punctia osoasa biopsia

7/21/2019 punctia osoasa biopsia

http://slidepdf.com/reader/full/punctia-osoasa-biopsia 1/6

Biopsia maduvei osoase se efectueaza prin indepartarea unui „miez” cilindric in care se conserva structura medulacelularitatea globala (cantitatea relativa de celule medulare raportat la celulele grase) si raporturile dintre celule.

Aspirarea maduvei osoase indeparteaza doar maduva. Aceste doua teste se efectueaza pentru a descoperi cauza un boli ale sangelui si pot fi folosite pentru a verifica daca infectia sau cancerul s-a raspandit in maduva osoasa.

Aspirarea maduvei osoase permite colectarea unui esantion de lichid cu celule din maduva osoasa cu ajutorul unuiAcest esantion se studiaza apoi la microscop pentru a detecta orice problema cu celulele de sange produse in madue asemenea, esantionul poate fi studiat pentru a identifica si probleme cromozomiale dar si infectiile posibile.

Biopsia indeparteaza o portiune de os care inca mai contine maduva osoasa pentru a fi studiata la microscop. !ai se efectueaza biopsia iar apoi aspirarea.

Aspirarea se poate efectua si pentru colectarea de maduva osoasa pentru interventii medicale cum ar fi transplantucelule stem sau analiza cromozomiala.

De ce se face testul?

Aspirarea maduvei osoase, biopsia, sau ambele teste sunt efectuate pentru"- identificarea unor eventuale probleme cu eritrocitele, celulele albe in cazul pacientilor care sufera de anemie,

prezinta un numar mai mic sau mai mare de celule decat normal#- diagnosticarea unor afectiuni hematice, precum" leucemia, anumite tipuri de anemii sau afectiuni ale maduvei oso precum policitemia sau mielom multiplu#- a verifica daca un anumit tip de cancer s-a raspandit si in maduva osoasa#- depistarea tumorilor care incep sau s-au raspandit in maduva osoasa#- identificarea celui mai eficient tratament pentru o afectiune a maduvei osoase (pentru a vedea daca tratamentul pentru leucemie a functionat)#- recoltarea unui esantion pentru interventii medicale (transplant de celule stem).

Pregatire pacient

$acientul va fi rugat sa semneze o declaratie de consimtamant. !edicul trebuie informat daca pacientul (pacienta)- administreaza medicamente#- este alergic la anumite medicamente inclusiv anestezice#- prezinta tulburari de coagulare a sangelui#- este insarcinata.

Cum se face testul?

$rimul pas este analizeazarea testele de coagulare. aca pacientul este e%trem de an%ios, se pot administra sedativ

Aspirare de maduva osoasa

$rocedura se efectueaza de obicei la patul pacientului sub anestezie locala. $entru a putea aborda spina iliaca posterioara se asaza pacientul in decubit ventral sau lateral. &egumentele supraiacente osului punctionat se acoperamaterial te%til, se dezinfecteaza corespunzator si se infiltreaza cu lidocaina# se infiltreaza in acelasi timp si periostu'e introduce lent prin tesutul moale si tablia osoasa e%terna un ac sfredelitor de calibru mare prevazut cu un stilet.data patruns in maduva osoasa, stiletul este indepartat si se ataseaza o seringa. 'e aspira -* m+ si se biopsiaza c putin cm de maduva osoasa# se efectueaza frotiuri. +amelele se usuca si se spraeaza cu un fi%ativ. rotiurile ceurmeaz/ a fi e%aminate histoenzimatic se fi%eaza imediat in formol 01, alcool metilic absolut sau vapori de form201. 'e transporta imediat la laborator.

Biopsia



'e incizeaza tesuturile moi si tegumentele supraiacente osului e%aminat.'e 3insurubeaz/3 in os instrumentul de biopsie si se obtine proba ce va fi trimisa laboratorului. 'e preseaz/ locul punctionarii pentru a asigura o minim/ sangerare.'e aplica un bandaj adeziv. e obicei se recomanda pacientului repaus la pat pentru cel pu4in 50-60 de minute. 'emonitorizeaza locul punctionarii si se utilizeaza gheata in cazul in care se observa sangerare. 'e monitorizeazasemnele vitale ale pacientului.

Cum se simte?

$acientul poate simti o intepatura si arsura in momentul in care anestezicul amorteste pielea unde va fi punctul deaspiratie sau biopsie. e asemenea, in momentul patrunderii acului in os, pacientul poate simti durere sau presiuneacel loc. urerea dureaza cateva secunde. 7n timpul aspiratiei pacientul poate simti o durere ascutita de-a lungul piciorului in momentul recoltarii probei. urerea se opreste in momentul in care proba este recoltata.

8ona unde a fost efectuata biopsia va fi sensibila, va dura, si va prezenta o vanataie.

Riscuri

9fectuarea acestor doua teste nu presupune riscuri majore insa pot aparea unele probleme cum ar fi"- sangerarea la locul unde a fost efectuata biopsia#

- infectia pielei sau a osului la locul biopsie#- ranirea inimii, plamanului sau unei artere daca esantionul este prelevat din stern (foarte rar).

Rezultate

:ezultate normale"- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. ;umarul de celule mature si in crestere estenormal.- nu sunt semne ale unei infectii#- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom)#

- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.

:ezultate anormale"- celulele maduvei sunt anormale#- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal#- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier#- se depisteaza semne ale infectiei#- se depisteaza celule canceroase#- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.

Ce poate afecta testul?

<onditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cupri- efectuarea unei transfuzii de sange sau administrarea de medicament cu un continut crescut de fier#- tratament cu radiatii asupra zonei unde se efectueaza biopsia#- obezitatea.

Alte informatii

aca in locul unde s-a efectuat aspiratia sau biopsia maduva este normala, nu inseamna ca ea este sanatoasa in toa partile corpului.



$=;<&7A 'A'Aefinitie" punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul e%tern si zona spongioasa aosului,strabatastratul sau cortical,prin intermediul unui ac .'copul- 9 % p l o r a t o r >pentru m/duva osoas/ hematogen/ ?n vederea stabilirii structurii compozi4iei m/duvei, precum @i studieriielementelor figurate ale sngelui ?n diferite faze ale dezvolt/rii lor, ?n cursul?mboln/virii organelor hematopoietice- & e r a p e u t i c

- se face ?n vederea administr/rii unor medicamente, transfuzii de snge intraosoase(cnd celelalte cai de administnu sunt posibile, din cauza arsurilor, obezit/4ii, aparate ghipsate.$unc4ia osoas/ se poate e%ecuta @i la oameniis/n/to@i , pentru recoltarea de m/duv/ ?n vederea transfuz/riiei la bolnavi cu patologii ale organelorhematopoetice.7ndicatii > boli hematologice!ateriale necesare"- ace de punc4ie, care este format dintr-un troacar confec4ionat din o4el foarte rezistent, de lungimeacirca * cm, ccalibru de - mm @i c-un vrf scurt dar foarte ascu4it. Acu este prev/zut cu mandren.9%tremitatea e%tern/ a aculul/4e@te ?n form/ de disc, pe care se adapteaz/ mandrenul, pe aceast/e%tremitate se va sprijini palma medicului, caree%ecut/ punc4ia. Acul e prev/zut c-un disc ap/r/tor,reglabil. Acest disc are rolul de a ?mpiedica p/trunderea aculuidincolo de cavitatea medular/ ?n compacta posterioar/ a sternului.- 'ering/ de 0-0 ml pentru aspirarea 4esutuluimedular,- o sticl/ de ceasornic.- 'ering/ de -* ml cu ace pentru anestezie, novocain/, lame sau lamele.- !ateriale pentru dezinfectarea regiunii punc4ionate- !anusi sterile- &ifon steril pentru pansament , leucoplastac/ punc4ia s

face cu scop terapeutic, ?n loc de instrumente de laborator(sau pe lng/ acestea) se vor preg/ti sol. medicamentoacare trebuie administrate. 7nstrumentele se preg/tesc pe o m/su4/ acoperita cuun cmp steril, ?n condi4iile de aseps perfect/ ,?ntruct m/duva osoas/ este foarte susceptibil/ la infec4ie.$reg/tirea bolnavului- $sihica se informeaza pacientul asupra necesit/4ii @i esen4ei interven4iei ,obtinandu-se consimtamantulinformat-izica > se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare ,timp de coagulare si timp uicC. pentru punc4ia sternal/ bolnavul este asezat in decubit dorsal , cu trunchiul u@or ridicat.

ecubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati pentru punctia in creastailiaca+ocul ales pentru punc4ie va fi sp/lat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool @i badijonat cutinctur/ de iod.

+ocul punctiei > este de obicei la nivelul oaselor superficiale ,usor accesibile -'ternul poate fi punc4ionat" manubriului sau corpul sternului , sau la ?n/l4 imea coastei a-7DD, sau ?n spa4iul al -lea sau al 5-lea intercostal, pu4in ?n afar/ de linia median/- ' p i n a i l i a c a

p o s t e r o s u p e r i o a r a - < r e a s t a i l i a c a - ! a l e o l e l e t i b i a l ec a l a n e u l&ehnica punctiei"-$unc4ia se e%ecut/ ?n sala de tratament'e spala pe maini asistenta si medicul- se dezbraca regiunea si se aseaza in pozitia corespunzatoare'e badijoneaz/ locul cu tinctur/ de iod, se izoleaz/ regiunea dezinfectat/ cu cmpuri sterile- Asistenta medical/ prezint/ medicului solu4ia de novocain/ aspirat/ ?n sering/ pentru anestezia 4esuturilor moi de deasupra osului,inclusiv periostul , se badijoneaza din nou locul anesteziat @i dup/ *-0 min ,necesare pentru instalarea anesteziei poate e%ecuta punc4ia- Asistenta medical/ prezint/ medicului instrumentele ?n timpul punc4iei.- $rima dat/ se ofer pensa, cu care medicul alege acul de punc4ie.- !edicul fi%eaz/ discul ap/r/tor la distan4a presupus/ necesar/ (0-mm) @i apoi str/punge vertical ?nlocul ales pentru punc4ie, p/trunznd prin lama e%terioar/ a osului cu ajutorul presiunii e%ercitate asuprae%tremit/4ii manderenului cu podul palmei.- up/ p/trunderea acului ?n cavitatea medul

al sternului medicul e%trage mandrenul din ac @i-l da ?nmna asistentei medicale, care ?l p/streaz/ steril.- Asistentamedical/ pred/ medicului seringa de 0 sau 0 ml preg/tit/ pentru aspira4ie @i pe care mediculo adapteaz/ la ac @iaspir/ cu ea con4inutul medular.- En timpul aspir/rii bolnavul simte o senza4ie dureroas/ retrosternal/, foarte penibup/ - sec. dup/aspira4ie apare ?n sering/ m/duva osoas/. <antitatea de m/duva osoas/ necesar/ pentru e%amineste de0.*- ml .- !/duva ro@ie hematogen/ are aspectul sngelui, ?ns/ ?ntins/ pe lam/ e vscoas/, cu multe sfacelde4esut gr/sos.- ac/ punc4ia sternal/ s-a f/cut cu scop terapeutic sau dac/ o punc4ie e%ploratorie e continuat/cuadministrarea substan4elor medicamentoase pe cale intramedular/, se va preg/ti din timp aparatul de perfuzie satransfuzie cu sol. respective, care se va racorda la acul fi%at ?n os. $e cale intramedular/ se potadministra numai soizotonice pic/tur/ cu pic/tur/. :itmul de administrare nu trebuie s/ dep/@easc/*-0 pic pe minut. <u acest ritm sadministra pn/ la *00-000 ml de sol. ?n 2 ore, ?ntr-un singur loc.- up/ terminarea opera4iei de recoltare sauadministrare se ?ndep/rteaz/ acul de punc4ie. +ocul punc4ie se badijoneaz/ @i se aplic/ un plasture .7ngrijirea ulterioara a pacientului- s e a s i g u ra r e p a u s u l l a p a t s i s e s u p r av e g h e a za s t a r e a g e n e r a la s i s e m n e l e v i ta l e - s eo b s e r v a p a n s a m e n t u l d a c a s e i m b i b a c u s a n g e



Accidente posibile" - i m e d i a t eF punctia alba -nu se poate e%trage nimic din cavitatea medular/ din cauza unei pozi4ii gre@itea acului-?nfundareaacului(care e desfundat cu mandrenul steril).F $erforatie ale organelor interne > inima ,plamani# perforarea lamei posterioare a sternuluiF $neumotora%- & a r d i v eF GematoameF 7ntroducerea infec4iei ?n cavitatea medular/ > osteomielitaF &ulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala

$reg/tirea m/duvei e%trase pentru trimiterea la laborator"!/duva e%tras/ este amestecat/ cu snge provenit din sinusurile m/duvei. in acest motiv seringa ?ncare se g/se@acest amestec trebuie repede evacuat/, c/ci sngele poate sa se coaguleze ?n ea. esp/r4irea par4ial/ a 4esutuluimedular de snge se face prin evacuarea con4inutului seringii pe un plan ?nclinat(sticlade ceasornic cu conve%itate?ntoars/ ?n sus),unde sngele se scurge, l/snd pe loc sfaciile gr/soase de4esut mieloid. Acestea sunt culese @i ?ntin pe lame degrasate, la fel ca @i frotiurile de snge. En cursul unei punc4ii se preg/tesc de obicei 5- 2 lame cu frotiu d4esut medular @i la indica4ia medicului se vor e%ecuta@i alte recolt/ri pentru num/rarea elementelor nucleate, pentrunum/rarea elementelor reticulocite, pentrue%amin/ri histogice sau se vor face ?nsemn/ri pe medii de cultur/. $rodurecoltate pentru probe setrimit f/r/ ?ntrziere la laborator cu formularele de recoltare completate. !ediile de cultur/ ?ns/mn4ate se pun ctdevreme ?n termostat.:ezultate. :ezultate normale"- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. ;umarul de celule masiin crestere este normal.- nu sunt semne ale unei infectii#- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom)celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.. :ezultate anormale"- celulele maduvei sunt anormale#- sunt pmulte sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal#- maduva osoasa contine prea mult sau prea pfier#- se depisteaza semne ale infectiei#- se depisteaza celule canceroase#- maduva osoasa a fost inlocuita de tesutcicatrizant.

Puncţia sternală

-p/trunderea cu un ac steril prin stratul cortical pn/ ?n spongioasa, realiznd o comunicare ?ntre cavitatea medularmediul e%tern.

Scopul

Explorator –pentru măduva osoasă hematogenă în vederea stabilirii structuriicompoziţiei măduvei, precum şi studierii elementelor fgurate ale sângelui în dieriteaze ale dezvoltării lor, în cursul îmbolnăvirii organelor hematopoietice

!erapeutic"se ace în vederea administrării unor medicamente, transuzii de sângeintraosoase#când celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza arsurilor,obezităţii, aparate ghipsate

$uncţia osoasă se poate executa şi la oamenii sănătoşi , pentru recoltarea de măduvă învederea transuzării ei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoietice

Utilajul necesar:

% ace de puncţie #&asirschi', care este ormat dintr"un troacar conecţionat din oţel oarterezistent, de lungimea circa ( cm, cu un calibru de )"% mm şi c"un vâr scurt dar oarteascuţit *cu este prevăzut cu mandren Extremitatea externă a acului se lăţeşte în ormădisc, pe care se adaptează mandrenul, pe această extremitate se va spri+ini palmamedicului, care execută puncţia *cul e prevăzut c"un disc apărător, reglabil *cest disc arrolul de a împiedica pătrunderea acului dincolo de cavitatea medulară în compactaposterioară a sternului

eringă de )-"%- ml pentru aspirarea ţesutului medular, o sticlă de ceasorniceringă de %"( ml cu ace pentru anestezie, novocaină, lame sau lamele.ateriale pentru dezinectarea regiunii puncţionate !ion steril pentru pansament , leucoplast



Pregătirea măduvei extrase pentru trimiterea la laborator:

.ăduva extrasă este amestecată cu sânge provenit din sinusurile măduvei /in acest moseringa în care se găseşte acest amestec trebuie repede evacuată, căci sângele poate sasecoaguleze în ea /espărţirea parţială a ţesutului medular de sânge se ace prin evacuareaconţinutului seringii pe un plan înclinat#sticla de ceasornic cu convexitatea întoarsă însus',unde sângele se scurge, lăsând pe loc saciile grăsoase de ţesut mieloid *cestea suntculese şi întinse pe lame degrasate, la el ca şi rotiurile de sânge 7n cursul unei puncţii sepregătesc de obicei 1" 3 lame cu rotiu de ţesut medular şi la indicaţia medicului se vorexecuta şi alte recoltări pentru numărarea elementelor nucleate, pentru numărarea

elementelor reticulocite, pentru examinări histogice sau se vor ace însemnări pe medii decultură $rodusele recoltate pentru probe se trimit ără întârziere la laborator cu ormularelde recoltare completate .ediile de cultură însămânţate se pun cât mai devreme în termos

punctia osoasa biopsia

Documents