publicaÞie editatÃ sub egida asociaÞiei culturale ... · În evanghelii citim despre un om bogat...

Cenãzeanul – Nr. 5/ 2007Pagina 2

_Jo!dbvubsfb!gfsjdjsjj

Apariþia publicaþiei este sponsorizatã de Consiliul Local Cenad

PUBLICAÞIE EDITATÃ SUB EGIDA ASOCIAÞIEI CULTURALE„CONCORDIA” CENAD

COLEGIUL DE REDACÞIE: GHEORGHE ANUICHI, GHEORGHE DORAN,DANIEL GROZA, GEORGE IVAªCU, IOAN RADU, ION SAVU

Adresa redacþiei: Cenad, nr. 709 A; telefon: (0256) 37 48 78

Tehnoredactare: Dorin DavideanuTiparul executat laEUROSTAMPA

Timişoara, bd. Revoluţiei nr. 26Tel./fax: 0256 - 20 48 16

E-mail: [email protected]

Qrobabil cunoaşteţi basmul de-spre cămaşa omului fericit.

Un împărat a fost foarte bolnav, iar celui care îl va vindeca i-a promis jumătate din împărăţie.

Au venit mulţi vraci, dar încercările lor au fost zadarnice. Cineva a sfătuit împăratul să caute un om fericit şi să-i îmbrace cămaşa. Au pornit oamenii de la curte să caute omul fericit. Cine era bogat acela avea sănătatea şubrezită, cine era sănătos acela era sărac iar cine era şi bogat şi sănătos acela avea probleme în familie. Într-o seară, au trecut pe lângă o căsuţă sărăcăcioasă. Din ea se auzea următoarea rugăciune: „Doamne, îţi mulţumesc pentru ziua de azi că am avut de lucru, am obosit şi acum îmi pun fericit capul pe pernă”. Auzind acestea, toţi s-au bucurat. Au cerut cămaşa de la om, spunându-i că îi vor da mulţi bani pentru ea. Omul, zâmbind, le-a spus că el nu are cămaşă.

În Evanghelii citim despre un om bogat care se gândea astfel: „bea, mănâncă, bucură-te de viaţă, ai de unde să-ţi poţi trăi restul vieţii!”

Acest basm vrea să ne spună că fericirea nu constă în avuţie şi în plăcerile lumeşti. Dar atunci în ce?

Fericirea înseamnă iubire. Fericit este acel om care iubeşte. Cu toţii ne aducem aminte: atunci când mergeam la oraş, vedeam prin pieţe oameni care făceau inele din cupru, le lustru-iau frumos ca să lucească şi să pară că sunt din aur, iar cumpărătorii fericiţi le puneau pe degete. După câteva zile, acestea începeau să se înnegrească.

Aşa suntem şi cu dragostea. Numim dragoste instinctul din noi, patima, atracţia fizică. Adevărata dragoste apare acolo unde este dăruire.

Isus spune: „Veniţi la Mine toţi cei obosiţi”. Vinul se transformă în sângele Lui, pentru ca să se poată dărui spunându-ne: „Veniţi şi beţi din acesta toţi”. Veniţi la mine toţi cei întristaţi, dispreţuiţi, decepţionaţi pentru ca bucuria voastră să fie deplină.

De multe ori ne punem întrebarea: de ce este fericit omul care iubeşte? Pentru că acela poate dărui şi, dacă poţi dărui, atunci înseamnă că eşti bogat.

Întunericul ne învăluie, dar acolo unde este iubire totul se luminează. Omul care iubeşte iradiază în jurul său bunătatea, iar cel care este egoist niciodată nu poate fi mulţumit, deoa-rece tot timpul îşi doreşte câte ceva.

Fericirea înseamnă pace. Isus spune: „Fericiţi cei paşnici, pentru că ei se vor numi fi ii lui Dumnezeu” (Matei 5,9). Oamenii mai în vârstă îşi aduc aminte ororile războiului şi ştiu ce înseamnă lipsa păcii. Şi noi, în diferite emisiuni informative sau fi lme documentare,

vedem cât rău poate să facă un război. Aşa arată şi sufl etul celui care nu-l are pe Dumnezeu. El nu are în ce crede, viaţa lui nu are un fundament solid pe care să clădească viitorul, îi lipseşte speranţa. Nu ştie că, de fapt, nu trăim degeaba şi nu moartea are ultimul cuvânt. Acestuia îi lipseşte încrede-rea în bunătatea lui Dumnezeu, care are grijă de noi toţi. În sfârşit, pacea sufl etească este fericirea şi o putem vedea în zâmbetul unui copil, al unei mame. Pacea sufl etească nu este un sentimentalism, ea trebuie să fi e o realitate.

Fericirea este Dumnezeu. Un vagabond a fost înmormântat la

marginea cimitirului. Groparul a văzut că o bătrânică îi duce fl ori la mormânt şi a întrebat-o: „oare merită acesta fl orile?” Ea i-a răspuns: „nu ştiu cum a fost sufl etul lui, nu l-am cunoscut, dar ştiu că şi el a avut o mamă”. La fel putem spune şi despre fiecare om: cum este sufl etul nu ştim, cum îi este viaţa nu cunoaştem, dar ştim că fi ecare om are un tată sus în cer, care ne aşteaptă acasă. „Din veci te-am iubit” – citim în Biblie. Dragostea lui Dumnezeu o descoperim în tot ce ne înconjoară. Ne simţim înşelaţi când cineva nu ne dă ceea ce ne-a promis. Promite binele şi ne dă răul. În tot ceea ce am primit de la viaţă, încet-încet, trebuie să dăm înapoi: tinereţe, sănătate etc.

Ce ne mai rămâne? Dumnezeu. De aceea oamenii mai în vârstă nu-şi mai fac iluzii. Ei au trecut prin foarte multe încercări în viaţă şi se întorc la Dumnezeu.

Ca să procedăm şi noi astfel, nu trebuie să aşteptăm să îmbătrânim!

DAN GROZA paroh

*

Pagina 3Cenãzeanul – Nr. 5/ 2007

Sărbătoarea Sfântului GerhardŞi în acest an, credincioşii cultelor

din comuna noastră s-au bucurat de sărbătorirea hramurilor bisericeşti. Despre celelalte hramuri am scris de fi ecare dată. Acum a venit şi rândul unei sărbători deosebite, aceea a Sf. Gerhard, primul episcop romano-catolic de Cenad.

În fi ecare an, la data de 24 septem-brie, biserica romano-catolică din comună marchează acest eveniment printr-o manifestare largă, la care participă înalţi prelaţi, canonici şi preoţi din jurul localităţii noastre, şi chiar de mai departe, mulţi cre-dincioşi ai acestui cult, oameni din comună.

Încă de dimineaţă a început afl uenţa autocarelor, a microbuze-lor şi a autoturismelor cu drept-credincioşii catolici din împrejurimi,

în frunte cu preoţii care slujesc în parohiile respective.

În jurul orei 10, a sosit episcopul de Timişoara, Msgr Martin Roos, împreună cu episcopul de Szeged, Msgr Gyulai Endre, Msgr Konde Lajos, Msgr Hajdu Gyula.

Oaspe ţ i i au fost primi ţ i î n c a s a p a r o h i a lă , u n d e s-au pregătit pentru oficie-rea serviciului divin. Apoi, încolonaţi, au intrat în biseri-că şi, după un scurt timp, a început ofi cierea liturghiei.

La desfăşurarea serviciu-lui religios a participat corul

Liceului ro-mano-catolic „Gherhardinium” din Timişoara.

Mulţimea de cre-dincioş i romano-catolici şi de alte confesiuni a ocupat toate băncile din biserică, iar o parte destul de însemnată a trebuit să urmă-rească liturghia din pronaosul bisericii.

Spaţiul des-tu l de mare

al monumentalei biserici devenise neîncăpător pentru toţi participanţii.

Dând dovadă de real ecu-m e n i s m , a u participat la aceas tă să r-bă t o a r e pă -rintele proto-p o p S u t a c u Gheorghe din S â n n i c o l a u Mare, părintele paroh Covaci Gheorghe – parohia orto-doxă română, părintele paroh

Berciu Gheorghe – parohia greco-catolică, părintele paroh Kerpenişan Dragan – parohia ortodoxă sârbă, monahia Serafi ma – stareţa Mânăs-tirii „Morisena” din Cenad.

O remarcă: pentru păstrarea ordi-nii şi pentru desfăşurarea bunei circulaţii rutiere, prezenţa agenţilor de poliţie din comună a fost de real folos.

GHEORGHE DORAN


CENADUL ÎN URM~TORII ANICENADUL ÎN URM~TORII ANIConsiliul local Cenad, prin Hotă-

rârea nr. 58 din 13 august 2007, a aprobat strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a comunei noastre.

În cele ce urmează , nu vom prezenta amănunţit prevederile documentului, ci vom face comen-tarii explicative pe marginea sa.

În primul rând, trebuie amintit faptul că cei 27 km de drumuri pietruite în următorii ani vor fi asfaltaţi, lucru care va permite proprietarilor de maşini să circule pe orice stradă ca pe şoseaua ce străbate comuna spre frontieră.

La aceşti kilometri pietruiţi deja se vor adăuga alţi 2 km, drum de pământ, care la rândul lor vor fi pietruiţi şi apoi asfaltaţi.

Alături de cele arătate până acum, este prevăzut ca toate trotuarele din cărămidă şi pământ, existente încă, să fi e betonate.

Podurile şi podeţele din interiorul comunei vor fi reabilitate, în timp ce şanţurile, în lungime de 66 km, vor fi pavate cu dale din beton, asigurându-se astfel evacuarea rapidă şi corectă a apelor pluvio-nare, evitându-se, în caz de ploi abundente, staţionarea lor şi revăr-sarea în curţile locuitorilor.

Pentru realizarea prevederii de mai sus, pe o lungime de 29 km se vor executa măsurători topografi ce, pentru stabilirea cotelor de nivel pe străzi.

Nici apa potabilă nu a scăpat din vedere edililor comunei, propu-

nându-se înlocuirea conductelor din metal cu conducte din polietilenă, mult mai igenice şi durabile. Legat de apa potabilă, pentru a se ameliora debitul posibil de asigurat (mai ales în timpul verii), se prevede realizarea unui nou foraj. Locul se va stabili la timp.

Cetăţenii comunei desigur că au observat execuţia unor săpături, începând cu partea de intrare în co-mună dinspre Sânni-colau Mare. Aceste să-pături sunt destinate unei acţiuni deosebit de importante, aceea de canalizare a între-gii comune (37 km), renunţându-se astfel la fosele improvizate,

executate în gospodăriile care au băi şi W.C.-uri moderne. Dintre cei 37 de kilometri necesari pentru întreaga comună, sunt deja în lucru 9 km, care se vor realiza în cursul anului curent. Până la intrarea în funcţiune – chiar parţială – a reţelei de canalizare, se va construi o staţie de epurare şi tratare a apelor reziduale.

Maşina de salubri-zare (transport gunoi menajer) a intrat în funcţiune la începutul acestui an. Este pre-văzută achiziţionarea unei alte maşini de acest gen, mult mai mare, ca posibilitate de evacuare a guno-iului din gospodăriile populaţiei.

Nici instituţiile de cultură şi învăţământ nu au fost uitate. Astfel, pentru Casa de Cultură nouă, prevăzută a fi construită în terenul de la fosta şcoală germană, înainte de începerea lucrărilor este necesar un proiect tehnic. Acesta va fi executat în timpul viitor, fi ind prevăzut în Strategia de dezvoltare a localităţii.

Tot în acest document se prevede reabilitarea localului de grădiniţă de la nr. 668 şi extinderea unui nou corp de şcoală, pe lângă cele existente. Nici sediul Primăriei nu a fost lăsat pe dinafară, fiind prevăzută o reabilitare sau chiar construirea unui nou sediu.

Pentru preîntâmpinarea unor calamităţi, Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă va fi dotat cu pompe şi echipament performant.

Fiind una din sursele de venit ale Primăriei, cariera de nisip va primi o instalaţie capabilă să extragă 150-200 mc/8 ore, dotare care se va amortiza în timp.

Am arătat mai înainte că se vor construi rigolele de scurgere a apei din comună. Pentru a putea fi preluată întreaga cantitate de apă fără riscul de inundare a comunei, bălţile din jurul localităţii vor fi drenate şi amenajate în acest sens.

„Semne bune” sunt deja prezente şi pot fi văzute de orice cetăţean

al localităţii. Totul depinde de cei care gestionează comuna, dar… şi de noi, benefi ciarii acestor inves-tiţii, deoarece păstrarea în condiţii normale a lucrărilor deja reali-zate şi ocrotirea lor de distrugere (unele astfel de „avarii” ale unor lucrări deja executate se pot vedea pe ici-colo) va permite folosirea fondurilor pentru „repararea” lu-crărilor existente şi pentru obiective noi, chiar neprevăzute în strategia despre care am vorbit aici.

GHEORGHE DORAN


CONSILIUL LOCAL CENAD

HOTĂRÂREA NR. 5613.08.2007

Privind înregistrarea vehiculelor care circulă ocazional pe drumurile publice pentru care

nu există obligativitatea înmatriculării

Art.1.- Se aprobă înregistrarea vehiculelor care circulă ocazional pe drumurile publice pentru care nu există obligativitatea înmatriculării – mo-pede, maşini şi utilaje autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere, trac-toare, remorci şi vehicule cu tracţiune animală.

Art. 2.- Înregistrarea şi radierea vehiculelor menţionate la art. 1 se face de către biroul fi nanţe din cadrul primăriei, care ţine evidenţa vehiculelor supuse înregistrării.

Art. 3.- La data înregistrării vehiculului, biroul fi nanţe eliberează un certifi cat de înregistrare, două plăcuţe cu număr unic de înregistrare pen-tru maşini şi utilaje autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere, trac-toare, remorci şi o plăcuţă pentru vehiculele cu tracţiune animală şi mopede.

Caracteristicile şi modelul plăcuţelor cu numă-rul de înregistrare, modelul şi conţinutul certifi catului de înregistrare şi al certifi catului de radiere sunt prevăzute în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4.- Înregistrarea vehiculelor prevăzute la art.1 se face pe baza următoarelor documente:

- actul de proprietate al vehiculului (factură, contract de vânzare-cumpărare). În cazul vehi-culelor cu tracţiune animală, mopede, tractoare, remorci deţinătorul va da o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că vehiculul ce face obiectul înregistrării face parte din patrimo-niul propriu şi precizarea modalităţii de dobân-dire a acestuia, precum şi date de identifi care din care să rezulte sarcina maximă autorizată, serie motor, serie şasiu, culoare, număr de in-ventar al vehiculului, negaţie R.A.R.;

- cerere de înregistrare;- actul de identitate al solicitantului, în original

şi copie, în cazul persoanelor fi zice sau certifi -catul de înmatriculare la Registrul Comerţului, în cazul persoanelor juridice, în original şi copie;

- dovadă de plată a contravalorii certifi catului de înregistrare şi a plăcuţelor cu numere de în-registrare;

certifi cat de înregistrare.......... 2 lei mopede – 13/10 ..................... 5 lei/buc. căruţe – 30/20 ...................... 15 lei/buc. tractoare – 20/13 .................. 15 lei/buc. remorci – 20/13 .................... 15 lei/buc. certifi catul de atestare fi scală a plăţii impozi-

telor şi taxelor către bugetul local.Art. 5.- Radierea vehiculelor menţionate la art. 1

se va face pe baza următoarelor documente: cererea de radiere a solicitantului; actul de identitate al solicitantului, în original şi

copie, în cazul persoanelor fi zice, sau certifi catul de înmatriculare de la Registrul Comerţului, în cazul persoanelor juridice, în original şi copie;

actul de proprietate al vehiculului, în original şi copie (factura, contractul de vânzare-cumpărare, declaraţie);

certifi catul de înregistrare.La radiere, proprietarul vehiculului va preda

biroului fi nanţe plăcuţele cu numărul de înregis-trare şi certifi catul de înregistrare.

Pe certifi catul de înregistrare, la rubrica „ob-servaţii”, se va trece persoana sau societatea spre care a fost înstrăinat vehiculul şi data radie-rii acestuia.

Radierea se va face la schimbarea proprieta-rului, la scoaterea din circulaţie a vehiculului sau în cazul furtului vehiculului.

În termen de 30 de zile de la data schimbării proprietarului, vechiul proprietar are obligaţia de a radia vehiculul respectiv, iar noul proprietar are obligaţia ca, în acelaşi timp, să-l înregistreze.

Nerespectarea acestei prevederi se sancţio-nează cu amendă contravenţională de la 500 lei la 1000 lei, pentru persoanele fi zice, respectiv de la 1000 lei la 2000 lei pentru persoanele juridice.

Sumele încasate din plata certifi catelor de în-registrare şi a plăcuţelor cu numele de înregis-trare se fac venituri la bugetul local.


Nevoia de a tradiţionaliza unele activităţi culturale se face din ce în ce mai simţită. Vechile activităţi şi-au pierdut treptat din valoare şi, normal, din aderenţa oamenilor la ele. Locul lor îl iau alte manifestări, dacă ele corespund unor canoane bine determinate în timp.

Formaţiile de tamburaşi, la noi în ţară, cu precădere în partea de vest a ei, au o activitate al cărei început se pierde în negura vremilor. Aşa că, bazate pe acest solid fundament, ele nu-şi pierd din viabilitate, mai mult, iau amploare, manifestându-se sub forme largi, cum ar fi întâlnirea lor în cadrul unor festivaluri. Cu acest prilej, apare spiritul de emulaţie între participante, lucru pozitiv, legat de înnoirea permanentă a repertoriului, de desăvârşirea modului de inter-pretare şi, nu în ultimul caz, de cunoaşterea interpreţilor între ei şi legarea unor prietenii durabile.

Începând cu anul 2006, Cenadul a devenit locul de în tâ ln i re pent ru această formă de manifestare. Anul acesta, numărul de formaţii participante a fost mai mare iar calitatea artistică a fost net superioară faţă de anul prece-dent.

Sala Căminului Cultural din comu-nă a devenit neîncă-

pătoare în seara zile de 6 octombrie a.c. deoarece pe scena lui se desfăşura F E S T I VA L U L I N T E R N A -Ţ I O N A L A L TA M B U R AŞ I -LOR, cu parti-c i p a r e a u n o r

formaţii din Serbia şi Ungaria.

Înainte de a se da startul de desfăşurare a manifestării, au vorbit, arătând impor-tanţa acestui festival care începe să devină o tradiţie în viaţa cul-

turală comunităţii din Cenad şi a celorlalte comunităţi locuite de etnici sârbi, în ţară sau peste hotare : deputatul S L A V O M I R GVOZDENOVICI, primarul comunei N I C O L A E C R Ă C I U N ş i L I U B O M I R M E N D E B A B A , preşedintele organiza-ţiei locale a Uniunii Sârbilor din România.

Î n c a l i t a t e d e gazdă , f o rma ţ i e i

de tamburaşi „Lale sa Morişa” din Cenad i-a revenit cinstea de a deschide spectacolul dat de formaţii de acelaşi gen din alte localităţi. Programul cenăzenilor a demonstrat încă o dată că membrii formaţiei şi dirijorul lor, TOMA GIURICI, nu şi-au pierdut serile şi nopţile în zadar în sala de repetiţii, reperto-riul lor fiind foarte bogat, lucru reieşit şi din timpul lung în care aceştia au interpretat suita de me-lodii trimise cu generozitate în dar celor prezenţi în sală. Demn de remarcat că între melodiile şi cântecele lor a fost prezentă şi o parte din Rapsodia Română de George Enescu.

Declanşat, festivalul a acordat spaţiu la discreţie celorlalte formaţii şi solişti.

Orchestra de tamburaşi „Kruna” din Sânmartinu-Sârbesc a interpre-tat cântece sârbeşti, printre care a strecurat şi o melodie ţigănească, melodie care s -a bucurat de aplauze deosebite. Ca solist s-a remarcat Valentin Jivcov, o voce de excepţie.

FESTIVALUL INTERNA[IONAL AL

TAMBURA{ILORCenad, 2007


Următoarea for-maţie a fost Or-chestra de tambu-raşi a Societăţii de cultivare a mu-zicii „GUSLE” d i n K i k i n d a (Serbia). Oaspeţii au prezentat o formaţie bine în-chegată şi dotată cu mult talent interpretativ.

A participat, alături de ceilalţi, şi formaţia de tamburaşi din Ti-mişoara, avându-l ca solist pe Pera

Todorovici. Interpretarea melodiilor, dar mai ales vocea solistului au cules aplauze bine meritate.

Orchestra de tamburaş i din

Starcevo (Serbia) a intrat în scenă aducând cu sine melodii şi cântece deosebite ca linie melodică şi, se pare, unele cu o vechime mare.

Tot din Serbia a fost prezentă orchestra de tamburaşi „Romanţa” din Užice, iar locul soliştilor a fost luat de întreaga formaţie. Ca un lucru

deosebit în această formaţie apare vioara, care şi-a găsit locul între instrumentele specifi ce formaţilor de tamburaşi.

De pe Clisura Dunării a parti-c ipa t o fo rma ţ i e de ins t rument iş t i din trei localităţi: Divici , Belobraş-ca ş i R a d i m n a . D e ş i c u p r i n d e a instrumentişti din localităţ i diferite, m o d u l u n i t a r d e interpretare a melo-diilor nu a lăsat să se vadă acest lucru.

Vecini cu Cenadul, sârbii din Sânnicolau Mare s-au prezentat cu două formaţii de tamburaşi: Orchestra de tamburaşi „Sfântul Sava”, cu instrumentişti deja afi rmaţi în ţară şi străinătate, şi Tinerii tamburaşi din localitate.

D u p ă c u m s e p o a t e v e d e a , vecinii noştri se gândesc cu grijă la viitor, instruind în paralel şi formaţia tânără. Ca solişti s - a u r e m a r c a t R o ş u D u ş i ţ a ,

Milan Bainski şi Zoran Radici.

D e r e m a r c a t este şi faptul că scena a devenit neîncăpătoare la finalul spectaco-lului, când toate

orchestrele unite au interpretat cu-noscuta melodie „Tamo daleco”, la care au participat şi spectatorii din sală.

În faţa tuturor formaţiilor de pe scenă, domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, împreună cu dl Crăciun Nicolae, primarul comunei, şi dl Mendebaba Liubomir, preşedintele U.S.R. – organizaţia locală, au împărţit participanţilor diplome, cupe şi cadouri. La rândul lor, din partea formaţiilor din Serbia au fost înmânate cadouri şi diplome celor din Cenad.

Prezentarea întregului program a fost făcută de către Miriana Roşu, elevă la Liceul din Sânnicolau Mare.

Au putut fi remarcaţi în sală şi câţiva din preşedinţii de organizaţii locale, din Sânmartinu Sârbesc, Sânnicolau Mare, Saravale şi Sâm-petru Mare.

Nu putem pune punct fără să amintim numele lui LIUBOMIR MENDEBABA, care a dus greul organizării acestui festival, ca mai în fi ecare an.

GHEORGHE DORANFotografi i: MELINDA DORAN


Ca în fi ecare an, Şcoala generală

din Cenad îşi deschide larg porţile pentru a primi elevii şi cadrele didactice în sălile de clasă pregătite încă din vară.

Dacă în zilele premergătoare în-ceperii noului an şcolar 2007/2008 mass-media din ţară oglindea pe ecrane sau critica în coloanele zia-relor modul defectuos în care urma, în unele şcoli din ţară, să intre elevii şi să se desfăşoare orele de curs, edilii comunei, pe parcursul unei întregi veri, s-au străduit să dea o nouă înfăţişare şcolii, să o pregătească la standarde euro-pene şi, prin aceasta, să o facă mai primitoare, mai atractivă.

Luni, 17 septembrie a.c., la pri-mele ore ale dimineţii, curtea şcolii a început să se umple cu elevi, părinţi şi alte persoane legate de învăţământul din comună.

Grupaţi pe clase într-un careu şi supravegheaţi de învăţătorii şi diriginţii claselor, elevii aşteptau

nerăbdători festivitatea de deschi-dere a anului şcolar, ca apoi să intre în clasele frumos amenajate pentru a-şi primi manualele de pe care vor învăţa.

A sosit şi momentul când direc-toarea şcolii, profesoara Bojin

Slaviţa, s-a adresat celor prezenţi, anunţând începerea noului an şcolar. Într-o scurtă alocuţiune, a vorbit despre realizările din anul precedent, realizări demne de a fi luate în seamă, apoi a anunţat învăţătorii şi diriginţii care vor con-duce clasele în anul ce s-a deschis.

A mai vorbit părinţilor şi elevilor primarul comunei, Crăciun Nicolae, care a arătat eforturile fi nanciare făcute de comunitate pentru a crea un mediu ambiant necesar procesului de învăţământ.

A urmat apoi agentul şef de poli-ţie Eugen Predescu, care, în cele

câteva cuvinte, a îndemnat părin-ţii să-şi trimită copiii la şcoală şi, pentru cei mici, să-i însoţească cel puţin câteva zile, pentru a evita producerea unor accidente rutiere care ar putea surveni, având în vedere circulaţia rutieră intensă din ultimii ani.

A urmat apoi un scurt moment de rugăciune, la care şi-au adus aportul preoţii Covaci Gheorghe şi Groza Dan, primul paroh ortodox român, al doilea paroh romano-catolic.

REPORTER


NEROSTITE POEME

Nerostite poeme vibrează adâncuri rostuind dimineţi.Ochi lăcrimând,aurori limpezindamintiri.Despletite amiezimiresme de fânPicătură de soareciocârlia.

Rostuiri spre apusde închinare coloană infi nitănerostitele poeme

OCHI DE RUGĂ

În candelă, mai privegheazăîncă iubirea.Nestinsa văpaie mireasmă de-amintiri.Ochiul de rugă tresare,adunând rouă,boabe suspinând de amintirişi tristeţe.Boabe rătăcite-n tăcere,boabe miresmând a durere.Clipe, răvăşite poeme ard dorulîn candela iubirii.Ochiul de rugă aşteaptă binecuvântarea împăcării.

HRAM

Iată-mă piatră, iată-mă râu!Iată-mă soare în bob de grâu!Iată-mă-n horă spic bălai,Cântecul brazdei în dulce grai!Iată-mă vatră, iată-mă pâine!Iată-mi poemul, să fi u în mâine.Aceeaşi vatră şi-aceeaşi pâine,Aceeaşi doină lângă izvor,Aceeaşi sete strânsă-n urcior!

Iată-mă satul sfi nţind în hramCuvântul simplu: „Poet ţăran”!

BUNĂ GIMINEAŢA, LIBĂRTACE

Probind ca givăru să răsară Atâcia pene-am rupt probind hârciaMi-s bucuros, nu m-am făcut d-ocarăMi-s cărăşan şî slujăsc ominia.BUNĂ GIMINEAŢA, ŢĂRIŞOARĂ!

Nu-i vremea ca să trămuri în izmeneCu poiezâia să loveşci în stâncăNu-i vreme să mai şăz, miroasă-a leneProbeşce plugu şî dă-i brazdă-adâncă.BUNĂ GIMINEAŢA, BĂNĂŢĂNE!

Prân epoci tot dă aur ni purtarăNoi oameni ustăniţi dă toace celeNi-or luat, dar sufl itu nu-l cumpărară

Iancu Almăj-Bănăţanu Com. Brădişorul de Jos (Măidan), jud. Caraş-Severin

În continuare, ne-am oprit asupra unui dăruit al scrisului, care îşi dezvăluie gândurile în graiul din jurul Oraviţei. Ca majoritatea celor care scriu în rostirea vie, dialectală, îşi ia temele din realitatea geografi că sau socială din jur.

Poeţii dialectali folosesc satira într-o formă îndulcită, plină de umor. În cazul de faţă, versurile mustesc de viaţă, de realitate socială contemporană, lăsând, ici-colo, să ţâşnească o neţărmurită dragoste de oameni, de ţară, de plaiurile natale.

Elena Fecioru-ScânteioarăCom. Bilciureşti, jud. Dâmboviţa Continuăm publicarea unor poezii scrise de ţărani condeieri, pentru a ilustra

afi rmaţiile făcute în numărul precedent al publicaţiei noastre că o parte dintre ei scriu versuri care pot concura cu cele ale unor poeţi consacraţi deja. În numărul de faţă ne-am oprit asupra unei poete înzestrate cu un talent deosebit.

Din poeziile ţăranilor condeieri

Am dus, o Doamne, un tovar dă griele. BUNĂ GIMINIAŢA, PRIMĂVARĂ!

Să bată clopoce pântru driptace.Acum îi vremea să ni cinstâm morţî.Aruncă-ţ lanţurili, măi ortace,Ruga-ni-vom şî glăsuim cu toţî.BUNĂ GIMINIAŢA, LIBERTACE!

ÎI BINE CÂND MĂI IESTĂ…

Înşep prân a spune, ortaşi mi-s ca voiCucez io acum ca să dau dă şcireZdrobi-vom în sufl it dureri şî nivoiÎI BINE CÂND MAI IESTĂ IUBIRE.

Ni-s oamini dă fală cu fruncia pră susMăcar că una ori alta ni-i durerea

Să şciţ, ce-i al nostru d-o parce ni-i pusÎI BINE CÂT MAI IESTĂ ONOARE.

Ni-s una cu lutu dân care-am vinit Şî io cried cu-ntraga fi inţăCă sufl itu nostru nu tră’ pogogitÎI BINE CÂND MAI IESTĂ CRIGINŢĂ.

Gângesc ca şî cine, tu paor iubitMi-s om ca tot natu, aici şî-n mormânt.Iubeşce şî lucră pământul doritÎI BINE CÂND MAI IESTĂ PĂMÂNT.

Văzurăm, ortace, d-o groază dă aniCă viaţa nişcând nu-i uşoară.Îi bine când măi iestă ţărani,ÎI BINE CÂND MĂI IESTĂ O ŢARĂ.


Puţini mai pomenesc numele lui Ghiţă Bâr. De ce? Pentru că a fost un om prea generos cu cei din preajma lui.

Cu ce regret a plecat din Cenad în Germania Lesslie frizerul? Cu acela că acolo n-o să-i spună nimeni „maistore”!

Depănând amintiri, dl prof. Doran mi-a povestit cum a cu-noscut-o personal pe marea cântăreaţă de muzică populară şi regină a romanţelor, IOANA RADU. Se întâmpla la Anina, prin anii ’57.

Vecinii noştri din Saravale spu-neau papricaşului de la tăierea porcului „căurmă cu 10 cepe”. Cazanul în care fierbeau toate cele îl denumeau „buzdineac”, iar trepiedului pe care era aşezat cazanul îi spuneau „săgeac”.

În toamna aceasta, maistorul Dănilă a cutreierat toate bălţile din Ungaria, în speranţa că va prinde peştele cel mare. Nu l-a prins, însă recunoaşte o excelentă organizare a pescarilor unguri şi îşi doreşte, fi reşte, şi la noi.

În această toamnă ne-a vizitat Harald Grabeldinger, unul din marii locuitori ai Cenadului. A străbătut uliţele Cenadului în lung şi în lat, petrecând cu oamenii pe care i-a cunoscut.

Prea dese sunt întreruperile de curent electric. ELECTRICA loveşte în congelatoarele, televi-zoarele şi calculatoarele amărâ-ţilor de cenăzeni. Opriţi-vă!

Toate famili i le născute la Seceani şi Tarnak ştiau să înoate. Desigur, apropierea Mureşului a determinat asta.

Ce mai face Francisc Fodor? S-a mutat la Saravale? Nu. A făcut obiectul unor investigaţii F.B.I. ? Nu. Ei bine, omul acesta şi-a cumpărat un FORD FOCUS din Germania şi, spre deosebire de amărâta sa DACIE, nu o ţine la poartă, ci în centru.

În condiţiile în care tot mai mulţi cenăzeni îşi fac cumpă-răturile din Ungaria, ar fi utilă o cursă de autobuz pe ruta CENAD-MAKO.

Să vezi şi să nu crezi! Dl prof. DORAN, ca să-şi aducă diploma de licenţă de la Cluj, a mers acolo, în anii ’65, cu o motoretă „Carpaţi-super”. Şi s-a întors.

E în curs de desfăşurare o amplă acţiune de salubrizare a Cenadu-lui. Patru băieţi din Drăgăşani, jud. Vâlcea, sapă de zor pe străzile comunei pentru a monta reţeaua de canalizare. Numai că o fac şi cu oarecare distrugeri.

Miladin Selac a fost iarăşi la pescuit la Dunăre. L-a însoţit dr. Petru Velciov (după o excursie fabuloasă în nordul ţării) şi mare lucru nu au prins. În schimb, s-au ales cu un sfârşit de săptămână cât se poate de agreabil.

Feri Fodor susţine că şi la Cenad ar fi existat o biserică rotundă, aidoma celei din Kiszombor.

Pestă porcină la fermele din Igriş. Asta e o altă pacoste pe capul doamnei dr. Ambruş Lucia.

Este jumătatea lunii octombrie şi cenăzenii, cu mic cu mare, recoltează ce au produs prin grădini anul acesta. Din păcate, mai puţin ca în alţi ani.

Răi sunt ăştia de la EUROCABLE! Începe emisiunea cu meciul isto-ric cu Olanda şi noi, în loc de fotbalişti, pe ecranele televizoa-relor vedem numai pureci.

Iată şi o veste bună! Se vor asfalta toate străzile din Cenad. Păi dacă o fi aşa, oamenii ăştia de la Primărie or să intre sigur în istorie. Să intre!

COLŢ ALB


Organizaţia locală A.P.S. Cenad şi-a făcut un obicei din organizarea periodică a unor concursuri de pescuit în bălţile din jurul satului.

Anul trecut (2006), au fost orga-nizate astfel de concursuri, soldate cu trofee scoase din apă demne de toată lauda.

Anul acesta, păstrându-şi bunul obicei, în balta numită „Puţul” s-au desfăşurat două noi concursuri, organizate în două runde fi ecare. Cele două evenimente au fost apropiate ca dată de desfăşurare.

Primul concurs a fost organizat în data de 10 iunie, începând cu ora 7,00. Anterior începerii concursului, organizatorii: Dănilă Liviu, Niglaş Iosif , Cornut Gheorghe (ca membri ai comisiei) şi Popa Ovidiu, Merza M i r c e a ş i M a x i m Nicolae (ca arbitri de standuri) au marcat şi numerotat locurile în care se va plasa fi ecare concurent. După aceea, s-a trecut la tragerea la sorţi a numerelor şi, abia după ce concurenţii s-au aranjat pe locurile repartizate, la ora 7,00, s-a tras semnalul de începere printr-un sunet prelung de claxon.

Pescarii înscrişi la concurs, în număr de 22, s-au desfăşurat în a-şi arăta arta de a prinde peştii (cât mai mulţi şi cât mai mari), în limita regulamentului.

La ora 10,00 a urmat o pauză scurtă, timp în care s-a efectuat o nouă tragere la sorţi şi s-au schim-bat locurile conform noii trageri la sorţi. Runda a doua a durat până la ora 13,00, când s-a semnalizat încetarea pescuitului, adunatul sculelor şi cântărirea trofeelor.

În urma cântăririi trofeelor, s-a stabilit ordinea premiilor pentru două categorii: juniori şi seniori. Acestea au constat din diplome şi ustensile de pescuit. Astfel au fost atribuite următoarele premii:

juniori: locul I: Maxim Marius ... (1350g) locul II: Dronca Alin ..... (1050g) locul III: Pâţ Mario .......... (950g)

seniori locul I: Bâr Gheorghe .... (3650g) locul II: Gyurky Ioan .... (2550g)locul III: Kojo Tiberiu ... (2400g)

S-a mai atribuit un premiu pentru cea mai mare captură lui

Gotler Csaba (crap de 360 g). La fel, au mai fost premiaţi: cel mai tânăr concurent: Mateiaş Fabian (8 ani) şi cel mai bătrân concurent Sivacichi Vasile (71 ani).

Menţionabil este faptul că acest concurs a fost sponsorizat de către Consiliul local, căruia premiaţii şi concurenţii ţin să-i aducă mul-ţumiri.

Cel de al II-lea concurs s-a desfăşurat în data de 15 iulie a.c., tot în acelaşi loc. Şi de data aceasta pregătirea concursului a fost făcută de aceeaşi comisie organizatoare, în acelaşi mod.

Declanşarea concursului s-a dat la ora 7,00, când sunetul claxonu-lui a surprins concurenţii pregătiţi să-şi arunce undiţele în apă.

Prima rundă s-a desfăşurat până la ora 10,00, când s-a luat o pauză în vederea tragerii la sorţi a locurilor pentru runda a II-a şi a deplasării concurenţilor la locurile câştigate în urma acestei trageri. La ora 13,00 s-a dat semnalul de încetare a concursului. Concurenţii şi-au strâns ustensilele şi au venit la cântărirea trofeelor. În urma cântăririi capturilor s-a stabilit următoarea ordine la premiere:

Juniori: locul I: ....... Pâţ Mario (1500g)locul II: ........Ioniţă Alin (750g) locul III: ..... Covaci Raul (500g) seniori:locul I: .Bâr Gheorghe (3250g)locul II: .. Kojo Tiberiu (2950g)locul III: .Păcurari Doru (2600g)

Premiaţii au primit di-plome şi ustensile de pes-cuit, lucru care i-a bucu-

rat mai ales pe tinerii concurenţi.La acest concurs au participat

ca înscrişi în prealabil un număr de 18 concurenţi, mai puţini ca în primul concurs.

Nu putem preciza dacă în toam-na aceasta se va organiza un alt concurs, lucru binevenit pentru activitatea grupei din comună şi pentru „încărcarea bateriilor” de către concurenţi, după o săptămâ-nă de efort fi zic şi nervos, într-un cuvânt, pentru sănătatea tuturor.Informaţiile ne-au fost furnizate

de către dl Dănilă Liviu. OBSERVATOR

PESCARUL CENÃZEAN

CONCURSURI DE PESCUIT

publicaÞie editatÃ sub egida asociaÞiei culturale ... · În evanghelii citim despre un om bogat...

Documents