r. Noil vtztoNARt

ln Omm spre mun;i, am ajunb ftr oraSul Oaxaca din sudulMexicului, unde speram si-l intAlnesc pe don Juan. A douaziinzori, pe cindm6preg6team de plecare, arn avutinspffia safteccu magina prin piala principali a oragului Si ricolo l-am gasit,a$ezat pe banca lui preferati, ca gi c6nd m_m fi agteptat str hec.

M-am a$ezat liingi el. Mi-a spus ci venise si rezolve nigtetrebud in orag, c6 stiiiea la o pensiune gi ci erarn bine venit dacidorpam si zibovesc in compania lui inci doui zile, cAt tnebuiasamairemfui. Am discutat apoi o vreme desprepreocupirile 9iproblemele pe care le aveamin mediul universitar.

Dupl cum ii era obiceiul, m-a plesnit pe spate atunci c6ndma a$t€ptam cel mai pugin, iar lovitura a avut darul si mipropulseze intr-o starc de congtiinp elevaLi"

Am zibovit ticufi o vreme,.eu a$tep6nd cu neribdare sispuni ceva Totugi, c6nd a inceput sa vorbeasca, a reugit si miia inci o date prin surprindere.

- ln Mexic, cu secole inainte de venirea spaniolilor, mi-asps el" tr6ia o comunitate extraordinara de initiati tolt€ci, bAr_

bageryabili de fapb nemaiauzire. Ei au constituitultima verigifuu h d crxpa$ii cae a ampaito puioadi muhimilenarA

isxItI&i

Ii

FOCI.JLLAUNTRIC

Vizionarii tolteci erau persoane aparia,$amani cu puteri fa-

hrloase, inifiati cryabili si dedege mistere, dednaiori ai unor cu-

no$tinte secrete pe care le foloseau anihildnd vointa oamenilor

si fracdndu-i s4-gi concentreze atengia asupra unui lucru ales de

ei laintAmplare.

Aici s-a oprit dinlovestire gi m-a privit cu intensitate. Sim-

Farn ce a$epta s6d pun o intrebare, numai cf, eu nu prea gtiart

ce l-as fi putut intreba.

- Srurt dator sf, zubliniez un aspect importanl a continuat el,

acela ch qarnanii aveau darul, puterea de a asapan atenfia vic-

timelsr lor. Lucnuile nu erau niciodati lasare lavoiaintimplirii.

Daci am pornenit asta sa stii ci nu m-am referit o clipi la tine.

Nimic nu mi surpdnde. Unul dintre cele mai dificile lucruri de

acceptat este congtiinp cA atentria poate fi manipulati-

Eram de-a dreptul derutal $tiam ci vrea sf,-mi transmiti o

informatie, c6 doreste se ma calluzeascl spre o concluzie

amme. Aveam senzafia ci urrna si aud ceva cunoscut familiar,

senz4iecarc mafrrcercaori de cdte ori atacatemauneinoi suite

de invatituri.I-am mrfturisit ce simteam, iar el mi-ardspuns cu un sur6s

misterios lnaeobgte, zembetul siu exultadebucurie. De astada-

ta mi-a lisat insi impresia cl fl fi5m6ntA ceva- O c[pa' mi-a ne-

cut prin minte c4 Poate, se gindea s4 se oprcascd?n atestpunct

al discutiei. M-a fixat din nou cu o privire intensi si m-a cfuitarit

grav din cap p0n1-n picioare' Dupa care, aparent satisficut, a

clitinat din cap si mi-a spus ca sunt pregatit penftu ultimul

exercitiu la care dorea si mi supuni, un examen prin care trece

ftr mod obligatoriu orice luptitor inainte de a se gti pregltit pen-

tm a pomi in marea calaorie pe cont prcpdu. Am fost mai uimit

decat oricand.

- Vom vorbi despre conStiinli, a continuat el. Vizionarii tol-

teci cuno$teau 9i st46neau rta manipulftii congtiinBi- De fapq

13

CARLOS CASTANEDA

ei au fostmaestii sAi sup€rni Cerd $stin cA gtiarprincernto.de poate fi canalizarA conStiinta victimei, infeleg ci practicile 9icunoSintele secrcte, ale cmr depozitai erau, le penniteau s4 is_codeasci Si s6 descifreze marea tain6 a $frii de veghe a creienr_lui. Multe dintre practicile lor au supravieguit pdn6_n zilelenoasfi€, dar, din fericife, int-o formadiferitl Spun, din fericire,deoarece aceste indeletdciri, dupi crmi fti voi exptica in conGnuare, nu au avut darul si-i conductrpe vizionarii tolteci spre li_b€rtatea de sine, ci spre propria lor condamnare la moate.

- $tii ce practici foloseau? l_am ftrtebar.

- Bineinteles, mi-a rispuns el. Nimic nu ne tmpiedic[ sicunoa$tem tehnicile pe carc le foloseau, numai ctr asta nu in_searnna neaparat ca trebuie str le aplicam. Fiindca noi privimlumea dint-o perspectivi diferita. Facem p4rte dint_un nouciclu al cunoagterii.

- Te consideri vrajitor, nu-i aga, don Juan? l_am intrebar- Nu, mi-a rispuns. Eu sunt un luptitor care yede ce se as-

cunde dincolo de aparenle. in fond, noi suntem los nuevosvidentes - noii vizionari. Vizionarii din vechime erau simplivrajitort

Pertm un om om obigruit, a reluat el, magia este un lucrunegativ, condamnabil, cu toate ac€stea, fascinant. De-aceeate-am incurajag cfurd erai frr sfare de veghe, si crezi ca suntemvrAjftori. g mai Uine si ne percepi a$G fiindci asta spore$teints€sul" crniozitatea- pentru noi, a fi vrajitoreste sinonim crr aapuca pe o ulitA inftrndati-

Voiam sA inteleg c6t mai clar ce voia si ryun4 dar a rcftzatsa-mi dealftnurirt M-apromis clva deavolta subiectrl pemA_srice ?mi vaexplica ce se inBlege prin ccrcepnrl de congtiin@

Afurlci l-amnrgat si-mi vofteascadespre originile cunoa$_tedi toltece.

t4FOCT]L LATJNTRIC

- Primul pa.s pe carc l-an frcut toltecii pe calea cunoasterii a

fretmlade aadoparegimul vegetarian" aspus el. Nqconteazidaci au fost irnpinli spr€ acest gest de curiozitate, foame sau

dintr-o greseali" adevarul rtrmdne unul singur, c4 ei m0ncau

numai plante. inOata ceptantele omnipotente au inceput str-gi

exerrcite influenta asrpralor sau, ftr orice caz, cur&rd duptr acea,rnii dinte ei au tnceputsA analizeze experier4a prin aarc 8€ceau.

hryA peerea urca primii dinme eei care at ales calea cunoagterii

au fost foarte temerari, ?ns! au interpretat gregit lucrurile.

-Nu cumva tofirl este o prcsupurcre ata, don Juan?

- Nu, nici vorbl! Eu insumi sunt vizionar gi este de ajuns

si-mi concentnez vederea asqlra acelei perioade pentru a gti

e:ract ce s-a pefiecut in t€cul

- Chiar pofi vdealn detaliu tot ce s-a lntimplat la vremea

aceea? l-am intnebaf

-A vdeaeste o s€nzafie cu tourl speciali a cunoagterii, mi-a ,

raspuns eL Sau, alfel spus, a fapnrlui de a gti ceva mai prezus de

orice trdoiali- Eu $iu precis ce au facut acei oaneni nu numai

datorftA vderii mele, cdtmai ales fiindci suntem strinli legati

laolalti.Don Juan mi-a explicat in continuare ci, ftr accep$rmea s4

termenul,,toltec" nu avea siln$il pe carc il atribuian eu Psrtrumine el semnifica culttffi tolt€ca sau imperiu toltec. Pentm el,

toltec ins€nona, jniliat''.

Mi-a spus ca, ln perioada la care ficea referire, cu veacuri,

poate chir milenii, inainte de cucerirea Mexicului & c{tre spa-

nioll toti inifiatii viesdau ?rrtr-o vasti regiune geograficl ce se

tntindealanord $ila sud de ValeaMexicului, ei ocup&rdu-secu

fudeleftfciri specificq erau tAmaduito4 waci, povestitori, dan-

sa[ori, proroci li cunogteau secletele pre?aririi unor nr6ncaruri

gilicori clr putffimqgice. Toate acqste ocupatii stimulaucunoay

terea, asfel inc0t ei ajuns sA dobendeasca inplepciunea care i-a

15

t6 CARLOS CASTANEDAFOC{.]L LAI.JNTRIC

Aoegi cuceritori, a continuat el, au pus stiip6nire pe lumea*ce- $i-aulnsuSit-o - firtr a invifa ins6 niciodata sd vdd.

- De ce crezi ci nu au reugit niciodati si fie uizionui? l-amAcanr

-Fiindca ei nu au f6cut'decdt str copieze tehnicile $iEde vizionarilol, firi a-gi insugi profrrndele cunostinte ini-frice ale acelor4i tolteci. PanA in zilele noastre existi ne-

mirafi vrijitori p€ tot cuprinsul Mexicului, urmaSi ai acelor

ffiitori care urmeazi ciile fulelepciunii toltece fari a intelege

fuinici ceea ce fac, nici ce spun, ei ingigi nefiind vizionari.

- Cine au fost cuceritorii, don Juan?

-Alti indieni, a spus el. La sosirea spaniolilor, bAffenii ini-pli dispimseri de cAieva secole, ins6, intre timp, se niscuse onoui generalie de vizionari care doreau s6-9i asigure un loc innqrl ciclu.

- Ce-nseamna o noui generafie de vizionari?

- Dupi disparifa prin distrugere, a lumii toltece originare,initiatrii caxe au supravielrit s-au izolat g Si-au dedicat viata stu-

dioii 4lofundate a metodelor initriatice pe care le practicau. hi-mul lucnr pe care l-an facut a fost acela de a*abl/licl #alkingil,visatut Si intenfa sunt practici esentiale, dar au aflat Si c4 ftebuiesirenunle la folosirea planfelorenergizante. Poare c6 tocmai aicitrebuie si cautim explicatria a ceeace Ii s-a?nt6mplatin realitatedupi ce au folosit plantele energizante.

Primul ciclu abia se ?nfiripa cdnd cuceritorii spanioli au in-vadat tinutul. Din fericire, noii initiati erau temeinic pregatti sifach fatAprimejdiei. Deveniseri intre rimp pracricanfi experi-mentati in frta galkingului.

Don Juan amai spus ci secolele de subjugare care au urmafle-au oferitnoii genera{ii de vizionari condilii ideale de a-qi per-fecliona maiesftia in mod destul de bizar, tocmai rigoarea gi

coercitria care au dominat acea perioadi le-au oferit impulsul de

l7deosebit de oamenii de rdnd. Aceiasi tolteci erau oameni ca ori_care altii, putind in acelagi timp duce o existen@ obignurta; deaceea ei practicau meserii ca acelea de medic, artist, dascal,negustor, ca oricare om din zilele noastre. Numai ci ei igi prac_ticau megtegugul sub indrumarea gi conilolul strict al unor breslebine organizate, in timp devenind atAt deiscusiti 9i de prefui{i,incdt au ajuns si domine gi si conduci indirect comunitifiinfregi care locuiau in alte regiuni.

Don Juan a spus c6 dupi ce unii dintre acegti oameni auinceput sivad6- dupi ce invApsexa, timp de veacuri integi, sase foloseascd de plantele cu putere - cei mai activi dintre ei ausocotit ci frebuie si le transmita $i oamenilor de r0nd cu_nogrintele dobdndite Si s6-i invete sd vr/rdlatfutdullor. Acesta afost inceputul sfdrSitului lor. Cu timpul, numarul vizionarilora sporit, insi preocuparea lor faF de

"ou i" d*r,

"*" iiumplea de respect $ team4 s-a transformat lntr_o adevA,rataobsesie, ?ncdt au sfdrgit prin a-gi pierde vizionarismul. Ei eraufoarte venad in avdea,putAnd exercita un contnol extraordinarasupra lumilor stranii cu care veneau in contacl Dar cunoagtereale-a fost de prisos. Vdercale-a slabit fo4a Si ar citzrtin cap_cani: ii obsedanumai ceeaCe vdeau,

- Au fost totu$i vizionari care au scipat de aceastA soart6

^gate, a continuat don Juan, oameni care, ln ciuda vederii lor,

giau pastrat cuno$tintele. unii dintre acegtia s-au strdduit s6.foloseasci vederea ca pe un dat pozitiv gi si o transmiti seme-nilor. Sunt convins c4 sub indrumarea lor, populafii din ora$eintegi au pigitin atte lumi, din care nu s_au mai-?ntors niciodati.

insl acei vizionmi capabili numai de a vdea:,fir.i a trans_mite cunogtinfele lor, au fost p6n4 la urm6 niSte rata$, iar c6ndfinutul in care hliau a fost invadat de un popor striin, ei s_autnezit neputinciogi.in fap cuceritonrtui, ca oricare om de r6nd.

18 CARIOS CASTANEDA

a-Si perfectiona noile principii. Iar darorita faptului c6 $i-autiinuit preocupirile, au fost llsati sA-qi vadalini$tiii de ceea cedescopsris€ra.

-Au existat mulli vizionari din generaXia nouiin timpulcucerffi? l-amintrebal

- La lnceput, da Spre sf,6nit, n-a mai r6mas decdt o m6nade initiati Ceilalti fuseseri extemrinati.

- Dar in zilele noashe, don Juan?

- Au mai rimas cfiva. Sunt impriqtiafi peste tot, intelegi?

- li cunosti? l-am ?nrebat

- intrebarea ta e simpli, darriryunsul, foarte complicalmi-arispuns el. Pe unii ii cunoagtem foarte bine. insa nu suntca noi; fiindci s-au concentat asupra unor aspeete diferite alecunoagterii, ca dansul, tmaduire4 vrajitoriq povestihrl, in lo-cul a ceea ce recomandau vizionarii noii generafii, adictrstalkingal, uisatul gi intentia. Cei care sunt asemenea nou4 nuindrlznesc si se incmcigeze cu noi. Vizionarii care au treit pevremea conchistadorilor au stabilit asfel cA'ile, inc6t si eviteexminarea in confr.untarea lor cu spaniolii. Fiecare dintreacesti vizionari aincercat s6-+i asigure descrndenla insanu toliau awt urmagi, aga c6 au mai ramas pu(ini.

- Cunogti pe vreunul care est€ exact ca noi? l-am intrebaf

-Pe cttiva, milarispuns el sec.

L-amnrgat atunci sf-mi spunAtotce gti4 fiindcierampro-furd interesat de acest zubiecq pentru mine era vital sA intru inposesia unor nurre si a unor adrese pe care doream si le folo-sesc pentru coroboriri de date Si stabilirea autenticitatii feno-menului.

Don Juan nu p4reainclinat sadraajute.

- Vizionarii din noua generagie au becut 9i ei prin faza decoroboriri, a spus el- Jumatate dinfre ei gi-au lasat oasele ?n ca-mera de corcborarc. Acum ei prefer& si tiiasci retqgi, ca nigte

FOCI.,L LAI.JNTRIC

pfsei solitare. Mai bine si lSsdm lucrurile a$a cum sunL DacA

vrei si discutirn" ;nai bine am vorbi despre ascendenfa noastri

+fuiftalA directa- Despre acest subiect, qi tu, qi eu putem vorbicftne poftegte inima"

Mi-a explicaf cLtoals Scolile de initiere au ftrceput in aeela$i

mim€nt gi intr-o nrlnieri similari- Spre sfi4itul secolului alXVI-lea, fiecare rfagual, cu buni qtiinfa, s-a izolat cu gnrpul lui,evit6nd orice contact directcu alte gnrpuri de initia{i. Rezultatul

rcestei segegAri drastie a dus la apaitria unorramuri distincte.

Ramura noasfi era fomnti din paisprezece naguali gi o sutidniudzmi si cinci de vizinnari, a spus el. Unii dintre cei paispre-

zmenaguali aveau in griji doar qapte vizionari, al{ii, unspreze-

ce, im resnrl, p6nb la cincisprezece.

Mi-a spus ci mentorul sAu - sau binefacd{orul s&u, dupicum l-a numit el insugi - eranagualul Juliarl iar cel dinaintea luiJulian a fo$ nagualul Elias. L-am intebat daci gtia numele celor

paisprezece naguali. Mi-a spus cum ii chema pe fiecare, in or-dine, aga ci aur aflat cine erau. A mai adiugat ci ii cunoscuse

personal pe cei paisprezece vizionari care formau grupul bine-f{cntomlui siu li ci ll inttlnise 9i pe mentorul binefici0oruluisirl nagualul Ftias, gi pe cei unspnezece discipoli din gnrpul sau.

Don Juan a finut slmi asigure ciramura din care ficeamnoi -parte eradeosebiti de celelalte, deoarece in anul 1723 tre-cuse printr-o transformare totali, carnnare aunei influenfe ve-niie din exterior, ce avea si ne transfigureze gi s6 schimbe

complet 9i inexorabil cursul ffiei noastr. Pemomen! nu a vnrtsA insist€ asupraevenimentului, insi a spus c{, de atunci, pentru

noi, a inceput o noui er4; Si c6 cei opt naguali carc conduc de

atunci rarrura noa$rA sunt consideratri a fi comptet diferifi de cei

$rwe care i-au precedaf"

Probabil ci a doua zi don Juan a avut urele febud de rczol-vat, deoarece nu l-am revizut decit la affiiazd. tntre timp, au

19

2L20 CARLOS CASTANEDA

sosit in orag trei dinne discipolii lui, Pablito, Nestor si la GodaVeniserA si cumpere ustensile gi materiale pentru atelierul detimplirie pe care-l avea Pablito. I-am insotit qi i-am ajutat si-giduci la bun sfhrSit cauErile, apoi ne-am intors toli lapensiune.

Eram toti a$ezaf la masd, qporovi.,ind, cdnd a intrat in inci-pere don Juan. Ne-a anunlatciurma sipurcedemla drum dupip€nz, darc4 inainte de ane aqeza lamas4 aveaceva de discu-tat cu mine, intre patm ochi Mi-apropus si facem cdlivapagi injurul rondului din piala centrala! iar dupi aceea s6 ne intilnimcu ceilalfi la restaurant.

Pablito $i Nestor s-auddicat imediat gi au spus cirrai aveauciteva drumuri de fdcut inainte de a ne intahi. La Gorda aveainsiun aer de vaditinemullumire

- Despre ce avefi de gdnd s6 vorbili? a frflntit-oea, dar Si-adat seama imediat ci fdcuse o gregeala qi a inceput si chico-teasca.

Don Juan i-a aruncato pdvirc stanie, insin-u*o, o to*"lncurajatide ticerealui, laGordane-apropus s6o luim cu

noi 9i ne-apromis solemn cf,nu avea strne sicdiein nici un fel.

- Sunt convins ci nu ne vei s6cii, i-a rispuns don Juan, instrnu vreau sf, auzi o vorbi din ceea ce am eu si-i spun.

Furia i s-a citit la Gordei pe chip. A rcsif violent, iar, in timpce iegeam cu don Juan din incipere, chipul i s-a intunecat denelinigte gi mdnie, parcl pocindu-se brusc. A rimas cu guracascat4 im buzele i s-au uscat deodati-

Dispozilia tinerei mi-a produs o mare teamA Am awt unsentiment de disconfort DeSi n-arn scos o vorba, don Juan a pi-rut sa-si dea seama ce sentimente mi incercau.

- Ar trebui si-i multumeSti la Gordei zi gi noapte, mi-a spus

el firi alt preambul. Te ajuti si-fi distrugi importan(a de sine.

Este micutrul tiran al vietii tale, dm tu nu dai seffne sa fi priceput

acest lucru.

FOCI.]L LATJNTRIC

Am facut c61iva pagi prin piaFta, pdni cdnd starea de ner-

ruitare a dispirut. Apoi ne-am agezat alituri pe bancheta lui

Fcftrata- Vechii initiati au fost cu adeviral norocogi, a inceput don

.bm, deoarece av€au tot tirnpul din lume sa afle lucruri minu-nde. Ei cunogteau mifiuni pe care mintea noasffi de acum nu 9i

bpoare inchipui.

- Cine ia ?nvAfat bate asGa? l-am intrebal

- Au invBtat totul singuri, pt'tn vdete, mi-a rispuns el.

lfulte dintre lucrurile pe care noi le gtim in lumea noastri au fost

descoperite de ei. Viziong-ri {!4 noua generalie au corectat

geselile fAcute de inaintaSii lor, insi baza cunogtin{elor 9i

acliunilor noasbe s-a pierdut in negura timpurilor toltece.

Mig explicat apoi ci una dinte cele mai simple, dr nu lipsite de importanli, descoperiri este invAFtura conform careia

omul este caracterizat de doui tipuri de vizionarism: Initiatii de

$coal4 veche, sau biffdnii, le-a[ definit drept partea st6ngi gi

pafiea dreapti a omului.

- Bffrdnii considerau ci ceamai brmamebdade tran$nit€re

a invi{iturilor lor, a continuat el, era de a-i face pe ucenici str

factr un salt ?n partea lor stAng4 intrand ast'el in congtiinfa ele-

vati" Adeviratul proces de invalare acolo se petrece.

Foarte mulli copii au fostfrrffedintati bitrinilorvizionari, a

continuat don Juan. Ei deveneau ucenicii bitrfinilor initiati, iaracesta era unicul mod de vialA pe care il cunogteau. La rfindul

lor, copiii, c6nd ajungeau la vdrsta maturitatrii, iqi luau pe mngiei alfi copii pe care si-i invete. Imagineaza-tri cf,te lucnri fabu-

loase trebuie si fi descoperit in caliroriile pe care le laceau de la

stini;a la dreapta $i invers, in atAtea veacuri de concentrare.

I-am spus cit de tulburiJoare socoteam ca sunt aceste cali-torii interioare. El mi-a spus cd noi doi ne asemturam, datoritiexperienfelor noastre similare. Bineficitorul siu, nagualul