raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul timis - 2005

_____________________ Raport privind starea factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul 2005
1
1.1 Poziia geografic a Judeului Timi
Judeul Timi se situeaz în partea de vest a României, la nord, se mrginete cu judeul Arad, la est, cu judeul Hunedoara, la sud, cu judeul Cara- Severin.
Coordonatele geografice
Puncte extreme : la vest, longitudine estic –200 16` (Beba Veche), la r srit, longitudine estic -22033` (Poieni), la sud, latitudine nordic 45011` (Luna), iar la miaznoapte, latitudine nordic - 46011` (Cenad).
Suprafaa ; 8696,7 km2
1.2 Principalele cursuri de ap i lacuri naturale
Râurile care str bat teritoriul judeului, fac parte din grupa râurilor de sud-vest (cu excepia Mureului i Begheiului).
Râul Mure : str bate partea nordic a judeului, pe o lungime de 42 km.

2
Bega-Veche, are o lungime de 88 km, izvor te din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsului. Printre aflueni enumer m : Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare.
Bega, î i are izvoarele în Munii Poiana Rusci (1150 m altitudine) ; dintre afluenii pe care-i primete pe cei 159 km, pe care îi parcurge, pe teritoriul României, enumer m: Gladna, Cladova, Mini, Cherteamo, Vdana, Saa, Niergis, Behela. Exist dou canale de legtura cu râul Timi : între Cotei i Chiztu (de alimentare) i între Topolovu Mare i Hitia (de desecare), precum i canalul navigabil Bega, între Timioara i confluena cu Tisa.
Timiul : dreneaz judeul Timi pe o lungime de 141,6 km i are ca aflueni : Pogni, Lunca Birda, Ndrag, Spaia.
Bârzava i Moravia sunt cele mai sudice râuri.
Câmpia Timiului are câteva tipuri de lacuri variate ca genez :
lacurile relicte (cele de la Satchinez i Becicherecu Mic) sunt resturi din mlatinile care au acoperit o mare parte din câmpie ;
lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nichidorf, Cebza, Obad) formate în braele pr site i par ial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timi ;
lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatic, din ploi.
Lacurile artificiale, sunt rezultatul unei aciuni directe sau indirecte, în scopuri economice.
Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Crpini, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timioara. Lacurile antropice, pot fi :
Acumulrile în urma construirii de baraje : Surduc, Giarmata, Satchinez, Mntur, etc.
Eleteele piscicole : Dinia, Urseni, Ndrag, Bazou Vechi, Parto.
1.3 Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localiti
Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice : muni, dealuri, depresiuni de contact i câmpii, succesionate altitudinal, de la est la vest.
Munii Poiana Rusc sunt cea mai veche i înalt form de relief de pe teritoriul judeului, fiind situai în extremitatea estic, cu înlimi de aproximativ 1300 m (Vârful Pade 1374 m, Vârful Rusca 1355 m).

3
Între zona montan cristalin i cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Român, Gladna Montan, Fârdea-Huzeti.
Zona dealurilor piemontane, reprezint o alt treapt a reliefului judeului, alctuit din dealuri cu altitudini între 200-400 m :
dealurile Fr gulii (Bulzii)-situate în N-V Poiana Rusci, depesc uneori 400 m altitudine (Vârful Fr gulii);
dealurile Lpugiului-situate între Valea Icuii i Valea Hompsdiei; dealurile Fgetului-între Valea Begi i Valea Gladnei, cu înlimi între
20-300 m ; dealurile Lugojului-situate la marginea vestic a munilor Poiana
Rusci, despr ii fiind de acetia prin Valea Huzeti ; dealurile Lipovei-situate între Vile Mureului (la N), Begi (la S),
Beregsului (la V) ; dealurile Silagiului-limitate de Vile Timiului i Pogniului, cu înlimi
situate între 200-300 m ; dealurile Sacoului-continu spre dealurile Silagiului (spre S-E), în
dreapta Vii Pogniului. Se remarc unele mguri ce domin regiunea, Mgura Poieni 434 m, Bleaua 356 m.
La nivelul judeului Timi principalele localiti urbane sunt situate preponderent în zone de câmpie-es cu urmtoarele altitudini:
Timioara – 90 m Buzia – 128 m Lugoj – 125 m Jimbolia – 82 m Deta – 89 m Fget 159 m
1.4 Temperatura ambiental (media anual, maxim i cantitatea minim anual). Precipitaii atmosferice (cantitatea anual).
Judeul Timi, e dominat de un climat continental moderat, cu influene mediteraneene i oceanice.
Vânturile care bat în jude, sunt Vântul de Vest (bate de la nord vest-vara) i iarna (de la sud-vest) Austrul.
Datele privind mediile lunare i anuale ale temperaturii aerului, sunt redate în tabelul 1.1. ; temperaturile medii pe anotimpuri la principalele staii meteorologice din judeul Timi, sunt redate în tabelul 1.2. ; data medie i extrem a primului i a ultimului înghe, sunt redate în tabelul 1.3. ; frecvena iernilor cu diferite grade de asprime în funcie de ∑T<00C, sunt redate în tabelul 1.4., iar tabelul 1.5., prezint frecvena (%) medie anual a vânturilor pe direcii.
Mediile lunare i anuale ale temperaturii aerului (1896-1975) (dup Clima României, 1966, V. Ghibedea, 1972, 1973)
Tabelul 1.1.

4
Staia

Timioara 91 - 1,9
0,3 5,5 11,0 16,1 19,6 21,6 20,7 16,8 11,3 5,5 0,7 10,6
Sânnicolau Mare
90 - 1,7
0,4 5,6 11,1 16,3 19,7 21,7 20,9 17,0 11,0 5,6 0,9 10,8
Jimbolia 82 - 1,5
0,2 5,9 11,9 16,0 19,4 21,4 20,7 16,7 11,2 5,5 1,4 10,7
Lugoj 124 - 1,4
0,9 5,7 11,0 16,0 19,3 21,2 20,4 16,8 11,3 5,7 1,1 10,6
Temperaturi medii anotimpuale (1896-1955) la principalele staii meteorologice din judeul Timi (dup V. Ghibedea, 1972, 1973)
Tabelul 1.2.
90 0,2 11,0 20,8 11,5
Jimbolia 82 0,0 11,2 20,5 11,1 Lugoj 124 0,1 11,1 20,6 11,6
Data medie i extrem a primului i a ultimului înghe (dup O. Berbecel-1979)
Tabelul 1.3. Data medie Date extremeStaia Primul înghe

Primul înghe
Timioara 29 X 11 IV 202 zile 1 X 19 V Sânnicolau Mare
29 X 13 IV 201 zile 28 IX 13 V
Lugoj 21 X 16 IV 188 zile 19 IX 13 V
Frecvena iernilor cu diferite grade de asprime în funcie de ∑T<00C (XI-III-dup O. Berbecel-1979)
Tabelul 1.4.
1931-1978 63 26 11

5

Frecvena % medie anual a vânturilor pe direcii (dup Gh. Iano, I. Puc, M. Goian, 1997)

NV Calm Timioara 16,9 8,7 15,0 7,4 8,4 8,6 7,0 9,1 20,9 Sânnicolau Mare
6,3 12,0 2,0 18,4 9,4 10,6 6,8 15,0 19,5
Lugoj 4,7 4,2 2,9 15,9 2,9 4,7 6,3 7,8 51,6
1.5 Resurse naturale
Prin “resurse naturale” se înelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjur tor ce pot fi folosite în activitatea uman:
resurse neregenerabile – minerale i combustibili fosili; resurse regenerabile – ap, aer, sol, flor , faun slbatic; resurse permanente – energie solar , eolian, geotermal i a
valurilor. Astfel noiunea de “mediu înconjur tor” cuprinde de fapt, toate activitile
umane în relaia om-natur , în cadrul planetei Terra. Conceptul actual de “mediu înconjur tor” are un caracter dinamic, care caut
s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate în toat complexitatea lor. Problema rezidurilor activitilor umane a luat propor ii îngrijor toare, prin acumularea lor provocând alterarea calitii factorilor de mediu. Aceste alter ri sunt cauza unor dezechilibre în faun i flor i în sntatea i bunul mers al colectivitii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazat pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în unele ri industrializate, la un grad de bunstare ridicat, constatându-se practic c apare, cu iminen, ameninarea consecinelor aciunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzat de: existena prea multor automobile, avioane cu reacie i nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcioneaz dup tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, ap i energie, fenomene care sunt determinante, în ultima instan, de necesiti crescânde ale unei populaii aflate în stare de explozie demografic i îndeosebi de existena marilor aglomer ri urbane.
Protecia mediului este o problem major a ultimului deceniu dezbtut la nivel mondial, fapt ce a dat natere numeroaselor dispute între rile dezvoltate i cele în curs de dezvoltare. Acest lucru a impus înfiin area unor organizaii internaionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluii de diminuare a polurii i creterea nivelului calitii mediului în ansamblu.
Cercetrile amnunite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de aciuni i msuri care prevd:

6
resursele naturale trebuiesc utilizate raional si cu maxim de economicitate
prevenirea i combaterea degradrii mediului provocat de om, dar i datorate unor cauze naturale
armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii în ansamblu sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, în primul rând trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare i stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
În ceea ce privesc modalitile de protejare trebuie soluionate trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ i instituional adecvat i eficient care s garanteze respectarea legilor în vigoare.
evaluarea costurilor aciunilor de protejare a mediului i identificarea surselor de suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan na ional i internaional referitor la protejarea mediului.
În ceea ce privete evaluarea costurilor i stabilirea modului în care acestea sunt suportate se poate susine c protejarea mediului este costisitoare i nu pot fi întotdeauna identificai factorii polurii. Datorit acestei situaii costurile de protejare a mediului se împart între societile comerciale poteniale poluatoare i stat. Fondurile alocate protejrii mediului difer de la o ar la alta în funcie de nivelul de dezvoltare al fiecreia.
1.5.1 Resurse naturale neregenerabile
Resursele naturale din subsol sunt reprezentate de petrol i gaze naturale, crbuni, roci utile, substane nemetalifere (Luncani, Tometi). Zcmintele de nisipuri cuar oase din zona Fgetului reprezint o alt resurs important. Argilele comune, utilizate ca materie prim, pentru fabricarea produselor ceramice, sunt larg r spândite in zona de câmpie. Acestea, sunt exploatate la Jimbolia, Crpini, Biled, Timioara, anovia-Lucare, Lugoj.
În zonele montan i piemontan, sunt roci utile : bazalt (anovia-Lucare), granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coteiul de Sus), calcare i calcare dolomitice (Tometi, Luncani, Baloeti, Jdioara, Ndrag), zcmânt de marmur (Valea Topla, la Luncani).
Importante acumulari de pietriuri i nisipuri, sunt prezente în albiile râurilor Timi, Bega, Mure (par ial).
Hidrocarburi lichide i gazoase, se afl la andra, Calacea, Dudetii Vechi.
Impactul asupra sntii umane

7
respiratorii acute i cronice (bronite, emfizem pulmonar) asupra locuitorilor din zon
include boli respiratorii datorate particulelor antrenate de vânt de pe halde, boli hidrice i boli dermatologie datorit infestrii pânzei freatice în cazul nerezolvrii situaiei apelor de min care ies la suprafa. Impactul asupra sntii umane a fost evaluat ca fiind considerabil.
Impactul asupra mediului
const în primul rând în schimbri ireversibile de peisaj i condiii geologice cauzate de o exploatarea la zi a crbunelui, în Cariera Doman, de depunerea pe vegetaie a pulberilor antrenate de ctre vânt de pe haldele de steril sau în timpul transportului crbunelui. Ca urmare a deversrii accidentale de ape tehnologice încrcate cu suspensii pot apare efecte ca: scderea nivelului de oxigen în ap, creterea turbiditii, afectarea ecosistemului acvatic. Schimbarea morfologiei, hidrologiei i structurii solurilor sunt de asemenea efecte semnificative ale funcionrii unitii.
const în poluarea apelor de suprafa cu suspensii provenite din apele de iroire de pe halde i din apele de min, având drept consecine scderea nivelului de oxigen în ap, creterea turbiditii, afectarea florei i faunei acvatice. Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie i sedimentabile are un impact redus asupra ecosistemelor.
Impactul asupra calitii vieii
exploatarea minier i transportul crbunelui prin ora cauzeaz locuitorilor din zon disconfort în principal din cauza zgomotului, modificrii peisajului, afectrii fondului construit i a strii de cur enie a cilor rutiere. Suprafeele de teren scoase din circuitul agricol sau silvic impun cheltuieli mari legate de reconstrucia ecologic. Impactul asupra calitii vieii a fost evaluat ca fiind considerabil.
este considerabil, incluzând cheltuieli mari legate sntatea uman, de epurarea apelor uzate, de reconstrucia ecologic i reintegrarea în peisajul natural al zonei.
Sisteme individuale de producere a energiei (combustibili fosili, lemn)
Cea mai mare parte a populaiei din mediul rural utilizeaz înclzirea cu sobe individuale având drept combustibil lemnul.
Impactul asupra sntii umane
Sistemul respirator este serios afectat din cauza emisiilor de la sistemele de înclzire din gospodriile individuale în care se folosesc combustibili fosili sau lemnul. Emisiile tipice ale acestor surse de înclzire conin SO2, NOx, CO2, CO. Din cauza temperaturii reduse de ardere a combustibililor, sunt emise particule cu hidrocarburi poliaromatice, cu toxicitate mare. Efectul potenial este foarte dificil de estimat, din cauza lipsei msur torilor, dar având în vedere numrul mare de locuitori expui, riscul a fost evaluat ca fiind major.
Impactul asupra mediului

8
Este considerabil, fiind cauzat de emisiile de poluani atmosferici cu influene
atât locale cât i globale deoarece favorizeaz formarea ploilor acide i accentuarea efectului de ser .
Impactul asupra calitii vieii
Este redus, el fiind legat de afectarea fondului construit din zon, din cauza fumului sobelor, necesitând costuri ridicate pentru întreinerea faadelor.
1.5.2. Resurse naturale regenerabile
Sursele regenerabile de energie se înscriu din anul 2002 în aria preocuprilor majore ale Uniunii Europene, datorit faptului c, la ora actual, Uniunea depinde în proportie de 70% de import localizat în doar doua regiuni: CIS i Orientul Mijlociu.
Motivaia promovrii unui program european dedicat surselor regenerabile a fost amplu dezbatut în Cartea Verde a Energiei pe tot parcursul anului 2001. Începând cu ianuarie 2002, o dat cu publicarea Cr ii Albe a Energiei pentru Uniunea largit la 30 de state, rilor membre i candidate le revin obligaii precise pe linia promovrii acestor surse la o scar far precedent în Europa.
Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2001/77/CE din 27 septembrie 2001 prevede c pân în 2004, toate rile membre i candidate s întocmeasc strategii naionale vizând utilizarea propriilor resurse regenerabile.
Directiva 2001/77/CE prevede i pentru ara noastr o serie de obiective generale la care va trebui s ne aliniem i pentru atingerea crora trebuie s ne stabilim rapid o strategie pe care s o aplicm cu consecven.
Apele termominerale sunt exploatate pentru cura balnear i agrement în staiunea Calacea, Timioara, Sânnicolau Mare, Teremia Mare.
Apele minerale carbogazoase, sunt prezente la Buzia, Sacu Mare, Pichia, Fibi. Râurile care str bat judeul Timi : Bega Veche, Bega, Timiul, Bârzava, Moravia, par ial Mure, Aranca.
Lacurile relicte, fluviale, de tasare. Lacuri cu ap cald (peste 20 0C) i mineral, primul la Româneti iar al
doilea la vulcanul noroios Forocici Resursele forestiere (suprafaa total de pdure de pe teritoriul judeului Timi
este de 94.425 ha) sunt deosebit de importante, pentru dezvoltarea, meninerea resurselor de flor i faun din jude.
Apele Termale
Zona de V, a României dispune de un potenial geo-termal ridicat, reliefat prin rezerve de ape mezotermale cantonate în depozite de vârst mezozoic cu predilecie în carsturi jurastice.
Apele de adâncime, pe aproape întreaga intindere a Câmpiei de Vest )de la Timioara, Arad la Oradea i Satu Mare au un caracter termal, unele având i sruri )apele bicarbonate de la 1 Mai, Felix i Tinca.
Apele minerale termale sunt de mai multe tipuri :

9
Clorurosodice, bicarbonate, uor sulfuroase, cu o mineralizare între 0,5-2,6 g/l i o temperatur între 38,5 – 53,5°C
Clorurosodice, bicarbonate, calcice, cu o mineralizare între 0,6 - 3,5 g/l i o temperatur între 46 -56°C
Clorurosodice, bromurate, iodate i sulfuroase , cu o mineralizare între 3,97 – 7,93 g/l i o temperatur ce atinge 62°C
Un astfel de complex de izvoare termale se afla in staiunea Buzia, situat la 35 km de Timisoara în direcia SE i 25 km de Lugoj. Apele ce izvor sc de la Buzia ajut la vindecarea diferitelor boli: ateroscleroza, artroze, spondiloze, etc.
Bile Calacea, situate i ele în apropierea Timioarei (la 38 km N de Timioara) au o deosebit importan în vindecarea afeciunilor reumatice ale sistemului nervos periferic. Staiunea dispune de o baza de tratament complex (electroterapie, termoterapie, kineto-terapie, masoterapie, etc.) precum i de un lac cu nuferi termali.
Comuna Lovrin situat între Timisoara i Sânnicolau Mare, în apropierea DN9, devine cunoscut în anii ’80 datorit apelor geotermale descoperite aici. Institutul de prospeciuni geologice a depistat un strat de ap termala. Au urmat imediat 14 foraje, dintre care unul - cel care este folosit i in ziua de azi - i-a dovedit uriaul potenial. Cu un debit de opt litri/secund, la captare, apa are 84°C, ceea ce îl face utilizabil chiar i în cele mai friguroase ierni. Pe lâng uriaul bazin al trandului, unde apa este “suportat” la 32°C, s-a construit aici o piscin acoperit pentru cei care intuiau calitile tmduitoare ale apei geotermale. Cu o mineralizare total - sulfuroasa, bicarbonatat, clorurat, bromurat, sodic si hipoton - apa fierbinte a început sa fie apreciat de cei ce sufereau de reumatism degenerativ si articular sau aveau sechele posttraumatice periferice ale membrelor. Cantitatea de ap termal forat este îns mult peste necesarul pentru tratament. S-a instalat o reea de evi prin care apa fierbinte ajunge la caloriferele instituiilor i apartamentelor din comun. Pe lâng proprietile curative ale apelor geotermale acestea, funcie de tipul de termalism pot fi folosite i ca surse alternative de energie caloric, respectiv ca ap menajer i/sau agent termic.
Energiile regenerabile constituie o surs aproape nelimitat de energie, dac se iau în considerare necesitile de energie ale omenirii, în comparaie cu energia primit de la Soare.
Prin surse regenerabile se îneleg, de regul:
energia solar - utilizat la producerea de cldur prin metode de conversie pasiv sau activ sau la furnizarea de energie electric prin sisteme fotovoltaice;
energia eolian - utilizat la producerea de energie electric cu grupuri aerogeneratoare;
hidroenergia - centrale hidroelectrice cu o putere instalat mai mic sau egal cu 10 MW (‘hidroenergia mic’), respectiv centrale hidro cu o putere instalat mai mare de 10 MW (‘hidroenergia mare’);

10
Sursele regenerabile pe piaa energiei din România
Guvernul României a aprobat “Strategia naional pe termen mediu” (2001 – 2004) prin Hotrâre de Guvern i a adoptat msuri pentru realizarea acesteia. Obiectivul principal al strategiei îl constituie crearea unor piee eficiente de energie, a cror dezvoltare s fie realizat in mod durabil, cu respectarea standardelor UE privind utilizarea eficient a energiei i proteciei mediului.
Având în vedere situaia real a sectorului energetic, susinerea important a surselor regenerabile în vederea ptrunderii lor pe piaa nu figureaz printre obiectivele derivate în intervalul de timp luat în considerare (cu excepia realizrii de centrale hidroelectrice de mare capacitate). Folosirea surselor regenerabile apare îns explicit drept o decizie privind dezvoltarea sistemului energetic pe termen lung. Mai multe masuri au fost deja luate pentru implementarea acestei decizii.
Documentul de poziie la capitolul 14 “Energie” prezentat de Guvern la negocierile de aderare cu UE prevede c: “În ceea ce privee utilizarea surselor regenerabile de energie respectiv biomasa, microhidro, energia geotermal, solar i eolian România î i propune s dezvolte o serie de proiecte de implementare a acestor surse alternative de energie”.
Un rol important îl are (i îl va avea) recenta Hotarâre de Guvern privind promovarea produciei de energie electric din surse regenerabile de energie. (HG 443/2003).
La analiza obiectivelor economice i de piaa ale surselor regenerabile în România trebuie sa se in seama de câiva factori eseniali, printre care:
situaia resurselor de energie primar la nivel naional i în perspectiv;
potenialul energetic al SRE; necesitatea alinierii la strategia i politicile energetice ale UE; competitivitatea energiei regenerabile pe pia. capacitatea de susinere a SRE de ctre societatea
româneasc. Fr a prezenta date statistice detaliate (disponibile i cunoscute de ctre
interesai) vom face doar unele comentarii asupra aspectelor mentionate. Capacitatea Romaniei de a sprijini financiar patrunderea surselor regenerabile
de energie (i în particular a energiei solare i eoliene) este limitat. Partizanii acestui sprijin invoc frecvent cazul Germaniei. Literatura arata îns c în Germania energiile regenerabile i cogenerarea sunt sprijinite de guvern în mod direct cu 2,5 miliarde euro pe an i alte 5 miliarde de euro sunt obinute de la consumatori pe diferite ci. Preul mediu al electricitii pentru sectorul casnic în Germania este de 15,2 USD/MWh ceea ce transpus în lei ar însemna cca. 5.000 lei/KWh. Este greu de conceput c cetenii României, în calitate de contribuabili sau de consumatori de electricitate, s achite astfel de sume.

11
Analizele efectuate au ar tat ca pierderile de cldur ale cldirilor din România sunt de cca. 4 ori mai mari decat cele ale cldirilor din UE. Programele de introducere a surselor regenerabile ar trebui astfel i în România s fie precedate de programe de cretere a eficienei energetice. Efectele locale (asupra consumatorilor) i cele generale (asupra balanei energetice naionale etc) ar fi extrem de importante i ar avea un grad de certitudine mai ridicat. De asemenea, costurile implicate ar fi mai reduse la acelai efect util.
În ultimele doua decenii s-au dezvoltat programe de cercetare-dezvoltare, care au acoperit practic toat gama de surse regenerabile.
Aceste programe au fost motivate, pe de o parte de resursele naturale favorabile i, pe de alta parte de capabilitatea ridicat a specialitilor care au dobândit o experien valoroasa în acest domeniu.
România are un potenial bun al surselor regenerabile de energie. De asemenea, s-a acumulat o experien deosebit în cadrul activitilor de cercetare- dezvoltare în domeniu.
Prin proiecte demonstrative de succes se poate recâtiga încrederea în tehnologia surselor regenerabile i se verific economicitatea acestora.
Pentru acestea, obiectivele concrete ale activitilor de cercetare -dezvoltare trebuie s raspund urmatoarelor obiective de baz: depirea principalelor bariere în calea dezvoltarii surselor regenerabile de
energie: costuri, eficiena sistemelor i institutional; alinierea la reglementrile i procedurile specifice UE integrarea sistemelor regenerabile în sistemele energetice naionale.
1.6. Elemente privind dezvoltarea economic actual a Judeului Timi
Ponderea i locul judeului Timi în economia naional
Anul
2001 2002 2003 2004 Pondere % 3,6 3,6 3,6 3,6Suprafaa
total Loc 1 1 1 1 Pondere % 3,1 3,1 3 3Populaia
total la 1 VII Loc 9 9 9 9 Pondere % 3,4 3,4 3,6 3,6Populaia
ocupat Loc 5 6 3 2 Pondere % 2,4 2,4 1,6 1,7Numrul
omerilor Loc 8 8 13 13 Pondere % 4,7 7,7 4,7 4,8Suprafaa
agricol Loc 1 1 1 1 Pondere % 5,7 5,7 5,7 5,7Suprafaa
arabil Loc 1 1 1 1 Pondere % 2,2 2,1 2,1 2,1Efectivul de
bovine Loc 23 24 23 22 Pondere % 6,6 6,0 5,9 6,4Efectivul de
porcine Loc 1 1 1 1 Pondere % 4,4 4,3 4,4 4,6Efectivul de
caprine i ovine

12
Pondere % 1,8 1,2 1,5 1,9Locuine terminate Loc 27 31 30 25
Pondere % 7,1 7,1 7,1 7,1Lungime liniilor de cale ferat
Loc 1 1 1 1
Pondere % 3,7 2,7 2,7 3,7Lungimea drumurilor publice
Loc 3 3 3 3
Pondere % 3,0 3,1 3,1 3,1elevi Loc 10 10 9 9 Pondere % 8,0 7,2 7,2 7,2studeni Loc 4 4 4 4
Agricultura
În judeul Timi, suprafaa agricol ocup 702.938 ha, din care, arabil, reprezint 530.215 ha, punile ocup o suprafa de 129.231 ha, fâneele se întind pe o suprafa de 29.313 ha, viile i pepinierele viticole 4.313 ha, livezile i pepinierele pomicole 9.326 ha.
Un procent de 98.7% din terenurile agricole, apar in sectorului privat, iar sectorului de stat, îi revine doar 1.3%.
Pdurile din judeul Timi ocup o suprafaa de 109.126 ha.
Industria
Industria judeului Timi este puternic i diversificat fiind susinut de tradiie, localizarea vestic a judeului, precum i for a de munc înalt calificat, atuuri, care sunt confirmate de prezena numeroas aici a investitorilor, autohtoni i str ini. Din cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul Comer ului, în judeul Timis sunt prezente mai mult de 4.000 de firme cu capital str in, din care cca. 600 au investit direct în producie. Valoarea participrii str ine depete 325.000. 000 USD în perioada 1991-2000 iar tarile de proveniena sunt foarte diferite (76 de tari).
Nr. crt.
str in investit
Capital str in investit

13
9 Frana 11.426.402 10 Austria 10.725.871
Industria reprezint aproape 50% din economia judeului, mai exact un procent de 48.4%.
Principalele ramuri ale industriei din jude sunt : industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale, industria constructoare de maini, industria uoar , industria electronic i electrotehnic, industria alimentar i a buturilor, industria pielriei i înclmintei, industria de prelucrare a lemnului, industria celulozei i hârtiei, construciile.
Industria chimic este reprezentat de urmtoarele uniti : SC Spumotim, SC Azur SA, SC Detergeni SA, SC Continental Automotive Ag (anvelope).
Industria construciilor de maini : în Timioara i judeul Timi reprezentative sunt urmtoarele firme : Lisa Draexelmaier (cablaje electrice), Eybl Textile Deta (scaune), Delphi Packard ( cablaje), Nefer Prod Impex (piese i accesorii), Siemens Automotive (cablaje).
Industria uoar :
Se remarc industria textil, reprezentat de firme ca : Triumph (lenjerie de dam), Harrolds, Jaeger, Van Dries, Van Noten, Eugen Klein (confecii, la Modatim) ; plriile produse la Timioara, se poart în Austria, Germania i Elveia.
Industria electronic i electrotehnic : la Timioara se produc subansamble, ansamble electrice i electronice, panouri electrice, sisteme de alarm ; se asambleaz aparate TV i telefoane mobile, se produc antene de emisie-recepie terestre, aparate electrice de msur i control, corpuri de iluminat, rezistene electrice, atât pentru piaa intern cât i extern. Dintre firmele reprezentative enumer m :Alcatel, Zoppas, Solectron, Abb Rometrics, Siemens, Elba, Kathrein, Cores.
Industria alimentar : exist fabrici de pâine, produse de panificaie (Bega Pam), fabrici de produse lactate , abatoare de prelucrare a crnii,.
Industria pielriei i înclmintei : reprezentativ este firma de marc « Guban », ce export în prezent, pantofi de dam, brbai i copii, în peste 20 de ri.
Industria celulozei i hârtiei : dintre fabricile ce realizeaz mobilier din lemn masiv sau pal melaminat, enumer m : Arthema Timioara, Green Forest Timioara, Plapaf Deta, Sas Berton Timioara, Essiadimod Lugoj, Agache Lugoj.

14
Serviciile
Serviciile au cunoscut în special în primii ani dup revoluie o cretere exploziv ca urmare a implementrii în România a principiilor economiei de pia. Alturi de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clienilor, prezena firmelor internaionale de prestigiu din domeniu face ca îmbuntirea calitilor serviciilor de pe pia local s fie principala prioritate a acestora.
Activitile productive înregistreaz de asemenea în ultimii ani o tendin cresctoare, fiind susinute din ce în ce mai mult de ctre organele de stat prin politici economice i fiscale orientate.
Potenialul agricol pe care îl are judeul Timi este remarcabil, datorit suprafeelor agricole întinse i solurilor de foarte bun calitate. Dei în prezent acesta este subvalorificat, se prognozeaz îns c în viitor s devin una dintre cele mai atractive oferte de cooperare economic a judeului Timi pentru investitorii str ini.
Condiiile pedoclimatice favorabile ofera dezvoltrii agriculturii multiple ;anse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizeaz prin apariia i dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de baza ale agriculturii tradiionale i ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.
Una din cele mai vechi i importante activiti agricole din jude, dispunând de condiii climatice favorabile este cultivarea cerealelor i a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie i de deal a judeului este practicat cu succes viticultura. Localiti ca Reca, Teremia, Buzia i Giarmata sunt nume sonore atât în ar , cât i în str intate în ceea ce privete producia de vin. Producia de legume în micro-ferme individuale este de asemenea o activitate economic de tradiie în special în localitile rurale din vecintatea centrelor urbane.
Creterea animalelor constituie, de asemenea, o ramur important, de tradiie, a agriculturii timiene, în ultimii ani înregistrându-se o cretere semnificativ a numrului de animale în sectorul privat.
Dei Judeul Timi dispune de capaciti de prelucrare, a produselor agricole de origine animal i vegetal, exist în domeniu un deosebit potenial de cooperare economic, susinut de existen, în regiune, a materiilor prime necesare i de o pia de desfacere remarcabil.
În economia judeului serviciile reprezint 10%, ponderea serviciilor fiind : 53% tranzaciile imobiliare i închirieri, 25% transportul i depozitarea, 10% hoteluri i restaurante, 7% servicii colective i sociale, 3% pota i telecomunicaii i 2% activitile financiar bancare.
În centrul oraului Timioara exist un infopunct turistic, ce ofer informaii despre oferta de cazare, agenii de turism, care opereaz în zon.
Consultana în afaceri necesar înfiinrii sau dezvoltrii activitii firmelor, este oferit de Camera de Comer , Industrie i Agricultur Timioara (www.cciat.ro ), Agenia de Dezvoltare Economic Timi (www.adetim.ro ), Price Waterhouse Coopers, TMF Consulting, etc.
Infrastructura rutier

15
Drumurile naionale însumeaz un numr de 533.311 km (din care 221.847 km drumuri europene), drumurile judeene totalizeaz 1.145 km, drumurile comunale 1.222 km.
În jude exist 7 autogri liceniate.
Calea ferat totalizeaz 1080 km în exploatare ; doar 185 km fiind electrificat.
Aeroportul Internaional Traian Vuia-Timioara, este al doilea aeroport din România, asigurând atât zboruri interne cât i externe.
2. SCHIMBRI CLIMATICE
2.1. Gaze cu efect de ser . Protocolul de la Kyoto
În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferin a Par ilor la Convenia-cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, in vederea stabilirii unor masuri, inte si perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser . România a fost prima ar , cuprins in Anexa I a Conveniei, care a ratificat prin Legea nr. 3/2001 Protocolul de la Kyoto, obligându-se astfel la o reducere de 8% in perioada 2008 - 2012, fata de anul de baza (1989), in vederea armonizrii cu masurile Uniunii Europene, de reducere cu acelai procent.
2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de ser
Pentru judeul Timi, emisiile gazelor cu efect de ser au avut evoluia prezentat în tabelul 2.1.1
Cantitate t/an
Tab. 2.1.1 Emisii ale gazelor cu efect de ser
Din totalul emisiilor de CO2 inventariate pentru anul 2005, 48,9% sunt emisii rezultate din instalaiile mari de ardere care produc energie electric i termic, 26,5% de la instalaiile de ardere din industria de prelucrare – materiale ceramice, restul de la alte instalaii de ardere (in principal centrale termice).

16
În ceea ce privete emisiile de N2O, 64,2% provin de la instalaiile mari de ardere ce produc energie electric i termic, restul, in principal, de la centrale termice.
Situaia evoluiei temperaturii medii anuale pentru judeul Timi este urmtoarea:
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
media anual
11.4 10.9 10.4 10.4 11.3 11.3 12.4 11.3 12.3 11.0
Media multianual pentru perioada 1901 – 1990 este de 10.7 0C.
2.1.2. Politici i msuri privind reducerea de gaze cu efect de ser
În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferina a Pr ilor la Convenia-cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor masuri, inte si perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. România a fost prima tara, cuprinsa in Anexa I a Conveniei, care a ratificat prin Legea nr. 3/2001 Protocolul de la Kyoto, obligându-se astfel la o reducere de 8% in perioada 2008 - 2012, fata de anul de baza (1989), in vederea armonizrii cu masurile Uniunii Europene, de reducere cu acelai procent.
Protocolul de la Kyoto stipuleaz în articolul 6 ca orice parte inclus in Anexa I a Conveniei poate transfer ctre, sau achiziiona de la, orice alta parte uniti de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (ERU) rezultate din proiecte cu Implementare in comun (JI) ce au ca scop reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, de la surse, in orice sector al economiei, sau creterea cantitilor de gaze cu efect de sera sechestrate prin absorban i (rezervoare naturale). Articolul 17 al aceluiai document prevede posibilitatea participrii pr ilor incluse in Anexa B a Protocolului (aproape identica cu Anexa I a Conveniei), la comercializarea emisiilor, în scopul îndeplinirii obligaiilor din Protocol.
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal
2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substane care depreciaz stratul de ozon, pe sectoare de activitate

17
ozonului cu 1 % duce la sporirea intensitii razelor ultraviolete de-asupra solului cu 2 %. Mai multe studii experimentale asupra florei i faunei, precum i diverse examinri clinice ale oamenilor au relevat numeroase efecte negative rezultate din expunerea excesiv la radiaia ultraviolet. Coninutul ozonului cauzeaz dou probleme ecologice. Una ine de creterea cantitii de ozon în troposfer (ozonul din troposfer este un component-cheie în smogul fotochimic) i constituie o problem comun a multor orae din lume. O alt problem, care prezint un mare interes tiinific i ecologic, ine de epuizarea ozonului din stratosfer .
Fenomenul epuizrii stratului de ozon duce la: scderea eficacitii sistemului imunitar, cu apariia infeciilor, cancerului de piele, cataractelor i orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor i, implicit, a cantitii de hran, ca urmare a micor rii frunzelor la plante, distrugerea vieii marine, a planctonului – plante i animale microscopice care tr iesc în suspensie aproape de suprafaa apei, cu care se hr nesc animalele marine i implicit afectarea hranei omului prin reducerea cantitii de pete comestibil, degradarea unui numr impuntor de materiale plastice utilizate în construcie, vopsele, ambalare etc.
S-a demonstrat c substanele chimice - clorofluorocarburile (CFC), produse de om i care sunt utilizate în calitate de ageni frigorifici i aerosoluri, sunt transportate în stratosfer prin circulaia maselor de aer i pot avea o aciune distrugtoare asupra stratului de ozon. Mai mult de 60 de ani CFC sunt utilizate ca ageni frigorifici în frigidere i climatizoare, ca solveni, propeleni pentru amestecuri de aerosoli, la producerea spumelor din substane organice expandate . a. Consumul CFC în aceste scopuri constituie peste de 70% din producia total. În anul 1986 în lume au fost fabricate aproape 1 mln. tone de CFC. În afar de aceasta, pentru necesitile umane au fost produse 700.000 tone de metilcloroform (acest solvent este inclus în lista substanelor reglementate de Protocolul de la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon), 250 mii de tone de HCFC-22 (HCFC de asemenea sînt incluse în Protocolul de la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon).
În septembrie 1987 naiunile din toata lumea au contientizat fenomenul epuizrii stratului de ozon prin semnarea "Protocolului de la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon" - un acord internaional care nominalizeaz majoritatea substanelor care distrug stratul de ozon (SDO) si care stabilete orarul de suprimare si eliminare eventuala a producerii si consumului SDO.
În iulie 1999 a intrat in vigoare prima etapa de suprimare a SDO obligatorie pentru tarile in curs de dezvoltare. Aceste state trebuiau sa înghee consumul a cinci (5) CFC principale la nivelul mediu de consum calculat pentru anii 1995-1997. Pe parcursul urmtorilor ani se vor cere îndeplinite alte restricii privind consumul si producerea CFC si a altor SDO reglementate urmând a fi totalmente excluse ctre anul 2010.
rile în curs de dezvoltare întreprind actualmente eforturi considerabile pentru respectarea angajamentelor si obligaiunilor fata de Protocolul de la Montreal si a Amendamentelor lui. Suprimarea cu succes a SDO este posibil numai prin crearea i implementarea unor strategii naionale i a unui cadru legislativ -normativ adecvat.

18
Protocolul privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 i a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a pr ilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
Substanele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS–uri) i principalele lor aplicaii sunt urmtoarele: - CFC-uri (clorofluorocarburi) – utilizate ca ageni frigorifici, solveni, aerosoli farmaceutici i cosmetici ageni de expandare în tehnologia de producie a spumelor de izolaie ; - Haloni -substane de lupt împotriva incendiilor ; - HCFC (hidrocarburi par ial halogenate) –utilizate ca ageni frigorifici, ageni de expandare a spumelor de izolaie, solveni, aerosoli ; - Tetraclorura de carbon - folosita ca solvent industrial ; - Metilcloroform (1,1,1 tricloretan) –folosita ca solvent; - Bromura de metil -utilizat ca pesticid si fumigant, in dezinfecia solului în sere, dezinfecia spaiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea seminelor.
În sectorul frigorific, activitatea societilor din judeul Timi si echipamentele folosite de acestea sunt atestate de I.C.P.I.A.F. S.A. Cluj-Napoca. Agenii frigorifici cei mai utilizai sunt: R12 (CFC12), R22 – folosit pentru service-ul aparatelor frigorifice (HCFC 22), cantitile anuale ale acestora fiind sub 1 tona. Alti ageni frigorifici utilizai sunt R134a (HFC 134a), R404 (reprezint un amestec de R125, R143a si R134a), R407c ( un amestec de R32, R125 si R 134a) si R507 ( amestec de R125 si R143a), substane care fac parte din categoria HFC (hidrofluorocarburile ) care intra in categoria gazelor cu efect de sera.
Dei in judeul Timi exist mai multe firme productoare sau care comercializeaz solveni pentru industria de lacuri i vopsele, substanele utilizate sau comercializate de acetia nu intr în clasa CFC-urilor, HCFC-urilor i de asemenea nu conin tetraclorura de carbon.
In judeul Timis, substanele folosite ca ageni de expandare în stingtoarele de incendii sunt CO2 si gaze inerte ( nu se folosesc haloni ), substan e care nu fac parte din cele care distrug stratul de ozon.
Efectul nociv al bromurii de metil se manifesta prin evacuarea in atmosfera a bromului dup utilizare care la rândul sau este de 30-60 de ori mai distructiv decât clorul. In agricultura din judeul Timi, nu se mai folosete aceasta substana in ultimii ani.
2.2.2. Politici i msuri pentru eliminarea treptat a substanelor care depreciaz stratul de ozon
Exista câteva opiuni pentru a gr bi recuperarea stratului de ozon. Relativ curent elaborate, masurile de control (Montreal, 1997) ratificate de numai 37 de tari ale lumii vor contribui la reducerea concentraiei de SDO dup cum urmeaz:

19
echipamente; - 7% prin limitarea emisiilor de halon-1301 in anul 2000, ce necesita stoparea
completa a producerii si distrugerii cantitii totale de halon-1301 care se conine in echipamente;
- 5% din stoparea produciei globale de HCFC ctre anul 2004; - 2,5% prin stoparea produciei globale de CFC si tetraclorura de carbon ctre anul
2004; Implementarea acestor masuri si restricii va accelera data la care concentraia clorului activ din atmosfera va atinge pe cea din anul 1980 in 1-3 ani.
Perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul îngherii consumului de clorofluorocarburi (CFC) la nivel naional si intrarea intr-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substane, in concordanta cu obligaiile care revin tarii noastre ca semnatara a tratatelor internaionale menionate. Cu un consum de 350 tone CFC, România s-a încadrat in limitele de producie si consum stabilite in cadrul protocolului.
România a f cut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului, prin:
1. continuarea dezvoltrii cadrului legislativ si instituional necesar aplicrii regimului ozonului;
2. implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care au condus la eliminarea a 1069 de tone, consum anual la utilizatorii industriali de substane care epuizeaz stratul de ozon;
3. instituirea controlului comer ului cu aceste substane (prin obligativitatea obinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substane care epuizeaz stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/ 1996);
4. introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 89/31 august 1999.
2.3. Concluzii:
Faptul c, dup 1989, în România producia industrial energofag a înregistrat un recul semnificativ (o scdere a produciei cu peste 30%) se constituie într-un avantaj pentru ara noastr în contextul prevederilor Protocolului de al Kyoto care atribuie fiecrui stat o cot fix de emisii (% din emisiile produse la nivelul anului 1989). Astfel, România poate „vinde” din cota care îi este atribuit altor state (acestea având obligaia s investeasc în România doar utilizând tehnologii „curate”).

20
3.1. Acidifierea
Calitatea aerul ambiental sub aspectul aciditii este dat de concentraiile de dioxid de sulf (SO2) i de oxizi de azot (NOx) parametri înregistrai zilnic pentru municipiul Timioara.
3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf
Dioxidul de sulf este emis în aer in urma proceselor de combustie a materialelor fosile carbonice. Sursele majore de dioxid de sulf sunt marile centrale termice, marile instalaii industriale de ardere precum i unitile de înclzire colective i individuale.
Contribuia major în cazul emisiei de SO2 de 93,8% o au instalaiile mari de ardere din industria energetic, iar restul emisiilor se datoreaz altor instalaii de ardere.
Tabelul nr. 3.1.1.1. Evoluia emisiilor anuale de SO2
Anul
Cantitatea t/an
2002 9246
2003 4373
2004 3973
2005 3333
Evoluia concentraiilor medii anuale pentru SO2 în cazul probelor prelevate pe b-dul. M. Viteazul nr.32 este prezentat în tabelul 3.1.1.2.
Tabelul nr. 3.1.1.2. Evoluia concentraiilor medii anuale pentru imisiile de SO2
Noxa SO2 SO2 Anul Conc.
med. anual mg/m3
% din CMA STAS

21
2004 0.0017 2.81 - -
2005 - - 3,88 19,4
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de lung durat, anual (0,06 mg/m3) pentru SO2 conform STAS 12574-87
VL = valoarea limit anual pentru protecia ecosistemelor, conform Ordinului MAPM 592/2002.
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, probe medii de lung durat, s-a efectuat în anul 2005, prin prelevarea de probe în 2 puncte fixe ale municipiului Timioara, în zonele industriale Calea Sagului si Calea Stan Vidrighin.

22
Noxa SO2
0.002 3,33
0.001 1,67
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de lung durat, anual (0,06 mg/m3) pentru SO2 conform STAS 12574-87
In zona central a municipiului Timisoara (bul. Mihai Viteazul), se efectueaz msur tori în conformitate cu metodele de referin pentru evaluarea concentraiilor de poluani din aerul înconjur tor, prevzute în Ordinul MAPM nr. 592-2002, utilizându-se analizoare automate pentru monitorizarea SO2. În decursul anului 2005, nu s-au înregistrat depiri ale concentraiilor medii orare i zilnice.
În tabelul nr. 3.1.1.4. sunt prezentate valorile maxime înregistrate pentru aceast poluant.
Tabelul 3.1.1.4. Valorii maxime inregistrate pentru SO2 în zona central a oraului
Valoare maxim zilnic Valoare maxim orar
Data Valoare μg/m3
03.03.05 12,40 9,92 05.02.05 146,20 41,77 34,40
V.L. = valoarea limit orar pentru protecia sntii umane, 350μg/m3 M.T. = marja de toleran pentru anul 2005, respectiv 75 μg/m3
3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot
Emisiile de oxizi de azot sunt în propor ie de 80,2% cauzate de activitatea de producere a energiei electrice i termice în instalaii mari de ardere.
Tabelul nr. 3.1.2.1. Evoluia emisiilor anuale de NO2
Anul

23
2002 4149
2003 1291
2004 1380
2005 1320
Evoluia concentraiilor medii anuale pentru NO2 în cazul probelor prelevate în zona central a oraului (b-dul. M. Viteazul nr.32) este prezentat în tabelul 3.1.2.2.
Tabelul nr. 3.1.2.2. Evoluia concentraiilor medii anuale pentru imisiile de NO2
Noxa NO2 NO2 Anul
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de lung durat ,anual (0,04 mg/m3) pentru NO2, conform STAS 12574-87

24
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe NO2, probe medii de lung durat, s-a efectuat în anul 2005, prin prelevarea de probe în 2 puncte fixe ale municipiului Timioara aflate în zonele industriale. Valorile medii ale concentraiilor anuale obinute pentru NO2 sunt redate in tabelul 3.1.2.3.
Tabelul 3.1.2.3. Valorile concentratiile medii anuale pentru NO2

0.037 92,5
0.020 50

25
În zona central a municipiului Timisoara (bul. Mihai Viteazul), i pentru dioxidul de azot se efectueaz msur tori în conformitate cu metodele de referin pentru evaluarea concentraiilor de poluani din aerul înconjur tor, prevzute în Ordinul MAPM nr. 592-2002, utilizându-se analizoare automate pentru monitorizarea NO2.
Valoarea medie anuala înregistrat de 34,38 μg/m3, nu a depit valoarea limit anual pentru protecia sntii umane, conform Ordinului MAPM nr 592/2002.
Fig. 3.1.2.2. Evolutia conentratiilor de dioxid de azot
Fig. 3.1.2.1. Evolutia conentratiilor de dioxid de azot

NO2, Timisoara - Calea Stan Vidrighin
0,000
0,005
0,010
0,015
0,020
0,025
0,030
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
m g / m
CMA = 0.1 mg/mc
0,000
0,010
0,020
0,030
0,040
0,050
0,060
m g / m
CMA=0.1 mg/m3

26
Cea mai mare valoare medie orar a fost înregistrat în data de 9 ianuarie 2005 în intervalul orar 18-19. Pe tot parcursul anului, s-au înregistrat 18 depri ale valorii limite stabilite pentru anul 2005, valori înregistrate în luna ianuarie.
În tabelul nr. 3.1.2.4. sunt prezentate valorile maxime înregistrate pentru aceast poluant.

μg/m3 %V.L.
09.01.05 651,40 325,70 229,91 34,38 85,95
V.L.= valoarea limit orar (350 μg/m3), respectiv anual (40 μg/m3), pentru protecia sntii umane M.T.= marja de toleran pentru anul 2005, respectiv 75 μg/m3
3.1.3. Emisii de amoniac

27
Lugoj – Staia meteo Sânnicolau Mare – Staia meteo Jimbolia – Staia meteo Banloc – Staia meteo
S-au determinat urmtorii indicatori: pH, aciditatea/alcalinitatea, conductivitatea, SO4
2-, NO2 -, NO3
-, Cl-, NH4 +, Ca2+ si Mg2+. Intervalele de variaie ale indicatorilor pe
parcursul întregului an sunt prezentate în tabelul 3.1.4.
Pe tot parcursul anului 2005 nu s-au înregistrat precipitaii cu un pH < 5.6, valoare limit pentru definirea caracterului acid al precipitaiilor.
În ceea ce privete coninutul ionic al precipitaiilor: • 78,68% din totalul probelor prelevate au avut o conductivitate mai mic de
100 μS/cm; • 14,75% o conductivitate cuprins între 100 si 150 μS/cm; • 6,55% mai mare de 150 μS/cm.
Cele mai ridicate valori ale conductivitii s-au înregistrat :
în municipiul Timioara : • Calea Buziaului ( Electrotimi ) în luna decembrie Χ = 44 μS/cm ( pH
= 6,67 ) i în luna iulie Χ=43 μS/cm ( pH = 6,40 ) • Calea agului ( Pro Air Clean ), în luna octombrie Χ=360 μS/cm
(pH=7,30 ) i în luna mai si iunie Χ=183 μS/cm ( pH=6,75 respectiv 8,08 ). • Staia meteo, în luna martie Χ= 165 μS/cm ( pH=6,55 ) i în luna
ianuarie Χ=120 μS/cm ( pH=6,59 ) • Staia APM, în luna noiembrie X=210 μS/cm ( pH=6,68 ) i în luna
decembrie X=142 μS/cm ( pH=7,05 ) în municipiul Lugoj, în luna ianuarie Χ=327 μS/cm ( pH=8,38 ) i în luna martie
Χ=111 μS/cm ( pH=6,54 )
în oraul Sânnicolau Mare, în luna noiembrie Χ= 377 μS/cm ( pH=6,77) i în luna decembrie Χ= 195 μS/cm ( pH=6,62 )
în oraul Jimbolia, în luna ianuarie Χ=255 μS/cm ( pH=6,35 ) i în luna iunie Χ= 200 μS/cm ( pH=6,85 )
în localitatea Banloc, în luna ianuarie Χ=262 μS/cm ( pH=6,81 ) i în luna februarie Χ= 257 μS/cm
( pH=6,79 )

28

mg/dm3
NO3 -
mg/dm3
NO2 -
mg/dm3
Cl-
mg/dm3
NH4 +
mg/dm3
Ca2+
mg/dm3
Mg
mg/dm
1 Meteo 1099,47 58-599 5,79-8,60 28 -165 1,06-9,0 0 - 9 0,01 - 0,31 1 -7 0,50 - 2,90 3,17 -14.80 0 -
2 ARPM 850,84 22-696 5,98-7,84 31 -210 0,45-47,0 0 - 11 0 - 0,96 1 -13 0 -3,4 0 - 21,03 0 -
3 Electrotimi 731,15 10-368 5,64-6,67 12 - 44 0,28-7,0 0 - 9 0 - 0,09 1 -12 0 -1,3 1,39 - 5,95 0 -
4 ProAir Clean
517,50 139-2584 6,51-7,39 57 - 360 0,14-34,0 0 - 7 0,04 - 0,53 2 -82 0,4 -10,2 2,58 -60,36 0 -
5 Lugoj 948,50 58-786 5,77-8,38 30 - 327 0,69-15,0 0 - 8 0,01 - 0,18 1-5,26 0 -5,2 3,97 - 16,6 0 -
6 Sânnicolau Mare
649,10 10-1146 5,65-6,67 53 - 377 0,32-88,0 0 - 12 0,01 - 2,14 1-12 0 -14,3 3,57 -33,73 0 -
7 Jimbolia 657,10 99,3-1013 6,30-6,99 57- 235 0,54-35,0 2 - 26 0,01 - 2,5 1,0 -21 0,1-9 4,56 -22,22 1,01-8,42

3.2. Emisii de COV nemetanici
Compuii organici volatili nemetanici, COVnm, sunt compusii organici, alii decât metanul, provenii din surse antropice i biotice, ce pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii de azot, în prezena luminii solare, care intr în componena carburanilor, a vopselelor, solvenilor, ajungând în aerul înconjur tor prin procesele de evaporare în timpul fabricrii, stocrii, utilizrii acestor produse.
Compuii organici volatili au efecte cancerigene si mutagene, diminueaz capacitatea respiratorie i produc iritarea cilor respiratorii.
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon
0zonul este un compus foarte agresiv pentru organismele vii. El penetreaz adânc în sistemul respirator provocând alter ri pulmonare dar i iritaii oculare. Studiile efectuate au dovedit i efectul negativ al ozonului asupra randamentului culturilor agricole.
Monitorizarea continu a concentraiei ozonului în aerul atmosferic se efectueaz zilnic în partea central a oraului (bul. M. Viteazul), utilizându-se metoda de referin pentru evaluarea concentraiilor - un analizor HORIBA APOA-360.
În general, concentraia ozonului crete în timpul zilei sub influena radiaiei solare, iar pe parcursul întregului an cele mai mari concentraii se înregistreaz în cursul lunilor de var .
Astfel, cea mai mare concentraie medie orar s-a inregistrat în data de 3 mai 2005 – 155,90 μg/m3, în intervalul orar 16.00 – 17.00. Aceast valoare reprezint 86,61% din valoarea pragului de informare i 64,96% din valoarea pragului de alert. S-au înregistrat 31 depiri ale valorii int pentru 2010, cât i ale obiectivului pe termen lung pentru protecia sntii umane, parametrii calculati ca medii pe 8 ore,
în urmtoarele luni: martie – 11 depiri - valoare maxim 139,11μg/m3
aprilie – 4 depiri - valoarea maxim 135,26 μg/m3 mai – 9 depiri – valoarea maxim 133,73 μg/m3 iunie –6 depiri – valoarea maxim 128,14 μg/m3 august – 1 depire – valoarea maxim 122,49 μg/m3

Maxim orar
data valoare μg/m3
06.03.05 139,11 115,93 03.05.05 155,90 86,61 64,69
Evoluia concentraiilor maxime i medii lunare pentru anii 2004 i 2005 este prezentat în fig. 3.3.1.
În fig. 3.3.2.i 3.3.3. este reprezentat evoluia concentraiilor medii orare a ozonului i a dioxidului de azot în ziua de 5 mai, respectiv 22 iunie a anului 2005.
Fig. 3.3.1. Evolutia concentratiilor de ozon pe parcursul anului 2005
O3, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
u g / m 3
31
3.4. Emisii de metale grele Metalele grele, respectiv plumbul, mercurul, arsenul, cadmiul, nichelul, zincul, manganul ajung în aer prin combustia crbunelui, produselor petroliere, a resturilor menajere i din diverse procese industriale. Metalele grele se acumuleaz în organisme provocând efecte toxice pe termen scurt si lung. Ele pot afecta sistemul nervos si pot altera func iile hepatice, respiratorii i renale. Evoluia anual a emisiilor de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) în judeul Timi pentru perioada 2003-2005 este reprezentat în tabelul nr. 3.4.1. Tab 3.4.1. Emisii anuale pentru metale grele
Fig. 3.3.2. Evolutia concentratiilor de ozon si dioxid de azot
Fig. 3.3.3. Evolutia concentratiilor de ozon si dioxid de azot
Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 22 iunie 2005
0
20
40
60
80
100
120
140
Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 5 mai 2005
0
50
100
150
200

Hg 12,8 12,5 10,2
Cd 10,3 31,8 13,2
Pb 86,7 223,8 97,2
Emisiile de mercur inventariate in anul 2005, provin în propor ie majoritar – 68,4% din activitatea de incinerare a deeurilor spitaliceti, iar 22% din incinerarea deeurilor industriale.
Emisiile de cadmiu inventariate în anul 2005 provin în propor ie de 71,4% din activitatea de producie a zincului secundar i 16,2% din activitatea de incinerare a deeurilor industriale.
In privina emisiilor de plumb contribuia major – 58,6% provin din activitatea de producie a zincului secundar.
3.5. Emisii de poluani organici persisteni
Poluanii organici persisteni (POP) sunt substane toxice cu molecule foarte puin biodegradabile. Deoarece în general sunt substane liposolubile POP se acumuleaz
în esuturile vii provocând efecte pe termen lung i anume degradarea sistemului imunitar, efecte asupra reproducerii i efecte cancerigene.
Emisiile de poluani organici persisteni inventariate în anul 2005 au însumat o cantitate de 0,896 kg, dioxinele reprezentând 2,3% din aceast cantitate.
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie
Prezena particulelor în aer este legat de activitatea uman – majoritatea provenind din combustia materialelor fosile, transportul rutier, inciner ri i alte activiti industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât efectul de alterarea a funciilor respiratorii este mai puternic. În plus, con inutul de metale grele din pulberi adaug acestui efect i pe cel cancerigen i mutagen.
3.6.1. Poluarea de fond
In zona central a municipiului Timioara se monitorizeaz zilnic pulberile cu dimensiuni de pân la 10 micrometri, respectiv PM10.
Indicatorul PM10, a avut valori care în propor ie de 57,69% din probele prelevate zilnic în zona central, au fost mai mari decât valoarea limit zilnic pentru protecia santaii umane, în tip ce 26,96% depesc i valoarea limit zilnic pentru protecia santii umane plus marja de toleran stabilit pentru anul 2005. Valoarea maxim

33
Valorile medii anuale pentru PM10 fa de valoarea limit anual admis i respectiv fa de valoarea limit anual admis plus marja de toleran, definite conform Ordinului MAPM cu nr. 592 /2002, este redat în tabelul nr. 3.6.1.
Tabelul 3.6.1. Valorii medii anuale a PM10
Pulberi în suspensie Locatia media anual
(μg/m3)
bul. M. Viteazul 56,71 141,78 106,34
V.L.= valoarea limit anual pentru protecia santii umane 40 μg/m3 M.T. = marja de toleran pentru anul 2005, respectiv 13,33 μg/m3
Evoluia valorilor maxime i medii pentru indicatorul PM10 în anul 2005 comparativ cu anul 2004 este redat în figura nr. 3.6.2.4.
Pulberile sedimentabile, constituite din particule cu dimensiuni mai mari, au fost monitorizate în 8 puncte din zona rezidenial a Timioarei i în 15 puncte situate în
judeul Timi. S-au înregistrat urmtoarele cantiti anuale :
204,81 g/m2/ an – Timioara – b-dul. M. Viteazul nr.32 194,69 g/m2/10 luni – Timioara – str. S. Brnuiu nr. 75 181,51 g/m2/ 11 luni – Timioara – str. Cuteztorilor nr.8 126,81 g/m2/ an – Timioara –str. Augustin Pacha nr.2 100,0 g/m2/ an – Timioara –str. Branite nr.3
Fig. 3.6.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie PM10
PM 10, bul. Mihai Viteazul
0
50
100
150
200
250
300
u g / m
VL 2005 = 66,67 ug/mcVL 2004 = 75 ug/mc

34
83,76 g/m2/ an – Timioara –str. Soroca nr.15 69,56 g/m2/ an – Timioara – str. Ghe. Adam nr. 1 50,22 g/m2/ an – Timioara – b-dul Circumvalatiunii nr. 30
241,88 g/m2/an – Buzia, str.A.Iancu nr. 3 198,21 g/m2/11 luni – Lugoj – str. I.C. Dr gan 184,34 g/m2/an – Pdureni - str. Averescu – 473 113,01 g/m2/an – Sânnicolau Mare – str. Grii 92,80 g/m2/an – Birda , str. Reiei nr. 1 91,41 g/m2/an –Deta ,Calea Banlocului nr. 56 86,91 g/m2/an – Moravia, str,.Principal nr.29 77,41 g/m2/an – Fget – str. irul Begheiului nr.91 62,90 g/m2/an- Ndrag , str. Nucilor nr. 3 60,0 g/m2/an – Jimbolia – str. E. Murgu nr. 1 58,33 g/m2/an- Banloc- staia Meteo 50,85 g/m2/11 luni – Lugoj – str. Tapiei nr 64 35,00 g/m2/an –Margina, str. Principal 33,70 g/m2/an – Ndrag, str. Principal 30,01 g/m2/an – Sânnicolau Mare – str. V.Babe
Cea mai mare valoare înregistrat în anul 2005 a fost în luna februarie, în Timioara, str. Cuteztorilor nr. 8 i a reprezentat 349,24% din C.M.A. in conformitate ci prevederile STAS 12574-87.
3.6.2. Poluarea de impact
Monitorizarea pulberilor în suspensie, determinate in conformitate cu metoda prevazut în STAS 12574-87, s-a efectuat în zona industrial din partea de Sud Est a municipiului (Calea Stan Vidrighin).
Pe parcursul anului 2005, 16,28% din probele prelevate în aceast zon au avut valori ce depeau concentraia maxim admisibil conform STAS 12574-87.
Cea mai mare valoare înregistrat în data de 9 august 2005 a fost de 0,425 mg/mc, reprezentând 283,33% din C.M.A . Valoarea medie anual este reprezentat în tabelul nr. 3.6.2.
Tab.nr.3.6.2 Media anual înregistrat în anul 2005:
Pulberi în suspensie Locatia media anual (mg/m3) % din CMA*
Calea Stan Vidrighin 0.087 116
*C.M.A., medie de lung durat, conform STAS 12574-87, este 0,075 mg/mc

Pulberile sedimentabile au fost monitorizate în 4 puncte aflate în zonele industriale din Timioara i în 2 puncte din jude aflate în imediata vecintate a depozitului de zgur i cenu al centralei termice Colterm Sud . Valorile anuale totale determinate sunt urmtoarele:
208,46 g/m2/ 10 luni – Timioara – Calea agului nr.100 173,07 g/m2/ an – Timioara – str.Sulina (Pro Air Clean) 108,60 g/m2/ 11 luni – Timioara –Calea Aradului – U.T.T. 100,61 g/m2/ an – Timioara – Calea Stan Vidrighin nr.18 103,19 g/m2/ an – Utvin 135,46 g/m2/ 11 luni – ag
Probele prelevate în decursul anului 2005 în vecintatea depozitului termocentralei S.C. COLTERM SA - CT SUD Timioara în cele dou locaii de prelevare ag i Utvin, au avut urmtoarele valori maxime: ag – valoarea maxim 29,96 g/mp/lun (176,23% din C.M.A.) i
36,36% din determinari au depit C.M.A. Utvin - valoarea maxim 16,49 g/mp/lun (97% din C.M.A.) i nici o
valoare nu a depit C.M.A.
În figurile nr. 3.6.2.2. i 3.6.2.3. sunt reprezentate valorile obinute pentru pulberile sedimentabile în localitile Utvin i ag.
Fig. 3.6.2.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie
Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Stan Vidrighin
0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,350 0,400 0,450 0,500
m g / m
3
0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,350 0,400 0,450 0,500
m g / m
CMA=0.15 mg/m3
36
Ca o concluzie în ceea ce privete pulberile sedimentabile, 15,20% din probele prelevate au avut valori peste CMA în anul 2005, fa de 17,4% în anul 2004, cea mai mare valoare înregistrat în anul 2005 reprezentând 349,24% din CMA, în cazul probei prelevate în luna februarie, în Timioara, str.Cuteztorilor nr. 8.
În anul 2004, valoarea maxim a reprezentat 230% din CMA i a fost înregistrat în localitatea Sânnicolau Mare, str. V.Babe 109, în luna septembrie 2004.
3.7. Sistemul de monitorizare a calitii aerului
Fig. 3.6.2.2. Evolutia concentratilor de pulberi sedimentabile
Fig. 3.6.2.3. Evolutia concentratilor de pulberi sedimentabile
Pulberi sedimentabile Utvin
0
5
10
15
20
25
g / m
2004 2005
0
5
10
15
20
25
30
g / m
2004 2005
In vederea monitorizrii calitii aerului în judeul Timi se efectueaz urmtoarele analize sistematice: în zona central a minicipiului Timioara (bul. Mihai Viteazul) se
folosesc metodele de referin pentru evaluarea concentrailor de poluani din aerul înconjur tor prevzute in Ordinul MAPM nr. 592-2002, respectiv analizoare automate Environnement pentru dioxidul de sulf, oxizilor de azot, monoxidul de carbon i Horiba pentru ozon. Pentru SO2 msur torile s-au f cut cu un analizor AF 21M, în cazul NO2, msur torile s-au f cut utilizînd un analizor AC 31M, iar msur torile de CO s-au f cut cu analizorul CO 11M. Ozonul se determin cu un analizor tip APOA 360. De asemenea, la aceast locaie se determin prin analize gravimetrice zilnice, pulberile în suspensie – PM10;
în dou zone industriale ale municipiului, calea Stan Vidrighin i respectiv Calea agului, se determin zilnic prin procedeele chimiei umede prevzute în STAS 12574-87, concentraiile de dioxid de sulf i dioxid de azot.
În zona Stan Vidrighin se determin zilnic i pulberile în suspensie în conformitate cu prevederile aceluiai standard.
în 8 puncte din jude se prelev probe de precipitaii, se determinându- se 10 parametrii cantitativ.
în 12 locaii din Timioara i 17 locaii din jude se determin lunar pulberile sedimentabile.
Msur torile de CO s-au f cut cu un analizor Environnment CO 11M. Maxima valorilor medii pe 8 ore a concentraiilor de CO în aer a fost inregistrat în ziua de 1 ianuarie 2005 (interval orar 000 –800) i 10 ianuarie 2005 (interval orar 1700 – 0100).
În tabelul nr. 3.7.4. sunt prezentate valorile acest poluant în raport cu valorile limit prevzute în Ordinul MAPM nr.592/2002:
Tabelul 3.7.4.
Data Valoare mg/m3
%V.L. %V.L.+M.T.
V.L. = valoarea limit pentru protecia sntii umane,10 mg/m3
M.T. = marja de toleran stabilit pentru anul 2005, respectiv 4 mg/m3
3.8. Zone critice sub aspectul polurii atmosferei

38
Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie PM10 msurate în centru oraului reprezint 106,71% din valoare limit plus marja de toleran corespunztoarea anului 2005 . Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie msurate în zona industrial Stan Vidrighin reprezint 116% din concentraia maxim admisibil conform STAS 12574-87. Pulberile sedimentabile msurate în zona central i de sud a oraului au depit cantitatea maxim admisibil lunar , reprezentând 100,41% i respectiv 122,65% din valoarea impus conform STAS12574-87. Valori mari pentru concentraiile pulberilor sedimentabile au fost înregistrate în localitile Lugoj, ag i Pdureni. In privina dioxidului de sulf i de azot nu au fost depite concentraiile medii anuale conform Ordinului MAPM nr 592/2002, dar s-au înregistrat depiri ale valorilor limit orare i lunare. Monitorizarea concentraiei în ozon în centrul oraului Timioara a semnalat 31 de valori mai mari de 120 μg/m3 - ale valorii int cât i ale obiectivului pe termen lung, (valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore), în lunile de primvar – var .
3.9. Concluzii
Din analizele efectuate se constat ca poluarea aerului ambiental cu ozon, pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile se menine, în general, sub valorile maxime admise, dar, se constat creteri semnificative pe parcursul lunilor de var
La emisiile de COV nemetanici, SOx i NOx se constat creteri ale valorilor îndeosebi pentru lunile de var , fiind strâns legate de utilizarea autovehiculelor.
CAPITOLUL 4. APA
4.1.1. Resurse de ap teoretice i tehnic utilizabile
Resurse de ap poteniale i tehnic utilizabile pentru judeul Timi sunt:
Tabel 4.1.1.1.
Aranca
Total subteran 400.000 mii mc 100.000

39
Pe cursul mijlociu – superior al râului Timi, în zona Lugoj – Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea resursei de bilan este de 206 l/s, iar disponibilul existent în zon este de 100 %.
În intervalul Timi-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilan este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99%.
Pe cursul superior al râului Bega valoarea resursei totale i a resursei de bilan este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92%.
4.1.2. Prelevri de ap
Pe parcursul anului 2005, s-au prelevat în judeul Timis, în total 84.633 mii mc ap, din care :
suprafaa 51.181 mii mc; subteran 33.452 mii mc.
În cursul anului 2005, sursele de alimentare cu ap – de suprafa i subterane – de pe teritoriul Spaiului Hidrografic Banat, împr ite pe bazine hidrografice, au asigurat cerinele de ap ale beneficiarilor, pentru folosinele de tip ageni economici, centre populate, zootehnice, irigaii i piscicultur .
În ansamblu, volumele de ap prelevate în Jud. Timi în 2005 se situeaz în limitele a 84,56 % din volumele propuse, în scopul satisfacerii cerin elor de ap, funcie de capacitatea resurselor utilizabile i a gradului de amenajare existent la nivelul anului 2005, cu urmtoarea repartizare pe grupe de utilizatori i categorii de surse de ap :
• pentru populaie s-au prelevat 46.930 mii mc ap, reprezentând 55,45% din total, din care 21.973 mii mc din surse de suprafa, 24.514 mii mc din surse subterane, corespunztor unui numr de 135 folosine ;
• pentru activiti industriale, volumele prelevate sunt în cretere ; din 23.292 mii mc captai, adic 27,52 % din total, pentru un numr de 189 folosine ;
• agricultura a beneficiat de 14.411 mii mc, adic 17,02 % din totalul volumului de ap prelevat. Din acest volum au fost utilizai în irigaii 4.886 mii mc, iar în, piscicultur i pstr vrii 7.832 mii mc, corespunztor unui numr total de 198 folosine.
Captri pe bazine hidrografice Tabel 4.1.2.1.
b.h. BTC b.h. AR.-GA. TOTAL Nr Destinaii programat realizat programat realizat programat realizat
1 Industrie 29182 22894 393 398 29575 23292 2 Agricultur 24184 14262 180 149 24364 14411 3 Populaie 44408 45225 1738 1705 46146 46930 4 Total 97774 82381 2311 2252 100085 84633

Crt. DESTINAII
programat realizat programat realizat paogramat realizat
1 Uniti industriale 2115 2006 0 0 2115 2006 2 Unit. constr.
montaj 0 0 0 0 0 0
3 Unit. agrozootehnice industriale
0 0 0 0 0 0
4 Unit. gospod.comunal ptr. industrii
17524 11948 0 0 17524 11948
5 Termcentrale 2665 2634 0 0 2665 2634 6 Irigaii 6160 4788 0 0 6160 4788 7 Piscicultur 10163 1732 0 0 10163 1732 8 Uniti transport 0 0 0 0 0 0 9 Pstr vrii 6100 6100 6100 6100 10 Alte activiti 0 0 0 0 0 0
11 Unit.gospodrire comunal pentru populaie
19213 21973 0 0 19213 21973
TOTAL SURSE DE SUPRAFA
63940 51181 0 0 63940 51181
1 Unit. industriale 4877 4473 126 139 5003 4612 2 Unit. constr.-montaj 474 391 0 0 474 391 3 Unit. agrozootehnice
de tip industrial 1663 1544 180 149 1843 1693
4 Unit. gospodarie comunala pt. ind.
1293 1291 267 259 1506 1550
5 Termocentrale 70 73 0 0 70 73 6 Irigaii 98 98 0 0 98 98 7 Unit.transport 218 78 0 0 218 78 8 Alte activiti 361 419 20 24 381 443 9 Unit.de gospodrie
comunala pt. populaie
TOTAL SURSE DIN SUBTERAN
VOLUM TOTAL DIN SURSE DIRECTE
97774 82381 2311 2252 100085 84633
TOTAL BAZIN HIDROGRAFIC

41
Reducerea volumelor de ap realizate fa de cele propuse a fost cauzat i de aplicarea contorizrii la un numr din ce în ce mai mare de uniti, în special ageni economici. Consecina imediat constatat în gospodrirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare i revizuirea tehnologiilor în vederea micor rii consumurilor specifice, înlturarea risipei.
În anul 2005, în spaiul hidrografic Banat au fost luate în eviden toate unitile autorizate în cursul anului; mici uniti de alimentaie public, ferme agrozootehnice cu capaciti industriale, staii de distribuie i comercializare carburani, spltorii auto.
4.1.3 Mecanismul economic în domeniul apelor
Apa constituie o surs natural cu valoare economic în toate formele sale de utilizare. Conservarea , refolosirea i economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifest o preocupare constant în protejarea cantitii i calitii apei , precum i prin aplicarea de penaliti celor care risipesc sau polueaz resursele de ap .
În vederea atingerii acestor obiective, se va aplica principiul recuper rii costurilor, serviciilor de ap , inclusiv costuri implicate de mediu i de resurs , pe baza analizei economice i cu respectarea principiului "poluatorul pltete ". Pân în anul 2010 se va promova o politic de recuperare a costurilor în domeniul apei care s stimuleze folosinele i s utilizeze în mod eficient resursele de ap .
Aceast politic va stabili, pe baza analizei economice o contribuie adecvat a diferitelor folosine majore, în special industria, agricultura i alimentarea cu ap pentru populaie la recuperarea costurilor serviciilor de ap. Contribuia astfel stabilit va ine seama de efectele de mediu, economice i sociale, precum i de condiiile geografice i climatice specifice .
Mecanismul economic specific domeniului gospodririi cantitative i calitative a resurselor de ap include sistemul de contribuii , pli, bonificaii i penaliti ca parte a modului de finanare a dezvoltrii domeniului i de asigurare a funcionrii
Administraiei Naionale ® Apele Române .
Sistemul de contribuii, pli, bonificaii, tarife i penaliti specifice activitii de gospodrire a resurselor de ap se aplic tuturor utilizatorilor i este stabilit prin modificarea OUG nr. 107/ 2002 privind înfiinarea Administraiei Naionale ® Apele Române, aprobat cu modificri prin Legea nr. 404 / 2003 .
Administraia Naional ® Apele Române , în calitate de operator unic atât al resurselor de ap de suprafa , naturale sau amenajate, indiferent de deintorul cu orice titlu al amenajrii , cât i al resurselor de ap subterane , indiferent de natura lor i a instalaiilor , î i constituie veniturile proprii dintr-o contribuie specific de gospodrire a apelor pltit lunar de ctre toi utilizatorii resurselor de ap pe baz de abonament încheiat în acest sens , din plile pentru serviciile comune de gospodrire a apelor, din tarife pentru avizele , autorizaiile , notificrile pe care le poate emite sau este împuternicit s le emit , precum i din penalitile aplicate .
Contribuiile specifice de gospodrire a apelor sunt urmtoarele :

42
1. contribuia pentru utilizarea resurselor de ap pe categorii de resurse i utilizatori ;
2. contribuia pentru primirea apelor uzate în resursele de ap; 3. contribuia pentru potenialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de
acumulare din administrarea Administraiei Naionale ® Apele Române; 4. contribuia pentru exploatarea nisipurilor i pietriurilor din albiile i malurile
cursurilor de ap ce intr sub incidena legii.
Utilizatorii de ap , consumatori sau neconsumatori , au obligaia s plteasc lunar cuantumul contribuiei specifice de gospodrire a apelor , în caz contrar, li se vor aplica penaliti de întârziere .
Pentru apa tratat i livrat sau pentru alte servicii de ap , operatori, furnizori sau prestatori, sunt persoane fizice sau juridice care , dup caz , au în administrare lucr ri hidrotehnice sau care presteaz servicii de ap.
Bonificaiile se acord utilizatorilor de ap care demonstreaz, constant, o grij deosebit pentru folosirea raional i pentru protecia calitii apelor , evacuând , o dat cu apele uzate epurate, substane impurificatoare cu concentraii i în cantiti mai mici decât cele înscrise în autorizaia de gospodrire a apelor .
Penalitile se aplic acelor utilizatori de ap la care se constat abateri de la prevederile reglementate atât pentru depirea cantitilor de ap utilizate , cât i a concentraiilor i cantitilor de substane impurificatoare evacuate în resursele de ap. Finanarea investiiilor privind lucr rile , construciile sau instalaiile de gospodrire a apelor se asigur , total sau par ial , dup caz , din :
1. bugetul de stat sau bugetele local

raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul timis - 2005

Documents