UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

RAPORT DE EVALUARE

PRIVIND

STIMA DE SINE LA ADULTII TINERI

DISCIPLINA: PSIHOLOGIA ADULTULUI SI A VARSTNICULUI

PISICA ELENA-ROXANA

AN II,GRUPA 4, ZI

Cuprins1. Operationalizarea conceptului...........................................................................................................3

2. Scopul evaluării.................................................................................................................................4

3. Descrierea instrumentelor.................................................................................................................4

3.1. Scala Rosenberg.........................................................................................................................4

3.2. Scala de auto-acceptare de Emanuel M...................................................................................4

4. Informații despre subiecți/participanți............................................................................................6

5. Procedura...........................................................................................................................................6

6. Rezultate.............................................................................................................................................6

7. Interpretări/concluzii........................................................................................................................7

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................8

2

STIMA DE SINE LA ADULTII TINERI

1. Operationalizarea conceptului

Definiție

Stima de sine reprezintă o nevoie umană profundă şi puternică, esenţială pentru o

adaptare sănătoasă a individului, adică pentru o funcţionare optimă şi împlinirea de sine.

Cu alte cuvinte, stima de sine reprezintă încrederea autentică în propria minte, în propriul

discernământ. Înseamnă încrederea în capacitatea de a lua decizii corecte şi de a face

alegeri adecvate.

După G. Albu (2002), stima de sine se referă la încrederea în capacitatea proprie de a

gândi, în capacitatea de a face faţă provocărilor fundamentale ale vieţii şi  la încrederea în

dreptul şi posibilitatea noastră de a avea succes, de a fi fericiţi, la sentimentul că suntem

îndreptăţiţi să ne afirmăm trebuinţele şi dorinţele, să ne împlini valorile şi să ne bucurăm

de rezultatele eforturilor noastre.

Dimensiuni

Încredere,siguranță, raţionalitate, creativitate, rezistență,respect, positivism, auto-

acceptare

Indicatori

disponibilitatea de a recunoaşte şi de a corecta posibilele erori

capacitatea de a gestiona schimbarea

Stări sufleteşti temperate

Rezistența la stres

Acceptarea criticilor și reacționarea pozitivă la acestea

Atitudine pozitivă față de propria persoană

Respect faţă de propria persoană

3

2. Scopul evaluării

Obiectivul cercetării de faţă este acela de a studia nivelul stimei de sine în rândul adulților tineri.

3. Descrierea instrumentelor

Aparatura folosită reprezintă un aspect deosebit de important în realizarea proiectului şi în

obţinerea unor date valide asupra capacităţilor subiecţilor testaţi. Astfel sunt utlizate Scala

Rosenberg privind stima de sine și Scala de auto-acceptare de Emanuel M.

3.1. Scala Rosenberg

 Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine . Proba conţine 10  itemi, fiecare item fiind

evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ). Scala este

alcătuită din 5 itemi cotaţi direct şi 5 itemi inversaţi ( 1,3,4,7,10).

Punctajul care se acordă pentru fiecare item variază între 1 şi 4 puncte. Scorul final se obţine prin

însumarea punctelor obţinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este de 10, ceea ce

semnifică o stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim este de 40, ceea ce semnifică o

stimă de sine foarte ridicată.

3.2. Scala de auto-acceptare de Emanuel M.

Mulţi ani psihologii au fost interesaţi de rolul pe care îl are propria imagine în dezvoltarea personalităţii .

Cât de mult şi cât de bine acceptăm ceea ce vedem ca fiind „ sinele” este o parte importantă a sănătăţii

emoţionale .Una dintre primele scale de acceptare a sinelui a fost realizată de psihologul Emanuel

Berger .Prima lui sarcină, şi probabil cea mai dificilă a fost aceea de a defini „ auto-acceptarea „ .

Bazându-se pe activitatea dr. Elizabeth Scheerer şi Carl Rogers , autorul a enumerat 9 caracteristici ale

unei persoane care se auto-acceptă, cum ar fi „ Încrederea în capacităţile proprii de a reuşi în viaţă” .

Această formulare a dus în final la dezvoltarea şi selecţia unui grup final de 36 itemi pentru această

scală . Această scală este frecvent utilizată în activitatea de cercetare clinică şi psihologică privind stima

de sine şi auto-acceptarea .

4

Scala de auto-acceptare de Emanuel M. Berger indică nivelul de auto-acceptare al sinelui.Proba conține

36 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 5 (1) = complet adevărat ;(2)=

adevărat în mare parte ;(3)= jumătate fals, jumătate adevărat ;(4)= în mare parte ;(5)= complet fals

Calcularea scorului :Se adună valoarea punctelor cu excepţia itemilor cu numărul 2, 7, 15, 19, 21, 25, 27, 32, a căror valoare va fi calculată conform următoarei scale :

(1)= 5pct.(2)= 4pct.(3)=3pct.(4)=2pct.(5)=1pct.

Interpretarea scorului

Scoruri mici 0-110 ---Cei care au un scor mic la această scală înseamnă că au un nivel scăzut de auto-

acceptare .Un astfel de scor ar putea fi interpretat ca reflectând o părere negativă despre sine şi că cred

că alţii au părere negativă despre ei . Dacă vă încadraţi în acest scor , uitaţi-vă exact unde se situează

scorul vostru. Dacă se apropie de ???? nu trebuie să vă îngrijoraţi .Dar scoruri mai mici decât atât ar

trebui să vă pună nişte întrebări .Un nivel scăzut de auto-acceptare vă influenţează mult, de la nivelul de

încredere la muncă până la relaţiile cu prietenii. Sânt câteva programe de terapie care v-ar putea ajuta ,

cum ar fi „ assertiveness training” şi grupuri de dezvoltare personală .În plus un ajutor profesional v-ar

putea ajuta să vă cunoaşteţi mai bine . Ar fi dificil să vă înţelegeţi cu alţii până nu vă puteţi accepta pe

voi înşivă .

Scoruri medii 111-150-----Nu este uşor de interpretat un scor normal de auto-acceptare, pentru

că această acceptare variază odată cu rolurile noastre în viaţă . Aceasta înseamnă că vă puteţi confrunta

cu o situaţie într-o zi şi să fiţi mulţumiţi de rezultat şi în altă zi acest rezultat să nu mai fie mulţumitor .

Acest nivel de auto-acceptare descrie felul în care suntem marea majoritate, odată lăudându-ne iar altă

dată condamnându-ne . Pentru majoritatea dintre noi aceasta este o reflexie destul de corectă a

abilităţilor noastre şi a dorinţei de perfecţionare . Importanţa acestui punct de vedere este aceea că oferă

o percepţie corectă a ceea ce facem bine şi a ceea ce putem să facem mai bine .Scopuri care sunt fixate

prea sus reduc sentimentele pozitive pe care le merită comportamentele noastre .

Scoruri ridicate 151 –180 ----Dacă vă încadraţi la acest nivel , această scală nu vă va spune

nimic nou . Vă consideraţi ca având încredere în forţele proprii şi valoros. Probabil alţii spun că este

uşor să discute cu voi pentru că aţi spus că acceptaţi atât lauda cât şi critica altora într-o manieră

obiectivă . În plus , este posibil să vă bazaţi comportamentul pe valori interne şi acceptaţi

responsabilitatea pentru consecinţele propriului comportament . Vă simţiţi bine în legătură cu

capacităţile proprii de a rezolva orice problemă sau provocare care poate apărea şi în general aveţi o

mare poftă de viaţă .

5

4. Informații despre subiecți/participanți

Pentru realizarea raportului am ales 6 subiecți cu vârstele cuprinse între 26 și 28 de ani toți de sex masculin. Toți subiecți au un loc de muncă stabil și o viață echilibrată.

5. Procedura

Testarea participanților are loc separat pentru fiecare într-o încăpere cu ambianță plăcută.

Experimentatorul va ţine un instructaj prin care se asigură că subiecţii ştiu ce să facă . Instructajul

primit de subiect fiind:

Pentru scala Rosenberg: Proba conţine 10  itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o

scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ).

Pentru Scala de auto-acceptare (Emanuel M.Berger) : Proba conține 36 itemi, fiecare item

fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 5 (1) = complet adevărat ;(2)= adevărat în mare

parte ;(3)= jumătate fals, jumătate adevărat ;(4)= în mare parte ;(5)= complet fals

După ce instructajul a avut loc se înmâneaza personal fiecărui participant testele.

6. Rezultate

Datele obţinute în urma efectuării testului Rosenberg și a testului de auto-acceptare a lui Emanuel M.Berger au fost restrânse sub forma unui tabel cuprinzând punctajul obtinut de fiecare participant în parte, urmărindu-se punerea în evidenţă a diferenţei de punctaj.

Tabelul punctajului testelor este prezentat astfel:

Nume Punctaj Scala Rosenberg Punctaj Scala de auto-acceptare (Emanuel M.Berger)

Marius 36 143

Cosmin 33 161

George 32 146

6

Valentin 31 110

Mirel Andrei 37 157

Mihai 33 150

Marius Cosmin George Valentin Mirel Mihai0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Punctaj Scala RosenbergPunctaj Scala de auto-acceptare

7. Interpretări/concluzii

Rezultatul obţinut în urma prelucrării datelor relevă faptul că subiecții au o stimă de sine

crescută și că sunt mulțumiți de propria persoană.

De asemenea, considerăm că o analiză de profunzime a stimei de sine oferă, evident,

numeroase alte deschideri care nu au fost dezbătute în acest demers, iar rezultatele acestui raport

poate oferi informaţii necesare pentru ale studii cu privire la alegerea diferită a participanților în

ceea ce priveşte vârsta subiecţilor precum și alegerea profesională.

7

BIBLIOGRAFIE

1. Margareta Dincă,Metode de cercetare în psihologie,Ed. Universității

Titu Maiorescu,București,2003;

2. Mitrofan, Laurenţiu (2004) “Elemente de psihologie sociala”,

Bucureşti, Ed.Sper;

3. Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Serge Moscovici,

POLIROM Editura Universităţii AL.I. CUZA, Iaşi, 1997;

4. Diane E. Papalia, Ruth Duskin Feldman, Sally Wendkos Olds,

Dezvoltarea umana,Ed. Trei,București,2010;

5. Scala Rosenberg;

8