1 + 2 + 2 + 1 +7 Biodiversitate + 1 + 1 + 2 + 2 + 1 +7 Sanatatea populatiei

+ 2 + 2 + 2 + 2 + 1 +9

Riscuri naturale + 1 0 +2 + 2 + 2 +7 Schimbari climatice

0 +1 + 2 + 2 + 1 +6


+ 1 +1 + 2 + 2 + 1 +7

Patrimoniu cultural + 1 + 2 + 2 + 2 + 2 +9 Zonarea teritoriala + 1 + 1 + 2 + 2 + 2 +8 Constientizarea populatiei

+ 1 + 1 + 2 + 2 + 1 +7

+11 +11 +22 +22 +14 80 Legenda: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ ; Cu +80 puncte dintr-un maxim teoretic de +110 puncte, obiectivele PUG Falticeni pot fi implementate fara a presupune un impact negativ seminificativ asupra mediului.


70

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Estimarea premiselor atingerii obiectivului

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta negativa asupra calitatii aerului

Pozitiva

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta negativa asupra calitatii apelor de suprafata si subterane.

Pozitiva

Protectia biodiversitatii Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta negativa asupra factorilor climatici (apa, aer, sol) si sociali, neinfluentand negativ componentele biodiversiatii

Pozitiva

Protectia solului Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta negativa asupra solului

Pozitiva

Imbunatatirea calitatii vietii Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra calitatii vietii

Pozitiva

Protectie la riscuri naturale Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra protectiei la riscuri naturale

Pozitiva

Asigurarea protectiei patrimoniului Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra protectiei patrimoniului

Pozitiva

Zonarea teritoriala Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

Pozitiva

Conservarea resurselor Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au efect negativ asupra obiectivelor de mediu

Pozitiva

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

Pozitiva

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta efecte nu au efecte negative asupra obiectivelor de mediu. Efectele atingerii obiectivelor din Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni pe termen mediu si lung se vor corela respectarea tintelor propuse in politicile de mediu adoptate la nivel national.

VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General nu au impact negativ asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei locale, se poate aprecia ca nu vor exista efecte negative semnificative asupra mediului inconjurator, in context transfrontalier. VIII. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa complet orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG


71

Cu toate ca, din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a proiectelor. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru municipiul Falticeni se recomanda urmatoarele masuri de reducere/atenuare a efectelor aplicarii planului: In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete a destinatiei terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporara si permanenta, a culuarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii urbane, este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei, iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupra mediului vor fi insotite de studii de evaluare a impactului conform legislatiei in vigoare. Evaluarile de impact vor tine seama pe langa conformarea cu prevederile legislatiei in vigoare si daca: - s-au aplicat cele mai bune tehnici de interventie; - sunt prevazute masuri compensatorii pentru atenuarea efectelor semnificativ negative asupra mediului; - sunt prevazute masuri care sa faca mediul receptor mai putin vulnerabil; - sunt prevazute masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului dupa implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, lucrari de executie a extinderii retelei de alimentare cu apa si retelei de canalizare, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor industriale turistrice. Ca masuri de compensare se prevad: - pe durata lucrarilor de executie a lucrarilor mai sus amintite, a executiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii (devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcarilor in zona, etc.), se va mentine curatenia pe drumurile publice; - depozitarea deseurilor se va face in recipiente inchise; operatorul de transport va trebui sa respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pentru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe; - in cadrul procesului de avizare a amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si sa prevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile in atmosfera. Pentru factorul de mediu – apa, in PUG este prevazuta masura realizarii retelei de alimentare cu apa si executarea retelei de canalizare. Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun si urmatoarele masuri:


72

- pentru captarile de apa se vor institui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor;

- consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate;

- substantele utilizate in tratarea apei potabile se vor gestiona conform legislatiei in vigoare;

- se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida in caz de avarie, eliminarea pierderilor asigura mentinerea stabilitatii terenului si evitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzei freatice;

- pentru a se evita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrul zonelor de protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator;

- in timpul executarii lucrarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;

- deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vor valorifica prin agenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozita numai in locuri special amenajate).

- se vor executa lucrari hidrotehnice pentru indiguiri, eliminandu-se riscul de inundatii.

Pentru factorul de mediu – sol, in PUG sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia, realizarea unui sistem de eficeinet de management al deseurilor. Se impun masuri suplimentare, respectiv: - se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul administrativ al municipiului; - introducerea prioritara in planurile de dezvoltare pentru combaterea inundatiilor, alunecarilor de teren, precum si a decontaminarii suprafetelor de teren afectate de diverse poluari; - pe durata executarii lucrarilor de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de sol, la eliberarea Autorizatiei de construire se va insera obligatia investitorului de a transporta pamantul dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive. Pentru sanatatea populatiei in PUG sunt prevazute lucrari pentru extinderea sistemului de distributie apa potabila, retelei de canalizare, realizarea colectarii deseurilor menajere. Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesitatea respectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiul legii, impotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese

Varianta selectata pentru actualul PUG – Falticeni este fundamentata pe urmatoarele disfunctionalitati identificate in zona.

Nr. Crt.

Disfunctionalitati

1. Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale 2. Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate 3. Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore


73

4. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecţie a mediului înconjurător

5. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental 6. Educaţie ecologică 7. Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ 8. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu 9. Poluarea solului şi a apelor subterane 10. Zgomot şi vibraţii 11. Fauna periclitata cantitativ 12. Fenomene şi dezastre naturale

X. Masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Asa cum reiese din evaluarea potentialelor efecte asupra mediului, implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu vor genera efecte semnificative negative. In acelasi timp, implementarea PUG-ului poate sa aduca importante schimbari de natura economica sau sociala in muncipiul Falticeni.

Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare, modernizarea infrastructurii rutiere, vor crea cadrul dezvoltarii unor noi activitati economice. Efectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii masurilor stabilite.

Impactul asupra factorilor de mediu se va evita prin respectarea urmatoarelor masuri:

10. 1.Masuri pentru protejarea factorului de mediu: aer

Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt domestice, comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier). Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale:

- obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor, obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; - orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante; - utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; - reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere; - realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de trafic; - se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatii verzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

10. 2.Masuri pentru protejarea factorului de mediu: apa

- indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor incadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2002, modificata si completata cu HG nr.352/2005; - dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei; - racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor de canalizare;

- se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire;


74

- precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate si de riscurile privind alunecarile de teren; 10.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu: sol

- se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va interzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuri pe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilor respectiv: - reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice; - se va asigura managementul deseurilor prin colectarea selectiva la sursa si educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri; - se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifica Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

10. 4.Masuri pentru protejarea patrimoniului cultural si natural

- se va interzice realizarea de constructii care prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta specificului existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; - consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa; - se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire; - se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; - suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator; - se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei; - se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din suprafata totala a cimitirului.

10. 5.Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu

- extinderea zonelor verzi si plantate; reabilitari si modernizari de drumuri; - extinderea retelei de canalizare; stabilirea de zone de protectie sanitara; - instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; - interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul; - obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor de patrimoniu natural si cultural ; - stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zonele expuse la riscuri naturale.


75

Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie.

Primaria municipiului falticeni va depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Suceava.

Continutul programului de monitorizare:

MEDIU abiotic si biotic Aspecte de monitorizat

Biodiversitate Modul de respectare a regimului ariilor protejate de interes national/comunitar

Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Masuri incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu prevenirea eliminarii necontrolate a deseurilor;

Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apa, de canalizare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a canalizarii pentru ape uzate; Modul de respectare a zonelor de protectie sanitara la cursurile de apa de pe suprafata teritoriului administrativ al municipiului.

Sol Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarii selective a deseurilor. Masuri in legatura cu educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri.

Aer Modul de respectarea a programului de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de trafic; Modul de respectare a programului de modernizare a retelei rutiere; Modul de respectare a utilizarii tehnologiilor moderne, nepoluante. Concentratii de poluanti in aerul ambiental in raport cu valorile limita pentru protectia populatiei, vegetatiei, ecosistemelor.

Zgomot Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinte fata de sursele de zgomot si vibratii; Niveluri de zgomot in raport cu valorile limita admise.

Populatia si sanatatea umana Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafetei de spatiu verde pe locuitor; Modul de realizare a cailor de comunicatii si transport; Modul de respectare a procentajului de spatiu verde propus, amenajarea si intretinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire; Modul de extindere a zonelor de intravilan, cu realizarea infrastructurii necesare; Mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa.


76

XI. Rezumat fara caracter tehnic

Introducere

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala locala.

Asadar, prezenta lucrarea reprezinta Raportul de Mediu pentru evaluarea strategica de mediu a Planului Urbanistic General al municipiului Falticeni , judetul Suceava.

Intocmirea ei s-a facut in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri si programe.

Date despre PUG al municipiului Falticeni

Planul Urbanistic General (al carui titular este Consiliul Local al municipiului Falticeni) cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru municipiului Falticeni, avand ca scop dezvoltarea orasului corelata cu potentialul zonei, cu necesitatile populatiei si programele regionale si nationale.

Principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:

-Mărirea intravilanului existent cu suprafeţele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcţiunilor localităţii şi excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităţii;

-Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii pe baza propunerilor colectivităţii locale;

-Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;

-Posibilităţi de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de proprietate;

-Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale.

În conţinutul PUG au fost tratate următoarele categorii de probleme:

-Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcţiilor;

-Împărţirea teritoriului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi de natura activităţilor dominante;

-Volumul şi structura potenţialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populaţiei şi ocuparea resurselor de muncă, repartiţia şi structura populaţiei în cadrul localităţii;

-Potenţialul economic al localităţii, repartizarea activităţilor pe ramuri şi profile, posibilităţile de dezvoltare;

-Stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de biciclişti, pieţele, ş.a.);

-Stabilirea reglementărilor specifice localităţii şi a zonelor funcţionale pentru amplasare şi destinaţia construcţiilor, precum şi a regimului de înălţime şi a indicilor de control privind modul de ocupare şi utilizare a terenului;


77

-Evidenţierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică şi altor lucrări şi instalaţii de interes general;

-Delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire;

-Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot fi iniţiate şi urmărite de primăria localităţii;

-Dezvoltarea sistemului de reţele tehico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;

-Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţia mediului, apei şi solului.

Principalele obiective ale PUG sunt:

I. Extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul municipului Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, reabilitarea sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă.

II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei.

III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

III.Cresterea suprafaţei spaţiilor verzi şi perdelelor de protecţie prin amenajărea unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale; Conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă, dar si pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator.

V. Pe total suprafaţă UAT, creşterea suprafeţei intravilanului de 147,98 ha, reprezentând cca. 14,15% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (1045,73 ha).

Aspecte privind starea mediului

Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

Apa- apele de suprafaţă sunt reprezentate prin:

- râul Moldova, raul Somuzul Mare cu cele trei iazuri mari cu o suprafață totală de 600 ha și un volum de 1,2 milioane mc.

Lacurile: cele trei iazuri de pe cursul pârâului Şomuzul Mare se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi în categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic;

Apele subterane: sunt influenţate de factori identici cu cei ce influenţeaza calitatea apelor de suprafaţa.

Apele uzate rezultate în urma activităţilor industriale sunt evacuate în receptori naturali. Sârurile dizolvate în apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafaţă în sol, de unde se pot infiltra în subteran putând afecta calitatea panzei freatice.


78

Aer





- activităţile industriale (prelucrarea produselor petroliere, producţia de autovehicule) şi prestări servicii (distribuţie gaze naturale şi produse petroliere, spălătorii, service auto şi pentru aparatura electrocasnică);



- prepararea hranei (prin mijloace proprii şi unităţi specializate);

Aceste surse generează o gamă de poluanţi atmosferici comuni marii lor majorităţi, care se constituie la rândul lor în categoria poluanţilor tipic urbani. Aceştia sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub forma de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi sinergică.

Sol

Calitatea solului în intravilanul municipiului Fălticeni este afectată în principal de:

- gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere;

- traficul auto şi feroviar - indirect prin noxele degajate în aer;

- urbanizarea forţată - prin schimbarea destinaţiei iniţiale a terenurilor;

- dezvoltarea industrială a oraşului în perioada 1960 - 1989.

Biodiversitatea

Componentele biodiversitatii se regasesc in zona spaţiilor verzi, sport, agrement si protecţie. Pe o suprafaţă de 30,0738 ha (aproximativ 10,074 mp/cap de locuitor) exista specii ornamentale cultivate dintre care enumeram:

- arbori de înălţime mare (peste 20 m): Abies alba (brad), Picea abies „Inversa” (molid plângător), Pinus strobus (pin neted), Quercus robur (stejar), Robinia pseudoacacia (salcâm), Tilia sp. (tei); arbori de înălţime mijlocie (10-20 m): Acer negundo (arţar american), Acer platanoides (paltin de câmp), Populus sp. (plop), Aesculus hippocastanum (castan sălbatic), Catalpa bignonioides (catalpa), Salix sp. (salcie), Ulmus sp. (ulm), Juglans regia (nuc), Prunus domestica (prun), Morus sp.(dud); arbori de inaltime mică (până la 10 m): Abies concolor (brad alb), Magnolia quinquepeta „Nigra” (magnolia roz închis), Eleagnus angustifolia (sălcioară), Prunus cerasifera (corcoduş), Armeniaca vulgaris (caisul).

- arbuşti ornamentali: arbuşti înalţi (peste 2 m): Thuja occidentalis, Thuja orientalis (tuia), Syringa vulgaris (liliacul); arbuşti mijlocii (0,7—2,0 m): Spiraea vanhoutei (cununiţa), Hibiscus syriacus (zamosiţa); arbuşti mici (sub 0,7 m): Juniperus sibirica (ienupăr pitic), Buxus sempervirens (merişor).


79

- specii floricole erbacee: Antirrhinum majus (gura-leului), Begonia semperflorens (begonia), Callistephus chinensis (margarete), Lobellia erimus pendula, Petunia grandiflora, Petunia grandiflora pendula (petunii), Portulaca grandiflora (floarea de piatră), Salvia splendens (salvie), Tagetes erecta, Tagetes patula (crăiţe, vâzdoage), Bellis perenis (banuţi),Viola wittrokiana (panseluţa); Tulipa sp.,(laleaua) Dalia variabilis (gherghina), Chrysanthemum indicum (tufănica).

In parcurile din orasul Falticeni se remarca specia Magnolia acuminata- specie exotica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase, placut mirositoare si a frunzelor mari.

Flora spontana

Pe suprafete reduse sunt pajişti naturale secundare în majoritatea lor situate pe terenuri în pantă, supuse influenţelor antropice si eroziunii. Ele sunt formate în special din specii mezofile şi mezo-higrofile grupate in Molinio-Arrhenatheretea cu specii carasteristice pentru asociatia Anthoxantho-Agrostetum capillaris Silinger 33. Speciile mai importante sunt: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Phleum pratense, Trifolium repens, Leucanthemum vulgare, Polygala vulgaris, Festuca pratensis, Holcus lanatus, Trifolium pannonicum, Deschampsia caespitosa, Trifolium hibridum si Origanum vulgare.

Fanerofitele sunt reprezentate de esenţe slabe care se grupează sub formă de zăvoaie cu urmatoarea compozitie floristica: Salix alba, Salix fragilis, Polpulus alba, Populus nigra, Galium rubioides, Glechoma hederacea, Lycopus europaea, Eupatorium cannabinum, Clematis vitalba, Cucubalus baccifer, Calystegia sepium, Sambusus nigra si Melandrium album. Aceste specii preferă locurile mai umede.

În zone mai puţin umede se întâlnesc specii de esenta tare cum ar fi: Quercus robur., Ulmus glabra., Carpinus betulus si esenta moale Tilia cordata. Pe terenurile agricole sunt culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, grâu, porumb), culturi care stau la baza dezvoltarii sectorului zootehnic si a industriei prelucratoare.

Fauna

Creşterea animalelor este o preocupare pentru multi locuitori de la periferia acestui oras. Majoritatea sunt persoane particulare cu maximum 5 capete de animale. Cele mai mari venituri din cresterea animalelor il realizeaza S.C. Piscicola S.A. de pe cele 600 ha luciu de apă recoltând anual peste 300 tone de peşte.

Pe lacurile de la Falticeni (Somuzu I, Somuzu II, Podeni-Podeni, Groapa Vladichii) sunt inventariate 33 de specii de pasari incluse in Anexa I Directiva Pasari si in Conventia de la Berna (Trelea, J. Muller-2009).

Conservarea resurselor naturale

În întreaga activitate antropica se urmareste folosirea rationala a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontana, energie solara, eoliana, geotermala, minerale) si corelarea activitatii de sistematizare a orasului Falticeni cu masuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale (deseuri) .

Căile de limitare şi/sau eliminare a degradării factorilor de mediu:

1) Management corespunzător pentru asigurarea apei şi probleme de canalizare şi epurare a apelor uzate - extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul mun. Fălticeni cat şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă;

2) Necesitatea dezvoltarii şi ameliorării sistemului de spaţii verzi prin :

- reamenjarea parcurilor existente

- instalarea reţelelor de hidranţi


80

- dotări si amenajări la pepinierele Găvana si Mărăcineni, urmărind îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentelor de plante dendrologice;

- conservarea tuturor suprafeţelor spaţiilor verzi şi întreţinerea corespunzătoare a acestora;

- extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon;

- toaletarea si tăierea arborilor uscaţi;

- extinderea reţelei de hidranţi pentru udat;

- asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

- Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesară realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Fălticeni.

3) Necesitatea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, respectand principiile:

- prevenirea apariţiei deşeurilor;

- minimizarea cantităţii de deşeuri produse;

- promovarea reciclării şi reutilizării;

- optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

4) Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic si agricol cât mai bun.

Arii si obiective protejate

În municipiul Fălticeni şi zona limitrofă există o arie naturală protejată de interes comunitar ROSPA0064 – definita pentru o suprafata de 659,8 ha.

Suprafata ROSPA 0064 este definita ca: "Lacuri amenajate pe valea Șomuzului Mare, în amonte de municipiul Fălticeni – primul lac fiind chiar in municipiu. Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole dar și de pășuni, fânețe și livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostește regulat peste 20 000 de păsări de apă migratoare.

Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole, dar şi de păşuni, fâneţe şi livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, etc., dacă condiţiile de hrănire sunt favorabile (se formează bancuri de nămol), în timpul migraţiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe specii legate de apă, ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte chira mică (Sterna albifrons).

Factorul social

a)Populatia- evolutie si potential

Potrivit datelor Recensământului din anul 2002, populaţia stabilă a municipiului Fălticeni era de 29787 locuitori, din care feminină 15621

Valoarea densităţii la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Fălticeni este de 2494,72 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 11,940 km2 - teritoriu intravilan.


81

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). Comparativ cu datele înregistrate la nivelul judeţului Suceava, la nivelul municipiului Fălticeni se înregistrează un spor natural pozitiv.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Numărul persoanelor decedate în 2008 este de 262 persoane.

b) Echiparea edilitara

1) Alimentarea cu apa si canalizare - Resursele de apă.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Fălticeni este asigurată de râul Moldova şi din apele freatice cantonate în depozitele interfluviale şi de terasă ale Râului Moldova şi Şomuzul Mare.

Staţile de captare Baia I şi Baia II reprezintă sursa subterană de apă potabilă a oraşului, de foarte bunǎ calitate, iar staţia Baia III, situată la 9 km distanţă, reprezintă sursa de suprafaţă.

Se poate renunţa, în perspectivă, la captarea apelor de suprafaţă din râul Moldova, prin decolmatarea puţurilor existente şi săparea altora noi.

Apa potabilă captată de cele două staţii (Baia I şi Baia II), este înmagazinată în rezervoare în zona Pietrari (4 rezervoare ce însumează 1500 mc.) şi zona Oprişeni (4 rezervoare cu 3050 mc.).

2) Canalizarea

Reţeaua de canalizare a oraşului pentru apă reziduală este veche, cu perioada de serviciu depăşită, ceea ce impune înlocuirea ei cvasitotală.

Staţia de epurare a apelor uzate:

Staţia de epurare a apelor uzate, situată la limita de est a localităţii, pe cursul Râului Şomuzul Mare, este în funcţiune din decembrie 1982. Suprafaţă iniţială era de 3,5 ha, extinsă ulterior cu încă 2 ha pentru haldele de nămol. Capacitate de epurare: debit mediu proiectat 210 l/s, actual 70-100 l/s. Sistemul de epurare cuprinde 2 canale colectoare, 41 reţele de canalizare, sistem de epurare mecano-biologic, grătare, deznisipator, decantoare primare (omogenizatoare), bazin de aerare cu 3 cuve de aerare, 2 decantoare secundare (deservită de 3 staţii de pompare) şi o hală cu suflante.

Posibilităţi de epurare: apă menajeră şi apă industrială. Starea tehnică a staţiei este în degradare continuă, impunându-se de urgenţă retehnologizarea sa.

3)Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrică:

- reţea de medie tensiune (20 KV) – 507,75 km. (271,75 Km pozat subteran, 23 km aerian)

- linie de 6 KV (3,6 km.)

- reţea joasă tensiune (0,4 KV) – 129,97 km (60,17 subteran şi 69,8 aerian)

4) Alimentare cu gaze


82

Alimentarea cu gaze naturale (rețeaua de distribuție) a municipiului Fălticeni are în prezent o lungime de 46,5 km

Intre anii 2004 – 2008 lungimea retelei a crescut de la 43,5 Km la 46,5Km

5) Depozite de deseuri menajere

Colectarea deşeurilor menajere se face zilnic, iar transportul se realizeaza cu masinile societatii GOSCOM SA pana la rampa de gunoi de la Tg. Neamt (groapa de gunoi de la Antileşti- 4 km de municipiul Falticeni- este inchisa din iulie 2010). Punctele de colectare a deşeurilor menajere de la asociaţiile de locatari constituie un focar de îmbolnăvire pentru populaţie. La ora actuală, municipalitatea nu dispune de europubele de 240 l şi saci de plastic. La nivelul municipiului Fălticeni nu se face deocamdată colectarea selectivă a deşeurilor refolosibile. Consiliul Local a aprobat înfiinţarea serviciului public de

Deşeuri municipale

În municipiul Fălticeni, colectarea deşeurilor municipale se realizeaza prin intermediul unui operator de salubritate, S.C. GOSCOM S.A. infiintata in anul 1998 pentru a raspunde nevoilor de colectare si transport a deseurilor nepericuloase din municipiul Falticeni.

SC GOSCOM SA a implementat primul sistem de colectare selectiva din judetul Suceava separand la sursa materialele recuperabile din deseuri atat la asociatiile de proprietari cat si la case.

Deşeuri menajere

Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere sunt: hârtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticlă, geamuri sparte, deşeuri din construcţii şi demolări, paie, cenuşă, pământ, etc.

Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile au ca sursa de provenienta industria alimentară, restaurante, hoteluri, cantine, gospodării particulare, parcuri şi grădini. Marele dezavantaj al generării acestor deşeuri cu grad de umiditate ridicat este acela că având o apariţie regulată şi în cantităţi relevante, ele pot fi păstrate depozitate doar o perioada scurtă de timp. Datorită producerii proceselor aerobe şi anaerobe de descompunere, problema a devenit tot mai acută, din cauza impactului negativ tot mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

Deşeuri de ambalaje

Sunt acele deșeuri provenite din comerț. Deșeurile de ambalaje sunt colectate pe raza întregului județ de următorii agenți economici: S.C. AMBRO S.A. – Suceava, S.C. REMAT S.A., S.C. ROSAL S.A., S.C. GOSCOM S.A.

Deşeuri din construcții și demolări

Datele referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt estimative şi nu există o evidenţă strictă a acestora, deoarece acestea se regasesc în amestec cu deşeurile menajere, sau sunt depozitate direct de către generatori pe suprafeţe neamenajate.

La nivelul judeţului nu exista instalaţii de sortare, tratare şi eliminare a acestui tip de deşeuri şi este necesară construcţia unei platforme de depozitare, cu o capacitate de 15000-20000 tone/an, unde acestea să fie sortate şi tratate în vederea valorificării şi eliminării.

Nămoluri

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti (Staţia de epurare a municipiului Fălticeni), la nivelul anului 2007, a fost de 2210 tone substanţă uscată.


83

Nu au fost eliberate permise de aplicare conform Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, cand se utilizeaza nămolurile de epurare în agricultură.

Deșeuri din producție

Raportarea cantităţilor de deşeuri generate se bazează pe estimarea lor din punct de vedere al volumului, aceasta fiind realizată uneori pe baza bilanţului de materiale.

La nivelul municipiului Fălticeni, cantităţile cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri de fier.

Deșeuri periculoase

Pentru municipiul Fălticeni – având în vedere faptul că producția industrială este extrem de redusă – nu este cazul de realizare a deșeurilor periculoase.

Deșeuri generate din activități medicale

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase este necunoscută, aceasta fiind estimata ca un procent de aproximativ 80% din cantitatea totală de deşeuri generate. Procentul ridicat este datorat colectării neselective a deşeurilor medicale, cele periculoase fiind amestecate cu cele nepericuloase.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Colectarea DEEE de la populaţie şi tratarea acestora se face prin firma GOSCOM S.A., care a încheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Local. Societatea are în dotare maşini electrice de găurit şi înşurubat portabile, polizoare electrice de banc şi portabile, circular electric pentru tăiere, dispozitiv de presare pneumatic, cântar, aparat de sudură autogen, instalaţie de recuperare agent frigorific.

Vehicule scoase din uz (VSU)

Operatorii autorizaţi pentru colectarea şi tratarea vehiculelor uzate de pe raza municipiului Fălticeni este REMAT S.A.

Principalul deşeu valorificat în anul 2008 rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate în anul 2007 a fost cel metalic. Celelalte părţi componente au fost fie valorificate către societăţi autorizate (de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat), fie eliminate prin co-incinerare, dar există şi anumite deşeuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu sunt societăţi autorizate în ţara care să preia acest deşeu.

Activitati economice

Structura economică a municipiului Fălticeni este predominant comercială. Astfel conform cifrelor de afaceri pe an si activitate economică apare următoarea evoluție:

a) Industria

Până în anul 1989 municipiul Fălticeni a avut o economie reprezentată prin unităţi industriale din ramurile:

- textilă, chimică, prelucrarea şi industrializarea lemnului, confecţii, tricotaje, alimentară, sticlărie-menaj,

precum şi unităţi de prestări servicii şi construcţii civile.


84

La sfârşitul anului 2002, în Municipiul Fălticeni erau înregistraţi 1.623 agenţi economici. Ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial (comerţ cu ridicata şi cu amănuntul) cu agenţi economici, reprezentând peste 70 % din total. Nr. agentilor economici inregistrati (activi si inactivi) in 2010 era de 1682.

b) agricultura

Activitatea in agricultură a municipiului Fălticeni are o creștere relativ mică (de la 2%- anul 2002- a avut loc o creștere până la 5% în anul 2009). Această creștere se datorează în primul rând producției pomicole și secundar celorlalte activități din agricultură.

Creşterea animalelor este bine reprezentată în zonă, dovadă fiind numărul relativ mare de societăţi comerciale axate pe procesarea cărnii şi a laptelui. Majoritatea crescătorilor de animale sunt persoane particulare cu maximum 5 capete.

b) Constructiile

Construcţiile sunt bine reprezentate în municipiul Fălticeni unde funcţionează un număr relativ mare de agenţi economici diversificaţi ca mărime, sectorul fiind în continuă dezvoltare. Pe termen mediu şi scurt, investiţiile în această ramură pot fi profitabile, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

În domeniul construcţiilor în municipiul Fălticeni activează un număr de aproximativ 50 de agenţi economici (in anul 2010).

c) Comertul

Având în vedere faptul că societatea românească s-a transformat în ultimii ani (după 1989), dintr-o societate productivă bine definită, în societate de consum, comerţul la nivel naţional este cea mai puternică activitate economică – acest proces se reflectă şi în activitatea economică a municipiului Fălticeni. Astfel numărul agenţilor economici din activitatea comercială este preponderent – asta însemnând un procent de peste 61% la nivelul anului 2009.

d) Servicii

Serviciile sunt asigurate în general de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte de uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaţie publică etc. Sectorul serviciilor a cunoscut o diversificare a activităţilor după anul 1990, prin înfiinţarea unui număr de societăţi comerciale care oferă o gamă largă de servicii şi locuri de muncă ( cifra de afaceri a acestui sector nu reprezintă decât 4 % din cea totală).

e) Turismul

Turismul este slab dezvoltat, deşi există dotări cu hoteluri, restaurante şi zone de agrement. Nu trebuie omis faptul că Fălticeniul este mai mult o zonă de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Gura Humorului, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei.

Transporturile

Structura stradală a municipiului Fălticeni este aproximativ radială de tip arborescent, cu majoritatea străzilor principale plecând din artera centrală reprezentată de cele două tronsoane din DN2.

Ca și disfunctionalitati consideram urmatoarele :

- lipsa unei şosele de centură;

- circulaţia autovehiculelor grele prin centrul oraşului;


85

- procent ridicat de căruţe prezente mai ales pe arterele de intrare în Fălticeni (Pleşeşti Gane, Plutonier Ghiniţă, Ion Creangă, Tudor Vladimirescu), dar şi pe artere mai centrale ale oraşului;

- lipsa locurilor de parcare în zona centrală a oraşului;

- discontinuitate a fluenţei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizări corespunzătoare (în acest moment există un singur semafor în zona centrului);

- inexistenţa unei reţele de artere pentru a putea prelua corespunzător o eventuală deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraşului în cazul blocării din diverse cauze a acestei magistrale;

-starea proastă, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care îngreunează circulaţia şi reduce fluenţa traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales în condiţii meteorologice proaste.

Reglementări generale :

Străzile sunt drumuri publice în interiorul localităţilor, special amenajate, destinate circulaţiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport în comun, a pietonilor, a cicliştilor, amplasării reţelelor tehnico-edilitare şi asigurării accesului la clădiri. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor se asigură prin şanţuri amenajate.

Zona străzilor cuprinde: o parte carosabilă, acostament, şanţ (rigola), trotuare, spaţii verzi, suprafeţe adiacente pentru parcări, suprafeţe de teren necesare amplasării anexelor străzii. Deosebirile structurale între străzi şi drumuri constau în tipul secţiunii transversale şi în dimensionarea sistemului rutier.

Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităţii, dar servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de reabilitare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra străzilor din localităţile urbane se va ţine cont de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de factorii economici, sociali, de apărare, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, precum şi de normele tehnice în vigoare

Desfiinţarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome AND din România în cazul drumurilor naţionale, prin hotărâre a consiliilor locale în cazul străzilor şi la propunerea consiliilor judeţene, în cazul drumurilor judeţene.

Transportul de mărfuri

Transportul de mărfuri se efectuează cu vehicule de mică, medie şi mare capacitate, atât în regim propriu, cât şi prin operatori specializaţi.

Transportul feroviar

În prezent, sistemul feroviar pentru călători şi mărfuri se compune din staţia Fălticeni, tranzitul mediu zilnic de călători fiind de 2100 călători/ zi.

Situată în afara principalelor trasee de transport feroviar, fără căi ferate modernizate şi electrificate, circulaţia feroviară nu constituie o alternativă viabilă, nici pentru transportul de mărfuri, nici pentru cel de călători. Analiza are la bază rolul pe care administraţia publică locală îl poate juca la nivelul gestiunii oraşului, acela de a coordona toate acţiunile publice şi private iniţiate în dezvoltarea acestor reţele.

Riscuri naturale


86

Zone cu risc de alunecări

Zonele cu risc de alunecări au fost stabilite în funcție de caracteristicile terenului – forma, profil geotehnic, etc. Astfel zonele de alunecari se subîmpart în 12 zone în funcție de risc, mod de deplasare a terenului, ape subterane, etc.

Zone cu risc de inundaţii

Zonele cu risc de inundabilitate sunt relativ reduse – pârâul Șomuzul Mare având un curs stabil, iar pe teritoriul Municipiului Fălticeni zonele de inundabilitate sunt reduse la zona de protecție a iazurilor – care constituie și un debușeu pentru eventualele ape cu debit mare. Astfel debitul pârâului Șomuzul Mare este permanent de Qmed = 1,2 m3/s – cu debitul de risc 5% de Q=3,5 m3/s. Surplusul de debit eventual poate fi preluat fără probleme de cele 600 ha suprafața celor 3 iazuri.

Zona cu risc mai mare de inundabilitate este râul Moldova cu un debit permanent de 20 mc/s, dar acesta este la o distanță relativ mare de teritoriul intravilan si administrativ al municipiului Fălticeni.

Zone cu risc seismic

Din punct de vedere al zonării seismice, judeţul Suceava se încadrează în majoritate în zona E – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,12 - şi doar o mică parte a teritoriului – situată în partea de vest a judeţului – în zona F – caracterizată de un coeficient seismic Ks = 0,08 ( pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0’7sec).

Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural reprezentativ al Falticeniului este sugestiv ilustrat prin LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (2004), cf. Ordinului nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I

Disfunctionalitati la nivelul localitatii

În urma analizelor, la nivelul Municipiului Fălticeni s-au constatat o serie de disfuncţionalităţi care urmează a fi rezolvate prin propunerile de reglementări urbanistice în cadrul reactualizării P.U.G. Fălticeni.

- Existenţa unor terenuri supuse eroziunii;

- Lipsa lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenţilor şi acumulări permanente;

- Existenţa spaţiilor verzi cu vegetaţie degradată;

- Problema traficului este doar parţial rezolvată prin tronsonul nou de autostradă însă arterele din oraş sunt sufocate cauzând trafic lent în întregul oraş. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de transport urban în comun s-au proiectat în urmă cu cel puţin 20 de ani pentru a răspunde necesităţilor orasului în momentul respectiv, lăţimea insuficientă a benzilor de circulaţie, existenţa intersecţiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulaţie este depăşită şi inexistenţa unui sistem de monitorizare a traficului.

- Creşterea numărului de mijloace de transport care amplifică gradul de ocupare a reţelei stradale, poluarea excesivă, creşterea numărului de accidente rutiere în oraş.

- Condiţiile de trafic nesigure pe drumurile europene aflate în jurul oraşului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole;

- Lipsa locurilor de parcare amenajate în număr corespunzător;

- Existenţa unor intersecţii neamenajate ce pune probleme în fluidizarea circulaţiei rutiere;


87

- Lipsa zonei de protecţie pentru calea ferată;

- În cartierele nou construite reţeaua de apă şi canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificări urbanistice reale;

- Spaţiile verzi deficitare în raport cu numărul de locuitori şi suprafaţa construită.

- Lipsa amenajarilor aferente spaţiilor publice şi terenurilor de sport;

- Zone de agrement (pădure/parc) insuficient amenajate;

- Număr relativ mic de spaţii de joacă pentru copii în cartierele oraşului;

- Existenţa unui număr mare de apartamente din fondul vechi de locuinţe;

- Existenţa, în unele zone ale oraşului, a unor case proprietate privată necorespunzătoare din punct de vedere estetic, dar şi al siguranţei locatarilor, precum şi a unor spaţii improvizate de comercializare a diferitelor produse;

- Locuinţe sociale insuficiente;

- Turism slab dezvoltat;

- Lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi zonală.

- - Suprafeţe reduse de teren disponibile pentru noi investiţii, implicând un preţ relativ mare al celor disponibile;

- Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul rutier pe rutele intens circulate;

- Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a echipamentelor energofage. Poluarea industrială şi urbană afectează calitatea mediului înconjurător;

- Evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot şi vibraţii în special de-a lungul arterelor cu circulaţie intensă auto;

- Lipsa zonelor de protecţie sanitara de-a lungul cursurilor de apă;

- Lipsa zonei de protecţie din jurul cimitirelor;

- Existenţa construcţiilor în zona de protecţie LEA de înaltă şi medie tensiune;

- Evoluţie demografică negativă.

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG : -Creste confortul de locuit al populatiei concomitent si este posibila o crestere a presiunii asupra mediului. -Dezvoltare rationala cu utilizarea centralizata a resurselor. -Se vor asigura serviciile de gospodarire (alimentare cu apa, gaz, canalizare, infrastructura rutiera). -Fata de situatia initiala a terenurilor, se estimeaza un impact negativ limitat asupra tuturor factorilor de mediu. -Creste fluenta traficului, se reduc emisiile de praf si suspensii. -Creste siguranta pe drumurile publice si gradul de civilizatie. -Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei -Creste presiunea asupra factorilor de mediu; se faciliteaza dezvoltarea economica si sociala a zonei -Reducerea expunerii la riscuri naturale; protectia populatiei; evitarea pierderilor materiale si financiare.


88

Raportul de mediu a urmarit sa evalueze impactul pe care il va avea implementarea fiecarui obiectiv din PUG asupra mediului si de a stabili masuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ.

Pentru factorii de decizie din administratia publica a municipiului Falticeni, Raportul de Mediu este un instrument care impreuna cu Planul Urbanistic General poate sa sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care sa reduca la minim impactul negativ al investitiilor, sa intareasca si sa accentueze aspectele pozitive ale dezvoltarii viitoare ale comunei

Raportul de mediu, prin evaluarea facuta, ajuta la identificarea, dintr-o faza incipienta, a unor deficiente in ceea ce priveste realizarea unor proiecte, evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.

Obiectivele prevazute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al standardelor de mediu, s-au stabilit masuri de contracarare / minimizare a oricarui efect negativ potential la implementarea PUG.

Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea masurilor poate constitui baza pentru administratia publica in alegerea prioritatilor in dezvoltarea urbanistica a localitatii.

Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza starii actuale a mediului in urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor; - s-a analizat inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat ca varianta definitiva va avea un efect general pozitiv, atat pentru mediu cat si din punct de vedere socio-economic. Programul de monitorizare se bazeaza pe evaluarea obiectivelor de mediu si pe performanta asteptata; se asigura astfel, controlul implementarii si eficacitatii masurilor prevazute in PUG care isi propun sa nu produca efecte negative asupra mediului.

Monitorizarea implementarii PUG va indica daca sunt necesare masuri suplimentare.

In concluzie, se apreciaza ca implementarea PUG pentru municipiului Falticeni nu va avea efecte semnificativ negative asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabila a localitatii pe termen mediu si lung.

Bibliografie

BarbuN. (1987) - Geografia solurilor Romaniei, Edit. Univ. Iasi

Chifu, T., colab. (2006) - Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iaşi.

Cenuşă, E.,(2009) - Specii şi habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000, Judeţul Suceava. 80 p.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005)- Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe.

51009_pug falticeni raport mediu

Documents