1

APA ÎN ORAŞUL MEU

LICEUL TEORETIC “IONăLUCA”

VATRA DORNEI

CLASA a IX a C

Coordonatori: prof. ATOFANEI Corina

prof.ăBARC UăMirela

I. Apaăpotabil ăînăoraşulămeu

Municipiul Vatra Dornei este a ezat la confluența râurilor Bistrița Aurie i Dorna. În afară de

aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor,

localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia,Colăcelul, Ro u, Negre ti.

Evoluția edilitară i urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uria elor

rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați i

cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de ace tia „izvoare cu burcut”

(nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare tiințifică a apelor minerale din

ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul

Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din

Dorna i din localitățile limitrofe Candreni i ar. Recunoa terea oficială a importanței

izvoarelor minerale i o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale

doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru

ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea

dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei i a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere drelativă

sistematizare a lor.

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele

de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi

se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 i Cazinoul

Vatra Dornei.

Principalele resurse de apa din regiunea Vatra Dornei sunt :

- Izvoarele ;

- Râurile Dorna şi Bistrita ;

2

- Precipitaţiile atmosferice .

II. Surse si modalitati de poluare a apei

Poluarea apei reprezintă orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei,

peste o limita admisibila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct

sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala, in scopurile in

care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996).

Poluarea apei inseamna introducerea directa sau indirecta (ca rezultat al activitatii umane), a

unor substante sau a caldurii, care pot dauna sanatatii umane precum si calitatii ecosistemelor

acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, activitati care pot conduce la pagube

materiale ale proprietatii, sau care pot dauna sau obstructiona serviciile, precum si alte folosinte

legate de apa.

Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de

drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in receptor natural prin

conducte sau canale de evacuare.

Surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca

efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte localizate).

Pe ansamblu, se disting urmatoarele surse majore de poluare difuza:

- Agricultura;

- Depunerile atmosferice;

- Materialele de constructii;

- Industria;

- Traficul auto;

- Populatia situata la periferia orasului.

Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele de

suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminte minerale

fiind un exemplu tipic in acest sens.

Sursele locale de poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta:

- Populatia – cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare;

- Industria;

- Agricultura.

3

III. Principalii poluatori ai apei

Poluarea fizica a apelor

Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de substante

radioactive si apele termale rezultate din procesele de racire tehnologica a diverselor agregate

industriale.

Poluarea termica

Apare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale

sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul de fata peste 20%

din debitul apelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica.

Poluarea chimica a apelor

Principalii poluanti chimici ai apelor sunt:plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile,

detergentii si pesticidele.

Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici(microorganisme si

substante organice fermentescibile).Acesti poluanti ajung in apa odata cu deversarile industriale

sau menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse

alimentare.

IV. Perceptia publica asupra fenomenului poluarii apelor

Pentru a analiza percepţia publică asupra fenomenului poluării apelor în municipiul Vatra

Dornei, am aplicat unui număr de 100 de persoane adulte următorul chestionar, creat de colegii

noştri de liceu, din clasa a IXa E. Răspunsurile sunt marcate între paranteze, în funcţie de

variantele alese de respondenţi

1. De unde credeți că provine apa de la robinet?

- de la izvoare subterane (30 pers.)

- din râul Dorna (70 pers.)

- alte surse

2. Cum vi se pare prețul apei?

4

- ridicat

- scazut (10 pers.)

- potrivit (90 pers.)

3. Beți apă de la:

- robinet (30 pers.)

- îmbuteliată (30 pers.)

- alte surse (40 pers.)

4. Cât de bună considerați ca este calitatea apei de la robinet din orașul Vatra Dornei?

- foarte bună

- bună (70 pers.)

- nesatisfăcătoare (30 pers.)

5. Considerați că apa din râul Dorna este:

- poluată (50 pers.)

- curată (50 pers.)

6. Cum putem actiona pentru a preveni poluarea apelor?

- prin strângerea gunoaielor în locuri special amenajate (70 pers.)

- prin stații de epurare a apelor (30 pers.)

- alte posibilități

7. Care credeți că sunt principalii poluatori ai apei?

- oamenii (80 pers.)

- substantele folosite in agricultura/industria locală (10 pers.)

5

- altele surse (10 pers.)

8. Care credeți că sunt consecințele poluării apei?

- oamenii vor consuma apă imbuteliată (30 pers.)

- apariția unor boli (50 pers.)

- altele (20 pers.)

9. Cine este responsabil de protejarea calității apei?

- primăria (30 pers.)

- ACET (60 pers.)

- toți cetațenii (10 pers.)

10. Cum credeți că va arata orașul în viitor?

- mai curat (60 pers.)

- la fel (40 pers.)

- mai poluat

V. Cauzele siăconsecinteleăpolu rii apelor

Cauzele poluarii

Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine daunatoare vietii.

Acestea isi modifica compozitia sa naturala, atunci cand este patruns de elemente straine ce au

efect daunator asupra plantelor si animalelor. Dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un

rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice sau imbolnavirea populatiei, cea mai

mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Poluarea apelor afecteaza

calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate

mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se

degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

6

Tuşim fără motiv, ne simţim mai tot timpul obosiţi, iar durerile de cap sunt la ordinea zilei.

Acestea sunt efectele de suprafaţă ale poluanţilor din aer, din apă sau din alimente, care se

insinuează în organism şi ne distrug sănătatea încetul cu încetul.

Consecintele poluarii

Consecintele poluarii apelor se resimt nu numai la nivelul apelor curgatoare în care are

loc deversarea agentilor poluanti, ci si la sute de mii de km de locul producerii scurgerilor,

deoarece apele râurilor, fluviilor pot infesta suprafete întinse, ajungând în final la nivelul marilor

si oceanelor. Apele poluate se infiltreaza în pamânt pâna la pânzele freatice si contamineaza

sursele de apa potabila.

Contaminarea apelor de suprafata cu ape uzate are urmatoarele efecte:

· modificarea calitatilor fizice prin schimbarea: culorii, temperaturii, conductibilitatii

electrice, radioactivitatii, prin formarea de depuneri de fund, de spuma sau de pelicule plutitoare;

· modificarea calitatilor organoleptice;

· modificarea calitatilor chimice prin schimbarea pH-ului, duritatii, reducerea cantitatii de

oxigen datorata substantelor organice aduse de apele uzate, cresterea continutului de substante

toxice;

· distrugerea florei, faunei si dezvoltarea cu precadere a unor anumite bacterii printre care

se pot gasi numerosi agenti patogeni.

Exista consecinte de mai multe feluri. In primul rand, asupra mediului. Exista riscul

contaminarii fructelor si legumelor pe care le avem in propria gradina, atata timp cat le udam cu

apa poluata. In al doilea rand, se pot produce boli: microbiene, virotive si parazitare. De ce?

Pentru ca nu luam masuri pentru propria sanatate. Putem sa ne infectam cu mercur, zinc, etc.

deoarece aceste substanţe se pot afla in apa contaminată.

In Vatra Dornei apa nu este intr-atat de poluata incat sa se ajunga la astfel de situaţii.

Insa trebuie luate masuri preventive, trebuie sa luptam pentru apa orasului nostru, pentru a fi cat

mai buna!

VI. Soluţiiă(m suri)ăpropuseăînăluptaăcuăpoluareaăsurselorădeăap

Problema purificării apelor reziduale are atât un aspect economic (recuperarea produselor

petroliere antrenate şi refolosirea apei recirculate), cât şi un aspect sanitar, pentru a evita o

impurificare apelor primitoare (emisar). Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa.

In acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina

7

consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica. Primul grup de procedee se

caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva” si include toate metodele care

urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape. Inca din faza de proiectare a instalatiilor

industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei

orientari diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea “apa spala tot”.

Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie

antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii. Se cauta reducerea

consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent de racire si

reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii .In al

doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor uzate .Apele uzate

trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana la o

limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice

necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti. Pentru distrugerea germenilor

patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot.

Asigurarea calităţii apei ce urmează a fi utilizată într-un anumit scop se realizează şi se

menţine prin respectrea urmatorilor pasi:

1. Reducerea cantităţii şi concentraţiei poluanţilor prin folosirea unor tehnologii de fabricaţie

care să reducă cantitatea de apă implicată, reutilizarea apei în circuit închis după epurări parţiale

sau totale, renunţarea la fabricarea unor produse toxice (DDT, detergenţi nebiodegradabili etc.),

majorarea suprafeţelor irigate cu apă uzată etc.

2. Mărirea capacităţii de autoepurare a cursurilor naturale prin: mărirea diluţiei la deversarea

efluenţilor în cursurile naturale, mărirea capacităţii de oxigenare naturală a râurilor prin crearea

de praguri, cascade etc., reaerarea artificială a cursurilor naturale cu echipamente mecanice

plutitoare, amenajarea complexă a cursurilor naturale cu acumulări, derivări, turbinări etc.

3. Epurarea apelor uzate, realizată prin procedeee avansate în staţii specializate care folosesc

tehnologii şi echipamente moderne, fiabile, eficient.

VII. Concluzii

Un studiu arata ca daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si

jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa,

mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa

8

potabila si astfel, ceea ce mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei

lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai

8% in domeniul casnic.

Poluarea apelor este prea putin luata in serios de catre majoritatea oamenilor. Gandirea pe

care o avem cu totii este aceea ca ”Altcineva trebuie sa rezolve problema poluării. Eu, singur, ce

pot face?” Astfel, lasam toata greutatea pe umerii unor oameni care nu vor putea niciodata sa

opreasca poluarea. Pot doar sa ne avertizeze, sa ia masuri si sa incerce sa o micsoreze. Trebuie să

spunem STOP! Noi poluăm, noi suntem in pericol.

VIII.ăOraşulămeuăînăviitor…ar fi ca în fotografiile de mai jos: cu ape limpezi, izvoare

curate, canale amenajate şi oameni feriiciţi!

9

ntru o apă ai curată!

10