: r hf r o hhnmAi alhrr*

ffi gr^ratri cnhn g,*,/r^ra

sr0tcii

r1[ilfH rifitr crfifllEn c*rirus

-80 -tfis -t,oo

m tliorgf€ Dril gcgileN

c fitfirFiTE& [I rnnsus

n lfillfig1u,J

f lo$otriut

r cisffo

I SENECA

r:f'r;fiET

T FSfiC IHJffr#U

-l6a -&e

Tis'o

f''IPUL

-hoa *tsa

l-"\ /tr\ I

U €/I

SENECALucius Annaeus

nAIIAT CU BINEa\,

l

Scrisori citre Lucilius

Traducere din limba latind deIoana Costa

Editura Seneca Lucius Annaeus

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

SENEC& LUCIUSANNAEUS

RdmAi cu bine:Scrisori cdtre Lucilius = Epistulae morales ad Luciliumtrad.: Ioana Costa;desene: Sasha Staicu;coord.: Anastasia Staicu.

Editura Seneca Lucius Annaeus, 2014, Bucureqti

ISBN 978-606-93594-9 -5

I. Costa" Ioana (trad.)II. Staicu, Sasha (il.)III. Staicu, Anastasia (coord.)

821,.124-6=135.1

machetare: Dragog Tudor

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei editii sunt rezervate autorilor. Nici o parte dinaceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocatd sau transmisd sub indiferentce formd fird acordul prealabil scris al autorilor.

CUPRINS

CuvAnt inainteDespre coleclieDespre volum ..............:,::

Scrisori cdtre Lucilius, Epistulae morales ad Lucilium 1'l'

CuvAnt dupd........... 317

DespreSeneca 318

Despre Lucilius 321'

78

9

Note

Indice

322

Curente filosoficeStoiciiEpicureiiCinicii

insemndrile tale

341,

345346347

348

cuvANT iNewrr.inainte de imagini:

'[',,t"of* brrn^ri"

SENECA

Imaginile din aceastd colecjie au fost gAndite de $tefan Procopie,Sasha Staicu gi Andrei-Florin Maceganu, elevi la UniversitateaNafionald de Arte Bucuregti.

,lol,irlOon"o 4,

1. Aga sd.faci, iubitul meu Lucilius: cere-ti singurdreptul asupra ta,iar timpul care pAnd acum ti-era luatsau rdpit sau pdrdduit, adund-l gi pdstreazd-l. incredin-teazd-te cd aga este, cumiti scriu: unele fr6nturi de timpne sunt luate, altele se duc, altele se pierd. Cel mai ru-ginos este insd sd pierzi timpul din nebdgare de seamd.

G6ndegte-te bine: mare parte din viata noastrd se scurge

fdcAnd rdu; cea mai mare parte, nefdcAnd nimic; toatdviafa, fdclnd altceva decAt ar trebui.

2. imi poli ardta pe cineva care sd pund vreun pref pe

timpul sdrl care sd-gi socoteascd durata zilei, care sd in-

leleagd cd moare in fiecare zi? Tocmaiintr-asta gregim:

privim moartea dinaintea noastrd, numai cd mare partedin ea este deja in spatele nostru. Moartea este stdpAnd

pe viala care a trecut. Atunci, iubitul meu Lucilius, fd in-tocmai ce-mi scrii cd faci: cuprinde pe deplin fiecareceas; vei fi mai pu,Ln la cheremul viitorului dacd te veiinstdpAni pe prezent. De la o clipd la alta,viatase trece.

3. Nimic nu ne apartine, Lucilius, doar timpul este

al nostru; firea ne-a dat in stdpdnire acest unic bun,nestatornic Ai alunecos, de care ne poate lipsi oricinevoiegte. Oamenii sunt atAt de nesdbuili incdt primescsd le fie puse la platd bunuri de nimic, fdrd nicio va-

4i

,, tl"'rL.*'c t1f,r- ftL afi-aLl;lq ,&ne-+- +!*F& EaJu. a-8- nrs.ha':

,Jdr.4 .

loare, gi care, oricum, pot fi inlocuite, dar nimeni nu

se gAndegte cd ar trebui sd fie dator pentru timpul pri-

mit, cu toate cd este singurul lucru pe care nici mdcar

un om plin de recunogtinld nu l-ar putea da inddrdt.

4. Vei intreba poate cum md port eu insumi, care-ji

dau sfaturile acestea. igi voi spune deschis: imi fin cu

grijd socotelile de om risipitor, dar atent. Nu pot sPune

cd nu pierd nimic, pot spune insX ce anume pierd 9i

din ce pricind gi in ce fel;ijipot explica motivele sdrd-

ciei mele. Mi se intAmpH insd ca celor mai mulli dintre

oamenii care nu din vina lor au cdzttt in sdrdcie: toti

sunt gata sd le gdseascdsalze, nimeni nu ii ajutd.

5. $i atunci? Nu-l socotesc sdrac pe cel cdruia ii este

de ajuns ce i-a rdmas; prefer insd ca tu sd-!i pdstrezi ce

este al tdu gi sd incepi la momentul potrivit. Cdci, dupd

cum spune o vorbd de-a strdmogilor noqtri, ,,epteatlt-zie zgdrcetia cAnd ai ajuns Iacapdt"; pe fundul sacului

nu rdmAne doar ce-i mai pujin, ci gi ce este mai rdu.

RdmAi cu bine.

44

Jrtrrri" rytrl,ru annh*irru,l"r/,L,rnN /fu;L,tfu*,

,{5

,lo,rlLoorlon, 2,

1. Din cAte imi scrii gi din cdte aud, nutresc pentrutine bune sperante: nu alergi intr-o parte gi-ntr-alta gi

nici nu te zbuciumi, tot schimbdndu-fi locul. O aseme-nea agitatie tine de un spirit bolnav: eu insd considercd cel dintAi semn al unui spirit bine clddit este putereade a sta linigtit intr-un loc Ai de a zdbovicu sine insugi.

2. Fii mai apoi atent ca nu cumva lecfura unui numdrmare de autori gi a unor cdrfi de tot soiul sd aibd in sinevreo nesiguranfd gi nestatornicie. Se cuvine sd stdruiasupra unor scriitori anume gi sd te addpi din ei, dacdvoieqti sd ai un folos care sd rdm6nd statornic in spirit.Cine este pretutindeni nu este nicdieri. Cei care igi pe-trec viata in peregrindri ajung sd aibd multe gazde, darniciun prieten. La fel li se intAmpld, fdrd, sc5pare, celorcare nu se dedicd indeaproape spiritului unui singurautor, ci trec de la unul la altul, in fugd gi grdbindu-se.

3. Flrana nu este de folos 9i nici nu este asimilatd de

corp dacd, de-abia inghifltd, este datd afarS; nimic nu im-piedicd irsdndtogirea deopotrivd cu frecventa schimbarea leacurilor; o rand pe ca-re se incearcd la rAnd remediilenu ajunge sd se cicakizeze;nu devine viguroasd plantacare este adesea strf,mutatd; nimic nu este indeajuns de

folositor pentru a-gi face efectul in treacdt. Mulflmea de

,JAv,2,

cdrfi hdrfuiegte: agadar, cum nu esti in stare sd citeqti

atAta cdt pofi ave4 este de ajuns sd ai atdta cAt pofi citi.

4. ,,Numai cd. - zici tu - weau sd rdsfoiesc ba cartea

asta, ba pe aceea." Doar un stomac ndzuros are nevoie sd

guste din multe; cdci cele ce sunt felurite gi de tot soiul nu

hrdnesg ci stricd. De aceea, citeqte mereu autori consacrafl

91 chiar dacd ifl trece prin minte si te indrepf spre alfii,

intoarce-te la cei dintAi. Ia-ji in fiecare zi un sprijin impo-

triva sdrdciei, un sprijin impotriva morlii 9i, deopotrivd,

impotriva celorlalte nHpaste; iar din tot ce vei fi parcurs,

alege un singur lucru pe care sd-l mistui in ziua aceea.

5. Aqa fac Ai eu; din cele multe Pe care le-am citit,

aleg ceva. Citatul de astdzi, pe care l-am gdsit la Epicur

- cdci imi std in obicei sd trec gi prin tabdta duqmand,

nu ca dezertor, ci ca cercetag -, sund aga: ,,Bun lucru,

zice acela, este o sdrdcie voioasd".

6. Numai cd aceea nu este sdrdcie, dacd este voioasd:

cdci este sdrac nu cel ce are pufin, ci cel ce doregte mai

mult. Ce conteazd cAt are unul in lada de bani, cdte gr6ne

sunt ir:r hambarele lui, cAte vite are la pdgunat sau ce do-

b6nzi ir:rcaseazd., dacd.flne sub ochi bunul altuia qi soco-

tegte nu cAte a dob6ndit, ci cAte i-au rimas de dob6ndit?

Care sd fie - md intrebi - mdsura cumpdnitd a bogifiei?

Mai firt6i, sd ai cdt e necesar; apoi, cAt e irndestul.

RdmAi cu bine.

,SArlaun"o 4.

1. Continud cum ai lnceput gi grdbegte-te pe cAt

pofl, ca sd te bucuri cAt mai mult de un spirit indreptat

9i bine agezat. Vei afla bucurie chiar in strddania de in-

dreptare, chiar in strddania de bund a1ezare: este insd

o pldcere de un fel diferit cea care provine din contem-

plarea unei minli lipsite de orice patd 9i strdlucitoare.

2. igi aduci cu sigurantd aminte ce bucurie ai simfit

c6nd,lepdddnd haina de copil, ai imbrdcat toga de bdr-

bat qi te-ai dus in for: agteaptd-te la mai mult atunci

cAnd ili vei fi lepddat sufletul de copil gi inlelepciunea

te va fi trecut in rAndul bdrbafilor. Cdci de la o vArstd

incolo nu mai este vorba de copildrie, ci, mai grav, de

infantilism. Iar ceea ce este incd qi mai rdu e cd avem

autoritatea unor bdtrAni, dar defecte de copii - ba chiar

nu atAt de copii, cdt de !6nci: copiii se sperie de lucruri

mdrunte, fancu, de unele inchipuite, noi - gi de unelgqi de altele.

3. Mergi mai departe: vei inlelege cd unele lucrurisunt cu atAt mai pulin de temut cu cAt provoac5 mai

multd spaimd. Nici un rdu care pune capdt nu este un

mare rdu. Moartea ajunge la tine: aveai motive sd te

temi dacd rdmAnea cu tine; numai cd, in mod necesar,

ori nu ajunge incd la tine, ori trece peste tine.

4746