În contextul actual al operaţionalizării, cheia suc-cesului în ceea ce priveşte im plementarea trans for -mă ri lor, este dată de vi zi -u nea pe care o are lideruldes pre ideea de schimba -re. În concepţia de con -du ce re, am ales să mă fo -cu sez pe ne voi, într-un felîn care să dez volte şi săin s pi re angajamentul şico e ziunea. Un pro ces deop e raţionalizare de termi -nă organizaţia să planifi -ce şi să im plementeze ...

Armata română în şcoli

Matrița de bronz este una dintre cele mai va lo roa sepie se din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice șiRo mane Deva, ocupând un loc important în ca drul arte-

factelor descoperite laGră diș tea de Munte (c o -mu na Orăș tioara de Sus),din Mun ții Orăștiei. Ea„este o ca podoperă dinpunct de ve de re tehnic șiar tis tic, unicat până înpre zent în peisajul anti -chi tă ții eu ropene, iar ...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 20 (459) l 31 octombrie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

În căutarea În căutarea celui mai bun algoritmcelui mai bun algoritm

În perioada 17-24 octombrie a.c., în toate gar ni zoa -ne le din ţară, militari din forţele teres tre au participat laeve nimen tul „Ziua Armatei României în şcoli”. Ceade-a şasea ediţie a acestui proiect a avut loc şi în Bu cu -reşti. Militarii Forţelor Terestre ro mâne din cadrul Ba ta - li oa nelor 495 Infante-rie „Ştefan So verth”,2 In fanterie „Că lu gă - reni”, 265 Poliţie Mi - li tară „Tudor Vladimi-rescu”, pre cum şi stu -denţi ai AcademieiFor ţelor Terestre...

Matriţa de bronz Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regiade la Sarmizegetusa Regia

KAKI 100%

Ziua Armatei României a fost sărbătorită miercuri,25 oc tombrie, în toată ţara, precum şi în teatrele de ope -raţii. Ce remonialuri s-au desfăşurat şi în ţările în careRo mânia are acreditaţi ataşaţi ai apărării. Astfel a fostma r cat mo men tul eliberării localităţilor de pe graniţa

din Transilvania,afla te sub ocupaţiestră i nă, la 25 oc -tom brie 1944. Cupri lejul Zilei Ar -ma tei Ro mâniei,sta te le ma jore aleca te go rii lor de for -ţe ale ar ma tei, ...

Z i u a A r m a t e i R o m â n eZ i u a A r m a t e i R o m â n e

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Materiale de construcţii realizate din bacterii

C M Y K

Ideea pe care s-au bazat oamenii de ştiinţă este că na - tu ra este cel mai buninginer. Astfel, o echipăde la Uni ver sitateaDuke a utili zat acesteabilităţi de con s truc ţiepentru a crea materia le3D. În lu crarea pu bli ca -tă în jur na lul Na tu reBio tech no lo gy, cer ce tă -to rii de mon s trea ză căeste po si bil să pro gra - me ze bac terii pentru area liza un dis po zitivcare func ţio nea ză ca un

Joi, 2 noiembrie, ora 17:15, la Sala Ştefan cel Ma re şiSfânt, a Cercului Militar Naţional, va avea loc expunereacu tema: „Istorie şi religie: Pelerin în Egiptul creştin”,sus ţinută de prof. dr. Victor Simion, istoric de artă.

Noul program „Ctitorii creştine” vă propune să desco-periţi valorile istorice şi culturale ale unor vechi locuri şimo numente creştine. Expunerea este însoţită de prezenta-rea unui film documentar, care este video-mărturia desprecei mai încercaţi, dar vii mărturisitori ai credinţei creştinede pe Glob. Mănăstirile de aici, unele înfiinţate de mai binede 1.700 de ani, respiră încă aerul creştinismului primar.Icoa ne, simboluri, limbă şi cult, monahism, arhitectură şipus tiu sunt elementele uneia dintre cele mai importante,dar puţin cunoscute pagini din istoria trăirii creştine. Pro-gramul cultural a fost realizat în colaborare cu postul TRI-

NITAS TV al Patriarhiei Române.Intrarea este liberă.Expoziţii (deschise zilnic între orele 11:00 şi 19:00)Galeria Artelor. Expoziţia de acuarele a artistei plastice

Ro dica Alexandrescu Slavu, deschisă în perioada 23 oc -tom brie - 9 noiembrie 2017.

Sala Foaier. Salonul naţional de pictură al Uniunii Ar -tiș tilor Plastici București, ediția a III-a, deschis în perioada23 octombrie - 9 noiembrie 2017.

Sala Rondă. Expoziţia de fotografie, documente şiobiec te personale „Asul regăsit... Locotenent - ComandorDAN-VALENTIN VIZANTY”, deschisă în perioada 23 oc -tom brie - 5 noiembrie 2017. Eveniment organizat în cola-borare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Ma -ria” şi cu Muzeul Naţional de Istorie a României. n

În perioada 22 septembrie - 6 octombrie 2017, în poli-gonul de trageri sol-aer Capu Midia, s-a desfăşurat exerci -ţiul cu trageri de luptă cu complexele de rachete antiaerie-ne KUB ale Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelen-dava” şi ale Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „AndreiMu reşianu”, precum şi antrenamente de tragere cu com-plexele A-95 și A-94.

Înaltul profesionalism al militarilor, precum și coopera-rea deplină între cele două structuri din subordinea StatuluiMa jor al Forţelor Terestre au fost demonstrate prin rezulta-tele de excepţie obţinute, concretizate prin distrugerea avi -oa nelor ţintă. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel Grigore

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 28 / 2017

lVARŞOVIA-Polonia va spori bugetul pentru Apărareşi numărul militarilor în următorii ani. Bugetul pentruApă rare al Poloniei va ajunge în 2018 la cel puţin 2% dinPro dusul Intern Brut (PIB), a anunţat ministrul Apărării, An -toni Macierewicz relatează agenţia de presă PAP. Cheltuie li - le pentru apărare ar urma să ajun gă la 2,1% din PIB în 2020şi la cel puţin 2,5% din PIB în 2030, a precizat oficialul po -lo nez. Preşedintele Andrzej Du da a promulgat o lege în acestsens la 23 octombrie. Conform estimărilor Ministerului Apă -ră rii, bugetul pentru apă ra re al Poloniei ar urma să fie majo-rat cu aproximativ 18 mi li ar de de euro în perioada 2018-2026. Macierewicz a explicat că această creştere va permitesă „ne asigurăm abilitatea de a ne apăra şi de a respingeori ce agresiune, inclusiv ame nin ţă rile hibride şi ciberne ti -ce”. El a mai subliniat că legea va per mite de asemenea Po -lo niei „să construiască un sistem de apă rare aeriană efi-cient, inclusiv unul antirachetă”. Oficia lul a spus totodatăcă, în conformitate cu noua lege, numărul mi litarilor po lo -nezi va creşte la 200.000.lTEHERAN-Te he ranul în de pli -neş te angajamentele asumate prin acordul nuclear. Yu ki -ya Amano, directorul general al Agenţiei In ternaţionale pen-tru Energie Atomică (AIEA), a declarat că Te heranul şi-a în -de pli nit angajamentele asumate prin acordul nu clear cu Ira - nul, iar inspectorii ONU nu întâmpină nici o pro blemă în ac - ţi u nile de verificare. „AIEA poate afirma că an ga ja men te lenu cleare sunt implementate”, a declarat Ama no într-o confe -rin ţă care a avut loc la Abu Dhabi, în ur ma unei vizite în Iran,în cursul căreia s-a întâlnit cu preşe din tele Hassan Rou ha ni.In s pectorii AIEA, organizaţie aflată sub egida ONU, au ro lulde a mo ni to riza modul în care Ira nul îndeplineşte con di ţiileacor dului nu clear cu marile puteri. Ira nul şi marile pu teri dingru pul P5+1 (SUA, Marea Brita nie, Franţa, Rusia, Chi na şiGer mania) au ajuns, în anul 2015, la un acord pri vind progra -mul nu clear iranian. Acesta in clude un compromis între Wa -shi n g ton şi Teheran care va per mite inspectori lor ONU să so -li cite vi zite la obiective mi li tare iraniene, în ca drul efortuluide mo nitorizare, dar nu vor avea dreptul au to mat de a efec-tua in s pecţii inopinate. În ca zul în care Iranul res pinge o ce -re re de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezen-tanţi ira nieni şi ai marilor puteri va decide dacă vi zita trebuieper mi să sau nu. Sancţiunile care au fost aplica te până acumIra nu lui vor putea fi reactivate dacă regimul isla mist de laTe he ran va încălca termenii acordului în următorii zece ani.În cur sul campaniei prezidenţiale din anul 2016, DonaldTrump a criticat în repetate rânduri acordul, însă nu a indicatclar dacă va încerca să-l anuleze, să-l mo di fi ce sau va înăsprimo dul de aplicare al acordului actual. Pre şe dintele americanDo nald Trump a anunţat în octombrie că nu poate confirmares pectarea de către Iran a acordului nu cle ar semnat cu mari -le puteri, dar nu a dispus retragerea Sta te lor Unite din tratat,aver tizând însă că acest lucru se poate pro duce „oricând”.lASTANA-Rusia ar intenţiona să-şi re tragă o parte atru pelor din Siria. Moscova ar intenţiona o retragere par ţia -lă a forţelor sale din Siria, întrucât armata rusă şi-a îndepli -nit sarcinile care au stat în faţa ei în lupta îm po triva ji ha diş -ti lor, relatează cotidianul economic Kommersant, în timp ceun înalt diplomat rus şi-a exprimat îngrijora rea în legătură cusi tuaţia din provincia Idlib, unde Rusia con sideră că existăun risc ridicat din partea militanţilor ji ha dişti, conform RIANo vosti. „Există un nivel destul de înalt de tensiune acolo şiexis tă încă ameninţarea cu o ofensivă din partea grupărilorra dicale desfăşurate acolo”, a declarat Alek sandr Lavrenti -ev, şeful delegaţiei ruse la negocierile cu pri vire la reglemen -ta rea siriană de la Astana, citat de Reuters. „Spe răm ca par -te nerii noştri turci să îşi îndeplinească în cele din urmă par -tea lor din obligaţiile referitoare la zona de de tensionare dinIdlib şi să stabilizeze situaţia de acolo”, a afir mat el într-unin terviu acordat RT şi Rossia-24. În acelaşi timp, Vla di mirŞa manov, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat(ca mera inferioară a parlamentului rus), şi-a exprimat con -vin gerea că armata siriană va recâştiga controlul frontie rei deest a ţării şi va distruge structurile militare ale Statului Isla -mic până la sfârşitul anului în curs. În cadrul unei întâlniri cupar lamentari kazahi, Şamanov, general în re zervă, a de claratcă peste un milion de sirieni s-au întors la ca sele lor de la în -ce putul operaţiunilor Forţelor Aerospaţiale ruse în Si ria însep tembrie 2015. Potrivit acestuia, numai în acest an au re -ve nit acasă circa 600.000 de sirieni, care fugi s e ră din caleate rorismului jihadist. „În general, se poate spune că princi-palele sarcini ale operaţiunii militare ruse în Si ria au fostprac tic îndeplinite”, a declarat liderul parlamentar rus. Co ti -di a nul Kommersant, citând sub rezerva ano ni matului douăsur se diplomatice ruse, scria că Moscova ar in tenţiona să-şire ducă prezenţa militară în Siria, fiind luata în considerarepo si bilitatea retragerii parţiale a echipamen te lor de la bazaae ri ană Hmeimim (Latakia), precum şi eva cua rea unei părţia trupelor ruse de pe teritoriul sirian. Cu toate acestea, au su -bli niat interlocutorii Kommersant, încă nu exis tă o decizie fi -na lă în acest sens, iar dacă va fi luată, ea ţine de competenţa

ACTUALITATEAPE SCURT

Trageri în Capu MidiaTrageri în Capu Midia

Pe data de 5 octombrie, la sediulBe mowo Piskie Training Base, aavut loc transferul de autoritate întrede ta şamentele de apărare antiaerianădin Polonia (Batalionul 205 ApărareAnti aeriană „General GheorghePâr vulescu” şi Batalionului 228Apă rare Antiaeriană „Piatra Craiu-lui”). Astfel, Batalionul 228 ApărareAnti aeriană „Piatra Craiului” a in -trat sub autoritate poloneză.

Locotenent-colonelul DumitruCris tian, comandantul detaşamentu-lui Blue Scorpions ( Batalionul 205Apă rare Antiaeriană „General Ghe-orghe Pârvulescu”) a predat misiu -nea căpitanului Chelmea Marius, co -man dant al detaşamentului „BlackBats” („Liliecii Negri”), în prezenţaechi pei de comandă a battle grupuluişi a distinşilor oaspeţi veniţi să asistela ceremonial.

Imediat după aceea, militarii detaşamentului de apărareanti aeriană „Black Bats”, împreună cu militari ai alianţei,dis locaţi în Polonia, au prezentat tehnica din dotare, la ce -re monia organizată cu ocazia depunerii jurământului decătre militarii din localitatea Orzys .

Tot în aceeaşi perioadă, militarii Detaşamentului deApă rare Antiaeriană „Liliecii Negri”, din cadrul Bata lio -nu lui 228 Apărare Antiaeriană, au participat alături de par -te neri şi de populaţia civilă la crosul de 10 de km şi la semi-maratonul organizat în localitatea Elk, din Polonia.

Locotenent Bogdan ANDRIEŞ

PoloniaPolonia

T r a n s f e r d e a u t o r i t a t eT r a n s f e r d e a u t o r i t a t e

În perioada 17-24 octombrie a.c., în toate gar nizoaneledin ţară, militari din forţele teres tre au participat laevenimen tul „Ziua Armatei României în şcoli”.

Cea de-a şasea ediţie a acestui proiect a avut loc şi înBu cureşti. Militarii Forţelor Terestre ro mâne din cadrul Ba -ta lioanelor 495 Infanterie „Ştefan So verth”, 2 Infanterie„Că lu gă reni”, 265 Poliţie Militară „Tudor Vladimirescu”,pre cum şi studenţi ai Academiei Forţelor Terestre „Ni colaeBă l cescu” şi e le vi din Colegiul Na ţional Mi litar „Di mi -trie Cantemir”, au participat la acest eve ni ment ce s-a des -fă şu rat în mai multe in s ti tu ţii şco lare de în vă ţă mânt dincapitală, res pectiv: Şcoala Gim nazia lă „Ge ne ral Ere miaGrigorescu”, Co le giul Naţional „Victor Ba beş”, Li ceulTeoretic „Nicolae Iorga”, Liceul Teoretic „Marin Preda”.

Echipe formate din militari de la toate categoriile deforţe, elevi şi studenţi din instituţiile de învăţământ militarşi reprezentanţi ai birourilor de informare - recrutare aupre zen tat elevilor din clasele aVII-a, aVIII-a, aXI-a şi aXII-a din instituţii civile de învăţământ din Bucureşti şi din

ţară importanţa Zilei Armatei României, mi siunile desfășu-rate de militari în țară și în tea trele de operații, precum șiin formații pentru cei interesați să urmeze o carieră milita -ră.

Plutonier-major Adrian OLTEANU

Armata română în şcoli

In ter ferenţe cu l tura le

Sărbătorită în DobrogeaZiua Armatei României a fost sărbăto -

ri tă în zona Dobrogei prin ceremonii mili -ta re și religioase, expoziții de tehnică, ar -ma ment și echipamente militare în spațiipu blice, „Armata în școli”, dar și alte ac ti -vi tăți cultural-educative, menite să eviden -ție ze semnificația zilei de 25 Octombrie.

Militarii Brigăzii 9 Mecanizate „Mă ră -șești” au fost prezenți în garnizoa neleCons tanța, Medgidia, Murfatlar și Toprai -sar, unde alături de reprezentanți ai au to ri -tă ților publice locale au organizat ceremo -nii militare și religioase cu depuneri de co -roa ne de flori la Monumentele Eroilor,cins tind așa cum se cuvine memoria os ta -și lor români care şi-au jertfit viaţa pentruţa ră.

La Constanța, ceremonia militară și re -li gioasă s-a desfășurat la Monumentul„Ero i lor” din Cimitirul Central, în pre zen -ța comandantului Flotei și garnizoaneiCon s tanța, contraamiral de flotilă Daniel

Că pățînă, comandantului Brigăzii 9 Me ca -ni zate „Mărășești”, colonel Dorin Toma,ală turi de reprezentanți ai instituțiilor șiad ministrației publice locale, cadre mi li ta -re în rezervă și în retragere, veterani derăz boi și elevi ai instituțiilor de învățământdin Constanța. În Piața Ovidiu, militariiBri găzii 9 Mecanizate „Mărășești” în co -mun cu Forțele Navale Române au organi-zat o expoziție de tehnică, armament șiechi pamente militare. Pe durata expo zi ți -ei, cei mici au putut să urce în TAB-urileadu se de militarii Batalionului 341 Infan -te rie „Constanța” în fața Muzeului de Is -to rie sau să îmbrace veste anti glonț și altema teriale din echipamentul unui militar.

Tot la Constanța, cu ocazia Zilei Ar ma -tei României, colonelul (rz.) Remus Ma -

co vei, președin-tele AsociaţieiCul tul Eroilor„Re gina Ma ri -a” filiala Cons -tan ța a lan sat olu cra re de di ca tămi lita rilor cons -tăn țeni, „De laTur tu ca ia la Bu -da pes ta - Prino -sul de sânge almi li tarilor cons -tăn ţeni în Ca m -pa nia 1916 -1919”.

La Murfa -tlar, militarii Ba - ta lionului 348Apă rare Anti a e -ri ană „Do bro -

gea” ală turi de co legi din cadrul Ba ta li o -nu lui 912 Tan curi „Scythia Minor” au or -ga nizat eve nimentul „Ziua Armatei Ro mâ -ni ei în şcoli”, împărtășind elevilor Șco liiGimna zia le „Adrian V. Rădulescu” și Li -

ce ului Teo retic câte puțin din tainele viețiide mi li tar, precum și experienţele din mi -si unile na ționale şi internaţionale la careaceștia au participat.

Similar, militarii Batalionului 341 In -fan terie „Constanța” au fost prezenți înmij locul elevilor Liceului Tehnologic „To -pra isar”. Tot la Topraisar, Rechinii Albiau cinstit memoria eroilor noștri și au de -pus o coroană de flori la Regimentul 34 In -fan terie din localitate.

Ceremonia ce a avut loc în garnizoanaMed gidia a adunat la un loc militarii celortrei unități aflate în această garnizoană,

res pectiv Batalionul 911 Infanterie „Capi -da va”, Batalionul 345 Artilerie „Tomis” șiRe gimentul 53 Rachete Antiaeriene „Tro - pae um Traiani”.

După darea onorului și trecerea în re -vis tă a gărzii de onoare, a fost oficiată osluj bă religioasă pentru comemorarea eroi - lor care au luptat pentru întregirea neamu-lui românesc. Apoi, s-au depus coroane deflori, iar garda de onoare a defilat prin fațaofi cialităților.

Locotenent Mirela GheorgheFoto: plut.adj.pr. Gheorghe Gabără

Ziua Armatei României a fost sărbătorită miercuri, 25oc tombrie, în toată ţara, precum şi în teatrele de operaţii.Ce remonialuri s-au desfăşurat şi în ţările în care Româniaare acreditaţi ataşaţi ai apărării. Astfel a fost marcat mo -men tul eliberării localităţilor de pe graniţa din Transilva-nia, aflate sub ocupaţie străină, la 25 octombrie 1944.

Cu prilejul Zilei Armatei României, statele majore aleca tegoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marileuni tăţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării auor ganizat Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artisti -ce şi sportive, simpozioane, întâlniri cu veteranii de răz -boi, expoziţii, gale de filme, spectacole şi activităţi de în -gri jire a cimitirelor şi monumentelor eroilor.

În şcoli, licee şi colegii din marile garnizoane s-a des-făşurat proiectul „Ziua Armatei României în şcoli”, iarmi litarii organizaţi voluntar în grupul INVICTUS Româ-nia au continuat „Ştafeta Veteranilor” care, în acest an, afost la a IV-a ediţie şi care avut ca element de noutate ple-carea din trei localităţi diferite (Craiova, Bucureşti şi Iaşi)având ca punct final Ansamblul Monumental „Glorie Os -ta şu lui Român” din Carei.

La Carei, manifestările şi ceremoniile militare şi reli-gioase organizate cu ocazia Zilei Armatei la AnsamblulMo numental „Glorie Ostaşului Român”, lucrare de refe -rin ţă a sculptorului Vida Gheza (Géza), a avut loc şi unpa rastas de pomenire a eroilor patriei şi s-au depus co roa -ne şi jerbe de flori. Despre semnificaţia Zilei Armatei Ro -mâ ne a vorbit preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Răz -boi „Avram Iancu” din Cluj, general de armată Constan-

tin Mancaş. Aici, la Carei, a ajuns ştafeta Asociaţiei Ve te -ra nilor Invictus, care a plecat cu câteva zile în urmă pe treitra see tricolore din Craiova, Bucureşti, Iaşi, însumând2.400 km. Voluntarii Invictus au predat drapelul tricolorpre şedintelui Asociaţiei Veteranilor „Avram Iancu”. S-aor ganizat şi o expoziţie cu tehnică, echipamente, arma-ment şi aparatură militară.

Festivitatea de la Carei s-a încheiat cu defilarea Gărzii

de Onoare şi a Drapelului de Luptăal militarilor din Ministerul Apă ră -rii şi Ministerul de Interne. La eve -ni mentele de aici au participat, întrealţii, primul ministru Mihai Tudose,mi nistrul Apărării Naţionale MihaiFi for, preşedintele Camerei De pu ta -ţi lor, Liviu Dragnea, autorităţi ju de -ţe ne şi locale, elevi şi numeroşi lo -cal nici. La mulţi ani, Armatei Ro -mâ ne!

În Parcul Cerol, la Bucureşti,în cepând cu ora 11:00, militari dintoa te categoriile de forţe ale armateiau prezentat elemente de tehnică şiechi pament din dotare, au fost orga-nizate ateliere de tir cu arcul şi dein strucţie pentru promovarea carie -rei militare -„Military Boot Camp”,stan duri de carte, fotografii cu spe-cific militar din actualitate sau isto -

ri ce. De asemenea, au avut loc demonstraţii de mânuire aar mamentului, de tip drill-team, spectacole folclorice şiale muzicilor de fanfară.

De la ora 15:00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut aavut loc o ceremonie militară şi religioasă de depunere deco roane de flori, ceremonia de schimbare a gărzii la Mor-mânt şi depunerea Jurământului militar de către studenţişi cursanţi din instituţiile militare de învăţământ.

Sărbătorită în garnizoana Pre-deal

Astăzi 25 octombrie, Ziua ArmateiRomâniei a fost marcată și în garnizoanaPredeal prin activități comemorative ală-turi de ceremonii militare și religioase. Tot

în această zi în Piața Gării-Predeal, a avutloc premierea câștigătorilor campionatuluide: tenis de masă si tenis de picior, fotbalsi tir, campionat organizat cu ocazia sarbă-toririi Zilei Armatei României de cătreBatalionul 21 Vânători de Munte ,,Gener-

al Leonard Mociulschi” si Baza de Instru-ire pentru Vânători de Munte.

Un alt moment comemorativ, a avutloc in cazarma Unității 01090, când s-asfințit o troiță, ridicată in memoria militar-ilor căzuți in timpul construcției Trans-

făgărăsanului.Tot astăzi Batal-

ionul 21 Vânători deMunte ,,General LeonardMociulschi”, a primit încadrul programului,,Școala Altfel”, vizitaelevilor din clasele V-VIII de la Școala Gim-nazială Comuna Bătrâniși Școala GimnazialăMănăstireanu Mihai Pre-deal Sărari.Copiii au fostinsoțiți de doamna profe-sor Necula Natalia.Elevilor li s-a prezentatistoricul batalionului,

sala tradițiilor si monumentele comemora-tive din incinta unității. Au vizionat apoiun demonstrativ de autoapărare.

Soldat Voinescu SilviaFoto: Sold. Dogaru Claudiu

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017 Pagina 3

Z i u a A r m a t e i R o m â n e Z i u a A r m a t e i R o m â n e

Sărbătorită în Afganistan„Căci rupţi sunt ca din tare stâncă /Românii orişiunde

cresc…”...şi îşi îndeplinesc misiunile alături de partenerii

NATO, în Afganistan, în cadrul misiunii internaţionaleRe solute Support.

Vorbim de prezenţa militarilor români din cadrul Ba ta -lio nului de Infanterie Protecţia Forţei „Brave Hearts” dinFoc şani, vorbim de militarii Elementului Naţional deSpri jin, vorbim de celelalte stucturi militare dislocate înaceastă ţară a contrastelor.

Aşa a fost pe 25 octombrie, Ziua Armatei României.Mi siunile au continuat în acelaşi ritm, legând ziua cunoap tea, astfel încât zona de responsabilitate să se afle subun control permanent. Zgomotul autovehiculelor militare,for fota militarilor, sunetul paşilor pe caldarâmul de piatrăsunt elemente parcă de scenariu, ele repetându-se în fie -care zi, dar la alte ore, asemeni unui ritual bine pus lapunct. De fiecare dată când privesc la chipurile dârze şiarse de soare ale militarilor cu inimi neînfricate mă cu -prin de un dor de casă, de linişte …îi privesc cu respectpentru că, din munca acestor oameni, din neodihna aces-tor camarazi, se nasc fapte ce completează frumoasa cartede istorie a neamului românesc. Prin tot ceea ce fac, prinsa crificiul acestor fii ai Vrâncioaiei, avem curaj să spu -

nem lumii întregi că ştim să respectăm angajamenteleasu mate, că ştim să reprezentăm Armata României, căsuntem demni urmaşi ai eroilor neamului românesc.

Despre această zi puţini ştiu! Şi mai puţini ştiu însă în -sem nătatea ei! 25 octombrie 1944 semnifică pentru noi şiis toria noastră data eliberării nord-vestului Transilva ni eide sub ocupaţia şi administraţia horthystă. Este Ziua Ar - ma tei Române, a celor care au ştiut dintotdeauna să ape re

această Ţară şi acest Neam! Este Ziua celor care au de pusju rământul sacru faţă de Neam, Ţară şi Popor!

Atunci, la 25 octombrie 1944, militarii Diviziei a 9-aIn fanterie au eliberat teritoriul de 43.492 km2, refăcându-se partea de vest, hotarele de stat ale României. Şi astaprin jertfa a 49.744 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi),ale căror oase odihnesc în Monumentul de la Carei (Dum-nezeu să-i odihnească pe cei care, cu cinste, onoare şi spi -rit de sacrificiu au reîntregit România!).

Aici, în Baza aeriană Kandahar, la 4.000 km de loculis toric numit Carei, ne-am adunat, militar român cu mili-tar român, întru a spune povestea acestei zile. S-a citit or -di nul ministrului Apărării Naţionale cu privire la aceastăzi, ne-am rugat pentru sufletele eroilor noştri trecuţi şipre zenţi. Le-am spus invitaţilor despre semnificaţia aces-tui moment şi ne-am arătat, prin intermediul distincţiilorşi diplomelor acordate, respectul nostru faţă de profesio -na lismul militarilor evidenţiaţi, fie ei români, fie par te neriai Coaliţiei.

Nu pot încheia acest material fără a aminti despre fap-tul că această ceremonie militară, dedicată Zilei ArmateiRo mâne, a fost precedată de o slujbă de pomenire a erou -lui Mădălin Stoica, de la a cărui înrolare în Armata Dom-nului, s-au împlinit 40 de zile.

Locotenent-colonel Toni ENE

- Domnule locotenent-colonel, vă rog săîmi spuneţi care au fost cele mai importantemo mente care v-au marcat evoluţia profesio -na lă şi la care vă raportaţi şi acum?

- Despre evoluţia mea profesională aş puteaspu ne că a fost marcată de un număr de mo men -te diferite, care au avut însă menirea să reali ze -ze convergenţa dorită. Traseul meu profesionala fost în permanenţă însoţit de dorinţa de a do -bân di acea cunoaştere şi experienţă care să per-mită realizarea sistemelor C4I în armata ro mâ -nă. L-am parcurs cu vocaţie şi pasiune şi consi -der că am ajuns acum în locul potrivit. Aici, laBa talionul 45, datorită tehnicii de comunicaţiişi informatică de cea mai nouă generaţie, pottrăi experienţa realizării unui sistem CIS dislo-cabil eficient pentru MND-SE.

Cele mai importante etape pe care le con si -der ca fiind semnificative pentru actuala funcţiepe care o îndeplinesc au fost: absolvirea maste -ru lui de conducere interarme la facultatea deco mandă şi stat major din cadrul Universi tă ţiiNa ţionale de Apărare, misiunile din teatrul deope raţii Afganistan, absolvirea Fa cultăţii deelec tronică, telecomunicaţii şi tehnologia infor-maţiei, obţinerea titlului de doctor în ştiinţe in -gi nereşti la Academia Tehnică Militară şi, nu înul ti mul rând, executarea atribuţiilor funcţiei deco mandant de companie şi încadrarea în struc-turile de operaţii şi informatică de la diferiteeşa loane de tip batalion Com. Infm., CCI,COT/SMFT. Pot spune că toate aceste funcţiiau re prezentat o experienţă necesară.

Este de la sine înţeles că, cel mai importantmo ment al carierei este cel actual, de executarea atribuţiilor în funcţia de comandant al Bata li -o nului 45 Comunicaţii şi Informatică, funcţiecă reia îi dedic toată erudiţia în domeniul mili-tar, tactic şi tehnic, în scopul dezvoltării acesteistruc turi în regim de performană IT, recunoscu -tă naţional şi în cadrul NATO.

- Vă aflaţi la conducerea unei structuri deco municaţii şi informatică, prin urmare, sun-teţi obişnuit cu cifrele, aveţi o gândire ana li ti -că şi sunteţi dedicat în permanenţă studiuluipentru a face faţă evoluţiei rapide din domeniul infor-matic. Cum apli caţi toate aceste atribute atunci cândvă conturaţi concepţia de conducere?

- În contextul actual al operaţionalizării, cheia suc-cesului în ceea ce priveşte implementarea transformă ri -lor, este dată de viziunea pe care o are liderul despreideea de schimbare. În concepţia de conducere, am alessă mă focusez pe nevoi, într-un fel în care să dezvolteşi să inspire angajamentul şi coeziunea. Un proces deope raţionalizare determină organizaţia să planifice şi săim plementeze multiple transformări şi implică şi oschim bare de natură personală şi de viziune a liderului.Şi, când spun asta, mă refer la faptul că abordarea de tipco mandă şi control necesită a fi augmentată printr-ores ponsabilizare personală în munca de echipă, prin le -gă turi puternic coezive, pentru a realiza ceea ce estemai bine pentru întreaga organizaţie. Într-o organizaţiean gajată pe calea transformării, natura schimbăriloreste atât de profundă încât nu doar cultura organizaţio -na lă, dar şi gândirea şi comportamentul oamenilor ne -ce sită a fi adaptate pentru a reuşi. Atât liderii, cât şi su -bor donaţii au nevoie să îşi dezvolte o nouă perspectivădespre îndeplinirea activităţilor, despre rolul şi contri -bu ţia personală adusă în procesul muncii şi despre felulîn care organizaţia funcţionează. Aceasta implică o per-manentă adaptare la noi modele de acţiune, noi cunoşt-inţe, dezvoltarea de noi relaţii în muncă şi, nu în ulti - mul rând, asumarea unui grad înalt de responsabilitate.Un leader poate exercita un act de comandă şi controlasupra angajaţilor săi, dar nu poate impune un astfel deni vel al schimbării personale. Acest nivel poate fi atinsdoar de militari motivaţi, deoarece aceştia pot vedeava loarea şi necesitatea, atât pentru ei, cât şi pentru or -ga nizaţie. Ca atare, o viziune a leadership-ului deschim bare cuprinde un stil, un com portament adaptat înper manenţă la nevoile schimbării şi are tot timpul înve dere motivarea militarilor în a-şi dori să participe, îna alege să contribuie. Totodată, punem bazele unuiobiec tivism meritocratic care să stimuleze performanţain dividuală şi colectivă.

- Un bun comandant este şi un bun manager. Cepre supune stilul de management al comandantuluiBa talionului 45?

- Am preluat o echipă pe care mi-am propus să ocon duc spre extraordinar. Din rolul de manager, mă

stră duiesc să fiu un bun facilitator pentru succesul echi -pei mele. Mă preocup permanent să le ofer tot ceea ceau nevoie pentru a fi productivi, pentru a obţine per -forman ţă. Foarte important este acum ca militarii să fiebine pregătiţi şi susţinuţi în procesul de dobândire a cu -noş tinţelor de specialitate şi să întâmpine cât mai pu ţi -ne obstacole în calea dezvoltării lor. Am o permanentăpreo cupare în a-i motiva, a le recunoaşte meritele şia-i îndruma în întâlnirea provocărilor. Totodată, stiluleste participativ în sensul în care deciziile sunt bazateşi pe discuţiile cu statul major, comandanţii de su bu ni -tăţi la care se adaugă şi obseravaţiile şi discuţiile indivi -dua le avute cu personalul din cadrul unităţii.

- Care sunt cele mai importante activităţi şi obiec-tive pe care unitatea şi le-a propus spre îndeplinire înacest an?

- În prezent, Batalionul 45 Comunicaţii şi Informa -ti că este o structură pusă la dispoziţia NATO în spriji -nul MND-SE HQ. Unitatea dispune de ca pabilităţileope ra ţionale esenţiale, pentru în de pli ni rea întreguluispectru de misiuni militare specifice în ca drul Alianţei,care per mit pu ne rea structurii la dispoziţie, în concor-danţă cu decizia po litico-militară, la timpul şi locul po -trivit, pentru desfăşurarea unor operaţii eficiente şi sus -ţi nute în cele mai aus tere medii.

În acest an, obiectivul prioritar este spriji nul CIS înpro cesul de operaţionalizare (CREVAL) al MND-SE,atât în pregătirea, cât şi în executarea acestei activităţi.Tot o dată, este extrem de important să ne pregătim pen-tru operaţionalizarea proprie, să conti nuăm controlulre ţelei CIS Static şi să desfăşurăm instruirea în scopulex ploatării sistemului de comunicaţii şi informaţii dis-locabil, unul din cele mai avansate sisteme din NATO.Ba talionul a acceptat anul 2018 (anul operaţionalizării)ca pe o mare provocare, aceasta reprezentând un noumo tiv de mândrie şi de exemplu al curajului şi asu mă -rii.

De asemenea, în unitate are loc un acce lerat procesde pre gătire de specialitate ce presupune cursuri desfă -şu rate, atât în unitate, cât şi în viaţa civilă.

Unitatea a beneficiat de redistribuirea unui numărde 10 mijloace tehnice noi sub forma unor autospecialetrans port containere marca IVECO, precum şi a unuimani pulator telescopic marca DIECI HERCULES.

Din punct de vedere al amenajării spaţiilor de lucru,

şi instrucţie, o parte din spaţiile tehnice, precum şi par-cul cu tehnica militară au trecut printr-un amplu procesde renovare şi reabilitare, fiind aduse la nivelul standar -de lor NATO.

- Câtă valoare de adevăr acordaţi cunoaşterii teo-retice, coeziunii şi relaţionării în cadrul unităţii, cade ziderate pentru performanţa Batalionului 45?

- În exercitarea comenzii, urmăresc o viziune cepoate fi tradusă prin a lucra împreună. Aceasta implicăa acţiona ca o echipă, în cadrul relaţiilor ierarhice şifunc ţionale, spre binele organizaţiei. Din această pers -pec tivă este important să-ţi priveşti subordonaţii ca penişte parteneri strategici implicaţi în procesul schim-bării şi să te angajezi alături de ei în rezolvarea pro ble -me lor. Consider că este necesar ca fiecare persoană săsim tă că îi aparţine această schimbare, că este o parteim portantă din acest proces. În acest sens, am încercatsă con tribui la o cât mai bună înţelegere a procesului, adi rec ţiei şi a finalităţii sale, astfel încât fiecare în partesă se raporteze în mod pozitiv la el.

- Ce anume le transmiteţi tinerelor cadre militarecare se află la început de drum în acest domeniu?

- Doresc să le vorbesc tinerilor aflaţi la început deca rieră despre un concept actual denumit learnability,care defineşte dorinţa şi abilitatea de a te dezvolta şi dea-ţi adapta rapid setul de aptitudini.

Într-un context în care înovaţia tehnologică accele -rea ză procesul schimbării, îi sfătuiesc să caute în per-manenţă oportunităţi de învăţare şi să dezvolte o bunăabi litate de adaptare la schimbări.

Totodată, este necesară o pregătire continuă careim plică o supraspecializare în anumite domenii CIS(e.g. servicii nucleu, securitate, apărare cibernetică,apli caţii funcţionale, virtualizare, servicii web, progra-mare, planificare arhitecturi CIS, ITIL, etc.).

Pot spune că, la ora actuală, arma comunicaţii şi in -for matică este cea mai tehnologizată armă în contextulapa riţiei extensiilor în apărarea cibernetică, in te li gen ţaarti ficială. Există o preocupare continuă a mi li ta ri lorspe cialişti de a fi în pas cu tehnologia care avan sea zădin ce în ce mai repede. Se poate afir ma că, în scurttimp, războiul va fi câştigat de cel mai bun al go ritm şitrebuie să fim pregătiţi pentru aceste momente.

Daniela ŢĂRUŞI

Curierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

În căutarea celui mai bun algoritmÎn căutarea celui mai bun algoritm

C M Y K

Interviu cu locotenent-colonel Adrian COMAN, comandant al Batalionului 45 Comunicaţii şi Informatică „Căpitan Grigore Giosanu”

Educaţie profesională:1991 - Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu Murgoci”;1995 - Institutul Militar de Transmisiuni „Decebal”;1999 - Curs avansat pentru ofiţeri de arme/ specialităţi mi -

li tare;2004 - Curs planificare C4 QUANTICO, Virginia, Progra-

mul de instruire în comanda şi controlul sistemelor de comu-nicaţii;

2007 - Curs postuniversitar de perfecţionare în sistemeC4I;

2011 - Facultatea de comandă şi stat major, master de con-ducere Interarme, Un. Ap.;

2012 - Curs de perfecţionare pentru planificatorii opera ţii -lor militare;

2014 - Doctor în inginerie mecanică, Academia Tehnică

Mi litară;2015 - Curs postuniversitar de dezvoltare profesională

con tinuă în conducerea activităţilor de comunicaţii şi infor-matică.

Funcţii îndeplinite:1995-1997 - şef autostaţie radioreleu R-404 la Regimentul

48 Transmisiuni;1997-1999 - comandant pluton centru de transmisiuni de

spri jin la Batalionul 485 Transmisiuni;1999 - comandant companie centru de transmisiuni de

spri jin la Batalionul 485 Transmisiuni;1999-2002 - comandant companie radio la Batalionul 485

Trans misiuni;2002-2004 - ofiţer 4 la Compatimentul Planificare condu -

ce re acţiuni militare şi instrucţie la Batalionul 3 centre detrans misiuni şi sprijin:

2004-2005 - ofiţer 4 în compartimentul Operaţii şi ins truc -ţie/ C. Com. Infm. la Comandamentul Logistic Întrunit;

2005-2008 - şef al operaţiilor şi instrucţiei/ C.Com.Infm.la Comandamentul Logistic Întrunit;

2008-2009 - locţiitor al comandantului/ C.Com.Infm. laCo mandamentul Logistic Întrunit;

2009-2011 - ofiţer masterand în cadrul Universităţii Na ţio -na le de Apărare;

2011-2013 - şef birou planificare operaţii/ G3-operaţii laco mandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii;

2013-2015 - şef birou administrare sisteme informatice/G6-comunicaţii şi informatică/ Componenta Operaţională Te -res tră din SMFT;

2015-2016 - şef birou sisteme informatice/ G6 - comuni-caţii şi informatică la Componenta Operaţională Terestră dinSMFT;

2016 - împuternicit la comanda B. 45 Comunicaţii şi In -for matică „Căpitan Grigore Giosanu”, comandant al ace le -iaşi structuri.

Decoraţii şi distincţii:2010 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15

ani de activitate;2015 - Emblema de merit „În slujba păcii”cls. a III-a,2015 - Semnul onorific „În serviciul Patriei” pentru 20 de

ani de activitate;2015 - Emblema de Onoare a Forţelor Terestre;2016 - Emblema de merit „În serviciul Armatei României”

cls. a III-a;2016 - Veteran.

În data de 19 octombrie, în poligonul Căţelu, s-a des-făşurat Cupa Presei la Tir, eveniment înscris în seria acti -vi tăţilor organizate cu ocazia Zilei Armatei României, prinDi recţia Informare şi Relaţii Publice, în parteneriat cuAso ciaţia de Caritate din Armata României „Camara zii”şi cu sprijinul Statului Major al Forţelor Terestre şi al Clu -bu lui Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti. Evenimen-tul a beneficiat şi de sprijinul firmei ADINA S.R.L. şi alAso ciaţiei Aeronautice Române. Locaţia menţionată încădin primele rânduri, aflată la marginea Bucureştiului, neeste nouă foarte cunoscută prin prisma şedinţelor de tra -ge re executate aici de către subunităţile de brigadă şi nunu mai. Aşadar, fără ajutorul Waze-ului de această da tă, ampur ces pe Cheiul Dâmboviţei spre destinaţia noas tră... amvrut iniţial să spun învăluiţi de mister, dar mai aproape derea litate a fost „învăluiţi” de o ceaţă lăptoasă, brăzdată dera zele firave ale soarelui abia trezit. Mi-am zis: cred că, deaceas tă dată, va fi o zi frumoasă din punct de vedere mete-orologic, semn că ne-am făcut între timp ceva pile pe lade partamentul de Meteo al televiziunilor de ştiri. Şi spunacest lucru pentru că, la o ediţie din anii trecuţi a CupeiPre sei la Tir, desfăşurată la Craiova, am avut parte de oploa ie asemănătoare diluviului biblic. Se scurgea apa depe noi ca de la streaşina casei! Dar, chiar şi aşa, totul a fostmi nunat, în sensul că doar o mi nu ne ne-a ţinut până la fi -nal! Glumesc! Deci, acum, fără ploa ie, fără vânt şi exclusgrin dină!

Poligonul ne aştepta bineînţeles liniştit (încă!) şi„aran jat” până la ultimul amănunt pentru ceea ce avea săur meze. Era pregătit să facă faţă celor 30 de elevi de laCo legiul Naţional „Grigore Moisil” din Capitală şi celor

apro ximativ 60 de jurnalişti din presa civilă. Primul grupavea să execute, nu peste mult timp, şedinţe de tragere cupuş ca cu aer comprimat Walter, calibru 4,5mm, şi cupisto lul cu aer comprimat Feinwerkbau, de acelaşi cali-bru, iar cel de-al doilea grup urma să se confrunte cu o alt-fel de „recuzită”, într-un scenariu ceva mai complex. Estevor ba despre puşca automată de 5,45mm, la precizie, înţinta piept nr.4 dispusă la 100 de metri şi, la viteză, în ţintaaler gând nr.8 aflată fix la 150 de metri, dar şi despre pisto -lul de 9mm, o armă individuală destinată luptei antiperso -nal la distanţe mici, de până la 50 de metri. Ca urmare,com petiţia dintre camarazii din mass-media avea să se re -zu me la un duel asumat individual cu ţintele poziţionatere gulamentar pe lungimea zonei de executare a tragerilorşi, în funcţie de evoluţia fiecăruia, concretizată într-unpunc taj final, să se desemneze câştigătorii. Ar mai fi depre cizat faptul că, pentru prima dată, au fost invitaţi săpar ticipe la acest eveniment şi reprezentanţi ai militarilorre zervişti din Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare înRe zervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, oamenicare au în spate o întreagă carieră profesională în dome-niul armelor, care şi-au dedicat o mare parte din viaţă in -s ti tuţiei Armatei şi care nu pierd nici o ocazie de a răs pun -de în continuare „Prezent!” în cadrul activităţilor organi-zate cu diferite ocazii.

zOdată cu ajungerea în poligon a

re prezentanţilor mass-mediei, pentrucă despre ei vreau să vă povestesc, aîn ceput forfota, agitaţia, discuţiile, pă -re rile, experienţele împărtăşite, emo -ţii le, toate la un loc pentru a defini şimai clar prezenţa acestora în mediulca zon. Fete şi băieţi să le spunem, maiti neri sau mai trecuţi prin viaţă, s-aupre zentat la acest eveniment cu ţinuteadec vate. Adică, pantaloni de camu-flaj, originali sau copii fidele ale aces-tora, cămăşi, tricouri sau hanorace decu loa rea deşertului, veste de toate fe -lu rile, mai puţin cele de protecţie, bo -canci aproape militari şi rucsacuri cudi ferite embleme care mai de care maiapro piate de simbolistica momentu-lui.

Şi, cum nici un aspect ce ţine de

me diul militar nu estelip sit de reguli, a apărutîn scenă şi comandan-tul tragerii, un lo co te -nent foarte bine instru-it, care i-a adunat pe in -vi taţi într-un careupentru a le aduce la cu -noş tinţă toate detaliilele gate de modalitateade desfăşurare a „con-fruntării”, dar şi mă su -ri le de siguranţă ce tre-buie neapărat respecta -te pentru a nu „se lă -sa” cu incidente ne fe -ri cite. Acum, mai peîn ţelesul tuturor: dacăîn cazul puştii automa -te aceste reguli pot fires pectate mai uşor, însen sul că este mai pu -ţin probabil să o în -drepţi către cei aflaţi înspa tele tău, la pistolulde 9mm, această rotaţie se poate face chiar şi fără să-ţi daisea ma, fiind un „accesoriu” al tragerii de dimensiunimici. Important este faptul că orice abatere de la „reguliledi nainte stabilite” poate avea urmări deosebit de grave,iar acest aspect a fost înţeles încă din primele minute aledis cuţiilor. Responsabilizaţi în acest fel, jurnaliştii şi-au

aş teptat rândul pe aliniamentul de tra -ge re, îmbrăcaţi de această dată cuechi pamentul de protecţie, cască plusvestă, şi cu un „arsenal” suficientpentru a-şi îndeplini misiunea cu suc-ces.

z zÎncepe şi acţiunea. Fiecare post de

tragere dispune de câte un militarpro fesionist care repetă, pas cu pas,ce trebuie făcut, pentru că, într-o ast-fel de situaţie, nu este loc pentru gre -şeli. Aerul se umple instantaneu demi rosul de praf de puşcă, mâinilesunt primele care simt senzaţia deo se -bi tă, adrenalina curge, iar imaginaţiate plasează într-un film de acţiuneală turi de Bruce Willis. Din momen-tul iniţial al apăsării trăgaciului, re -zul tatul nici nu mai contează. Ai maide sluşit încă un mister! De fapt, parti -cipi la o competiţie în care toţi câş ti -

gă, prin iniţiere, prin testare sau prin comparaţie, în func -ţie de experienţa fiecărui concurent.

Sunt artişti ai cuvintelor, stăpâni ai ideilor, se află într-o permanentă mişcare în căutare de evenimente inedite,de primă pagină, au un program de lucru dictat de senza-ţional, dar măiestria în folosirea armelor trebuie demons -tra tă. Aşa că, pentru câteva ore, au făcut abuz de curaj şide terminare! Unii dintre ei se aflau la prima lor experienţăde acest gen; îi trădau emoţiile evidente şi gesturile maipu ţin controlate, dar nu s-au lăsat doborâţi, încurajaţi fiindde colegii de breaslă prin aplauze, urale şi ovaţii pe toateto nalităţile.

„Cum nu mai folosisem niciodată o armă de foc, amîn cercat să fiu foarte atent la instructajul prezentat înain -te de tragere. M-am concentrat la prima ţintă. Am privit-o cu ochii mijiţi şi am tras. Ne-am dus să verificăm ispra-va. Eu eram destul de teafăr, colegii din spatele meu şi depe aliniament nu păţiseră nimic, iar ţinta era şi ea... cu -ra tă! Nu-i nimic! Poate la ce-a de-a doua o să scap de ru -şi ne! M-am concentrat iar! Am ochit şi... surpriză! Unglonţ chiar a ajuns cumva în ţintă! Recunosc că mi-a fostun pic teamă de recul, dar acesta a fost destul de... prie -te nos! Cu pistolul, însă, m-am descurcat mai bine, dar şiţin tele erau mult mai aproape. Ţiuitul din urechi, însă, şi

acum îl mai aud!” Din punctul meu de observare, acesteaau fost cele mai multe dintre trăirile traduse în cuvinte alecelor care doar ce veneau de pe linia de foc.

Desigur, au fost şi câţiva care au făcut deliciul zilei, acăror performanţă i-ar putea recomanda pentru oîncadrare, cu merite deosebite, într-o baterie de antiaeri-ană, pentru că ţintele de la sol nu au fost nici o clipă înpericol! Şi câtă graţie din partea trăgătorului în a le ocoli!Nici nu cred că-i prea uşor aşa ceva! Dar au fost şi cei careau obţinut un punctaj foarte bun, demn de un militar pro-fesionist.

Lucrurile s-au succedat cu repeziciune, iar între timp ave nit cafeaua (să nu uităm că cea mai bună cafea este ceadin poligon!) şi masa de prânz, tradiţionala fasole cu câr-naţi, atât de apreciată, din cele mai vechi timpuri şi pânăîn prezent, de generaţii întregi. Trecând peste acest aspectga s tronomic care le-a mai întărit puterea de caracter, jur-naliştii s-au străduit, iar activitatea s-a încheiat în jurulorei 16:30. A urmat, aşa cum prevedea desfăşurătorul, ce -re monia de premiere. Bineînţeles că suspansul a fost lacote maxime pentru că lista cu punctajele finale a venit înul timul moment şi nu transpirase nimic între timp. Pe chi -

pu rile tuturor seci tea de aceastădată speranţa,deşi mai toţispu seseră că nuprea credeau săfi făcut ceva.Exact ca la exa -me nele din fa -cu l tate!, m-amgân dit eu. Celcare se dădea decea sul morţii cănu ştia nimic,acela lua ceamai mare notă!Eram cu ochiipe ei, găsindceva similitu -dini între situa -

ţii le amintite. Aplauzele au dominat ceremonia de premie -re a învingătorilor, pe baza punctajului obţinut. S-au îm -bră ţişat, s-au felicitat, şi-au făcut o droaie de selfie-uri şi...au plecat. Şi noi, la cinci minute după ei!

z z zEvenimentul a fost frumos prin simplitatea lui, iar, la

fi nal, toţi s-au simţit câştigători, cu sau fără premii. Ospi-talitatea personalului din poligon, deja legendară, şi răb-darea militarilor care i-au instruit pe jurnalişti au fostcom ponente ce au întregit ansamblul unei zile pline de ve -se lie şi prietenie. Într-adevăr a fost o zi aparte pentru noitoţi, organizatori sau competitori, o zi care ne va rămâneîn memorie pentru mult timp. Cel puţin până la următoareediţie a Cupei Presei la Tir de la anul. Părerea mea este căvor veni şi mai mulţi jurnalişti, cu siguranţă cei de astăzişi încă în plus câţiva, care vor fi cel puţin curioşi să în cer -ce senzaţiile din poligonul de tragere, după spusele altora,după propriul imbold sau pur şi simplu! Un lucru este însăcert, inerţia, în astfel de cazuri, lucrează de la sine. Un lu -cru bun se propagă cu eficienţa scontată, mai ales dacăme diul este încurajator. Şi, se pare că este!

Clasamentul de la finalul Cupei Presei la Tir, împărţitpe cele două categorii, feminin şi masculin, a arătat astfel:Locul I - Laura Andreea Ionescu, Radio România 3Net;Locul II - Gabriela (Ella) Moroiu, BusinessCover.ro;Locul III - Mihaela Raluca Grigoriţă, Radio România3Net; Locul I - Constantin Vlăsceanu, aviation-head-lines.ro; Locul II - Daniel Georgescu, TVR1; Locul III -Andrei Tătaru, Resboiu.ro.

Cristina FRATUFoto: Petrică MIHALACHE

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017 Pagina 5

Cupa Presei la Tir, octombrie 2017

Punct och i t , punct . . . ş i să mai vedem!

Matrița de bronz este una dintre cele mai va lo roa -se piese din patrimoniul Muzeului Civilizației Daci-ce și Romane Deva, ocupând un loc important în ca -drul artefactelor descoperite la Grădiștea de Munte(c o muna Orăștioara de Sus), din Munții Orăștiei. Ea„este o capodoperă din punct de vedere tehnic și ar -tis tic, unicat până în prezent în peisajul antichitățiieu ropene, iar complexitatea studierii ei a însemnat(re)deschiderea a diferite capitole istorico-arheolo -gi ce referitoare la sit”. „Matriţa este o piesă extremde complexă, ne-am dat seama de acest lucru pe mă -su ră ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventură in -te lectuală, care ne-a purtat din spa ţiul meditera-neean, în spaţiul nordpon tic, la Roma şi în totfe lul de lo curi în care amgă sit informaţii legate deacest fel de obiect”, a re -la tat conf. dr. Gelu Flo-rea, care a coordonat ce r -ce tările.

Apariția ei întâmplă-toare a determinat co lec -ti vul de cer cetare de laSa r mi zegetusa Regia(for mat din specialişti dela Muzeul CivilizațieiDa ci ce și Romane Deva,Mu z eul de Istorie a Tran-silvaniei Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai”Cluj-Na po ca și Universitatea Tehnică Cluj-Na poca,că rora le-au adăugat sprijin numeroși alți spe cialiștidin țară și străinătate) să întreprindă urgent o serie decer cetări arheologice, concretizate în campaniile dinanii 2013 și 2014, coroborate cu nu me roa se informa -ții interdisciplinare despre respectiva pie să, necesarepentru constituirea unui așa-numit „dosar științific” .Toate acestea au condus, după doi ani, la organizareaunui dublu eveniment la sediul din palatul MagnaCu ria al Muzeului Civilizației Dacice și Romane dinDe va: vernisarea expoziției Matrița de bronz de laSar mizegetusa Regia, care ocupă o în trea gă sală îneco nomia spațiilor expoziționale ale mu ze u lui, pre-cum și lansarea volumului cu același titlu, con ținândre zultatele cercetărilor științifice, coordonat de GeluA. Florea.

Din punct de vedere tehnic, trebuie reținut în pri -mul rând faptul că matrița „este o piesă masivă dinbronz cu opt fețe, dintre care cele două principale auo formă hexagonală regulată și celelalte șase o for -mă dreptunghiulară. Laturile celor două fețe hexago -na le au valori cuprinse între 8,77 cm și 9,35 cm, iargro simea piesei variază între 4,84 cm și 5,04 cm. Pie -sa are o greutate de 8,241 kg. Dimensiunile sale suntmari în comparație cu cele mai multe piese de ace-lași fel cunoscute și păstrate în muzee și colecții dinîn treaga lume”.

Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperitîn stare bună de conservare, pe su pra faţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Cu ajutorul ma tri -ţe lor de acest tip se ornamentau foi sub ţiri din metale

pre ţioase (aur şi argint) sau din ali aj pe bază de cu -pru. Imprimarea motivelor se făcea prin presareaaces tor foiţe în interiorul modelului re dat în negativ.Cu o astfel de matriţă erau realizate me dalioane, fa -le re, aplici sau elemente ale unor bijuterii. Realizată,foarte probabil, prin metoda „cerii pier dute”, se pre-supune că matrița ar fi aparținut unui bi jutier pro ve -nind din spațiul mediteranean stabilit în ca pitala Re -ga tului Dac, cu speranța că nu vor lipsi din zonă co -man ditari numeroși, dornici de frumos și, nu în ul ti -mul rând, generoși.

Decorul este realizat în ne gativ, iar ornamenticade notă o evidentă coerență a mo tivelor și tematicii:

se rii de animale, în postură deagre sor sau de victimă, sce nede luptă cu animalele re da temai ales din profil, sau motiveși compoziții care diferă doarprin dimensiunile lor (ne refe -rim aici la masca leonină sau lape re chi le de animale comba -tan te). Bes tiarul reprezentat pema triță este extrem de bogat șide divers, dar în același timpin tri gă prin fap tul că con ține șiani male care nu se întâlneau înspa țiul regatului dac, dar șianima le fabuloase. Acestea dinur mă sunt grifo nii, ani male

fan tastice apărute se pare „în imagina rul orientalîncă din mileniul al IV-lea a. Chr.”, re dați pe matrițăsub forma a două tipuri: grifonul-vultur și grifonul-leu. Potrivit cercetătorilor, grifonul este o creatură fa -bu loasă, născută în imaginarul oriental încă din se co -lul IV înainte de Hristos, el reprezentând un motivfrec vent în artele decorative antice. Pe matriţă se aflătrei tipuri de grifoni:grifonul-vultur, grifonul-leu şigri fonul-lup. Dacă pri me le două tipuri se găsesc peun spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiuluinord-pontic. Unele re pre zen tări ale grifonului-lup aufost contorsionate în for ma li terei „S”, care stilistic seapro pie de arta stepe lor, sus ţin istoricii. Dintre ani -ma le le „străine” sunt pre zente leul, tigrul, leopardul,ri no cerul, hipopotamul și elefantul, care se alăturăani malelor comune pre cum ursul, taurul, calul, cer-bul sau iepurele. Elefantul a fost bine cunoscut înspa ţiul me diteraneean, iar reprezentările sale în artă,in clusiv nu mismatice, sunt destul de frecvente. Înschimb apari ţiile ri no ce ru lui şi hipopotamului suntsur prin ză toare, deoarece ima ginile acestora au fostrare în Anti chitate. Aceste ani male puteau fi văzute înca drul jo curilor din am fi te a tru. De pe matriţă lipsescele mentele vegetale şi an tro pomorfice.

Realizată și folosită în secolul I d.Chr., cu ilustra -ții aparținând stilurilor mediteranean și elenistico-ro -man, dar și unul inspirat de lumea nord-pontică, ma -tri ța de bronz rămâne momentan unică în spațiul Re -ga tului Dac și nu numai, cercetările ulterioare ur -mând să detalieze - sau să infirme - anumite ipotezeemi se până în prezent.

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017Pagina 6

Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia CarteCarteCăutarea intermitentă, Eugène Io -

nes co„Iraţionalitatea este cu mult mai pu -

ter nică decât raţionalitatea: ne-o do ve -desc anume comportamentul, ero ri lenoastre. Nu ştim ce facem, cre dem căştim sau că putem face acte care ne-ar du -ce către un ţel - în toar cem spatele ţe lului,fa cem ceea ce n-am fi voit să fa cem, ajun -gem la con trariul sco pu ri lor dorinţeinoastre, ale sărmanei noas tre voinţe. Nusun tem stăpânii eve nimentelor, care se în -torc împotriva noastră [...].

Am avut, poate, în operele mele cli pede rugăciune, inconştient, cli pe de spiritu-alitate… spiritualitate din colo, deasupra putreziciunii.” (EugèneIonesco)

www.humanitas.ro

ConcertHenri Texier Hope Quartet, 6 noiembrie, ora 20:00, Club

Control, BucureştiConcertele sunt or ga niza te de Club Control în colaborare cu

Twin Arts, scopul fiindadu cerea în atenția pu -bli cului bu cureștean aunor ar tiști lo cali și in -ter naționali aflați dinpunct de vedere sti lis - tic la con fluența dintrejazz și alte ge nuri mu -zi cale.

Celebrul contraba-sist fran cez a explorat,de-a lungul tim pului,

mul ti plele for me ale jazz-ului modern, a bor dând hard bop, freejazz sau west coast alături de mu zi ca tra di țio na lă sau cea mo da -lă. Cu o ca rieră muzicală im presio nan tă de peste 50 de ani, HenriTex ier este consi de rat astăzi părintele free jazz-ului fran cez. Dis -co grafia sa este la fel de im presionantă, numărând până în prezentpeste 100 de al bu me.

www.infomusic.ro

FilmJustice LeagueOdată ce şi-a recăpătat cre -

din ţa în umanitate şi inspiratde sa crificiul altruist al lui Su -per man, Bruce Wayne apelea -ză la no ua sa parteneră, DianePrince, pentru a învinge un altina mic ex trem de periculos.Bat man şi Won der Womansunt presaţi de timp să formezeo echipă de super eroi pentru aţine piept noii ameninţări. Ata -cul catastrofal asupra omeniriieste iminent, iar Liga Dreptă -ţii, la care se alătură Aquaman,Cyborg şi The Flash, are misi-unea aproape im po sibilă de ares tabili pacea.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Sănătate pr in postur iSănătate pr in postur iPosturile alimentare din cursul anului constituie cele

mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave de -clan şate, în principal, de un regim nutritiv necorespunză-tor. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului,ali mentaţia „de post” contribuie la o autoînnoire a ce lu le -lor, o întreţinere a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şio mărire a rezistenţei la boli.

Considerate ca înfometări absolut necesare, bine gân-dite şi organizate pe perioade limitate, posturile alimenta-re pot avea, fie un caracter total (post negru - în care se ac -ce ptă numai consumul de apă), fie un caracter parţial (încare se elimină anumite alimente „de dulce”, mai greu di -ge rabile). Ca formă intermediară de post cu lungă duratăeste „postul uscat”, în care se acceptă consumul spre searănumai al mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectivpâi ne şi apă, fructe uscate şi seminţe uscate. Aceste pos-turi de lungă durată ar putea fi întrerupte doar la anumitesăr bători religioase, prin dezlegări la peşte, icre, untde -lemn şi vin (harţi).

În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calen-darul creştin, se recomandă respectarea unor posturi descur tă durată în tot restul anului, măcar o zi-două pe săp-tămână (frecvent miercuri şi vineri). Din punct de vedereme dical, posturile vin, frecvent, după o alimentaţie ne co -res punzătoare, adesea cu un consum excesiv de carne, asi -gu rând o curăţie (depurare) a corpului de impurităţile,gră simile şi toxinele care se acumulează, treptat, în ficat,ri nichi şi, mai ales, în colon, unde blochează procesele deauto înnoire permanentă.

Consumul zilnic de alimente gătite sau conservatepoa te duce la degenerarea celulelor, apariţia ridurilor, pie -lea devine flască, se instalează durerile artrozice la în che -ie turi şi se grăbeşte îmbătrânirea generală. Puţini oamenicu nosc efectele negative ale consumului de pâine albă,ade sea „albită” de către unii brutari prin adaos de vitami -ne sintetice, minerale, conservanţi şi alte substanţe cu E-uri dăunătoare.

Alimentaţia „de post” scade concentraţia de proteine şili pide în creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şiuri nă. Aceasta explică efectul favorabil al posturilor în re -me dierea proncipalelor boli ale civilizaţiei, respectiv: can-cere, cardiopatii, artrite, scleroze în plăci şi îmbătrânirepre matură.

Pe durat de minimum 7-14 zile consecutiv se pot în lo -cui produsele dăunătoare (cărnuri şi grăsimi animale) cule gume şi fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fa -so le, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conţinne cesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri mine -ra le şi oligoelemente, cu efecte, atât nutriţionale, cât şi ad -ju vante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă,ane mie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor into xi -ca te prin alimentaţie.

Pe toată durata postului este bine-ve nită o cură siste -ma tică cu vitamine (A, C, E şi comple xul B), care intră încom poziţia unor enzime ce inacti vea ză o serie de compuşican cerigeni şi protejează organismul de efectele nociveale radiaţiilor.

Tratamentul cu plante medicinale este un domeniu

spe cial în strategia apărării sănătăţii din perioadele depost. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte trei-patrucăni cu ceaiuri luate prin înghiţituri rare, din care să nulip sească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele,mu şeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie etc.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de za -hăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi, carene cesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (to -xi ne otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile,în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma nu -mai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şicea iuri medicinale din speciile menţionate mai sus.

În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arteria -lă arterială, arteroscleroză coronariană, ulcere varicoase,fle bite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câtevabăi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţiicu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circu-laţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi ci -ca trizante.

La 15 noiembrie, începe postul Naşterii Domnului.Con form normelor de ţinere a acestui post, există ne nu -mă rate facilităţi pentru credincioşi să-l ducă la capăt cuale se împliniri duhovniceşti. După sărbătoarea Intrării înBi serică a Maicii Domnului (21 noiembrie) şi până la 20de cembrie, există dezlegare la peşte în toate sâmbetele şidu minicile din această perioadă, precum şi la sărbătorilecu cruce roşie şi neagră. Ca urmare, la sfârşitul postului,vom avea un organism curat, atât fizic, cât şi sufletesc.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Când reuşeşti să ierţi pe cineva care nu me -ri tă, eşti un om puternic.

Nu uita unde ai căzut, ci uită-te unde ai alu -ne cat.

Un muncitor nepriceput, întotdeauna dă vinape unelte.

Frumuseţea nu este una, ci o sută.La copacul căzut toţi aleargă să taie crengi.Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu

atât am mai mult noroc.Marile incendii se nasc din scântei mici.Odată cu noi mai mor încă o dată şi morţii

noştri.Niciodată nu te culca dacă eşti nervos. Stai

treaz şi ceartă-te până la capăt.Numai dacă te afli în cea mai adâncă vale

poţi să-ţi dai seama cât de magnific este cel maiînalt munte.

Dacă accepţi numai ceea ce este mai bun,până la urmă chiar asta primeşti.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

- Mamă, pregăteşte-l pe tata! Am picat laexa men.

- Tata a aflat şi e de -ja pregătit. Pregăteşte-

te şi tu! ☺

Soţia către soţ:- Ce animal ai vrea să fii în viaţa

vii toare?- Ei bine... Poate câine...- Deci, nu este nimic ce ai vrea să

schimbi?☺

- Doctore, aici scrie că trebuie săiau pastilele astea în fiecare zi, tot res -tul vieţii ... Aşa e?

- Da, aşa am scris. - Va trebui să trec foarte des pe la

far macie înseamnă ... - V-am dat eu un tub ... e mai mult

de cât suficient. ☺

După examinarea unui pacient carea suferit un accident de automobil,me dicul spune:

- N-aveţi nimic serios. Peste o zi-

două puteţi să mergeţi acasă.A doua zi, îngrijorat, medicul îi co -

mu nică:- Va trebui să mai rămâneţi în spi-

tal încă trei luni. Ziarele de dimineaţăau scris că aţi suferit un accidentfoarte grav şi viaţa dumneavoastră e înpe ricol.

☺- De ce nu te bărbiereşti?- La faţa pe care o am... la ce să mă

mai bărbieresc?- Măcar pentru tine, când te uiţi în

oglin dă!- Pentru mine, eu cumpăr bere...

☺Nu înţeleg de ce doctorii, când fac

gre vă, scriu tot felul de pancarte.Oricum singurii care pot să le citeascăsunt farmaciştii.

☺A bea un pahar de vin în fiecare zi,

se consideră un lucru util. Astăzi amfă cut multe lucruri utile.

☺Un băiat şi o fată şi-au făcut pla-

nuri să iasă în oraş de 8 martie. Fata

s-a pregătit şi îl aştepta pe tip să vinăsă o ia de acasă. După ce a aşteptataproa pe o oră s-a gândit că nu maivine. S-a dezbrăcat, s-a demachiat, s-aîm brăcat în pijama, şi-a făcut nişte flo -ri cele şi s-a băgat în pat la televizor.Deo dată se aude soneria. Era tipul, ve -ni se să o ia. O priveşte din cap până înpi cioare şi zice:

- Serios? Am întârziat o oră şi totnu eşti gata!

☺La recensământ:- Numele d-voastră?- Adam.- Numele soţiei?- Eva.-Frumoasă coincidenţă. Aveţi cum -

va şi un şarpe în casă?- Sigur că da. Mama-soacră, hai că

te caută cineva!☺

Chelnerul:- Îmi pare rău, dar nu amsă vă dau restul...

Clientul: - Nu-i nimic! Plătesc altă-dată!

www.bancuri.ro

Materiale de construcţii realizate din bacterii

Ideea pe care s-au bazat oamenii de ştiinţă este căna tura este cel mai bun inginer. Astfel, o echipă de laUni versitatea Duke a utilizat aceste abilităţi de cons -truc ţie pentru a crea materiale 3D.

În lucrarea pu bli cată în jur na lul Na tu re Bio tech no -lo gy, cer ce tă to rii de mon s trea ză că este po si bil să pro - gra me ze bac terii pentru a rea liza un dis po zitiv care

func ţio nea zăca un senzorde presiune,scrie Futu -rism.

C r e a r e ama te ria le loruti li zând pro - ce se ce lu laresau bac terie nenu este ce vanou, dar mo -

dul în care spe cia liş tii de la Duke au fo lo sit aceas tă a - bi litate este nouă. În cercările precedente s-au limitat lastruc turi bi di men sionale şi depindeau de controlul ex - tern pentru a face ca bacteria să crească, în timp cenoul studiu arată că este posibil să laşi natura să-şi facătrea ba.

„Natura este maestrul fabricării materialelor carecon ţin componente organice şi anorganice”, a precizatLing chong You de la Universitatea Duke şi membru alechi pei de cercetare. „Este totuşi extraordinar de difi-cil să programezi natura pentru a crea tipare şi struc-turi care se auto-organizează. Această lucrare de mon -s trea ză însă că principiul nu este imposibil”.

Echipa lui You a programat un circuit genetic înADN-ul bacteriei. Acest lucru a dus la producerea uneipro teine care îi permite să crească într-o colonie defor ma unui dom, până când rămâne fără hrană. Bacte-ria elibera mici molecule care funcţionau ca mesageri.Oda tă ce colonia a atins punctul critic de creştere, a în -ce put să mai producă două proteine - una care a opritcreş terea, iar cealaltă care făcea ca bacteria să se în chi -dă într-un material anorganic.

Astfel, cercetătorii au reuşit să folosească structurahi brid ca senzor de presiune. Nanoparticulele de aur aufost prinse de structură cu ajutorul proteinelor şi aucreat un fel de coajă la suprafaţa materialului. Apoi auco nec tat leduri cu ajutorul firelor de cupru pe douăstruc turi de dom identice, care au fost plasate în opo -zi ţie una faţă de cealaltă, prinse între membrane sepa -r a te. Atunci când se aplica o presiune, deformareacreş tea conductivitatea modurilor, aprinzând ledul.

„Am demonstrat un mod de fabricare al unei struc-turi tridimensionale bazate în întregime pe principiulau to-organizării”, a precizat Stefan Zaucher, unul din-tre cercetători.

Electricitate obţinută prin evaporarea apei

În fiecare zi, Soarele îşi propagă căldura pe su pra -fa ţa Pământului şi transformă întinderi vaste de apă înva pori. O nouă cercetare prezintă modul în care acestpro ces ar putea fi utilizat pentru producerea electri ci tă -ţii.

Noua cercetare sugerează că fermele de evaporarea apei, deşi se află în prezent în stadiul de concept, ar

pu tea fur ni -za de trei orimai mul tăener gie de -cât eo lie ne -le. Giz mo dore la tează căeva porareana turală arpu tea ajuta

la rea lizarea unui nou tip de energie regenerabilă. Noua abordare propusă de cercetătorul Ozgur Sa -

hin din cadrul Universităţii din Columbia nu conţine înpre zent şi efectele negative pe care utilizarea acesteiteh nologii ar putea să le aibă. Aproximativ 50% dinener gia solară care ajunge pe Pământ duce la evapora -rea apei, influenţează ecosistemul, resursele de apă şicli ma. Studiile recente au luat în considerare diferitelemo duri prin care omenirea ar putea utiliza energia eva -po rării, primul exemplu fiind un motor plutitor ac ţio - nat de un piston.

În viitor, o versiune la scară largă a dispozitivuluiar putea fi instalată deasupra rezervoarelor sau a golfu -ri lor. Ideea de bază este că materialele ar trebui puse înfunc ţiune printr-un ciclu de absorbţie şi elminare aapei cu ajutorul evaporării.

Conform modelului realizat asupra Statelor Uniteale Americii, ar putea fi produşi 325 de gigawaţi deener gie prin intermediul evaporării apei din lacurile şire zervoarele din SUA (în model nefiind incluse MarileLa curi). Raportul relatează că această cantitate deener gie reprezintă 70% din electricitatea utilizată în2015 de SUA.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (459) din 31 octombrie 2017 Pagina 7

Nokia 7, cu spate din sticlăHMD Global a dezvăluit Nokia 7,

ade văratul dispozitiv mid-range pre-mium din oferta sa. Acesta vine cu unhard ware mult mai puternic decât mo -de lele 3, 5 şi 6 şi va oferi o soluţie maiie f tină pentru cei care consideră căNokia 8 este prea scump, sau dotat cufunc ţii pe care nu le-ar folosi.

Nokia 7 este primul model dinofer ta HMD Global care adoptă un de -sign din sticlă. Acesta va fi realizat fo -lo sind două panouri Gorilla Glass,uni te la mijloc de o ramă metalică dinalu miniu. De asemenea, acesta estepri mul dispozitiv din gama Nokia carebe neficiază de un senzor de amprentă

pe partea din spate, fiind poziţionatcen tral, sub camera foto. Se pare căHMD a luat în calcul criticile desi g n-u lui modelelor de până acum, în ca -drând camera într-un spaţiu mai mic,în timp ce poziţionarea butoanelor la -te rale a fost modificată, pentru utili za -re mai naturală.

La interior, Nokia 7 integreazăchip set-ul Snapdragon 630, 4 sau 6GB memorie RAM (în funcţie de con-figuraţia aleasă), 64 GB spaţiu de sto-care şi un acumulator de 3.000 mAh.Ecr a nul de 5,2” beneficiază de re zo lu -

ţie Full HD şi este echipat cu panouIPS, însă cel mai important aspect aldis pozitivului pare să fie camera foto.Pe partea din spate întâlnim o camerăcu o singură lentilă echipată cu un sen-zor de 16 megapixeli, care beneficiazăde obiectiv cu diafragmă f/1.8, care artre bui să ofere performanţă bună încon diţii de iluminare slabă. Camera nube neficiază de stabilizare optică, însăbran ding-ul ZEISS sugerează că lenti-la va fi de calitate.

Nokia 7 va debuta în China pe 24oc tombrie, la un preţ de pornire de2.499 yuan, echivalent cu 377 dolari.Mo delul de top, cu 6 GB memorieRAM va costa cu 200 yuan în plus, unpreţ de aproximativ 407 dolari ameri-cani.

Huawei Mate 10 cu procesare neurală

Huawei Mate 10 include un chip -set Kirin 970, înzestrat cu o unitate de -dicată de procesare neurală (NPU -Neu ral Processing Unit). Potrivit in -for maţiilor furnizate de companie,sunt trei lucruri principale pe careacest procesor dedicat AI le face: îm -bu nătăţeşte performanţele generale alesmart phone-ului şi pe cele ale camereifo to şi oferă o autonomie mai bună aba teriei.

Kirin 970 este construit în urmaunui proces de fabricare de 10 nm şidis pune de un procesor ARM Cortexcu 8 nuclee şi de primul GPU MaliG72 cu 12 nuclee de pe piaţă. Unitateade dicată de procesare neurală (NPU)li vrează, pentru toate sarcinile careuti lizează inteligenţa artificială, per-formanţe cu 25% mai bune şi cu 50%mai multă eficienţă energetică, com-parativ cu 4 nuclee Cortex-A73, po tri -

vit Huawei. Pe partea de cameră, sis-temul integrează noile funcţii Real-Time Scene şi Object Recognition.Aceasta din urmă este capabilă să se -lec teze automat setările camerei fotoluând în considerare obiectul vizat şime diul înconjurător în care acesta se

află. „Mai mult, sistemul integreazăde asemenea, o funcţie avansată azoom-ului digital, bazată pe in te li gen -ţa artificială - AI Motion Detection,me nită să surprindă portrete şi ima -gini mai clare”. În ceea ce priveşte ba -te ria, noul chipset oferă un sistem in -te ligent de gestionare a resurselor ba -te riei care înţelege comportamentul deuti lizare al posesorului şi alocă re sur -se le într-un mod inteligent, maximi -zând, potrivit producătorului, duratade viaţă a bateriei.

Com pania a anunţat că chipsetulKirin 970 este o platformă deschisăpentru parteneri şi dezvoltatori, carepot crea noi aplicaţii AI, menite să ex -tin dă capabilităţile sale de procesare.

www.go4it

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...ªIFONARE

URSUZI

SPECIE

CONFIRMAT

LATRÃ LAUSTUROI

ZONE ÎNORAªE

JOCCHINEZESC

NUN

ROCI

ªMECHER

DECUPATÃ

PARCELÃ

BLUZÃPOPULARÃ

FERITÃ

ARC

NET!

A OCHI

A DORI

BOLTÃ

NEPÃTAT

ÎNÃLÞIMI

NOTA 3

ÎN PLIC

SCLIPIRI

CONCURENÞI

POSEDÃ

MĂSURALUI CUZA

CAMPION

APARE

LIOTE

A ANEXA

ASALT

„Invictus” provine din limba latină și înseamnă neînfrânt,ne învins sau necucerit.

Jocurile „Invictus” au fost lansate la 6 martie 2014 decătre prin țul Harry, la arena „Copper Box” din Londra. Lalan sare, prințul a spus că Jocurile „ar demonstra puterea spor-tului pentru a inspira redresarea, a susține reabilitarea și ade mon s tra viața dincolo de dizabilitate”. El a mai spus căobiec tivul pe termen lung a fost acela de a asigura că trupeleră nite nu vor fi uitate, deoarece implicarea Ma rii Britanii înrăz boiul din Af ganistan se încheie.

În data de 23 septembrie, la Air Center Canada din To ron -to a avut loc ceremonia deschiderii Jocurilor paralimpice „In -vic tus Games Toronto - 2017”, Canada. Într-o at mos ferăgran dioasă, plină de încărcătură emoțională pentru fiecare su -flet prezent la eveniment, cei 550 de sportivi din cele 17 nați -uni participante la competiție s-au prezentat audienței aflate însa lă, dar și întregii lumi.

La activitate au luat parte, în tribună, alături de prinţulHarry al Ma rii Britanii, oficialități militare și civile din întrea-ga lume, precum şi mi nis trul Apărării Naționale, Mihai-ViorelFifor, și șeful Sta tului Major General, general Nicolae Ciucă.

Prezenţa echipei României la Jocurile paralimpice a fostun eveniment. România a participat pentru prima dată la Jocu-rile paralimpice „Invictus” - olimpiada militarilor ră niți în tea-

trele de operații.Invictus Team România a fost formată din 15 militari ro -

mâni care au fost răniţi în teatrele de operaţii din Irak şi Af ga -nis tan. Ei au fost selecționați din lotul lărgit și au fost în scrișiîn competiția oficială, concurând la şase discipline individua-le: tir cu arcul, atletism, canotaj în sală la si mu lator, haltere, ci -clism şi înot; la toate acestea adăugându-se, ca sport de echipă,vo lei din poziţia şezând.

Pregătirea pentru competiţie a echipei Invictus Românias-a desfăşurat la Complexul Olimpic „Sydney 2000” de la Iz -vo rani. Premergător plecării spre Canada, componenţii Invic-tus Team România au participat la o ceremonie organizată laCa sa Regală a României, sub patronajul căreia se află şi Co -mi tetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR).

Prima zi a competițiilor „Invictus Games Toronto” a fostde dicată atletismului, Laurențiu Șerban, Doru Hamza și Bog-dan Dragomir fiind primii care au trecut prin emo ții le concur-sului. Chiar dacă secundele se cronometrează şi se alcătuiesccla samente pentru departajare, toţi cei prezenți pe baza sporti -vă „York Lions Stadium”, atât din tribună, cât și de pe teren,au arătat ce înseamnă spiritul In vic tus. Cei trei invictuși și-auasi gurat locurile în finală, ob ținând timpi favorabili şi clasărifoarte bune pentru a ac ce de în finalele probelor.

La probele de calificări, militarii români au avut parte de osur priză plăcută, fiind încurajați de ministrul Apărării Națio-nale, Mihai-Viorel Fifor, și de șeful Statului Ma jor General,ge neral Nicolae Ciucă. Delegaţia română participantă la Jocu-rile „Invictus Ga mes Toronto - 2017” a răspuns invitației con-

sulului ge ne ral, Mugurel Ioan Stănescu, militarii români fiindoas pe ţii Consulatului General al României din Toronto. Prețde două ore, sportivii români s-au întreținut cu personalul con -su latului, dar și cu români stabiliți în Canada.

Prima medalie pentru echipa României a fost câştigată deLau renţiu Şerban, care a obţinut locul III la proba de 1.500 m,iar o nouă medalie de bronz, câştigată de Ciprian Iri ciuc la ca -no taj în sală, găseşte lotul român cu un moral ri dicat şi în cre -ză tor.

Competiţia s-a încheiat apoteotic, militarii români ur cânddin nou pe podiumul Jocurilor paralimpice „Invictus GamesTo ronto - 2017”. Calificat în finală, Ionuț Butoi a ob ținut me -da lia de argint la proba de tir cu arcul compound, dar avea săse revanșeze mai târziu; împreună cu Au gustin Nicușor Pegu-lescu și Dorin Petruț au devansat echi pa SUA și astfel, cei treiar cași români au urcat pe po dium, cucerind medalia de aur.

Invictuşii români s-au întors acasă victorioşi, primiţi cucăl dură de oficialităţi, familii, prieteni şi admiratori.

În cinstea lor, cerul a îmbrăcat Tricolorul.„Dincolo de blesteme și de lacrimi,Pe-acest tărâm de umbră subjugat,În anii plini de-amenințări și patimiSunt și voi fi la fel, neînfricat”.(„Invictus” de William Ernest Henley, traducere de Leo-

nard Neculae).

Camelia CONSTANTINESCUSergent Nicuşor COMĂNESCU

În perioada 18-21 octombrie 2017, laGa leria Artelor a Cercului Militar Naţionals-a desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie a Sa -lo nului de carte „Polemos” - istorie,ştiinţe po litice, securitate şi apărare.

„Polemos” - 2017 este evenimentulprin care Editura Militară marchează ZiuaAr matei României, 100 de ani de la parti-ciparea României la Primul Război Mon-dial şi 75 de ani de la Bătălia de la Stalin-grad.

Salonul de carte „Polemos” este orga-nizat - sub patronajul ComandamentuluiLo gistic Întrunit - de Editura Militară, înco laborare cu Societatea Scriitorilor Mili-tari, având ca parteneri: Cercul Militar Na -ţio nal, Biblioteca Militară Naţională, So -cie tatea Editorilor din România, AmplusIn ternational Ltd.

Partener media: Trustul de Presă al Mi -nis terului Apărării Naţionale.

În cadrul salonului sunt lansate lucrărinou-apărute, pe teme de istorie, politici şistra tegii de securitate, studiul conflicteloretc., prezentate de personalităţi ale vieţiicul turale şi ştiinţifice româneşti.

Lansare de carte la Editura Militară:- „Bătălia de la Mărăşeşti”, autori:

Du mitru Preda, Nicolae Ciobanu;

- „100 de ani de la deschiderea Fron-tului Românesc în Primul Război Mondial(1916-2016)” şi „Intrarea Italiei în război(1915) şi consecinţele pentru România” -In stitutul pentru Studii Politice de Apărareşi Istorie Militară;

- „Uniformele Marinei române”, au - tori: Irina-Alexandra Simion, MarianMoş neagu;

- „General Gheorghe Garoescu - Jur-nal de front, vise de iubire”, editor MarianMoş neagu;

- „Războiul aerian deasupra României(1916-1919)”, autor Valeriu Avram;

- „Dosarul de securitate al unui diplo-mat american: Ernest H. Latham Jr.(1979-1987)”, editor Vadim Guzun.

Lansare de carte la Centrul Tehnic -Edi torial al Armatei:

- „Zidul tăcerii - incursiuni în ştiinţase cretă”, vol.I-II şi „Frontul invizibil”,vol.I, autori: Cătălin Robertino Hideg, Lu -cian Ştefan Cozma, Daniela GeorgianaGo lea;

- „Războiul de Întregire (1916-1919).Co mandanţi militari români”, autori: Va -le riu Avram, Lucian Drăghici, Gabriel-Geor ge Pătraşcu, Ion Râşnoveanu;

- „Implicarea Dreptului Internaţionalşi a dimensiunii operaţionale în combate-rea terorismului” şi „Contracararea afec -tă rii teroriste la adresa intereselor NATOşi Uniunii Europene”, autori: Alexandru-Ci prian Bogdan, Vasile Bogdan;

- „Aspecte juridice ale cooperării in -ter naţionale în domeniul terorismului” şi„Politici, strategii şi concepţii de preveni-re, contracarare şi sancţionarea teroris -

mului”, autor Gabriela-Elena Sîrbu;- „Forţele aeriene ale României - de la

Răz boiul de Întregire Naţională (tradiţie şicon tinuitate, personalităţi, acţiuni militare1916-1919), la perspectivele euroatlanti-ce”, vol.I, coordonatori: Laurian Anasta-sof, Marius-Adrian Nicoară, Nicolae Tă -na sie, Jănel Tănase.

Înarmaţi-vă cu cărţi!

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 20 (459) din 31 octombrie 2017Pagina 8

Istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare -

„Po lemos”

Expoziţia „Familia regală a Românieipe frontul Marelui Război (1916-1918)”pri lejuită de împlinirea a 100 de ani de lavic toriile militare ale Armatei Române laMă răşti, Mărăşeşti şiOi tuz, a fost vernisa tăpe data de 25 oc tom -bri e, în Spa ţii le me di e -va le de la Mu zeul Na - ţi onal Co troceni.

Vernisajul a fostpre faţat de un mo mentofe rit de mem brii Aso -ci aţiei „Tra diţia Mili -ta ră”, îmbrăcaţi înuni forme ale ArmateiRo mâne din PrimulRăz boi Mondial.

Ştefania Dinu, di -rec tor general ad junctal Muzeului Na ţionalCo troceni, una dintrere alizatoarele expozi ţi -ei, a de clarat că aceastaeste preponderent foto -do cumentară, dar cu prinde şi uniformemi litare, echipament militar utilizat desol daţii şi ofiţerii ro mâni pe front, medalii,hărţi, decoraţii şi obiecte din război găsiteîn tranşee - bocanci, mo nede, baionete,ga mele.

„Ca tematică am organizat expoziţiapor nind de la momente cu Armata Ro mâ -nă şi viaţa pe front, momente oficiale în

care apare familia regală alături de perso -na lităţi, membri ai Guvernului Românieidin acea perioadă, generali, conducătoride armate - generalul Averescu, generalul

Pre zan, şefii misiunilor militare franceză,en gleză, americană şi un moment emoţio-nant, pentru că fotografiile, unele dintreele, sunt inedite, reprezentând-o pe reginaMa ria în calitate de infirmieră în spitalelede pe linia frontului sau vizitând frontul dela Mărăşeşti alături de eroul de la Mă ră -şeş ti, cum îl numea ea, generalul Ere miaGri gorescu”, a explicat Ştefania Dinu.

Liviu Jicman, directorul Muzeului Na -ţi o nal Cotroceni, a apreciat, în deschide-rea evenimentului, că expoziţia este „foar-te interesantă şi, cu siguranţă, una foarte

bo gată din punct de ve dereal do cumentării”.

„Aceasta este o primăma ni festare prin care nepropunem să des chidem oserie lun gă de ma ni festăriprin care Mu zeul Na ţio nalCo troceni pre faţează ma -ni festările dedi ca te Cen te -na rului care vor avea locîn următoarea pe ri oa dă, lasfâr şitul acestui an, darmai ales în 2018 şi 2019”,a declarat Liviu Jicman.

Consilierul preziden -ţial Sergiu Nistor a afirmatcă ex po ziţia des chisă laMu zeul Co troceni este ceamai amplă pe care a văzut-o pe subiectul Cen te na ru -lui, „singura ex cep ţie fiind

ma rea expoziţie a Ma relui Război de laMu zeul Na ţional de Istorie a Românieicare, însă, ataca o problemati că la scarăeu ropeană”.

„Aici vedem ceea ce mult timp (...) ne-a fost ascuns, dacă nu chiar interzis săaflăm, să ştim, să vedem şi anume contri -bu ţia, nu doar politică, dar şi personală, aCa sei Regale a României la efortul de răz-

boi şi mai ales la crearea premiselor pen-tru ca pacea să aducă şi marea întregire aţării. (...) Avem în faţă o moştenire pe carea bia acum o primim, o moştenire de infor -ma ţie şi o moştenire de mărturie. (...) As -tăzi începem să descoperim ce moştenirebo gată, ce moştenire importantă, ce moş - te nire angajantă am primit de la înaintaşi”,a declarat Sergiu Nistor.

Evenimentul a fost încheiat cu un reci-tal vocal-instrumental susţinut, în SalaCer chez a Muzeului Cotroceni, de RalucaOprea - soprană, şi Ioana Maria Lupaşcu -pi an. În program au fost lucrări de TiberiuBre diceanu, George Cavadia, AntoninDvorak, Giacomo Puccini, Constantin Sil -ves tri, Sabin Păutza, Francesco Cilea,Ioan Dobrinescu, Francisc Poulenc, DenizInan, Rodolfo Falvo, Guy Bacos.

Expoziţia „Familia regală a Românieipe frontul Marelui Război (1916-1918)” afost realizată de directorul adjunct al Mu -ze u lui Naţional Cotroceni, Ştefania Dinu,şi istoricul Mariana Lazăr. A fost lansat şiun catalog al expoziţiei.

Expoziţia a fost organizată cu sprijinulBi bliotecii Academiei Române, ArhivelorNa ţionale ale României, Muzeului MilitarNa ţional „Regele Ferdinand I”, MuzeuluiNa ţional de Istorie a României, ArhivelorMi litare Naţionale, cărora li s-au alăturatAso ciaţia RoMilitaria, Asociaţia ProDe-tecţie, colecţia Daniel Obreja şi SorinMărgărit. n

Muzeul Naţional Cotroceni

100 de an de la victoriile Armatei române 100 de an de la victoriile Armatei române de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz

InvictusInvictus