r o m a n i a - justportal.just.ro/197/documents/bilant 2014.doc · web viewin secţia penala au...

R O M A N I AJUDECATORIA BRASOV

ANALIZA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORIEI

BRAŞOV PE ANUL 2014

1

C U P R I N S

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2014 (4)

CAPITOLUL I

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2014 (6)

Secţiunea 1 Activitatea instanţei (6)

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii (6)

1.2. Încărcătura pe judecător (24)1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate,

in diferite materii si pe judecător (43)1.4. Managementul resurselor umane (61)1.5 Probleme de management al instanţei (65)

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei (67)

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie (70)

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare (70)

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) (75)3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei (80)3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului

auxiliar (81)

CAPITOTLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2014 (83)

2

CAPITOLUL III

RASPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIARSecţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor

şi a personalului auxiliar (84)

Secţiunea a 2-a Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar (85)

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ (85)

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA (86)

CAPITOLUL VI

CONCLUZII (88)

3

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2014

SediulJudecătoria Braşov îşi desfăşoară activitatea, alături de

Tribunalul Braşov, în sediul situat pe str. 15 Noiembrie, la nr. 45, într-o clădire cu trei nivele, aflată în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei.

Din punct de vedere funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Braşov se prezintă ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii instanţei, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc.

Spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 3 săli destinate şedinţelor Camerei de Consiliu (una comuna cu Tribunalul Braşov), 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

Organizarea administrativăTeritorial, Judecătoria Braşov are în circumscripţia sa

municipiul Braşov şi un număr de alte 3 oraşe si 14 comune cu satele aferente.

Judecătoria Braşov este judecătoria cu cea mai mare activitate dintre cele 4 judecătorii aflate in subordinea Tribunalului Braşov, cat si dintre cele 7 judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Schema de judecători a Judecătoriei Brasov era la sfârşitul anului de 43 de locuri, aceasta crescând cu doua locuri in cursul anului 2011 şi un loc în anul 2014.

Judecătoria Braşov este condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii secţiilor civila si penala şi de un colegiu de conducere constituit în data de 24.10.2005, fiecare cu atribuţiile specifice, exercitate în limita competenţelor legale.

În cadrul Judecătoriei Braşov funcţionează din luna august a anului 2007 două secţii: civilă, respectiv penală. În anul 2014 secţia civilă a cuprins un număr de 31 de posturi de judecător iar

4

secţia penală un număr de 12 posturi. Numărul de posturi de pe secţia penală a fost suplimentat prin Hotărârile Colegiului de conducere nr.16/28.11.2013 şi nr.6/31.03.2014.

În cadrul secţiei civile au funcţionat un număr de 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „fond funciar” si 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „minori si familie”.

În secţia penală numărul total al completurilor la sfârşitul anului 2014 era de 7, toate fiind specializate in judecarea cauzelor cu minori. In plus, la nivelul secţiei penale funcţionează si doua completuri specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie, titularii acestora fiind desemnaţi din cadrul judecătorilor secţiei penale.

Din colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov, alături de preşedinte, au făcut parte 4 judecători aleşi, cate doi din fiecare secţie.

La Judecătoria Braşov au fost convocate şi organizate, în condiţiile Legii nr. 304/2004 şi ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, adunări generale ale judecătorilor, în exercitarea atribuţiilor statuate în dispoziţiile art. 51 din legea menţionată şi ale art. 19 din Regulament.

În cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute în art. 37 din Regulament, respectiv grefa, registratura, arhiva (penală, civilă şi cea pasivă), biblioteca, precum şi Biroul de informare şi Relaţii Publice. Acesta din urmă, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei cu aprobarea colegiului de conducere, are în componenţa sa un număr de 2 judecători şi doi grefieri.

5

CAPITOLUL I.

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2014

Secţiunea 1 Activitatea instanţei

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

În anul 2014, Judecătoria Braşov a soluţionat un număr de 37.928 dosare din cele 48269 cauze care au rulat pe rolul sau in cursul anului de referinţa (cauze nou intrate si stocul din anul anterior).

Comparativ cu anii anteriori situaţia se prezintă astfel:

VOLUMULDE

ACTIVITATE2011 2012 2013 2014

NUMAR TOTAL DE DOSARE

45.763 45.492 49.667 48.269

DOSARE SOLUTIONATE

32.770 31.451 37.323 37.928

6

Numărul total de dosare aflat pe rolul judecătoriei în anul 2014 a crescut raportat la anii 2011 şi 2012 şi a scăzut nesemnificativ faţă de anul 2013, respectiv cu 1398 dosare. Faţă de anul 2013 procentul de scădere este de 2,82 %.

Raportat la anul 2012 procentul de creştere este de 6,10 % iar faţă de anul 2011 procentul de creştere este de 5,35 %.

Creşterea numărului de dosare înregistrate în anul 2014 s-a datorat în mare măsură modificării competenţei instanţei de executare prin Noul Cod de procedură civilă intrat în vigoare la data de 15.02.2013. Modificarea competenţei instanţei de executare a condus la creşterea numărului de dosare având ca obiect încuviinţarea executării silite de la 7.382 în anul 2012 la 13.462 în 2013 şi la 14.510 în anul 2014 la acestea din urmă adăugându-se şi un număr de 1380 dosare cu obiect investire cu formulă executorie ( după data de 16.10.2014 prin L 138/2014 încuviinţarea executării silite a trecut în competenţa executorilor iar instanţa de executare a primit în competenţă investirea titlurilor cu formula executorie). Această modificare legislativă a condus şi la creşterea numărului de dosare având ca obiect contestaţie la executare, numărul acestora urmând să crească progresiv şi în anul 2015.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare (calculata prin raportarea cauzelor noi la cele soluţionate intr-un an de zile), evoluţia este următoarea:

INSTANTA 2011 2012 2013 2014

7

CAUZE NOI 33.327 32.499 35.626 35.925

CAUZE SOLUTIONATE

32.770 31.451 37.323 37.928

RATADE

SOLUTIONARE

98,32% 96,77% 104,76% 105,57%

Se observă o creştere a ratei de soluţionare în raport cu anul anterior. Creşterea este semnificativă faţă de anii 2011 şi 2012 şi are la bază creşterea numărului de dosare pentru care procedura civilă prevede soluţionarea într-un termen scurt ( încuviinţări de executare silită, contestaţii la executare, cereri de suspendare provizorie a executării silite).

In ceea ce priveşte rata de soluţionare pe fiecare luna, situaţia se prezintă pe anul 2014 astfel:

LUNA DOSARE NOI INREGISTRATE

DOSARE SOLUTIONATE

RATA LUNARA DE

SOLUTIONAREianuarie 2.591 2920 112,69%februarie 3.442 3.541 102,87%

martie 3.201 3.907 122,05%aprilie 3.212 4.009 124,81%

mai 3.341 3.281 98,20%iunie 3.102 3.752 115,15%iulie 3.223 2.899 89,94%

august 2.555 1.838 71,93%septembrie 3.014 2.897 96,11%octombrie 3.653 4.037 110,51%noiembrie 2.298 2.400 104,43%decembrie 2.293 2.447 106,71%

Tabelul de mai sus arata ca lunile in care se înregistrează cea mai scăzuta rata de soluţionare (intre 70 şi 80 %) sunt lunile de vacanta judecătoreasca (iulie si august – când se judeca numai dosarele urgente). Totodată, o rata sub 100% se mai înregistrează si in luna septembrie lună care urmează unei perioade de vacanta. De asemenea în luna mai rata de

8

soluţionare este mai redusă deoarece au fost acordate zile libere în legătură cu sărbătoarea de 1 mai şi timp de o săptămână nu au fost şedinţe de judecată.

In concluzie, este evident ca daca sistemul judiciar ar beneficia de suficiente resurse umane care sa permită asigurarea unui flux continuu al activităţii, corelat cu respectarea dreptului la odihna al personalului instanţei, acest lucru ar avea numai influente pozitive asupra sistemului in întregul sau.

Din totalul de 35.925 dosare noi înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov in anul 2014, 31.805 s-au înregistrat pe secţia civila, iar 4.120 dosare s-au înregistrat pe secţia penala.

In cadrul secţiei civile s-au soluţionat in 2014 un număr de 33.855 dosare, in timp ce secţia penala a soluţionat 4.073 dosare.

Volumul de activitate al secţiei civile in anul 2014 se apreciază prin raportare la numărul total de dosare rulate, anume 43.254 dosare (nou intrate – 31.805 împreuna cu stocul din anii anteriori – 11.449).

La fel, si secţia penala a înregistrat un volum de activitate determinat de cele 5015 cauze rulate. ( nou intrate 4120 împreună cu stocul din anii anteriori – 895).

Tabelul si graficul de mai jos evidenţiază evoluţia volumului de activitate pe secţii, prin raportare la ultimii 4 ani de zile.

SECTIA CIVILA

VOLUMULDE

ACTIVITATE2011 2012 2013 2014


41.988 41.580 44.901 43.254

DOSARE SOLUTIONATE

29.751 28.236 33.452 33.855

9

SECTIA CIVILA 2011 2012 2013 2014

CAUZE NOI 30.343 29.344 31.557 31.805

CAUZE SOLUTIONATE

29.751 28.236 33.452 33.855

RATADE SOLUTIONARE 98,04% 96,22% 106 % 106,44%

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA CIVILA

10

Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei civile a crescut fata de anul 2013 cu un procent de 0,78 %, faţă de anul 2012 cu un procent de 8,38 % şi fata de anul 2011 cu un procent de 4,81 %.

In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei civile si acestea înregistrează din punct de vedere statistic o creştere cu 1,20% fata de anul 2013, cu 19,90 % fata de anul 2012 şi 13,79 % faţă de anul 2011.

In concluzie insa, fata de procentele relativ mici in care a oscilat volumul de activitate al secţiei civile in ultimii doi ani de zile este evident ca acesta se păstrează la acelaşi nivel, diferenţele nefiind semnificative.

SECTIA PENALA

VOLUMULDE ACTIVITATE 2011 2012 2013 2014


3.776 3.912 4.766 5.015

DOSARE SOLUTIONATE

3.018 3.215 3.871 4.073

11

SECTIA PENALA 2011 2012 2013 2014

CAUZE NOI 2.985 3.155 4.069 4.120

CAUZE SOLUTIONATE

3.018 3.215 3.871 4.073

RATADE

SOLUTIONARE101,10% 101,90% 95,13 % 98,85%

EVOLUTIA RATEI DE SOLUTIONARE – SECTIA PENALA

12

Potrivit datelor prezentate, in mod evident activitatea secţiei penale s-a înscris pe un trend ascendent, înregistrând o creştere atât fata de anul 2011 cu 38,02 % cât şi fata de anul 2012 cu 30,58 % şi anul 2013 cu 1,25 %.

In ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei penale, in cifre absolute acestea au crescut fata de 2013 cu 5,21 %, fata de 2012 cu 26,68 %, iar fata de 2011 cu 34,95%.

Ceea ce este important de semnalat insa la nivelul secţiei penale, este împrejurarea ca pentru anii 2011 şi 2012 rata de soluţionare înregistrata la nivelul secţiei depăşeşte procentul de 100%. În anul 2013 scăderea numărului de dosare soluţionate se datorează creşterii încărcăturii pe completurile penale ca urmare a creşterii numărului de dosare nou înregistrate în anul 2013, diferenţa fiind semnificativă, respectiv de 914 dosare în condiţiile în care numărul de completuri a rămas neschimbat.

Creşterea înregistrată în anul 2014 se datorează intrării în vigoare a Noului cod penal şi de procedură penală. Astfel, pe rolul secţiei penale au fost înregistrate un număr de 567 contestaţii la executare într-o proporţie de 90 % prin aceste contestaţii s-a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile.

13

In concluzie, volumul de activitate al secţiei penale se menţine in trend crescător, creşterea înregistrându-se raportat la fiecare din ultimii trei ani anteriori, potrivit celor mai sus redate.

14

In 2014, in cadrul instanţei au funcţionat completuri specializate in materia „fond funciar” si in materia „minori si familie”.

Situaţia cauzelor intrate si soluţionate pe completurile specializate ale secţiei civile in 2014, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZATE

2011 2012 2013 2014

DOSARE STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONA-TE

STOC ANTERI

OR

CAUZE NOI

SOLUTIONA-TE

STOCANTERI

OR

CAUZE NOI SOLUŢIONA-

TESTOC

ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIO-NATE

FONDFUNCIAR 112 63 84 91 62 85 68 48 56 60 64 69

MINORISI

FAMILIE1.30

51.912 2.047 1.17

02.235 2.304 110

11723 1957 867 195

9 2083

LITIGIICU

PROFESIONISTI

2.443

12.731

11.587 3.587

13.943

12.581 4649

10521

12041 3129

5693

5574

15

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „fond funciar”, se constata ca acesta, după ce a urmat un trend descendent în anii 2011, 2012 şi 2013 în anul 2014 a crescut de la 48 dosare nou înregistrate în anul 2013, la 64.

Astfel, daca in anul 2011 numărul acestor cauze s-a redus la 175, iar in anul 2012 la 153, scăderea continuând si in anul 2013, când numărul acestor cauze rulate in instanţa s-a ridicat la numai 116. În anul 2014 numărul cauzelor rulate pe completele de fond funciar a fost de 124.

Rata de soluţionare a cauzelor de fond funciar, aceasta se menţine de 3 ani la peste 100% ( 133% - 2011, 137% - 2012, 116 % - 2013 şi 107,81 % în 2014).

COMPLETURI SPECIALIZATE FOND FUNCIAR - SECTIA CIVILA

16

In ceea ce priveşte volumul de activitate in specializarea „minori si familie”, se constata ca acesta, după ce a înregistrat în 2012 o creştere uşoara, de 5,84%, în anul 2013 a scăzut cu 22,9% pentru ca în anul 2014 să se înregistreze o uşoară creştere cu 13,69 % faţă de anul 2013.

Astfel, daca in 2011 instanţa a fost investita cu 3.217 cauze de minori si familie (stoc anterior si cauze noi), in anul 2012 numărul acestor a crescut la la 3.405, în anul 2013 numărul acestor cauze a scăzut semnificativ la 2.824 iar în anul 2014 s-a menţinut la același nivel fiind rulate un număr de 2.825 dosare.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate in aceasta specializare, numărul lor s-a situat la 2.047 in 2010, a crescut la 2.304 în 2012, a scăzut la 1975 în 2013 pentru ca în anul ca în anul 2014 să crească uşor la 2083.

Rata de soluţionare a oscilat de asemenea in ambele sensuri, de la 107,06% in anul 2011 a scăzut câteva procente in 2012, ajungând la 103,08%, în anul 2013 a crescut la 114,62%, iar în anul 2014 a scăzut la 106,32% dar, ceea ce este foarte important, menţinându-se in ultimii 3 ani de zile la un procent de peste 100%.

COMPLETURI SPECIALIZATE MINORI SI FAMILIESECTIA CIVILA

17

In ceea ce priveşte cauzele având ca obiect „litigii cu profesionişti”, deşi nu exista la nivelul instanţei completuri specializate in judecarea acestora, având in vedere numărul lor important, acestea au fost evidenţiate distinct in ultimii 3 ani de zile, constatându-se ca numărul lor a înregistrat o creştere uşoara, dar constanta in fiecare an (2010, 2011, 2012) până în anul 2013 când numărul acestora a scăzut.

Astfel, daca in 2011 instanţa a avut de soluţionat 15174 cauze cu litigii cu profesionişti, in anul 2012 numărul acestor cauze a crescut la 17530, iar in anul 2013 a scăzut la 15470.

În anul 2014 numărul litigiilor cu profesionişti a scăzut la 5693. Scăderea se datorează înregistrării cererilor cu valoare redusă ca şi cauze civile.

Litigiile cu profesionişti soluţionate in anul 2011 au fost in număr de 11.587, in anul 2012 au fost în număr de 12.581, în anul 2013 au fost în număr de 12.041 iar în anul 2014 a scăzut la 5574.

Rata de soluţionare a acestor cauze s-a situat in 2011 la 91,01%, a scăzut in 2012 la 90,23%, a crescut în 2013 la 114,44% şi a scăzut în 2014 la 97,90 %.

LITIGII CU PROFESIONISTI - SECTIA CIVILA

18

Evoluţia volumului de activitate înregistrat pe completurile specializate ale secţiei penale in 2014, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZAT

E

2011 2012 2013 2014

DOSARE STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOC ANTERIO

R

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOCANTERIO

R

CAUZE NOI SOLUŢIONAT

ESTOC ANTERIOR

CAUZE NOI SOLUŢIONAT

E

CORUPTIE 5 4 4 5 3 5 4 2 2 4 4 5

20

In cadrul secţiei penale au funcţionat doua complete specializate in judecarea cauzelor de corupţie. In cursul anului 2014 au existat pe rolul instanţei 8 cauze de „corupţie” (4 in stoc si 4 dosare noi) si au fost soluţionate 7 dintre acestea.

Volumul de activitate pe completelor de „corupţie” a înregistrat o scădere în anii 2012 şi 2013 şi o creştere în anul 2014. Astfel, de la 4 dosare in 2011, a scăzut la 3 dosare in 2012 şi la 2 dosare în 2013 iar în anul 2014 s-au înregistrat 4 cauze noi înregistrând astfel in anul de referinţa o constantă faţă de anul 2011, şi o creştere cu 100% faţă de anul 2013.

Dosarele soluţionate au crescut cu fiecare an până în anul 2013 când numărul acestora a scăzut. Astfel, in 2011 au fost soluţionate 4 dosare, în anul 2012 au fost soluţionate 5 dosare iar în anul 2013 au fost soluţionate 2 dosare. În anul 2014 procentul dosarelor soluţionate a scăzut cu 60% faţă de 2012, cu 50% faţă de 2011 şi a crescut cu 50% faţă de 2010.

Rata de soluţionare a fost in 2011 de 100%, in 2012 de 166,66%, în 2013 de 100% iar in 2014 a crescut la 125%.

DOSARE DE CORUPTIE - SECTIA PENALA

21

Pe materii, evoluţia situaţiei cauzelor nou intrate este redata in tabelul de mai jos:

MATERIA CAUZE NOU INTRATE PROCENT

SCADERE CRESTERE

2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

PENAL 2.970 2.985 3.155 4.069 4.120 - - - - 38,72% 38,02% 30,58% 1,25%

CIVIL 31.655 30.343 29.344 31.577 31.805 - - - - 0,47% 4,81% 8,38% 0,72%

TOTAL 34.625 33.328 32.499 35.646 35.925 - - - - 3,75% 7,79% 10,54% 0,78%

22

Evoluţia stocului de dosare înregistrat la sfârşitul fiecăruia din ultimii 5 ani este prezentata in tabelul de mai jos:

MATERIA

PROCENT

2010 2011 2012 2013 2014 SCADERE CRESTERE

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

PENAL 791 757 697 895 903 - - - - 14,15% 19,28% 29,55% 0,89%

CIVIL 11.645 12.236 13.347 11.449 10.274 11,78% 16,04% 23,03% 10,27% - - - -

TOTAL 12.436

12.993

14.044 12.344 11.177 10,13% 13,98% 20,42% 9,46% - - - -

23

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE LA FINAL DE AN

24

La sfârşitul anului 2014, stocul de dosare nesoluţionate este de 11.177 dosare din care în civile un număr de 10274 cauze (dosare pe rol - 8737 + dosare suspendate - 1537) şi de 903 cauze penale (dosare pe rol - 899 + dosare suspendate - 4).

Ceea ce este important de relevat este creşterea stocului de dosare in materie penala, cu un procent de 0,89% faţă de anul 2013, cu un procent de 19,28 faţă de anul 2011 şi cu un procent de 29,55% faţă de anul 2011.

În materie civilă, după ce în anii 2010, 2011 şi 2012 stocul de dosare s-a aflat în creştere, în anul 2013 a început să scadă pentru ca în anul 2014 scăderea să fie cu un procent de 9,46% faţă de anul 2013, cu un procent de 20,42% faţă de anul 2012, cu un procent de 13,98% faţă de anul 2011 şi cu un procent de 10,13% faţă de anul 2010.

În ce priveşte creşterea stocului de dosare în materie penală cu 0,89% ( faţă de 2013) se explică prin creşterea a numărului de dosare penale înregistrate în 2014, respectiv cu 1,25%. De asemenea trebuie precizat că în anul 2014, până în luna februarie, au funcţionat un număr de 6 complete penale. De asemenea, în cadrul secţiei penale s-a modificat frecvent situaţia judecătorilor în sensul că un număr de trei judecători au promovat la instanţa superioară locul acestora ocupându-se prin transfer sau de către judecători ce au susţinut examenul de definitivat în sesiunea noiembrie 2013.

25

1.2. Încărcătura pe judecător

In ceea ce priveşte încărcătura pe fiecare judecător in parte, ca si in anii precedenţi, aceasta a fost analizata prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate si soluţionate in şedinţele publice de judecata, in camera de consiliu si pe serviciul de permanenta, incidente, precum si atribuţiile pe sectoare si altele administrative, toate aceste activităţi presupunând timp si consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului real de încărcare.

In cursul anului 2014 la Judecătoria Braşov au desfăşurat activitate specifica un număr de 40 de judecători (in care sunt incluşi si cei care deţin funcţii de conducere - deci cu activitate de judecata mai restrânsa, dar si cei care au funcţionat pentru scurte perioade in instanţa), dar numai 34 dintre aceştia au activat pe întreaga perioada a anului, media anuala a judecătorilor prezenţi la serviciu fiind de 38.

Este relevant de apreciat încărcătura pe judecătorii Judecătoriei Braşov si prin raportare la încărcătura media pe tara stabilita de CSM. Judecătoria Braşov rămâne una din instanţele încărcate situându-se peste media încărcăturii pe judecător stabilită de CSM la nivel de ţară de 1208 dosare. De asemenea Judecătoria Braşov depăşeşte şi încărcătura medie pe schemă de 1061.

Daca am aprecia înc ă rcătura intr-un mod simplist, prin raportare exclusiv la numărul dosarelor rulate si la schema de judecători (in prezent de 43 de locuri), rezulta ca din cele 48.269 dosare pe care Judecatoria Brasov le-a avut pe rol in anul 2014, fiecărui judecător urmau sa ii revină 1.122 dosare.

Insa, daca am aprecia încărcătura la numărul judecătorilor care au activat efectiv in instanţa si care in medie s-a ridicat la 38, rezulta ca înc ă rcătura medie pe judecător in cadrul Judecătoriei Braşov in 2014 a fost de 1.270 dosare.

In ceea ce priveşte dosarele soluţionate, in anul 2014, raportat la schema de 43, fiecare judecător a soluţionat in medie 882 dosare. Raportat la numărul judecătorilor ce au participat efectiv la activitatea de soluţionare a cauzelor - 38, fiecare judecător a soluţionat în medie un număr de 998 dosare.

In mod evident insa încărcătura reala a judecătorilor trebuie apreciata si prin contabilizarea tuturor celorlalte atribuţii cărora aceştia trebuie sa le facă fata in cursul anului, atribuţii care pot fi

26

mai greu cuantificate numeric si care, cum s-a mai arătat, se regăsesc in diverse atribuţii străine şedinţei de judecata, precum activitatea in compartimentele auxiliare (executări penale, executări civile, evidenta practicii instanţelor de control judiciar), sau alte atribuţii administrative cu care sunt însărcinaţi de-a lungul anului.

Nivelul încărcăturii este esenţial de apreciat si prin prisma pragurilor de volum optim stabilite prin programul adoptat de către CSM. Astfel, prin acest program s-a stabilit faptul ca in decursul unui an un judecător nu poate fi încărcat cu mai mult de 5.060 puncte complexitate, deoarece in caz contrar s-ar ajunge la o supranormare a judecătorului respectiv, supranormare care in mod inevitabil afectează negativ calitatea actului de justiţie, calitatea hotărârilor si chiar independenta judecătorului in cauza.

In cadrul secţiei penale, dat fiind serviciul de permanenta pe care trebuie sa-l asigure judecătorii secţiei, potrivit programului CSM, punctajul maxim a fost stabilit la 2.783 puncte.

In anul 2014, la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov au funcţionat in medie 29 de judecători si au soluţionat cereri cu complexitate totala de 112.481 puncte, ceea ce înseamnă o medie de 3.878 puncte complexitate pentru fiecare judecător, daca cererile s-ar putea repartiza in mod egal către toţi judecătorii secţiei, lucru care nu este posibil.

Astfel, in cadrul secţiei civile funcţionează un număr de 2 judecători care au avut norma redusa la jumătate (preşedintele – fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestuia si o alta doamna judecător căruia Colegiul, pentru motive de sănătate, i-a aprobat reducerea normei de încărcare la jumătate), un judecător care are norma redusa cu 10 procente (purtătorul de cuvânt) si trei judecători care au norma redusa cu 25% (preşedintele secţiei civile şi vicepreşedintele instanţei - fata de atribuţiile administrative suplimentare stabilite in sarcina acestora).

Daca la aceste puncte (care reflecta numai ceea ce s-a soluţionat) se va adăuga încărcătura pe care a presupus-o si restul cauzelor studiate si rulate, dar care nu s-au soluţionat pana la finele anului, se poate trage cu uşurinţa concluzia ca nivelul de încărcare al judecătorilor secţiei civile a depăşit semnificativ in anul 2014 pragul maxim stabilit de către CSM pentru asigurarea condiţiilor optime desfăşurării unei activităţi in limite normale, rezonabile.

27

In anul 2014, in cadrul secţiei penale a Judecătoriei Braşov, au activat până la data de 01.10.2014, 8 complete de judecată, fiecare judecător desfăşurând pe lângă activitatea de judecată şi serviciul de permanenţă. Ulterior acestei date, au funcţionat 7 complete de judecată.

Soluţiile pronunţate la nivelul secţiei au totalizat 29.847 puncte complexitate, ceea ce înseamnă o medie pentru fiecare judecător al secţiei de 3730 puncte (fata de 2.783 pragul maxim stabilit).

In cele ce urmează vom prezenta doua tabele cuprinzând situaţia separata a celor doua secţii civila si penala, precum si activitatea sub aspect cantitativ a judecătorilor care, in decursul anului, au funcţionat in cadrul secţiilor, urmând ca pentru judecătorii care nu au funcţionat constant si pe tot parcursul anului in secţia respectiva sa se facă menţiuni in dreptul acestora cu privire la perioada cat au activat in cadrul fiecărei secţii.

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI PENALEIN ANUL 2014

Nr. Crt Numele judecătorului Nr. şedinţe

de judecată

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 ALDEA ANGLIANA- P 1* 20 publ+130 CCTOTAL

150

1413 publ359 CCTOTAL

1772

432 publ114 CCTOTAL

5463988 PUNCTE

5373901 PUNCTE

2 BĂCIOIU LUCICA- P 11 20 publ+125 CCTOTAL

1145


1651

441 publ95 CC

TOTAL536

3843 PUNCTE

5363830 PUNCTE

3 TROFIN CORINA (activează în secția penală începând cu 01.02.2014)- P 7

19 publ+120 CCTOTAL

139

1018publ293 CCTOTAL

1311

355 publ97 CC

TOTAL452

3396 PUNCTE

5193998 PUNCTE

4 BOTEZATU ADINA (activează în secția penală începând cu 01.02.2014)- P 6

17 publ+132 CCTOTAL

149


1355

317 publ95 CC

TOTAL412

2939 PUNCTE

5163813 PUNCTE

5 CĂLIN NICOLETA (a judecat în secția penală în perioada 01.01.2014-30.04.2014)- P 5

9 publ+52CC

TOTAL61

525 publ148 CCTOTAL

673

179 publ41 CC

TOTAL220

1476 PUNCTE

1961370 PUNCTE

6. STROIU OANA (activează în secția penală începând cu 01.05.2014)- P 5

13 publ+87 CC

1017 publ173 CC

268 publ52 CC

3082225 PUNCTE

28

TOTAL 100

TOTAL1190

TOTAL320

2382 PUNCTE7 GAVRILĂ CIPRIAN (a activat în secția

penală în perioada 01.01.2014-30.06.2014)- P 2*

12 publ+60 CC

TOTAL72

814 publ125 CCTOTAL

939

219 publ44 CC

TOTAL263

1780 PUNCTE

2431725 PUNCTE

8 GROAPĂ CARMEN (activează în secția penală începând cu 01.07.2014)- P2*

10 publ+67 CC

TOTAL77

411 publ177 CCTOTAL

588

158 publ69 CC

TOTAL227

2254 PUNCTE

2211615 PUNCTE

9 MOISA CRISTINA(a activat în secția penală în perioada 01.01.2014-31.10.2014)- P 3

33 publ+101 CCTOTAL

134

774 publ286 CCTOTAL

1060

297 publ111 CCTOTAL

4082739 PUNCTE

3422298 PUNCTE

10 OPREA CĂTĂLIN VASILICĂ (a activat în secția penală în perioada 01.01.2014-30.06.2014)- P 4*

14 publ+72 CC

TOTAL86


1324

173 publ54 CC

TOTAL227

1521 PUNCTE

3072253 PUNCTE

11 SOLOVĂSTRU GEORGE(activează în secția penală începând cu 01.07.2014)- P 4*

8 publ+60 CC

TOTAL68

609 publ192 CCTOTAL

801

258 publ47 CC

TOTAL305

2254 PUNCTE

2371727 PUNCTE

12 BĂRBULESCU RAMONA (activează în secția penală începând cu 01.07.2014)- P8

19 CC 174 CC 156 CCTOTAL

1561071 PUNCTE

1561071 PUNCTE

13 MARUŞCA BOGDANA MARIA – preşedinte instanţă A soluţionat cauze cu caracter secret

7 CC 7 7 CCTOTAL

743 PUNCTE

743 PUNCTE

29

In graficul de mai sus sunt prezentate punctele soluţionate de fiecare judecător care a activat in cadrul secţiei, raportarea fiind făcută la punctajul de 2780 respectiv 45% din punctajul stabilit de CSM privind volumul optim de activitate şi stabilit prin hotărârile colegiului de conducere al Judecătoriei Braşov.

Graficul evidenţiază faptul ca 4 dintre judecătorii secţiei, au depăşit limita maxima de încărcare anuală stabilită, iar pentru alte 3 complete care au suferit modificări în constituirea completului, în anul 2014 s-au înregistrat dosare cu un punctaj peste volumul optim.

Trebuie menţionat însă că punctajele dosarelor penale au fost modificate în sensul creşterii acestora la momentul intrării în vigoare a noilor coduri iar începând cu data de 01.09.2014, a fost reorganizată activitatea secţiei penale în sensul diminuării activităţii judecătorilor care soluţionează dosare în şedinţă publică, în planificarea de permanenţă stabilită pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi. Astfel, începând cu data de 01.07.2014, în cadrul secţiei penale activează d-na judecător Ramona Bărbulescu care a asigurat permanenţă în timpul vacanţei judecătoreşti iar în perioada 01.09.2014-31.12.2014 a desfăşurat atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi fiind titulara completului P8- drepturi şi libertăţi, ceilalţi judecători fiind planificaţi la permanenţă numai pe loc secundar sau în zilele de week-end.

Conform datelor prezentate, in cadrul secţiei penale un judecător a intrat in medie in 19 şedinţe publice de judecata şi a soluţionat in medie un număr de 452 dosare, iar un complet a fost investit in medie cu un număr de 457 dosare.

Preşedintele instanţei (Maruşca Bogdana) a soluţionat cereri privind interceptarea si înregistrarea comunicărilor până la data intrării în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de procedură penală, respectiv până la data de 01.02.2014, moment de la care soluţionarea acestor cereri a fost preluată de judecătorul de drepturi şi libertăţi stabilit în planificarea de permanenţă.

Avându-se în vedere volumul de activitate înregistrat în anul 2013 în cadrul secţiei penale precum şi faţă de intrarea în vigoare a noilor coduri, începând cu data de 01.02.2014 au fost înfiinţate două complete de judecată – P 6 şi P7.

Toţi judecătorii secţiei penale, cu excepţia preşedintelui de secţie, au exercitat atribuţii in sectorul „executări penale” si toţi, fără excepţii, au fost planificaţi in serviciul de permanenţă. In plus, judecătorii Cristina Moisa si Ciprian Gavrila au fost

31

titularii completelor de „corupţie” până la data preluării acestor complete de către judecătorii Corina Trofin (01.10.2014) şi Carmen Groapă (01.07.2014). Doamna judecător Angliana Aldea a exercitat atribuţii de monitorizare a aplicării legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

De asemenea, doamna judecător Cristina Moisa a exercitat atribuţii specifice in scopul evidenţierii practicii instanţelor de control judiciar până la data plecării din instanţă, activitatea acesteia fiind preluată de doamna judecător Lucica Băcioiu.

Pe de alta parte, doamnele judecător Nicoleta Calin, Cristina Moisă şi Lucica Băcioiu au exercitat atribuţii specifice in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei penale si in ceea ce priveşte studiul profesional al judecătorilor secţiei, dar si in scopul unificării practicii la nivelul secţiei.

Doamnele judecător Nicoleta Calin, Cristina Moisă şi Stoiu Oana au fost delegate la Penitenciarul Codlea in perioadele in care domnul judecător Isac Marian (judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea) s-a aflat in concediu de odihna.

Judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea a fost asigurat tot de către Judecătoria Braşov, prin persoana domnului judecător Isac Marian.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei penale, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

CALIN Nicoleta 70 %

98 %

ALDEA Angliana 101,67 %OPREA Cătălin 73,94%MOISA Cristina 119,28 %GAVRILA Ciprian 108,23%TROFIN Corina 87,09%BACIOIU Lucica 100 %BOTEZATU Adina 79,84%STROIU Oana 103,89 %GROAPĂ Carmen 102,71 %SOLOVĂSTRU George

128,69 %

BĂRBULESCU Ramona

100 %

32

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECTIEI CIVILEIN ANUL 2014

Nr. Crt Numele judecătorului Nr. şedinţe

de judecatăNr. dosare

rulateNr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 MEROIU ANCA- C 1 16923 şed publ+

146 CC


2346

423 publ835 CCTOTAL

12584405 puncte

12043859 puncte

2 GHEORGHIU ANCA- C 2(din 14.10.2014 a preluat completul C- miercuri- ASOCIAȚII)

9622 şed publ+

74 CC+

1412 publ289CCTOTAL

1701

391 publ190 CC+

22 ds AsocTOTAL

6033568 puncte

5383086 puncte

3 VĂLEANU IONELA- C 4 18320 şed publ+

163 CC


2546

426 publ809 CCTOTAL

12354044 puncte

12013775 puncte

4 BANU ELENA- C 5*+ C- Joi- ASOCIAȚII

16121 şed publ+

140 CC


1497

334 publ373 CC+

94 ds AsocTOTAL

8013129 puncte

8172706 puncte

5 BEUDEAN ELENA- C 6(din 14.10.2014 a preluat completulC- marți- ASOCIAȚII)

13121 şed publ+

111 CC+


1417

280 publ208 CC

+21 ds AcocTOTAL

5092956 puncte

4782734 puncte

6 LUCA MIHAELA- C 7 13422 şed publ+

112 CC


2681

465 publ841 CCTOTAL

13064385 puncte

12443892 puncte

7 SIMION MIHAELA- C 8Vicepresedinte

14321 şed publ+

122 CC


2051

411 publ831 CCTOTAL

12423974 puncte

10862844 puncte

8 CHISCOP CRISTIN ANTONIO- C 9 13521 şed publ+

114 CC


2535

462 publ818 CCTOTAL

12804089 puncte

12544025 puncte

9 MARINESCU LIVIU- C 10 24243 şed

2277 publ936 CC

588 publ750 CC

12674251 puncte

35

publ+199 CC

TOTAL 3213

TOTAL1338

4711 puncte10 GHIDARCEA CRISTIAN- C 11

Preşedinte secţie civila144

22 şed publ+

122 CC


2206

355 publ852 CCTOTAL

12073800 puncte

11143221 puncte

11 TĂNASE ALINA- C 12+ C- Luni- ASOCIAȚII

12723 şed publ+

104 CC


2008

448 publ86 CC+

89 ds AsocTOTAL

6233657 puncte

5773185 puncte

12 VIDAEFF ADRIANA- RODICA- C 13 11121 şed publ+90 CC

1221 publ383 CC TOTAL

1604

323 publ198 CCTOTAL

5213084 puncte

5152982 puncte

13 ACHTEN LAURA- C 14 16221 şed publ+

141 CC


2424

423 publ805 CCTOTAL

12283988 puncte

12384087 puncte

14 MARUŞCA BOGDANA – MARIA- C 15+C27- CABINETPreşedinte

26819 şed publ+

249 CC

1540publ823 CCTOTAL

2363

527 publ762 CCTOTAL

11854224 puncte

10832837 puncte

15 CĂTĂLINA NISTOR- C 16 (începând cu 05.05.2014)-(în perioada 01.04-04.05.2014- C 20 Încuviinţări executare silită)(în perioada 05.05-13.10.2014- C-marți- ASOCIAȚII)

15911 şed publ+

148 CC+

987 publ754 CCTOTAL

1741

272 publ632 CC+

43 ds AsocTOTAL

9472797 puncte

9812761 puncte

16 LUCHIAN REBECA- C 16(a activat pe secția civilă în perioada 01.01.2014-30.06.2014)(în perioada 01.01-04.05.2014- C 16)(în perioada 05.05-30.06.2014- C 20 Încuviinţări executare silită)

969 șed publ+87 CC

621 publ572 CC+TOTAL11193

178 publ441 CC+

46 ds AsocTOTAL

6652018 puncte

5511482 puncte

17 MOLDOVAN DANA IULIANA- C 17 20922 şed publ+

187 CC


2573

407 publ909 CCTOTAL

13164653 puncte

12253845 puncte

18 SÎMPETRU ANDA- C 18 13423 şed publ+

111 CC


3284

399 publ773 CCTOTAL

11724055 puncte

11363596 puncte

19 TOGAN CARMEN- DENISA- C19 20620 şed publ+186 CC


2336

438 publ808 CCTOTAL

12464150 puncte

12283992 puncte

36

20 NICA ALINA- C 21+(în perioada 01.01-13.10.2014- C-miercuri- ASOCIAȚII)

16322 şed publ+

141 CC+


2273

408 publ813 CC+

80 ds AsocTOTAL

13014139 puncte

12583785 puncte

21 ARAMĂ MIRELA- C 22+C Asociații proprietari

19521 şed publ+

174 CC

2010 publ937 CC+TOTAL

2966

527 publ816 CC+9 ds AsocTOTAL

1352 4319 puncte

12633850 puncte

22 ROMANIUC CORNELIA- C 23 13722 şed publ+

115 CC

1760 publ 967 CCTOTAL

2727

476 publ833 CCTOTAL

13094500 puncte

12463955 puncte

23 MUNTEANU CRISTINA- C 26 17721 şed publ+

156 CC


2612

460 publ775 CCTOTAL

12354165 puncte

11923756 puncte

24 SPĂTĂCEAN LIA- C 28+C Asociații proprietari

17321 şed publ+

152 CC+

1881publ964CC+TOTAL

2845

423 publ770 CC+10 AsocTOTAL

12033645 puncte

12243831 puncte

25 POPESCU LAURA-C 29 (până la 31.08.2014)

8617 şed publ+69 CC

1285 publ590CCTOTAL

1875

448 publ502 CCTOTAL

9503008 puncte

6551603 puncte

26 MIHAILA MORARU-C 29 (începând cu 01.09.2014)(în perioada 15.07-31.08.2014- C 20 Încuviinţări executare silită)

719 şed publ+62 CC

511 publ400CCTOTAL

911

150 publ368 CCTOTAL

5181198 puncte

7972451 puncte

27 ASMARANDEI ALEXANDRU(stagiar)- C 30s(până la 01.07.2014)C 24(în perioada 01.11-31.12.2014)



2449

553 publ504 CCTOTAL

10572894 puncte

8151767 puncte

28 MAGDAS ALEXANDRA(stagiar)-C 31s(până la 01.07.2014)C 5(în perioada 01.11-31.12.2014)



1849

477 publ528 CCTOTAL

10052944 puncte

7691870 puncte

29 SEVERINCU VLAD IONUŢ(stagiar)- C 33s(până la 01.07.2014)C 3(în perioada 01.11-31.12.2014)



2196

461 publ522 CCTOTAL

9832769 puncte

7291631 puncte

30 DIACONU ALINA(stagiar)-C 30s(începând cu 15.07.2014)

1048 şed publ+

472 publ622 CCTOTAL

156 publ558 CCTOTAL

8862284 puncte

37

88 CC 1094 7141588 puncte

31 DIMOFTE TATIANA(stagiar)C 31s(începând cu 15.07.2014)

879 şed publ+78 CC

473 publ568 CCTOTAL

1041

177 publ539 CCTOTAL

7161654 puncte

8702274 puncte

32 DOGARU ILEANA- ROXANA- C 32 16126 şed publ+

135 CC


2225

417 publ827 CCTOTAL

12443873 puncte

12263903 puncte

33 VIOREANU GEORGEC35 și C 36 Încuviinţări executare silită (în perioada 01.01-01.02.2014)


242243 puncte

0

34 CARAIMAN IOANAC 34 și C 37 Încuviinţări executare silită (în perioada 01.01-01.02.2014)


321324 puncte

0

Sunt importante următoarele menţiuni: încărcătura reala a judecătorilor Maruşca Bogdana Maria

(preşedintele instanţei) si Simion Mihaela (vicepreşedintele instanţei) este cea obţinuta prin cumularea încărcăturii realizate prin activitatea desfăşurata in ambele secţii (in secţia penala au soluţionat cererile privind autorizarea interceptărilor si înregistrărilor); aceleaşi doamne judecător au mai exercitat atribuţii in ceea ce priveşte Biroul de relaţii cu publicul, in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar si studiul profesional al judecătorilor secţiei civile, in domeniul protecţiei muncii, dar si in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar;

domnişoara judecător Elena Banu a avut pragul maxim anual stabilit de Colegiul de Conducere la 2.530 puncte – prag depăşit; doamna judecător a exercitat in timpul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii”

dl. judecător Ghidarcea Cristian – preşedintele secţiei civile - a avut nivelul de încărcătura stabilit tot prin Colegiul de Conducere la ¾ din maxim (adică 3.795); domnul judecător a mai exercitat atribuţii in scopul unificării practicii la nivelul secţiei civile, in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar, dar si in asigurarea studiului profesional al judecătorilor secţiei si in pregătirea profesionala a personalului auxiliar al secţiei civile; domnul judecător a exercitat toate atribuţiile aferente funcţiilor de conducere ori

38

de cate ori au lipsit din instanţa atât preşedintele cat si vicepreşedintele acesteia;

doamna judecător Anda Sampetru – purtătorul de cuvânt - a beneficiat de asemenea de o reducere de 10% (4.554);

doamnele si domnii judecător Elena Banu, Lia Spătăcean, Alina Nica, Cristin Chiscop, Cătălina Nistor, Rebeca Luchian si Alina Tănase au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „asociaţii si fundaţii” şi delegaţi la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare personalitate juridică asociaţiilor de proprietari;

toţi judecătorii Secţiei civile au exercitat in cursul anului si atribuţii in sectorul „încuviinţare executare silita” şi „executări civile”;

completurile specializate in judecarea cauzelor de fond funciar au fost asigurate de către doamnele şi domnii judecător Nica Alina, Ghidarcea Cristian, Marinescu Liviu, Rebeca Luchian, Cătălina Nistor, Ionela Văleanu, Laura Achten, Marinescu Liviu;

completurile specializate in judecarea cauzelor de minori si familie au fost asigurate de către doamnele judecător Mihaila Moraru, Elena Beudean, Anca Gheorghiu, Vidaeff Adriana, Rebeca Luchian şi Tănase Alina.

39

Reprezentarea grafica de mai sus nu cuprinde coordonatele cantitative ale activităţii judecătorilor stagiari – care au activat in instanţa numai 6 luni.

In ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrata de judecătorii secţiei civile, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

MEROIU Anca 104,48%

106,44%

MORARU Mihaila 64,99%POPESCU Laura 145,03%MAGDAŞ Alexandrastagiar

130,68%

ARAMA Mirela 107,04%NISTOR Catalina 96,53%NICA Alina 103,41%SAMPETRU Anda 103,16%MOLDOVAN Iulia 107,42%ROMANIUC Cornelia 105,05%MARUSCA Bogdana 119,02%ASMARANDEI Alexandru - stagiar

129,69%

MARINESCU Liviu 105,60%CHISCOP Cristin 102,07%DOGARU Roxana 101,46%GHIDARCEA Cristian 108,34%BEUDEAN Elena 106,48%BANU Elena 98,04%VALEANU Ionela 102,83%LUCA Mihaela 104,98%MUNTEANU Cristina 103,60%ACHTEN Laura 99,19%SIMION Mihaela 114,36%SPATACEAN Lia 98,28%SEVERINCU Vladstagiar

134,84%

TOGAN Carmen 101,46%VIOREANU Georgestagiar

100%

CARAIMAN Ioanastagiar

100%

TANASE Alina 107,97%

42

VIDAEF Adriana 101,16%GHEORGHIU Anca 112,08%LUCHIAN Rebeca 120,68%DIMOFTE Tatianastagiar

82,29%

DIACONU Alinastagiar

80,58%

43

În grafic au fost menţionaţi doar judecătorii care au activat mai mult de 6 luni în instanţă, fiind omişi judecătorii stagiari – Caraiman Ioana, Vioreanu George care au activat doar în luna ianuarie 2014 şi au soluţionat doar cereri de încuviinţare a executării silite.

Încărcătura medie la nivelul secţiei s-a calculat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de şedinţe publice, numărul mediu de dosare cu ca au fost investiţi judecătorii secţiei si numărul mediu de dosare soluţionate de judecătorii secţiei.

Numărul mediu de şedinţe publice s-a calculat prin împărţirea numărului total al şedinţelor publice de judecata la 26 – numărul mediu de judecători care au activat in 2014 in cadrul secţiei civile, dar ţinându-se seama si ca la nivelul secţiei şedinţele publice sunt de doua feluri: simple (pentru judecătorii care asigura cate o şedinţa de judecata săptămânal) si duble (pentru un judecător care asigura o şedinţa de judecata la fiecare doua săptămâni).

Numărul mediu de dosare cu care a fost investita secţia s-a calculat prin împărţirea numărului total de dosare la acelaşi număr de 26 de judecători.

Încărcătura medie pe judecător in cadrul secţiei civile s-a calculat prin împărţirea numărului total al dosarelor soluţionate la acelaşi număr de 26 de judecători activi.

Numărul de 26 de judecători s-a stabilit prin luarea in considerare a numărului judecătorilor care au activat in secţie mai putin de 6 luni, dar si al celor care in mod obişnuit asigura doar jumătate din activitatea de judecata normala.

Astfel, in baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei civile un judecător a intrat in medie in 20 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu 1.223 dosare si a soluţionat in medie un număr de 1.302 dosare.

In ceea ce priveşte încărcarea reflectata in punctaj, la nivelul secţiei civile se constata ca pragul maxim nu a fost depăşit.

1.3. Operativitatea pe instanţa, pe secţii/complete specializate, in diferite materii si pe judecător

In ceea ce priveşte operativitatea pe instanţa în anul 2014 se înregistrează o creştere a acesteia la 81,16%, procent superior celui înregistrat în anii 2013 (78,14%), 2012

46

( 74,76%), 2011 (75,85%), 2010 (79,34%), 2009 (73%), 2008 (76,76%).

Operativitatea instanţei la nivelul anului 2014 s-a calculat ca si in anii anteriori, in sensul ca s-au avut in vedere numărul cauzelor nou intrate (35.925), numărul cauzelor aflate in stoc la începutul anului (12.344), dosarele suspendate la finele anului (1540) si dosarele soluţionate in cursul anului (37.928).

Împrejurarea ca operativitatea pe instanţa si pe materii se calculează prin raportare la toate dosarele care au existat pe rol in perioada de referinţa explica de ce aceste operativităţi vor fi mult inferioare operativităţii individuale a fiecărui judecător in parte, operativitate apreciata numai in raport de activitatea desfăşurata in şedinţa publica.

OPERATIVITATEA PE INSTANTA

47

Operativitatea în materie penală la nivelul anului 2014 a fost de 81,28% , superioară celei din 2013 ( 81,23 %), 2011 80,35%, in creştere semnificativa fata de 2010 (79,97%), 2009 (73,76%) si 2008 (78%) dar inferioară celei din 2012 (82,39%).

OPERATIVITATEA IN MATERIE PENALA

Operativitatea în materie civila la nivelul anului 2014 a fost de 81,15%, superioară celei din 2013 ( 77,80%), din 2012 (73,79%),din 2011 (75,44%), din 2010 (78,51%), din 2009 (73,08%) şi din 2008 (76%).

OPERATIVITATEA IN MATERIE CIVILA

In materia fondului funciar la începutul anului 2014 s-a pornit cu un stoc de 60 dosare si ulterior s-au înregistrat 64 cauze noi. Dintre acestea, in cursul anului 2014 au fost soluţionate 69

48

dosare, ceea ce înseamnă un procent al operativităţii de 55,64 % , ceea ce reprezintă o scădere fata de anii anteriori: 2013 (58,94%), 2012 (66,40%), 2011 (58,33%), 2010 (61,67%).

In ceea ce priveşte cauzele de minori si familie , stocul la începutul anului 2014 a fost de 867, iar in cursul anului s-au mai înregistrat încă 1.959 dosare. Dintre acestea au fost soluţionate un număr de 2083 cauze si au fost suspendate 43 cauze, ceea ce reprezintă un procent al operativităţii de 74,84 % inferior celui înregistrat in anii 2013 (78,03%), 2012 ( 75,64%), şi superioar celui înregistrat în 2011 (71,95%), şi 2010 (72,92%).

Completurile specializate in judecarea litigiilor cu profesionişti au început anul 2014 cu un stoc de 3.129 dosare, la care s-au adăugat cele 5693 cauze noi. Dintre acestea 91 au fost suspendate, iar un număr de 5574 au fost soluţionate, ceea ce reprezintă o operativitate de 63,84% inferioară celei din 2013 (89,08%), 2012 (78,07%) şi 2011 (78,60%).

In concluzie in anul 2014, operativitatea pe completurile specializate înregistrând scăderi fata de anii anteriori.

In ceea ce priveşte completurile specializate din secţia penala, s-a înregistrat următoarea situaţie:

Pe „corupţie” s-a pornit cu un stoc de 4 dosare, s-au mai înregistrat 4 cauze noi si au fost soluţionate 5 dintre acestea, ceea ce înseamnă un nivel al operativităţii de 62,50% în creştere faţă de cea din 2013 - 33,33%.

49

OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE CIVILA2014

50

OPERATIVITATEA INREGISTRATA PE COMPLETURILE SPECIALIZATE IN MATERIE PENALA2013

51

Operativitatea pe judecător a fost calculata printr-o formula identica cu cea prin care s-a calculat operativitatea generala a instanţei, dar raportat la numărul de cauze cu care acesta a fost investit in cursul anului respectiv in şedinţa publica de judecat şi cameră de consiliu. În anul 2013 nu au fost avute în vedere la calculul operativităţii pe judecător cauzele soluţionate în camera de consiliu întrucât nu toţi judecătorii au fost investiţi cu soluţionarea cererilor de încuviinţare a executării silite astfel că procentul de operativitate nu ar fi reflectat realitatea. Începând cu 01.01.2014 toţi judecătorii secţiei civile au soluţionat cereri de încuviinţare a executării silite astfel că deducerea acestora nu se mai justifică.

În cifrele pe baza cărora s-a calculat operativitatea nu au fost reţinute dosarele asociate deşi şi soluţionarea acestora ar trebui cuantificată într-un fel.

Totodată, la acest capitol a fost analizata si măsura in care judecătorii instanţei au reuşit sa respecte recomandarea programului de asigurare a volumului optim de activitate, respectiv de a scoate in pronunţare, din fiecare şedinţa de judecata, cel puţin 25% din dosare.

52

OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI PENALE IN 2014

SECT

IA

NR. COMPLET/SPECIALIZAREA TITULAR

STOC01.01.2014 NUMAR

SEDINTEPUBLICE

DOSARE RULATE

ÎN ŞEDINŢ

A PUBLICA

CAUZE NOI

CAUZESOLUTIONATE

PROCENT MEDIU

SOLUTIONARE SEDINTA PUBLICA

OPE

RATI

VITA

TE

PEN

ALA

P11 – penal/minori

BACIOIULucica

149 20 1295 536 536 41,38 78,24%

P3 – penal/minori

MOISACristina 79 33 774 342 408 52,71% 96,91

%P6 - penal/

minoriBOTEZATUAdina

- 17 1033

516 412 39,88% 79,84%

P7 - penal/minori

TROFIN Corina

- 19 1018

519 452 44,40% 87,09%

P1* - penal/minori

ALDEAAngliana

134 20 1413 537 546 38,64% 81.37%

P5 – penal/minori

CALINNicoleta

118 9 525 196 220 41,90 % 70,06%

P5 – penal/minori

STROIUOana

94 13 1017 308 320 31,46 % 79,60%

53

PEN

ALA

P2* - penalcorupţie/minori

GAVRILACiprian 131 12 814 243 263 32,30% 70,32

%P2* - penalcorupţie/minori

GROAPĂ Carmen

111 10 411 221 227 55,23% 68,37%

P 4* - penal/minori

OPREACătălin

138 14 1147 307 227 19,79 % 51,01%

P 4* - penal/minori

SOLOVĂSTRU George

218 8 609 237 305 50,08% 67,03%

54

Graficul de mai sus reflecta faptul ca operativitatea judecătorilor care au funcţionat pe parcursul întregului an în secţia penală, a oscilat in 2014 intre 96,91 % si 51,01 %.

Domnul judecător Ciprian Gavrilă, ca urmare a promovării la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, a activat în secţia penală de la data de 01.01.2014 până la 30.06.2014, completul acestuia fiind preluat începând cu data de 01.07.2014 de doamna judecător Carmen Groapă.

Doamna judecător Cristina Moisă, ca urmare a promovării la Curtea de Apel Bucureşti, a activat în secţia penală de la data de 01.01.2014 până la 01.10.2014.

Domnul judecător Oprea Cătălin, ca urmare a promovării la Tribunalul Galaţi, a activat în secţia penală de la data de 01.01.2014 până la 30.06.2014, completul acestuia fiind preluat începând cu data de 01.07.2014 de domnul judecător Solovăstru George.

Doamna judecător Nicoleta Călin, întrucât a rămas însărcinată şi urma să intre în concediu prenatal, a judecat în secţia penală de la data de 01.01.2014 până la 30.04.2014 iar începând cu data de 01.05.2014 completul P5 a fost preluat de doamna judecător Stroiu Oana

In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, in cadrul secţiei penale recomandarea CSM pentru 25% a fost depăşita de aproape toţi judecătorii secţiei.

56

OPERATIVITATEA JUDECATORILOR SECTIEI CIVILE IN 2013SE

CTIA

NR.

CO

MPL

ET/

SPEC

IALI

ZARE

ATITULAR

STO

C01

.01.

2013

NU

MAR

SE

DIN

TE

PUBL

ICE

DO

SARE

RU

LATE

CAU

ZE N

OI P

LUS

REPU

NER

ILE

PE

ROL

VECH

I

CAU

ZESO

LUTI

ON

ATE

SUSP

END

ATE

intr

e 01

.01.

2014

– 31

.12.

2014

PROCENT MEDIUSOLUTIONARE

SEDINTA PUBLICA

OPE

RATI

VITA

TE

CIV

ILA

C1civil

MEROIUAnca

466 23 2346 1204 1258 33 53,62% 76,84%

C 2minori

GHEORGHIU Anca

338 22 1701 538 603 27 35,44% 68,83%

C4civil

VALEANUIonela

386 20 2546 1201 1235 18 48,50% 78,71%

C5*civil

BANUElena

327 21 1497 817 801 13 53,50% 70,82%

C6minori

BEUDEANElena

244 21 1417 478 509 20 35,92% 72,50%

C7civilfond

funciar

LUCAMihaela

528 22 2681 1244 1306 32 48,71% 75,05%

C8civil

SIMIONMihaela

357 21 2051 1086 1242 12 60,55% 86,79%

58

C9civil

CHISCOPCristin

413

21 2535 1254 1280 27 50,49% 78,04%

C10civilfond

funciar

MARINESCULiviu

622 43 3213

1338 1267 53 39,43% 66,43%

C11civilfond

funciar

GHIDARCEACristian

392 22 2206 1114 1207 14 54,71% 80,89%

C 12civil/

minori

TANASEAlina

296 23 2008 577 623 17 31,02% 72,78%

C 13minori

VIDAEFFAdriana

267 21 1604 515 521 16 32,48% 68,01%

C14civil

ACHTENLaura

355 21 2424 1238 1228 28 50,66% 78,46%

C15civil

MARUSCABogdana

388 19 2363 1083 1289 12 54,54% 88,34%

C16civil/

minori/fond

funciar

LUCHIAN Rebeca( titular de complet în perioada 01.01 – 04.05.2014)

371 9 1193 551 665 19 55,74% 73,64%

59

C 16/civilFond

funciar

NISTORCatalina(titular complet începînd cu 04.05.2014)

257 11 1741 981 947 19 54,39% 77,68%

C17civil

MOLDOVANIulia

589 22 2573 1225 1316 61 51,14% 75,07%

C18civil

SANPETRUAnda

370 23 3284 1136 1172 29 35,68% 79,35%

C19civil

TOGANCarmen

412 20 2336 1228

1246 21 53,33% 76,96%

C 21civil/fond

funciar

NICAAlina

329 22 2273 1258 1301 22 57,23% 83,13%

C22civil

ARAMAMirela

507 21 2966 1263 1352 20 45,58% 77,25%

C23civil

ROMANIUCCornelia

440 22 2727 1246 1309 33 48,00% 79,18%

C26civil

MUNTEANUCristina

504 21 2612 1192 1235 46 47,28% 74,84%

C28civil

SPATACEANLia

425 21 2845 1224 1203 23 42,28% 73,98%

60

C29civil

POPESCULaura(titular de complet de la 01.01- 01.09.2014)

407 17 1875 655 950 20 50,66% 91,17%

C 29 MORARUMihaila(titular de complet de la 01.09.2014)

112 9 911 797 518 20 56,86% 58,26

C30stagiar

DIACONUAlinaStagiar(titular din 15.07.2014)

227 8 1094 886 714 8 65,26% 64,61%

C30stagiar

ASMARANDEIAlexandru(titular până la data de 15.07.2014)

469 12 2449 815 1057 8 43,16% 82,83%

C31stagiar

MAGDASAlexandra

420 14 1849 769 1005 11 54,35% 85,31%

61

(titular până la 15.07.2014)

C31stagiar

DIMOFTETatiana(titular începând cu 15.07.2014)

184 9 1041 870 716 11 68,78% 68,64%

C32civil

DOGARURoxana

331 26 2225 1226 1244 20 55,91% 80,93%

C 33stagiar

SEVERINCUVladStagiar(titular pînă la data de 15.07.2014)

403 14 2196 729 983 27 44,76% 88,95%

62

In ceea ce priveşte procentul de soluţionare, pragul minim recomandat de CSM de 25% a fost depăşit de toţi judecătorii care au activat in secţie, existând chiar situaţii in care acest procent a înregistrat valori mai mari decât dublul acestui prag.

In ceea ce priveşte operativitatea, media secţiei (81,16%) a fost depăşită de 8 judecătorii ce au activat în cadrul secţiei civile. Operativitatea scăzută a fost înregistrată doar în cazul judecătorilor ce au activat, în medie, doar 6 luni în cursul anului 2014.

63

1.4. Managementul resurselor umane

Nr.Crt.

Categorii personal

01.01.2014 31.12.2014Finanţat

eOcupate Finanţate Ocupate

1. Judecători 42 42 43 432. Grefieri de

şedinţă53 53 57 57

3. Grefieri arhivar 14 14 15 144. Agent

procedural2 2 2 2

5. Aprod 3 3 3 36. Şofer 1 1 1 1

In cursul anului 2012 schema de judecători a Judecătoriei Brașov a fost suplimentata cu doua posturi fata de schema din 2011, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 469/2011. În cursul anului 2013 s-a suplimentat schema de judecători cu încă 2 posturi iar în anul 2014 cu încă un post. Astfel, in prezent pot funcţiona in instanţa un număr de 43 judecători, număr oricum insuficient fata de volumul de activitate cu care se confrunta instanţa.

Important este faptul ca niciodată in ultimii 6 ani de zile Judecătoria Brașov nu a beneficiat de prezenta in instanţa a tuturor judecătorilor, in fiecare an intre 3 si 6 posturi fiind vacante temporar (din cauza delegărilor, concediilor de maternitate, concediilor medicale şi chiar concediilor fără plata).

În primele 4 luni ale anului 2014 o doamnă judecător s-a aflat in concediu de îngrijire a copilului in vârsta de pana la 1 an şi o doamna judecător s-a aflat in concediu medical. În ultimele 4 luni ale anului o doamnă judecător a intrat în concediul de îngrijire a copilului in vârsta de pana la 2 ani. Pe parcursul întregului an 2014 un domn judecător a fost delegat la Penitenciarul Codlea iar o doamnă judecător s-a aflat în concediu fără plată. De asemenea 3 judecători stagiari au beneficiat de un concediu de 3 luni pentru pregătirea examenului de definitivat. Locul primit în anul 2014 nu a fost ocupat deoarece doamna judecător care a primit transferul se află în concediu de îngrijire a copilului in vârsta de pana la 1 an până în luna aprilie 2015.

Drept urmare, la nivelul Judecătoriei Braşov, in anul 2014 au funcţionat in medie numai 39 de judecători, 8 in secţia penala si 31 in secţia civila. Din cei 31 de judecători ai secţiei civile 5 au fost judecători stagiari.

66

Aceasta schema insuficienta se reflecta in gradul ridicat de încărcare al judecătorilor instanţei, încărcare analizata la o secţiune anterioara si care in ultimii 6 ani de zile s-a situat cu mult peste media naţionala.

Pe de alta parte, astfel cum am mai arata, este important de subliniat ca deşi încărcătura este raportata la toţi judecătorii activi, aceştia nu participa in aceeaşi măsura la activitatea de judecata, date fiind restul atribuţiilor cu caracter administrativ. Astfel, in realitate, încărcătura judecătorilor (si care din punct de vedere statistic, din nefericire, se raportează exclusiv la numărul de dosare) este mult mai mare, câta vreme nu este niciodată posibil ca absolut toţi judecătorii instanţei sa împartă egal dosarele pe care o instanţa le are de soluţionat intr-un an de zile.

Apreciem ca datele statistice prezentate sunt suficiente pentru a susţine lipsa de judecători cu care se confrunta instanţa noastră si mai ales faptul ca aceasta lipsa a început sa se manifeste din ce in ce mai acut odată cu creşterea de la an la an a volumului de activitate, iar Hotărârea Plenului CSM anterior menţionata vine sa întărească concluzia ca Judecătoria Brașov este împiedicata sa funcţioneze normal din cauza numărului mai mult decât insuficient de judecători care activează in instanţa.

Schema de personal auxiliar prevede 57 posturi de grefieri de şedinţa, 15 posturi de grefieri arhivari, 3 de aprozi, 2 de agenţi procedurali si unul de şofer.

Precizăm că schema a fost suplimentată în două tranşe, în luna aprilie 2014 cu 2 grefieri de şedinţă iar în luna decembrie 2014 cu 2 grefieri de şedinţă şi un grefier arhivar. Deci practic în anul 2014 au funcţionat efectiv doar 55 grefieri de şedinţă şi 14 grefieri arhivari.

In anul 2014 Judecătoria Braşov a funcţionat cu schema completa a personalului auxiliar, împrejurare care ne-a oferit ocazia sa dovedim faptul ca schema personalului auxiliar este grav deficitara, câta vreme, chiar si in condiţiile funcţionarii cu toate posturile ocupate efectiv, instanţa a întâmpinat serioase dificultăţi in desfăşurarea activităţii din acest punct de vedere.

Situaţia grefierilor de şedinţa care au activat in secţia civila, prezenta lor in instanţa, numărul de dosare pe care le-au rulat si numărul de şedinţe in care au intrat este prezentat de tabelul de la Anexa 1

Din cei 43 grefieri de şedinţa ai secţiei civile ( 45 minus cei doi grefieri repartizaţi în luna decembrie 2014) numai 35 au asigurat şedinţe publice de judecata in mod curent, astfel ca se poate spune ca aceştia, in anul 2014, au intrat in medie in 26 de şedinţe de judecata publice şi 113 şedinţe de

67

cameră de consiliu (intr-un ritm de doua şedinţe publice lunar), urmând sa avem in vedere ca şedinţele de judecata in materie civila sunt duble (ca număr de dosare si complexitate raportat la configurarea avuta in vedere prin programul de stabilire a unui program optim de activitate).

Mai menţionam ca: grefierul sef al instanţei a deservit cabinetul si a intrat in

şedinţele de judecata in care au fost repartizate dosarele date spre soluţionare in competenta expresa a preşedintelui instanţei (interceptări, suspendări provizorii, eliberare certificate europene etc.);

grefierul sef de secţie a asigurat si evidenta hotărârilor instanţelor de control judiciar precum si toata organizarea activităţii personalului auxiliar al secţiei civile;

un număr de 7 grefieri au asigurat activitatea in compartimentele auxiliare ale instanţei (repartizare ECRIS - 3, executări civile - 2, asociaţii si fundaţii - 1, legalizări – 1).

Deficitul de personal auxiliar existent in prezent in special la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov are repercusiuni mult mai grave asupra funcţionarii justiţiei ca serviciu public, asupra calităţii actului de justiţie in general, decât îl avea in anii anteriori.

Potrivit analizei Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, Judecătoria Braşov este singura instanţă din raza Curţii de Apel Braşov cu deficit de personal auxiliar.

Insa analiza mai sus menţionata a avut in vedere un volum de activitate (respectiv încărcătura din perioada 2006 - 2009) mult inferior celui la care personalul Judecătoriei Braşov trebuie sa facă fata in prezent.

CSM a stabilit ca pentru 2010 încărcătura optima de dosare pentru un grefier de şedinţa ar trebui sa nu depăşească 331 dosare intr-un an.

Vacantările temporare ne obliga sa apelam adesea la angajarea unui personal de cele mai multe ori fără calificare suficienta, iar lipsa de timp, de personal disponibil si volumul mare de activitate nu permit instanţei întâi sa procedeze la instruirea personalului nou, fără calificare, pentru o perioada de măcar o luna de zile, ci dimpotrivă, condiţiile impun ca acest personal sa fie nevoit sa preia din prima zi atribuţiile grefierului de şedinţa, iar aceasta situaţie de necesitate naşte întârzieri, greşeli si neglijente care afectează calitatea actului de justiţie.

68

Odată cu intrarea în vigoare a NCPC, la data de 15.02.2013, activitatea grefierilor s-a amplificat. Astfel, pe lângă munca specifică pregătirii şedinţelor de judecată, participarea la aceste şedinţe, întocmirea încheierilor, efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris, grefierii de şedinţă întocmesc toate adresele în procedura regularizării ( art.200 NCPC), asigură comunicarea acestora şi urmăresc împlinirea termenelor. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabileşte în sarcina grefierilor efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris. Ca urmare a modificării Codului de procedură şi a necesităţii evidenţierii mai multor date ( exp. menţionarea în sistem a taxei judiciare de timbru), operaţiunile necesar a se efectua în Ecris îngreunează munca grefierului de şedinţă. De asemenea, pentru că Noul cod prevede soluţionarea în camera de consiliu a unor cauze, s-a dublat numărul şedinţelor de Cameră de consiliu asigurate de grefierii de şedinţă.

În concluzie, modificarea Codului de procedură civilă a generat o dublare a activităţii grefierilor de şedinţă.

Datorită numărului redus de grefieri, în perioada vacanţei judecătoreşti, s-au întâmpinat dificultăţi mari. Astfel, în materie civilă, în perioada vacanţei continuarea procedurii scrise, începute anterior vacanţei, a rămas în sarcina unui număr redus de grefieri care au fost nevoiţi a lucra ore suplimentare pentru a nu fi depăşite termenele de comunicare a documentelor.

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, potrivit noilor dispoziţii din ROI arhiva curenta este ţinută pe completuri si toate completurile au doua categorii de dosare care funcţionează după proceduri separate. Cei 7 grefieri arhivari, ce desfăşoară activitate în arhiva civilă curentă, răspund de câte 4 completuri de judecată.

În prezent arhiva penală este gestionată de doi grefieri arhivari. Ca urmare a creşterii numărului de dosare penale şi a intrării în vigoare a Noului cod de procedură penală, a fost necesar ca această arhivă să fie deservită de cel puţin doi grefieri.

Drept urmare, in anul 2014, grefierii arhivari ai secţiei civile au gestionat in medie un număr de 6179 dosare, ceea ce spune suficient in legătura cu încărcarea acestei categorii de personal auxiliar.

In secţia penala au activat 12 grefieri, dintre care 8 au asigurat cate o şedinţa de judecata si serviciul de arest in zilele

69

nelucrătoare, in timp ce cel de-al 9-lea grefier a asigura serviciul de permanenta in timpul săptămânii. Trei grefieri au asigurat sectorul executări penale.

Evidenta activităţii grefierilor secţiei penale este cuprinsa in Anexa 2.

In urma acestei analiza rezulta ca fiecare grefier al secţiei penale a intrat in medie in 21 şedinţe publice si a rulat in medie 684 dosare.

In ceea ce priveşte grefierii arhivari, din cei 15: 2 au atribuţii pe registratura; 2 au atribuţii pe arhiva penala; 1 are atribuţii pe scanare; 1 este repartizat numai pentru atribuţii mai puţin

importante având in vedere ca are o stare de sănătate mai precara astfel ca in ceea ce îl priveşte trebuie manifestata grija si mai ales prudenta;

2 au atribuţii exclusive pe arhiva veche;. 6 deservesc arhiva civila curenta. 1 post este neocupat

Drept urmare, numai 8 grefieri arhivari au manipulat, au efectuat menţiunile necesare in Ecris, au gestionat in general cele 48.269 dosare care au fost pe rolul instanţei in anul 2014 .

Având in vedere volumul de activitate prezentat este evident ca cei doi agenţi procedurali de care beneficiază instanţa sunt insuficienţi.

1.5 Probleme de management al instanţei

Problemele de management cu care conducerea instanţei s-a confruntat în anul 2014 privesc personalul auxiliar şi logistica instanţei.

În privinţa personalului auxiliar s-a observat necesitatea specializării unor grefieri ce activează în anumite sectoare. Astfel,

70

în cadrul sectorului executări penale operaţiunile efectuate de grefieri presupun o pregătire specifică şi o atenţie deosebită. În acest context este necesară repartizarea unui număr de grefieri suficient pentru ca lipsa unora dintre ei ( concedii de odihnă, medicale etc.) să nu afecteze bunul mers al departamentului. Din cauza lipsei personalului auxiliar conducerea instanţei nu a avut posibilitatea formării mai multor grefieri care să lucreze în acest sector astfel că în perioada vacanţei, efortul celor care se află la serviciu este considerabil.

Aceiaşi este situaţia grefierilor care se ocupă cu repartizarea Ecris. La nivelul instanţei fiind desemnaţi 3 grefieri care repartizează zilnic mai mult de 150 de dosare.

În altă ordine de idei, este extrem de greu de mobilizat un personal fără a avea la îndemână anumite pârghii care să se dovedească eficiente. Astfel, rămânând tot la personalul auxiliar, s-a constatat lipsa unor mecanisme eficiente în legătură cu sancţionarea celor care nu respectă regulamentul de ordine interioară. Procedura existentă în prezent este greoaie şi, din experienţa anilor precedenţi, total ineficientă. Modificarea L 567/2004 şi H CSM 387/2005 în sensul de a pune la îndemâna preşedinţilor sau Colegiilor judecătoriilor posibilitatea de a efectua cercetarea disciplinară a personalului auxiliar şi aplicarea anumitor sancţiuni, cu excepţia excluderii din profesie, ar fi benefică.

Atribuţiile stabilite de Regulament în sarcina preşedinţilor instanţei presupun o pregătire pe care aceştia, de cele mai multe ori, nu o au. Astfel, repartizarea dosarelor în programul Ecris presupune o serie de cunoştinţe pe care conducerea instanţei a încercat să le însuşească de la grefierii repartizaţi pe acel sector. Apreciem că este absolut necesară organizarea unor seminarii de formare profesională în acest domeniu pentru a înţelege mecanismul de funcţionare a programului şi reguli de depăşire a diverselor probleme ce pot apărea. Din această perspectivă conducerea Judecătoriei s-a confruntat şi cu problema lipsei unor informaticieni care să cunoască îndeaproape modul de funcţionare a programului şi care să vină în întâmpinarea problemelor care ar putea apărea în momentul în care se ia o decizie în legătură cu crearea completelor şi parametrii de repartizate. Din această cauză există şi în prezent diferenţe semnificative între completele de judecată în privinţa numărului de dosare repartizate şi a complexităţii acestora ( cele mai mari diferenţe fiind între C 10 – 4251 puncte complexitate şi C 26 – 3756 puncte complexitate). Aceste diferenţe nu pot fi explicate

71

de personalul IT sau grefierii ce efectuează repartizarea şi sunt puse pe seama modului de funcţionare a programului.

Lipsa posibilităţii de gestionare a programului Ecris astfel încât acesta să vină în întâmpinarea problemelor unei instanţe şi nu să creeze altele a condus şi la imposibilitatea reducerii activităţii judecătorilor care, potrivit regulamentului, trebuie să beneficieze de o astfel de reducere. În acest context este de observat că imposibilitatea reducerii efective activităţii de judecată a preşedintelui instanţei, a vicepreședintelui şi a preşedinţilor de secţie afectează calitatea managementului, timpul alocat acestuia fiind redus.

În privinţa logisticii cea mai mare problemă este cea a spaţiului destinat desfăşurării activităţii şi a învechirii calculatoarelor. Lipsa spaţiului generează supraaglomerarea birourilor şi a arhivelor. Această situaţie conduce la îngreunarea muncii personalului apărând disfuncţionalităţi în circuitul actelor şi dosarelor în instanţă. În ce priveşte calculatoarele cu care judecătoria este dotată, din cauza învechirii acestora, funcţionează greoi şi implică acordarea unui timp suplimentar unor operaţiuni care în mod normal s-ar efectua cu rapiditate.

Activitatea de evaluare efectuată de membri comisiei, care au în primul rând calitatea de coleg a judecătorului evaluat, este, din acest motiv, supusă într-o oarecare măsură subiectivismului. Această activitate presupune timp şi efort considerabil pentru ca efectul să nu fie cel scontat. Propunem ca evaluarea să fie efectuată fie de către instanţa superioară fie de către CSM. Efectul ar fi nu doar acela al eficienţei evaluării cât şi acordarea timpului necesar rezolvării altor chestiuni puse în sarcina preşedintelui instanţei.

Secţiunea a 2-a Infrastructura si capacitatea instituţionala a instanţei

Funcţionarea cu un număr redus de judecători raportat la numărul cauzelor cu care este investita instanţa, afectează radical, determinant calitatea actului de justiţie si celeritatea soluţionării dosarelor, punându-ne in imposibilitatea de a oferi justiţiabilului ocazia de a beneficia de avantajele Noului cod de procedură civilă.

Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului Miniştrilor privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor stabileşte in

72

principiul al III-lea promovarea rolului magistraţilor, al condiţiilor de muncă adecvate. Astfel, pentru ca judecătorul să-şi poată desfăşura activitatea în mod eficient şi să nu aibă întârzieri nejustificate, s-a prevăzut atât recrutarea unui număr suficient de judecători, cu o pregătire profesională adecvată cât şi punerea la dispoziţia acestora a unui personal auxiliar şi a unor echipamente adecvate.

În plus, nu trebuie ignorat faptul că, însuşi accesul la justiţie implică încrederea justiţiabililor în succesul demersului judiciar, încredere care se bazează incontestabil pe calitatea actului de justiţie.

Această calitate depinde nu doar de fiecare judecător implicat ci şi de o serie de variabile, aflate în afara procesului de administrare a justiţiei, între care resursele adecvate alocate sistemului judiciar.

Aceste argumente, cuprinse şi în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), converg toate înspre realitatea incontestabilă că o instanţă nu poate funcţiona eficient cu resurse umane şi materiale inadecvate iar obţinerea unui act de justiţie de calitate in condiţiile acestor lipsuri este imposibilă.

Această situaţie, de evitat conform recomandărilor europene, se regăseşte de ani buni la nivelul Judecătoriei Braşov si generează automat întârzieri în îndeplinirea lucrărilor, acordarea de termene lungi de judecată cu nemulţumirea justiţiabililor, supraaglomerarea judecătorilor, stres şi inevitabil neglijente si chiar erori sub presiunea termenelor de pronunţare, redactare şi a volumului de lucru.

În ceea ce priveşte logistica instanţei în cursul anului 2014 nu au intervenit modificări esenţiale.

Astfel, în continuare spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 4 săli destinate şedinţelor Camerei de Consiliu, 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

În cursul anului 2014 s-a reuşit sortarea dosarelor a căror termen de păstrare a expirat în vederea topirii acestora şi totodată au fost sortate documentele destinate Arhivelor Naţionale, in mare măsura documentele fiind prelucrate, sortate cu efortul considerabil al personalului auxiliar si conex al instanţei.

73

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Braşov este complet informatizata, iar conducerea instanţei a trecut la eliminarea treptata a evidentelor scriptice.

De asemenea este de menţionat ca, in continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale a fost dotată cu aparatura de înregistrare audio-video.

Cele două săli de judecată destinate şedinţelor civile au fost dotate în anul 2013 cu aparatură de înregistrare audio. Începând cu data intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă toate şedinţele de judecată civile sunt înregistrate audio.

Din luna mai a anului 2008 instanţa este dotata cu aparatură pentru audierea martorilor sub acoperire, însa în economia spaţiului existent la dispoziţia instanţei nu exista o camera destinata acestui scop, astfel ca aparatura este instalata in biroul destinat vicepreşedintelui instanţei.

Întreg personalul instanţei beneficiază de informatizare, tuturor, judecători, grefieri, arhivari, fiindu-le repartizate calculatoare, ele existând chiar si in sălile de judecată, la arhive si in registratură.

De asemenea tot in anul 2008 Judecătoriei Braşov i-au fost alocate 2 info-chioşcuri amplasate pe holul de la parter al clădirii, dispozitive care teoretic permit justiţiabililor consultarea stării cauzelor fără a mai apela la personalul, şi aşa extrem de încărcat, din cele două arhive.

Judecătoria Braşov este dotata începând din aprilie 2008 cu un autoturism nou marca Skoda Octavia.

Deşi, pentru o scurtă vreme, clădirea in care funcţionează Judecătoria Braşov (împreuna cu alte doua instanţe) a fost apreciată ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc., în prezent, din punct de vedere funcţional, spaţiul destinat instanţei noastre a devenit insuficient pentru o buna desfăşurare a activităţii judiciare. Astfel, in ciuda faptului ca, de la data modernizării clădirii (2005), schema de personal auxiliar a crescut cu 4 grefieri de şedinţă şi un grefier arhivar, iar cea a judecătorilor a crescut numai cu 5 locuri, volumul de activitate a crescut substanţial, practic s-a dublat raportat la nivelul anului 2008 şi, prin urmare, şi fluxul de justiţiabili si numărul de dosare.

Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecata este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problema cu care se confrunta in prezent instanţa. Din cauza lipsei sălilor de

74

şedinţă a fost necesară organizarea şedinţelor publice de judecată o dată la două săptămâni, atât de la ora 9:00 cât şi de la ora 13:00, pentru a se putea asigura fiecărui judecător sală de şedinţă.

In ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar si raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, in prezent judecătorii lucrează si in birouri de șase persoane, ocupând la maxim capacitatea spatiilor cu aceasta destinaţie. Având in vedere suplimentarea schemei de judecători, la acest moment toate birourile sunt ocupate astfel că la întoarcerea din concediu a unor judecători vor exista probleme mari de asigurare a unui confort minim şi condiţii decente de muncă.

O altă problemă cu care ne vom confrunta în continuare este lipsa mobilierului. Astfel, deşi atât schema de judecători cât şi cea de grefieri a crescut, în ultimul an Judecătoria Braşov nu a primit în dotare mobilier ( birouri, scaune).

Problema spaţiului este prezenta si mai acut in ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maxima.

In plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, in birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce in ce mai greu de desfăşurat orice activitate specifica datorita temperaturii ridicate, insuportabile si a umidităţii excesive.

Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ si intr-o măsura deloc de neglijat activitatea instanţei in întregul ei.

Aceiaşi este si situaţia birourilor de judecători si a sălilor de şedinţa in anotimpul călduros.

Birourile, atât ale judecătorilor cat si ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul sa mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.

Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, in ultimii trei ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov si chiar si celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, dat demersurile au rămas sfara rezultat, explicaţia primita fiind aceea a lipsei de fonduri băneşti.

Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

75

Tot cu lipsa de spaţiu se confrunta instanţa si in ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinata acestui scop, astfel ca, situaţie care se perpetuează de ani de zile, aparatura este instalata in biroul vicepreşedintelui instanţei, acesta fiind nevoit ca ori de cate ori este necesara utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările si activitatea si sa părăsească biroul, iar audierile respective de regula se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizata. In continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de înregistrare audio-video, ceea ce face imposibila organizarea unor şedinţe penale si in alte săli de judecata.

In ceea ce priveşte baza materiala informatică aceasta are deja un grad de uzura ridicat astfel că se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.

In egala măsura se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care sa permită transformarea informaţiei astfel obţinuta in document word, pentru a fi utilizata. Deşi funcţionează un singur aparat de scanare s-a reuşit scanarea tuturor cererilor de chemare în judecată înregistrate la Judecătoria Braşov precum şi a înscrisurilor depuse la dosare. Această activitate ar fi profitabilă atât grefierilor cât şi judecătorilor în măsura în care aceştia ar putea folosi documentele scanate în activitatea de redactare.

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se in vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate in anul 2014, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, in cursul anului 2014, o soluţie in căile de atac si care astfel au putut fi înregistrate si analizate la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.

76

In anul 2014 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 4.073 hotărâri din care 1731 au fost supuse controlului judiciar, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 42,49 % superior celui din anii precedenţi 2013 - 40,94%, 2012- 49,05%, 2011 – 26,40% şi 2010 - 36,15%.

In materie civilă în anul 2014, s-au pronunţat un număr de 33.855 hotărâri. Dintre acestea 3422 au fost atacate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 10,10 % superior celor din 2013 de 5,46%, din anul 2012 de 8,47%, din 2011 de 8,54% si celui înregistrat anul 2010 de 8,77%.

MATERIA CAUZE NOI CAUZESOLUTIONATE

CAUZEAPELATESI RECURATE

PONDERE DE ATACABILITATE

CIVIL 31.805 33.855 3.422 10,10%

PENAL 4.069 3.871 1.731 42,49%

77

EVOLUTIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANTA INTRE 2012 – 2014

78

La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2014 s-a ridicat la 13,58 %

79

superior celui din 2013 de 9,57 %, celui din 2012 de 12,62% şi celui din 2011 de 10,18%.

In plus, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 483 cai de atac, iar in materie penala un număr de 179.

Dintre aceste 662 hotărâri atacate, 471 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 191 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Daca apreciem ca acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare stricta la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativa, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 28,85%, superior celui din anul trecut (27,92%).

Acest din urma procent ne determina sa apreciem ca hotărârile care se vor menţine din cele supuse controlului se vor încadra in procentul de 71,15%, ceea ce înseamnă un număr de cca. 3666 hotărâri. Daca adăugam acest număr hotărârilor pronunţate in 2014 si care nu au fost atacate, rezulta ca din totalul de 37.928 hotărâri pronunţate in 2014, 36.441 sunt si vor fi menţinute, ceea ce reprezintă un procent de menţinere la nivel de instanţa de 96,07%.

In materie penala, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 179 cai de atac. Dintre acestea, 120 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 59 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In materie civila, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 483 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 351 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 132 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Faptul ca 96,07% din hotărârile pronunţate de Judecătoria Braşov rămân irevocabile reflecta o calitate superioara a actului de justiţie, si, reţinând procentul relativ redus de atacabilitate, un grad ridicat de încredere in actul de justiţie săvârşit in cadrul instanţei noastre.

Pe complete specializate, in cadrul secţiei civile, cele mai multe hotărâri atacate s-au înregistrat cu privire la hotărârile pronunţate in litigiile civile, respectiv 1.703. In ceea ce priveşte litigiile intre profesionişti, s-au înregistrat 412 căi de atac.

80

In materia minori si familie s-au înregistrat 187 apeluri şi recursuri.

In cursul anului 2014, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, comunicarea cuantumului taxei judiciare de timbru, respectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii.

S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare au a unei dovezi administrate.

In materie penala, se remarca numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cat si la individualizarea modului de executare a pedepselor; desfiinţarea/casarea s-a datorat in alte cazuri si modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după condamnare sau condamnare după achitare – fara sa fie vorba de incalcari ale dispoziţiilor legale); in plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului in care s-a efectuat procedeul de contopire.

In ceea ce priveşte evidenta pe judecători a hotărârilor pronunţate in 2014 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 si 4.

Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentata in Anexa 6.

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, cereri de amânare formulate de părţi), fie de motive subiective.

81

Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea in trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, necesitatea administrării probei cu expertiza, în special cea topografică, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi.

Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunara a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea însăşi, nu îşi găseşte eficienţa. La nivelul instanţei s-au organizat şedinţe operative cu judecătorii pe secţii, în vederea identificării soluţiilor şi măsurilor necesare pentru finalizarea cercetării judecătoreşti, instanţa fiind chiar monitorizata de către Inspecţia Judiciara din cadrul CSM, fără ca pana in prezent sa fi fost depistata vreo culpa a instanţei sau a vreunui judecător in parte pentru menţinerea la un nivel ridicat al dosarelor mai vechi de 1 an.

La nivelul Judecătoriei Braşov, daca la începutul anului 2011 se înregistrau 1.340 dosare mai vechi de 1 an, la finele anului 2011 numărul acestor cauze se ridica la 1.309, iar la finele anului 2012 numărul acestor dosare era de 999. La sfârşitul anului 2013 cauzele mai vechi de 1 an s-a ridicat la 1058. În anul 2014, la final, sunt înregistrate 863 cauze mai vechi de un an din care 758 civile şi 105 penale.

Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2014, respectiv 48.259, numărul de 863 cauze mai vechi de un an reprezintă un procent de 1,78 % ceea ce înseamnă că în proporţie de 98,22% din cauze sunt soluţionate în mai puţin de un an.

82

EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, INTRE 2012 – 2014

Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea in soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat). Nu în ultimul rând trebuie menţionată, ca şi cauză a întârzierii soluţionării dosarelor, necesitatea avizării de către OCPI a rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, în conformitate cu Ordinul 1882/2010.

În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-a solicitat Tribunalului Braşov organizarea unor întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au

83

fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată. Totodată la aceste întâlniri au fost invitaţi reprezentanţi ai OCPI Braşov având în vedere că, în majoritatea cazurilor, expertizele întocmite în dosare urmează a sta la baza înscrierilor în cartea funciară.

Urmare a acestor întâlniri s-au constatat deficienţele identificate de judecători - expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, reformularea de cereri de amânare, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert defectuoasă. O altă problemă constatată a fost refuzul părţilor de a achita onorariul expertului, în special în cazurile în care raportul de expertiză le este defavorabil. Această împrejurare este de natură a dezinteresa expertul care se vede nevoit a apela la executarea silită pentru a-şi putea încasa onorariul.

Identificarea acestor disfuncţionalităţi şi discutarea lor în cadrul întâlnirilor organizate de Tribunalul Braşov a condus la o îmbunătăţire a colaborării între instanţă – experţi – OCPI Braşov. Cu toate acestea, în prezent, există numeroase probleme în legătură cu avizarea rapoartelor de expertiză, probleme datorate, în aceiaşi proporţie, modului de întocmire a raportului de expertiză şi înscrierilor eronate în CF ( înscrieri care conduc la suprapuneri sau identificări greşite).

Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, si in anul 2014, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră si nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile.

Judecătoria Braşov a făcut obiectul unor verificări pe situaţia cauzelor mai vechi de 1 an, dar niciodată nu s-a formulat concluzia ca perpetuarea situaţiei numărului mare de cauze mai vechi de 1 an ar fi imputabila in vreo proporţie importanta instanţei sau judecătorilor săi, dimpotrivă.

De altfel, daca avem in vedere volumul de activitate al instanţei noastre (48.259 dosare in 2014) si rata de soluţionare care s-a menţinut constant in ultimii ani peste 95%, împrejurarea ca din stocul de dosare de la finele anului (11.117) 863 dintre acestea (adică numai 7,76%) sunt mai vechi de 1 an nu poate fi catalogata drept o situaţie alarmanta sau negativa, cu atât mai

84

mult cu cat peste 75% din aceste dosare au depăşit cu foarte putin durata de un an de la înregistrare.

Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor intr-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventa, câta vreme in marea lor majoritate cauzelor le-a fost acordat primul termen de judecata chiar si peste 6 luni de la înregistrare ( termen recomandat + procedura regularizare + 60 de zile pentru stabilirea primului termen), astfel ca soluţionarea lor in timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este si imposibil de realizat.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.17/24.09.2014 s-a stabilit reducerea termenului de recomandare stabilit de programul Ecris la un termen de 90 de zile de la data înregistrării. Măsura a fost luată pentru a reduce termenul de soluţionare a cauzelor cu toate că aceasta implică un efort considerabil din partea judecătorilor şi grefierilor.

În cazul în care monitorizarea soluţionării dosarelor mai vechi de un an are drept efect şi aprecierea muncii judecătorului, considerăm că termenul de soluţionare a unei cauze ar trebui calculat pornind de la data termenului de recomandare aceea fiind data la care judecătorul începe să lucreze efectiv în dosar.

Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecata este prezentata in Anexa 5, situaţie din care rezulta si ponderea acestor cauze pe completuri specializate.

Astfel, pe completurile de minori exista o discrepanta mai mare, cauzele vechi variind de la 49 dosare (C12) la 20 dosare (C6).

In materie civila, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 26 de dosare, înregistrându-se 9 completuri cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei ( C1, C7, CC9, C10, C11, C17,C22, C26, C28 ).

In materie penala, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 14 în creştere faţă de anul 2013 în care media a fost de 8 dosare. Aceasta medie fiind depăşita de completele P 1*, P 4* , P 5 şi P 11 (14 dosare mai vechi de 1 an).

Potrivit Anexei 7, în care sunt prezentate dosarele soluţionate între 0 – 6 luni, 6 – 12 luni şi peste 1 an, în materie civilă un număr de 6594 cauze au fost soluţionate în şedinţă publică în 0 - 6 luni de la înregistrare, 2993 cauze au fost soluţionate în 6 – 12 luni de la înregistrare şi 3112 cauze au fost soluţionate după trecerea unui an de la înregistrare.

85

În materie penală ( Anexa 8), între 0 – 6 luni au fost soluţionate 2723 cauze, între 6 – 12 luni au fost soluţionate 218 cauze iar peste un an au fost soluţionate 156 cauze.

Concluzia ce se desprinde din această statistică este aceea că atât în materie civilă cât şi penală, ponderea cauzelor soluţionate în 0 – 6 luni este semnificativ mai ridicată decât a cauzelor soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni sau peste un an.

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Conform dispoziţiilor legale si regulamentare aceasta activitate s-a desfăşurat si in cursul anului 2014 sub directa supraveghere a preşedinţilor de secţii.

In concret preşedinţii de secţii au organizat întâlniri periodice (lunare) a judecătorilor în cadrul fiecărei secţii, in cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes conform programării realizate la început de an. Astfel, fiecare preşedinte a identificat o serie de subiecte controversate si le-a supus dezbaterii atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.

Obiectivul principal vizat a fost unificarea practicii judiciare la nivelul fiecărei secţii, insa pe lângă temele teoretice şi practice care au constituit obiectul fiecărui seminar în parte, au fost puse în discuţie aspecte precum:

Ultimele modificări legislative şi modalităţi de aplicare a acestora în practica judiciară;

Practica judiciară neunitară de la nivelul judecătoriei, referitoare la anumite instituţii de drept - motive ale soluţiilor contradictorii.

Cunoaşterea practicii instanţelor de control şi discutarea aspectelor controversate;

Cunoaşterea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene.

86

Activitatea de unificare a practicii judiciare a avut drept punct de plecare analiza deciziilor pronunţate în căile de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii din cadrul fiecărei secţii. În acest scop s-au organizat în cadrul fiecărei secţii întruniri lunare care au ca obiect analiza practicii judiciare a secţiei, prin prisma soluţiilor neuniforme.

Nu poate fi omisa nici consultarea informala si schimbul de experienţa dintre judecătorii din cadrul fiecărei secţii asupra chestiunilor de practica judiciara neunitara.

Magistraţii instanţei au asimilat masiv jurisprudenţa CEDO în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Acest lucru s-a realizat in principal datorita accesului la internet, a participării la activităţi de formare profesionala continua, dar mai ales datorita demersurilor individuale ale fiecărui magistrat, aspect relevat deopotrivă de rezultatele examenului de promovare in funcţii de execuţie. În acest sens este de reţinut că în cursul anului 2013 un număr de 13 judecători au fost declaraţi admişi la examenul de promovare efectivă sau pe loc.

Cu titlu de exemplu, s-a urmărit în activitatea de judecată în mod special aplicarea directă a prevederilor art. 6 din CEDO (judecarea într-un termen rezonabil, asigurarea dreptului la apărare, asigurarea asistenţei juridice, accesul la înscrisurile şi probele din dosarul cauzei, asigurarea premiselor juridice pentru punerea în executare a hotărârilor în materie civilă etc.), art. 5 din CEDO (asigurarea garanţiilor procedurale şi de fond pentru judecarea cererilor în materie de măsuri preventive), art. 8 din CEDO şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la CEDO etc.

Totodată a fost valorificata jurisprudenţa CEDO cu precădere in materia dreptului de proprietate, in materie contravenţionala, in materie penala, etc.

3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar

Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.

Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele

87

de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.

Pregătirea profesionala din 2014 a fost axata in principal pe însuşirea si familiarizarea cu noile dispoziţii ale Codului de procedură civilă, toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile si discuţiile pe aceste teme. De asemenea pregătirea profesională a judecătorilor secţiei penale a vizat şi dispoziţiile noilor coduri de procedură penală, respectiv penal, ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

Totodată la nivel de instanţă s-au realizat întruniri având drept scop unificarea practicii judiciare pe baza analizei soluţiilor definitive împreună cu judecătorii delegaţi la practica de casare, evidenţierea reglementărilor ce nu mai corespund necesităţilor sociale şi identificarea relaţiilor sociale ce trebuiesc reglementate.

În vederea asigurării securităţii raporturilor juridice în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Europene de Justiţie s-a impus şi se impune în continuare monitorizarea aplicării legislaţiei în vigoare atât cea internă cât şi cea internaţionala ratificată de ţara noastră, în special a celei care transpune acquisul comunitar.

Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.

Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător-grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet. Astfel, pe lângă şedinţele lunare de pregătire profesională a grefierilor (stabilite de grefierul-şef la începutul fiecărui an), a început să fie implementat un program informal de instruire si colaborare judecător-grefier, pe grupuri de participanţi, în cadrul cărora să fie exprimate şi argumentate părerile fiecărui grup în legătură cu problemele de procedură şi de drept material pe care trebuie să le cunoască grefierul de şedinţă.

Pe viitor se impune ca acest program să se facă cu consultarea tuturor judecătorilor, pe de o parte, şi a grefierilor de şedinţă, pe de altă parte, pentru a se putea răspunde cât mai multor nelămuriri şi neconcordanţe între părerile participanţilor.

88

CAPITOTLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2014

In cursul anului 2014, cele mai importante modificări legislative au intervenit în materie penală odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri.

În materie civilă, raportat la legislaţia aplicabilă cauzelor de competenţa judecătoriei, cea mai importantă modificare legislativă a fost modificarea Codului de procedură civilă prin L 138/2014 referitor la încuviinţarea executărilor silite.

Modificările legislative din anul 2012 privind prevenirea si combaterea violentei in familie si reglementarea ordinului de restricţie (Legea nr. 217/2003) şi internarea nevoluntară (Legea nr. 487/2002) au continuat, ca şi în 2013, să conducă la sporirea numărului de dosare repartizate completurilor specializate în cauze cu minori şi familie.

In cursul anului au mai intervenit si modificări ale ROI care de asemenea, au necesitat masuri de punere in aplicare si instruire a personalului, acolo unde s-a impus acest lucru.

În materie penală intrarea în vigoare a noilor coduri a condus la necesitatea restructurării secţiei penale. Astfel, Colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov a luat măsura suplimentării posturilor secţiei penale cu un număr de 3 posturi astfel că în prezent pe secţia penală există un număr de 12 posturi. Această măsură a fost necesară pentru ca secţia penală să facă faţă contestaţiilor la executare generate de aplicarea legii mai favorabile, şedinţelor de cameră preliminară şi activităţii ca judecători de drepturi şi libertăţi.

Deşi a trecut o perioadă îndelungată de timp, instituţiile noi precum acordul de recunoaștere a vinovăţie nu au avut un impact semnificativ asupra activităţii de judecată, numărul acestora fiind redus.

În materie civilă, cea mai importantă modificare legislativă în anul 2014 a fost intrarea în vigoare a L 138/2014. Modificările aduse procedurii civile în privinţa competenţei instanţei de executare şi trecerea competenţei de încuviinţare a executărilor civile executorilor judecătoreşti. Această lege a intrat în vigoare la data de 16.10.2014 astfel că efectele sale vor fi simţite doar după trecerea unei perioade mai îndelungare, de cel puţin 1 an. Un efect imediat a fost reducerea cererilor de investire cu

90

formulă executorie ca urmare a modificării instanţei de executare. Modificarea acestei competenţe va avea ca efect şi reducerea contestaţiilor la executare însă doar în cazul executărilor pornite după data de 16.10.2014.

CAPITOLUL III

RASPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR

Secţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării si cu precădere în perioada septembrie – decembrie 2014, urmând sa fie finalizate rapoartele pana la finele lunii februarie 2015. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă Preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de Conducere al instanţei si acreditaţi de CSM.

Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.

În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.

Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat si la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul ca in general, in ciuda volumului de munca si al atribuţiilor deosebit de complexe si care depăşesc uneori nivelul de instruire, în cea mai mare parte personalul auxiliar al instanţei si cel conex a dovedit o matura responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor. Există însă şi personal auxiliar care, din cauza nivelului de instruire şi al lipsei de interes, se află la limita unei activităţi acceptabile.

91

Conducerea instanţei a elaborat un chestionar de evaluare a personalului auxiliar in care s-a pus, in premiera, accentul pe autoevaluare, evaluarea personalului auxiliar din perspectiva judecătorului coordonator dar si a conducerii secţiei si a colegilor de activitate.

În anul 2014 nici un judecător sau grefier al instanţei nu a fost cercetat disciplinar.

Secţiunea a 2-a Raspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În cursul anului 2014, la nivelul Judecătoriei Braşov, nu a

existat nici o situaţia în care un judecător sau grefier să fie cercetat penal.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Contribuţia Judecătoriei Brașov la dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene s-a realizat in anul 2014 prin folosirea mecanismelor de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, instanța continuând să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.

Astfel, în anul 2014, în materie civilă Judecătoria Brașov a soluționat 38 cereri de certificare a titlurilor executorii europene, 12 cereri de somații europene de plată, 7 cereri de comisie rogatorie internațională.

Totodată, mecanismele de cooperare judiciară existente la nivelul Uniunii Europene, au fost folosite de către judecătorii instanței, în litigiile de minori și familie, prin formularea de cereri de comisie rogatorie pentru obținerea de informații legate de veniturile realizate, pentru audierea minorilor, pentru efectuarea

92

de expertize sau pentru efectuarea de anchete psihosociale iar în materie civilă pentru comunicarea de acte și citarea părților.

În materie penală, Judecătoria Brașov a emis 22 de mandate europene de arestare din care 8 au fost executate, au fost soluționate 47 de cereri de recunoaștere a hotărârilor judecătorești pronunțate în străinătate şi cereri de transfer de procedură.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA

In cursul anului 2014 raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate ca satisfăcătoare.

Judecătoria Braşov s-a străduit sa răspundă prompt tuturor solicitărilor formulate de CSM, noilor atribuţii trasate de acestea, chiar daca uneori acest lucru s-a făcut cu mare dificultate, însuşindu-si toate îndrumările comunicate de CSM.

De cealaltă parte, CSM s-a străduit sa răspundă problemelor acute cu care se confrunta instanţa noastră, intr-un final dispunând suplimentarea schemei de judecători cu încă un loc, pentru moment, şi suplimentarea schemei de grefieri de şedinţă cu 4 locuri şi un loc grefier arhivar.

In ceea ce priveşte raportul cu MJ, Judecatoria Brașov nu a perceput ca ar exista vreo comunicare reala intre aceasta instituţie si instanţe, in general, câta vreme MJ nu a dat curs favorabil niciunei solicitări formulate de Judecatoria Brasov, dimpotrivă, de foarte multe ori solicitările MJ conducând la aglomerarea personalului instanţei.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pot fi apreciate ca bune in cursul anului 2014, cu foarte puţine excepţii.

Instanţa, deşi s-a confruntat si se confrunte cu lipsa spaţiului corespunzător, a susţinut in continuare efortul de a asigura

93

procurorilor de şedinţa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov un birou in care aceştia sa studieze dosarele.

In cadrul acestor raporturi s-au înregistrat si nemulţumiri ale judecătorilor investiţi cu judecarea cauzelor penale legate de nerespectarea de către Parchet a termenului de sesizare a instanţei cereri de luare a măsurilor preventive sau alte cereri ( percheziţii, interceptări etc).

Conducerea instanţei a făcut permanent demersuri in vederea remedierii acestor deficiente, apelând la înţelegerea si maturitatea colegilor magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov. Comunicarea bună cu prim procurorii parchetelor a condus la o îmbunătăţire semnificativă a acestei situaţii.

Instanţa a fost preocupata permanent pentru găsirea de soluţii cu privire la asigurarea atât pentru avocaţi cat si pentru experţi a accesului prioritar al acestora la studiul dosarelor. Totodată, s-a acţionat in sensul adoptării unor practici procedurale care sa ofere avocaţilor prioritate in luarea cauzelor, toate aceste masuri in scopul bunului mers al instanţei.

In ceea ce ii priveşte pe experţi, deşi situaţia acestora, in special a celor de specialitate topografie se răsfrânge negativ asupra activităţii instanţei, s-a manifestat înţelegere din partea instanţei si a judecătorilor cu privire la întârzierea efectuării lucrărilor, aplicându-se amenzi numai in cazuri extreme si izolate.

In sistemul de justiţie din România magistraţii desemnaţi ca purtător de cuvânt ai instanţelor îşi îndeplinesc in continuare atribuţiile de magistraţi. Aceasta suprapunere de responsabilităţi creează in unele cazuri o lipsa cronica de timp si implicit întârzieri inevitabile in a răspunde solicitărilor presei. Ca întotdeauna, soluţia pentru gestionarea eficienta a timpului este planificarea.

In cadrul Judecătoriei Braşov s-a încercat in permanenta păstrarea unei bune relaţii si comunicări cu presa, prin purtătorul de cuvânt – seful Biroului de Informaţii si Relaţii Publice, acesta beneficiind de fiecare data de sprijinul colegilor săi care i-au pus la dispoziţie, in timp util, toate datele necesare, fiind astfel întotdeauna pregătit sa răspundă solicitărilor jurnaliştilor.

Canalele informaţionale între instanţă şi justiţiabili sunt cele stabilite de Legea nr. 233/2002 şi Legea nr. 544/2001, fie că informaţia este transmisă verbal, fie în scris în termenele prevăzute de actele normative menţionate.

Punerea la dispoziţia publicului, justiţiabililor a informaţiilor necesare, poate aduce o îmbunătăţire a imaginii justiţiei, astfel că se impune acordarea unei atenţii sporite acestei activităţi.

94

Furnizarea imediată, chiar pe loc a răspunsurilor solicitate reprezintă o componentă a procesului de comunicare.

Toate aceste măsuri şi propuneri se înscriu pe linia redefinirii relaţiei autoritate judecătorească – justiţiabil, în sensul asigurării unui serviciu de calitate de către Judecătoria Braşov cetăţenilor, în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.

Analizând solicitările justiţiabililor, semnalele transmise de aceştia, preşedintele poate constata disfuncţii la nivelul instanţei, aşa încât măsurile de remediere pot să intervină în stadiu incipient.

Reclamaţiile, cererile publicului, pot ascunde o stare de fapt generalizată care impune soluţii urgente de remediere.

Comunicarea organizaţională presupune ca preşedintele instanţei să stabilească canale de transmitere a informaţiei către toate instituţiile care prin activitatea lor concură la finalitatea actului de justiţie.

Biroul de Informare si Relaţii Publice este constituit din trei judecători si un grefier, fiind coordonat de un judecător desemnat de conducerea instanţei.

In cursul anului 2014 Biroul a răspuns la 69 de petiţii ce au fost adresate de cetăţeni, precum si 6 solicitări privind accesul la informaţiile de interes public. Nu au fost sesizate disfuncţionalităţi in funcţionarea acestui birou.

In plus, din luna septembrie 2009, conducerea instanţei si-a reluat programul săptămânal de audiente, program care fusese desfiinţat in urma cu mai bine de 5 ani de zile. Acest program a funcţionat şi pe parcursul anului 2014.

Ori de cate ori a fost necesar in cursul anului 2014 instanţa s-a străduit sa menţină o cat mai buna comunicare cu asociaţiile profesionale, cu societatea civila si cu organismele internaţionale, neînregistrându-se nici un fel de deficienta in acest domeniu.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Potrivit celor prezentate în Capitolul I este de reţinut progresul înregistrat în operativitatea pe instanţă. De asemenea

95

rata de soluţionare a crescut ceea ce a condus la o diminuare a stocului de dosare la finele anului 2014.

Modificarea competenţei instanţei de executare, prin Noul cod de procedură civilă, a condus la o creştere semnificativă a numărului de cauze în materia executării silite. Practic, apreciem că într-o proporţie de peste 90%, Judecătoria Braşov a soluţionat cereri în această materie din întreaga circumscripţie a Curţii de Apel Braşov. Modificările aduse prin L 138/2014 urmează a avea efecte abia în anul 2015 şi cei următori.

Modificarea Codului de procedură civilă a condus la o amplificare a activităţii grefierilor. Timpul necesar întocmirii documentelor pe parcursul procedurii regularizării cererilor de chemare în judecată şi a procedurii scrise a condus la supraaglomerarea acestora. Până şi operaţiuni aparent simple cum e comunicarea unor adrese sau a hotărârilor, din cauza modului de comunicare în plic închis, necesită un timp dublu de lucru. Este adevărat că numărul grefierilor de şedinţă a crescut cu 4 posturi însă, din cauza faptului că mai multe doamne grefier s-au aflat pe parcursul anului în concediu pentru creşterea copilului, această majorare a schemei nu a avut efectul aşteptat.

Pentru soluţionarea problemei lipsei personalului auxiliar, conducerea Judecătoriei Braşov a avut adus la cunoştinţa Curţii de Apel vacantarea temporară a posturilor şi a cerut sprijin pentru ocuparea acestora. În anul 2014 a fost organizat de către Curtea de Apel Braşov concurs pentru ocuparea temporară a locurilor vacante.

În legătură cu personalul auxiliar o vulnerabilitate a sistemului este reprezentată de lipsa totală de pregătire şi experienţă profesională a grefierilor angajaţi temporar. Prezenţa acestora în instanţă este necesară însă, din cauza lipsei lor de experienţă, formarea acestora necesită timp şi efort suplimentar iar erorile sunt inevitabile. Activitatea grefierului în actul de justiţie, ca urmare a modificărilor legislative din ultimii ani, a devenit extrem de importantă iar lipsa de pregătire a unora dintre are efecte negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor.

O altă problemă identificată la nivelul personalului auxiliar este reprezentată de lipsa cunoştinţelor în gestionarea programului informatic Ecris. Astfel, activitatea grefierului în gestionarea programului este extrem de importantă, erorile conducând la generarea unor rapoarte incorecte. Astfel de disfuncţii s-ar putea reduce prin acordarea unei atenţii mai mari pregătirii profesionale în acest domeniu. În anul 2014 doar trei din grefierii instanţei au participat la un seminar legat de

96

programul Ecris şi acesta avea drept obiectiv „repartizarea aleatorie”.

Recrutarea personalului auxiliar are o deosebită importanţă în activitatea de judecată. Astfel, personalul auxiliar lipsit de orice pregătire în domeniu îngreunează activitatea judecătorului şi aşa deosebit de încărcată. La nivelul Judecătoriei Braşov, din cauza numărului redus de grefieri de şedinţă şi a lipsei de competenţă a unora, nici unul din grefieri nu participă la redactarea hotărârilor judecătoreşti prin expunerea cererilor părţilor şi a desfăşurării dosarului. Mai mult, redactarea Încheierilor ce cad în sarcina grefierilor este de multe ori deficitară, judecătorul fiind nevoit să aloce timp pentru corectarea acestora. În acest context s-ar impune ca recrutarea grefierilor să se facă exclusiv prin Şcoala Naţională de Grefieri şi totodată creşterea numărului acestora.

Creşterea numărului de experţi topografi a scurtat considerabil timpul de executare a unei expertize. Cu toate acestea necesitatea obţinerii avizului prevăzut de Ordinul MJ nr.1882/2010 impune întocmirea expertizelor cu o anumită rigurozitate tehnică care, de foarte multe ori, nu este respectată de către experţi motiv pentru care OCPI Braşov refuză avizarea.

Comunicarea între OCPI Braşov şi expertul judiciar numit într-o cauză este deficitară şi se efectuează prin intermediul instanţei care se transformă într-un arbitru între cerinţele impuse de OCPI şi acuzele expertului care susţine că a respectat toate normele tehnice reglementate. Această situaţie este greu de gestionat de către judecător care nu are cunoştinţele tehnice necesare unei juste aprecieri. Din acest motiv, în dosarele în care există astfel de probleme, se acordă multe termene pentru a pune în acord pretenţiile OCPI cu raportul de expertiză. Parţial această disfuncţie a fost înlăturată prin organizarea unor întâlniri a judecătorilor cu Corpul experţilor şi cu conducerea OCPI Braşov. Întîlnirile au avut ca obiect discutarea acestor deficienţe, stabilirea unui protocol de urmat pentru avizarea expertizelor şi, nu în ultimul rând, explicarea condiţiilor tehnice impuse de reglementările în vigoare, ce trebuie îndeplinite de o expertiză topografică, condiţii ce pot fi sesizate şi apreciate de judecător la momentul depunerii raportului de expertiză la dosar.

Din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri penale a fost necesară reorganizarea secţiilor civilă şi penală. Astfel cum am enunţat mai sus Secţia penală cuprinde un număr de 12 judecători din care desfăşoară activitate de judecată efectivă un număr de 9, un domn judecător este delegat la penitenciarul Codlea, o doamnă judecătoare se află în concediu fără plată, o altă doamnă judecător se află în concediu pentru creşterea şi

97

îngrijirea copilului. Reorganizarea secţiilor în sensul măririi schemei de judecători ai secţiei penale s-a impus atât ca urmare a noilor atribuţii stabilite în sarcina judecătorilor de noul cod de procedură penală cât şi ca urmare a creşterii numărului de dosare penale. La sfârşitul anului 2013 Colegiul de conducere a hotărât mărirea schemei de judecători ai secţiei penale cu 2 posturi iar în anul 2014 schema s-a suplimentat cu încă un post.

Judecătoria este instanţă de executare în circumscripţia acesteia aflându-se Penitenciarul Codlea. Din acest motiv s-a impus luarea măsurilor urgente în legătură cu constituirea comisiei din cadrul penitenciarului, conform protocolului transmis CSM de către Ministerul Justiţiei, care va verifica incidenţa legii penale mai favorabile. Intrarea în vigoare a Noului cod penal a generat creşterea numărului de contestaţii la executare ce vizau aplicarea legii penale mai favorabile. În perioada imediat următoare intrării în vigoare a codului au fost înregistrate aproximativ 500 astfel de cereri.

De asemenea a fost necesară stabilirea modului în care se va asigura continuitatea în aceiaşi cauză a judecătorului de drepturi şi libertăţi. În acest scop prin hotărâri de colegiu s-a stabilit planificarea de permanenţă precum şi excepţiile de la principiul continuităţii. În urma experienţei câștigate în anul 2014 Secţia penală a Judecătoriei Braşov a fost reorganizată la finele anului 2014 ( cu începere din 2015) în sensul că doi dintre judecătorii secţiei fost desfăşura activitate ca judecători de drepturi şi libertăţi urmând să funcţioneze doar 7 complete de cameră preliminară şi fond.

În anul 2014 Judecătoria Braşov s-a confruntat şi cu situaţia plecării unor judecători cu experienţă ( promovare, transfer) şi venirea unor judecători ce au optat după definitivat pentru instanţa noastră sau prin transfer. Din cadrul Secţiei penale, în anii 2013 şi 2014, au plecat 3 judecătorii secţiei. De asemenea ca urmare a suplimentării locurilor secţiei acestea au fost ocupate prin transfer de judecători care nu au soluţionat cauze penale până la acel moment. În acest context s-a ajuns ca secţia penală să fie compusă din judecători cu vechime mai mică de 3 ani şi o experienţă redusă în soluţionarea cauzelor penale. Din acest motiv au existat diverse disfuncţionalităţi la nivelul secţiei penale, cea mai gravă fiind cea a încetării de drept a unor măsuri preventive în două dosare.

La nivelul secţiei civile principalele probleme au fost reprezentate, ca şi în anul 2013, de numărul mare de cereri de încuviinţare a executării silite şi a contestaţiilor la executare. Dacă încuviinţările de executare ridică rareori probleme de drept,

98

contestaţiile la executare au devenit extrem de complexe ca urmare a modificărilor aduse acestei materii prin Noul cod de procedură civilă.

O altă problemă identificată la nivelul secţiei civile este redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. La finele anului 2013 existau un număr de 1299 hotărâri neredactate în termen. Situaţia poate fi justificată de numărul mare al cauzelor cu care este investit un judecător al secţiei civile.

Precizăm că în anul 2014 instanţa a renunțat la statistica scriptică astfel că prezentul raport a fost întocmit exclusiv pe baza rapoartelor generate de programul Ecris.

P R E S E D I N T E V I C E P R E S E D I N T E

BOGDANA MARIA MARUŞCA MIHAELA SIMION

99

r o m a n i a - justportal.just.ro/197/documents/bilant 2014.doc · web viewin secţia penala au...

Documents