1slНOLOСЦУLIЦIШLOtGustave Le Воп

/

Autorul

Gttstave lo Bon s-a n5scutin 1841 ре чаlэа Loirei 9i s murit iп

1931 la Paris, S-e ocupвt de еtiсё, socioIogio 9i - аm putea

spune: ауалf la lettre - de psihologie sосiаlё, Principalole sale

сёцi sint: Les lois psychologiques de !'ёчоlчtiоп dBs peuplos

(1s94), Psychotogie dos foules (1s95), Psycholagie du socia-

/isrлв (1898), Psychotogie de l'ёduсаtiоп t19o2) - tradusё par_tial

Tn limba rоmбпё iп 1912: Pagini alese din psihologia educayiunii,

Vёlепii de Munte, Tipografis societЁtii ,,Neamul RоmЁпеsс" - 9i Да

Rбчоlutiоп Frапсаisе et la psychologio des rбvolutions (1922),

са cercetёtor privat, а Tntreprins calёtorii de studii, iп urmа сбrоrа

а publicat сёrti са: Les civilisations dB t'lnde (1887), La civilisa^

tion d€s Arabes (1ss4}, А fost editorul colecliBi ЫЬliоthёqче de

phitosophie scientifique, in care а publicat 9i prefalat iчсrёri ale

Savantilor epocii, precum mat€maticianul Henri Роiпсаrё 9i neuro-

iogul pierre Janet. Е interesant de remarcat са рrimа sa carte а

fost Uпа de ,.filozofia naturii"; L'ёvаlчtiоп de la mаtiёrе,trаdчsёl

тп limba гоmбпё in dou5 rinduri, in perioda interbelioЁ,

Cartoa

psihologia muttimilor rёmiпе сва mаi сеlеьrб carte а |ui Gus-

tave Le Bon, marele precursor al psihologiei sociale de astёzi,

Scrisa acum aproape о suta de ani, cartea aceasta раrе sб nu-9i fi

pierdut deloc actualitatea: оrigiпаlё, lпdrЁzпеа;ё, caustica 9i Тп-

1еlеарtё totodata, еа se adreseaza, gra;ie stilului sёч accesibil, tu-

turor cetor care vor sб аjчпgё la esenla mвrilor frёmiпtёri sociale

din orice loo 9i еросё, А fost trаdчsё in n€numarate limbi, publica-

tё iп zeci de edi!ii, iпсlчsiч in u|timul deceniu, 9i s-a bucurat, me-

reu, de чп imens succes de public. Рrimа traducere rоmбпеаsсё а

aceýtei сЭrзi араrе abia acum,

Traducere din limba frапсеzё de

Oana Vlad 9i Маriпа Ghilocduрё

Psvchologie des foutes раr Gustave Le Воп' оuаrапtiёmе ёditiопLibrairie Fёliх Alcan

1 9з7

шIIjOLOGIA мIIшшLORde

Gustave Le Bon

diara *ir,r;

PREFATA-)

АпsапЬlul caracteisticilor соmuпс, imp.lse de cёtre tпediu $ ere-ditole futuror iпйvizilоruпui popor, constituie sуfuщLgсеlцi popor.

Оiýпео lor fttпd g19:уцл!4*асеstе caracteffiilnt {oorte^ ýta-bile. Gпdtпstl" dаоiГа сtiуБilоr|фuй1g, mai mulli ооmепi seайпd temporar laolaltщ оьsепаliа dеmопstrеаzd сd апsшпьluluilоr de caracteistici ancestrale i se adaugd о seie de caracteistici поi,жrеm de difuite ctteodati! de cele ale пеаrпului.")

Noul lor апsаmЬlu coпstituie uп suflet colectiv putemic, dar tеrп-рuаn DeEi mul 1imile au jucat tпtоtdеаuпа uп rol impoltaпt tп istbie, пiсiоdаtd rоlul lor пч а fost atrt de remarcabil са astdzi, Acteleiпсап$iепtе ale пluЦiлпilоr, c're se substituie actiйtdlii ,оrýfйБ*е indiйzilor, rерrеiпtduпа diп caracteisticile epocii icfuale.

t} Nu s,a modificat cu nimic sсеsstё lчсrаrа, а сёrеi рrimё edirio а fostрчЬliсаtё in 1 895. ldoile €xEiuso, care рЁlеач stunci бxtrem de paradoxale,au devenit clasice astЁzi. Рsiд ologia mul|imitor а fost trаdчsё lп пчmаrо€sоlimЬi:епglоzЁ,gоrmапё,sрапiоlё, rчs6,sчеdеzё,аеhё,роlопеzё,tчrсё,аrаЬё,jаропоzё etc. Traducorea а.sЬё so datoreazё lui Fathy-pa9a, ministru al ju*tigioi la Cairo. TrBducorea jаропвzё а fost рrосоdаtё do чп studiU cuprinzёtorasupra activitёgii autorului,

'ёсчt de сёtrе baronul Motono, ро atunci ambe

sador la potersburg, caro а devenit intro timp ministru al afacarilor oxternein Japonia.* ') Dо la scriorea сёr;ii incoace, termenul/a rасе, iaarte frecvent' folositdo autor, 9i-a schimbat, Тп рsrtс, зепзчl gi а fозt, iп parto, compromis. Еtradus, de асееа, fio рriп "поаm., fie, mai rar, рriп "somingio'' sau ,oblrgie'',iп funcзie de context.(n.od.)

INЖODUCERE

ERAMULЦMILOR

Еюlчliа apocii actuale - Mari|e sсhimЬёri da civilizagii sint consocingasснmьёrilоr caro sчrйп iп cugetul ророаrвlоr - lпсrеdеrеа actualЁ Тпfo4a rTrulgimilor - Еа transformё politica trBdilionalё а statelor - Cum seproduce veniroa la putore а maselor populare gi cum se ехеrсitЁ асеаstё pu-tвrв - Consocin;e necesare ale for'ei mulgimi|or - Rоlчl ре care ele il exer-сitё пч poato fi decft distructiv - prin ele sе desёvirýeýte distrugereaciйliza;iilor imbёtrinite - Nесчпоа9tегеа gепеrаlё а psihologiei mulgimilor- lmportanla ро саrе о аrе studiul mulgimilor pentru legiuitori gi oamenide Stst.

Marile ristчrпёri саrе precedschimbiTile de civiliza{iipar determinate,lapri-ш.а vedere, de rеmшсаЬilе trапsfоrmёri politice: buarii а" ро|оuЙчч рrДЬч-ýiride dinastii. Darstudiulatent аIасеstойчепimепt"а"r"оЁ".Ъ,

""i.ыua"."u,й adevfuata сачzё' аflаtД iпdйrДtчl cauzelor аратепtе, este modificmeu orofuьСД_алСgrtоrрqlgзýц.RаStшпёrilеро_Пц.фзцgсцtiседu_лйй"сДrоrmьгеgiе 9i.violen[ё.ne uimesё sпrguгaleТcbbbiii bpБit-t", Ъ"i" й" а-",""-Баrciппоirеа сiйlizацiilоr, sint schimbirile sчrvепitеЪ щ*i; ";-п*й;;;;й;:Evenimentelo mеmоrаьilе sint efectele vizъile ые sсйьа;tffiiьllе.чrоrite de sentimentele оаmепilоr. DасД se manifestД *ч."й;;ъ;irц са fondulereditar al sentimentelor чпчi пеаm este cel mai stabil element al асеstфа.

Ерос1 ас!чаIд rерrеziпtё чпчl din acele momente critice in сате gindireaшпапё е ре cale sД se trапsfоrmе.

La Ьаzаъёýtýiiапsfоrmёri se аIlё doi fасtогi fundamentali. primul constiidistru_g,919зgedin(etor,re!я9ls9,дlolitice 9i sociaie айсuiЙрrйы,,оu,"еIеmilпЁIЫёiйПzа(iеi поаstrе. Д doilea

"oo.ta in aparilia чп"r-"ЙЙtii'а"lя"

l::l1,ý] giпdiге cu totul поi, generate de dеsсореriЛ".оа"rоЬ БliЬga 9i Ь-

dчSIrrе.Crlm ideile trecutului, degi zdruncinate, sirrt iпсД fomte puternice, iaT cele care *:

tгеЬчiе si le inlocuiascД sint abia iд счrs de formaTe, ероса mоdеrпД герrеziпtДо perioadё de tTanzi{ie 9i anarhie.

т

INтRODUCERE

Nч е чgоr si spui de ре асчm се va ieEi intr*cr Ьuпi zi dintr-o аsсmспеа рri-оаdi, iп mod obligatoTiu iпtгч citva haoticД. Ре baza сfuоr idei fundaшentaleчог fi edificaie societatile care чоr чrmа societЩii поаstrе? Nu gtim, dеосацпdаtЁ. Рчtеm prevedea iпsё, сhiаг li de р асчвп, сё чш trеЬчi sД ýiпД seama de оfоr(Д поuД - ultimi rеg!пД а 9pocii mоdеrпе: fоr{а mчl{imilоr. Ре rчiпеlе atitoridei, consideratc аdечДтаtе оdiпiоаrД 9i neinsuflelite astДzi, ре ruiпеlе atitor sta-piniri distruse, чпа duрё dta, de revoluýii, s-a inallat асеаstД чпiсi fоr{Д, се раrесДtгеЬчiе sД le аЬsоаrЬй счriпd ре toate celelalte. Cind strДЬчпеlе поаstrе сrе-diпýe se clatinД gi pier treptat, cind strДvechii stilpi ai societi[ii se рrДЬu5еsс rindре rind, actele mullimilor constituie unica for{i de пimiс аmепiпgаti, al cireiprestigiu sporeýte neconteпit. Iпtrёm intr-o veritabila ERA А MULTIMILOR.

Aproape сu чп secol in чrmД, principalele саuzе ale ечепimепtеIоr еrаu р9-НЦgаýзdдi,о9ф_а_{зl_g!sЕ gi riv;{italile dilцrqрriд,9!рi,Сеl mai adesea, opiniaшulЦimilоr пч era luati in considerare, AstДzi, tradi{iile politice, tendin(ele iп-diйduale ale suчеrапilоr, rivalitalile lor conteazi рrеа pu(in. Glasul mullimilorа devenit predominant. El 1е dicteazi rеgilоr соmрогtаmепtul, Sоаrtа паЦiuпi-lоr пu se mai hоtДrДgtе iп consiliile рriпсiрilог, ci iTr suflеtul rпчlцimilоr.

Venirea la putere, in Йа(а politicД, а maselor рорчlаrе, trапsfоrmаrеа lоr trер-tаtД iп clasi conductrtoare rерrеziпtД uпа din cele nrai рrеgпапtе caracteristiciale epocii noastre de trапziЦiе. Aceastё veniTe la рutеrе пч а fost consfintritЁ, defapt, рriп votg| uп_iчеls;rl, саrе а a\цrt, vTeme indelungati, prea рu(iпД iпflчеп[Дgi саrе putea fi ч5оr orientat la inceput. Fоr(а multrimilоr а luat паgtеrе, mai intii,рriп рrораgаrеа апumitоr idei, lent iппрlапtаtе in шiпtеа оаmепilог, apoi рriпasocierea trерtаtД а чпоr indivizi gata sё рчпd ?rr aplicare сопсерЦii рiпi atunciteoretice, АсеаstД asociere а permis mulЦimilоr si-pi fоrmеzе idei - dасД nufoarte juste, cel pu(in foarte hоtДritе - cu рriЙrе la interesele lоr gi sД devinacongtiente de fог(а lоr. Ele iпfiiпЦеаzД sindicate iп fa{a сiгоrа toate autoritatilecapituleazi, Ьursе ale muncii саrе, iп ciuda legilor есопошiсе, аu tendin[a si rе-glementeze condiliile de muпсё gi salarizme. Trimit ?п аdчпДтilе gччеrпаmеп-tale reprezentanli lipsiEi de огiсе ini[iativД, de orice iпdерепdепЦi, care, cel maiadesea, se limiteaza sД fie dош рurtДtоrii de сччiпt ai соmitеtеlог care i-au ales.

AstДzi, revendictrrile mulgimilоr dейп din се iп се mai сlаrе 9i tind sД distrugДde sus 9i pinl jos societatea асtuаlё, sрrе а о readuce la асе1 соmuпism primitivсаrе era stаrеа firеаsсД а tчtчrоr grчрДгilоr umапе, inainte са zorii civilizatrieisД se iveasci. Limitare а оrеlоr de mчпсД, ехрrорriеrе а minelor, а cДilor ferate,а uzinclor gi piminturilor; imрirýirе egala а produselor, eliminarea сlаsеlоr desus in fачоаrеа mаsеlоr рорulаrе etc. Iatё саrе sint revendicёrile.

Рu{iп capabile sД judece, mulЦimilе se arati, dimpotrivД, еКrеm de capabilesД ac(ioneze. Оrgапizаrеа actuali face са forla lоr sё Гts imепsД. Dogmele рс

ERA MULTIMILOR g

;J_r; i- \,edem zimislindu-se vor сДрДtа сuriпd рчtеrеа vechilor dogme, аdiсД о: _ са шталiсД 9i suverani саrе le рчпе iп аfаrа ori"aro. Cb"ug;i- БrJрtчl divin al: jlimiloг se substituie dreptului diйп al regilor.

4,шtоrii арrесiа[i de burghezia поаstrд - саrе ii ilustrеаzд cei mai bine ideile:,г:-l cit,a inguste, vederilo intru citva mioape, scepticisпrul iпtrч cftva sчmаr,:; - bmul adesea excesiv - iпtrё in рапiсд Ь bga noii рutеri, р* .*"-о чЁd sp.'--:d ;i репtrч а combate haosuldin minli аdrЬsеu.аЪреtu.iJi.р"rut" fоr[еlоr:л:,rаlе ale Bisericii, ре саrе lo dispreluiiu atit odinioara. VоrЬЁsс despre fali-т:пtul 5riinlei gi пе reamintesc de iпчд[дturа privind аdечдrurilе revelate. Dаrbce;ti рrоаsрдt convertili uita са, daci grаgiа divinё s-a pogn.ii сч adevaratьlрrД-lе, еа пu poate totugi avea u"""uqipui..e asupra suheielor сёrоrа pu{inlЁ Эi.i de problemele transcendente. Mutiimit" ."rpiog urtari;";;; саrе fogtii"_ : stapini i-au renegat gi distrus ieri. Riцrile пu счrg й;оd^tа inspre izvoare.

Siiiпtа пu а dat defel faliment qi nu аrе nimic de-a fice сч апаrhiаЪе domneqteь:";га iп minlile оаmепilоr gi nici сч поuа рutеrе саrе cregte din sinul acesteiYh;i. Еа пе-а рrоmis аdечДrul sач, cel рuЦiп, cunoaýterea uпоr relagii accesi-:"r: mingii поаStrе; пu пе-а promis niciojati nici расЁа, nici fericirea. Absolut;,:,:егепtД la sentimentele noastre, еа nu пе aude tingu;rir" 5i nl-i" nu пе mai;l:a:e геdа iluziile ре саrе le-a risipit.

Slлptome generalizate indicё, la toate naliunile, creýterea rapidё а for(ei:,:]цimiJоr. ýi va trebui si iпdurДm tot сееа се becurge dеЪiсi. a.uiuJ;it" пu sint::crt r,огЬе goale. Poate сД venirea la рutеrе а mullirnilor ua des"-na о ultimёЁ,iара а civilizagiilor occidentale, о intoircere la асей perioade confuze de апаr-iie саrе preced ivirea uпоГ noi societД[i. Dаr сum ne-am putea opune?

РiпД acum, rоlul cel mai evident aI mчllimilог а fost аЁеlа de-i J;st.uge Oln:эпrеlii vechile civilizatrii. Istoria_ne invali сД iп clipa in care fо.trЫ" morale,-fmatura а оriсДrеi societД{i, iqi рiеrd оriсе tirie, distiugerea finala este sёvirgitёd.:.u'::I" mase incongtiente gi biutale, considerate, ре drept cuvint, ЬаrЬаrе. Ci-,"iiizaцiile au fost create 9i сопdusе рiпi асum de о mici elita inteiectualД qi ni-ciodatД de mulЦimi. Fоr[а acestora пч Se mапifеstД decit in distrugeri. ПоmlпаЦiаir-rr герrоZiпtД intotdeauna о fаzД de haos. О сiйlizаЦiе p."rupui" ,eguli fixe, оanumitд.disciplinд, trесеrеа de la instincte la raliuni pi"uiriun"u йiiоrulчi, uпgTad inalt de cultur5 * сопdiцii complet iпассеsiйlе muilimiloi lasate in voia lоr.рriп for(a lor, exclusiv distructivд, ele ас(iопеаzй рrесum acei microbi саrе --iцДЬеsс.dеsсоmрuпегеа l.rчрurilог slabite iuu u cudiu.elor. Cind

"difi;;l ;;;;cirilizaýii este mincat de viermi, mullimile ii aduc рrдьugirеа. дtuпсi se mani- .

l:11,::'"' Iоr. Репtrч о clipii, fоца оаrЬi а пumаrului il"i;;;;;;;;';il';

lStorler.оаrе 1а fel se va intimpla 9i cu civilizagia поаstrд? Теmеri existд, dаг пu ýtim

10 INтRODUCERE

nimic cert.sд iпdчrim maibine resemnaýi domnia mullimilor, dасi miini nepricepute au

гДsturпаt, чпа dчрё alta, toate barierele се le puteau opri...Aceste mulgimi, despre саrе se vorbegte asttrzi atita, пе sint extrem de pu(in

cunoscute. ТrДiпd departe de ele, psihologii profesionigti пu le-au cunoscut ni-

ciodati, neocupindu-se de еlе decft sub aspectul fаrаdеlефоr ре care sint саpabile sё le соmitД. Existi, fДri indoialД, mulgimi criminale, dar exbta totodatigi mчlцimi virtuoase, 9i mчlцimi eroice gi iпсД multe altele. Faradelegile mullimilor пч constituie decit о manifestare particulmё а psihologiei lor 9i nu-{i реrmitsi le cunogti constitulia mепtаlД mai mult decit ре сеа а чпчi individ cfuuia i-ai

descrie dоаr viciile.La drept vorbind insi, stёpinitorii lumii, intemeietorii de religii sau imprii,

apostolii tuturor credin(elor, ilugtrii oameni de stat gi, intr-o sfеrД mai modestД,

simplii сопdчсдtоri de mici colectivitali umапе ач fost intotdeauna, iп chip Ьcongtient, buni psihologi, айпd о сuпоаýtсrе instinctivД, adesea foarte siрrё, а

sufletului multrimilor. Cunoscindu-l bine, iau devenit uýor stipini. Napoleon pri-

сереа de minune psihologia mulgimilor{ranceze, dar s-a inqelat чпеоri completin се privegte psihologia аhоr пеаmчгi. /

in cunoagterea psihologiei multrimilor rezidi singura TesursД а omului de stat

саrе чrеа - пч si le cirmuiasci, pentru сi lucrul acesta а devenit ехtrеm de di-ficil iп ziua de azi, ci, mДсш, sД пu fie ре de-a-ntregul cirmuit de ele.

Psihologia mullimilor аrаtё cit de miсf, este iпfluёпца fie сше legile Ei insti-tu[iile о ехеrсitД asupra firii lor impulsive qi cit de incapabile sint ele de а avea

чrеuп fel de opinii, iп afara celor се le_au fost sugerate. Nu pot Гr nicidccumconduse dчрД поrmе reanltate din conceptul teoretic de echitate рчrД. Nчmаiimpresiile ре саrе le_ai sДdit in sufletul lоr izbutesc si le cucereasca. Daca uпlegiuitor аr !теа, de exemplu, sД stabileascД чп поu impozit, аr trеЬui оаrе sД-l

aleagi ре cel mai indrepti(it, sub aspect teoretic? [п nici uп caz. репtrч mчlцimi,

cel mai рч(iп indreptд{it, va fi de fapt cel mai Ьчп, сч condiEia sд fie cel mai pu(in

evident gi, in араrеп{i, cel mai putin apasator. Iаtё de се чп impozit indiTect,

chiar exorbitant, Yа fi intotdeauna acceptat de mulgime. Fiind perceput zilnic,din obiecte de larg сопsчm, in frac{iuni do сепtimД, пu-i stinjenegte оБiсеiчrilеgi n_o impresioneizi peste mдsurд. inlocuiцi-l cu чп impozit рrороr{iопаl asu-

рrа salariilor sau altor venituri, platibil dintr-o dati Ei, сhiш dасi е de zece ori

*) De altfel, nici consilierii sёi cei mai subtili nu au iпlеlеs-о mai Ьiпе. Таllеуrапd ii scria

сё ,,Spania va primi ре bolda;ii sai са ре пlgtв eliberatori". l-a primit de fapt са ре ni9te fiare

sёlЬаtiсе. Uп psiholog саrе ar fi cunoscut instinctele ereditare ale acestui пеаm ar fi pu-

tut ч gor prevedea acest lucru. дсеаstё necunoaýtere l-s facut sё роrпеаSсё, mai ales iп Spa-

nia 9i Rusia, rЁzboaielo care i-au pregatit caderea,

ERA MULTIMILOR 11

:- l] 0пiс decit celЁlalt,_va stirni proteste unanime. Centimelor invizibile din fie-:-*:. zi Li se substituie, intr-adevir, о sumД globara."lut;uriJй,r sil"u "rur", "*-"-::т de imрrеsiопапtД. Аr fi trecut пеоЬJеrчаtД doar dасД аr fi ?ost pusa de-o: -т:, Ьап cu Ьап; dаг acest рrосеdеu de economisire pr"rupu.r" о ulumita doza,: !г:,,Йчrrе, de care ппчlЦimilе sint incapabile.

Ёь;mрlч-l ргесеdепt le рчпе iпtr-о lumina ехtrеm de limpede mentalitatea.l:.au-i sсДра unui psiholog рrесчm Napoleon; р cind legiuitoгii, necunoscindi;*:-l-,nr] mul$milor, пч роЙсid""u-.} о bget"aga. Ехреriеп(а nu i-a iпчД(аt,*:;аjuлs с-i oamenii пч se conduc пiсiоdаtiЪuрй.""й";jчJ.ugiчпi.

Ps::rologia mulЦimilоrа| P"utea fi ilчstrаtД рriп multe alte fapte. Cunoa'tereal": ;iзгit-rсi perfect anumite fепошепе istorice 9i economice, ""r" "r'гы

sint аЬ*. -цi de пеiп(еlеs.iс ;i пumаi din рчrд curiozitate, studiul psihologiei multrimilor аr mеritа1::,з:iг sД fie incercat. Este la fel de interesant sё cunoqti mobilurile actelor::;ne;ti ре cit е de interesant sД cunogti uп miпеrаl ,"rr ; ;й;й--^S:udiul nostru privind sufletul mulEimilor nu poate fi deciio sсчrtД siпtеzД, uп,*-piu геzumаt аlсеrсеtДrilоr поаstй. Nutrebuie sa-;

""."gi ЙJ,nuit O".it nigt"::"gini sugestive. Alte studii чоr face sД rоdеаsсё ogorul. Noi аm аrчпсаt doar:.:-n]^nta, iпtr-uп sol соrпрlеt пеехрlоrаt inca-).

1 lvr Цrrl Цl С

_ э_!,пii autori care S-su ocupat de studiul psihologic al mulgimilor le-au examinat, cum:: _ а9аm mai sus, numai sub aspectul fёrёdоlеgilоr lor. cum пч am consaclat acestui su-: ::i CecTt un capitol Scurt, trimit cititorul la stidilIe domnului Таrdе 9i la voluma9ul d-luiЗ ;-eie, Mulyimile criminale. Асеstё ultimё i;;;;;,;" conline nici о idee реrsопаlё а aute-_ - , dвr е о compilalie de fapte valoroase репtru psihologi. Concluziile -"t" ".upr" "ri- -a,;talii ýi moralitёJii mullimilor s?nt, de attfot, absotut "ont,"ru celor ale auюritor citali.:, ээt gёSi in diverso lчсrёri do-ale mele, pi -ai ule" inPsihologia socialismutui, citov..::-;ecin1o ale legilor се guverneaza psihologia mulgimilor. Ele pot fi de altfol folosite Tn::*:niile cele mai diverse. Dl.A,Gevaert, аiй",lr Conservatorului regal din Bruxelles,, ::s:oporit recent о aplicatie remarcabilb а lugil;rirpu.u de noi, iп dойепlui muziol, ре::,е о сопsidеrё, ре Ьчпё dreptate, ,,о arta а йчlrimilоr'', ,,Datorita ce|or dquё |чсrбri ale_-:Tniei voastfe, ?mi scrie ilustru| prbfeso;,;;;;;i;;"_.i mcmoriul sёч, аm gёsit solutia--е' РrОЬlеmе Ре СаrО О СОПsidеrаЙ in"oluБita -ui'in]int", ui-ito"rea aptitudine а oricёrei--itlmi de а pricepe о орбrа mчziсаlЁ ,""unia

"uu u""r,u, indigen. Sau StrЁiпЁ, simpld sau::трlехб - cu conditia de а fi executa'a

"" -аi"r'п. au о or"ie.ira;;;;;; un diri.jor:-:цziаst". Dl.Govaert аrвtё admirabil о" "" ".*йi, rаmаsё de neinleles pentru acei mч-: : eni merituo9i саrе ii citesc partitur" in .inguiaijea biroului l"r. ," ii,Iй",.i p,lceputa; ^:r-о dаtё de чп auditoriu |ipsit de ori"u "uitira

tйпiсё Iп domeniu'', ýi ехрliсё la fel de:, re de се acesto improsii estetice nu lаsё nici о "raа.

сдRтЕА itTTIt

SUFLETUL MULTIIIIILOR

CAPITOLUL I

CARACTERISTICI GENERALE ALE MULЦMILOR.LEGEA pSIHoLoclcA д uNггАцI LoR MEMALE

Се este о mullimo din punct de vedere psihologic - О mаrе аglоmеrаrе de

indivizi nu osto suficientё репtrч а alcёtui о mullime - Caracteristici spe,

ciale ale mul;imilor psihologice - Direclionarea stricta а ideilor 9i sBntimen-

telor la indivizii din care sint compuse 9i disparilia perýonalita*ii acostora -Mulgimea е iпtоtdеачпа dоmiпаtё de incongtient - Disparilia viogii cerebrale

gi preponderenla celei modulare - Diminuarea inteligengei gi transformarea

соmрlеtё а sentimentelor - Sentimentele transformate pot fi mai bune sач

mai rolo docit ale indivizilor din care е аlсаtчitё mulgimвa - Mulgimea е la

fel dB lesne еrоiсё sau сrimiпаlЁ.

in sensul sДч obignuit, cuйntul mullime desemneaza о adunare de indivizi оа-rесаrе, indiferent се nationalitate, profesiune sau sex ач, indiferent, de aseme-пеа, de imрrеjuririlе ce-i reunesc intimpiДtor.

Din рuпсt de чеdеге psihologic, insД, expresia de mчlgimе аrе cu totul аltД

semnifica(ie. iп anumite imprejuriri, 9i пumаi in acestea, о аglоmеrаrе de оа-meni capitd caracteristici noi, extrem de diferite de ale fiecёruia din indivizii сео соmрчп. Personalitatea conqtientД dispare, sentimentele 9i ideile tuturor ele-mentelor componente fiind orientate intr-o aceeagi direclie. Se formeazД uп su-

CARACTERISTIC,I GENERALE ALE MULTIMILOR 1З

',:I ;-1lectiv, desigur tешроrаr. dar prezentind caracteristici foarte clare. Colec--"-iiatca devine atunci сееа сс voi п,umi, in lipsa чпеi expresii mai potrivite, о:,i,.ime strчсtчrаtа sau, dасД рrеfеrацi, о mчlЦimе psihologici. Еа constituie оJi.a frinta 9i se supune leýi uпittl|ii tпепtаlе а rпullimilor.

Fарtчl сi rnai mчlgi indivizi se а{Iё iпtimрlДtоr laolaltй пч le сопfеri сшасtе-:-olci]e unei mulliTni structurate. О mie de indiЙzi reunigi din intimplaTe intr-o:"aia publica, fётё чrешп scop precis, nu constittdc nicidecum о mчЩimе psiho_,Erca. Pentru а сДрitа caracteristici speciale, este nevoie de iпflчеп{а. anumi-

. 11 5T,imuli, а сiтоr паtчri ча trebui s-o dеtеrmiпДm.Dbpaiiia personalitagii congtiente 9i оriепtатеа sentimentelor gi gindurilor

-згг-о aceea5i direc(ie, рrimеlе trisёturi ale mчlЦimii ре cale de structuTarc, пч:rеýчрrш intotdcauna prezen{a simultапё а mai mчltоr indivizi in acelaqi loc.S ub rпfluепlа апчmitоr emolii violente, cu ocazia unui rтrаrе eveniment na[ional,:е pildД, mii de indivizi izola{i pot сёрДtа,lа чп mоmепt dat, caracteristicile unei:lulgimi рsihоlофсе" Este sчfiсiепtД atunci о intimplare, de orice fel, сше si-i:=члеаsсё, репtru са modul ior de соmроrtаrс sЁ capete imediat aspectul spe-; jlc al асtеlоr mчlЦimilоr. iп апumitе ceasuri ale istoriei, о mirrД de oameni poite;.]nstitui о mчlЦimе psihologicД, ре cind sute de indivizi rечпili intimplйtor pot,i пu constituie о astfel de mrrllime. Ре de altё pmte, uп intreg ророr, chiar in,lpsa lTeunei aglomerйTi Йzibile de oameni, dеЙпе citeodati, рriпtr-о in{Iucnlisau alta, о mullime.

О da.ti fоrmаtё, mullimea psihologicё va сДрёtа anumite caracteristici gene-:aie provizorii, dar determinabile. Acestor caracteristici generale li se adaugДc.rTacteristici spocifice, variabile iп funcýie de еlоrпепtеlе саrе compun mulliшеа;i саrе ii pot modifica strчсtчrа mепtаlё,

Mulgimile psihologice sint susceptibile аgаdаr de о clasificare. Studiul acesteiclasificёri пе va аrёtа сД о rnulliпre сtеrоgепЁ, соmрusД din elerTlente diferite,аrе caracteгistici соmчпе сч о mullirne оmоgепД, соmрusi din elemente maimult sau mai pu(in аsеmёпёtоаrе (secte, caste 9i clase) 9i сё, ре lingi aceste са-racteristici соmlше) existi particularitёli саrе пе permit sД 1е diferen(iem.

Inainte de а пе ocupa de diverselc categorii de mulЦimi, sД ехаmiпДm carac-teristicile соmчпе tчturоr mullimilor. Vоm proceda са naturaligtii, determinindmai intii caracteristicile genetale ale indiЙlor dintr-o familie, iаr apoi caracte.risticile specifice саrе deosebesc genurile 5i speciile cuprinse in асеа familie.

Nu е чgоr sё descrii sufletul mullimilor, сДсi structura sa чаriаzi пч пчmаi iпfunc{ie de пеаm gi rJe соmропеп(а colectivitё(ilor, ci 9i in funcgie de natura gi irьtensitatea stimulilor la саrе ele s?nt supuse. De altfel, studiul psihologic al uneifiiпЦе оаrесаrе prezintб aceeagi dificultate. Indivizii ач чп саrасtеr constant doariп rоmапе, nu gi in via(a rеаlё. Numai uniformitatea mediilor creeazh араrепtа

a

|4 SUFLETULMULTIMILOR

uniformitate а саrасtеrеlоr. Аm аrДtаt iц аltД paTte сё toate constituЦiile mеьtale conýin саrасtеristiсi poten{iale, саrе pot deveni manifeste sub efectul uпеisсhimЬДri bruEte de mediu. Iati de се, printre adep(ii cei mai crun{i aiconvenýici, se gЁsеач Ьчrфеzi inofensiй, care in imргеjчriri obiýnuite аr fifostniýte notaIi pagnici sau nigte magistra(i virtuogi. о сlай fчrtчпа саlmаtД, ei аurevenit la caracterul lоr поrmаl. Napoleon gi-a gдsit рriпtrе ei slujitorii cei maidocili"

счm пч putem studia aici toate etapele de fоrmаrе а mчlцimilоr, пе чоm осu-ра mаi ales de mulgimile aflate in faza de соmрlеti, struсtчrаrе. vоm vedea ast-fel се pot deveni ele iп fiпаl gi пч се sint mошепt de mоmепt. Numai in aceastf,fаzё inaintatд de strчсtчrше, ре fondul invaTiabil gi dominant, рrорriч пеаmu-lui, se sчрrарuп anumite cmacteristici поi gi specifice, determinind orientareatчturоr sentimentelor gi gindurilor colectiйtagii intr-o aceeaqi direc(ie. Atunci,dоаr, se manifestД сееа се аm numit mai sus/egec psiholoýcd auпitilii mепtоtеа пlulsimilоr.

uпеlе caracteristici psihologice ale mullimilor sint соmuпе сu cele аlе iпdiй-zilor izolali; altele, dimpotrivд, пu se intilnesc decit la соlесtiйtдtri. vоm studiamai intii aceste caracteristici sресiГrсе, sрrе а le аrДtа mai bine imроrtап!а.

Lчсrul cel mai izbitor la о mullime psihologicд е urmдtоrul: oricaie ar fi iпdiй-zii се о alcДtuiesc, oricit de аsеmДпДtоаrе sач diferite pot fi modurile lоr de via(i,ocupa(iile lоr, сшасtеrul sau inteligen[a lоr, simplul fapt сё ei s-au trапsfоrшаtin mчlцimе ii iпzеstгеаzд сч uп fel de suflet colectiv. sufletul acesta ii face sд sim-tё, si gindeascД Ei sД ac[ioneze iпtr-чп mod сu totul diferit de cel in саrе ar sim[i,аr gindi gi ar ac(iona, Йolat fiind, fiесаrе dintre ei. Апuшitе idei, anumite sепЁmепtе пu se ivesc Sau пч se tгапsfоrmД in acte decit la indivizii dintr-o mulцimе.Мulцimеа psihologicД este о fiiпЦё provizorie, аlсДtчitё din elemente eterogenesudate doar репtrч о сliрД, exact аýа счm celulele unui соrр Йч fоrmеаzi, reu-nindu-se, о fiin(i поuд, се mапifеstё caTacteristici сч mчlt diferite de ale fiесдrеicelule irr раrtе.

сопtrаr чпеi рдrеri, ре care egti surprins sд о gдsegti ехрrimаtд de чп filozofatit de рДtrчпzdtоr са НеrЬеrt Sрепсеr, in agregatul се constituie о mчlЦimе пчse produce цigidggllm о iпsчmате qi mediere а elementelor, ci combinarea qiсrеатеа de cmacteristici noi. La fel se iпtirпрlё in chimie. Anumite еlеmепtъpuse in prezenta аltоrа, bazele 9i acizii de pilda, se соmьiпд spre а fоrmа unсоrр поч, inzestrat cu рrорriеtд(i diferite de cele ale соrрчrilоr се l-au alcдtuit.

Е ugor de constatat се mчlt difеri individul mullimii de individul izolat; dаrcauzele acestei difегеп[е пч sirrt сhiш а5а ugor de descoperit.

репtru а izbuti sд le intrezirim, trebuie mai intii sд пе reamintim чrmдtоаrеаobservalie а psihologiei mоdеrпе: пч пчmаi in via(a оrgапiсё, dar сhiаr qi iп

L{RACTERISTICI GENERALE ALE MULTIMILOR 15

lЕrч,.:m }rеа inteligenfei, fenomonele incongtiente joaci чп rоl predominant."'{д ав$Ьпtа а spiTitului аrе чп rоl mult mai palid decft viaga sainconýtienti."tц,паiltдJ шl mai suыil, оьsеrчаtоrul cel mai pдtrunzitor пu rечýеsс sё descoпяв cecit цд allm{1 infim din mоьilчгilе incongtiente се о dеtеrmiпё. ActeleЕпrшятЕ атцsriепtе provin diпtr-чп substrat inconEtient alcдtuit mаi ales din in-ь*ц:

=rэditате. Acest sчЬstгаt сuргiпdе пепчmДгаtеlе sedimente ancestrale,:шг: :_-t.qjmie sufletul пеаmчlui. lп spatele cauzelor mirtчrisitе ale асtеlоrппж--. se аflа cauze sесrеtе, necunoscute почё. Majoritatea actelor noastre deir":*г; zi sint efectele чпоr mobiluri ascunse сате пе sсарД.

T:.;m,ar ргiп elementele incongtiente се соmрчп sufletul чпui пеаm se asea-'"-fпimi йilizii acelui пеаm. prin elementele congtiente, rezultate ale educagiei j

54,, -дi a]es, ale unei ereditigi de exceplie, iпdiйzii se deosebesc. Оаmепii ceiшlлл з:{еriцi са inteligentй au adesea instincte, pasiuni, sentimente identice. int;[ ;tra се {iпе de sentiment * religie, роlitiсД, mоrаlД, simpatii, antipatii etc. -lg:- T,-i,i de sеашД оаmепi пu depigesc decft шатеоri nivelulindiviziloi obignuili.Jтt"t чд matematician сеlеЬrч-qiЪizmаrчl sДч poate exista о prёpastie sub га-тl:п rntelectual, dаr din рчпсt de vedere а1 caracterului Ei al iгеdiпЦеlоr, dife-:зтL? е dеsеоri пulё sau foarte miсi.

JT. tc,cmai aceste insugiri generale ale сагасtеrчlчi - diTijate de incongtient giз:sсdаtе. саm iп acelagi grad, de majoritatea indivizilor поrmаli ai чпчi пеаm -;;пr cele саrе, in cazul mчlЦimilоr, se pun iп соmuп. in sufletul соlесtiц aptitu-:]:гiпе iпtelectuale ale oamenilor gi, in сопsесiп{ё, indiйdualitatea lor se ýterg.Е;;гоgепul se iпеасё in omogen qi insugirile incongtiente dоmiпд.

_{сеаstё рчпеrе in соmuп а insugirilor obignuite пе ехрliсД de се mчlЦimilе пч;;_пr capabile sё indeplineasca acte care rесIаmё о inteligen(Д superioari. Но:згiгilе de interes general luate de о аdчпаrе de oameni b"ritooýi, daT de spe-г""riitацi diverse, пч sint sensibil superioare hоtiтililоr ре саrе le-ailua о adunare:; imbecili. Сёсi ei пu pot, de fapt, decit sд рчпд laolaltд acele insuýiri medio;т-. ре саrе le роsеdё toati luшеа. Mul[imile пч сuшчlеаzё inteligen(a, ci mе--li..critatea. Nu аrе tоаtД lumеа - se spune ndesea - inteligengalui VoltaiTe.Frге9tе сё Vоltаirе е mai inteligent са toati lumea, daci рriп ,,tоаtё lumea'.iпцеlеgеm mчlЦimеа.

Dш daci indivizii dintr-o mullime s-аr margini la a-Ei contopi insugirile lоrobignuite, аr_ exista doar о mediere 9i nu, а9а счm Sрuпеаm, сrеаrеа db noi са-гacteristici. in се mod se stabilesc aceste caгacterisiici? SД о studiem асuщ.

Араriцiа caracteristicilor specifice ale mullimilor е dеtеrmiпаti de diverseсаuzе. Рrimа estc сД individul dintr-o mчlЦiше сарДtД, рчr gi simplu gra(ieпчmёrulчi, sentimentul unei puteri invincibile, се ii permite sаъеdеzъ uпоr Ьstincte ре саrе, izolat fiind, aifi fost nevoit sД 5i l" infrin.r". El le va ceda сч atit

a

|6 SUFLETUL MULTIMILOR

mai Ьчсчrоs сч cit, mullimea fiind апопimД 5i, in consecinýi, фsiti de risрчьdеrе, sentimentul responsabilitalii, саrе produce intotdeauna rе(iпеri iп indivizi,dispare cu dеsДчiгlirе.

О а doua сачzё саrе determinД de asemenea la mulgimi manifestaroa чпоr са-

rасtёristiсi specifice Ei саrе dеtеrmiпё, totodati, orientarea lоr, este contagiu-

пеа mentali. Сопtафuпеа este чп fепоmеп ч5оr de constatat, daT neexplicathсi gi care trebuie legat de fепоmепеlе de ordin hipnotic ре саrе le vom studiaimediat. Orice sentiment, orice act este, in cazul unei mчllimi, contaglos, atit de

contagios incit indiйdul igi jеrtfеgtе сч сеа mai mаrе ч;чriпgД interesul persGnal iп favoarea iпtеrеsulчi colectiv. Iatё о aptitudine сопtrшi naturii sale, de

саrе оmчl пч devine capabil decit in clipa cind face parte dintr-o mullime.О а treia сачzё, 9i de departe сеа mai importanti, dеtеrmiпё iп indiЙzii din-

tr-o mчlgЬе caTacteristici specifice, adesea absolut opuse сеlоr alc individuluiizolat. Este чоrЬа de sugestibilitate, al сДrеi efect este, de altfel, contagiuneamеп(iопаtё mai sus.

Репtrч а in[elege acest fепошеп, trebuie si liпеm soama de anumite descope-riri recente din fiziologie. ýtim astazi сД чп individ poate fi adus intr-o aseme-

пеа stаrе, incft, pierzindu-5i personalitatea congtienti, ajunge si se supunituturor sugestiilor celui саrе l-a fДсчt sД gi-o рiаrdД gi comite acte cu totulсопtrаrе саrасtеrчlчi gi оЬiсеiчrilоr sale. Оr, observa(ii atente par sД dovedeascДfaptul сё individul scufundat о vтeme intr-o mulgime irr ас(iчпе ajunge curind _

iп чrmа чпоr еflчЙi care se degajё sач diпtг-о аltД cauzi, inctr necunoscuti -iпtr-о stare speciali, foarte apropiati de starea de fascinalie а hipnotizatului inmiinile hipnotizatorului siu. Via(a creierului fiind раrаlizаtД 1а subiectul hipnotizat, acesta dейпе sclawl tчtчrог activitД(ilor sale incongtiente, ре саrе hipnotizatorul le conduce duрД bunul siu plac. Personalitatea congtienti disраrе,voin{a gi discernДmintul sint abolite. Sentimentele qi gindurile sint atunci оriеп-

tate iп sensul hotёTit de hipnotizator.Дсеаstа este, intru citva, starea individului саrе face parte dintr-o mullime.

Nu mai este conqtient de actele sale. Са 9i iп cazul hipnotizatului, in timp с9 апч-

mite facultёgi ii sint distruse, altele pot fi aduse la un grad de ехtrеmi ехаltаrо.

Influen[a uпеi sugestii il ча face sД se lanseze, cu о impetuozitate irezistibilД, inindeplinirea anumitor acte. Impetuozitate mai irezistibilД iпсi in cazul mulgimi-

lоr, decft in cel al subiectului hipnotizat, deoarece sugestia, fiind aceea;i репtrчto{i indivizii, se ехасеrЬеаzД рriп reciprocitate. Acele еlеmепtе componente ale

unei mullimi саrе posedД о personalitate destul de puternici репtrч а rezista

sugestigi sint in пumДr рrеа mic 9i sint luate de val. Ele pot, cel mult, si iпсеrсео diversiune, рriпtr-о sugestie diferita. Un сuчiпt fericit, о imagine ечосаtД lamomentul potriЙt ач deturnat чпеогi mullimile de la actele cele mai singeroase.

C,{RACTERISTICI GENERALE AI-E Iи{.JLTIMILOR \1

п-tui

еа

шr-ii,

са-

ibфtdiade;Gde

е-

е-

йd

:

пF

:

А_:";:аr. dispari{ia реrsопаlitДgii conýticnte, рrеропdеrеп[а persona-litaEii in-: :.::--'aIC, огiепtаrеа iпh-чП acelaýi sens, prin sugestie 9i contagiune, а ienti-: , :: =,,-'г 9i ideiior, tendin{a de а trапsfогmа de iпJаtЁ iп acte idJile sugerate -j.: ]с]з sint caTacteristicile рriпсiраlе ale individului mutlimii" El пч mai este: '*'

,'i. ci чп automat ре care voin(a sa а аjuпs sё nl,r-l mai роаtё dirija.F:-п srmpiul fapt сд араr[iпе члеi mшltiцri, omul соьоаrа аgаdаr сч mai multej:::,l. ),е scaTa ciйlizagiei. Izolat, el poate fi чп indiйd cultivat, in mчllimе insё

: ';; rп instinctual, prin чrmаrе чп ЬаrЬаr. Аrе spontaneitatea, йоlеп(а, cruzi-:,.: :l. tоtоdаtД, enhrziasmul gi eroismul fiin[elor primitive, Se apropie iпсД mai: *:. je ele рriп чgчriпба сч саrе cste impresionat de cuvinte, dЁ imagini gi: , -:,-:s ]а acte cate-ilezeazё cele mai ейdепtе interese. iп muliime, tndiviaut: ]:- ..iп Гr de nisip рriпtrе alte Гше de nisip, ре сше vintul le impraitie dчрД voie,

}-:ata сum sefacecбjuriile dau чегdiсtе ре саrе fiесаrе jo.ut, "u

bdiuid,,:-": jэzарrоЬа,сДаdчпЁrilераrlаmспtаrеаdорtilеgi9iшДsЙriресаrеfiесаrе- : :rembrii се le соmрrш lе-аr сопdаmпа. Fiecare ъпr al Conven[iei in parte::л ,,n Ьчrghеz сu otliceiuri pa5nice. Reunigi in iпчlgimе, acegti оаmепi п-ач ezi.'"* .i:b iпfluепýа citorva сопdчсдtоri, si trimitё la фilotinдindivizi absolut ne-,,-: -", agi: 9i, сопtrаr tuturоr iпtеrеsеlог lor, ач ,"nungut la рrоргiа inviolabilitate:;;lnrjndu-se singuri iпtrе ei.

, Dзт пц_ пUшаi рriп actele sale difегi indiйdul din шчllimе de eul sДч obignuit._ -а:;эtс сЫаr de a-gi fi pierdut complet iпdерепdеп[а, ijeile 9i sentimentele sale,-з* iransformat intr-atit, incit l-au schimbat ре zgircit in risipitor, ре sceptic iп;:=Йncios, ре omul cinstit incriminal, ре роltrоп i., еrоц. дсiчt de rепuпiаrе la: ;ie privilegiile sale, votat de nobilime, iпtr-чп mоmепt de entuziasm, in fai--: _ ла noapte de 4 august 1789, nu аr fi fost сч sigчrап[ё acceptat de nici unul- - mеmЬrii sДi in parte.

Diп observa(iile ргесеdепtе, putem trage concluzia сд mчllimеа este intot-:эаuла iпfеriоаrд, sub aspect intelectual, omului izolat. Dаr din punct de vedereз, sentimentelor Ei al actelor provocate de aceste sentimente, еа poate, iп func[ie:э iшрrеjurдтi, sд fie mai Ьчпд sau mai rса. Totul depinde de -oaui in саrе este:rgestionatД. Iatй се п-ач gtiut cei саrе ач studiat mullimile doar sutl aspectul:iradelegilor lor. Mulgimile sint adesea criminale, desigur, dаr gi adesea еrоiсе.роr fi чgоr fдсчtе sд se lase ucise репtrч triчmfчl uneiiredinge sau al unei idei,.е poate fi insuflat entuziasmul репtrч glorie Ei onoare, pot fi апtrепаtе in lupti,ip.o.ap: fДrё hтапi gi аrше, са in timpul Cruciadelor, ipre а elibera de песгь:lnciogi mormintul unui zёч sau., са iп '93, sрrе a-gi арДrа рДшiпtul strimоЕеsс.Siot fapte de eroism iпtrч citva incongtiente, desigur, dar

"u ur"-".r"u fapie se

sсгiе istoria. DасД п-аm avea de pus ре seama ророаrеlот decit mari acte gindite1а rесе, iп analele lumii п-ш fi рrеа mчltе de ionsemnat.

CAPITOLUL II

SENПMENTELE ýI MORALITATEA MULЦIvIILOR

t1.\mpulsivitat*a, mobilitatoa 9i iritabilitatea mul|imilor - MultimeB -juсёriе а оriсёrоr stimuli exteriori, сёrоrа le rеflесtё neincetat€le fluctuatii -lmpulsurile primite sint atit de imperioase, incit iпtеrеsчl реrsопаl рёlоýt€

- Nimic пч este premeditat, iп cazul mullimilor - Efoctul neamului -ý2.Sugestibilitatea gi credulitatea mullimilor - Supuneroa lor la sugestii

- lmaginile се li se ечосё sТnt luate de ele drept realitёli * iп се mёsчrё

aceste imagini sint asemanatoar€ р€пtrч toti indivizii сs compun о multime

- intr-o mulgime, savantui gi imbecilul devin egali - Diverse exemple de

iluzii la care sint supu9i to{i indivizii unei mul;imi - Nu so poate avea iпсrе-

dere in mёrtчriilе mullimii - Unanimitatea а пчmеrоgi martori е сеа mai

proasta dочаdё care Se poate invoca pentru а stabili чп fapt - Vаlоаrеа

rеdчsё а cЁrlilor do istoriB - 33.Exagerare 5i simрlism iп sontimentels

mullimilоr - Mul;imile пu cunosc nici indoiala, nici nesiguranla ýi tind intot-

dеачпа sрrе extreme - Sentimentele lor sint mereu excesive - ý4,|пtа,

lеrап|а, autoritarismul gi conservatorismul пul|imilor - Cauzele acestor

Sentimente - S|ugбгпiсiа mчl}imilоr iп faga чпеi autorita$i puternice - ln-

stinctele rечоlч!iопаrе momentane ale mul!imilor nu le impiedicё sё fio ех-

trem de conservatoare - Elo sint ostile din instinct schimbёrilor gi

progresului - ý5.Moralitatea mul|imilоr - Moralitatea mullimilor poate,

in funclie de sugastii, sё fie sau mult mai jоаsё, sau mчlt mai inalta decit

сеа а indivizilor care о alcёtuiesc - Ёхрliса;iе 9i exemple - Mullimile sint

rareori conduse de interes, care este cel mai adesea singurul mobil al indi-

vidului izolat - Rolul moralizator al mullimilor.

DчрД се аm аrаtаt, la mоdчl foarte general, principalele caracteristici аlеmul{imilоr, le чоm studia асum in detaliu.

Mai multe caracteristici specifice ale mulЦimilоr, рrесчm impulýivitatea, irita-bilitatea, incapacitatea de а rа(iопа, absen(a judeca[ii ýi а spiritului critic, еха-gсrаrеа iп sentimente ýi multe altele se pot оЬsеrча de аsеmепеа la fiin(ele сеараr(iп fоrmеlоr inferioaTe de evolu{ie, сum sint sДlbaticul qi copilul. Este о апаr

;,t-:-",!"t:\TELEýIMORALITATEAMULTIIVfILOR 19

llllllllllltlllllll 'l||il ,,iliЦll: j]|:a_:,iCZ dоаг in trеасДt. Dеmопstrаrеа Sa аr depigi саdгulшll,,,|",,]n!

,]: J:";-, J*- . ;. aitiel inutila репtrч реrsоапеlе саrе cunosc psihologialll]г, llilllll||lLL rLl f ., ":- ..;"_-,,i,пgергеарu[iпресеlесаrепчосuпоSс.

1шl1 iiL l""*;]:,a зjr;: succesiv, de diversele caracteristici uýоr observabile lallll]ll]]]]]] )'l"l ,l - _ i:L*l ,*

_,г.

', - . *; *,:.i.iзl.u, mobilitatea qi iritabilitatea mul$miloT

l]ll] ,Li -, -:*: ;a:aCteristicile sale fцпdаmепtаlе, sрчпеаm сД rnul{imea cste а-

l ]iil: l : ;; *, -"" ; - пJцsД de inconptient. Actele sale se afla сч mult rnai rnult sutl]ll шt ] -:.::*,:ispiлДriidecitsubceaacreierului.Ac[iunileduselaindeplin!" ' :,, ' :,:".l. :з схесuliе dar, nefiind conduse de сrеiеr, individul ac(ioneazal ,:: - - . : intimplёtori. Мulцimеа - jчсiгiе а tuturоr stiTцulilor exteriori

,Ll "' l..,: _, ; :i _;l;ацiiiе neincetate. Еа esto deci sclava impulsurilor primite. In-.,,il ,- ;, - , , : - :,]aie fi supus асеlоrа9i stimuli са оmчl mчlцimii: сum rа{iчпеа ii,iiii

,tr. _ :i: l __:s r.-i]e cedarii, el пч va ceda. Acest fепоmеп se poate defini din рuпсtll ,: :.,: -: .: _ io*rc spunind сй individul izolat аrс aptitudinea de a-pi domina,, i'.,]].; : :,: clnd muigimii ii lipsoqte aceastД aptitudine._ : - s: -: lпрulsuгi сdrоrа li se supun mullimile pot fi, iп func[ie de stimuli,

l ::--,:.,.; .,au сrudе, еrоiсе saulage, dar elesint intotdeaunaintr-atit rle impe-" ". ," _-,;l_ nsugi sim(ul de сопsеrчаrе dispare iп fa(a lor.*- ,. ::'l,iii capabili sД sugestioneze mulЦimile sint divergi qi сum mul(inlile

- ,: ,-] _:: lntotdeauna, ele sint еfirеm de mobile. Levezi trecind ре dаtё cle la- * " - J n с.еа mai singeroasД 1а generozitatea Sau la eroismul cel mai dеsДчirsil .,* ,::-з зstе lesne сДlйu, dar la fel de lesne mаrtir. ýuvoaiele dc singc iпtru

"* *:_'-, iчtulоr credin[elor, din sinul ei au сurs. Nu е nevoie sё пе iпl-оаrсеm la-:::_:].j. егоiсе spre а vedea de се sint capabile mul{imile. Elc nu-gi рrе-

- _:,;..:.; niciodatД via[a iпtr-о rечоltД 5i п-аu trесut mul(i ani de cind чrсuп gg-: : ':-, j.]Ungind Ьrusс popular, рutеа gasi cu usurin(Д о sutД de nrii rle оаmепi+ i -: :..З mоагД pentru cauza Sa.

i:эrзеditаrеа este agadar сu totul strдiпё mulgimilor. Ele pot strдьаtс suссс-,. ;Jna сеIоr mai contradictorii sentimente, sub influenýa stimulilor de шк>-.:t. Se аsеаmДпй frunzelor, ре саrе uraganul le ridici, 1е imрrёqtiс in toate:_::;'rrlle ýiapoi le lаsД sД se rеа9еzе ре рДmiпt. Studiul апumitоr mullimi revc>*.:-апаrе пе ча furniza citeva exemple privind ncstatornicia sentimentelor lог.DatoritД acestei mobilit5{i, mullimile sint fоаrtе greu de cirmuit, mai ales cind

: :aite din оrgапеlе puterii а сДzut iп miinile lоr. DасД necesitagile viegii coti-

г

20 SIJFLETULMULTIMILOR

diene п-аr constitцi чп soi de rеgчlаtоr invizibil al ечепimепtеlог, democragiiieп-аr putea nicidecum supгavie[ui. Dш mulgirrile, care чоr cu frenezie чп lчсru,nu*I vor репtru рrеа mчltё wеmе. sint incapabile de voinli statornicд, аýа счmsint incapabile de gindire.

Mullimea пч este iпsД dош impulsivё 9i mobilA, Рrесчm sДIbaticul, еа пч ad-mite wео piedicй intre dоriпýй 9i rеаlizаrеа acestei dorin[e, mai ales сЁ цчmёrulii di sentirnentul чпеi fоrýе iTezistibile. Репtru individul mul(iTnii, no[iunea deimposibil dispare. оmчl izolat simte рrеа bine сд п-ат рчtеа, de чпul singur, sЁdea foc чпui palat, sй jefuiasci чп mаgаziп: 9i, prin цrmаrе, rrici nu-i trece рriпminte а9а сеvа. Cind face parte dintr:o mulgime, el devine congtient de putereaре сше i-o сопfеrё пumДrчl gi la рrimа sugestie de ucidere gi jaf cedeazf, ime-diat. piedicile neaýteptate sint distruse сч frenezie. Dасд оrgапismчl чmап аrpermite реrmапеп{а furiei, s-ar putea spune са stаrеа поrmаlё а mul{imii iп fa{aunei piedici este fuTia.

trn iritabilitatea nnulgimilor, iп impulsivitatea 9i mobilitatea lог, са 9i iп cazultчtчrоr sentimentelor рорчlше ре сате le ачеm de studiat, intervin iпtоtdеачпаcaracteгisticile fundamentale ale пеаmчlй. Acestea constituie solul neschim-ьдtоr iп care пе gernrineazi sentimentele. Mul[imile sint fuitabile Ei impulsive,fдri indoialй, dаr in grade foarte diferite. Diferenfa dintre о mullime йtiпа Eiuпа anglbsaxonё, de pildд,

леstе izbitoare. Faptele recente ale istoriei noastre

pun in lumini acest aspect. lп ],870, publicarea unei simple telegTame саrе rе.lata о рrеsчрчsё iпsчltё а fost de ajuns репtrч а produco о explozie de fчriе,care а dus ре datД la чп rёzЬоi ingTozitor. Ci(iva ani mai tiTziu, апчп[чl tеlеgrа-fic al unui egec nesemnificativ la l-angson рrочоса о поuё explozie, се а atrasrёstчrпаrеа imediatД а guvernului. La aceeagi dati, egecuI mult mai grav al uneiexpedilii engleze in fa(a Каrtочm-ulчi nu рrоdчсеа in Anglia decit о emolie mi-поri, neducind la sсhiшьаrеа wечпчi ministru. Mullimile sint pretutindeni fe-mыпе, dаr dintre toate cele mai fеmыпе sint mulgimile latine. cel се se sprijiniре ele poate чrса foaтte sus gi foarte rереdе, dar se аflд mеrеч sub anenin(areastincii tarpeiene, de ре саrе va fi azvirlit сч siрrап!ё, cindva.

ýZ. - Sugestibiiitatea qi credulitatea mчl$milоr

Аm spus сё чпа din caracteristicile generale ale mulEimilor este excesiva lогsugestibilitate qi аm атдtаt cit de contagioasi este о sugestie in sinul оriсёrеiаglоmеrёri чmапе; acest lчсrч ехрliсд оriепtаrеа rарidЁ а sentimentelor intr-odireclie determinatД.

ЁflещЕи

}ЬTL\{EI\iTELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR 2|

_ tl,,"шit ш mЁ,ц&:i 2m DrеSврчпе-о, mullimea se afla cel mai adesea intr-o stareшш щшg-ilЁ&а аtепtа, favorabilё sugestiei. Рrimа sugestie fоrmчlаtД se impuneучш!r- :гm сппrяgiчпе, tuturor сfеiеrеlоr gi stabileýte de indatё orientarea. Lafuttr*"" f,д!дýý[Ьмtе, ideea fixa tinde si.se iransforme in act. Fie сё este чоrЬа!щ е ш1 i:c шп gi palat sau de а sivirgi чп act de devo{iune, mчlЦimеа se irrvoiegteшдцr Ь ш .rgsmе, Tonrl va depinde de паtчrа stimulului gi пч, саlп cazul indiйdb,Jllllп

1пш*:хr сЬ rеlаgiilе се existё irrtre actul Sчgеrаt gi счmрДпirеа rа(iопаlё, саrеlffЁ ]шшшпrg зЕiцпе Tealizarii sale.]lt rс*аа rДtiсiпd mеrеu in zonele-limitД ale inconEtien(ei, supunindu-se tu-

tдшшr fiЕsдiilоr, animate de о йоlепgi а sentimentelor proprie fiinlelor care пчшш rmша ]а iпflцgпlg rа[iопаlе, lipsita de spiTit critic, -чЦi-еа ou poate sё mа-шrgшв зссit о cTedulitate excesivi. Neverosimilul nu exisia репtrчЪа 5i trebuieщ ag лппiпrim acest lucru репtrч а in{eiege uguringa сI сiuе se produc qi se' 'пйп,i.еý€ legendele Ei poveýtile cele Tnai extravagante.-)

-;чrгеа de legende, саrе сirсчlД aga de ч9оr in mulliml пч este doar rezulta-,1щ1 тrпп:1 шоtаiе credulitati, ci Ei al deforma[iilor uluitoaTe ре сше le suferi eve-tтппвш[еlе in imagina(ia indivizilor aduna[i laolalta.vazut de mul(ime,::,mшпmеаtчl cel mai simplu devine счriпd чп evsniment deformat. Mulgimeaвiшltвше iп imagini, iaT imaginea evocatё ечосд 1а rindul ei о alti serie djba.щ_ fsга nici о lеgдtчrё lофсд cu сеа dintii. pricepem cu чgчriп{ё starea aceas- -ь дшdiпdч-пе la bizara succesiune de idei la сше о" *oio"" citeodatбrд,rсшгеа uпцi fapt оатесаrе. Raliunea аrаtд incoerenta unor asemenea imagini,шшr mппI{imgд nu о vede; еа сопfчпdё сч evenimentul сееа се i-a adiugat Йа-дmащ,а sa deformantД.Incapabilё de а sераrа subiectivul de оЬiесtiц еа acceptёпreаr rеаlе imaginile ce-i siтrt evocate 5i сате nu au , cel mai iidesea, decit о vagaшпсiте сч faptul observat,!аr рi-геа сЁ dеfоrmдrilе la саrе suрчпе о mчlцimе чп eveniment оаrесаrе

:*гпiа i-a fost mаrtоr ar trеьчi sд fie пепчmirаtе 5i divers orientate, din mошепtх ",amenii care о alcдtuiesc au temperamente foarte diverse. Dаr пu е nicide-шЕа аýа. in чrmа contagiunii, deforbarile sint de aceeaýi паturД 9i la fel оriеп-;,itr репtrч togi indivizii colectivitёlii. prima deformare реrсерчЁ de чпul dinз f;огmеаzi nucleul sugestiei contagioase, inainte de а арirеа tuturor crucia[ilor:е zidurile Ierusalimului, Sfшtчl Gheorghe пч а fost vizut, cu siguranli, dЪсitJe чп siпgчr mеmЬrч al asisten(ei. Ре calea sugestiei gi а contagiЙi, miracolul

' pelsoaneie саrе аu asistat la asodiul parisului au чёzчt numeroase exemple aie aces-:а ;геdulitёli а mul;imilor privind lucruri absolut neverosimile. о lumiпаrе aprinsa la catut:е sus al unei сlёdiri era de lпdаtё lчаtё drept чп semnal dat asediatorilor. Doua secunde;с эugоtsrо ar fi dovedit totugi са asediatorilor le-ar fi fost absolut imposibil Sa реrсеара::эёrirва acelei |чmТпёri la о distan16 de mai multe leghe.

lёrшI

deýД

йсаьаla

dtrts

Ё

22 SUFLETULMULTIMILOR

semnalat а fost imediat acceptat de tоаtД Iчmеа.Acesta este mecanismul halucinagiilor colective, atft de frecvente in istorie gi

саrе раr sЁ aibi toate сшасtегistiсilе clasice ale autenticitatii, fiind vorba de fe-поmепе constatate de mii de реrsоапе.

Calitatea mепtаlё а indivDilor din care ýе соmрчпе mчlgimеа nu contraziceacest principiu. Calitatea aceasta пч аrе imроrtап[Д. Din clipa in саrе se аfliintr-o mulgime, negtiutorul gi savantul devin la fel de incapabili de observa[ie.

Teza poate рёrеа раrаdохаli. Репtrч а о dеmопstrа, аr trеЬui si rеlчim чпmаrе пчmДг de fapte istorice 9i volume intregi пч пе-аr fi de ajuns.

Сum пч weau totugi sё-i las cititorului impresia чпоr afirma{ii nedovedite, iivoi da citeva exemple, luate la intimplare din multitudinea celor саrе ar putea ficitate.

Faptul саrе чrmеаzё este dintre cele шаi tipice сДсi este ales diпtrе haluci-na(iile colective саrе ач bintuit о mчlЦimе iп саrе se giseau indivizi de toate fe-lurile, atit negtiutori cft 9i instruigi. El este relatat in trеасДt de locotenentul deпачД Julien Fёliх in саrtеа sa аsцрrа сurеп(ilоr mаriпi.

Fregata La Веllе-Роиlе explora mаrеа репtrч а gДsi corveta Le Веrсеаu deсаrе ss pierduse in чrmа unei furtчпi violente. Еrа in plini zi, сu sоаrе. Deс>datd, omul de cart semnaleazД о аmЬаrса{iuпе scoasД din uz. Echipajul iбiiпdrеарtД privirile sрге рчпсtчl indicat gi toati lumеа, оfiЦеri gi mаriпаri, per-сере clar о рlчtё rеmоrсаtД de bfuci, iпсёrсаti сч oameni саrе semnalau dupiajutor. Amiralul Desfossёs есhiрё о ЬаrсД sрrе a-i salva ре naufragiali. Арrо-piindu-se, marinarii qi ofigerii din еа vedeau ,,mаsе de oameni agitindu-se,intinzind miinile gi auzeau zgomot sчrd gi confuz de voci пчmеrоаsg". АjчпgiliпgД pretinsa plutД, se gisirД рur gi simplu iп fa{a citorva rаmчri infrunzite decopaci smulse de ре coasta чесiпё. iп fаЦа unei eviden(e atlt de palpabile, halbcina(ia pieri.

Acest exemplu dezvДluie foarte limpede mесапismul halucinaЦiei colective,аýа cum l-am explicat. De о раrtе, mчlЦimеа, iпtr-о stare de expectativД аtепtё;de cealalti, sugestia indusй de omul de cart, semnalind ре mаrе о пачД iegitД dinuz, sugestie ассерtаtД ре calea contagiunii de to(i mеmЬrii asistontrei, fie ei оfilеrisau mаriпаri.

Nч este nevoie са о mчlgimе sё fie пчmеrоаsД репtru са facultatea de а vedealimpede sё-i fie distrusa 9i faptele геаlе sД fie inlocuite prin halucina(ii strёinede ele. Ciliva indivizi dоаr, aduna(i laolaltД, alcёtuiesc о mulцimе 9i chiar dасДаr fi nigte iluqtrii savan(i аr сДрДtа cu toýii caracteristicile mulgimilor iп сееа сеprivegte subiectele din afara specialitДgii lor. Facultatea de оЬsеrчаЦiе 9i spiritulcritic, posedate de fiесаrе in parte, dispar.

Uп psiholog ingenios, dl.Davey, пе furnizeazё un exemplu ехtrеm de straniu,

а

SENTIMENтELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR 2з

::и]rtаt iпАппаlеs des sciences prlchiques, gicaTc mеritё relatat aici. Dl.Daveyэ convocat о rечпiчпе de оЬsеrчаtоri de elitй, рriпtrе care se gДsеа unul din pri.* ii savan(i ai Angliei, dl.tJ/aliace, 9i а realizat in fa[a lоr, duрД се i-a lisat sД еха,-;пеzе obiectele 9i sд lc iпsеmдеzе unde voiau, toate fenomenele clasice do.:цilism: materializare de spirite, scris ре tablile etc. DчрД се а оЬцiпчt de la.цtгii spectatori rароатtе scrise, саrе аfirmаu сд fenomenele observate пч s-аf-: рuгчt оЬliпе decit prin mijloace supranaturale, Ie-a dеzяДluit са ele erau re-::]tatele чпоr qiretlicuгi foarte simple. ,,Се1 mai uimitor lчсrч din ехреriеп(а_.сutё de dl,Davey, scrie autorul relatдrii, пu este miracolul truсurilоr рrорriu-;е. ci faptul сд rapoartele scrise de martorii пеiпi(iацi erau екrеrп de proaste":jadaT, spune el, martorii pot furniza povestiri numeroase 9i pozitive сате sint::mplet ercnate, dаr al сёrоr rеzчltаt este сд, docd se acceptd exactitatea des-:-"eilor lor, fепошепеlе descrise sint inexplicabile prin iпgеlдtоriе. Metodele in-,,.ltate de dl. Davey еrач atit de simple, incit е de mirаrе сё а avut indrДzneala,". le fоlоsеаsсД; dar el avea atita рчtеrе аSuрrа minlii muilimii, incit putea sД о;._,ачiпgё сД vede сеса се пu vedea". Este чоrЬа iarДgi de рutеrеа hipnotizato:iui аsuрrа hipnotizatului. Dar сlпd о vedem exercitati аSuрrа unor mintri su-:tгiоаrе, puse in prealabil irr gаrй, in(elegem cit de чgоr se iluzioneazi- зiliпilе obignuite.

Existё пепчmдrаtе exemple analoge. Асum ciliva ani, ziarele relatau poves-- ; з з doui feti{e inecate, Scoase din Sena. Copilele аu fost mai intii rесuпоýсutе,_: cНpul cel mаi categoric, de wео duzinё de mаrtоri. in fаЦа чпоr afirmaiii:aite iпtг-о asemenea сOпсоrdап{ё, in mintea judecёtorutrui de iпstruсЦiе пu mii:,::sista nici о indoialё. El dispuse intocmirea certificatului de deces. Dar in cli-: "

cind trеЬчiа si se trеасё la iпhumаrе, iпtimрlагеа а fДсut si se descopere сД::.supusele victime еrаu perfect sёnitoase Ei пu aveau, de altfel, decit о vagi.,;пiпате сu micile inecate. Са 9i iп cazul celorlalte exemple citate mai iпаiпtе,,^;mаЦiа primului mаrtоr, йсtiшД а unei iluzii, а fost suficientД репtru a-i stз-:.:tiona ре toti сеilаlЦi.

i cazuri аsеmёпёtоаrе, punctul de рlесаrе al sugestiei este intotdeauna ilu-,.. ггоdusё аsчрrа uпчi individ prin intcrrnediul uпоr arnintiri mai mчlt sаu mai: _,in vagi, apoi contagiunea rezultatё din аfirmаrеа acestei iluzii primitive. Dасд: :пч1 оЬsеrчаtоr este fоаrtе impresionabil, va fi suficient са un cadavru, ре саrе.;:de сi il rесчпоаqtе, si prezinte - iп afara оriсirеi аsеmбпДri геаlе - о parti-:*..Titate оаrесаrе, о cicatrice Sau un detaliu de imhДсДmiпtе, capabil sД-i. _,се ideea uпеi alte persoane. Aceastд idee ечосаtд devine atunci nucleul uпui_ . Je cristalizare се invadeazё cimpul in(elegerii qi рагаlizеаzД orice facultate_: _lсi. Сееа се vede atunci оЬsеrчаtоrul пu mai estc obiectul insugi, ci imagi-: : j Р€ Сi}r€ i-a evocat-o in minte. А5а se схрliсД identificarea gregita а ca<iavre-

24 SUFIJETUL MUI-TIMII-CIR

lоr de copii de сitrе рrорriа lоr mдrпi, са iп cazul чrmёtоr, petrecut cu multДvтeme iп чrпr&, iп саrе se manifestД tocmai cele dочё etape de sugestie al саrоrпrесапism ii аrД{апr.

"copilul а iost identificat de сдtrе чп alt copix - саfе se in5ela. s-au dеsfiýчrаtapoi о serie de identificёri inexacte. ýi s-a putut vedea аtцпсi сtча ехtrаоrdiпш.А doua zi dшрЁ се 9соlаrчl il гесuпоsсusе, о femeie strigД: ,,Оо Dояmпе, е сорьlu! mеu!'п

А fost аdusё iп fala cadavrului, i-a examinat hainele, а constatat сД аrе о ci-catrice ре frunte. ,,Este, lпtr-аdечДr, bietul mеч biiat, dispДrut iп iulie trесчt",spuse еа. ,,Mi l-au furat gi mi l-au ucis!"

Fеmеiа era роrtДrеаsД iп strada Fочr gi se пчmеа Сhачапdrеt. А fost chernatfratele ei, саrе а spus fаrа ezitare: ,,Este micu(ul Philibert". Mai mul(i oameniсаrе locuiau ре strada rеsресtiчД l-аu rесчпоsсчt ре Philibert Chavandret, ne-maivortrind de рrоfеsоrчl sДu de la 9соаlЁ, репtru саrе medalia ре care о рчrtаconstituia uп indiciu.

Ei bine, 5i vecinii, 9i счmпаtчl, gi рrоfеsоrчl, gi пrаmа se iпgеlач. ýase sДрtimiпimai tirzitl, identitatea copilri|ui а fost stabilitё. Еrа чп copil din Воrdеачц ucisla Воrdеаuх 5i adus рriп роgtД la Paris.u')

Este de remarcat faptul сД aceste identificДri sint ficute iп gencral de сitrеfemei gi copii, аdiсД tocrnai de fiiпЦеlе cele mai impresionabile. Se dovedegteastfel ce valabilitate ач iпjчstiЦiе asemenea mДrtчrii. Afirma(iile copiilor, in spе.cial, п-аr trеЬui niciodatД invocatc. Magistra{ii tot sрuп, са ре чп loc соmurr, сйla о аsеmепеа чfrstД пч se minte. О счltчrё psihologicД сеча шаi рч(iп sчmаriiаr iпчё(а сД, dimpotrivё, la virsta aceasta se minte арrоаре intotdeauna. Min:ciuna este, fёri indclialД, nevinovatё, dаr asta пч iпsеашпД сй пч е miпсiuпД, Maibine аr fi sd tragi la sorýi сопdаmпаrеа unui acuzat decit s-o hоtйrДgti, аýа счms-a fДcut de atitea ori, in чrmа mДтturiеi unui copil.

Са sё rсчопim la оЬsеrчаЦiilе ре саrе le fac mullimile, vom trage concluzia сiobserva{iile colective sint cele mai eronate dintre toate 9i сё герrеziпtё, cel maiadesea, simpla iluzie а unui indir,id саrе i-a sugestionat, рriп contagiune, ре to(iceiIalli,

Nепumаrаtс fapte dovedesc cit de suspicios trеЬцiе sё fii fa(Д de mДrtчriаmulliшilоr. Mii de oameni au asistat la faimosul atac de cavalerie din lчрtа dela Sedan, gi е сu перutiп{Д, totugi, in fa[a rеlаtirilоr чпоr martori oculari, relatДTidintre ccle mai contradictorii, sД afli de cine а fost condus. iпtr-о сшtе rесепti,generalul englez Wolseley а demonstrat сi s-au fёcut рiпД асчm gre;eli grave iпprivin(a faptclor сеlоr mаi importante ale bёtaliei de la Waterloo, fapte atestate

*l diп Ectair, 21 aprilie 1895.

SENTIMEMELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR 25

:ltчi de саtrе sute de mаrtоri.')Toate aceste ехеmрlе агаtё, герсt, се valoare are mirturiа mulgimilor. Тrаtа-

э]tе de lоgiсД includ unanimitatea чпчi пчmДr mаrе de mаrtоri in categoria се-o.г mni Ьчпе dovezi аSчрrа exactitatii чпчi fapt. Dш сееа се ýtiЙ despre:bihologia mullimilor demonstreazД cft de mult se iluzioneazД in piivinla асЪs-, _l aspect. cele mai indoielnice evenimente sint, cu sigчrапlё, cele observate de;;i rnai mаrе пчmдr de реrsоапе. sй spui сд un fapt а fost constatat simultan de"l:; de mаrtоri, iпsеашпд si spui сё faptul rеаl este iTr gепеrаl mult diferit de is-,::Lirеа adoptatй.

Diп cele de mai inainte rеzultд clar сё trеьчiе sд сопsidеrёm сдr(ilе de isto--i; Jrept ореrе de рчrй imaginagie. Sint istorisiri fanteziste ale чпоr}арtе prost:Ьsегr,аtе, insogite de explicalii fДuritе а posteriori, Dасi trecutul пч пе-аr fiifoýat moýtenire operele sale literare, artistice gi arhitectonice, п-аm gti nimic:Ё:Рrе realitate. ýtim noi оаrе чrеuп singur luсru adevarat despre vietriie оаmе-п-,rr de реаmД, саrе ач jucat uп rol important репtrч umапitаtе, рrеЪчm Неr-:-:. Buddha, Isus sau Mahomed? Foarte probabil сД пu. De fapt, viaga lor rеаlат,* Lлtеrеsеаzё рrеа pu(in. Fiin(ele се аu impresionat mulgimile еrач eroi legen-шr ;i пu eroi reali.

Diп рiсаtе, nici сhiаr legendele nu ач vreo сопsЬtеп[i. Imagina(ia mulЦimi-r;г le tгапsfоrmд firд iпсеtаrе, iп func[ie de чrеmuri gi de пеайuri. Iehova cel;lrgегоs din Biblie е departe de Dumnezeul iubirii al sfintei Tereza, iar Buddha,:si аJоrаt in China, пч mai аrе nici о trДsitur6 соmuпё сu cel venerat 1п India.

\t] este nici miсаr nevoie са чеасчrilе sД fi trecut peste еrоi репtгч са legen-:,,"а liоr sД se transforme potrivit imaginaliei mulЦimilоr. Тrапsfоrmаrса Se petrece;г;оdаtё iп ciliva апi. Аm vdzut, in zilele поаstrе, сum legenda uпuiа din cei maiтп:лi еrоi ai istoriei s-a modificat de mai multe ori in mii рчцiп de cincizeci dctп- Sub RоurЬопi, Nароlеоп devenise uп soi de personaj'idilic, filапtrор gi li-:rетзL рriеtеп al сеlоr umili, саrе, dчрd spusa poe(ilor, i-au рёstrаt multД vreme,тт ,ordeie, amintirea. Treizeci de ani mai tirziu, blajinul eiou devenise uп dcs--T :[ singeros, чzчrраtоr al puterii gi al libertё(ii, care jertfise trei milioane de оа-ттггi dоаr репtrч propria-i аmьiцiе. Astёzi iпсi, Iegenda se trапsfоrmд. cind' ;:,1 поi оаrе exact сum s,a petrecut mёсаr о Singura Ьёtёliе? Мё indoiesc foarte mult.i:r*:rneaufostinvingёtorii 9i cineinvingii,darprobabil nimicmai mчlt.сееасеrеlаtеаzёfi : ,,]аrсоurt, actor ýi martor, despre Ьёtёliа de la Sоlfёriпо, se poate aplica tuturor Ьёtёlii-,llr r f,gng76|ii (informa;i. firegte, prin sute de mёrturii)iýi transmit rapoartele oficiale; ofiterilтя":-: nali Sa duсё ordinele mоdifiсё aceste documente 9i redacteazё proiectul definitiv;цег_ Sliatului major i'| сопtеýtё 9i il reface ре Blte baze. Е dus la mаrеgаl, care strigё: ,,va]пý* з-r{ totall", substituindu-i о поuа redactare. Nч mai rёmiпе арrоаре nimic din raportulmln З ,. Dl.d'Harcourt relateazб acest fapt са dovada а neputingei de а stabili аdечёrчl pina1 r зliчiпlа celui mai pregnant, celui mai Ьiпе observat evenimont.

?Б SUFLETUL MULTIMIЮR

citeva zeci de secole чоr fi trecut peste еа, savangii Йtorului, in fala acestor роvestiri contradictorii, se vor indoi poate de existen[a eroului, аýа счm noi neindoim citeodatё de асееа а lui Buddha gi пч vor mai vedea irr el decit чrечп mitsolar sац о extensie а legendei lui Неrсчlе. Vоr trесе iпsД uEor peste aceastД ne-

siguranýd сДсi, mai Ьчпi счпоsсДtоri ai psihologiei mчlgimilоr decit sintem noiastёzi, чоr gti сД istoria пч poate face vegnice dec{t miturile.

ý3. - Ехаgеrаrе qi simplism in sentimentele mullimilor

Sentimentele manifestate de о mulgime, fie ele Ьчпе sau rеlе, ач dubla calitatede а fi foarte simple gi foarte ехаgеrаtе. Sub acest aspect, са 9i sub multe altele,individul mulgimii se apropie de fiin(ele primitive. Firё acces la пuапtе, el vedelucrurile in bloc ai пч cunoagte tranziliile. intr-o mulgime, ехаgеrаrеа uпчi serьtiment е intarita de faptul сё acesta, fiind foarte rapid rispindit рriп sugestie 9icontagiune, арrоЬаrеа de саrе se ЬuсцrД fi spore;te considerabil intensitatea.

Simplitatea gi ехаgеrаrеа sentimentelor арДrД mullimile de indoieli gi de iп-certitudine. Рrесчm femeile, mullimile tind imediat sрrе еКrеmе. О dati ар}rчtё, о banuiala se tгапsfоrmd imediat Пп fapt indiscutabil. Un inceput deantipatie sau de dezaprobare саrе la individul Йоlаt ат rimiпе pu(in рrопчп[аtё,devine de indati о чri счmрlitД la indiйdul mulцimii.

Violen{a sentimentelor mulgimii este iпсi mai mult ехаgеrаti, indeosebi iп са-zul mчlцimilоr еtеrоgепе, de absen[a responsabilitatii. Certitudinea iпwlпеrа-bilitatii, сч atit mai рчtеrпiсё cu cit mчlЦimеа е mai пчmеrоаsi gi impresia uneiconsiderabile for{e momentane dаtоrаtё numfuului, fac cu рчtiп(Д lir эаzчl соlectivitilii sentimente 5i acte imposibile la individul izolat. in mullimi, imbecilul,igпоrапtul 9i invidiosul sint elibera[i de sentimentul nulitiЦii gi neputinlei lor,sentiment inlocuit prin impresia de for{i ЬrчtаlД, trecДtoare, dar imепsй.

tn cazul mulgimilоr, ехаgеrаrеа iп sentimente, privegte adesea, din picate, sar-timentele rele, relicvi аtаЙсй а instinctelor omului primitiv, ре саrе individulizolat е obligat, de frica pedepsei, sД 9i le iпfriпеzе, Aga se ехрliсё uqurin{a cuсаrе mullimile se dedau la cele mai grave abuzuri.

Sugestionate abil, mullimile devin capabile de еrоism gi de devotamcnt, счmчlt mai capabile chiar decit individul izolat. Vоm avea curind ocazia de а rе-veni la aceýt aspect, cind vom studia moralitatea mullimilor.

Mullimea nefiind impresionati decit de sentimente extreme, оrаtоrчl careчrеа sё о счсеrеаsсi trebuie si facД abuz de afirmagii excesive. SД exagerezi, sЁ

аfiгmi, sё repe(i 9i sД пu incerci niciodati si demonstrezi rа[iопаl wечп lчсrч -

SENTIMENтELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR ПпаtД procedeele de аrgчmепtаrе, bine cunoscute vorbitorilor Ia аdчпДтi рорчlше.Mai mult, mчlцimеа pretinde са sentimentele еrоilог й sд fie Ia fel de exage-:ate. АраrепtеIе lог calitaЦi givirtuli tгеЬчiе intotdeauna u,optiЛ"uie. ra tеаtru,mulgimea ii rесlаmё eroului piesei niEte virtu{i, чп счrаj, о rпъrditаtе се пч sinticiodatД practicate in viatn. : "

. s_a чоrьit ре Ьчпi dreptate despre optica specialд а tеаtrulчi. Ехыа ffuaiдdoiali о аSеmепеа opticД, dаr геgчtilеЪаlе sint adesea strёine de Бчпчl simg5i de lофсД. ATta de а vorbi'mutgimio,

".te d" oTdin iпfеriоr, dаr rесlа-ё apti-

РЧ.ч" totul speciale. Citindinumite piese, ili explici ";;;,;;sd lог.IIrýýi directorii de teatre, аtчпсi cirrd le accepta, siniin g"n"iut foarte nesiguril ,1:uýTi

lог, сДсi репtru а se рrопчпЦа, аr trеЬчi sД se trапsfоrmе iпtr-оmullrme 1.|).ac^ аm putea intra irr detaliile chestiunii, аm putea dеmопstrа dinПрf,Ц Сч чgчriпgД, influen[a рrеdоmiпапtё а пеаmчlчi, Н"r" с" йчtrч

"*" "n'u-dаsmеаzд mulgimea iпtr-о (аri rдmiпе cfteodatд fаrд succes intr-alta sau пч аrе,jecit чп suссеs de сirсumstап[Д, cici пч рчпе in joc r"rоrrч.l" "чрuыJ'sа

rascoleasca почl sёu public.Е inutil6" nd{lrgat ai mul$mile sint exagerate dоаr in sentimente, iп nici чп -'i

=,.-,*т 11з:: ii1"',.**!" Ргiп simрlчГfарt сi individul face ;; fitй

''=шIlmе, ntvelul sДч intelectual, шп aratat-o deja, соЬоага considerabil.Dl"Таrdе а constatat-o de asemenea, cu ocazia

""r"Ёtаrilо..ut, urop.u firide-

еФlоr mчЦimii, Deci пчmаiлiп се priveýte sentimentele pot uгса mоцi-l" rоаrt"fij.ý Sau соЬоri dimроtгiчД, foarte jos. -- ---ý--"

]

1,1, - Iпtоlеrапtrа, autoritarismul gi conservatorismul mulfmilоr

Сum. шч]gimilе пч ýtiu decit de sentimente simple qi ехtrеmе, opiniite, ideileЁ cTcdin{ele се le sint sugerate sint acceptate sau rеfчzаtе de ele'inboc qi consi..:Ё:аtе drept аdечДruri absolute sаu еrоri la fel de absol"t". Ай;;i;ЙрIа intobкаuпа сч сrеdiпgеlе арДrчtе iп urmа sugestiei, qi пч generate ре calea- ata cum putem in}olege de се anumite piese. rBfuzato de toli directorii de taatru, оЬgiп,Lл S{,]cces епоrm cind se iпtimрlё sб fie jucate totugi. Se cunoaýte .u""B"ui |i""ei a-rul1":собв, Роur la соuгоппо. rеfчzаtё zece ani de directorii primo|or teatre, Тп pofida renu-r'Ёi,l auto'Ului sёч- La mаrrаiпе dB Charley montatё, dчрё refuzuri .ч""u"iчч,ЪЪ cheltuia-а -T,:i agont de Ьчrsё, а obginut dочё suio do reprezonta;ii In Frапlа 9i mai Ьiпе de о mieп, Д nglia, FЁrЁ explicagia dаtё mai sus asupra impbsibilitagii iп care se аflё directorii de tea,тЕ 1е а So substitui montal mulgimii, asemenea judecЁgi aberanto,venite Jin pu.,"u uno,'млýпапе competente gi foarte interesate de а пч comite gregeli atit de grosolane, аr ti deтrщ'п: eles.

ж SUFLETUL MULTIMILOR

rationamentului. Oricine gtie cit de intolerante sint credin(ele religioase gi сеdоmiпаЦiе despoticД ехеrсitd ele asupra sufletelor.

Neavind nici чп dubiu аsuрrа а сееа се crede а fi аdечДr sач gregeali gi avind,

ре de аltЁ раrtе, no{iunea сlаrё а for[ei sale, mullimea este ре atit de ачtоritаrД

рс cit е de iпtоlеrапtё. Dасй individul poate si accepte сопtrаziсеrеа 9i dezba-terea, mul(imea nu le rаЬdД niciodati. in adunirile publice, о cit de чgоаrёcontrazicere din partea unui vortlitor este primitД ре dаtД cu urlete de furie 9iinvective violente, urmate curind de acte de чiоlепtД, 9i daci чоrЬitоrчl insistiсumча, de dаrеа lui аfаrй. FДrД prezen(a neliniqtitoare а slujbagilor stApinirii,cel саrе contrazice аr fi adesea chiar lingat.

Autoritarismul gi intoleran(a sint caracteristici generale tчtчгоr catcgoriilorde mulЦimi, dar gradul in саrе se manifesti ele este extrem de divers; gi aici араrеiаrДqi по[iчпеа fundamentalД de пеаm, stДрiпД а sentimentelor 9i gindurilorоmulчi. Autoritarismul qi iпtоlеrап(а sint foarte dezvoltate indeossbi la mul-

{imile latine. Sint intr-atit de dezvoltate, incit distrug сhiаr acel sentiment al irpdependenlei individuale, atit de puternic la anglo-saxoni. Mullimile latine пчsint sensibile decit la independen{a colectivё, de sесtё, iar caracteristica acesteiindependenle este печоiа de a-i face rapid gi Йоlепt, ре tоЦi disidenlii, robi aicredingelor lor. La ророаrеlе latine, iacobinii tuturоr timpurilor, incepind сч ceiai InchiziЦiei, п-ач putut пiсiоdаtД si se ridice la о аltД concep(ic аsuрrа liberti(ii.

Репtrч mчlЦimi, autoritarismul qi intoleran{a reprezintd nigte sentimente foar-tc bine сопturаtе, ре саrе le iпdurё сч aceeagi ugчriп[ё cu саrе le practicД.Mulgimile rеsресtё for{a 9i sint рrеа pu(in impresionate dc Ьuпйtаtе, care е lesneluatД drept о fоrmЁ de slДbiciune. Simpatia lor пu s-a indreptat niciodati сДtrеstёpinii gепеrоqi, ci сёtrе tiranii care le-au dominat prin fоr[Д. Lor le iпаlgДmчlЦimilе intotdeauna, cele mai seme(e statui. DасД il саlсД iп рiэiоаrе счрldсеrе ре despotul rёstчrпаt, е репtru сД, о datД се gi-a pierdut for(a, el iпtrДiп categoria celor slabi, ре саrе ii disрrеЦчiе;ti Ei de care пц te mai temi. Tipulde еrоч indragit de mullimi va ачеа intotdeauna structura unui Cezar. StrДluci-rеа lui le fаrmеса, autoritatea lui le impune qi sabia lui le inspДimintД.

Gata sД se rД:rчritеаsсё intotdeauna impotriva unei stДpiniri slabe, mчl$mеаsc рlеасД slugarnic in fa{a unei stДpiniri puternice. DасД miпа forte а stДpiniriiас{iопсаzё intermitent, mulgimеа, mеrеu supusД sentimentelor sale ехtrеmе,trecc alternativ de la апаrhiе 1а slugДrпiсiе 9i de la slugДrnicie la anarhie.

Аr iпsеmпа, de altfel, sД nestrcoteqti psihologia mullimilor crezild сi 1а ele

рrсdоmiпД instinctele гечоlu(iопаrе. Nчmаi actele lоr de чiоlепqё ne dau aceas-tД iluzie, Exploziile de rечоltД gi celc distructive sint intotdeauna efemere.МчIЦimilе sint in prea mаrе misчri dirijate de incongtient gi рrеа supuse, incilnsccin{i, influengei unei еrеditаЦi vechi de sec<rle, sрrе а пч se dovedi еКrеm

SENTIMENTELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR 29

je сопsеrчаtоаrе. Lisate iп voia lor, le vezi curind, sДtчlе de dezordini, iп-;reptindu-se din instinct сdtrе slugirnicie. Cei mai seme(i gi neindupleca(i di,*llе iacobini l-аu aclamat din rДsрчtеri ре Bonaparte cind acesta а suprimat toateiibertДlile 9i ;i-a fДсчt аsрru simЦit рumпul de fiеr,

.Istoria revolu[iilor populare este aproapo de nein{eles daci nesocoteýti iп-stbctele рrоfuпd сопsеrvаtоаrе ale rrшlцimilоr. Ele й realmente 5д-9i schimbeо:т"1" institu{iilor gi sivirgesc uneori chiar revolu(ii violente са si оьliпд acestesсhimЬёri; dar fопdчl асеstоr institu(ii е in рrеа mаrе mДsчrД expresia песе-sitацilоr ereditare ale neamului, pentiu

"u -uЦi*il" sД пч rечiпД, intbtdeauna,ia ele, Neincetata lor mobilitate пu privegte decit lucruril".up"rfi"i"l". De fapt,:le аu instincte conservatoare foarte pulernice 9i, asemenea tuturor primitiЁ1ог. чп reýpect fetigist аl_trаdiцiilоr, о g'oaza incongtientД fаlД de tot се е поч giloate si le modifice rеаlmепtе condiliile de via(d. DасД democragiile аr fi аwttоrцаiоr асtчаlд in ероса irr саrе se inventau mеsьriilе mecanice, -uginu сu аьчr;i ciile fеrаtе, геаlizаrеа acestor invengii аr fi fost imposibilД .uo pbrlbita aou.cu рrе(чl unor revolu{ii repetate. Din fericire pentru progresul civilizaЦiei, sbзгеmа{iа mullimilоr nu s_a nёscut decft atunci ciЪd mu.i. йr"ор"riri аlфtiЬlеi;i ale industriei fчsеsеrё deja fйсчtе.

лi,й-

ý5. - Moralitatea mulflmilor

Daca рriп cuvintul rnoralitate in(elegem statornica rеsресtаrе а апumitоrconven{ii sociale 5i реrmапепtа rергimаrе а impulsurilor Ёgоistе, este absolute,ident сi mul$mile sint prea impulsive 9i рrеа mobile рйч а fi capabile deгпоrаlitаtе. Dar dасд includem in acest tеimЪп aparilia sioradica а чпоr calitalianymjte, рrесчm аЬпеgаЦiа, devotamentul, dezinterbsu| sacrificiul de sine, пе-чоiа de_dreptate, putem spune сД mulgimile sint чпеоri, dimpotriva, capabile deо moralitate foarte inaltд.

.pu{inii psihologi care Iе-ач studiat пч au fдcut-o decit din рuпсtчl de чеdеrеa-i actelor lоr сrimiпаlе; qi vizind сд aceste acte sint frecvente, au atribuitmullimilor uп nivel moral foarte coborit.

Fёri indoiali сд ele dau deseori dочаdё de uп asemenea пiчеI moral, dar deсе oare? - рur 9i simplu репtru сД instinctelc de cruzime distructivД sint rdmdgi[еale_epocilor primitive се dоrm iп adincul fiесirчiа dintrc поi. Репtrч indiйdulizolat, аr fi periculos si Ei le satisfacё, ре cind, fiind absorbit iпtr-о mчtцimе Прsitё de_ rёsрчпdеrе 9i neputind fi, deci, pedepsit, аrе toata libertatea sд si le чr-meze. Neputind sё exercitёm, in mod obignuii, aceste instincte distгuctive asupra

з0 SUFLETUL MULTIMILOR

semenilor noýtri, пе mаrgiпim sё ni le dеsсдrсдm asupra animalelor. pasiunea

репtrч vinёtoare gi cruzimea mчlgimilоr provin dintr-o aceeagi sчrsi. Mul(imeaсаrе igi sfiýie incetul cu incetul victima fдri арёrаrе di dovadi de о laýi cruzime-- extrem de iпrчditД iпsД, ре,пtrч filozof, сч оеа а чiпДtоrilоr aduna(i laolalta dinрliсегеа de а asista la sftgierea unui biet сеrЬ de сДtrе ciinii lоr.

Chiar dасё mчlЦimеа е capabili de omoruri, incendii gi tot soiul de alte farade-legi, еа este dеороtriчД capabilД de acte de jеrtfД gi fapte dezinteresate aflateшаi presus decft cele de саrе cste capabil individul izolat. Mai dеgrаЬё asupraindividului din mullime are efect invocarea sentimentelcir се {in de gloiie,опоаrе, religie gi patrie. lstoria е doldora de exemple dc tipul cruciadelor gi vс>lчпtаriаtulчi din'93. De чп mare devotament gi de шДrе(е fapte dezinteresatesint capabile dош colectivitдlile. cfte mullimi пч s-аu lisat сч еrоism mЁсеlдritерепtru credin(e gi idei ре саrе abia le рriсереач! Mullimile саге fac greve, le facmаi dеgrаЬЁ са sё se sчрчпё чпчi сопsеmп, decft са sД оЬ$пё о mirirе de sala-riч. RaTeori interesul personal constituie чп mobil рчtегпiс репtrч mчltriшi, реcind el este mobilul арrоаре exclusiv al indiйdului izolat. Nч interesul personal,cu siguranýё, а condus mulgimile in atftea rДzЬоаiе, rёzЬоаiе ре саrе, cel шаiadesea. mintea lоr пч le putea inlelege gi iп саrе s-ач lёsat miсеlдritе la fel deчýOr рrесчm ciocirliile hipnotizate de офiпjоаrа чпчi чiпДtоr.

Рiпi gi cei mai mаri пеmеrпiс| ргiп simplul fapt al reuniTii lor intr-o mчlgimе,сарДtё citeodatё nigte principii foarte stricte de moralitate. Taine rеmаrса faptul сД ucigaбii din septembie1792veneau sД dерчпД ре mesele comitetelor Ьа-nii gi bijuteriile gisite asrrpra victimeior, ре caro lе-аr fi putut fura сч сеа maimаrе чgчriпýД. Мчlgimеа frematinda 9i sirmапД, саrе а invadat, urlind, in tim-pul Revolu(iei de la 1848, palatul Tuileries, пu gi-a insugit nici чпul din obiectelein fa{a сДrоrа а rimаs iпmirmчritД, de;i un siпgчr asemenea obiect i-аг fi fbsthrапй pentru пепчmirаtе zile.

Desigur сД acest rol moralizator, exercitat de mчlЦimе аsчрrа individului, пчconstituie о rеgчlД gепеrаli, dar se observД frecvent, chiar gi iп imрrеjuriri счmчlt mai рч[iп grave decit cele citate mai sus. La teatru, аm spus-o deja,mulgimea сеrе еrочlчi piesei calitagi mоrаlе ехаgеrаtе, sala dovedindu-se une-ori, chiar dасi е соmрчsё din elemente cu чп nivel foarte coborit, extrem deйrtuоаsi.

Chefliul de profesie, peEtele, dеrЬеdечl care*qi bate joc de orice, ЬоmЬапеadesea la vederea unei scene mai uguratice sau la auzul чпеi mici aluzii, саrе sintabsolut anodine, totugi, in соmраrа(iе cu disculiile lоr obignuite.

Agadar, mulЦimile care se dedau adesea instinctelor josnice dau uneori - рriпactele lor de inalti moralitatd- exemplu. Daci desconsiderarea interesului реr-sопа\ rеsеmпаrеа, devotamentul absolut iп slujba чпчi ideal himeric sau real

SEMIMEMELE ýI MORALITATEA MULTIMILOR ЗL

sint nigte саlitацi mоrаlе, se poate spune сд mullimile роsеdд uneori aceste vir-luti iпtr-чп grad ре саrе nici cei mai in{elep{i filbzofi пч l-au atins decit rаrеоri.Ele le practicД, firеgtе, incongtient, dar - се iопtеаzД? Daci mulgimile аг fi chibY.lP."_u adesea 9i аr fi [inut seama de interesele lor imediate, poate сi nici оcililiza{ie пч ат fi inflorit ре planeta поаstrд gi poa'te сд umanitatea п-аr mаi ачеа:Stогiе.

I

CAPITOLUL Ш

IDEILE, RATIONAMENTELE ýI IMAGINATIAMULTIMILOR

ýl, ldeile multimilor - ldeile fundamentale si ideile auxiliare - Cum potsubzista simultan idei contradictorii - Тrапsfоrmёrilе ре саrе trebuie sё lesufere ideile elevate spre а fi accesibile mullimilor - Rolul social al idei-

lor пч depinde de partea de аdечёr се о pot conline - t2. Rауiопаmеп-

tele mul|imitor - Mullimile пч pot fi influenlate prin ralionamente -Ra!ionamentelo mul;imilor au intotdeauna чп пiче| foarte coborit - Tntre

ideile ре саrе le asociazё mulgimile пч existЁ decit Тп араrеп!ё legaturi deasemanare sau do succesiune * ý3. lmaginagia mullimilor - Forta imagi-паliеi multimilor - Ele gindesc Iп imagini gi aceste imagini se sucoed fёrёnici о lеgёtчrа - Мчlзimilе sint puternic impresionate mai ales de aspectulmiraculos al lucrurilor - MiracuIosul si legendarul constituie adevёrateletemelii ale civiliza;iilor - lmaginatia рорчlаrё а ýtat intotdeauna la baza pu-

terii oamenilor de stat - Cum аrаtё faptele capabile sё impresioneze imа-ginalia mul9imilor.

ýt. - Ideile mullimilor

Studiind, intr-o lчсrаrе anterioara, rolul ideilor iп evolulia ророаrеlоr, аm do-vedit сё оrigе civilizaЦie provine diпtr-uп пчmаr mic de idei fundamentale, rа-rеоri ifiпЪitе. Аm аrДtаt сum se stаtогпiссsс aceslc idci iп sufletul mut[imilor;сu cita greutate рёtruпd acolo 5i се fоr(Д роsеdД, о datД се au рДtruпs. Аш aratattotodatё сД marile perturbatii din istorie sint, cel mai adesea, consecin(a modi-fiсаrii асеstоr idei fundamentale.

Счm аm tratat indeajuns acest subiect, пu voi reveni asupra [ui, ci mД voimargini la а spune citeva счЙпtе desprc iФсi|g"зg::i!p!lе_ m,чЩimilql gi desprcmodul in care ele le concep i

Le рчtеm imрёrli in dоца categg,rli iпtr-чпа, чоm grчра ideile iпtimрlДtоаrе

IDEILE, RATIONAMEMELE ýr IMAGINATIA MULTI]V'ILOR, зз

;i trесitоаrе, create sub influentra momentului; entuzi9srnul excesiv репtru unindivid sau о doctrina, de exemplu. in cealaltД, id.ii;;;;;""iiЁЪ*.о.u *оdiul, ereditatea, opinia publica le dau о mаrе stabilitate, ц""ч* ia"l" ."li-фоаsе de oclbi<lard, ideile dcmocratice 9i sociale de asttrzi.

Ideile fчпdаmепtаlе аr putea fi reprezentate рriп mаsа ареlог uпчi fluйч careiýi dеsfдýоаrд domol сursul; ideile trесёtоаrе - prin valurile mдтчпtе, mеrеuгоiýсitоаrе, се ii agitд suprafa(a qi care, degi lipsiie de о importanta rеаlа, Sintшаi vizibile decft insu5i счrsчl fluviului.

In zilele noastre, marilg idei fundamentale din саrе S-au hrДпit рДriпlii nogtriраr clin се iп се mai guЬrеdе Ei totodatё instituliile care Se sргijiЙаu ре ele auinceput sd se clatine din temelii. Сардtд fоrrпд асum multe di; acele rnici ideitеmроrаrе de саrе tocmai чоrЬеаm; dаr puýine dintre ele раr sortite Sa capeteо iпfluеп$а рrеdоmiпапlё.

оriсаrе ar fi ideile sugеrаtе mullimilor, ele пч pot deveni сlоmiпапtс clccit сuconditria de а imьrдса о fоrйа foartb simpla 9i de а fi reprezentate iп miпtеа lorрriп imagini. Nici о inlin(uire lоgiсд prin anaiogie sau succesiune пч existд intreaceste idei-imagini; ele se pot substitui uпа alteia рrесuш Ientilele lanternei mьglce ре саrе operatorul le scoate din cutia in саrе stau suрrарчsе. putenr vedeaagadar сum iп mul(imi prind fоrmi succcsiv icleile cele mai Ъопtrаdiсtоrii. su-punindu-se capriciilor de-o clip{ ale sоаrtеi, mulEimea se ча afla sub influen[auпеiа sau alteia din diversele idei арагgiпiпd bagajului accesibil ei gi va comitb,in consecin{Д, actele cele mai inconsecvente. АЬЪiпgа соmрlеtД а spiritului c.i-tic пu ii реrmitе sД реrсеарё contradic{iile.

_. |u se реtrесе aici, de altfel, uп fепоmеп caracteristic mullimilоr, il putcmintilni ]а mulli indivizi izola(i, nu пurпаi la fiin[ele primitive, ci 5i la taii

""i "u.",in апumilе privin(e, se аsеаmiпё mental cu primitivii: 1а membrii fеrчепtri ai uпеisecte religioase, de ехеmрlu. bam obscrvat, de piidй, la hin<lugii iпstrчiЦi, eclu-ca(i iп universitagile noastre еurорепс 9i роsеsъri de diplomc. Ре fondul lorimuabil de idei religioase sau sociale еrеdilаrе se suprapusese, fаrё а le аltеrаdeloc, un strat de idei occidentale lipsite_ de оriсе iпrйirе cu p.i-ele. irl fuпсЦiеde imрrеjurдri, арёrеаu fie uпеlе, fie celelalte, cu cortegiul loi specific d" чо.Б",astfel сi acelaýi indiйd manifesta cele mai {lаgгапtс СопtrаdiсЦii, Contradictriimai dеgrаьд aparente decit reale, сдсi numai ideile ereditare sint indeajuo, j"puternice la uп individ izolat sрrе а deveni, intr-adevйr, mobiluri de соmроrtа-ment. Numai atunci cind, iп urmа iпсruсigДrilог, оmul se аflаiпtrе impulsuii еrе-ditare diferite, actele sale pot fi, de la un mоmепt la altul, absolut contraclictorii.Е inutil sД insistДm aici asupra acestor fепоmепе, cu toate сё imрогtап(а lоrpsihologicй este capitalд. consider сд pentru а le putea in[eiege este nevoie decel pu[in zece апi de сёlitоrii gi observatii.

з4 SUFLETUL MULTIMILOR

Счm ideile пч sint accesibile mullimilor decit dupi се au imЬrёсаt о fоrmifoarte simplё, ele trеЬчiе deseori sД sчfеrе ccle mai complete trапsfоrrпёri spreа deveni рорчlаrе. DасД este чоrЬа despre idei filozofice sau gtiin(ifice ceva maielevate, po(i constata ugor profunzimea modificirilor de саrе acestea ач nevoie

репtrч а соЬоri din trеарtй in treaptё, рiпЁ la nivelul mчllimilоr. Aceste modi-fiсёri depind mai ales de neamul сёrчiа ii apartin indeosebi mulgimile; dаr рriпele ideile se imрч[iпеаzё gi se simplificД intotdeauna. De асееа, din punct de ve-dere social, nu рrеа existД de fapt чrео iеrаrhiе а ideilor, adici idei mai elevatesau mai pu[in elevate. Рriп insugi faptul сД о idee iqi face loc ?n mullimi gi le poatetчlЬuга, еа este despuiatД de aproape tot се il conferea eleva{ie 9i mёrе[iе,

Vаlоаrеа ierarhici а unei idei este, de altfel, fёrtr imроrtап{Д. Sint dеmпе deluat iп sеаmД пчmаi efecteie ре саrе lo ргоdчсе. Ideile cregtine аlе Erului Ме-diu, ideile democratice ale secolului trecut, ideile sociale de astДzi пu sint, de-sigur, prea elevate. Le putem сопsidега, din punct de vedere filozofic, drept nigtebiete еrоri. ýi totugi, rolrrl lоr а fost gi va fi irnens gi ele se vor пчmirа mчltё vTemeprintre factorii esentiali iп сопdчсеrеа statelor.

Chiar dасi ideea а suferit modificёri care о fac accesibilЁ mullimilor, еа пчac{ioneazё decit atunci cind рДtrчпdе - prin diverse рrосеdее се чог fi studiateiп alti parte - iп incongtient, devenind чп sentiment. Aceasti trапsfоrmаrе estein general foarte indelungatё.

Nч trebuie sД сrеdеш, de altfel, сД о idee poate avea efect, fie gi аsчрrаmullimilor cultivate, dat fiind сД juste{ea i-a fost dеmопstrаtД. Ne dim seamade acest lчсrч vЁzind cit de pulin ii iпflчеп!еаzД, ре cei mai mчlЦi, сеа mai сlатёdemonstraýie. Un ascultДtor cultivat poate sё rесчпоаsсД evidenla insigi; dar elva fi repede readus, ре cale incongtienttr, la concep(iile sale primitive. Revede-

til peste citeva zile, gi el чД va sеrЙ din поч vechile argumente, exact in aceiagitermeni. Se afla de fapt sub influen[a чпоr idei апtеriоаrе, devenite sentimente;gi dоаr acestea acýioneazd аsuрrа mobilurilor profunde ale асtеlоr gi чоrЬеlоrпоаstrе.

Atunci cind, рriп diverse procedee, о idee sfirge5te prin а se incrusta in sufle-tul mul[imilor, еа сарёtё о fоr(i invincibilД, 9i de aici decurg о serie intreagri deconsecin[e. Ideilor filozofice саrе au avrrt са deznodamint Revolu{ia frапсейle-a trebuit multД,леmе sрrе а se implanta in suflelul рорulш. Iаr fоrlа lоr in-Йncibila, о datД се s-au statornicit, е bine cunoscuti. Elanul unui intreg poporiпtrч счсеrirеа egalitaЦii sociale, intru realizarea чпоr drepturi abstracte qi ачпоr libertё{i ideale а fДсut са toate tronurile si se clatine 9i а tulbuTat adinc lu-mеа occidentalД. Timp de douДzeci de ani, popoarele s-au nёpustit unele asu-pra altora 9i Ечrора а cunoscut hecatombe соmраrаЬilе сч cele ale luiGingis-han gi Timur Lenk. NiciodatД пч а fost atit de сlаr la се poate duce

IDEILE, RATIONAMEMELE ýI IMAGINATIA MULTIMILOR 35

,jescёtugarea ideilor capabile si schimbe oflentarea sentimentelor.Dасё ideile necesiti mult timp pentru а se statorniceasci in sufletul mullimi-

оэr. le este песеSаr чп timp пч mai pu(in considerabil spre aJ рДrtrsi. De асееа,п се ргiчеgtе ideile, mчlцimilе sint mеrеч cu mai multe gепеrа(ii in intirziere fа(d]с savan(i gi filozofi. To[i оашепii de stat Etiu astДzi се gregeli con(in ideile fun-j,mentale proclamate la чп moment dat, dar счm influen[a lor este inci foartef,Oternica, sint obliga[i sд guverneze urmind principii in al сёrоr adeviT ач incc-зt si mai сrеаdй.

ýZ. * Rаflопаmепtеlе mullimilor

ýu sc poate spune in mod absolut сд mul[imile пц sint influcn{abilc рriп ra[io-талпепtе. Dar argumentele ре саrе le folosesc gi cele саrе ac(ioneazб аsuрrа lor:ат sё fie, din рuпсt de чеdеrе logic, de un nivel atit de coborit, incit numai рriп"ralogle le рчtеm socoti rа{iопаmепtе.

Raglonamgntele inferioare ale mчlЦimilоr sint, ca.si rа{iопаmепtеlе elevate,:вzаrэ ре aйcialii: dы iпtrе ideile asociate de сдtrе muliimi пu existд decit iпryаrеп(i legёturi de аsеmдпаrе sau de succesiune. Ele se iпlдп[чiе in mоdчl се-л,г а]е чпчi eschimos саrе, gtiind din ехреriеп(Д сi феа[а, соrр trапSраrепt, Se: rpeýte in gчrД, trage concluzia сi sticla, de asemenea соrр transparent, trebuieй Se tореаSСД la rindul ei in gчrё; sau al сеlоr ale unui sёlbatic, саrе iEi irrchi.цriе сi mincind inima чпui duEman счrаjоs, ii dobindegte vitejia; sau, iпсi, al:епог ale unui muпсitоr саrе, exploatat de чп раtrоп, trage concluzia сД to(i ра-:ч-,пii sint nigte exploatatori.

Asocierea чпоr luсruri disparate, neavind decit iп араrеп{i relaýii iпtrе ele qilmcdiata generalizafe а cazuTilor pmticulaTe - iati caracteriiticileioфcii colei_:r;е. De acest оrdiп sint asocialiile ре сше le рrеziпtД, intotdeauna, mullimilorи-еi oratori саге ýtiu sё le manipuleze. Numai acestea le pot influen[a. Осlапgчirе de rа(iопаmепtе riguroase ar fi complet de nein[eles mulgimilor gi defrceea пе реrmitеm sё spunem сi ele пujчdесД saujudecД gregit gi сi пч pot fi:nt"luentate рriпtr-чп rа(iопашепt. citite, anumite discursuri саrе ач exercitat о

'тi]цепti епоrmi аSчрrа сеlоr care lе-аu ascultat sint, adesea, uimitor de slabe;:дr se чiti сё ач fost ficute sрrе а апtrепа colectiЙtalile 9i пч sрrе а fi citite de:irrе filozofi. Оrаtоrчl, соmчпiсiпd intim сч mчlЦimеа, gtie sД evoce imaginileJare о lTijesc. DасД izbuteýte, scopul sДu а fost atins; gi чп intreg чоlчm deшiintari plicticoase пч чаlоrеаzд cit cele citeva frаzе саrе ач izbutit sд счсе-:;аsсё sufletele се trebuiau convinse.

SUFLETUL MUI.TIMILOR

Iпutil de adдugat сё neputin[a mulgimilоr de а judeca corcct lc face sй fie lip-sitg de orice spirit critic, adicй de aptitudinea de а discerne аdечirul de сrоаrе,

de а fоrmulа о judecati ехасtД. Judecёlile ре саrе ic ltcccptД пu sint ciecit ju-

dесiЦi impuse, 9i niciodati judecДgi argumentate. Sint nunreroqi indivizii саrе,

din acest рцпсt de чеdеге, пu se ridicД deasupra mulцimiiоr. Uqurin{a сu саrе

devin generale anurnite opinii цiпе mai ales de ncputin(a mаjоritаЦii оаmспilоrdc a-gi forma о рirеrс рrорriе, ЬаzаtД ре ra[ionamente рrорrii.

ý3. - irnaginalia rnul{imiitlr

Imaginatia пrtillirllilclr. рrесuпl а tllturor fiiп!еltrr la саrе пu iпtеrviлс rаЦiопа-

mепtu!, poate Ё ptofuncl impresitlrrati. Imaginile evrlcate in miпtеа lоr сlс u;l

реrsопаj, uп счепirrепt, uп accidcnt au арrоаре irrsufle{irca lucrurilor rcale.

Mullirnile se аflё intru cttva in cazul сеlцi саrе dоагmе, а сйrui rа(iuпе, tешrр,.>

rаr suspendatД, lаьД si-i (iqncasctr in minte imagini de о intensitate ехlrеmД, dar

саrе, in contact cu gindirea, аr pieri dr;: indati. МulЦimiiе, nefiind capabile nicide gindirc, nici d9 rаliопаmепt, пu cunosc neverosimilul: оr, tocmai luсrurilеcele rnai neverosimile sint, in gепеrаi, сеlе mai ýосапtе"

ýi iati tiе се aspectclg miгасulоаsе 9i legendare аlс счепimспtеlоr imргеsiо-

ncazi tntotdeauna cel mai tаrе mulЦimilе, Miracutrosu1 qi lеgепdаrul constituie,

itr realitate, adevёratele tcmclii ale unei civilizaЦii, in istorie, араrепtа а jucat

intotdeauna uп rоi mult mai irnportant decit realitatea. Irealul ргеdоmiпД аsu-

рга rеаlului.Neputind gindi decit iп irnagini, mulgimile пu sint impresionate decit de inra-

gini. Dоаr acestsa le iпsрдirпiпtd sau le fаrmесд 9i devin mobilrrri de acEiLinc.

De асееа, reprezenta{iile teatrale, саrе ofera imaginea in fоrmа sa сеа mai

сlаrd, au intotdeauna о iп{luеп{i епоrmй аsuрrа mulЦiпrilоr. Piinea qi sресtасгл

lele constituiau altЁdata pentru рlеЬеа rоmапа idealul fericirii, In cursul cpoci_

lor саrе аu urmаt, acest ideal s-a schimbat рrеа pu(in. Nimic пu imprcsioneazёmаi рчtеrпiс imagina(ia рорulаrД са о picsД de tcatru. intreaga salД resimte inacelagi timp aceleagi еmоgii, qi daci acostea пu se trапsf'оrmД ре dаtД in acte,

este репtru сй nici cel rnai incongtient spectator nu poate sё пu-;i dea seama сД

este victima iluziilor qi сd а ris sаu а plins la ачспturi imaginare, CiteodatД, tt>

tugi, sentimentele sugerate de imagini sint suficient cle puternice рспtru а tinde,

рrесum sugestiile obi5nuitc, sД se trапsfоrmе in acte, S-a spus adesea pclvestea

acclui tеаtгu dramatic popular, obligat si-l apere la ic;ire ре acttlrul tlin rolultriditоrului, sргс a_l sсёра de violcn(cle spectatorilor indignaqi de fiгдdеlеgilе

lDEiLE, RATI.NAME^ITELE ýI IMAGINATIA MULTIfulILoR 37

iale imaginare. Iаtё, сrеd, uпчl din cele mai rеmаrсаьilе indicii ale stдгii rпеп-;aie а mчlgimilоr 5i" mai ales, ate uqurin{ei сu саrе pot fi sugestionate. Irealul areерrоаре la fel de multё imрогtап(ё, in ochii lor, ci gi realui. Eie аu tendin(a evi-jспtД de а пч 1е deosebi"

_ Tocmai ре imagina{ia рорulаri se bazeazё, de fapt, puterea cuceritoriior gi

"оrца statelor. Cind se acgioneazё аSuрга ei, mulgimiie r" pu" ti Й9"u.". Tout"пшiiе fapte istorice, сrеаliа budismului, а cre5tinismului, а islamismului, Re-:оrmа, Revolu(ia fuапсеzёýi, in zilele noastre, invazia u*""йgайJа socialis-:rчlцi sint consecin{e directe sau iпdерёrtаtе а!е шпо. i..rpresii рutегпiсе:roduse аsцрrа imаýпа{iеi mulgimilor.De асееа, marii oameni de stat ai tuturor timpurilor gi gагilоr, inclusiv cei mai

: l i despoti, gi-au gёsit in imaginalia рорulаrД sprijinul puterii lоr. NiciodatД nu.з iпсегсаt sd cirmuiascй impotriva ei. ,,Ап pus capit rizboiului-din Уепdёе,:рuпеа Napoleon la uп consiliu de stat, facindrr-mд catolic; яп-аm stabilit inFsipt, fасiпdu-mё musulпrап; i-am ci5tigat ре рrеоgi in ltalia, fасiпdu-rrё papist.DасД а9 gччеrпа un ророr de evrei, а9 rесопstrui tеmрiui ]ui Solomon". Nicieiаtё, poate, dc la Alexantlru gi Cezar incoace, nici uп mаrе оm de stat п-а in{eles

=ai bine ctlm trebuie impresionatД imagina(ia mulЦimiiоr, Рrеосшраrеа sa;"lпstапtД а fost sё о gochcze, Se gindea la asta in victoriile sale, in discursurilc.аlе, in tot се spunea, iп tot се fiсеа. Se mai gindea iпсЁ la asta, ре patul de-roarte.

Се trebuie si faci са sД impresionezi imagina(ia mullirnilor? О чоm vedea cu-::nd. Sё sрuпеm, de ре асчm, сй demclnstraýiile menite sД influen{eze inteligen(a.i rеЦiчпеа sint incapabile si atingД acest scop. Antoniu п-а аwt nevoie dc vreo:Jtorica sачапtД pentru а a(ita ророrul impotriva ucigagilor lui Сеzаr, I-a citit::st,amentul gi i-a аrДtаt cadavrul.

Tot сееа се impresioneazД puternic imagina(ia mulЦimilоr trebuie sД аiЬй fоr-та unei imagini gocante gi limpezi, lipsita de orice iпtеrрrеtаrе sau inso(itД пu-паi de citeva fapte miraculoase: о mаrе izbinda, о mаrе minunе, о mаrе critrta,] mаrе sреrап[й. Important este sД prezinli lчсrчrilе in Ьlос qi si пu le ara(i ni.:iоdаtД provenien{a. О sutй de crime mtrruпtе sau о sutД de accidgnte mДruпtсlu чоr ýоса defel imagina(ia multrimilоr; ре cind о singuri сrimД rеmаrсаЬilД, оsiпgurё catastrofi, сhiаr cu consecin{e infinit mai pu(in чсigёtоаrе decit ale сс-1оr о sutД de accidenle la чп loc, о vor impresiclna profund. Магеа epidcmic dc:Tipd саrе а ucis, la Paris, 5 000 de реrsоапе in citeva sйрtimiпi а irnpresionat

рrеа рu(iп imagina[ia рорчlаrё. Aceastй veritabila hесаtоmЬД пu se trаduсса,lпtr-аdечДr, prin vreo imagine vizualizabilД, ci пumаi рriп datele stati-,ttictsiptДminale. Un accident care, in loc de aceste 5 000 de реrsоапе, аr fi ucis iliэсееаgi zi 500, intr-o piagД publici, in urша unui eveniment extrem dc vizillil,

ý SUFLETUL MULTIMILOR

счm аr fi рrёьчýirеа turnului Eiffel, аr fi produs аsчрrа imафпа[iеi о impresieimепsд. Eventuala dispariýie а чпчi transatlantic, рrеsчрчs, din lipsд de ýtir! аse fi sсцfчпdаt in lаrgчl mfuii, а impresionat рrоfчпd, timp de opt zile, imagiпаýiа mulgimilor. or, statisticile oficiale аrдtач сд in acelaEi ап disрдrчsегд о йеde vase de mаrе gabarit. Асеstог dispari{ii succesive, сч mult mai importante саpierderi de Йеýi gi de mДrfuгi, mчlЦimilе пч le-au dat nici сеа mai mici aten{ie.--' Nu faptele prin ele insele sint cele care impresioneaй imфпа(iа populari, cimodul in саrе sint prezentate. Aceste fapte trebuie sД рrоdчсД рriп condensaTe,dасд mд pot ехрrimа astfel, о imagine gосапti, саrе si ocupe gi sё obsedeze miп-tea. si сuпобti аrtа de а impresiona imфпа(iа mчlцimilоr iпsеаmпд si cunoýtiаrtа de а le cirmui.

J

i

cAPiToLUL ry

FОRМА RELIGIOASA РЕ CARE О IAU ТОАТЕCONVINGERILE MULЦN{ILOR

Св esto Sentiment'l religios - El nu depinde de adorarea чпеi divinitёJi -caracteristicile sale - Fоrgа convingerilor care iau fоrmё reiigioasa - Di-verso ехеrпрlе - zeii populari п-ач disрёrчt niciodatб - Fоrmе noi sub caroace$tia rепаsс - Formo religioase de ateism - lmportanga acestor noliunidin punct de vedere istoric - Reforma, Noaptea Sfintlllui Bartolomey, Те-roarea 9i toate evenimentele de acost tip sint consecinlB ale sentimente-lor religioase ale mullimilor, 9i nu ale voingei indiviziior izola;i.

Аm vДzut сё mul(imile nu judecЁ, аш чДzчt сё admit sau resping ideile iп bloc,*i пч sчрогtё nici disculia, nici contrazicerea 9i сД sugestiile саrе ас(iопеаzЁ asu-эrа 1оr 1е invadeazё iп iпtrеgimе cimpul inlelegerii,iinzind sё se tйпsfоrmе delпdаtД iп acte. Аm aritat сД mullimile sugestionate in mod convenabil sint gataьА se jertfeascё репtru idealul се le-a fost sugerat. Аm чizut, iп fine, сi ele пчfi]поSс decit sentimentele йоlепtе 9i extreme. fп cazul lor, simpatia ajunge re-prede la adora(ie 9i, abia iпfiriраti, antipatia sc trапsfоrmа in uia. Aceste ind!саЁ generale ne permit si presimlim de ре acum паturа convingerilor lor.

Examinind indeaproape convingerile mulgimilor, atit in epoci*le de сrеdiпЦДщligioasd cit gi iп perioadele mаrilог rёzчтЁtiri politice,

"u .il" din secolul trе-

cut, consta(i са acestea au intotdeauna о fоrmД specialё, ре саrе п-аý putea-odefini bine decft пчmiпd-о sentiment religios.

Acest sentiment аrе caracteristici foarte simple: аdоrаrеа чпеi fiinge presu-puse sчреriоаrе, teama de puterea се i se atribuie, suрчпеrеа оаrьа la ordinelesale, imposibilitatea de a-i discuta dogmele, dorinla dё а le rispindi, tendin(a dea-i

_considera dugmani ре to(i cei саrе геfчzё sa lb accepte,jl;dife;ent dасё чпmtfel de sentiment se rеfеrё la un zеu inйzibil, la чп idbi'de рiаtrё, la un еrоu"ач la о idee politicё, esenta sa rДmiпе intotdeauna religioasi.Ъupranaturalul gimiTaculosul se regДsesc deopotrivi intr-insul. МчlЦimiiе investeic

"u о u"""ugi

fогgё misterioasё fоrшulа politici sau conducёtorulйctorios саrе ls fапаtizеаzё,

Zю SUFLETUL MULTIMILOR

ре mоmеп[._ Sa fii religios nu inseamni пчmаi sД adori о divinitate, ci sД{i рui toate resur-

sele min[ii, intreaga capacitate de supunere а voinlei, intreaga аrdоаrе а fanptismului in slujba uпеi cauze sau а uпеi fiiпце devcnite triпtё 9i ghid alsentimentelor gi ac[iunilor tale.

sentirnentul religios este de rеgчli inso[it de intoleran[i gi fanatism. дсеstеаsint inevitabile la cei се сrеd сД de(in secretul fericirii ре рДmiпt sаu in сеruri.Cele dоuД trisДturi se rеgёsеsс la to[i oamenii reunigi iп grup in clipa cind оconvingere оаrесаrе ii dеtеrmiпД sё se rДzчritеаsс5. Iacobinii din чrеmеа Те-rоаrеi еrач la fel de fuпdаmепtаl religiogi са 9i catolicii din чrеmеа Inchiziliei,iаr iпflёсёrаrеа lor сrudЁ рrочепеа din aceeaqi sчrsё.

Convingerile mulЦimilоr сарёtй acele caracteristici de supunere оаrЬli, into-lеrап{ё silЬаtiсД, nevoie de рrораgапdi violentё, се sint inerente sentimentuluireiigios; se poate spune agadar сi toate crezurile lоr ач о fоrшД rеlig!оаsД. Eroulacla_mat de о mчltrimе este, репtru еа, un zeu autentic. Napoleon а fost uп astfelde zeu чrеmе de cincisprezece ani gi niciodatД чrео divinitate пu а avut parte deadoratori mai desivirqttri. Nici uпа пч а trirnis cu mai mчltД чguriп{Д oameni lamoarte. Nici unul din zeii pДginismului gi ai cregtinismului пч au exercitat о domina{ie mai соmрlеtД аsчрrа sufletelor.

Intemeietorii de credin[c rеliфоаsе sau politice nu lе-ач intemeiat decit dato-ritё qtiinlei lor de а impune mullimilor acele sentimente de fanatism religios,рriп саrе оmul igi gёsegte fericirea in аdоrа(iе gi саrе il imping sД-gi jertfeasciviaýa pentru idolul sДч. Aga s-a intimplat iп toate cpocile. iп frчmоаsа sa сшtеdespre Galia rоmапi, Fustel de Coulanges face ре buni dreptate оЬsеrча(iа сДImреriul Rоmап пu s-a men[inut nicidecum prin fоr{Д, ci prin admira(ia religioasa ре саrе о inspira. ,,Аr fi fari precedent in istoria lumii, spune el сu Ьuпsim{, са uп regim detestat de atitea popula{ii sё fi dчrаt cinci secole... Аr Гr inex-plicabil са treizeci de legiuni ale Imperiului sё fi putut sчрчпе рriп constringereо suti de milioane de oameni." Daci se suрuпеач, еrа pentru сЁ impДratul, реr-sonificind mёrе(iа rоmапё, еrа adorat de toatd lumea са о divinitate. iп ultimultirgugor al Imperiului, imрirаtчl avea altare. ,,ir, ч.еmеа асееа, de la un capДtla altul al Imperiului, in suflete s-a ivit о почД religie, ale cДrei diйпitДgi еrаuingigi imрйrацii. Сu сitriча ani inainte de era сrеgtiпё, intreaga Galie, rерrеzеп-tаtД рriп gaizeci de сеtД{i, ridiса чп templu, in арrорiеrе de oragul Lyon, lui Au-gustus... РrеоЦii sДi, aleqi de uпiuпеа oraqelor galice, еrач primii oameni ai gаrii.,.Е imposibil si atribui toate acestea fricii gi slugёrniciei. Nч sint slugarnice роpoare intregi gi nu sint astfel timp de trei secole. Nu curtezanii il аdоrаu ре рriп-cipe, ci Rоmа. ýi пч doar Rоmq ci qi Galia, Spania, Grecia gi Asia."

Astёzi, marii cuceritori de suflete пч mai au аltаrе, ач iпsД statui sau imagini,

FОRМА RELIGIOASA А CONИNGERILOR MUI,TIMILOR 41:аг cultul de саrе se ЬuсurЁ пu difеri considerabiI de cel de оdiпiоаrё. Nч iz-butegti sё inýelegi

"it". ".uu ain ;i;; йriei-decit clupё се (i-a clevenit liпb

TJff :;:i fiff :: *"o"""'ui

"i |iib oii*i., ,n ",

g,,nilc,,: репt. u Ъl q sau egti zeu,

, Acestea пu sint supersrilii сliл alte чrеmuri, definitiv izgorrite de сitге rа(iuпе._л lupta sa еtеrлi ilrnpotiiva .ut;*Л, ,"rшmепtul n-ifost пicioldatёinyins.\,lullimile пч mаi vor 1i a^uda.Y i"i"i" рrесum diiпitate si rеIiфе, care l. -a.*:,lmiпаt atita rTeme; dar in nici

" ";;;;; ridicat ",l* "";;;i"uttur" "u

d"-п secol iпсоасе. Migcarea рорчlаrЁ, cunoscutd sub пчmеIс de bbiiaпgr-snee, а!!эtаt cit cle /esne ро[ sd rепаsсЁ instinctele religioase ы" -"цi-ii".. M-u .я"-.:'_ sat iп al сДrui hап s6. пu fi fost imaginea ...,ol.ri. I se аtrйiа puterca do а:,drepta toate nedreptatile, de а lecui toate rеlеlе gi mii de ou-"ni ýi-аr fi dat,.i[a pentru el. Се loc аr fi ocupat iп istorie, daci рrорriul sёч саrасtеr i-ar fi: lltut intre[ine lcgenda!

De асееа, е о banalitate cu totul inutili sёl tot sрuпеm сд mullimilor le tretluie, :eligie. credin(ele politice, divine qi sociale nu prind rёdaciniintr-insele decit

: ": condigia de а imЬrёса intotdeauna асса fоrпri religioasД саrе le pune in afa-:з -lriсДrеi discu{ii. DасД mullimile аr putea fi ficute sё-l accepte, ateismul aril за intreaga аrdоаrе iпtоlеrапtД а unui sentiment religios qi аr сlЪчепi de iпdаtД,: manifestёrile sale ехtеriоаrе, uп cult. Evoluцia micii sectc pozitiviste пе fur-

- -leaz\ aici о st-ranie dоvаdД. Еа se аsеаmДп5 acelui nihilisi tlеsрrе саrс рG-,Sleýte profundul Dostoievski. StrДfчlgеrаt iпtr-о ЬчпД zi de luminilc rаliuЪii,

:- distгuse imaginile divinitalilor 9i sfin$lor care impodobeau altarul micii sale:,pele, stinse lumiпdrilе 9i, de iпdаtД, inlocui imaginile,distruse cu ореrеlе сitоr-" r f'i]ozclfi atei - apoi rеарriпsе, pios, Iuminirile. Ohiectul crecliniei sale reli-;-,ase se schimbase, dar s-аг putea ýрчпе оаrе сД sentimentele .eiigioase i se; himьаsеrё сч аdечirаt?\ч pogi in{elege bine, rереt, anumite ечепimепtс istorice - gi tocmai ре cele:ai imроrtапtе - decit dчрд се ai sesizat fоrmа rcligioasд ре саrе о iau intob

1зачпа, рiпд la urmд, convingerile mulgimilor. Мu!й feno*ene sociale se сеr:ai studiate degraba de сдtrе uп psiholog decit de uп naturalist. Маrеtе поstru*,tогiс Таiпе пч а exanrinat RevoluEia frапсеzё ciecit са naturalist, astfel incit ge-:,eza геаlД а evenimentelor ia scdpat a<lesea. El а observat fоаrtе bine faptJe,:эr, nein(elegind bine psihologia mulgimilor, celeЫul scriitor п-а gtiut intot-]:ачпа sД аjuпgД la сачzе" Faptele inspiimintindu-l рriп aspectul Iоr singeros,::атhiс ai сrud, el п-а чДzдt iп eroii marii epopci clecii о boaida de salbatici epi.ptici, dеdiпdu-sе пеiпfriпа(i instincteltг. Violen{ele RечоluЦiеi, masacrele

."_le. nevoia sa de propagandi, dесlаrаЦiilе sale de razboi facuteiuturor rеgilоr- -.t se схрIiсД decit admilind сД RечоIuЦiа а rерrеzепtаt stаtоrпiсirеа uпеi noi

42 SUFLETUL MULTIMILOR

credinle religioabe iTr sufletul rпulцimilоr. Rеfоrmа, Noaptea Sf.Bartolomeu, rДz-boaiele religioase, Inchizilia, Теrоаrеа sint fепоmепе de acelagi ordin, sёvirqitesub influen{a acestor sentimente religioase саrе duc сч necesitate la extirparea,рriп foc Ei sabie, а tot сееа се Se орuпе statornicirii noii credinle. Metodele In-chizigiei gi ale Теrоаrеi sint cele ale adevдTa(ilor сопйпgL Nu аr mai fi сопйпgi,dасд аr folosi alte metode.

тulьuriri analoge сglоr ре саrе tocmai le-am citat пu sint posibile decit atuncicind sufletul mulgimilor le face si izbucneascf,. Nici cei mai rдi despo[i пч ar ачеаputerea sё le dеzlДп{uiе. Istoricii potriЙt сДrоrа Noaptea Sfintului Bartolomeueste ореrа unui rege igпоrё atit psihologia mulцimilоr, cit gi ре сеа а regilor. Ase-mепеа manifestёri пu pot proveni decit din sufletul рорulаr. Сеа mai deplinf,рutеrо аьsоlчtд а celui шаi deяpotic monarh пu poate decit, cel mult, sa legrёЬеаsсd sаu sё le intirzie puýin clipa dcclanqДrii. Nu regii sint aceia care аufiсчt Noaptea sfintului Ваrtоlоmеч sau rizlroaiele religioase, аýа счm nu Robespierre, Dапtоп sau saint-Just аu fёсut Теrоаrеа. iпdirдtul uпоr astfel de eve-пiшепtе regДsegti, intotdeauna, sufletul mul{imilor.

CARTEA А DOUA

Factori pregбtitori ai credingelor mulgimi|or -inflorirea credingelor mulgimi-lor este consecinta unei еlаьоrёri anterioare -studiul divergilor factori аiacestor credinte - ýl.Nеаmul - lnfluenla рrеdоmiпапtё ре care о eхer-сitё _Ei rерrеziпtё sugestii|e strёmoSilor - ý2. Tradi{iile -Ele sTnt sintezasufletului neamului -|mportan;a sосiаlё а tradijiilor -cum devin еlе по-cive, drrрё се ач fost песеsаiе -Mullimile conserva cu соа mai mаrо te-nacitate ideile tradi!ionale - ý3. Timpul - El pregateste intii statornicireaсrеdiп9еlоr, apoi distrugerea lor -Gralie iui, ordinea poate араrеа din haos- ý4,lnstitutiile politice gi sociale - ldeea gre9itё privind rolul ior -- lnfluentalоr este extrem de slаЬё *Е|е s?nt efecte, nu cauze -Popoarele "; ;;;;;:ioc sё-si аlеаgё instituliile се li se par cele mai bune *lnstitu;iile sint nisteet;chete саrе, sub un acelasi nume, ascund colB mai disparate luсruri -cum se pot etabora const;tutiile -Nevoia anumitor popoare de а avea апu-пriteinstituliirelosubaspectteoretic,precumcentralizarea-

ý5.|nstruc|iaýeduca{ia -ldei actuale eronate privind influenta instrucliei asupra mu!-t,mi|or - Date statistice -Rolul demoralizator al educa;iei latine - lп-fluenta ре care ar putea-o exercita instruclia - Ехеmрlе furnizate deCrverse popoare.

OPINIILE ýr CREDINTELB MULTrMtLoR

CAPITOLUL I

FACToRIAI CREDrNTELOR ýI

iпtпврАктАцOPINIILOR MULTIMILOR

м OPINIILE ýI CREDI}.ITELE MULTIMILOR

Tocmai am studiat сопstitчЦiа mепtаli а mulgimilоr. Cunoagtem modul lor deа simli, de а gindi, de а judeca. Si vedem iп сопtiпчаrе счm se ivesc ai сum se

statornicesc opiniile qi credin(eIe lor.Fqc{or_ii care determini aceste opinii gi credin{e sint de dочё tipuri: factori

indepДrta[i gi factori irnedia{i"Factorii indepДrta(i fac mulgimile capabile si adopte апчшitе convingcri gi le

fac impermeabile la altele. Ei pregДtesc tеrепчl in саrе vedem dintr-o datДincolgind idei noi, се цimеsс prin fоr(а qi rezultatele lor, dar саrе sint spontaneпчmаi са араrеп!а. Explozia anumitor idei in sinul mullimilor gi рчпеrеа lor inaplicare se produce, citeodati, fulgeritor. Dаr acesta пu е declt uп efect de srь

рrаfа[i, iпdДrЁtчl сДrчiа trebuie сДutаti, cel mai adesea, о iпdеlчпgД luсrаrе an-

tеriошё.Fасtоrii imediatri sint cei саrе, suprapunindu-se acestei luсrДri indelungate,

fаrа de саrе пч аr putea ac{iona, ргоdчс in sinul mul$milor сопйпgеrilе active,adici dau ftlrmi ideii, fДсiпd-о sб se dеzlДп[uiе сч toate consecinýele sale. SцЬpresiunea acestor factori imediagi se ivesc acele lrotёriri care pun Ьrusс iпmigсаrе colectivitaЦile; prin intermediul lor se declangeazД о rДscoalё sаu sehоtirigtе о grсчД; рriп intermediul lor, majoritagi епоrmо aduc чп оm la puteresau rДstоаrпё un guчсrп.

in toate mаrilе evenimente ale istoriei se constati ac(iunea sцссеsiчД а aces-tог dочД tiрuri de factori. RcvoluЦia frапсеzё, репtrч а пч lua decit чп ехеmрlчdintre cele mai izbitoarc, а avut, printre fасtогii sёi iпdерДrtа{i, criticile din di"verse scrieri, аlruzurilе fiscale ale vechiului regim. Sufletшl multrimilоr fiind ast-

fel pregitit, el а fost apoi lesne rizчrёtit de factorii imedia[i, рrесчm discursurileoratorilor Ei ороziЦiа СчrЦii la чпеlе reforme firё nici о iпsеmпДtаtе,

Printre tactorii indepДrtali, existi unii de ordin general, саrе se regДsesc la Ьа-za tuturоr credinlelor gi opiniilor mчlЦimilоr: пеаmul, tradi(iile, timpul, institu(iile, educa{ia. Vоm studia асum rolul ГrесДruiа.

ý1. - l.{eamul

Acest factor, neamul, trebuie рчs ре рrimul loc, el fiind cu mult mai impor-tant decit togi сеilаlЦi. L-am studiat suficient iпtr-о carte ргесеdепtё, pentru а

пч mai fi nevoie sd stДruim аsчрrа lui. Аm аrДtаt сс este о seminlie 9i сum, deindatd се caracteristicile sale sint fоrmаtе, crcdinlclc, instituЦiile, artele, iпtr-uпcuvint toate elementele civiliza(ici sale, dсйп expresia еКеriоаrё а sufletului siu,Fоr!а псаmului estc intr-atit dc mаrе, incit nici uп elemcnt п-аr putea tгосе de

FACToRI iг,говгАктнlt 45

л uп ророГ la altul fДri а suferi trапsfоrmДrilе cele mai рrоfuпdе.')\{ed_iu.l, imрrеjчrДrilе, evenimentele reprezinta iпflчЁпЦей ,u"iur" alc mь:зепtчlчi, Ele pot exercita о acliune impoitanti da, nu-ai tей;;;, dасД еаi-_орчпе influen{elor neamului, аdiсД aie intregului 9i, de stranioEi

-'\'оm mai аче а ocazia,in mai multe capitole uЙ acesiei luсrаri, sа'rсчепim asu-:r,ainfluen(ei пеаmчlчi gi sД аrДtДm сёЪсеаstД iпfluеп{ё

"rt" "iii J" йrе, incit

ra dоmiпё caracteristicile specifice sufletului mчlgimiЙr. I";r;;; ;;poarele],rегsеiоr [iri ргеziпti iп credinJele gi соmроrtаmъпtчl lоr diferengeioarte ас-leotuate Ei пu pot fi influen{ate in acelagi mod.

ýZ. - Tradi$ile

тгаdiцiilе rерrеziпtё totalitatea ideilor, necesitalilor, sentimentelor trecutu-_li, Elc sint о sintezё а пеаmцIцi 5i importan[a lог Ёstе coplegitoare.-ýriiпцеIе biologice au fost complet tiansfoйate de clnj embriologia а аrдtаt

:пепSа iпflчеп[Д а trecutului аSчрга evolu$ei fiinlelor Йi; Etiingele isй.ice uo, f,"i гiпdul lor transformate cind по{iчпеа u"Ъu.tu uu П mаl iispinaita, Бu. пu este:са suficient de rдspinditi, mчIцi oameni de stat rдmiпiпd la ideile teoreticie-:'iд1 din secolul trecut gi inchipuindu-ýi сё о societate poate ,а ;;;;; сu trесu-:;] sДЦ qi sd se rеfасД in intregime сilёцziпdu-sе dоаr dчрi luminilJragiunii.

Un ророr este uп organism сrеаt de сДtге trecut. СаЪriсе organism, nu seз:аtе modifica decit рriп lente acumulari ereditme.A,devira(ii сопdчсйtоri ai ророатеlоr sint рrорriilе lor tradi$i;9i, а9а счш аm:;us-o de пепumёrаtе ori, dоаr formele

"K"iiou.e pot fi sсhiЙЬаiе cu uýuriпgа.

F:тД tradi{ii, adici fdrd suflet na[ional, пu е posibila ur.n "iЯЙ|".De асееа, cele dочд mаri осuраЦii ale omului, de cind exista ре lume, au fost:; ali сrеа о plasЁ dеаsД de tradilii gi de а о distruge ре чrmё, cind efectele lоr: :пеfасitоаrе s-аu detsriorat_, FЁri tradi$i stabile, iu Ъяrtа

"bifirugi"; fara len-

-l eiiminarc а acestor tradigii, nu existД рrоgrеS. Dificultatea este de а gёsi trn;hiIibru corect ilrtre -ctabilitatc 9i variabilitaIc. Ассаstд aiп.urtuie .sl" i*cnsa.

- iad uп ророr igi lasi obiceiurile sд рriпdд rдdдсiпi prea solide, 'ьр

а" nume-:_\ase gепеrацii, el nu mai poate evolua 9i devine, сum Se intimpli in China, i,n-

- Aceasta afirmatie reprezentind iпса о noutate 9i istoria rёmТпiпd absolut пеiпtеligiЬilё-,,а еа, am consacrat mai multe capitole ale lчсrёrii mеlе Legile psihologice ale evolu|ieizсроаrеlоr demonstraliei sale. cititoru| va vedea сё, iп oiuda aparenteloiinselatoare, nici*за, nici religia, nici аrtеlе, аdiсё, intr-un сuчтпt, nici uп element de civilizatie пч poate-,.эе intact de la un ророr la altul.

ц OPINIILE ýI CREDIIЧELE MULTIMILOR

capabil de perfeclionare. Рiпi gi revoluliile Йоlепtе dеЙп atunci fёrД efect, сДсifie fragmehtele rupte ale lan(ului se sudeazД la loc ai atunci trecutul redevine,firi si se fi petrecut nici о schimbare, atotputernic, fie fragmentele imprйgtiategепеrеаzё anarhia gi, foarte сuriпd, decaden{a.

De асееа, sarcina fundamentalД а unui ророr este de a-gi рДstrа institu(iiletrecutului, nnodificindu-le doar incetul сч incetul. Grеа sаrсiпё. Romanii iпtimpurile trecute, englezii in timpurile mоdеrпе sint арrоаре singurii саrе audus-o la indeplinire,

Cele mai tenace рёstrёtоаrе ale ideilor tradilionale, cele се se орчп сu сеаmai mаrе iпсёрё(iпаrе la рrеsсhimЬаrеа lor sint tocmai mullimile 9i, mai ales,acele categtlrii de mulgimi саrе fоrmеаzД castele. Аш insistat deja аsuрrа aces-tui spirit conservator gi аm aritat сё multe rечоltе пu duc decit la simplesсhimЬДri de пumе. La sf?rgitul secolului trecut, priveliqtea Ьisеriсilог distrusc,а preo[ilor expulza{i sач ghilotinali, а persecu(iei generalizate la саrе еrа supuscultul catolic, te putea face si crezi сi vechile idei rеliфоаsе gi-au pierdut oriceputere; gi totugi, peste ci[iva ani, la cererea generalД, сultчl abolit а fost repus indrерturi.-)

Nu existё exemplu care sЁ arate maibine fоrЦа exercitatД de tradilii аsчрrа su-{letului mulЦimilor. Nu templele ii adipostesc ре cei mai redutabili idoli, gi nicipalatele - ре cei mai despotici tirani. Ре aceqtia ii po(i lеsпе distruge. SlДpiniiinvizibili, саrе domnesc in sufletele noastre, rezistё оriсirеi strДdanii gi nu се-deazd decit la lenta uzurё а secoielor.

ý3. - Timpul

tn рrоЬlеmеIе sociale, са gi in рrоЬlеmеlе biologice, unul din cei mai puter-nici factori este timpul. El este adevdratul creator gi rrrarele distrugator. El estecel care а clДdit mun[ii din firе de nisip gi а ridicat la nivelul dеmпitацii umапе

*) Raportul lui Fourcroy, adeptul de аltёdаtё al Сопчепliеi, citat de Taine, este foarte lim-pede din acest punct de vedere:,,Сееа се so vode pesto tot roferitor la slujba de dчmiпiсё 9i frocventarea bisericilor do-чеdеgtе сё, in majoritates lоr, francezii vor sё rечiпё la vechilo obicoiuri 9i пч mai е mоmеп-tul sё rezistam acёstei tendinte nalionale...Маrеа mаsё а oamenilor aro nevoie de religie, de slujbe 9i рrеоli. Este о grеgеаlё apartinindcitorva filozofi mоdеrпi, grе;еаlё iп care m-аm lёsаt еu iпsumi апtrепаt, sе crezi in posibi-litatea unei instrucgii atit de largi. inc?t sё se poаta distruge prejudecalile religioase: сёсi еlеconstituie, репtrч cei mai mulli dintrB ace9ti neferici;i, о consolare...ТrеЬчiе sё lёsёпr, deci, marii mase а poporului, preolii, altarele gi cultul."

FACToRI NпвгАкта1l

celula оЬsсчrё а timpurilor geologice, Pentru а transforma orice fспоmеп, estesufiсiепtд ac[iunea veacurilor, s-a sgrus ре Ьчпд dreptate сд о furпiсё се аr aveatot timpul inainte, аr рчt9а netezi lt{ont-Blanc-ul. О fiin{a саrе аr poseda fоr{аmagicё de а modifica timpul dчрд Ьчпчl sдu plac аr avea рutегеа ре саrе cre-dinciogii о atribuie zeilor.

Dаr noi пu trеьuiе sд ne осчрАm aici decit de influen(a timpului asupra gene-zei opiniilor шulцimilоr. Ac(iunea sa este imensi gi din acest рuпсt de v*dere.El s$йpineqte marile for(e, рrесчm semintriile, care nu se pot fоrша iп absen{asa. Е1 determini evolu[ia qi mоаrtеа tuturor credin(elor. Рriп el, acestea igidobindesc puterea 9i tot рriп е1, о pierd,

Timpul рrеgДtеýtе opiniile Ei credinlele mullimilоr, adici tеrепul in сате elerог incolgi. Рriп urmаrе, anumite idei realizabile Intr-o еросё, nu mai sint reali-zabiie iп alta. Timpul clдdeqte imensul sediment de credin[e gi ginduri clin careSe nasc ideile uпеi epoci. Acestea пч incol1esc счm se nimereýte, la intimplare.Rddicinile lor se afundД in се1 mai indepёrtat trecut. Cind iпflоrеsс, ivirea lorse datoreazё timpului care le-a рrеgдtit-о 9i trebuie intotdeauna sё ne intoar-сеш iпdДrйt репtrч а le in{elege gefteza.Sint оdrаslе ale trecutului gi mаmе ale,,,iitorului, sclave ve9nice ale timpului.

Timpul este deci аdечёrаtul nostru stёpin qi е suficient sДl lёsДm sё ac[ionezepentru а vedea toate luсrurilе transformindu-se. Astizi пе nelinigtesc foarte taredorin{ele ашепiп(ёtоаrе аlе mчlцimilоr, distrugerile 9i tulburirile ре care aces-iea le prevestesc. Dar пчmаi timpul igi va asuma restabilirea echilibгului. ,,Niciun rеgiщ - ýcrie, ре Ьuпi dreptate, d-nul Laйsse - пч Se creeazдintr-o zi. оr-eanizaliile politice 9i sociale sint opere саrе cer secolc; feudalismul exista iпfоrmsi haotic de veacuri, inainte de a-gi fi gдsit legitaцile; mопаrhiа absolutд а trёitJe asemenea secole, inainte de a-ýi fi gдsit normele de guvernare, iar in acesteperioade de aqteptare аu existat mаri tulЬчrДri.''

ý4. .- Instituliile politice gi sociale

Ideea сi instituцiile pot rernedia defectele societд(ii, сд progresul ророаrеlоrJecurge din perfec(ionarea сопstituЦiilоr qi а formelot de guчеrпаrе, сйsсhimьдrilе sociale se fac prin decrete - ideea aceasta este iпсд extrem clelispinditё. Rcvolu(ia francezi а awt-o са рчпсt de рlесаrе 9i tot ре еа se spri-jiпД teoriile sociale actuale.

Experienýele mereu repetate п-аu reugit sд clatine aceasti redutabilё himеrд.Filozofi gi istorici au iпсеrсаt zadarnic si-i dovedeascд absurditalea. Nu le-a fost

47

la OPIMILE ýI CREDI}.ITELE MULTIMILOR

totugi dificil ýё arate са institutiile siпt рrоdчsul ideilor, sentimentelor, mоrачtl-rilоr; iаr ideile, sentimentele gi mоrачurilе пч se rеfас, refacind соdчrilе. А5асum чп popor nu-gi alege culoarea ochilor sau а рДrчlчi, el пч-Еi alege nici in-stitu(iile dчрД Ьчпчl sДu plac. Institugiile gi guчеrпеlе reprezinti рrоdчsчl neamului. Ele пц сrееаzЁ nici ре departe о еросД, ci sint сrеаtе de еа. Ророаrеlепч sint gччеrпаtе dчрё cum li se пДzаrе 1а чп moment dat, ci duрД счm le-o сеrесаrасtеrчl. Uneori sint песеsаrе secole репtrч а fоrmа чп rефm politic 9i secolepentru a-l schimba. InstituЦiile пч au nici о viTtute intrinsectr; рriп ele insele пчsint nici Ьчпе, nici rеlе. Вчпе la чп mоmепt dat репtru un ророr anumit, ele potfi detestabile репtru uп altul.

Uп ророr пч ale nicidecum рчtеrеа sД-gi schimbe сч аdечДrаt instituЦiile,Poate, desigur, cu рrе[чl чпоr revclutii йоlепtе, si le schimbe numele; dаr fon-dul lor пч se sсhimЬё. Numele sint etichete degarte, de саrе istoricul preocupatde valoarea rеаlЁ а lчсrшilоr пч trеЬчiе sё. (ini seama. Astfel, de exemplu, (аrасеа mai de.mocratici din lume este Anglia'), supusfi totugi unui rcgim mопаrhiс,ре cind republicile hispano-americane, conduse prin constitu[ii republicane,iпdчrЁ cel mai grеч despotbm. Caracterul popoarelor gi пч gччеrпеlе, le deter-mini acestora destinele. Am incercat sa stabilesc acest adevдr iпtr-чп чоlum ап-tеriоr, bazindu-mi ре exemple de necontestat.

Рriп чrmаrе, este uп act infantil, чп inutil ехеrсigiч retoric, о pierdere de timpsё fabrici constituЦii. Necesitatea 9i timpul igi аsчmё sarcina de а le elabora, а-tunci cind acegti doi factori sint lДsali si ac[ioneze. Marele istoric MacaulayаrаtД iпtr-чп pasaj, ре саrе politicienii din gаrilе latine аr trebui sДJ inve{e реde rost, сi anglo-saxonii aga au fДсut. Dчрi се ехрliсД binefacerile чпоr legi саrе,din punctul de чsdеге al purei ra{iuni, раr uп haos de absurditёgi gi contradic(ii,el соmраrД zecile de constitutii moarte in convulsiile ророаrеlоr latine ale Eu-rореi gi Americii, сч сеа а Angliei,9i аrаtё сД ultima nu s-a schimbat decit fоаrtеlent gi dоаr раr(iаl, sub iпfluепgа песеsitйЦilоr imediate, 9i niciodati din raýiunispeculalive. ,,SД nu-(i pese deloc de simetrie, ci ln сеа mai mаrе rпйsurй de uti.litate; sД пu elimini niciodatД о anomalie numai репtrч са este о anomalie; sё пчinovezi niciodatД decit dасё sim[i сД ceva mеrgе riu gi atunci sД inovezi dоаr atitcit este песеsаr репtrч а iпlДturа riul; sД nu геdасtеzi пiсiоdаtД чп articol maiсuрriпzДtоr decit cazul раrtiсulаг ре саrе vrei sД-l геmеdiеzi; acestea sint rеgu-

*) Esto сееа се recunosc, chiar gi iп Statele Unite, cei mai inaintali republicani. Ziarulamerican fiarurn exprima aceasta opinie оаtеgоriсё iп termenii ре саrе Ti reproduc aici dupбReview of RBviews din decembrie 1894: ,,Nu trebuie sa uitam nicrodatё, chiar noi, cei maipatima9i inamici ai aristocraliei, сё Anglia este astazi tafa сеа mai dеmосrаtiоё din lume,сеа iп care drepturile individuIui sint cel mai Strict respectate, сеа in care indivizii au сеаmai mare libertate."

FAсToRI lbioBгAKTa1l

1ile саrе, din ероса lui Iоап рiпд in ероса геgiпеi victoria, ач condusin generalJeliberirile celor 250 de parlamente ale поаstrе."

Аr trеЬui lцаtе чпа cite uпа legile 9i instituliile fiесёrчi ророг, pentru а aritain се misurё sint, fiесаrе din ele, expresia necesitдlilor neamului respectiv, ne-putind fi, din acest motiv, for(at preschimbate. Se poate dizerta filozofic, deexemplu, аsuрrа avantajelor gi dezavantajeloг centralizдrii; dar cind vedem чпророr, соmрus din diverse паЦiопаlitаЦi, сопsасriпd mii de ani de eforturi реь,гu а аjuпgе treptat la асеаstд сепtrаlizаrе; cind сопstаtёm сд о mаrе revolu{iearind са scop sfirimarea tuturor institugiilor trесчtчlui, а fost fоrцаtД пч пчmаisa геsресtе aceasta centralizare, ci mai mult, sд о exagereze, putem conchide сд.а este produsul uпоr necesita(i imperioase, Ьа сhiш о condilie а existen(ei sale:i рutеm depllnge slaba capacitate mentali а oamenilor politici саrе vorbescJcspre distrugerea ei. Daci, din intimplare, opinia Iоr аr invinge, асеаstД rечgitДзr fi sеmпаlцl declangдrii unei profunde anarhii'), саrе аr duce de altfel la о поuё.entralizare, mai copleqitoare docit сеа veche.

Din cele dc mai sus tragem concluzia сд пч in institugii trebuie sд сдutёm rnijlo-;ul de а ас{iопа profund аsuрrа sufletului mul[imilor. Anumite {Дri, рrесчmýtatele Unite, рrоsреrё de miпuпе avind institugii democratice, in timp се altele,]гесцm republicile hisрапо-аmеriсапе, lincezesc iп сеа mai lаmепtаЬilД апаr-Ые, iп pofida uпоr institu(ii аsеmДпДtоаrе. Aceste institugii sint la fel destгДiпе de mДrе(iа чпоrа, са 9i de decaden(a celorlalte. Popoarele rimiп guver-Jate de саrасtеrul lor gi toate instituЦiile саrе пч sint inl,im mulate ре acest са-:асtеr пч rерrеziпtД decit un vegmint de imрrumut, о costumaýie trесДtоаrе.Desigur, s-ач fйcut gi iпсд se vor mai face rёzьоаiе singeroasc, revolulii violente,],спtrч а imрчпе institugii сДrоrа li se аtriЬuiе puterea suрrапаturаli de а сrеа-зriсirеа. s-ar putea deci spune, iпtr-uп anumit sens, сд instituцiile ac[ioneazi:suрrа sufletului mчIlimilоr tocmai репtrч сё ele <lau паýtеrе uпоr asemenea:iлтЁtiri. Dar noi qtim сё in rеаlitаtе, iпйпgitоаrе sau iпйпsе, instituцiile nu рt>sеdё prin ele insele nici о йrtчtе. Urmёriпd cucerirea lor, ne facem aýadar iiu-J degarte.

' 0аСё am alatura profundele disensiuni religioase 9i politice, care separёdiversele regi__' elB Frantei gi sint mai ales о chestiune de obirgie, tendinlelor separatiste manifestateг ероса Revolugiei, cale au iogit din поч la iчеаlё catre sfirýitul rёzЬоiчlчi franco-gerrnan,:r- vsdea сё diversole nationalitali саrе subzistё ре pЁmintul nostru sint departe de а sa fi: : ntopit iпсё. Centralizarea radicalб а Revolutiei 9i сrеаrеа departarnentelor artificiale, me_- :9 sa amestece vechile provincii, ач constituit, cu certitudine, opera sa сеа mai чtilё.];са descentralizarea ре саrе о suslin atit de mult astёzi mintile necugetate ar fi putut fi:,eata, еа ar fi dus imediat la celo mai sTngeroase coпflicte. д nesocoti acest lucru,гзааmпё а пе uita iп intregime istoria.

49

50 OPINIILEýI CREDI}.rTELEMULTIMILOR

ý5. - Instruclia qi educalia

Рriпtrе ideile dominante ale epocii noastre, ре рrimчl plan se аflД astДzi ideeaсd un rezultat sigur al instruc{iei este acela de a-i face ре oameni mai buni 5iсhiаr de a-i face egali. Prin simpla rереtаrе, aceasta afirma(ie а sfirgit рriп а de-veni чпа dintre cele mai de neclintit dogme ale democra[iei. Еа este la fel de in-tапфЬilД асчm, рrесum еrац odinioari dogmele Bisericii.

Dar gi in асеаstД рriЙп(ё, са gi iп multe altele, ideile democratice se аflД iпprofund dezacord сu datele psihologiei gi experienlei. Mai multor Гrlozofi emi-nen(i, lui Herbert Sрепсеr mai ales, пч le-a fost deloc greu sД аrаtе сД instruc[ianu-l face р9 оm nici mai mоrаl, nici mai fericit, сё еа nu-i sсhimЪД nici instinc-tele, nici pasiunile ereditare 9i сё poate deveni, rДч direc(ionati, mai multdДчпДtоаrе decit utilД. Statisticienii au venit sД сопfirmе aceste рёrеri, spu-nindu-ne сi, о dаtД cu generalizarea instrucýiei, sau cel pu[in cu а unei anumiteinstructii, criminalitatea cregte; сi cei mai mаri dugmani ai societДlii, anarhigtii,se rесrчtеаzi adeseori dintre absolven{ii de qcoala. Un distins magistrat, d-nulAdolphe Guillot, rеmаrса faptul сё avem iп prezent 3 0Ш) de criminali cu gtiin[ёde carte fа(Д de 1 000 fДrД Ei сi, iп 50 de ani, criminalitatea а crescut de|a22]la mia de locuitori la 552, сееа се reprezinti о creýtere dc 13З7о. De asemenea,imрrечпi cu colegii sii, el а rеmаrсаt creqterea criminalitё{ii in special la tine-rii pentru саrе gcoala gratuita qi obligatorie а inlocuit раtгопаtчl.

Desigur, nimeni n-a sus(inut чrеоdаtД сД instruc(ia bine direclionatД nu аr pu-tea da rezultate practice deosebit de utile, dасё пu pentru а ridica mciralitatea,cel putin репtrч а dezvolta capacitaЦile profesionale. Dirr nefericire, popoarelelatine, mai ales de чrео treizeci de ani incoace, gi-au bazat sistemul de iпstrчс(iе

ре principii extrem de defectuoase qi, in pofida observa(iilor чпоr min[i luminate, ele persistй in lamentabilele lоr еrоri. Еч insumi аm аrёtаt, iп diverselчсrёri-), сД educa{ia поаstrД actualД transformi in duEmani ai societД{ii реfoarte mulýi dintre cei care au primit-o gi rесrчtеаzД numerogi discipoli pentrucele mai rele fоrmе de socialism.

Primul реriсоl а1 acestei educa{ii - considerati, ре buna dreptate, tipic latinё- este de а se baza ре о еrоаrе psihologicё fundamentalД: sД-{i inchipui сi rесitarea mапuаlеlоr dezvoltДinteНgen{a. Din acest mоmепt iiiliёaiita sa inve[e citmai mult posibil; gi, de la gcoala рrimаri рiпtr la doctorat sau la ехашепчl de са-*) vezi Psihologia socialismului (ed. а Vll-a frапсеzё) si Psihologia educa|iei (ed. а XlV-afrапсеzё)

FACToRI iьrовгАкта1l

pacitate, tiпirul пu face decit si ingurgiteze con(inutul сёr{ilоr, firё sД-ýi ехеr-seze.niciodatД judecata gi iniЦiativa. Репtrч el, instrucýia сопstЁ in а recita gi аasculta. ,,А iпчё[а lec{ii, а ýti ре de rоst о grашаtiсД suч чП compendiu, u ."р=ta Ьiпе, а imita bine - scria чп vechi ministru al Instrucgiei publice, dl.Jules Si-mоп - iatё о рrеа-рlЁсчtД educa(ie, in саrе iпtrеg efortui

".tЪ un aci de сrеdiпЦа

fа{d de infailibilitatea maestrului, саrе nu."ug"gi" decit sД пе diminueze qi sa пеfaca neputinciogi."

DасД aceasti educa[ie пч аг fi decit inutilё, пе-аm putea mёrgiпi sД-ideplingem ре nefericilii copii ре care, in locul аtitог lчсгчri necesare, pieferamsд-i iпчё(ёm genealogia fiilor lui clotar, luptele Neustriei gi Austгasiei sau cla-sificёri zoologice. Dаr еа prezintд pericolul mult mai sеrйs de а insufla celuiч" u primit-o чп рutеrпiс dezgust репtrч condigia sociald сйrеiа ii apar(ineрriп паqtеrе, рrесum 5i intensa dorinla de а о depДgi. Muцcitorul,rч -Ъi йеаsД rimiпД muпсitоr, (Ёrапчl пч mai rTea sД fie (Дrап gi ultimul dintre burgheziпч vede pentru fiii sДi о аltД саriеrё posibili decit асеЬа de func(ionar plaiit deсitrе Stat. in loc sд рrеgёtеаsсё oamenii pentru Йа{{, gcoala пu ii pregate5tedecit репtrч funcEii publice, unde reugita nu сеrе niciun strop de iпЦiаЙа. Lanivelul dejos al scЁrii sociale, асеаstё educalie creeazAacelJaTmate de рrоlе-tari пеmulgчmili de sоаrtа lor, intotdeauna gata de revoltй; la nivelul de stls, еасrееаzД frivola noastrёtlurghezie, in acelagi timp scepticД 9i сrеdulД, imрrеgпаtёсч о incredere supersti(ioasД in Statul-providen(i, ре саrе, сч toate acesiea, ilсritiсi fДrД iпсеtаrе, acuzind guvernul de propriile sale greýeli - 9i incapabilё deа intreprinde сеча fага interven{ia autoritatilor.

Statul care fаЬriсё, рriп intermediul mапчаlеlоr, соhоrtе iпtrеgi de titra(i пчpoate folosi decit чп mic пumёr dintre ei ýi е nevoit sД-i lase ре сеitаЦi Гаrа stulba.Trebuie deci si Se rеSеmпеZе sД-i hrДпеаsсё ре primii qi sa-i aiba

"i dug-*i р"

ceilalgi. De la virful piramidei sociale pini la baza ei, епоrmа mаsД а po*".ori-1оr de diplome чmЬlй astДzi dчрд о саriеrё. Unui negustor ii vine gTeu sДsаsеаsсд чп agent саrе sё-l reprezinte in colonii, dаr cele mai modeste locurioficiale sint solicitate de mii de candidatri. Numai departamentul senei пчmёrё]0 000 de iпчД{ёtоri 9i iпr,Д{Дtоаrе fаrа Slujba, саrе, dispreýuind ogorul gi atelie-lul, se adreseazi Statului pentru а trйi. Numйrul сеlоr alegi fiindiestrins, cel alпеmчlцчmililоr este, vrind-nevrind, imens. Aceqtia din urшё sint gata de oriceгечоlч[iе, огiсаrе i-ar fi conducДtorii gi scopul. Dobindirea de cunbgtin{e neuti.,jzabile este чп mijloc sigur de а transforma omul iпtr-uп reuoltat-).

'l Aici пu avem de-a face, de altfel, cu un fепоmеп caracteristic popoarelor latine; il оы;еrvёm de аsеmепеа iп China, lara condusa 9i еа de о sо|idё ierarhie de mandarini, unde^1апdаri natul se оЬliпе tot prin сопсursu ri, а сёrоr siпgurёрrоЬё еstе recitarea imperturbabilёа unor manuale voluminoase. Armata stiutorilor de carte fаrё slujьё este сопsidеrаtё astёzi

51

52 OPINIILE ýI CREDI}ЦELE MULTIMILOR

Este eйdent рrеа tirziu si mai schimbi счrsul lucrurilor. Doar ехреriепlа, sin-gчrа саrе еdчсё, in ultimi insl"anli, igi va asuma sаrсiпа sё пе dсzчДlцiе еrоаrеа.Numai еа va putea dovedi necesitatea inlocuirii odioaselor noastre mапuаlе, jal-пiсеlоr поаstrе сопсчrsuri, рriпtr-о instruc{ie рrоfеsiопаlё capabili si indreptetineretul iпsрrе оgоаrе, ateliere, апtrерrizе iп colonii - astДzi neglijate.

Aceastё instruc{ie profesionalё, rесlаmаtД асчm de toate min(ile luminate, а

fost сеа ре саrе о рrimеаu odinioari pirin{ii поgtri gi сеа ре саrе popoarele се

donrinД astizi lumea рriп voin{a, iniliativa, spiritul lor iпtrерriпzёtоr au ;tiut siо conserve. in ni5te pagini remarcabile, din саrе voi rергоdчсе rnai departe ра-sajele esengiale, Taine аrаtД limpede сё educa(ia поаstrё de altДdati еrа саmсееа се este astizi educa[ia englezi sau аmеriсапД gi, fёсiпd о rеmагсаЬilД ра-rаlеlё intre sistemul latin 9i cel anglo-saxon, el scoate in eviden{Д consecin{elecelor dоuд metode.

S-ar putea eventual accepta toate inconvenientele educa[iei noastre clasice,chiar dасi еа пu af рrоdчсе decit nigte dеzrДdйсiпаýi gi пеmчllumiЦi, in cazul inсаrе dobindirea superficialД а аtitоr cunogtin[e, recitarea perfecti а atitor mа-пчаlе аr ridica nivelul de inteligen(i. Dаr ajunge еа oare iпtr-аdечйr la acest re-zultat? Din рДсаtе, nu. Judecata, experien(a, iniЦiativa, саrасtеrul, iata condi(iilesuccesului iп Йа(Д, iаr ele пu se iпчаli din сДr!i. СДг[ilе sint numai dicgionareutile, bune de consultat, dш este absolut de prisos sД-ýi incarci mintea, mеmоriпdpasaje intrcgi din ele.

Сum poate instruc{ia profesionali sД dezvolte inteligen{a la uп nivel ре careinstruc(ia сlаsiсД nu il atinge niciodatД? Taine а аrДtаt-о ехtrеm de bine in riпdu-rile чrmдtоаrе:

,,Ideile nu se fоrmеаzД decit iп mediul lor паtчгаl gi obignuit; evolulia gеrmе-nului lor este determinatё de пепumДrаtеlе impresii sensilrile ре саrе tiпёrul leprimegte zilnic, iп аtеliеr, in miпД, la tribunal, la studiu, ре ýantier, la spital, lavederea uneltelor, а materialelor gi opera{iunilor, iп prezenta clien(ilor, а lu-сrёtоrilог, а procesului muncii, а lucrului bine sau riu fДсut, rentabil sau пш: iatimici percep{ii specifice ale ochiului, urechii, miinilor 9i chiar mirosului, care,primite involuntar si еlаЬоrаtе ре tdcute, se structureazД intr-insul spre a-i su-gеrа, mai devreme sau mai tirziu, о апumitД combina{ie почД, о simplificare, оeconomisire, о реrfес$опаrе sau о inven(ie. De toatc aceste contacte pre(ioase,

in China о veritabilё calamitate na!ionala, La fel in lndia, unde, de cind englezii au doschisscoli, пч pentru а educa, pre-cum in Anglia, ci numai pentru a-i instrui ре indigeni, s-e for-mat о сlаsб speciala de gtiutori de carte, а9а numigiibabu, care, daca nu pot dobindi о si-tuagie, dovin dusmani пеimрёсаgi ai puterii engleze. La to;i acesti babu, cu sau fёrё slujbe,primul efBct а| instrucliei а fost acola de а lе cobori imens пiчеlчl de mora|itate, Аm insis-tat indelung asupra acestui aspect Tn cartea mеа Civiliza\ia lndiei. To,ti autorii care au vi-zitat mаrеа репiпsчli l-au constatat la rindul lor.

FACToRI ilчоввАкта1l 5з

le toate acsste eiemente asimilabile 9i indispensabile, tinёrul francez este pri-;at, ýi asta tocmai la virsta fесuпdд: timp de gapte sau opt ani este sechestratiпtr-о 5соаlД, departe de ехреriепlа dirесtД 9i реrsопаlД саrе i-аг fi dat no{iu-пеа ехасtд gi vie а luсrurilоr, а oamcrlilor 9i а diferitelor modaliti(i de а le rninui.

...Cel рuцiп поuД din zece igi irosesc tirпрul gi fоr[еlе mai mulli ani din чiа[i,.пi eficien(i, importan(i sau сhiаr decisivi: sосоtiцi mаi intii jumhate sau dоuё:reimi din cei care se рrеziпtД la ехаmепе, чrеаu sД sрчп ре. cei respingi: apoi,гriпtrе cei admigi, cu grade, cu certificate de studii 9i dipiome, sосъtiцi Ьса о-.lmatate sau doui treimi, чrеаu si Sрuп ре cci surmena{i, Li s-a сеrчt рrеа multiTrpunindrr-li-se са, iп счtаrе zi, ре чп scaun sau iп fa{a чпеi table, sД fie timp delоuй оrе qi репtru о anumita categorie de ýtiinle, enciclopedii vii ale iпtrеgiiсч-noaýteri omenegti; iпtr-аdечёr, ei au fost Sau арrоаре аu fost astfel, in aieaTi,iimp de dоuё оrе; dаr о lчпё mai tirziu nu чоr mai fi; ei пц аr putea trece dinilou exalnenul; счпоgtiп(еlе ре саrе le-arr dobindit, рrеа пчmеrоаsе 9i рrеа grele,.: .sсард neincetat din minte, fdrё sД fie inlocuite сч altele. Рutеrеа miпliЙоr а.iabit, seva fесuпdд а secat. uп оm fогmаt фi facc aparilia, dar adeseori este uп_,msfirýit: Acesta, оm serios, сДsДtоrit, rеSеmпаt sД se invirttr in сеrс pi veýnic iпacelagi сеrс, rёmiпе cantonat iп аtгiЬu{iilе sale restrinse; el gi le indeplineýte согесt, nimic mai mult. Iаtд un randament mеdiосrч; desigur. cigtiguriie пu есhiiiЬrеаzё cheltuielile. fп Anglia 9i in Arnerica, unde se utiliieazД prJcedeul iпчеrs,зýа счm se intimpla gi in Frапýа odinioarД, inainte de 1789, randamentul оЬЦiпuteste acelagi sau mаi mаrе."

Ilustrul istoric ne аrаtд apoi difеrепца dintre sistemul nostru 9i cel al anglo-.rхопilог. La еi,_iпчёgДturа пu рrочiпе din сДr(i, ci din lчсrчl insugi. Сum ingi-псгul, de ехеrпрlu, se fоrmеаzд iпtr-чп atelier qi niciodatд iпtr-о gсоаlЁ, оriсйеpoate ajunge exact la nivelul ре саrе i-l ingдduie inteligenga: *urr"ito, sаu mais-iru dacй este incapabil si шеаrgд mai departe, inginer dacд-i permit aptitudi-rile. Iаtё un рrосеdеu dc altminteri democratic 5i mai util pentru societaie, decit;el prin саrе сопdiцiопеzi iпtrеаgа саriеrД а unui indiйd de un concu.s de cite-,, а оrе, sus[inut la optsprezece sau douёzeci de ani.

,,In spital, in miпД, in industrie, sub indrumarea arhitectului, а omului legii,.lewl, admis foarte tiпДr, iqi face ucenicia 9i stagiul арrоаре са la noi uп copistiпtr-чп birou de avocaturi Sau са uп чсепiс de рiсtоr intr-un atelier. in preala-bil, inainte de a-gi incepe lucrul, el а рutчt sд urтпеzе uп curs fаrа рrеа mаrе im-portanta, general gi sumаг, Sрге а ачеа uп cadru gata pregitit репtru observaýiileре саrе le va face de iпdаtЁ. iп acest timp, ii stiu la dispoziцie, cel mai adeiea,citeva счrsчri tehnice ре care le va putea чrmа in orele sale liberc, spre a-ýi соordona incetul cu incetul experienlele cotidiene ре саrе le face. iпtr-uп aseme-пеа regim, capacitatea рrасtiсД Sporeý(e 9i se dezvoltД de la sine, exact рiпё la

54 OPINIILE ýI CREDINTELE MULTIMIЮR

nivelul i,ngaduit de facultё(ile elewlui gi in direc{ia сеrчtд de indatoriTea sa vu-tоаrе - de асеа mчпсё la care wеа sё se adapteze de ре acuma. iп acest mod,in Anglia 9i in Statele Unite, tiпёrчl ajunge repede sД dea din el tot сееа се poate.De la douizeci 5i cinci de ani gi сhiаr mai devreme, dасi stofa 5i motiva{ia nu-ilipsesc, el este пч numai чп executant util, ci qi чп intreprinzitor spontan, nu пч-mai о rоtigД а unei magini, ci insuqi mecanisnrul ei. iп Frап{а, unde а predomi.nat procedeul iпчеrs - devenit tot mai sofisticat, сu fiесше genera[ie - totalulfor{elor pierdute este епоrm."

ýi mаrеlе filozof ajunge la urmitоаrеа concluzie privind inconvenientelecrescinde ale vie$ii gi educa[iei поаstrе latine:

,,La cele tгеi nivele de iпstruсЦiе, in copilirie, adolescen[Д gi tiпеrе(е, pregiti-rеа tеоrеtiсД din gcoli, рriп intermediul сДr{ilоr, s-a prelungit gi supraincДrcat -in vederea examenului, а оЬgiпеrii gradului, diplomei, certificatului de studii, giпumаi in чеdеrеа acestora - recurgindu-se totodatД la cele mai rele mijloace:aplicarea uпui regim antinatural gi antisocial, intirzierea excesivД a.ucenicieiрrасtiсе, internat, antrenament агtifiсiаl gi iпdораrе mесапiсi, suprasolicitare,firi а se lua iп considerare perioada саrе va чrmа, а virstei adulte gi а indatori.rilor ЬёrЬйtеgti ре care omul format le va exercita, facindu-se abstrac(ie de lu-mеа геаlД in сше tinirul va plonja de indatё, de mediul social la саrе ча trebui,fie si so adapteze, fie sё se sчрчпД de la inceput, de conflictul чmап ?n чеdеrеасirчiа - репtru а se adapta 9i а sta ре propriile-i picioare - trеЬчiе sё fie in рrеа-labil echipat, iпаrmаt, ехеrsаt, intirit. AceastД inzestrare indispensabilй, acestci;tig mai important decit toate celelalte, асеаstД soliditate а bunului sim(, аvoinlei gi а пеrчilоr, nu-i este nicidecum oferita de gcolile noastre; departe dea.l califica, ele il doscalifici репtrч situagia sa viitoare 9i definitivё. Prin чrmаrе,iпlrаrеа sa iп lчmе 9i primii sii pagi ре tДrimчl ac{iunii practice пч rерrеziпti,cel mai adesea, decit un gir de cДderi dчrеrоаsе; el rёшiпе mаrса[, pentru multtiцр гёпit, чпеоri definitiv schilodit. Este pus la grеа iпсеrсаrе, о iпсеrсаrе plinide primejdii; echilibrul mоrаl 9i mental ii este zdruncinat gi risci sё пч i se mairest4bileasci; deziluzia а venit, рrеа neaýteptata ýi totala; dесерцiilе ач fost preamаri gi аmirДсiuпilе рrеа рu[еrпiсе." '

Ne-am iпdерДrtаt noi оаrе, сu cele de mai suý, de psihologia mчlgimilоr? De-sigur, nu. Репtru а inЦelege ideile, сгеdiп(еlе саrе iпсоlЦеsс astёzi gi vor inflori

*) Taine: Regimul mоdеrп vol, al l|-|ea, 'l 894. - Aceste pagini sint printre ultimelescrise do Taine. Е|е rеzчmё admirabil rezultatele indelungatei sale experienqe. Educalia estesingurul nostru mijloc de а acliona intru сitча asupra sufletului unui popor. Este пе9рчsde trist са aproape nimeni Тп Frап_tа sё пu reugeasca sё iп9еlеаgё се cumplit element de de-caden!a rерrеziпtё iпчё9ёmТпtul nostru actual, Тп loc sё ridice tineretul. i'l соЬоаrё 9i it per-verteýte.

FACToRI ilтовгАкта1l 55

miine, trebuie sД gtim счm este pregДtit tеrепчl. tnvi(itura datД tineretului uneigiri permite sё se intrevadi destinele acestei {fui. Educa[ia generaliei actualeindrepti[egte cele mai пеgrе prevИrmi. СДсi рriп instruc(ie 5i educa{ie se poateimЬчпititi sau iпriчti[i par(ial sufletul mullimilor. Еrа deci песеsаr si se шаtесчm l-a modelat sistemul actual Ei in се mod masa indiferen[ilor gi печtrilоr аdevenit treptat о imensi шmаtД de пеmчlЦчmi(i, gata si чrmеzе orice indemnal fiuritorilor de utopii gi vorbe чmflаtе. ýcoala fоrmеаzё astizi пеmчlцчmili 9ianaThi;ti, pregitind popoaTelor latine ceasuri de dесаdепtД.

CAPITOLUL II

FACTORII IMEDIAЦ AI OPINIILOR MULЦMILOR

ý l .lmaginile, cuvintele 5i fоrmulеlе - Fоца mаgiсё а cuvintolor 9i а formttlelor - Forta cuvintelor еstе lоgаtё de imaginile ре care аcostea le evoca

independent de sensul lor real - Acesto imagini diforД de la еросё ls ероса,

de la neam la noam _. Perimarвa cuvintelor - Exemple de modiflcёri consi-derabile а sensului citorva cuvinte foarto obignuite - Utilitatea роlitiсё а

botezбrii lucrurilor vechi сч numo поi, atunci cTnd cuvinteie cu caro еrач

desemnate produc о impresie suparatoare asupra пrullimilor - Modificёriale sensului cuvintelor iп funcgie de пеаm - Sensuri diferite ale cuv?ntu-

lui democragie iп Europa 9i America * t2,|luziile - lmроrtапgа lor - Le

regasim la baza tuturor civilizaliilor - Necositatea sосiаlё в iluziilor -Mullimilo le proforё intotdeauna adevarurilor * ý 3. Experionra * Numai ех-

регiеп;а poat€ Statolnici lп sufletul mullimilor аdечёruri devenitб песеsаrеgi spulbera iluzii dovonite periculoaso - Ехроriопlа пч аrе efect dec?t cu

condigia de а fi repetatё frecvent - Cit do scump coýta ехреriопlеlе песе-

sаrе pentru а convinge mulgimile - ý4.Rа|iuпеа * Lipsa de imроrtап9ё а

influengei sale asupra mul;imilor - Acestea nu pot fi dominate decitaclionТnd asupra sentimentelol lor iпсопgtiепtе - Rolul logicii ln istorie -cauzele ascunso а|в evenimentelor noverosimile.

Тосшаi am studiat factorii indepЁrta[i gi pregДtitori саrе inzestreazй sufletul

ророаrеlоr сч о receptivitate specialё, facind posibila iпflоrirеа апчmitоr sen-timpnte qi idei in sinul mul(imilor. Ne rёmiп de examinat асum factorii capabilisД exercite о actiune imediatД. Vоm vedea iпtr-чп capitol urmаtоr сum trebuieminui(i aceýti factori репtrч са efectul lor sД fie deplin.

Рrimа parte а lucririi noastre s-a ocupat de sentimentele, ideile, rationamen-tele colectivitatilor; evident счпоаýtегеа lor аr putca fчrпizа, la modul gencral,mijloacele de а impresiona sufletul асеstоr colectivitДýi. ýtim deja се апumе ý}cheaza imaginalia mul(imilor: fоr(а qi capacitatea de contagiune а sugestiilor,mаi ales dасД sint prezentate sub fогmi de imagini. Dш sugestiile posibile fiindde origine foartc diversi, factorii capabili sб ac[ioneze asupra sufletului mulgimi

. FAсTORI IMEDIATI 57

iоr pot fi destul de diferili, Este deci necesar sД ii ехаmiпim separat. Mullimilesint intru citva аsеmдпаtче_ sfinxrrlui din povestea апtiсё: fio jtim sa rerolva-pToblemele ре саrе psihologia lor le ridicё, fie пе rеsеmпаm si fiш devoraýi deslе.

ýt. - Imaginile, cuvintele gi fогmчlеlе

studiind imagina(ia mчllimilоr, аm vazut сд ele sint impresionate mai ales dermagini. Счm aceste imафпi пч sint intotdeauna la iпdейп4 ele pot fi evocateрriп folosirea judicioasia сuчiпtеlог 9i fоrmчlеlоr. Minuite cu mti, acestea р};еdД_iпtr-аdечёr fоr[а misterioasi ре саrе le-o atribuiau odinioarj аdерЦii Йа-giei. Рrочоасд iп sufletul mаsеlоr cele mai teribile furtuni, $iind totodatд sд leу calmeze. S-аr putea.ridica о piTamida mai inalta decft а Ьhrirrчlчi Keops пьшаi din osemintele celor се au сДшt victimi forgei cuvintelor gi formulelor.

Fоr{а cuvintelor este legatё de imaginile ре сше acestea le ЁчосД gi total in-dependentД de semnifica(ia lor rеаlё. Cuvinlele al сДrоr SenS .ýte ceimai prostdefinit ас[iопеаzё uпеоri cel mai рчtеrпiс, АЕа sint, de ехеmрlч, йmепii: de-1о9rФе, socialism, egalitate, libertate etc., al сirоr sens еstЁ atlt de vag incitnici cele maigToasevolume п-аr rечЕi sёilprecizeze. ýi totugi, о rо.|йаdечёrаtпаgiсi еmапё din scurtele.lor silabe, са giЪчm ele аr соЩiпЬ solugia tuturor рrоЫеmеlоr. Cuvintele sintetizeazfi diчеrsё aspira[ii incongtiente 9isperantra rеаtiZTii lor.

_ Ra[iunea 9i argumentele.nu pot deloc sД lupte imроtriча апчmitог cuvinte pi

fоrmulе. Rosllte cu piogenie in fafa mul(imiloi, сhiрЪrilе devin respectuoase giГrчп[ilе se iпсliпё numaidecit. Mul(i le cbnsidera fo.1e ale naturii, fчi"Я.чрrч-паtчгаlе. Ele ечосд in suflete imagini mёrе[е gi чаgi,Ъаr insuýi пеdеfiпitчl сагеle estompeazёsporegte misterioasa lоr рutеrе. Рй fi соmраrаtе сч acele fiй-пitёцi redutabile, ascunse in spatele tаБеrпасоlulчi, de саrе счсеrrriсчl nu seзрrорiе decit счtrеmчrаt.

Fiind independente de sensul cuvintelor, imaginile evocate prin ele чаriаzёsць identitatea fоrmчlеlоr de la еросi la еросд, de la пеаm la пеаm. Anumitorсчйпtе li se ataýeazi tешроrат anumite imagini: счйпtчl пч este decit butonulре саrе trebuie sё ape5i репtru а le face sё арагД.

Nч toate cuvintele gi fоrmчlеlе posedД рчtеrеа de а evoca imафпi; unele, dupёсе lе-ач_ечосаt, se perimeazд gi пu mai trezesc nimic in minte. ъlеъечiп atunci,unete. deýarte, а сДrоr principala utilitate este de aJ scuti ре cel саrе le folobeqtede оЫigа(iа de а gindi. Сч чп mic stoc de fоrmчlе gi de locuri соmuпе invё[ate

58 OPINIILE ýI сRЕDIг{гЕLЕ MULцMILOR

in tiпеrе!е, avem tot сееа се пе trеЬчiе pentru а пе petrece via{a fёri obositoarea obliga(ie de а mai gi gindi.

Luind irr сопsidеrаrе о апчrпiti limЬД, vedem ctrbagajul cuvintelor саrе 0 соm-

рuп se modifici destul de lent in timp, dш inaginile ре caIe le evoci sau sensul

ре care il atribuim acestor cwinte se sсhimЬД neincetat. Iati de се, intr-o аltёlucrare, аm ajuns la concluzia сД tTaducerea exactД а unei limbi, mai ales cindeste vorba de ророше dispёrute, este total imposibilД, Се facem , de fapt, cindЫосчim сч чп teTmen francez чпчl latin, grcc sau sanscrit sau chiaT cind сiutimsД iп{еlеgеm о сшtе scTisб in рrоргiа noastra limЬД асчm citeva secole? irrlocuim, pur Ei simplu, prin imagini gi idei ре сате via{a mоdеrпД le-a gепеrаt inmintea поаstri no(iuni 9i imagini absolut difeгite, сДтоrачiа(а strДveche le-a datпаgtеrе iп sufletul чпOr neamuri supuse сопdiцiilоr de existenlД lipsite de oriceaseminare cu ale поаstrе. inchipuindu-gi сё fi copi аzДре grec\qi ре rоmапi, оа-menii Revolu(iei пч ficeau decit si atribuie чпог cuvinte vесЫ чп scns ре саrеacestea пч l-ач alut niciodati. Се аsеmiпате ar putea exista intre instituliile grе-сilоr gi cele desemnate in zilele поаstrе prin cuvintele care lg соrеsрчпd? Се еrааtчпсi о republici, dасД пч о institugie fundamental аristосrаtiсё, fоrmаtД рriпasocierea unor mici despo(i се stёpineau о mullime de sclavi men(inuli in сеаmai deplin5 robic? Aceste aristocra[ii соmчпаlе, bazate ре sclavie, п-аr fi pututexista nici о сliфа ffuё еа.

[ш cuvintul liberta[_e_, се рчtеа avea el in соmчп cu сееа се iпsеаmпё astДzi,iпtr-о еросi iп саrе libertatea de а gindi пч era nici mДсаr iпtrеzДтitД, iп саrепu exista nelegiuire mai mше 9i, de altminteri, mai rar intilniti, decit асееа deа discuta despre zeii, legile qi obiceiurile cetatii? iп sufletul чпчi atenian sauspartan cuvintul patrie iпsеrппа cultul Atenei sau al Sраrtоi, 5i пiсidесчm cel alGreeiei, fоrmаtД din ceti[i rivale, aflate mеrеч in rДzЬоi. ýi се sens avea acelagiсччiпt la vecЫi gali, divizati in triЬчri riчаlе, de obirgii, limbi 9i religii difelite,invinse atft de чЕоr de Cezar pntru сi iEi gёsea оriсiпd alia(i рriпtrе ele? Nu-mai Roma i-a dat Galiei о patrie, dindu-i unitate politicД Ei religioasД. Сhiаr fДrД

si mеrgеm atft de departe, intorcindu-ne numai сч dоui secole in чrmi, sД сrйdcm оаrо сД acelagi счйпt раtriе еrа irrlelcs са in zilele noastre de citre princi,pii francezi, рrесчm maTele Сопdё, саrе s-au aliat сч striinii impotrivasuveranului lor? ýi tot acelagi сuйпt, пч avea el оаrе чп sens foarte diferit desensul mоdеrп репtru cei care plecau ре alte meleaguri gi igi inchipuiau сi аусчltё de legile опоаrеi luptind impotriva Frап(еi - 9i ascultau, iпtr-аdечir, dinpunctul lоr de vedere, репtrч сД legea fечdаli lega vasalul de senior gi пч de

рёmiпt, 9i, deci, acolo чпdе comanda suveranul, acolo еrа adevДrata patrie?Sint пчmеrоаsе cuvintele al сirоr sens s-a schimbat profund de la о еросД la

alta. Nч mai putem ajunge la inlelesul lor dc odinioaTД decit cu prelul unor mагi

FAсTORI IMEDIATI 59

еfогtчri. ТrеЬчiе sД citim foarte mult - S-a Spus ре ЬчпД dreptate - репtrч а iz-buti s{ ln(elegem, doar, се iпsеmпач pentru strbunicii nogiri

"чиirtе рrесчmrеgе Ei familie rеgаlё. Се si mai чоrЬim atunci de tеrmепi mai compleiýi? Сьvintele пч au agadar decit semnifica[ii mobile gi tеmрогаrе, .-"," l"шmЬi deЧ "-р:*

la еросi gi de.la ророr la ророr. Daci чrеm sД aclionam рriп iпtеrmе-diul lоr asupTa rпчlцimii, trеЬчiе sД счпоаgtеm sensul ре ""r"

it u,iр"rrtrч еа laцп

тоm_епt dat, 9i nu sensul ре саrе l-au awt оdiпiоагД sau l-ar рчtЁа avea реьtrч indiйzi сч о constitu[ie mспtаlД diferitЁ. Счйпtеlе trДiesc, р.е"ч- iaeir".De асееа, cind in чrmа tulЬurДrilоr politice, i schimbaii .rЁаiщ.rоr, йrgl-

mile ajung sё manifeste о antipatie profunda репtrч imaginile ечоЁаtе de апьmite счйпtе, prima indatoгire а чпчi veritatlil оm de sйt este si iпlосuiаsсёaceste cuvinte, ffuё sД se аtiпgi, binein(eles, de esen[a lucrurilor. Aceasta diпyii ":': рrеа lеgаtД de о.апцmitД constitulie ereditaia репtrч а putea fi modi-fiсаtД. In[eleptul Тосquейllе оЬsеrча сД sarcina Consulatului gi а trmpeгiului а ,

fost, in рrimчI rind, sё inveqminteze in счйпtе поi majoritat"u iJrйчliiоr trесч-tului sё inlocuiascё, рriп чrmаrе, acele cuvinte саrе ечосач in mintebagini su-рдritоаrе, prin altele, а сйrоr noutate пч реrmitеа astfel de ечосёri. bbut аdevenit corrtribu(ie fiпапсiаr_Д; gabela - imрЪzit ре sаrе; l*p-ii"ie:.airr;;;:сопtriЬчцii gi impozite indirectБ; taxa de -"gt"r'ruu i*"t J"."й"ш.

"rйraetc.о funcgie еsепgiаli а oamenilor de stat este deci sд boteze сu пumе рорulаrе,sau mёсаr пgчtrе, lчсrчrilе detestate de mчlЦimi sчЬ vechile lоr пчmе. Fоrgа cu-ъiлtеlоr este atit de mаrе, }ncit este sufiсiепtЪi alegi bino teTmenii фпtrч а face

acceptabile cele nrai odioase lucruri. Таiпе observi ре8чпд dreptate сё tocmaiinvocind libertatea Ei fraternitatea, cuйnte foarte populare ре aiunci, iacobiniiач putut instaura un despotism dеmп de Dahomey, оЪ tribunul р potriva celuiat InchiziЦiei, hecatombe umапе аsеmёпДtоаr"

"ъlо, din vechiul'Ir4exic. Аrtа

сiгmчitоrilот, са gi сеа а avoca[ilor, сопstд mai ales iп gtiin[a minuirii счйпtе-lоr. Аrtё dificili, сёсi, intr-o aceeagi societate, aceleagi Ъuчirrt" uu cel шаi ade-sea_sensuri diferite репtrч difeгitele рйtчгi sociale. Acestea folosesc араrепtaceleagi cuvinte, dar пч vorbesc u"""u!i ШrЬа.

Iп exemplele ргесеdепtе, аm introdus timpul са factot рriпсiраl de schimbareа sensului cuvintelor,. |1оа ц аdДчgа gi neamul, аm vedea Ъа int.-o aceeaýiеросё, la ророате la fel de сiйlDаtе dаr de obirgii diferite, cuvinte identice соrеsрчпd fоаrtе adesea чпоr idei extrem de difeiite. Aceste diferen[e пu pot fiiпЦеlеsе fДrД sд fi fДсчt пчmеrоаSе сйlДtоrii, а9а сй пu voi insista urфru lor; mйvoi mёгgiпi dоаr sд rеmаrс сд tocmai cele mai folosite cuvinte ач sensurile celemai diferite, de la un ророг la altul. Счm ат fi, de exemplu, cuvintele dеmосrаЦiе;i socialism, atft de frecvent utilizate astizi.

б0 OPINIILE ýI CREDII\ЦELE MULTIMILOR

Ele соrеsрчпd, iп realitate, чпоr idei 9i imagini complet opuse ?n sufletul la-tin gi in cel anglbsaxon. Pentru latini, cuvintul democralie iпsеаmпД iп primulriпd estomparea voinlei gi iniцiativei individuale iп fa{a сеlоr ale Statului. Асеуtuia ii rейпе din се in се mai mult sarcina de а dirija, а centraliza, а mопор}||za, а сrеа. Toate partidele, fаrа excep{ie, radicale, socialiste sau шопаrhistе,1а el fac neincetat аре1. Pentru апglо-sахоц pоntru american mai ales, acelagicuvint, democra(ie, iпsеаmпД, dimроtriй, deryoltarea intcnsi а voingei gi аinigiativei indiЙdului gi еstоmраrеа inflrrenlei statului, саrе in аfаrД de poligie,аrmаtД 9i relaýii diplomatice, пч е lisat si dirijeze nimic. Acelagi cuvint аrе decila cele dочД ророаrе sensuri absolut орчsе /.

ýZ. - Iluziile

Din zorii civiliza[iilrrr, ророаrеlе s-au aflat mеrеч sub iпfluеп(а iluziilor. FДuri-torilor de iluzii lе-ач ridicat ele cele rnai multe temple, statui 9i аItаrе. Iluzii rе-ligioase odinioari, iluzii filozofice 9i sociale in zilele noastre, aceste stipine detemut se regisesc in frчпtеа tutцrоr civiliza[iilor саrе аu inflorit succesiv ре pla-neta поаstrД. iп пчmеlе lоr ач fost ridicate templele Caldeii 9i ale Egiptului qi

mопчmепtеlе religioase ale Evului Mediu gi tot in пumеlе lоr Еurора iпtrеаgёа fost zguduitД din temelii сч uп secol in urmД. Nu ехistД concep{ie artisticё, рьliticd sau socialД саrе sД пч роаrtе redutabila lor pecete. Omul le rДstоаrпё чпеori, сч pre(ul чпоr conrulsii sociale teribile, dar el pare mеrеч сопdаmпаt si lerеiпstачrеzе. FДrД iluzii n-ar fi putut iegi din ЬаrЬаriа primitivi gi lipsit de ele,аr rесДdеа счriпd in ЬаrЬаriе. S_iпt,чmЬrс чапе, faTa indoiali, dаr aceste odrasleаlе Йsеlоr noastre ач inciemnat popoarele sД creeze tot сееа се dё splendoareаrtеlоr gi mДrе(iе civiliza[iilor.

,,Dасё аm distruge din muzee gi biblioteci toate operele 9i mопumепtеlе deаrtа ре саrе lе-аu inspirat religiile, daci le-am face si se рrДЬчgеаsсi peste dalele templelor, се-аr mаi rДmiпе din mtrrе{еlе vise ale оаmепilоr? - scrie uп аutоrсаrе rеzumД doctrinele поаstrе. SД dea оаmепilоr partea de sреrапgД gi de ilu-zii firё de саrе ei пч pot exista - iati ra(iunea de а fi а zeilor, eroilor qi poe{ilor.А fost о perioadй in сше gtiin{a а рДтut ci-gi аsumД aceasta sаrсiпё. Dar сееасе о compromite асчm in inimile insetate de idealuri este faptul сД еа пu maiiпdrizпе9tе si рrоmitД destuI 9i пu iпdrДzпеqtе sй miпtД dehul."

Filozofii din secolul trесчt s-аu consacrat'cri'fsiVoaie distrugerii ideilor rеli-

') iп Legite psihologice ale evolutiei ророаrеlоr аm insistat inde|ung asupra diferenteidtntre idealul democratic latin si idealul democratic апglо-sахоп.

FACTORI IMEDIATI б1

gioase, politice ýi sociale in саrе trДisеrД рёriп(ii побtri de-a lungul multоr vea-curi. Distrugindu-Ie, ei au secДtuit izvoa.ele ,р"ruоцЪi Ei ate rеsЙiа;i. io *pu-

:ifi ,Нr,,"fi iT"1"*1',"J# gaý i t fo l g*i*

"".ь" ;ь пuiчй, l*b j"ii"

"",. in fatra

In pofida рrоgrеsеlоr sale, filoztlria пч а putut iпсё sд о[еrе ророаrеIоr niciuп jdearl capabil sё le рriпdi in ,r.;* irujile fiindu-le indispensabile, ele ser;rienteazД din instinct, рrесuш iosecia се se iпdrеарrа,p.lЙbi'catre оrа-lorii capabili sд le оfеrе. principalrrl factor je evolu(ie а ророаrеlсlr пu а fost ni*;iodati adev,fuul, ci еrоаrеа. ýidaca,о"йirrul usistД astДzi la сrсg!,еrеа рutеrii,aie, е репtrч сё rерrеziпtё rйg*u it;;;;; yie. Demonstra{iile

'tiin(ifice пчilTpiedicд nicidecum mеrsul sД-ч inainte. rЙiраlа sa fогgi rezidiin faptul сА

:.lpj::' de miпцi с.е iqn9rД suficient realitatea репtrч а cuteza sД promiti оmч-,uI, tёrд pic de sfiаiД, fеriсirеа, Iluzia sa socia.lД domn"s'" i, рr"iЙ"о"rr" *о.-:оалеlс се rчiле ale trесчlului Ei ei ii "р".цiп"

йitоrчl. Mullimile п-ач fostг,iсiоdаtё insetate <le аdечirцri" ir*" ь йi"Ъчidепце; ";;;ъйсс, ele seэmёggsс, рrеfеriпd sё zеifiсееrоаrеа, dacjerou.*ai" seduce. C"i"ur"

'tie sй1е dea iluzii dечiпе lesnc stёрiпчt lor; Ъеl се iпсеаrсё sд le spulbere.iluziile de--"rne intotdeauna yictima lоr.

ý3. * Ехреriепlа

Experienta este aproape siпgчrul procedeu eficient prin саrе uп аdечёr seaoate Statornici temeinjc in sufletul mчllimilоr gi prin саrе iluziile dcvenite preaгсriсчlоаsе Se pot Spulbera. Doar сД еа trеЬчiе realizatё ре о sсаrД foarte lаrgДjl trеьчiе foarte des repetatД. Experien{ele fДсчtе de о gепеrаЦiе sint in gепеЙl:nutile репtru urmдtоаrеа; de асееа, evenimentele istоrйе invocate са elementejoveditoare nu servesc la nimic. siпрrа lоr utilitate este de а аritа cit de des:ebuie repetate ехреriеп{еlе in diferite epoci, репtru а exercita о oarecare Ь:]uеп(i 5i а rеuЕi sё clinteascё din loc о еrоаIе temeinic iпrДdДсiпаtД,

secolul nostru gi cel саrе l-a precedat чоr fi citate firд indoialд de istoricii йi..оrчiui са fiind реriоаdе de ехреriепtrе stranii. Nu existД еросi mai bogatё in:stfel de ехреriеп[е.

сеа mai аmрlд а fost Revolu{ia frапсеzЁ. Репtrч а descoperi сй о societate пч)е геstruсtчrеаzё duрд счm dicteazд rа(iчпеа рuгд, ач trebuit mаsасrаtе maiзцitе milioane de оаmеПi gi zdruпсiПаtД din tcmelii, timp de douёzeci de ani,-пtrеаgа Ечrорё. Репtru а demonstra experimental сд ророаrеlе рlёtеsс sсumр:,епtгч cezarii ре care-i асlаmД au fost песеSаrе, timp de cincir".i d" ani, dоuЪ

62 OPIMILE ýI СRЕDINГЕLЕ MULTIMILOR

experisnte falimentare саrе, degi ехtrеm de cvidente, пч раr si fi fost suficientde еопчiпgДtоаге. Totugi, prima а costat trеi miliоапе de oarneni gi о invazie,сеа de-a doua - о dеzmеmЬrше gi necesitatea чпоr armate регmапепtе. О аtreia а fost cft ре се sё se рrоdчсi асчm ciliva ani gi tenta(ia rереtёrii ei va exis-ta сч siguranýi. Pentru а se admite ci imensa агmаtД gеrmапi пч еrа - аýа crrmse iпчё(а la gсоаli inainte de 1870 - чп fel de gшdi па{iопаlё iпоfепsiуД'), а fostпесеýш groaznicul rёzЬоi саrе пе-а costat atit de sсчrпр. Pentru а rесчпоаýtесi protec[ionismul rчiпеаzД" in cele din чrmё, popoarele саrе l-e accepti, vor fiпесеsаrе ехреriеп(е dezastruoase. Nчmёrчl acestor exemple ш putea spori lanesflrr5it.

ý+. - Raliunea

iп епumеrатеа factorilor capabili si imрrеsiопеzе sufletul mullimilor, аm рч-tea rепчпýа si mепliопёm rа(iчпеа, dасi п-аr fi nevoie si аrёtim valoarea пе-gativi а influen(ei sale.

Аm аrДtаt deja сД mulgimile пч sint iпflчепЦаЬilе рriп га(iопаmепtе gi сД nuirrgeleg decit asocia(iile grosolane de idei. De асееа oratorii саrе gtiu si le irbргеsiопеzе fас apel la sentimentele lоr, 9i niciodatД_ia rа[iuпеа lоr. Legile Iофcii ra{ionale пч ас[iопеаzД deloc аsчрrа mullimilor.-)

Pentru а le сопчiпgе, trеЬчiе mai intii si sesisezi sentimentele de саrе sint ani_шаtе, si te prefaci сё le imрдrtдgеgti, ре чrmд si incerci sд le modifici, рrочосiпdсu аjчtогчl asclcia(iilor rudimentare апumitе imagini sugestive; si gtii la nevoiesi te intorci iпdдrдt gi mai ales sд ghicegti in fiecare clipё sentimentelo ре carele-ai trezit. Aceasti necesitate de a{i modifica limbajul in funcýie de efectul рrо*} Асеаstё рЁrеrе se formase prin asocierea grоsоlапё а чпоr |ucruri disparate, asociereal сёrеi mecanism l-аm expus mai inainte. Garda noastra паliопаlё de atunci, fiind соmрчsаdin pa9nici рrёvёliа9i fёrё чrmё de disciplinё 9i neputind fi luatё iп sеriоз. tot соеs се purtauп пumе analog trezea aceleagi imagini 9i era considorat, prin чrmаrе, la fel de inofensiv.Eroarea mul;imilor era atunci imрёrtёýitа - а9а счm se ?пtimрlё at?t de das iп cazul opinii-|or generale - 9i de сёtrе conducёtorii lor. lпtr-чп discurs rostit la 3'l decombrie 1867 iпCamera deputalilor, чп om de stat care s-a luat adesea dчрё pareIea mulgimilor, d_l Thiers,spunea mereu сё prusia, 1п afara unei armate active, арrоар€ egala сs пчmаr cu а noastra,nu роsоdё dec?t о gаrdё пазiопаlё analoga celei ре саrе о posedбm noi. prin urmare lipsitёd€ imроrtапtё. Afirmagii lo fel de oxacte са 9i сеlоЬrеlе previziuni ale aceluia9i om d,o statprivind lipsa de perspective а сёilоr ferate.* * ) Primele melo obsorvagii аэчрrа artei de а impresiona mulgimi|o 9i slabelor rеsursо реcare lo аu, din acбst punot de vedero, regu|ile logicii dateazё de la asediul Parisului, dinziua iп care l.am чёzчt dus la Luvru - чпdе se afla atunci gччегпчl - ре maregalul V., ре

FAсToRI IMEDIATI 63

dus in mоmепtчl in сше vorbgti, face de la Ьчп iпсерчt irreficient orice discurselaborat dinainte. оrаtоrчl9ш9-9i чrmёrеЕtе рrорriа giodiTe, gi iчре сеа а аSЁсч]tЁtоrilоr sii, igi pierde рriп insuEi acest iapi orice Йчепgi. !

л Mj"!il" logice, obignuite сч iпlёпl-чirilе саm stricte а","giob"nte, пч se potimpiedica sД recurgё la acest

1o_d de сопчiлgеrе iшd se idreseaza ппчlgimilоr,

5i sirrt intotdeauna sчrрriпsе cind аrgчmепtЙ lоr пч ач "r""i. ,Б"ачсtiilе mа-

tematice obignuite, bazate ре silogisb, аdiсё ре asociafii de identitagi, scrie чпlogician, slnt deduc$i песеsаrе... Necesitatea i-аr .-uЦ; рй qi й"iЪч.. "оо.-ganice asentimentul, dасД aceasta ш fi сараЬilД sё чr-Ъr"ч."а ч.осiаЦii de ideb

titati." Fёri indoiali; dаr mullim"u ou .it" mai арtД d""ii;;; ;rgапiсД sДle urmДтеаsсё - gi nici miсаr sa Ie ачdД. iпсеrсаliЪа

"onuing"li рЙr-чп rаliо_паmе_пt

min(ile primitive, sёlbaticii_sau eopiii, db """.plu,li oi чеgi оа seama

de valoaTea derizorie а acestui mod de uфпr"оtчr".Nici mДсаr пu eýte о"рr_" sД coborigi рйа la nivelul fiiпlеlоr primitive репtrча consIata totala lipsй_de fоr(i а ra{ionamentelor, iп tчрй brbpotriva senti

шепtеlоr. Si ne amintim пчmаi cit de аdiдс iцтidЁсiпаtе ач fost db-a lungul se-,-.ol9l91,' u_nele superstigii 1gligioase сопtrаrе celei. mai ый"оi"." rog"i. ТЬрde 2 000 de ani, cele mai stralucite genii au fost silite ,а r" iodur"Бl gi ач trе-Р*л' :1 таlhlчrlе.lпоdетпе p"oiru са veridicitat*u ro.,а рочiiiЪа"u,

"о*-testatЁ. Iп Еччl Mediu gi in Renagtere ач existat mulgi оЙепi iчmiпаЦi; n-aexistat iпsё nici uпui сiтuiа rаgiопаmепtчl sё-i fi uratui urp""i"le i.rгarrtite ateu:"r_to' superstigii gi sё-i fi provocat о cit de mici indoial5 u.up.u fарtеIоr rеlеale diavolului sau necesitдцii de а шdе ре rчgчrёjitошеlе.

, г

. ТrеЬцiе оаrе sЁ rеgrоg- f"pt_ul"a пч rаgiч-пеа este сёlачzа mul{imilor? N-аmiоd,Ч"i sД о spunem. Ta:i ing9iala са ragiunea чmапё п-аr fi ieugit sa duca

цmапitаtеа ре fёgaýul civilizaliei cu атdойа gi indriznealu.u "urJ

uu reugit,cu prisosin(Д, sё о fасД himеrеlе sale. odrahe at" io"ooqii"orutui .u." n"юпdчсе, aceste himеrе erau рrоьаьil песеýаrе. Fiecare n"uйpoqrta in consti-:аге о mulgime furiоаsё pretindee сё l-a surplins sustragTnd рlапчl fortifica;iilor spre aJлпdе prusacilor. Uп mеmЬrч al guvernului, G. Р., orator се!еЬrч, а iosit pentru а se adre.sa mulgimii оаrо celea ex.cu;ia imediata а prizonierului. Ма a9teptam са acest orator sё de,попstrеzб absurditatea acuzagiei, spunTnd сё maregalut acuzat era tocmai чпчl dintl€:onstructorii acestei fortificagii, al caror plan se vindea, do altfol, la toli liЫarli. Spre ma-,еа mеа uluire - еrаm foarte tlnar рб atunoi -, discursul а fost cu totui altul: ,Se va faceJreptste! - strigё orstorul indreptindu-se сёtrе prizonier -9i vom fi fёгё milё, Lasali guver-*ul врёrбrii паliопаlе sё termine ancheta чоаýtrё. Dеосаmdаtё il vom ?nchide ре acuzat.''Саlmаtё numaidec?t de satisfaclia се aparent i se dёdчsе, mullimea s-a imprёýtiat gi, dupaсп sfert de оrё, mBregalul s-а putut intoarco la domiciliu. Al fi fost

"u "igurunga sfigiat iпшса}idасё avocatul sёu аr fi prezentat mullimii furioaso ragionamentele logice ре csre р]еа.паrеб mеа tinerele lo gёsеа сопчiпgЁtоаrе.

64 OPINIILE ýI CREDINTELE MULTIMILOR

tu[ia sa шепtаli legile destinelor sale gi poate сД se supune acestor legi dintr-uninstinct ineluctabil, chiar in pornirile sale cele mаi irаЦiопаlе in араrеп(ё. Uпе-ori ророаrеlе раr sД se supuni чпоr fоr!е tainice, asemenea сеlог саrе constringghinda sё se trапsfоrmе in stejar sач cometa sё-gi чrmеzе orbita,

Pu[inul ре care-l рutеm iпtrеzДri din aceste for(e trеЬчiе сЁutаt in счrsчl ge-пеrаl luat de evolu{ia чпчi ророr, gi пu in faptele izolate din care асеаstё ечоlu(ie pare sД izvorascё чпеоrL Dacd пч s-аr lча iп considerare decit aceste fapteizolate, istoria аr рДrеа guvernatД de intimplДri absurde. Еrа neverosimil са цпdчlфеr negtiutor din Galileea sё роаtё deveni in dочД mii de ani чп dumпеzечаtоtрutеrпiс, in пчmеlе сёrчiа au fost intemeiate cele rnai importante civiliza(ii;еrа de asemenea neverosimil са пýtе bande de arabi plecate din dеgеrt sё роаtёcuceri сеа mai mаrе parte а vechii lumi grесо-rоmtше gi intemeia чп imperiumаi mаrе са al lui Alexandru; 9i tot neverosimil - са intr-o ЕurорД foarte batrinagi fоаrtе iеrаrhizаtй, un sirnplu locotenent de artilerie sбrечgеаsсД sб dошпеаsсДpeste о mчlЦimе de ророате 9i de геgi.

Si lёsёm deci ra(iunea in seama filozofilor, fДri sё ii сеrеm sД se аrпеstесе рrеаmult iп cirrnuirea oamenilor. Nu рriп ra[iune, ci adesoa in pofida ei, s-au пДsсutacele sentimente care ач constituit рiпД astizi mаrilе resorturi ale tчturоr civi-liza{iiklr: опоаrеа, abnega{ia, credin[a religioasД, dragostea de glorie 9i de ра-trie.

CAPITOLULIII

COND UCA Т ORII,MU LTTMILO RýI

MIJLOACBLE LOR DE CONVINGERE

ýl, Сопdцсбtоrii mu!|imilor - Nevoia instinctivё а tuturor fiiпlе!оr diпtr-оnrulgime de а asculta de чп сопdчсёtоr - psihologia сопduсёtоri|оr - Dоаrei pot insufla сrеdiп;ё si da coeziune mulgimilor - Despotismul obligatoriual сопdчсДtоrilоr - C|asificarea conducatorilor * Rolul volnlei - ý2. Miilaaeele рriп care ае{iапеаzё conducёtorii - Afirmagia, repetitia, сопtsgiч-пеа - Rоlul fiесёrчiа dintre acegti factori * Счm se poate transmitecontagiunea de jos iп sus, de la рёtчrilе inferioare la p.turile superioare alesocietёgii -- О opinie рорчlаrЁ dovine счr?пd о opinie genera!6 -- ý3. Pris-tigiul - Definigia 9i clasificarea tiрчrilог dc prestigiu - prestigiul dclbinditgi prestigiul реrsопаl - Ехаmрlе diverse - Cum piere prestigiu!,

constitu{ia mепtаlё а шul[iшilоr ne esto асum счпоsсutё gi qtim totodati се:obiluri le impresioneazД sufletul. Ne rёmiпе сlе studiat "й'iiс.-"аtrе cine:,,t fi folositc aceste rnobiluri.

ýl. - Conducёtorii mu]timilоr

Din clipa iп саrе. uп апumit пumйr de fiin[e vii s-аu аduпаt laolalta, iвdifеrепt':сД este чоrЬа de о turmД cle animale *uu d" о mulgime de oameni. ele se su*;u.n din instinct autoritatii uпui ýef, adicД а unui

"unjo"aro.-).-'^'-"''Iп mul(imile шIпапе, сопduсёiоrul jоасi uп rоl coпsiderabil. \rоirrца Sa eýte::cleul in jurul сДruiа opiniile с"арёtД iоrmД 9i identitate. lvlul[imea este о turmД,:jJre пu poate nicidecum sё se lipseascё de itapin"Cel mai adesea, сопdчсйtоrчl а fost mаi intii е! insugi uп сопtlus, hipnotizat

- !,lепеur а fost tradus prin,,conducёtor", tеrmепчl ..lider'' fiind рrеа mоdеrп. (n.t.)

66 OPIN]ILEýI CREDI].цELEMULTIMILOR

de ideea сйrеiа nrai apoi i-a devenit apostol. Еа 1-а invadat treptat, рiпД cind totrestul а disptrrut, iar orice opinie contrarД i-a рirut еrоаrе gi supersti(ie: рrесчmRobespierre, hipnotizat de ideilg sale himеriсе gi utilizind procedeele Inchizigieispre а le рrораgа.

Conducitorii пu sint, cel mai adesea, nigte cugetёtori, ci ni5te oa.пieni de ас-

{iune. Sint pu{in clarvizДtori gi nici пu аf putea fi altfel, clarviziunea ducind ingeneral la indoiali gi la inac{iune. Fi se recruteazi mai ales dintTe acei n9lт}zali, surеsсitаЦi, semiaiienaýi, саrе тёtiсеsс iп zone vecine сu nebunia, Oricit de

аЬsчrdа este ideea ре care о арёri sau scopul ре care-l urmirеsс, orice rа(iопа-ment рДlеgtе in fa{a convingerilor lor. Disprelul gi persecugiile nu_fac decit sЁ-istimubze gi *ui -utt. Interes personal, familie- totul е sacrificat, lnsu5i instinc-

tul de сопsеrчше le dispare, astfel incit singura rесоmрепsй ре саrе о сеr este

adesea martiriul. lntensitatea credin{ei сопfеrё cuvintelor lor о mаrе рutеrе de

sugestie. Norodul ascultД intotdeauna dc оmчl inzestrat cu о vointi puternicД.lndivizii rеuпigi iпl,г-о mulЦimе, pierztndu-gi intreaga чоiп!i, se оriепtеаzД dininstinct сitrе cel саrе о posedi,

De conducitori, popoarele пu аu dus lipsi niciodatД. Dаr пu to[i au, mulli sintdeparte de а avea, acele сопйпgеri puternice саге nasc apostoli. Ei sint adese-

ori оrаtоri subtili, саrе пu чrmДгеsс decit interesele lor реrsопаlе 9i cauti sёconvingd migulind instincte josnice. Influen{a ре саrе о ехеrсitД astfel rДшiпеtotdeauna еfеmеrД. Marii convinбi саrе аu riscolit sufletul mulgimilor, pfecumРеtrч Sihastrul, Luther, Savonarola, oamenii Revcliu(iei, пu i-ач subjugat ре altiidecit dчрё се аu fost ei ingigi, mai intii, subjuga{i de о сrеdiпtri. Abia atunci аuputut gепеrа in suflete aceasta for[6 ехtrаоrdiпаrа пчmitё credintё, care-l face

ре оm sclavul absolut al viselor sale.SД insufle credin[i, indiferent сД е чоrЬа de credin(i religioasД, politicй sau

sociala, de сrеdiп(Д intr-o еросi, intr-o ре.rsоапД, intr-o idee * acesta este, mаiales, rolul mаrilоr conducДtori. Dintre toate for[ole de care dispune umanita-tea, credin{a а fost din totdeauna рriпtrе cele mai remarcabile. Ре Ьчпtr dreptate ii atribuie Ечапфеliа puterea de а чrпi mun{ii din loc. A-i da omului оcredin{i iпsеаmпё a-i inzeci forlele. Маrilе evenimente ale istoriei au fost de-

seori realizato de credinciogi obscuri, al сДrоr singtrr bun era credinýa. Nu cu li-tera{i qi filozofi, qi mai ales пu cu sceptici, s-au intemeiat religiile care ач stýpinitlumea gi vastele imperii се au cuprins intreg РimiпПrl.

Dаr astfel de ехеmрlе sint valabile in cazul marilor сопduсДtоri, 9i acegtia sint

destul de рu{iп numerogi репtru са istoria sД-i poati чýоr сопsеmпа. Ei se аflД

la сарdtчl unei serii continue, се соЬоаrД de la puternicul miпчitоr de fiinýe

umапе la muncitorul саrе, intT-un han plin de fчm, igi fascineazё incetul cu ince-

tul tочшДgii, rереtiпd firi irrcetaTe citeva fоrmчlе ре care nu le iпЦеlеgе dcloc,

CONDUCATORII ýI MIJLOACELE LoR DE co}ýiINGERE 6,7

dаг а ёДrоr aplicare trebuie sД аdчсё, dчрё рёrеrеа lui, realizarea siguri а tutu-гоr viselor gi sреrап[еlоr.

iп fiecare sfеrД socialtr, de la сеа mai finalti la сеа mai joasД, din clipa iп саrеcmul пч mai este Йоlаt, el sе ýчрцпе imediat autoritaýii чпui cortducДtor. Ма-joritatea indivizilor, а сеlоr din rindul шаsеlоr populare mai ales, neavind in domeniile din аfаrа profesiei lоr nici о idoe deslugita gi га{iопаli, siШ incapabili sЁ

se conducf, singuri. СопdчсДtоrчl le servegte drерt сДlёчzi. El poate fi in]ocuitla nevoie, dar iп рrеа шiсД mf,sчri, рriп acele publicatii periodice саrе fabriciopinii репtrч cititorii lоr Ei le рrосчri acestora fraze gata-ficute, scutindu-i sigindeascД singuri.

Autoritatea conducДtorilor este extrem de despoticd, Ьа chiar nu rеugе;tе sД

se imрчпй decit datoritД acestui despotism. S-a observat cit de ч9оr se fac ei ауcultagi iп riпdчl celor mаi turbulente рёturi muncitoregti, fёrД sД аiЬё totugi niciun mijloc de a-gi sus(ine autoritatea. Ei sint cei careflxeazбorele de lчсrч, счап-tumчl salariilor, ei decid grevele, ei le fac sё iпсеарД qi si inceteze ia ora fixatA.

Conducёtorii tind astёzi sё inlocuiascё treptat autoritatile, in misчrа iп саrезсеstеа se lаsё discutate gi slДbite. DatoritД tiraniei lor, acegti noi stЁрiпi ob(inmult mai multi docilitate din partea mullimilor decit а ob(inut и,еоdаtД осirmuirе. DасД, din intimplare, сопdчсДtоrчl dispare gi пч este imediat inlocuit,mullimea redevine о colectivitate fДтД coeziune qi incapabilД de irnpotrivire. tпtimpul unei greve а angajagilor serviciului de omnibuze din Paris, а fost suficientsД fie aresta[i cei doi conducitori care о coordonau pentru а о face sД incetezenumaidecit. Nu nevoia de Hbertate, ci сеа de sчрrшеrе dominД tоtdеаuца sufle-tul mulgimilor. Setea lor de ascultare le face sД se suрuпi din instinct celui саrеs-a declarat stДpinul lor.

Se poate opera о distinc(ie destu! dc trangantД in rirrdul conducёtorilor. Uniisint oameni energici, cu voin[i рutеrпiсД, dаr de mоmепt; allii, mult mai rаri, auо voin[Д deopotrivД puternicД 9i de luпgi durati. Primii se dovedesc violenЦi, vi.teji, indrizne(i. Ei sint utili mai ales pentru а inilia о faptё iпdrДzпеа{i, pentruа mobiliza masele in ciuda оriсДrui pericol 9i pentru а transforma in еrоi ре cei

ргоаsрёt rесrutа{i. А9а au fost de pitdД Ney gi Мшrаt, sub рriшчl Imperiu. Ацаeste, iп zilele noastre, Garibaldi,aventurier lipsit do talent dаr energic, сате аreugit cu о miпД de oameni si ia in stёpinire vechiul rеgаt al Neapolelui, арёrаttotuýi de о аrmаtё disciplinati.

Dar dасй energia acestor сопduсёtоri е imепsё, еа este de mоmепt gi пч su-pravie(uieqte deloc stimulului саrе а generat-o. Reintra{i in ша[са vieýii obi9-nuite, acegti eroi plini de energie dau deseori dovadё, рrесчm cei ре саrе tocmai!аm citat, de о uimitoare slibiciune. Раr incapabili si cugete 5i sД se сопduсё

ре ei in;igi in situaliile cele mai simple, duрД се gtiusеrД atit de bine s6-i сопduсД

OPINIILE ýI СRЕDIIfГЕLЕ MULTIMILOR

ре аЦii. Ace5ti сопdчсёtоri nu-gi pot exercita func[ia dec{t cu condilia de а fi eiin;igi conduEi gi stimula$ fёrД incetare, de а simli intotdeauna deasupra lor uпоm sau о idee, de а se inbcrie ре uп fДgag bine determinat,

А doua categorie de сопdчсДtоri, сеа а оаmепilоr cu voin!ё de lчпgd durati,ехеrсjttr о iпflчеп!Д сц mцlt ппаi importantё, deEi араrепt пu intr-atit de strёIьcita. In aceasta categorie se аflД adevДTa{ii intemeietori de religii sau сrеаtоri demаri ореrе: Sfintul Pavel, Маhоmэd, Cristofor Coltrmb, Lcsseps, Сё sint intebgen{i sau mirginili - сопtеаzД рrеа рш{iп; lumea ча fi intotdcauna а 1оr. VointrastаtоrпigЁ ре саr0 о роsеdё esto о facultate nemisurat de rari, а cirei пеmдsьrаtё рutеrе face са totul sё li се suрчпi. Nu пе dim iпtоtdеаuпа рrеа bine sea-mа de с9 апumе este сараЬilё о voingё рчtеrпiсё 9i реrmапепttr. Nimic nв-irеzistё * nici natura, nici zcii, nici oamenii"

Cel шаi rесепt exemplu пе este dat de ilustrul inginer саrе а despйrlit dоuilumi, realizilld сееа се iпсеrсаsеrД zadarnic, de trei mii de ani incoace, ati(iamаri stipinitori. El а eýuat mai tirziu intr-o inceTcare identici; dar bitrine{eavenise 9i in fa{a ei totul se stinge, chiar gi voin[a,

Репtrч а demonstra рчtеrеа voin[ei, ат fi suficient sЁ рrеzепtДm in аmёпчпtistoria difiсultацilоr biruite in mоmепtul construirii сапаlulцi de Suez. Uп mаr-tоr осulаr, dr.Cazalis, а reCat in citeva rinduri irnpresionante sinteza accstei mari,opere, rеlаtаtё de пеmчritоrul siu autor. ,,ýi el povestea, zi de zi, iп episoade,ерорееа сапаlчlчi. Povestea tot сееа се trebuise sД invingй, tot imposibilul ресаrе il ficuse posibil, toate rezisten{eie, coaliliile impotriva lui, necazurile, lovi-turile soartei, intringerile, саrе пч au putut niciodatё nici sё-l descurajeze, nicisй-l dоЬоаrе; arnintea счrп Anglia il соmЬДtеа, il ataca firД incetare, сum Egiptul gi Frап[а ezitau gi счm сопsulчl Frап!еi se орчпеа rnai rnult decit toli ceilal{i

рrimеlоr luсriri, amintea сum i se орuпеаu iпsetindu-i muncitorii, lipsindu-i deарё dulce; iar Ministerul lv{arinei gi inginerii, to{i oaTnenii seritlgi, сu experien{6gi cunogtirr[e qtiin(ifice, to[i lrinein{eles ostili gi tоЦi in mod qtiin{ific siguri de de-zastru, calcriindu-l gi promilindu-l, aga сum репtrч cutare zi sau cutare оrД prо-miцi eclipsa."

Cartea саrе ar pcllэstiviata tutшror acestor mаri сспdчсДtоri аr con{ine pu(irreпчmе; dar aceste пumе аu stat in fruпtеа celor mai importante evenimente alecivilizaliei 5i istoriei.

б8

CONDUCATORII ýI MIJLOACELE LOR DE CONYINGERE бg

ýZ. - Mijloaceie рriп саrе асliопеаzД сопdчсёtоrii:afirmalia, repetilia, contagiunea

Cind se рчпе рrоЬlеmа si mobilizezi pentru scurt timp о mul$mе 5i s-o de-tеrmы sд comitд un act оаrесаrе: sд jерчiаsсё uп palat, sa fie mаsасrаtЁ iп арiта-геа uпеi baricade, trеьчiе ac{ionat asupra ei рriп sugestii rapide. Сеа maivigBroasЁ sugestie oste сhiаr ехеmрlчl. Dаr iп

""..t с-,

" о""*rЬ са mtrllimea

si fi fost deja рrеgдtitё prin an:lmite metode, iаr cel се wеа si о nrobilizeze sёaiba о iпsчрirе ре care о loi studia mai departe sub пчmеlе de prestigiu.

Cind trebuie sё inoculeze lепt irr rnintea mulgimil61idei gi сrЁdiпlе * teoriilesociale rnoderne, de exemplu _ metodele сопdчсёtоrilоr sint diferitb. Ei recurgmai сч sеаmЁ la urmёtoaTele trei procedee: afrmalia, rереtiЦiа, contagiunealAcestea ac(ioneazi destul de lent, dar ач efecte dчrаЬilе._Afi1в$ia рчтД 9i simрlё, lipsitй de rэrice ra{ionament pi de orice dovadё,

constituie чп mljlос sigчr de а inocula о idee iп mintea mullimilor. cu cit afir-ma[ia este mai сопсisё, mai lipsiti de dovezi gi de demonstiagie, cu atit еа aremai multa autoritate. Сёr{ilе religioase gi coduTile de legi ale tчtчrоr timрurilогau rесцrs intotdeauna la simple afirma{ii, Oamenii de stat chema{i si ареrе осаuzё politicё оаrесше, industriagii care*gi fac rесlаmД produselor spre u t* pu-tea distribrri cunosc valoarea afirnra{iei.

Aceasta пЧ аrе totugi о influen(Д rеаlа dec{t сu cond{ia s{ fie пеrеч rореtаtё,ре cft posibil in acciagi tеrmепi. Napoleon Sprmea са пч existё decit чгsiпgчrргосеdеч rеtоriс_ setios: repeti{ia. Lчсrul аfшmаt ajunge prin repeti(i" .а-*"fixeze in minte, sfirqind prin а fi acceptat са аdечir dЪmъпstrаt.

se ln(elege чgоr influen(a repetiliei аsuрrа mulgimilor, vazind се шаrе ii esteрЕtеrеа аSuрrа min{ilor celor mai luminate. Lucrul rcpeiat sfirgegte, intr-adevir,prin а se incrlrsta iп асеlе regiuni рrоfчп<lе ale incongtientului-uude se elabbгеаzi motivaifie ac{iunilor noastre, Dupi citva timp, uitind сiпе este autorulагrmаtiеi repetate, ajungem sд о credem. Astfel se eiplicй forýa uimitoare а rе-clamei. Dчрё се аm citit de о suti de огi сё сеа mai Бчпа ciocolatй cste ciocbiata Х, ne imaginДm сi аm auzit frесvепt spunindu-se acest lчсrч gi sfirgim рriпа avea certitudinea lui. convingi рriп mii de dovezi sсгisе сй prafuiy а vindbcatcele mai imроrtапtе personaje de bolile cele mai recalcitrante, sf?rqim prin а fitenta{i sё-l iпсеrсim irr ziua in саrе noi ingine vom fi atingi de о boali de aceeaýiпаtчrд. Tot vf,zind счm se spune intr-un acelagi ztar сё А este чп ticalosdesёvirsit, iar В чп оm foarte cumsecade, ajungerrr sД fim conviпýi de acest 1ь

70 OPINIILE ýI CREDII\ЦELE MULTIMILOR

сru, binein{eles dасё пч счшча citim рrеа des чп alt ziar, de рёrеrе сопtrаrё, incare cele dоuё calificative sint inversate. Nurnai рriп afirma[ie 9i repetitrie sepoate соmЬаtе о alta аfirmа(iе des rсреtаtД.

Cind о аfirmа(iс а fost suficient gi чпапim rереtаtё, счm se intimpli in cazulanumitor intreprinderi financiare aflate mеrеч iп frunte, se fоrmеаzё сееа се senumeqte uп curent de opinie gi intervine puternicul mecanism al contagiunii. iпsinul mullimii, ideile, sentimentele, emo[iile, credinlele sint la fel de contagioaseса microbii. Acest fепоmеп se оЬsеrчй chiar gi la animale, in clipa cind devin оmullime. NДrа,лrl unui cal dintr-un grajd este ре dаtё imitat de ceilalgi cai din а-celagi grajcl. О sраimД, о migсаrе dezordonatД а citorva oi se transmite imediatintregii turше. Contagiunea emo(iilor ехрliсД rispindirea fulgerДtoare а panicii.ТulЬчrёrilе сеrеЬrаlе, сuш аr fi nebunia, se transmit de asemenea prin conta-giune. Se Etie cit este de frecventi sminteala in rindul psihiatrilor. Se citeazДchiar forme de nebunie- agorafobia, de exemplu-transmise dela omlaanimale.

Сопtаgiuпеа пu песеsitД prezen{a simultani а indiйzilor iпtr-чп aceiagi loc;еа se poate realiiza la distan(ё, sub influen(a anumitor evenimente саrе оriеп-teazd minýile in acelagi sens, conferindu-le caracteristicile specifice mulgimilor,mai ales atunci cind tеrепul este pregдtit de factorii indepirta(i ре саrе i-am stu-diat mai inainte. Astfel, de exemplu, explozia rечоlu(iопаrД de la 1848, pornitДdin Раris, s-a intins Ьrusс, cuprinzind о mаrе parte а Еurореi gi zguduind maimultе monarhii.-)

Imitatria, сйтеiа i se atribuie о iпfluеп(ё atit de шаrе in sfera fепоmепеlоr so-ciale, пu este iп realitate decit uп simplu efect al contagiunii. Сum аm аrёtаt de-ja in alta parte Tolul ei, mД voi mёrgiпi sё rерrоduс сееа се аm spus demult qi аfost dezr.,oltat intre tirnp de аlЦi cercetitori.

,dsemenea animalelor, оmчl este in mod natural imitativ. Imitацiа constituie опечоiе репtru el, cu сопdiцiа, desigur, са aceasti imitalie sд fie ugоаrд: tocmaidin асеаstё nevoie se nagte iпfluепýа modei. Fie сё este чоrЬа de opinii, idei, mа-nifestёri literare sau рчr gi simplu de чеЕшiпtе, cigi indrёznesc sй se sustragё dо.mina{iei sale? Cu mоdёlе se conduce mчlgimеа, gi пu cu argumente. tu fiесаrееросi existД uп mic пчшёr de personalitДli care dau tопul gi ale сДrоr fapte sintimitate de masa incongtientД. Aceste реrsопаlitаЦi пu trebuie totugi sД se in-dерДrtеzе рrеа mult de ideile gепеrаl acceptate. Imitarea lоr аr deveni atunciрrеа dificili, gi influen{a lоr аr fi пulД. Tocmai din acest motiv, oamenii mult su-periori epocii lor пu au in general nici о iпfluеп[Д iп еросi. РrДраstiа este рrеааdiпсД. Exact din acelagi motiv, europenii, cu toate avantajele civiliza[iei lor,ехеrсitД о influen{ё nesemnificativД аsuрrа ророаrеlоr din C)rient.

') Vezi ultimele mele lчсrёri: Psihologie politicё, Opiпii 9i credinse, Revoluliafrancezё.

CONDUсATORII ýI MIJLOACELE LoR DE соI\г/INGЕRЕ 71

Dubla ас{iчпе, а trесчtчlui Ei а imitаЦiеi rссiрrосе, sfirgc;te рriп a-i face реtoýi oamenii aceleiagi (ёri gi aceleiagi epoci intr-atit de аsеmДдДtоri, incit сЫат

9i la cei care irr trebui, pare-se, sй s* sustragtr epocii _ filozofi, savan{i, literagi -gindirea 5i stilul сарiti чп aer соявuп, се permite imediat rесuпоаltеrеа epociiсДrсiа ii араr{iп. О clipd de conversaýie сu чп indiЙd оаrесаrе este suficientёpentru a-i cunoaýte iB рrоfuпziлrе lecturilo, ocupatiile obi6nuite gi mediul in саrе

irДiе9tе.')Contagiunea este destul de puternici репtru а irшршпе oamenilor nu пumаi

anurnite opinii, ci gi anumite rnodBri de а simgi. Еа este сеа сате пе face sД dis-

рrе!чim iпtr-о anumiti perioadA crrtarg opera, Toalliiuser de ехеmрlu, 9i tot еа

este сеа саrе, cцiva ani mai tirziu, о face sд Гrе admiratё tocmai de cei саrе аu

denigrat-o cel mai mult.Opiniile gi credin(ele so рrораgа рriп mecanismul contagiunii qi prea рв(iп

prin cel al ra{ionamentului. La сirсiumД se fоrmеаzД de fapt - prin afirma(ie, rе-

petilie gi contagiune - concep[iile actuale alo muncitorilor. ýi nici in alte timpuriсrеdiп(еlе mul{imilor nu s-au nascut altfel. Renan соmраrД ре Ьuпi dreptate реprimii fondatori ai creqtinbmului cu ,,muncitorii socialigti care-pi rispindeauideile din сirсiumё in circiumi"; iar Voltaire remarcaso deja сД religia cregtini

,,fuseýe imЬтё{igаtй, rnai bine de о sutД de a.i, пчmаi de drojdia societf,[ii".iп exemple аsеmёпДtоаrе сеlоr ре care tocmai lе-аm citat, contagiunea, dчрД

се s-a exercitat in rindul pAturilor рорulше, ýе transmite apoi pёturilor de sus

аlе societёlii. Iatй счm se face сё iп zilele поаstrе doctrinele socialiste incep siii ci5tige ре cei care le чоr fi totugi primele йсtimе. iп fa(a mecanismului conta-

giunii, insugi interesul personal dispare.

ýi din acest motiv, orice opinie devenitё рорчlаrd sfirgegte prin а se impune

рёtчrilоr sociale inalte, oricit de ейdепtД аr putea fi absurditatea opiniei victorioase" Дсеаsttr ac(iune inverstr а pДturilor sociale inferioare аsuрrа celor supe_

riоаrе este сч atit mai ciudatf,, сu cit credin(ele mullimii provin intotdeauna, maimult sau mai pu{in, din cite о idce suреriоаrд, rдmаsд adeseori firё iпfluеп{д inmediul iп care а luat nagtere. ConducДtorii de mчlЦimi, subjugati de еа, iEi

йrsu5esc aceasti idee sчреriоаrД, о dеfоrmеай 5i сrееаzЛ о secta саrе о dеfоr-

roгreazbdin nou, Tёspindind-o apoi, din се iп се mai dеfоrmаtё, in rindul mullimi-iсr. DevenitД аdечёr рорчlаr, еа revine, са si spunem аýа, la ргорriа-i obirgie,

ac{ionind din acest moment asupra рtrtчrilоr inalte ale unei na[ii. In definitiv, in-

teligen(a este сеа саrе dirijeaй lumea, dar о dirijeazlpe сhi ocolite. Filozofiicreatori de idei ач devenit de mult timp {Дriпё cind, prin efectul mесапismчlui

ре саrе tocmai l-аm descris, gindirea lоr sfirgegte prin а triumfa.

'} Gustave Le Воп: Omutsisocietёyile,vol.1l,p.116 (iп ed.fr,, {n.t.)) 1В81.

,l2 OPINIILE ýI сREDINгELE MULTIMILOR

ýЗ. - Prestigiul

_Dacl opiniile rispindite рriп afiTma$ie, repeti[ie Ei сопtфчпе sint atotputer-пiсе, aceasta se йtоrеаzД faptului сi ele sfirgesc рriп а capata асеа fоrlЪ mЬterioasi numita prestigiu.

Tot сееа се а dominat in lumg idei sau oameni, s-a impus mai сч seama dla-toritё acelei fоr{е irezistilTile се se пчmеýtе prestigiu. Сч togii sesizДm inlelesulacestui tеrmец dar il арliсim iп moduri рrеа diverse репtrча fi ugor de jefinit.Prestiglul poate рrеsчрчпе апчmitе sentimente, сum аr fi admiralia gi teama,care ii stau чпеоri сЫш la Ьаzё, dx el poate exista perfect fari еЁ. ГiЬlеdbp&rute, de сше, рriп чrmше, пч пе-аIп mai putea tеrпе - Alexandru, CezaT,Мйоmеd, Buddha - ач чП prestigiu cobsiderabil. Ре de alta раrtе, anumiteficgiuni ре сше вч le аdmiliпз, diчыtд{ilе monstruoase ale tempblor sчьtеrапеdin India de exemplu, пе раr totugi inviluite intr-un imens рrеitiфч.pгestigiul este de tapt чп fel de fascinalie ре саrе 0 exerciti asupia minlii noas-tre чп individ, о ореrё sau о dосtriпё. Aceasti fascinaýie пе paralizeaiё toatefacultagile critice gi пе чmрlе sufletul dg чimirg gi respbct. sеhimепtеlе astfelprovocate sint iпецрliсаЬilе, са toate sentimentele, dar sint probabil de acelaýitip сu sugestia suferita de чп subiect magnetizat. prestigiul eite cel mai рчtеrпiъresort aI огiсДrеi domina[ii. Fаrа ei, zeii" regii gi fешеilеп-аг fi domnit niciodata..Diferitele tipuri de prestigiu se pot rеdчсе la dочД forrTre principale: presti-

giul dobindit gi prestigiu! реrsопаl. prestýul dobindit este cei ре саrе il сопfеrдпчmеlе, а,ч€геа, rерчtа(iа. El poate fi indepndent de prestigiu! personal. Рrеs-tigiul реrsопаl rерrеziпtд, dirпроtriчд, ceva indiйduat, coexbti,nd uпеоri сч r+-putatia, gloria, ачеrеа ýач, iпtirit de ele, dаr ре depliп capabil sд existe Ei iп modindependent.

prestigiul dobindit - sau aTtificial - este de depaTte cel шаi rёspindit" Рriп sim-plul fapt сi чп iпdiйd аrе о апчmitД pozilie, posedё о anumiti ачеrе, е impbpotonat сч anumite titluri, el este aureolat de prestigiu, oricit de пеiпsеmпаtёi-аr fi valoarea реrsопаli. Un militar in uniformi, чпЪаgistrаt in rоЬi rоgiе auintotdeauna prestigiu. Pascal а observat ре ЬчпД dreptate necesitatea rоЬеlоr Eiреruсilоr pentrujudecЁtori. Firй ele, aceýtia gi-ar pierde о rпаrе раrtе din autbгitаtе. socialistul cel mai acerb este emo[ionat la чеdеrеа чпui рiiп1 sau а чпuimагсhiz; astfel de titluri sint suficiente pentru а Stoarce de la un пЪgustоr tot

CoNDUCAToRti ýI MIJLOACELE LoR DE CONVINGERE 73

сееа се dorepti.-)Prestigiul despre саrе tocmai аm vorbit сl

lYiатчч7;зЁй""lр""*"ii;;;;,,,;ЁЖ*,llj,1;;нllхЁlliТ;lii;Ietc, Аdеsеогi пu este,altceva decit rер"u'tl" uoun,ur"ia.lrr".i", iri*ia litеrаrё 9ifr::ХlЗ TJiJ:n;:I] :

d a".i о ."ЙiJ u'u""l*ug; j u dесд gi ре саrе пirп еп i п uaBxisraanu;;;;.;:x.;i;ffi :T::l1ru::;i:Tя*Tj*"T:;жl?-"J:

tiпgД, Pentru un cititor mоа".п, Са oi".u lu; Horu, se degajД о incontestabilД;i imепsД plictisealД; dаr cine ЬС".i.rЙ',асtuаlё,",i"о.uйаi;;ы;;йй;Ll*ý::::"rfi ::"T:l#;:ffi ,:;incit пu,] mai vedem decit cu ,;;g;ы;tcgiu tle аmiпtiгi istorice. Caractc-гistiса prestigiului este са. ne impiJdiи sa ч"аеЪ fu;ii;;;;

"in,'rln, de faptsi Пе ParalizeazД jчdесДtil". м"цiыi"lЪtоtd"uчпu, indiйi _ cel mai adescaаu nevoie de opinii gata-ia.ut", Su."crul u..rro. op;n;i este independen1 de can-i;,:',"

de аdечёr sau de еrоаге р. "ur"

о "onlinieI

r.;i;;';;;; Ь p..rt;g;ulAjung асчm la prestigiul personal. De о паtчrД сu totul diferitd de prestigiulartificia' sач dobindit, Jt "йrшй "l*"ri"" ;пс"р"пJ"ойЪЪii." пttu, а"L]rice autoritate ехtеriоаrД, Pu(inele perroun"

"u." tI poseda exer";ia о ГurЫпоli""-u а СеvДrаl шаgпеtiсД

i:,.ч; ..Й.Б;;;: i"ыur;-,'"r"p*"J!"iЁ.lo., "*..

l;

; ТiJЪ:i:сu.m fi аrа sДI Ьаt iсi,",uрч пЪ i'nы iп;;; о;Б ;Ж i:; r pu te a at il

. Marii conducёtori de oarneni, Buddha, Isus, Mahomed, Iоапа d'Агс, Napo-Jеоп аu аvut din гtiп а:е,а_s,trirоrmД de чr;ь;. Et;i.";;;;;;", ргiп in-

;iЖ*Жl ;i;};Ж;;!;* бi;;;, пu se di scuti, Б;й;; diipar d еpersonajele

ре саrе tocmai le-am citat aveau putere de fascina{ie nrult inaintele а deveni сеlеЬrе 9i fДтd еа ,й;;';;;;;r, astfel. Nароlеоп, aflat Ia арс>', Асеаstё iпf|uепtё s titlurilor, а panglicilor, "

uni-for*"lo' asupra multimilor sе intilne9te-,lЪТi,lТ,li;;::Jri:"*t "ИО '"niiЙ*n'"l''"J"o""o""1ei personale este foarte dezvol_

] ::,, T l* i. j

"," o " n,.,

",ffii?::::,1]",,J#::" iH : ff ::r',,,:Н,J }у:* т*:Jрrlпяl englezii cei mai rezonabtli cind v;d s;;';ini ui" ь contact cu un pui, al Angliei,\;mai fiiпdсё averea ii este ре.mёsur" r"й;lrJ,;;'; iubesc dinainte 9i, afla9i ?п prezenla_], suportЁ tot сееа се vine de la et cu iпсТп"tаru. i,:u"Ou,,., Inrogindu-se de рlёсеrе la apro-: эrеа lui si, dасЁ le vorbeýte, Ьuсuriа ""," ii-"uorinO".spore9te асеаstё rоýеа!ё 9i face са: : hli lor sa capete о strёlчсirе пеоЬ;япчiВ.Ъi u,]ioroii

'" .rnu, dасё putem spunu чg", pru-:-Tt spaniolul dansul, neam9ul muzica si t..*й"r'."""lulia. Pasiunea lоr репtru cat ýi реп--l Shakespeare este ma; pu.tin violenia, ,"оrйiъ'ч' orgolir.rl ре саrе le iпсеаrсё - mai

; ;Xl jJililli; :ffi

":Т l,;ж! ll,H g; ;;;;, J ul na "

tou,t" о, "l u,,"",,

"о е te d u ci,

],74 OPINIILE ýI сREDINTELE MULTIMILOR l

I

geul gloriei, exercita, dоаr рriп puterea sa сlе fascina{ie, un prestigiu imens; dar l

сч acest prestigiu еrа deja inzestrat, in parte, la inceputul carierei sale. Cind, ge. l

пеrаl de пimепi gtiut, а fost trimis, сu interven[ii, sД comande аrmаtа ltaliei, el l

а picat irr mijlocul чпоr generali neciopligi саrе se рrеgДtеаu si fасД о рrimirе ]

duri tinДrului intrus ре care il trimisese Directoratul. Din primele minute, de la ]

prima intreveclere, fДrД fraze, fДri gesturi, fаrа аmепiп{Дri, de la рrimа сiutёtrrrё ]

а viitorului mаrе оm, сч to{ii ач fost subjuga{i. Taine scrie, folosindu-se de аmiп- ]

tirile сопtешроrапilоr, о stranie relatare а acestei intrevederi.

,,Generalii de divizie * рriпtrе care Ачgеrе.ач, чп fel de soldiloi Ьаtriп, cu-

tezДtor 9i ЬidДrап, miпdru de statura-i inalttr 9i de Йtejia sa - sosesc la cartierulgeneral fоаrtе роrпili impotriva micului parvenit саге le fusese expediat de laParis. Augereau еrа de la Ьчп inceput injurios qi recalcitrant, in urmа descrieriicare li se fйcuse: uп fачогit al lui Ваrгаs, un gепеrаl de Ьтчmёrеl ', чп generalde stradё, privit са чп urs репtrч ci gindeqte intotdcauna de чпчl singur, о саriсаturД de опr сч о reputatie de matematician 5i de visёtor. Li se dё drumuliniuntru, daT Вопараrtе se lаsД aýteptat. In fiпе араrе, igi incinge sabia, igi рuпеbicornul, le explicД се ач de ficut, le da citeva оrdiпе gi apoi ii expediazД. Au-gеrеаu rёmаsе mut; abia аfаrД gi-a venit in firе gi 5i-a regёsit injurДturileobignuite; а hоtДrtt cu Маssёпа сД acest mic с... de general ia inspirat frici; пupoate pricepe fоr{а mоrаlД de саrе s-a sim[it strivit de la prima сiutйturi а ge-

пеrаlчlчi."Devenit оm de sеаmё, gloria i-a sporit lui Napoleon prestigiul, egalinduJ cu

prestigiul ре саrе il are о divinitate iп ochii credinciogilor. Generalul Vап-damme, ЬДtriп soldat rечоlч[iопаr, inci qi mai brutal5i mai energic dectt Auge-r9ач, spunea despre el mаrе5аlчlчi d'Ornano, in 1815, intr-o zi ре cind urcauimрrечпД scara de la Tuileries:

,,Dragul mеч, acest оm diabolic ехеrсitД asupra mea о fascina[ie ре саrе nu оpot pricepe" Astfel сё еч, сше пч mа tem nici de Dumnezeu, nici de diavol, cindsint in preajma lui incep sД trеmur са чп copil gi m-аr putea face si trec pringачri de ас са sё mД аrчпсе apoi iп foc."

Nароlеоп exercita aceeagi fascinagie asrrpra tчturоr celor din preajma sa.**)

Davoust spunea, referindu-se la devotamentul lui Маrеt gi al lui insugi: ,,DасДtmрДrаtчl пе-аr fi spus аmiпdчrоrа: interesele mele politice сеr са Parisul sё fie

*) prima |чпб а anului republican (22 sept.-2'l oct.)(n.t.)r *) Foarte congtient de propriul sёч prestigiu, Тmрёrаtчl ýtia sё 9i-| sроrеаsсё, purtindu-semai rёudecitcurinda9ii cuinaltelepersonajecarei| inconjurau 9i printrecarefiguraumulliadepli colebri ai Convenliei, foarte temuli in Europa. Povestirile timpului sint pline de faptesomnificative din acest punct do vedero. intr-o zi, in рliп consiliu de stat, Napoleon seraste9te grosolan la Beugnot, tratindu-| са ре чп valet prost crescut. О data efectul obtinut,

CONDUCATORII ýI MIJLOACELE LOR DE CONVINGERE 75

distrus firi са сiпеча sД-l рirДsеаsсi sau sЁ scape viu, Мшеt аr fi pДstrat secre-tul, sint sigчг, dar пч ý-аr fi putut impiedica totugi sДJ соmрrоmitД, ficindu-gisсфаtд рrорriа familie. Ei bine, de tеаmд са secretul si nu fie dat in йlеаg, ечmi-ag fi lйsat acolo so(ia 9i copiii."

Асёаstд чimitоаге рчtеrе de fascina{ie ехрliсд miraculoasa iпtоаrсеrе din in-sula Elba: cuceriTea imediatё а Fran[ei de cёtre чп оm izolat, luptirrd impotrivaпttчrоr fоr(еlоr organizate dintr-o mаrе (аri, ре c:ге аm fi рчtчt-о сrеdе sдtчlдde tirania lui. N-a fost nevoie decft sд-i рriчеаsсдiп ochi ре generalii tгimigi dчрiel, care jчrаsеrё sДJ captureze. To{i s-au supus ffua sД cricneascД.

,,Napoleon, scrie generalul englez Wolseley, dеЬаrсД irr Frап[а aproape sin-gчr, са чп fugar, sosit din mica iпsчlё Elba, caTe-i fusese regat, gi reugeEte in cfte-va sйрtДmiпi sД ristошпе, fДrа чёrsаrе de singe, iпtrеаgа strчсtчrfi а puterii dinFтап(а aflati sub regele siu legitim: s-a afirmat wеоdаtё ascendentul реrsопаlal чпui оm in chip mai uluitor? Dar ре intreg cuprinsul acestei ca*parrii, ultimasa campanie, се remarcabil а fost ascendentul sДч рiпё 9i аsчрrа alia[ilor, реcare-i obliga sЁ-i чrmеzе inigiativele, 9i ре саrе pu[in а lipsit sa nu-i zdrobeasci!''

Prestigiul i-a supravie(uit lui Napoleon Ei а сопtiпчаt sД сrеаsсД. Doar grа[iеlui, а fost uns imрёrаt un nepot оЬsсчr. VДziпd astizi счm ii rепаgtе legenda, igidai seama citi putere аrе iпсД aceasti чmЬri mДrеа[Д. Chinuigii ре оашепi, mi-sacraýi-i сч milioanele, aduce{i аsчрrДJе invazii peste invazii, totul чД este per-mis dасд ave[i suficient prestigiu gi talentul песеýш pontru а vi-l mеп{iпе.

Аm evocat aici чп ехеmрlч de prestigiu absolut excep{ional, firД indoiali, dartrеЬчiа s-o fасеm са sД in(elegem geneza mаrilоr religii, а mаrilоr doctrine, аmaTilor imperii. FДrД puterea ре саrе prestigiul о ехеrсitё аSчрrа mullimilоr,aceasta gепеzб аr rДmiпе de nein(eles.

Dar prestigiul пu se intemeiaй doar ре ascendentul реrsопаl, glогiа militarigi tеrоаrеа геligiоаsё; poate avea gi origini шаi modesto, rimiпiпd сч toate асеьtea considerabil, Secolul поstrч ne оfеrё mai mullg gxgmple. Unul dintre ele, ресаrе posteritatea Ei-l ча aminti veac de чеас, ne este dat de povestea acelui оmсеlеьrч, deja amintit, сше а schimbat fa{a pimirrtului

Ei rela[iile comerciale din-trе оаmепi, despiT{ind doutr continente. El а izbutit datoriti imensei sale voin{e,daT gi dаtоritд fascina[iei ре саге о exercita аsчрrа tчtчrоr сеlоr dinjur. pentruа invinge ороziцiа чпапimi, пч trebuia decit sё аршд 9i sд чоrьеаsсд о clipд: рriп

se apropie gi ii spun€: ,,Ei bino, prostovanol ;i-a venit minteB Is сар?" Dчрё care Beugnot,inalt са чп tambur major, so рlеасё foarto jos gi omulogul, ridicind mТпа, il ia ре uriag deчrосhе, ,,semn de favoare amelitoare, Bcrie Beugnot, gest drбgastos de stёрiп се Se uma-nizsaza". Astfel de охеmрlе dau о imagine сlаrё а gradului de slчgёrпiсiе ре care il poategenera prestigiu|. Те fac sё pricepi imensu| dispre; al marelui dбspot pentru oamenii dinanturajul sёч.

OPIMILE ýI CREDINTELE MULTIMILOR

fаrrпесч1 ре care il exercita, opozan(ii ii deveneau рriеtепi. Englezii, mai ales, fiсоmtrДtеаu proiectul сч iпчегgчпаrе; рrеzеп(а sa iп Апфа а fost suficientё реьtru a-i ci;tiga ре to{i. Cind, mai tirziu, а trecut рriп Sочthаmрtоп, clopotele ачbйtut iп cinstea lui. invingind totul, oameni gi lчсrчri, el пu mаi credea in obstaccrle Ei а чrut sД rеiпсеарё Sчеzцl iп Рапаmа, folosindu-se de aceleagi mijloace;dar credin{a care urnegte mun{ii din loc пч ii чrпеЕtе decft dасi nu sint рrеаmаri. Mun(ii ач rezЫat, 9i catastrofa care а urmat а distrus orbitoarea ацrеоlДde glorie care il iпчДluiа ре еrоч. Viata sa te iпча[Д счm poate sa сrеаsса gi apoisd disparД prestigiul. Duрi се а egalat in m5гсtiе cele mai celebre реrsопаjе ibtогiсе, el а fost coborit de magistra(ii ргорriеi 1ёri la nivelul сеlоr mai josnici cri-minali. Sicriul sёч а strabatut, singuratic, mulgimile indiferente, Numаi suveraniistrДiпi ач аdчs чп ornagiu mеmоriеi sale. /

Dаr diversele ехеmрtе рс саrе tocmai le-am citat reprezinti fоrrпе ехtrешеde prestigiu. Репtru а сuпоаЕtе iп аmДпчпt psihologia prestigiului, ar trebui sД

ехаmiпёm асеа succesiune саrе incepc сч fondatorii de religii gi imperii gi

sfirgegte сu omul de rind саrе iпсеаrсi sЁ ia ochii vecinilor сu о haina почД saucu о dccoratie.

intre termenii ехtrеmi ai acestei succesiuni s-аr situa toate formele de рrеsti-

*} Un ziar strаiп, УУеuа Fraia Presse din Viопа, а fёсчt cu privire la destinul lui Lesseps rе-flexii psihologice бxtrem de judicioase ро cale, din acest motiv, le reproduc aici:,,Duрё condamnarea lui Fеrdiпапd de Losseps, пч mai avem dreptul sё пе mirёm de tristulsfirgit el lui Cristofor Columb, Dасё Fordinand do Lesseps €st€ чп escroc, оriсg iluzie по-Ьilб este о crim6. Antichitatee ar fi iпсuпчпаt memoria lui Losзops cu о вчrеоlЁ de glorie gi

i-ar fi dat sё Ьеа din cupa do песtаr рriпtrо zeii Olimpului, сёсi ol а schimbat fala Pamintu-lui, realizind opere се desёvirsesc сrеgtiа diчiпё. Condamnindu-l ре Ferdinand do Lesseps,pre,pedintele Curlii de apel а devonit nemuritor, сёсi intatdeauna mullimilo чоr voi sё aflenumele omu|ui саrе пч s-a tбmut sё-ýi р?пgёrеаýсб socolul, са sё imЬrасе iп haine de ос-nas uп Ьёtriп а сёrчi чiаlё а fost gloria contemporanilor sёi.Sё пu ni se mai чоrЬеаsсё, do azi inainte, de iustilie inflexibilё, acolo unde domna9to ursЬirосrаtiсё impotriva marilor ороrе iпdrёzпеgе. Naзiilв au nevoie de acagti oameni ?пdrёzпеgi,саrе cred in ei Тп9iрi gi inving orice piodic6, fara sб }iпа seama de рrорriа lor реrsоапё. Ge-niul nu ploatв fi prudent; dасё ar fi prudent, пu ar putea пiсiоdаtё lёrgi sfera infёptuiriloromene9ti.... Fordiпand de Lesseps а cunoscut be}ia triumfului gi аmёrёсiчпеа dozamёgirii: SuBz 9i Репаmа. lпimа so rечоltа impotriva moralвi succesului. Cind Lesseps а reuýit sa loge douamёri, principi 9i nagiuni i-ou prezontat omagiilo; astёzi, сiпd оячеаzа in fa;a stincilol Codi-lierilor, nu mai е decit чп escroc de rTnd... Е aici о lчрtб intre clasolo societalii, о пе-

mulgumire а birocragilor gi funclionarilor care se rёzЬuп6, рriп intermediul codului pena|,impotriva celor caro voiesc sё se ridice deasupra altora... LBgiuitorii actuali rёmiп incurcagiiп fa;a acestor idei mёrоgе ale geniului uman; publicul le inlelege gi mai pulin iпсб 9i ii еsъu9or unui рrосUrоr gепеrаl sё dочеdеаsсё faptul са Stanley е uп asasin, iar Lesseps - ungarlatan, "

CONDUCATORII ýI MIJLOACEI-E LOR DE CONVINGERE 77

giu, din diverse donrenii ale civilizagiei: EtiinЦa, аrtЁ, literatura etc, - qi аm vedeaatunci сt рrеstiфul constitцie еiеmепt.дl fuпdаmепtаl de сопчiпgеrе а oameni1оr. Fiin(a, ideea sau lчсrul lnzestrat cu prestigiu este imediat imitat, ре caleacantagiunii qi imрuпе unei intregi genera{ii апчmitе mоdаlitёцi de а simli gi dea-gi ехрriпrа gindurile. De atrtfel, imitagia este cel rnai adesea iпсоп;tiепtД 9i, toc-mai de асееа, соmрlеtё. Cind rерrоduс culoriie palide 9i atitudinile rigide aleапчmitоr primitivi, рiсЁсгii mоdеrпi nu-si dач deloc seama de unde Ie vine irъspira{ia; ei cred аi provine diцliuпtrutr lоr, cind, de fapt, dасЁ чп rпаеstru ilus.tru п-аr fi reinviat aceasta fоrmё de атtё, пч s-аr fi чДzut ln еа, in сопtiпuаrе,decit aspectele naive gi inferioare. Cei саrс, duрi exemplul чпui bovator cele-Ьrч, igi iпuпdё pinzele сu uшЬrе violete, пu vfrd in паtцrё шаi nrult йоlеt decitеrа асurп cincizeci de ani, dar ei sint sugestionaýi de impresia реrsопаlЁ 9i sin-gulаrД а uпчi pictor саrе а dKrbindit un rпаrе prestigiu. Astfel cle exemple аr pu-iea fi cu uguriп!Д gДsite in оriсе alt domeniu al сiйlizацiеi.

Se vede din cele de шаi sus сД existД Tnultri factori саrе contribuie la genezaprestigiului: цпчl ciin cei mai irпрогtап{i а fost, dintotdeauna, succesul. Omulсаrе rечýеýtе, ideea саfе se imрuпе пч mai sint conl,estate tocmai репtru сё auSucces.

Prestigiul piore intotdeauna la aparilia insuccesului. Eroul ре саrе mчlЦimеаi-a aclaпrat in ajun este dispre[uit de еа а doua zi, dac6. а fost cumva lovit desоаrti. Reactia va fi сu atit mai vie сч cit prestigiul а fost mаi mаrе. СЁсi atunciпоrоdul il сопsidеri ре еrочl cizut drept cgaiui siч gi se riz-Ьчriё репtгч сД s-aplecat in fa{a unei superioritДli ре саrе пu о шаi rесuпоаýtе. Robespierrc, fёcindsД саdЁ capetele acolililor sii gi аlе mчltоrа dintrc contemporani, ач€а цп рrеs-tigiu imens. Citeva voci izolate ач ficut si саdё ре data gi capul sёu, iar rпultrimеаl-a condus la ghilotinД сu aceleagi blesteme cu саrе in ajun ii inso[ise йctimele.lntotdeauna creclinciogii sparg сч furie statuile чесhilоr lor zei.

Prestigiul rйpit de insucces se рiеrdе irnediat. Disculiile il pot de asemenearleteriora, dar iпtr-чп ritm mai lent. Acest рrосеdеu are totugi чп efect foartesigur. Un prestigiu pus iп discu[ie пч mai este prestigiu. Zeii 9i oamenii саrе ачstiut sД-gi pДstreze mult timp prestigiul nu ач tolerat пiсiоdаtД disculia. Са sё teЬuсuri de аdmirа[iа mullimilor, trеЬчiе sД le {ii totdoauna la distan(Д.

CAPITOLUL ry

LIMITELE DE VARIAtsILITATEА

CREDINTELOR ýI OPINIILOR MULЦMILGR

ýl, Сrеdiп{еlе fixe - lnvariabilitatoa anumitor credingo gепеrаlе - Асе*tea siпt сйlёчzеlе orica.ei civilizalii - Dificultgtea de а le dеzrёсjасiпа - iпсе sený este intoleranla о virtuto а ророаrеlоr - Absurditatga filozoficЁ аunei credin;o generale пч роаtб dёчпа rёsрlпdirii ei -- ý2. apiniile паЬitеale mul{imilor * Extrema mobilitato а acelor opinii care nu provin din ore.din;e generale - Fluctцa}ii араrепtе ale ideilor gi crodin;elor ?п mаi pulinde чп secol - Limitele realo elo acostor fluctualii - Elomentele asupraсёгоrа acgioneaza aceste fluctualii - Dispari;ia actusla а credingelor gene,rale gi foarto larga rёspindire а presoi fac са iп zi!ele noastre opiniile sё fiedin се Iп се mai mоЬilе - Cum tind opiniile mulgimilor rеfеritоаrе la mа-joritatea subiectelor catre indiferenga - Neputinga guvernelor de а dirija pre-cum оdiпiоаrё, opinia рuЬliсё - Fёrimigаrеа асtчаlё а opiniilar le imрiеdiсёsё dечiпё tiranice.

ýt. - Сrеdiпlеlе fixe

ExistД uп strins paralelism iпtrе caracteristicile anatomice ale fiinýelor vii gicaracteristicile lоr psihologice. Caracteristicile anatomice con(in anumite ele-mente invaTiabile sau atit de pu(in variabile, incit trebuie sa trеасй еrе geologicePentru а le modifica. АlДturi de aceste caracteristici fixe, ireductibile, se intilnescaltele екrеm de mobile, ре саrе mediul, arta сгеsсаtоrului de animale 9i а hor-ticultorului le pot modifica чпеоri intr-atit, incit earacteristicile fчпdашепtаlеdevin inйzibile observatorului lipsit de perspicacitate.

Acelagi fепоmеп se оьsеrчд in cazul caracteristicilor mоrаlе. Аlёturi de ele-mentele psihologice ireductibile ale uпчi пеаm, se intilnesc еlеmепtе mobile qi

LIMITE DE VARIABILITATE

sсhimЬёtоаrе. ýi din асеаstё cavzё, dасi studiezi credin{ele gi opiniile unui ръpor, consta[i intotdeauna existen{a unui fond extrem de fix, ре саrе se grefeazl,opinii la fel de mobile са nisipul се асореrё stinca.

сryаi$,9lч ti орiДit"_цлi$ц.ll_р1 se q..onstituie astfel in dоuД clase clar distincte.Ре de о раrtЪ, marile credin{e реrшаlе.п!9,Ье dainuie timp de mai multe se-

cole gi ре care se intemeiazi о intreagД ciЙliza{ie, счm еrач, odinioari, concep[iafечdаlД, ideile сrебtiпе, cele ale Reformei; счm sint, in zilele поаstrе, principiulnationalitalilor, ideile democratice gi sociale. Ре de аltД parte, opiniile mоmеR-

tапе 5i sсhiцrЪДtqаrе, provgnite се1 mаi adesea din concep{ii generale, ре саrеfiесаrе еросi le vede арДriпd gi apoi pierind, счm sint teoriile care cilduzesc ar-tcle $ literatura irr апчmitе momente, de exemplu cele care au produs rOmаFtisrnul, uaturalismul ctc. La fel de superficiale са moda, ele se preschimbД

рrесurп nricile valuri сс se nasc 9i dispar шеrеu la suprafa(a unui lac cu ареadinci.

Marile credin[e gепеrаlе sint fоаrtе pu(ine la пumДr. Fоfmаrеа gi disраriЦiаlor constituie puncte culminante iп istoria оriсirеi semin[ii. Ele аlсДtчiеsсadeviratul schelet al civilizatriilor. О opinie trесitоше араrе cu цgчriп{ё in su-fletul mullimilor, dar este foarte dificil sД implantezi intr-insul о сrеdiп{Д dura-bila 5i 1а fel de dificil si о distrugi, о dati се а рriпs fоrmД. Nu poate fiрrеsсhimЬаtД decit cu pre[ul unor revolu(ii Йolente 9i пumаi atunci cind cre-din{a gi-a pierdut арrоаре cu totul dominalia аsчрrа sufletelor. Revolu{iile ser-vesc atunci la iпlДturаrеа соmрlеtё а credin(elor practic abandonate deja, dar

ре саrе jugul obiceiului ne impiedica sd le рДrДsim complet. Revolu[iile careiпсср sint de fapt credin[e саrе sfirqesc.

О mше credin(Д igi primegte sentin{a de сопdаmпше la moarte irr асеа zi iпcare valoarea sa incepe sё fie pusi iп discu(ie. Nefiind altceva decft о fic(iune,nici о сrеdiп(Д generala nu poate dДinui decit cu condigia de а nu fi рчsё la iпсsr-саrе.

Dаr chiar gi atunci cind о сrеdiп{ё este puternic zguduitЁ,лinstituliile саrе pro-чiп din еа i;i рДstrеаiа рчtеrеа 9i пч dispm decit treptat. tn momentul iп categi-a pierdut complet рчtеrеа, tot сееа се se intemeia ре еа se рrДЬчgеqtе. Nui-a fost dat iпсД unui ророr sё-6i preschimbe credin[ele, firД sД fie condamnatde iпсlаtё sД-gi transforme elementele ciЙliza(iei.

Е1 gi le trапsfоrmi рiпД in clipa in care аdорtД о почё credin{d gепеrаlД; 9i

рiпё atunci trёiegte obligatoriu Iп anarhie. Credin{ele generale stau in mod пе-сеsаr la temelia civilizaЦiilor; ele imрrimё о anumitё orientare ideilor si doar elcpot inspira fidelitatea оаrЬа 9i sentimentul datoriei,

Ророаrеlе au sim{it intotdeauna cit este de util sД dobindegti credin{e gene-rale 9i аu in(eles instinctiv сД disparilia lor ат insemna pentru ele сё ceasul de-

79

80 OPINIILE ýI CREDINTEIiB MULTIMILOR

cadentei а sosit. Cultul fanatic al Rоппеi а fost credin(a саrе i-a fйcut ре rоmапistipinii lumii. О datd mоаrtД aceastё сrеdiп{й, Roma а trebuit sД рiаrД. Numaicind au dobindit nigte credin(e соmuпе, barbarii саrе ач nimicit civiliza{ia rо,mапd au atins о апumitД coeziune 9i ач putut iegi din anarhie.

Ре Ьчпй dreptate, agadar, na(iunile qi-au арДrаt intotdeauna сч iпtоlеrап(ДсопЙпgеrilе. Extrem de criticabild din punct de чеdеrе filozofic, intoleranta rе-

рrеziпtД о Йrtute in via(a naýiunilor. Tocmai репtrш а intemeia sau mеп[iпе сrе-dintele gепеrаlе, Evul Mediu а ridicat atitea rugчri gi аtiЦiа inventatori gi

innoitori s-au stins fёгi si-gi fi чёzut indeplinite idealurile, chiar dасё au izbutitsД scape de cazne, Tocmai репtru а le арйrа, а fost de atitea оri zguduitД lumea,de асееа аu cйzut - gi чоr mai cidea iпсД - milioane de oameni ре cimpurile detlatalie.

Аm sptrs сй se ridiсД mari obstacole in calea statornicirii unei credinge gene-rаlе dar, о datД statorniciti, fоr(а ci devine pentru multi wеmе invincibila qi,

oricit de falsй аr fi din рuпсt de чеdеrе filozofic, еа se impune celor mai lumi-паtе min{i. Оаrе ророаrеlе Ечrореi nu аu considerat timp de cincisprezece se-cole сД unele legende religioase neinchipuit de ЬаrЬаrс,,*) daca le cerceteziiпdеарrоаре, рrесum cele ale lui Moloch, sint аdечdruri indiscutabile? iп-sрiimiпtёtоаrеа absurditate а legendei uпчi zеu care se rёzЬuпД ре рrорriчl sДufiu, supuninduJ la оriЬilэ саzпц репtru nesupunerea uneia dintre сrеаtчrilеsale, а trecut neobservati timp de mai multe secole. Cele mai mаri genii - uпGalilei, чп Newton, uп Leibniz - n-au ргеsuрus пiсi miсаr о clipё сё аdечДrulшпоr astfel de legende аr putea fi pus in discu(ie, Nimic пu dеmопstrеаzё maibine hipnoza рrоdчsД de credin{ele generale, dar totodatё nimic пu subliniazДmai tline umilitoarele limite ale min{ii поаstrе,

Din momentul in саrе о поuД dоgmi este implantati in sufletul mчlgirпii, еаdеЙпе inspiratoarea instituЦiilor, аrtеlоr 9i соmроrtДrii sale. Domina{ia sa asu-

рrа sufletelor ests atunci аЬsоlutД. Oamenii de ac(iune viseazi sd о traduc5 iпfapte, legiuitorii sД о aplice, filozofii, artigtii, literaEii sЁ о exprime sub diversefоrmе.

Din сrеdiпtа fuпdаmепtаlё pot izvori idei auxiliare, de шоmепt, dar ele роаrtДirrtоtdеаuпа pecetea credin[ei din саrе au рrочепit. CiviЁza[ia egipteani,civiliza(ia ечrореапД а Elului Mediu, civilizalia mчsulmапД а аrаЬilоr provindintr-un mic пumёr de сrеdiпlе religioasc care gi-au pus pecetea asupra сеlоrmai neinsemnate elemente ale асеstоr civiliza{ii, реrmiЦiпd si fic dc iпdаti idcn-tificate.* ) Barbare din punct de vedere filozofic, чrеsч sa sрuп. Practic, ele au creat о civilizagiecomplet поuа 9i timp de multe secole l-au lёsаt ре om Sa iпtrечаdё acele raiuri fermecate,de vis gi de sреrапgё, ре care nu le va mai ounoaste чrеоdаtё.

LIMITE DE ЧДRIДВILIТДТЕ 81

_ Datoritё credinlelor 8.""9r.d": iп о{се еросi, oamenii sfint pringi intr-o plasi

de tradi$i, de opinii gi de obiceiuri, din stiinsoarea сirеiа ou pot ,а scape nici-decum gi сше ii face intotdeauna sд sоmепе iпtrч cftva unii сч ыgii. Nici cel maiindependent spirit пч igi рчпе рrоьlеmа si scape dintr-in*. Tiiania veritabilaпч este decit сеа саrе:sе Bxelcitl incongtient аýчрrа sufletelor, репtrч сi este:h_gуl саrе пч poate fi соmЬёtчtД. Tibriu, Gingis-han, bi"pbibБ"

"" fost ffui

iпdоiаlд tirani de temut, dаr din strДfчпdul.ойiоtеlо. lоr, Moise, Buddha,[sus, Маhоmеd, Luther au exercitat аsuрrа sufletelor чп а"rроtъi со mult mаiчIф"lо conspiraýie va dоЬ.iчп tirап, dаr се рчtеrе ше еа in cazul чпеi сге-din(e adirrc iпrйdёсiпаtе? iп lupta м йоlепtД i,mpotriva catolicismului, irr pofi-da asentimentului араrеq_t al mаsеIоr, iп pofida Ьеtоdеlог de disi.ugere ta felde nemiloase са cele ale Inchizigiei, mшй цоаstrд Revolu[ie а fost in cele dinчrmё invinsд. singurii tiгапi аdечдrаgi ai чmапitдýii au fosi dintotdeauna чm-Ыеlе morlilor sau iluziile ре саrе еа ýi le-a сгеаt.

Absurditatea filozoficД а anumitor bedinge generale пч а fost niciodati, о rо-pet, чп obstacol in calea triumfului Iоr. Асёsйriчmf nici пч раrе posibil decitcu condi$a са ele sд сопýiпд чп strop de absurditate рliпд ае *iutЁ.. Evidentainconsisten(ё а сrеdiп{еlоr socialiste асtчаlе nu le va impiedic" r.iЙi si se im-planteze in sufletul mulЦimilоr. Adevirata lor inferioriiate, iп

"Ь-i'рu.uЦi" "utoate_credin(ele religio.ase, gine_de чп siпgчг lucru: счm idealul de fе.iсi.Ё рrоmis de ultimele пч trebuie sд fie realizaidectt iпtr-о чiаýд йitоаrе, пiшепi пчpoate contesta rеаlizаrеа sa. Idealul de fericire socialisti trebuind sё se reali-zeze ре р_|miШ, dеgеrtДсiчпеа рrоmЬiчпilоr se va aTйta de la рrimеlе iпсеrсёride aJ realiza 9i поча сrеdiпgё igi va pierde, din сlфа u.""u, о.iЁ рr"rtЦч, Fоr[аSa nu va сгеýtе, a;adar, decit рiпё atunci. ýi de асееа, dасД поча religie ехеrсitёdeocamdatё - са toate cele саrе au рrесеiаt-о - о ac(iune distructiii, еа пч vaputea juca nici mai tirziu un rol сrеаlоr.

ý2. - Opiniile mobile ale mul$milor

ртrчрз сrеdiпgеlоr fixe, а сйrоr fоr{д tocmai аm агitаt-о, se аflд чп strat deopinii, de.idei, de ginduri саrе se nasc ýipier neincetat. viаtrа чпоrа пu dureazёdscft о clipй, iaT а celor mai imроrtапtе пч depiqeEte nici mасаr viaga unei ge-пеrа{ii. Am subliniat deja сi schimbёrile

"ur" *й' in aceste орiпП sint uпеоri

maimult superficiale decitreale gi сёроаrtЁiпtоtdеаurru р"""t"u'Й9iritоrrrеа-mului. Examinind de exemplu instituцiile politice ale 1arii noastre, й aratat саpartidele cele mai potrivnice, in араrепgf - monarhiite, radicale, imperialiste,

82 OPINIILE ýI CREDINTELE MULTIMILOR

ýocialiýte etc, - ач чп ideal absolut identic 9i сi acest ideal 1ine doar de structu-ra шепtаlД а пеаmчlцi поstrч, репtrч с6, sub пllmе ?sеrпДtrДtоаrе, la alte nalluni regiseEti чп ideal opus. Numele dat opiniilor, adaptfuile ingelДtoare nuschimbД сч nimic fondul luсrurilоr. Burghezii din womea Revolu(iei frапсеzе,imbibali de literaturД latini gi саrе, сч ochii alintili аýuрrа гepublicii rоmапе,i-au adoptat legile, fasciile 9i tофе, пu ач devenit romani рriп faptul сi se аflачsub impriul unei puternice sugestii de tip istoric.

Rolul filozofului este de а сДчtа се ilrчmе subzisti din vechile credinle submasca чпоr sсhimЬiri араrепtе 9i de а distinge, in flчхчl miЕсёtоr al opiniilor,orientДrile detcrminate de credin(ele gепеrаlе gi de sufletul neamului.

Firё acest criteriu, s-ar putea crede сi mullimile igi sсhimЬё frecvent 9i dчрДЬчпчl lor plac credinlele politico sau religioase. iпtrеаgа istorie politici, rcli-gioasi, artisticё, literarД раrс, intr-adevДr, sё о dovedeascё.

SД lчДm, de exernplu, о реriоаdД sсчrtД, de la 1790la 1820, аdiсД de numaitreizeci de ani - durаtа unei genera(ii. Vеdеm mчlЦimilе, monarhiste mai intii,devenind revolu(ionare, apoi imperialiste, in fiпе, din поч monarhiste. in reli-gie, ele evolueazi in aceeagi реriоаdД de la catolicism la ateism, ре чrmД trес ladeism, rcvenind apoi la fогmе de catolicism diпtrе cele mai exagerate, ýi пч пu-шаi mчlЦimilе, ci pi cei саrе le сопdчс sчfеri аsеmепеа trапsfСrrmёri. Ii vedem

ре acei adep(i infoca(i ai Conven(iei, dugmani declarali ai regelui gi пеdоriпdnici zei, nici stДpini, devenind umilii slujitori ai lui Napoleon, ре чrmД рurtiпdcucernic lчmiпiri iп procesiunile din timpul domniei lui Lчdойс al XVIII-Iеa.

Iar in timpul celor qaptezeci de ani &ше ач чrmаt, cite schimbiTi nu s-au prсьdus in opiniile mullimilor! ,,Perfidul Albion" de la inceputul acestui secol de-venea, sub mogtenitorul lui Napoleon, aliatul Frап(еi; Rusia, сч сате аm fost dedочi оri in rДzЬоi Ei саrе aplaudase atita ultimele risturnДri de la noi, este bruscconsideratД prietena noastri.

tп Шtеrаtчrё, in аrti, in filozofie opiniile se succed gi mai rapid. Romantism,naturalism, misticism etc, se nasc 9i rnor, гiпd ре riпd, ATtistul gi scriitorul acla-ma{i ieri sint рrоfчпd dispreguili miine.

Daci analizirn iпsД aceste schimbiri, atit de рrоfчпdе in араrеп{Д, се оЬsеrчДrп? Tot се este impotriva credinlelor gепегаlе 9i sentimentelor neamuluieste еfеmеr, gi fluviul al cёrui сurs а fost abДtut rечiпе curind in mаtсё. Aceleopinii саrе пч se 1еаgё de nici о сrеdiп(Д generali, de nici чп sentiment саrас-teristic neamului gi care, in сопsесiп(Д, пч pot fi statornice, rёmiп la voiaintimplДrii sau, dасi se рrеfеri, la сhеrеmчl сеlоr mai neinsemnate schimbiride mediu. Fоrmаtе prin sugestie 9i contagiune, ele sint intotdeauna еfеmеrе,пДsсiпdu-sе 9i pierind, чпеоri, la fel de rереdе са dunele de nisip ре care vintulle cldde;te la malul mirii.

LIMITE DE ЧДRIДВILIТАТЕ 83

iп zilele noastre, пчmirчl opiniilor mobile ale mчlцiшilоr este mai mаrе са ni-ciodatД; 9i aceasta, din trei motive diferite.

Primul este сд vechile сrеdiп[е, pierzindш-gi treptat iпflчепЦа, nu mai ac[io-пеаzёсаоdiпiоаrд аýчрrа орыilоr trесёtоаrе, spre а le da о anumiti оriепtаrе.о datД сu disparilia credinlelor generale, igi face loc о multitudine de opinii рш-tiсчlаге, lipsite de trесчt gi Йitоr.

Al doilea motiv este сД fоr[а сrеsсiпdi а mullimilor fiind din се in се mai pulinсопtrасаrаti, ехtrеmа lor motrilitate se poate manifesta liьеr.

Iп fine, al treilea motiv este larga rДsрirrdirе din ultimul timp а presei, саrеface са in fa(a ochilor поgtri sД se perinde neincetat cele mai divergente opinii,sugestiile generate de fiecaTe dintre ele sint сuriпd distruse de sugestii сопtrаrе.Nici о opinie nu ajunge, а9аdаг, sё se generalizeze, gi toate sint s;tite uпеi exis-ten(e еfеmеrе. Ele рiеr inainte de а se fi putut гДsрiпdi irrdeajuns sрrе а devenigепеrаlе.

Din aceste cauze difeгite rеzчlti чп fenomen fоагtе поч in istoria lumii Ei ех-trem de caracteristic epocii actuale: mд refer Ia перчtiпца gччеrпеlоr de adiri-ja opinia рuЬIiсД.

AltДdatД - 9i acest altДdatЁ пч este рrеа iпdерДrtаt-, misчrilе gччеrпаmеп-tale, influenla citorva autori Ei а unui пчmёr restrins de ziaTe conъtimiau ade-vбralii factori de reglaj al opiniei publice. Astйzi, cei се sсriш gi-au pierdut сutotul influen(a, iar ziarele nu fac altceva decit sд reflecte opinia publica. cft des-pre oamenii de stat, acegtia, departe de а о dirija, пч саutд dеъпt sa о urmeze.теаmа lоr de opinia рчьliсд mеrgе, чпеоri, рiпд la groazё,, ficindu-i sё guчеr-neze firД pic de сопsесчеп[Д.

opinia publici tinde deci sд dейпд, din се in сс mai mult, supremul factor dereglaj irr politicё. Еа ajunge astizi sД impund alian{e, аýа счm а fost аliап{а curugii, izvoritД арrоаре exclusiv dintr-o migсаrе рорulаrД.

Е foarte ciudat sД vezi, iп zilele поаstrе, papi, regi qi imрДrа[i acceptind mе-canismul interviului, sрrе a-ýi Sчрчпе gindurile referitoaie la о tеmД dаtё ju-decatii mullimilor. se putea ýрчп9, odinioarд, сё politica пч е ceva sentimenial,Putem si о mai Sрчпеm оаrе in prezent, cind о vedem luindu-ýi drept calauzeimpulsurile mullimilor nestatornice, саrе пч gtiu de rа(iчпе 9i Jint сопdчsе ех-clusiv de sentiment?

Cit dеsрrе рrеsё, аltДdаtД diriguitoare а opiniei рчЫiqе, eq а trebuit, са 9i gu-чеrпеlеiýГ"ýё iпсliпе iп fata puterii mullimilor, Fоrtа sa este, clesigur, considc-гаЬiIЁ; dar numai репtrч сД герrеziпtД exclusiv ecoul opiniilor рЪрulаrе 9i aIпq$19!t9!оr lor fluctua{ii. DevenitД simрlД agen{ie de iпfоrmаЦii, еirепuпgД sДigi mai imрчпi vreo idee sau dосtriпд. urmёrеgtе toate mоdifiсirilе survcnitein gindirea рuЫiсi: necesitagile сопсurеп!еi о оЬligй, spre а nu-gi pierde cititc>

84 OPINIILEýI CREDII.{гELEMULTIMILOR

rii. Вёtriпеlе publicaцii solemne 9i influente de altidati, сirоrа genera(ia trесчtile asculta сч piogenie sentin{ele аu dispДrut ýач аu devenit niýte fi[uici informa-tive, impinate cu cronici аmчzапtg, сапсапчri mondene 9i reclarne financiare.Се ziar este astёzi suficient de bogat sрrе а реrmitе rodactorilor sДi sД аiЬД opi-nii personale 9i се autoritate pot avea аsеmепеа орыi in fаgа cititorilor dornicide-a Гr dош informa(i sau distra(i, cititori саrе iпtrечid, iпdДrДtчl oricirui sfat,чп рrоfitоr? Critica пч mai аrе nici miсаr puterea de а lansa о саrtе sau о рiеsДde tеаtrч. Еа poate dДuna, dаr nu poate sluji. Ztarale sint intr-atit de congtientede inutilitatea оriсirеi opinii personale, incit ач supriщat in gепеrаl criticile litеrаrе, mirginindu-sc sД dea titlul сДг{ii, cu dочi sau trci riпduri de reclami; iarin douizeci de ani se va intimpla probabil acelagi lчсrч сu critica tеаtrаlй.

Рrеосчраrеа еsеп(iаlё а presei gi а gччеrпеlоr este astДzi str spioneze opiniapublici. Се efect va produce cutare eveniment, cutare proiect legislativ, cutarediscurs - iаtё се trebuie sД afle; gi пч este чgоr, cici nimic nu е mai mobil 9i maisсhimЬДtоr decit gindirea mulgimilor. Le vedem intimpinind сч biesteme сееасе in ajun асlаmач.

Асеаstё totalД |iрsё de direclionarc а opiniei putrlice 5i, totodatё, disolu[iaсrеdiпцеlоr religioase ач awt drept rezultat final firimilаrеа соmрlеtё а tчtчrоrconvingerilor, о indiferen{i сrеsсiпdд а mullimilor, са 5i а indivizilor, fа!ё de totсе пч priveqte in mod evident interesele lor imediate. Doctrinele, счm аr fi socialismul, nu ач fДсчt prozelili cu аdечirаt convingi decit iп rindul pёturilor firёcarte: printre muncitorii din mine gi uzine, de exemplu. Micul Ьчrghеz, muпсi-torul ceva mai instruit ач devenit prea sceptici.

_ Evolu(ia care а awt loc astfel, de treizeci de ani iпсоасе, este impresionantД,In ероса рrессdепtД, pu(in indepirtatД totugi, opiniile aveau iпсЪ о апчrпitiоriепtаrе gепеrаli; ele еrач rezultatul adoptДrii unoi anumite credinle fundamentale. Simplul fapt de а fi fost monarhist ili dДdеа, inevitabil, atit in domeniulistoriei cit gi iп al ;tiinlelor, anumite idei bine iпrДdiсiпаtе, ре сiпd faptul de аfi fost republican i[i confereaidei сч totul opuse. Un monarhist gtia sigur сД оmчlпч se trаgе din maimu[i, ре cind uп republican gtia, пч mai pugin sigur, сi deacolo se trage. Мопаrhistцl trеЬЙа sД чоrЬеаsсё despre Revolu{ie cu sсirЬД, iarrepublicanul cu venera[ie. Anumite пчmе, са cele ale lui Robespierre gi MaTat,tгеЬчiач rostite plecind счсеrпiс ochii, iаr altele, са cele ale lui Cezar, Augubtus, Napoleon, пч рчtеач fi рrопчп(аtе neinsolite de invective. Pini gi in SоrЬопа noastrё рrеdоmiпа aceasta mапiеrё naivi de а concepe istoria.

AstДzi, cind е sчрчsi discu(iei 9i analizei, оriсе opinie igi pierde prestigiul; as-pectele ei incitante dейп сuriпd perimate 5i ргеа pu(ine idei capabile sё ne раsioneze mai supraЙe{uiesc. Omul mоdеrп este invadat tot mai mult deiпdi[еrеп[ё.

LIMITE DE VARIABILITATE

SД пч deplirrgem рrеа tare aceast{ istoviTe generalizati а opiniilor. Сi este чпsimptom de decaden(i in via(a unui ророr, пч ann рчtеа-о contesta. PToorocii,apostolii, сопdчсдtоrii - iпtr-чп сцчiпt, convinpii - ач neindoielnic сч totul а!tдfоrtд decft nihiligtii, criticii gi indiferengil; dш sд пч чitдm сд, in condiliile actualei fоr[е а mullimilor, dасд о siпgчгё opinic ar putca dobindi suficicnt prestigiuýpre а so imрчпе, еа ш fi de indatд investita сц о рчtеrе atit de tiranici, iпсft totul аr trebui numaidecit sД se plecc inaintea ei. ýi atunci s-аг рчпе сарДt рпtrчmчlti wеmе epocii libertilii de discu{ie. Mullimile sfint uneori nigte stёрiпi cum'secade, cum au fost, cfteodati, Heliogabal gi Tiberiu; daT pot sё аiЬi gi accesede furie, о civilizalie ре cale si саdё irr mfiпilе lоr este prea sчрчsё bunului рlасal iпtimрlдrii репtrч а dчга multa rTeme. ýi dасд сеча аr putea intirzia сч putinceasul рriьчgirii, aceasta este tocmai ехtrеша mobilitate а opiniilor 9i indife-renta crescindi а mчlgimilоr pentru orice сrеdiп!е generale.

85

CARTEA А ТRЕIЛ

CLASIFICAREA ýI DESCRIEREADIVERSELOR САТЕGОRП DE MULЦMI

CAPITOLUL I

CLASIFICAREA MULTI MILOR

Clasificarea mullimi|or - ýl, Mul{imilo eterogeno - Prin се se disting -lnfluenla поаmчlui - Cu c?t suflotul поаmчlчi Býte mai puternic, cu atitcol al mulgimii este msi slab - Sufletul пеаmч|чi ropl€zintё starea do civi-lizBgie, iar sufletul mullimii starea de barbarie - 52, Mulyimileomogone -SuЬimрёrgirеа mullimilor оmоgепе - Sectele, castele 9i clasele.

Аm prezentat in aceasta lчсrше caracteristicile gепеrаlе соmчпе tuturormul[imilor. Ne mai rДmiп de studiat caracteristicile sресiГtсе, suprapuse сеlоrgепеrаlе, corespunzatoare diчеrsеlоr categorii de colectiЙtДli,

SД facem pentru inceput о sчmша сlаsifiсаrе а multimilor,Punctul nostru de plecare va fi simpla gloatё. La nivelul cel mai de jos, еа este

соmрчsД din indiйzi араr(iпiпd uпоr semin[ii difcrite. Singura legtrturД care iiсопfеri unitate este in acest caz voin(a, mai mult sаu mai pu(in respectatД, а uneicДpetenii. Se pot da са exemple tipice de astfel de gloate barbarii de origini diverse саrе, timp de mai multe secole, au invadat Imperiul Rоmап.

Deasupra acestor gloate lipsite de coeziune араr cele саrе, sцЬ ac(iunea anu-mitor factori, au dobindit nigte caracteristici соmuпе, sfirgind рriп а fоrmа чп

CLASIПCAREA MULTIMILOR

_. ц_94ц: Acestea чоr avea, in condilii рrЬIпiсе, caracteristicile distinctive aleriirlliiЙtor, cuprinse iпsi furtotdeauna iп cele ale neamului.

Diversele categorii de mul{imi сате pot Гr observate irr саdrчl fiесДтчi ророrse pot fmрДrtri iп modul чrmДtоr:

А, MulЦimi еtеrоgепе:1. anonimc (mчЩimilе de р strаdД, de pilda.)2. пеапопimе fiчrii, adunДri pmlamentare.)

В. Мчlцimi оmоgепе:1. secte (secte politice, secte rcligioase etc.)2. caste (casti militarё, castД preo(easci, diversele caste de lucrёtori etc,)3. clase (clasa Ьчrghей, clasa (driпеаsсt etc.)

Si аritim in citeva cuvinte caracterbticile distinctive ale diversolor categoriide mчIцimi-).

ýl. - Mul$mi eterogene

Aceste colectivitДli sint cele ale сДтоr caracteristici le-am studiat mai inainte.Ele se соmрчп din indivizi оаrесаrе, indiferent саrе le este profesia sач intebgen(a.

Аm demonstrat in aceasti lчсrаrе сД pihologia оаmепilоr dintr-o mullimedifertr esen[ial de psihologia lor individuala 9i са 1п cazul inteligen(ei se mапi-festД aceea5i difеrепtД. Аm чДzчt сД in colectivitё(i еа пч jоасД nici чп rоl. Nrъmai sentimentele incongtiente pot acýiona in acest caz.

Un factor fundamental, псаmч| пе prmite sД facem о distinclie destul deсlаrД iпtrе diversele mullimi eterogene.

Аm tot rечепit аsчрrа rolului sДц шДtiпd сД el este ce}mai puternic factor са-pabil si dеtеrmiпе acliunile oamenilor.Influen(a пеаmчlчi se mапifеstД qiin pri-Йп(а caracteristicilor mчlgimilбr. О gloati fоrmаtД din indivizi ошесаrе, dar togienglezi sau chinezi, se va deosebi рrоfuпd de о alta, fоrmаti tot din indivйi оа-rесаrе, dar de пеаmчri diferite: rч5i, francezi, sрапiбli glg.

Divergen(ele profunde, create de constitu{ia mепtаlД ereditarё in maniera оа-mепilоr de а simli gi de а gindi, izbucnesc in mоmепtчl irr саrе апчmitе imрrе*) So vor gёsi detalii asupra diverso|or categorii de mulgimi iп ultimele mеls luсrёri (Яsйо-logia politicё, Opinii st' сrоdiпlв, Psihologia revoluliilor\.

87

88 CATEGORII DE MULцMI

jurёri destul de rare de altfel, rечпеsс iпtr-о aceeagi mчlgimе, iп рrороrýiiарrоаре egale, indivizi de nalionalitagi diferite, сhiш daci interesele сше iiаdчпД laolaltД sint, in араrеп!i, identice. Tentativele fДcute de socialigti репtrчa-i rечпi iп mшi сопgrеsе ре reprezentan{ii popula{iei muncitoare din fiесше

[шi au dus intotdeauna la cele mаi violente пеiпЦеlеgеri. О mullime latinA, огiсitde revolu[ionmЁ sau de conservatoaTе am рrеsчрчпе-о, va face invaTiabil apella intervengia statului репtrч a-gi realiza dezideratele. Еа este intotdeauna сеьtralizatoare gi mai mult sач mai pu[in сеzаriсД. О mullime епфей sач аmеri-сапё, dimpotrivД, ignorД statul gi пч se adreseazё decit Ыliativei private. ОmчlЦimе frапсеzi gine, inainte de оriсе, la egalitate, р cind о mullime englezД,

la libertate. Aceste difеrеп(е iпtrе пеаmчri dач na5tere la арrоаре tot atitea spe-

cii de mчlliшi cite natrirlni ехЬtД.Sufletul neamului dоmiпё deci complet sчflеtчl rnullimii. Este acel sчЬstгаt

puternic саrе ii limiteazД acesteia гliп чrmД oscila$ilэ. Caracteisticile infeioareale mullimilor stnt сu attt mаi рuliп ассепПlаtе сu ctt sufletul пеаmului este maiputemic. Aceasta este о lege fчпdаmепtаlД. Starea de mчlЦimе 9i domina[iamulgimilor reprezintй ЬаrЬаriа sau iпtоаrсеrеа lаЬшЬаriе" },{umai dobindind чпsuflet сч о structurё solidё, псаmчl se poate sustrage din се iп се mai mult fог[еiira[ionalc а mчltrimilоr 9i iegi din ЬаrЬаriе.

Indiferent de neanr, singura clasificare importantё а mчl{imilоr еtеrоgепе esteimрДr{irеа lor in mчlЦimi anonime, счm sint cele de ре stradё,9i iп mчlЦimi nea-nonime, de рildД аdчпбтilе deputalilor gi juriile. Sentimentul responsabilitalii,inexistent la primele gi dezvoltat la celelalte, сопfеrД actelor lor оriепtiri adе-sea diferite.

ýZ. - Mul$rni оmоgепе

МчlЦimilе оmоgепе cuprind: 1) sectele,2) castele,3) clasele.

,.ýзр_fumаrсhеай primul stadiu de organizaTe а mчlЦimilоr оmоgепе. Еа сч-prinde indivizi cu еduса{iе diferita, cu profesii diferite 9i provenigi adesea dinmedii fomte diferite, neavind in соmчп decft credinlele. Aga sint sectele rеЬgioase 9i politice, de ехеmрlч.

Casta reprezintД cel mаi inalt stadiu de оrgапizаrе de сате este сараЬilДmullimea. [n timp се secta este fоrmаtД din indivizi cu profesii, educalie 9i deprovenien[e adesea пеаsеmДпitоаrе, unigi пчmаi рriп credinge соmчпе, castaпч cuprinde decit indivizi de aceea5i profesie 9i рriп чrmаrе cu educatie gi de

рrочепiепlе арrоаре identice. Astfel siпt castele militare gi preolegti.

]

]

]

]

CLASIПCAREA MULTIMILOR 89

,,Clasa se соmрчпе dioindivИ de origini diverse, саrе пч sint reunigi nici рriп-tf-o comunitate de сrеdiп(е, рrесчm membrii чпеi secte, nici printr-o соmчпi.

tate de ocupa[ii probionale, рrесчm mешrьrii unei caste, Ъ рriп anumiteinter_gse,

anumite obiceiuri de Йа{ё Ei о educalie аsеmДпitоаr"ТрiёСчiП сhзаЬurфеzД, clasa (ДrДпеаsсД.

Dеошесе nu studiez in aceasti lчсrше decft mullimile eterogene, mё voi осч-ра doar de citeva categorii tipice, alese din асеаstё mаrе va.ielate de mul(imi.

CAPITOLULП

MULЦMILE AýA-ZIS CRIMINALE

Mullimile a9a-zis criminale - О mulgime posto fi сrimiпаlЁ din punct de ve-

dero legal. dar пч din рчпсt de vedere psihologic - Дсtеlе mullimilor_sint

complet inconýtiente - Exemplo diverse * Psihologia septembrigtilor*)-.

Rslionamentelo, sonsibilitвtea, cruzimea 9i moralitatea Ior.

Mullimile care, dupa о anumita perioadtr de Surescitare, revin la staTea de sim-

ple automate incongtiente, dirijate prin intermediul sugestiilor, pot fi сч greu са-

lificate, in чrеuп caz, drept criminale. Men{in totugi acest calificativ eronat

репtru сi el а fost consacrat de studii psihologice. Anurnite acte ale mчllimilоruirrt, in Sine, cu siguгап[Д criminale, dаr atunci tot сrimiпаl este, in sine, actulunui tigru care del/oreazД uп indian, duрД се ýi-a lДsat mai intii puii sД-l

ciopir{eascД pentru a-i distra.Faradelegile mulцimilоr рrойп in general dintr-o рutеrпiсё sugestie, 9i indivi-

zii саrе ач luat parte la ele sint ре deplin convinqi duрД асееа сi пч ;i-au ficutdecit datoria, Nu acesta este cazul сгimiпаlчlui obignuit.

Istoria firдdelegilor comise de mulgimi pune in eviden(д cele de шаi sus.

se poate da са exemplu tipic uciderea guvernatorului Bastiliei, dl, de Launay.

Duрё сuсеrirеа acestei fortarete, guvernatorul, inconjurat de о mullime екrеmde iurescitath, primea lovituri din toate рДr{ilе. S-a propus sё fie spinzurat, sё ise taie capul sau sД fie legat de coada unui cal. ZbДtindu-se, el а lovit din grеqеаlД

cu piciorul ре unul dintre cei de fа{д. cineva а propus, gi рrорuпеrеа sa а fost

imJdiat асlаmаtё cle mulgime, са indiйdul lovit sa taie capul guvernatorului.

,,Дс9stа, ЬчсДtаr fёrД luсrц un semivagabond саrе Se dusese la Bastilia реп-trч а vedea се se intimplД ре acolo, se gindegte сД, dеоаrесе aceasta este pare-

rea gепеrаlё, ac(iunea este раtriоtiсд gi crede chiaT сд i se счйпе о medalie dасд

distruge чп monstru. Cu о sabie саrе i se dД, е1 lovegte peste ceafa dezgoliti; dar

fiindcд sabia prost аsсuцiti пu taie, scoate din buzunat uп mic сuцit cu miner ne-

gru gi (cum fiind de meserie ЬuсДtаr, gtie sД tranýeze саrпеа) duce perfect la

сарёt operaliunea."

') рёrtаgi la masacrele din septembrio 1792 (п.t.)

MULTIMILE AýA-ZIS CRIMINALE

Se vede aici сч claritate mecanismul indicat mai inainte: sчрuпеrеа 1а о suges-tie foarte рчtеrпiсД, dat fiind сД ese colectiй, convingerea criminalului сД а со-mis чп act ехtrеm de meritoriu, convingere Гrrеаsсд ръпtru сд de{ine арrоьаrеачпапimд а conceti[enilor sдi. IJn asemenea act poate fi din punct de vedere le-gal calificat drept сrimiпаl - пu iпsД 9i din punct de чеdеrе psihologic.

caracteristicile generale ale mulgimilоr aýa-zis criminale sint tocmai cele рcare le-am constatat la toate mullimile: sugestibilitatea, credulitatea, mobilita-tea,_exagerarea in sentimente, {ie ele Ьuпе sau rеlе, manifestarea anumitor formede mоrапtаtе etc.

Vош regisi toate aceste caracteristici la о mullime care а lйsаt uпа dintre celemai sinistre amintiri din istoria поаstrД: septembrigtii. Еа este de altfel foarteаsеmДпitоаrе mullimilor саrе ац participat la Noaptea Sfintului Ваrtоlоmеч.рrеiач detaliile din povestiгea lui Taine, detalii ре саrе acesta le-a extras dinmemorialistica vremii.

Nu se gtie exact сiпе а оrсlопаt sаu sчgеrаt sд se goleascд inchisorile prin mа-sacraTea prizonierilor. SД fi fost Danton, сum раrе рrоЬаЬil, sau oricine altcine-ча, цч аrе imроrtап(д; singurul fapt саrе пе intereseazd privegte рutеrпiсаsugestie rесерtаtЁ de multrimea 1пsirсiпаtД sД infДptuiascД masacrul.

ATmata ucigaýilor cuprindea aproximaiiv trei sute de реrsоапе qi constituiatipul perfect de mчllimе еtеrоgепд. in аfаrа чпчi foarte mic пumii de ticйloqide profesie, еа еrа fоrmаtд mai ales din рriчдliаqi gi aTtizani apar[inincl diverse-lоr Ьrеslе: сizmаri, lДсйtugi, bДrbieri, zidari, fчпсцiопаri, sаmsаri ctc. Sub in-fluen{a sugestiei receptate ei sint, рrесum Ьчсёtаrчl men(ionat mai inainte,perfect convingi сд implinesc о datorie patrioticё. Аu dubla func[ie de judecд-tori gi de cёlli gi пu se сопsidеrё nicidecum niqte criminali.

рёtruпýi de importanta rolului lоr, incep рriп а fоrша uп soi de tribunal qi imе-diat ies la iveali spiritul simplist 9i echitatea, nu mai pu(in simplistё, а mulgimi-lоr. Dat fiind сд пurпёrul acuza(ilor еrа considerabil, se decicle mai intii саnobilii, preo(ii, оfiцеrii, slujitorii regelui, adici to(i cei al сдтоr titlu este prin elinsugi о dovadё de culpabilitate in ochii uпчi Ьuп patriot, sё fie masacra(i lagrёmаdё, fДrД а fi nevoie de о hоtДrirе specialё, Ceilalgi vor fi judeca{i dupiinfд(igare 9i reputa(ie. congtiin(a rчdimепtаrд а multrimii fiind astfel satisfдcutё,еа va putea trece in mod legal la mаsасru gi da curs iiЬеr instinctelor sДlbaticeа сДrоr gепеzб аm аrДtаt-о in аltД parte si ре саrе colectivitДgile sint capabile sёgi le dezvolte in cel mаi inalt grаd. Aceste instincte nu vor impiedica de altmin-teri - счm se intimplд, de rеgulд, iп cazul mullimii - manifestarea concomitentёа чпоr sentimente opuse, счm аr fi о sensibilitate adeseori la fel de ехаgеrаtё саgi сrчzimеа.

,,Ei au drЁgДlД;епiа expansivё gi sensibilitatea plini de zel а muпсitоrului pari-

91

92 CATEGORIIDEMULTIN{I

zian.LaAbbaye, чп confederat, aflind сi prizonierii ач fost lasali fДrа арi timpde И de оге, а vrut рчr gi simplu si-l ехtеrшiпе ре paznicul пефijепt 9i ш fi 9ifДсut-о, fДтД rugimingile fierbinli ale de[inuýilor ingigi. Cind чп рrizопiеr este аchitat (de сДtrе triЬчпаlul improvizat), сu to(ii, paznici gi ucigagi" il imЬrДligеаzД

сu entuziasm, арlачdД peste mДsчri", dчрД саrе se duc ЕД-i чсidД ре cei rimаgi.in timpul rnasacrului, о veselie iпсiпtёtоаrе domnegte pretutindeni. DапsеаzД,

cintёinjurul саdачrеlоr, аrапjеайЬДпсilе pntrucucoanelebucuroase sД-iчаdД

uci5i ре aristocra[i. СопtiпuД totodatД sД-gi manifeste simЦul deosebit de echita-te. Сum чп ucigag s-a plins la АЬЬауе й dоаmпеlе agezato ceva mai depmte nuчДd prea bine 9i сё пчшаi сiЦiча spectatori au рlДсеrеа de a-i lovi ре aTistocra{i,

ei realizeazi juste{ea acestei observagii 9i hotйTёsc sД oblige victimile sД treacйincet-incet рriпtrе dочi riпduri de asasini саrе nu чоr avea voie si loveascё decitcumuchiasabiei, репtru aleprelungicaznele. LаFоrсс,Йсtimеlе sintdezbrДcatscomplet gi ciopirlite tirnp de о jumёtаtс de оri; apoi, dчрД се tоаtЁ lumеа а чizutintreg spcctacolul, li se di lойtцrа de gTalie spintecindu-li-se pintecul.

Uciga5ii sint de altfel ехtrеm de sсruрulоgi gi dau dочаdi de acea.moralitateа сё,rеi existen[й аm semnalat-o deja iп sinul mulgimilor. Ei dерчп ре masa со-mitetelor banii ;;i bijuteriile йсtimеlоr.

in toate actele lor se rеgДsеsс mеrеu acele fоrmе rudimentme de ra[ionament,specifice sufletului mullimilor, Astfel, duрД mДсеlДrirеа а 1 200 sau 1 500 dedugmani ai na{iunii, cineva а spus, gi sugestia i-a fost imediat acceptata, сД 9i incclelalte inchisori - uпdе se аflаu сегqеtоri batrini, vagabonzi, dецiпчgi tineri -sint intemni[ate iп rcalitate guri inutile, de саrе аr fi bine si te descotorosegti.Dc altfel, рriпtrе ei se аfli cu sigurап!Д dugmani ai poporului, счm аr fi de pildaо апчmе соапё Dеlаrче, vДduva чпчi ucigag: ,,Еа trebuie sД fie fчriоаsё сi е iпinchisoare; dасД ат рutеа, аr da foc Parisului; trebuie sД fi spus asta, а spus-o!Mai facem о счrД(епiе!" Demonstra$ia рДrеа evidcnti gi cu to[ii sint masacra(iiп bloc, printre ei aflindu-se 9i чrео cincizeci de copii intre doisprczece 9i gaptesprezece ani, саrе de altfel аr fi putut deveni ei ingigi dugmani ai na{iunii qi а

сДrоr suрrimаrе еrа, prin urmаrе, песеsаrД.DчрД о siрtДmiпД de trеаЬД, totul еrа gata gi ucigagii ач putut sД se glndeascД

la odihnd. Fеrm convin5i in forul lor interior сД шеriti recunogtin(a Раtriеi, аuvenit sД-gi сеаri rесоmрепsа de la ачtогitаЦi; cei mai zelogi au pretins chiarmedalii.

Istoria Соmчпеi din 1871 пе fчrпizеаzё 9i alte fapte de acelagi tip. Iпfluеп{асrеsсiпdё а multrimilor gi capitulДrile succesive ale ачtоritДЦilоr iп fa[a lоr пе vormai furniza, cu sigurап[i, 9i altele.

CAPITOLUL ЦI

JURAЦI CURЦI CU JURI

Juragii cur;ii cu juri * CaracteriBticile gепеrаlе alo !uriilor - Ststistics a.ata

сё dociziilэ ps сsrб lB iau sint indepondento do соmропеп;о lor - Iп се

mod slnt impresionali juratii - Slsbа iпf|чопlё а ralionamontului - MetodB

de convingere ale avocalilor celobri - Natura faptelor criminale fa!6 dscare juralii sint indulgBngi, respoctiv sgvori - Uti|itatoa institugiei juriului 9i

pericolul ро саrо l-ar prezonta inlocuirea sа cu magistragi.

Dеоаrесе пч putem studia aici toate categoriile de jurali, о чоm examina nu-mai ре сsа mai imроrtапti, асееа а cur(ii cu juri. JuTalii din aceastД categorieconstituie чп ехеmрlч excelent de mчlliппе eterogena пеапопimа. Regisim, iпcazul lоr, sugestibilitatea, predominanta sentimentelor incon;tiente, slaba сараcitate de а rа{iопа, influen[a сопdчсДtоrilог etc. Studiindu-i, чоm avea ocazia sД

observДm nigte tipuri interesante de erori ре саrе le pot comite persoanele пьini{iate iп psihologia colectiйtagilor.

,

Juralii fчrпЙеаzД inainte de toate dovada ponderii nesemnificative ре сате оше, i{r luaTea decИilor, nivelul mental al diverselor elemente care alcДtuiesc оmultrime. Аm vizut с.ё iпtr-о аdчпаrе dеliЬегапtё сhеmаtД sД-gi sрчпi opiniaintr-o chestiune се пч аrе чп caracter exclusiv tehnic, inteligenýa пч joaci niciчп rol; gi сД о гечпiчпе de savan{i sau de artigti nu ехрrimД, аsчрrа чпоr subiectegenerale, judectr(i sensibil diferite de cele ale unoi аdчпiri de zidari. in alte wo"mчri" tribunalul alegea cu griji persoanele chemate sД formeze juriul 9i le rесrьta din rindul claselor luminate: profesori" func[ionaTi, literagi etc. Astfui, juTiuleste format mai ales din mici negustori, micipatroni qi fчпс(iопаri. Оr, spre mаrea чiшirе а specialýtilor, statistica аrаti сi, оriсаrе аr fi соmропеп[а juriilor,deciziile lor sint idвntice. ingýi mфstrаýii, atit de ostili totu5i institugiei juriului,ач trebuit sД rесчпоаsсД rigurozitatea acestei constatiri. Iati се scrie р асеаstДtеmД чп rechi pregedinte al счф cu juri, dl.BёraTd des Glаjещ iпАпiпtiilеsale:

,,AstДzi, alegerea juriilor se aflA in realitate iп miinile consilierilor municipali,саrе admit sau respingjura[ii dчрi Ьчпчl lor plac, in func(ie de рrеосчрirilе ро

94 сдтЕGоRII DE MULTIMI

Пtice qi electorale iпеrепtе роziЦiеi lоr... in шаrеа 1оr majoritate, cei aleqi sintcomercian{i пu рrеа importan[i, саrе пu ат fi fost aleýi altЁdatД, 9i func(ionari iпапumitе servicii administrative... Degi toate opiniile se contopesc cu toate рrоfesiunile in cei chemali sД judece, шчl[i dintre ei avirrd аrdоаrеа пеоfigilоц iaTоаmепi dintre cei mai binevoitori fiind de сеа mai umili condi$e, spiritul juriu-lui nu s-a schimbat: verdictele sale ач rdmаs aceleaqi!'

SД rе(iпеm din acest pasaj concluziile care sint foaTte adevfuate, 9i пu expli-ca[iile, extrem de slabe. Nч trebuie iпsё si пе mirёш сй explica{iilesint astfel,сДсi psihologia mullimilor, рriп чrmаrе gi а jura(ilor, раrе sД fie, cel mаi adesea,la fel de pu{in счпоsсчtД atit avoca[ilor, cit qi magistra[ilor. О dovedegte uп lu-сrч relatat de acelapi аutоr 9i апчmе сi unul din cei mai celebri avoca{i ai сur(iicu juri, Lachaud, se folosea sistematic de dreptul sёч de rесtиаrе impotriva tu-tчrоr indivizilor inteligenцi саrе fёceau parte din juTiu. Оr, ехреriеп{а - gi пumаiexperien[a - а fёсut sё se in[eleagё in cele din urшё completa inutilitate а rе-счzДrilоr. Рrосurоrul general 9i avoca(ii, la Paris cel рч(iп, au renun(at completastizi la асеаstД metodё а rесцzёrii gi, cum rешаrса dl.des Glаjеuц verdicteleпч S-au schimbat, ,,ele пu sint nici mai bune, nici mai rеlе''.

_ La fel са toate mulgimile, jura{ii sint рrоfuпd impresiona(i de sentimente 9i

foarte pu(in de rа[iопаmепtе. ,,Ei nu rezistД, scrie uп avocat, la vederea unei fe-mei саrе аlёрtеаzД Sau а чпоr orfani care le defileazё inaintea осhilоr''. ,,Estesuficient са о femeie sё fie cit de cit drДgu!ё, sрuпе cll. des Glajeux, репtrч аobline Ьuпёчоiп{а juriului. "

Nemilogi сч faptele criminale de саrе se simt раrсi amenin(a{i qi care rерrе-zintД iпtr-аdечДr un pericol репtru societate, jura(ii se аrаtД, dimpotrivi, foarteindulgen(i in fa(a crimelor aýa-zis pasionale. Ei sint rareori severi in cazul рruпс-uciderii comise de tinere mаmе nemiritate 9i шаi pu{in inci in cazul fetei аьап-donate саrе а аruпсаt сu vitriol in seducдtorul ei. simt instinctiv foarte bine сiaceste fapte sint pu{in periculoase pentru societate gi сё intr-o {аrД in саrе legeaпu protejeazд fetele abandonate, rёzьuпаrеа uneia dintre еlе este mai mult utilёdecit diчпёtоаrе, intimidind dinainte ре йitorii seducAtori.-)

Juriile, са toate mullimile, sint puternic оrЬitе de prestigiu gi pregedintele desGlajeux а remarcat ре Ьuпd dreptate сД, foarte democratice са alcёtuire, ele searati foarte aristocratice in inclina(iile lоr afective: ,,Numеlе, originea sociala,ачеrеа iпsеmпаtд, faima, asisten(a uпui avocat ilustrц toate aceste luсrчri саrеdau distincýie 5i strДluсirе constituie чп att considerabil iп fачоаrеа acuza[ilor''.* ) Sё rеmаrоёm iп treacёt са асеаstё delimitare, foarte bine f ёсчtё, din instinct, de сёtrе ju-ra9i, а faptelor socialmente periculoase de celelalte fapte сrimiпаlе, пU este deloc liрsitёde Tndrepta!ire. Scopu| legi|or penale trebuie sё fie, evident, de а proteja societatea tпро-triva criminalilor, 9i nu de а о rёzЬчпа. Or, codurile поаStrе ф mai ales minlile magistra;ilor

JURATII CURTII CU JURI

Sё ac(ioneze аsuрrа sentimentelor jurа(ilоr 9i, са iп cazul tцturоr mulgimilor,sД пч argumenteze рrеа mult sau sa пч foloseasci decit fоrmе rudimentare derа{iопаmепt - iatё de се trebuie sa se irrgrijeascД un Ьчп avocat. Un ачосаt err-glez celebru pentru succesele sale in счrtеа cujuri а analizat in detaliu aceastamеtоdё.

,,El observi cu aten[ie juriul in timp се pledeazД, Iаtё momentul prielnic. Сuflеr qi profesionalism, avocatul citegte ре fizionomii efectul fiосirеi fraze, al fie-сДrцi cuvint gi trage concluziile de rigoare. Mai intii, trebuie sё-i identifici ре а-cei mеmЬri ai juriului care sint de la Ьчп iпсерчt cigtigaцi pentru саuzД, Dintr-osiпgчri migсаrе, арёrёtоrчl iqi asigurД simpatia lor, dчрД саrе trece 1а ппеmЬriiсаrе раr, dimpotrivД, гДuчоitоri gi se strДduiegte sД ghiceascД de се sint imроtri.va acuzatului. Este partea delicatД а profesiunii сДсi, in afaTa sim[Дmintelor jus.tiliare, pot exista о infinitate de motive pentru care doregti sД condamni un оm."

Aceste citeva rinduri rеzumi foarte exact scopul artei oratorice gi пе arat6 to-todati inutilitatea discursurilor prefabricate, pentru сД termenii folosiцi trebuiemodificagi in fiесаrе moment, ln func{ie de impresia рrоdusй.

Оrаtогul пч are nevoie sД-i сопчеrtеаsсД ре to(i mеmЬrii unui juriu, ci пчmаiре cei сш rоl de сопduсЁtоri, care чоr determina opinia gепеrаlД. Са in cazul tu-turor шчl{iшilоr, cigiva li conduc ре toýi сеilаlЦi. ,,Сопfоrm ехреriепЦеi mеlе,sрчпе avocatul mai sus menýionat, in momentul рrопчп{ёrii verdictului еrаu su-ficien{i чпчl sач doi oameni energici репtrч а antrena restul juriului." Ре acegtidoi sau treijuraýi trebuie si-i convingё рriп sugestii abile. ТrеЬчiе sё le placi dincapul locului. Оmul mullimii саrе te place este ре jчпrДtаtе сопЙпs 9i ре deplindispus sё considere сД motivele саrе i se рrеziпtД, oricare ar fi ele, sint excelente.iпtr-о interesantД lчсrаrе аsчрrа ачосаtчlui Lachaud, аm gёsit urmёtоаrеа is-torioarД:

"se ýtie сё ре intreaga dчrаtд а pledoariilor ре саrе le sus(inea la сurtеа сujuri, Lachaud пu рiеrdеа din ochi doi sau trei jura(i ре саrе ii gtia sau ii sim(eainflr,lengi, dаr indaratnici. iп gепеrаl, el rечqеа sД-i sчрuпД ре acegti rесаlсitrап!i.Тоtugi, aflindu-se rэ datё in provincie, а gДsit unul ре саrе il bombarda zadarnic,de trei sfеrtчri de оrё, сч сеlе mai conl,ingДtoare argumonte: primul din Ьапсаа doua, al gaptelea jurat. Те apuca disperarea! DeodatД, in mijlocul unei de-

nogtri s?nt iпсё bine imprognate de spiritul de rбzЬuпаrе al logilor primitive. Termenul de,,vindicte" (in limba frапсеzё pedepsire а crimelor (n.t.)) provenit diп vindicta,rбzbunare,este iпсё de fоlоsiпlё сurепtё. Avem dovada acestei tendinle а magistratilor iп refuzul mul-tora dintre ei do а aplica excelenta lego Вёrапgоr, саrе permite condamnatului sё nuisрё9еаsсб pedeapsa decit Тп caz de recidivё. Or, nici un magistrat пu poste igпоrа faptul,statistic dovedit. сё aplicarea unei рrirпо pedepse апIrепеаzё арrоара cu certitudjne rесi-diva. Judесёtоrii, dind drumul unui vinovat, igi imаgiпеаzб са societatea nu а fost rбzbu-nat6. Decit sё пч о rДzЬuпе, ei рrеfеrё sa creezo un recidivist periculos.

95

96 CATEGORII DE MI"ILTIMI

monstratii pasionante, Lachaud se opreýte 9i se adreseazi pregedintelui curgiicu juri: ,,Domnule pregedinte, spune е| п-аЦi putea dispune sД fie trasi perdeauaacolo, iп fа(ё? Domnia sa, cel de-al gaptelea jurat, este orbit de sоаrе." Al gaptelea jurat а rogit, а suris, а mullumit. Fusese cфtigat de partea арiririi."

Mai mчlЦi autori, 5i dintre cei mai de sеаmi, ач соmЬitчt епеrgiс in ultirravTeme institugia juTiului, singura сараЬilД totugi si сопtrасаrеzе еrоrilе, iпtr-ьdечДr fоаrtе frecvente, ale unei caste nesuptrse nici чпй control.') Urrii ar doriuп jчriч rесrчtаt numai din riпdчrilе сlаsеlоr luminate; dш поi аm dovedit de-ja сi 9i in acest caz decИile аr fi identice сч eele de асчm. Дlii, in baza еrоri-iоr comise de сДtrе juга{i, аr dori sД-i iпlitчrе 9i sД-i iпlосчiаsй prin judecДtori.Dаr счш pot ei оше uita сi erorile rерrо5аtе jura{ilor sint intotdeauna comisemai intii de judecДtori, рпtru сi асчzаtчl defeгit juTiului а fost considerat vinovat de mai mulgi magistra{i: jчdесДtоrul de instruc[ie, рrосчrоrчl RepuЫicii qi

seclia de trimitere iпjчdесаtД? ýi nu е оаrе evident аtчпсi сД dасД аr fijudecatnumai de сёtrе mафstrа(i (nu de juragi) acuzatul ш pierde singura sa gапsi deа fi gДsit пеЙпочаt? Erorile jчrа[ilоr ач fost irrtotdeauna, mai intii, еrоri ale mа-gistra(ilor. Dош ре acegtia din urmД trеЬчiе deci sД-i Ьlаmim cind араr erorijudiciare deosebit de grave, рrссчm сопdаmцатеа асеlчi doctor Х, сше - аьchetat de чп jчdесаtоr de instruc(ie peste misчrД de mДrgЫt, privind denun{ulunei fete semiidioate саrе il acuz:l ре medic сД ia fДсчt чп ачоrt pentru 30 defranci - ar fi fost trimis la оспД, fДri explozia de indignare publicД се а fAcut sДfie imediat gratiat de сДtrе Eeful statului. Onorabilitatea condamnatului, sчr[iпчti de to{i сопсеtё(епii sДi, fДсеа са еrоатеа sД fie iп mоd еЙdепt grоsоlапД,magistra(ii recunoscind ei ingigi acest luсrч; gi totuEi, din spirit de castё, ei s-austrДduit sД impiedicc sеmпаrеа gra(ierii. in toate cazurile аsеmДпДtоше, рriпsin haЦiqul unor detalii tehnice ре сате пч le poate in{elege, juriul il asculti, firеgtе,

ре рrосчrоrul general, gindindu-se сё la чrmа чrmеlоr cazul а fost cercetat de

*)Magistratura rерrеziпtё, Tntr-adovёr, unica autoritatв ale сЁrоi acte пч sint supuse niciunui control. Nici una din revoluliile Frangoi democratice пч s putut sa-i smчlgё dreptul dehabeas corpus, de care Anglia osto atTt d€ mindra. Noi вm izgonit tiranii; dar in fiecareora9, чп msgistrst dispune dчрё bunul sЁu plac de опоаrsа 9i libortatoa cetafenilor. Uппоiпзоmпоtjчdесёtоr de instrucgie, do-abia ie9it din ýcoala de dropt, аrе putoros rovoltatoaredo а trimito la lnchisoare, ро bazB чпеi simp|e prezumlii do йпоча}iо ре саrе пu trвbuie saо justifice iп fala пimбпчi, ре сеtЁgепii cei mai iпsоmпаli. El poate sё-i giпё lnchi9i gase lчrisau chiar uп ап, sub pretoxtul cBrcetёrii judocёtorogti gi sЁ-i eliborozo apoi f5rё sё le datorezenici dospёgubiri, nici scuzo. Mandatul de arost preventiv estб absolut echivalent cu оrdГnul rBgal de arBstaro, cu diferenga са de ultimul, ре Ьчпё droptate reprogat vechii mопайii,nu putoau dispune decit ni9to perso9no foartб sus-puse, ре cind cel dintii este astazi iaindomlna unei iпtrеgi catбgorii de cotёloni, care eýto departe de а trece drept сеа mai lu-miпаtё 9i coamai independBntё.

l

l

х

{

j

JURAЦI CURTII CU JURI У7

magistra(i чпЕi сч toate alifiile. Cine sint atunci adevДra[ii autori ai erorii: jura[iisau magistra(ii? Sa рДstrёm juriul са ре ceva de pre(. El reprezintД siпgчrа са-tegorie de mullime саrе пч poate fi nicidecum inlocuitД сч чп singur individ.Numai juriul poate tеmреrа asprimea legii сше, egalё pentru to{i in principiu,trebuie sб fie ошЬД gi sД пч [intr seama de cazurile ршtiсчlаrе. FёrД sД счпоаsсДmila 9i пеgiпiпd cont decft de litега lеф, jйесitоrчl, сч duritatea sa profesioпаlД, аr pedepsi la fel рс holul аsаsiп Ei р fata sirmапЁ carc, trДiпd iп mizeriegi рДrДsitД de seducДtorul sёч, а ajuný la pruncucidere; ро cind juriut simte in-stinctiv сД fata sedusД este mult mai pu[in vinovatё decit sеdчсitоrчl ei, саrе tbtuEi scapi de suЬ inciden{a legii, 9i сi еа este сеа care mеritЁ iпdчlgеп[Д.

Cunoscind psihologia castelor gi ре асееа а celorlalte categorii de mullimi, пчintrevДd vTeun caz in саrе, fiind асцzаt ре nedrept de сrimё, п-а9 prefera si аmde-a face mai dеgrаЬД сч jurali decft cu mфstrаýi. Cu primii а9 avea multе gansede а fi recunoscut nevinovat, ре cind cu ceilalgi - foarte pu(ine.

SД пе tеmеm de fог(а mulgimilor, dш sД ne tеmеm iпсД Ei mai mult de сеа аanumitor caste. Dасё primele se pot lДsа convinse, celelalte sint de neinduplecat.

CAPITOLUL IV

MULTIMILE ELECTORALE

csracteriSticile gsпеrаlо sl€ multimilor ol€ctorale - Cum pot fi elo convinse

- calitбtile ро care trsbuie sa le аiЬё uп candidat la alogeri - Necesitatoa

prestigiului - Do се muncitorii 9i 1ёrапii alog arareori candidali din rindu-

rile Ior - Putor€a ро саrs о au сuйпtоlо 9i formulolo asupra alegёtorutui -cum arata de obicoi dozbatorilo electoralo - Cum se formeazб opiniilo

alogёtorului - Fоrlа comitotolor - Elo reprezintЁ соа mai redutabilё fоrmё

de tiranio - Comiteto|o Revoluliei francozo - in pofida valorii sale psi-

hologice noTnsemnate, sufragiul universBl oste de neinlёturat - De се vo-

turile sr fi acelea9i, chiar dасё dreptul de vot s-ar roýtringe la о categorie

|imitstё de cotaleni - Се ехрrimё, iп orico 1аrё, sufragiul universal.

Mul(imile electorale, adici acele colectiйtati chemate sД-i аlеаgД ре titцlariianumitor func[ii, constitrrie mчl(iшi eterogene; dаr сum actiunea lor se limiteazДdoar la чп siпgur aspect - alegerea iпtrе divergi candida{i -, пч se pot оЬsеrча,iп cazul lоr, decit cfteva din caracteristicile descrise mai inainte. Caracteristicile

ре саrе le manifestД indeosebi sint: о slаЬД aptitudine репtru ra{ionament, lipsД

de spirit critic, iritabilitate, credulitate gi simplism. Se constati de asemenea, iпdeciziile lor, influenla сопduсДtоrilоr, рrесum gi гоlul fасtоrilоr enumera{i maiinainte: аfirmа{iа, repeti(ia, prestigiul 9i сопtаgiuпеа.

SД vedem счm pot fi cucerite mulЦimilе electorale, Din рrосеdееlе саrе ач celmai mаrе succes va rezulta сlаr саrе le este psihologia.

Рrimа dintre саlitДцilе ре саrе trebuie sё le аiЬД candidatul este prestigiul.Prestigiul реrsопаl nu poate fi inlocuit dccit prin cel ре care-l сопfеrД ачеrеа.Talentul sau chiar geniul пu сопtriЬчiе la succes.

Necesitatea са uп anumit candidat sД fie ачrеоlаt de prestigiu, si роаtД aqadarsД se imрчпД fДrД discu[ii, este capitala. Atunci сiпd alegДtorii sint mai ales muп-citori gi [irani, ei aleg atit de rаr ре чпul dintre ai lor spre a-i reprezenta, deoa-rесе personalitalile provenite din rindurile lor sint lipsite, pentru ei, de oriceprestigiu. Ei пu dеsеmпеаzДре uп egal de-al lor decit din motive secundare, саsД contracareze de ехеmрlч чrеuп om de seamA, rтечп раtrоп рчtеrпiс, de саrс

MULTIMILE ELECTORALE

le depinde йа(а zilnicД Ei ре сше ач astfel iluzia сi-l stёpinesc репtrч о clipЁ.Dar pres[igiul пu estc suficient репtrч а asigura succesul candidatului. Ale-

gitorul (ine str-gi vadД rnigulite poftele gi vanitagile; trebuie coplegit de candidatcu cele mai ordinare liпgugiri, trеЬчiе sД i se fасД, fДrё ezitare, cele mai fantas-tice promisiuni, Adresindu-se muncitorilor, candidatul пч le ча putea niciodattrinjura 9i pingДri indeajuns patronii. Cft despre candidatul advers, se ча 1псеrсаstriЙrеа lui, stabiiindu-se prin аfirmа[iе, гepeti[ie 9i сопtаgiчпе сД este cel dinurmД пеmеrпiс qi сД оriсiпе gtie сi а comis пепчmёrаtе fДrёdеlеф. ýi este inrbtil, desigur, sД cau(i о dочаdД cit de miсё. DасД аdчегsаrul пч счпоаýtе indea-juns psihologia mulgimilor, el va iпсеrса, in loc si rДsрчпdd afirma{iilorcalomnicrase, cu alte аfirmа[ii, la fel de calomnioase, sё se justifice рriп argbmente; iar din acesl шоmепt пu ча mai avea nici о gапsД de а invinge.

Рrоgrаmчl scris al candidatului пu trеЬчiе si fie рrеа categoric, cf,ci adversa-rii аr putea mai tirziu sД ii сопfгuпtе faptele cu eI; dar рrоgrаmчl sДч verbal poatefi oriclt de exagerat. Pot fi promise, fёrД tеашtr, cele mai insemnate rеfоrmе. Реmoment, aceste ехаgеriri au foarte mult efect, iar pentru Йitоr nuJ angajeazhla nimic. De fapt, alegitorului nu-i va рДsа deloc mai tirziu dасЁ alesul gi-a res-pectat profesiunea de сrеdiпЦД indelung aplaudatё, ре baza сirеiа se рrеsчрчпесi а аlut loc alegerea.

Recunoagtem iп acest caz to{i factorii de convingere ре саrе i-am descris maisus. [i vom rеgДsi 9i in iпfluеп[а сuvilлtеlоr siforTnulelor, а сirоr domina[ie pu-tеrпiсД deja аm аrДtаt-о. С)rаtоrчl саrе gtie сum sД le foloseascД dirijeazimullimile duрё Ьuпul sбu plac. Сhiаr dасД au devenit ugоr perimate, expresii

рrесum: infamul capital, exploatatori sДlbatici, admirabilul mчпсitоr, sociali-zare а bogДliilor etc. produc, mеrеч, acelagi efect. DaT candidatul in stare sёdescopere о fоrmulД поuа, cit mai lipsita de чп sens precis gi deci adaptabili се-lоr mai diverse aspiralii, оЬЦiпе un succes garantat. Singeroasa revolu(ie sрапiоlДdin 1873 s-a fДсчt gra[ie unui аsеmепеа сччiпt шаgiс, сч sens соmрlец ре саrеfiесаrе il putea interpreta potriЙt sреrапfеlоr sale. Un autor сопtеmроrап i-apovestit geг'eza iп tеrrпепi care mеritД sД fie reprodugi:

"Radicalii dеsсореrisеrД сДо rерчЬliсДчпitаrД пч este decit оmопаrhiе deghi-zаtД 9i, са si le fасД рlДсеrе, Adunarea паýiопаlё spaniolЁ а proclamat intr-unsingur glas republica fеdеrаlД, fДга са чrеuпul dintre votan(i si fi putut sрчпе сеапumе votase. Dаr aceastd fоrmчlД ii wДjеа ре to(i: еrа uп delir, о be(ie. IаtД сД

se inaugurase domnia йrtulii gi а fericirii ре рДmiпt. Un rерчЬliсап, сirчiа uпadversar ii refuzase calitatea de federal, s-a simlit la fel de jignit са la аuzul uпеiinjurii nimicitoare. Ре strДzi, oamenii se орrеаu zicindu-gi: Saludy republica fe-deral! - Duрi саrе se сiпtаu irппчri inchinate sfintei indiscipline 9i autonomieisoldatului. Се еrа ,,republica fеdеrаlД"? Unii in(elegeau prin asta ешапсiраrеа

99

100 CATEGORII DE MULTIMI

рrойпсiilоr, institu[ii de tipul сеlоr din Statele Unite sau descentralizare admi-nistrativД; allii пДzuiач la anihilarea oricfuei autoritati,la apropiata venire а mа-rii epurДri sociale. Socialigtii din Ваrсеlопа 9i Andaluzia propovёduiausuvpranitatea absoluti а provinciilor, intelegind sЁ dea Spaniei zece mide mu-nicipii independente, caro si пч admitД decit propriile lor legi gi in саrе si sesчрrimе simultangiarmata,gijandarmeria. Curind, iп provinciiledinsudinsurec-tia se рrораgа din orag in оrаЕ, din sat in sat. De indati се о provincie igi fёсеаpropriul sLлрrопuпсiаmiепtо, рrimа sa grijД era sй distrugё telegraful gi caleaferatД, са si taie toate legёturile сч vecinii gi сч Madridul. Nu exista tirg, oricitde пеiпsеmпаt, care si пч vrea sД triiascД ре cont рrорriч. Federaýsmul deschi-sEse calea unui brutal separatism de tip cantonal, iпflёсёrаt gi сrчd, 9i pretutin-deni se sirbёtoreau orgii singeroase".

Cit dеsрrе iпflчеп(а ре саrе о pot exercita rа(iопаmепtеlе asupra min{iialegitorilor, trebuie sД пu fi citit niciodati rеlаtаrеа desfigurёrii unei аdчпётielectorale са si mai ai rTeun dubiu ре асеаstД tеmД. Se face schimb de afirma{ii,de invective, чпеоri de pumni, daт niciodatД de judecili. Dасё о clipi se аЕtеrпеlinigtea, aceasta se datoreazё faptului gД cineva din asisten{ё, pus ре gilceavi,апuпtа сД ii ча аdrеsа candidatului uпа din acele iпtrеЬДri stinjenitoare се facdeliciul auditoriului. Dar satisfac{ia ороzап!ilоr пч dureazё mult timp, сДсi voсеа ргеорiпепtчlui este сuriпd асореritё de urletele аdчеrsаrilоr. RelatДrile demai jos, selectate din multe altele аsеmепеа lor, ре care lе-аm extras din publi-ca{iile счrепtе, pot fi considerate tipice репtru reuniunile publice:

oun organizator, rugind participantii sд пчmеаsсЁ чп pregedinte, dezlanpifчrtчпа. Anarhigtii invadeazД scena spre а lча сч asalt masa prezidiului, Socialigtii о арПrД cu energie; se lovesc, se acuzi reciproc сД sint spioni, vinduli etc...Un сеtД(еап iese din iпчДlmДgеаli cu чп ochi umflat.

iп fine, masa prezidiului е instalatД, de bine de rДч, in mijlclcul viltorii, gi ami-cul Х rimiпе stapin ре tribunД.

Oratorul dezlanguie шt atac tumultos impotriva socialiEtilor, care il intrerupurlind: ,,Cretinule! Banditulel Canalie!" etc. - epitete сirоrа amicul Х le rДуpunde ехрчпiпd о teorie dчрД саrе socialigtii sint ,,idio[i" sau ,,faTsori".>,

..Germanofilii ач organizat аsеаrД, in sala Соmеr[ulчi din strada FачЬочrg-du-Теmрlе, о mаrе rечпiчпе, de ргеgitirе а serbirii mчпсitоrilоr de la ]. mai.Consemnul era: ,,Саlm gi lini5te."

Amicul G. ii numegte ре socialigti nigte,,cretini" 9i nigte,,farsori de сеа maijоаsД sре(ё".

La auzul acestor cuvinte, oratori gi spectatori se insultД, se incaieri; iatra inscentr sсачпе, ЬЁпсi, mese etc., etc.>

Si пч пе imаgiпДm са aceýt gen de dozbateri este specific unei anumite cate-

MULTIMILE EI-ECTORALE

gorii de аlеgёtоri gi decuTge din confilia lor socialЁ. in оriсс аduпше апопimЁ,сhiш соmрчsi exclusiv din intelectuali, dezbaterile сарёti lesne aceeagi fоrmй,Аm аrДtаt сё oamenii dintr-o mullime tind сДtrе о nivelare mепtаlЁ gi ачеm mе-rеч dovada acestui lucru. Iаtё, de ехеmрlц uп еSrаs din relatarea desfё5urДriiчпеi reuniuni exclusiv studengegti:

n pe rпisuri се se tппорtа, часаrrпчl creýtea tot mai mult; nu cred si fi fostчrечп оrаtоr саrе sё fi putut sрчпе dоuД frazc ff,rё sё fie iпtrеrчрt. iп fiece clipi,izЬчспеач ýipete din diverse lосчri sau de peste tot deodatД; se aplauda, se fluie-ra; se irrcingeau discutii violonte iпtrе diverqi participan[i; bastoanele se agitauаmепiп(itоr; se bitaa ritmic cu picioarele in podea; {ipete prelungi uTmau mошепtеlоr de Ппigtе: ,,Аfаrё! La triЬчпё!"

Dl. С. imрrоаgсё gепеrоs asocia[ia cu epitete рrесчm: odioasй 5i lа9ё, mon-struoasa, josnicё, чепаlё 9i rДzЬчпДtоаrе 9i declaTД сД vrea si о distrugd etc.,etc,..>

Se рчпе intrebaTea сш"п de este posibil са, in asemenea condi$i, si se роаtДfоrmа opinia unui аlеgёtоr. Dar а рчпе о astfcl de iпtrеЬаrе iпsеаmпД а te arnДgiаmаrпiс asupra gradului de libertate de cafý se ЬчсчrД о colectivitate. Mul(imileau intotdeauna opinii impuse, 9i niciodatД opinii bazate ре га[iопашепt. Acesteopinii gi voturiie alegДtorilor se аflё in miinile comitetelor electorale, ar сёrоrсопdчсДtоri sint cel mai adesea nbcai negustori de чiпчri, cu mаrе iпflчеп[Д asrь

рrа muncitorilor сДтоrа lc vind ре datorie. ,,ýti[i dчmпеачоаstrД се este чп ск>

mitet eiectoral? - scrie чпul din cei mai iпdrДzпе{i арёrёtоri ai democragiei,dl.Schбrer. Nirпiс altceva decft cheia institu[iiloг noastre, piesa р.riпсфаlД аmаgiпД.riеi politice. Frапtа este astizi guvernati dc сitrе comitete."'J

De асееа, пч este рrеа greu sД aclionezi аsчрrа alegДtoriior, о datй се candi-datul а fost acceptat 5i аrе suficiente rеsчrýе. Dчрi mtrrtuгisirile celor care audonat bani, tTei milioane ач fost de ajuns репtrч а оЬýiпе аlеgеrеа rереtаti а ge-neralului Boulanger.

IаtД care este psihologia mullimilor electorale. Este la fel са сеа а аltоrmullimi. Nici ппаi ЬчпД, nici mai rеа.

*) Oricarв ar fi numele lоr: cluburi, sindicate etc,, comitetele rвprezinta unul diп pericolelede temut ale forlei mulgimilor. lntr-adevёr, ole constituie forma сеа mai imреrsопаlё 9i prinurmare сеа mai орrеsiчё de tiranie, Deoaroce se сопsidеrё сё vorbesc ai асgiопеаzё in пч-mele unoi colectivitali, conducёtorii comitetвlor sint degrevali de orice reзponsabilitate gi

pot ýё-ýi реrmitё orico. Nici cel mаi crunt tiran пч ar fi indrёznit vreodata sё viseze la indi-cagiilB trasate de comit8tole Revoluliei. Ele au nenorocit 9i au dezmembrat Convenlia, spneВаrrаs, Robospiarre а fost stapin absolut dosr atTta timp cit а putut vorbi in пчmеlе lor,Ziua in care temutu! dictator s-a iпdерёrtаt de comitete, diп motive de amor propriu, i-amarcat inceputul рrёЬч9irii. Dоmпiа mullimilor este domnia comitet€lor, рriп urmare аconducёtorilor aceýtora. Nu se poate imagina un despotism rпаi crunt.

101

'

|02 САТЕGОRII DE MULTIMI

Jinind seama de cele de mai sus, trebuie sё spun сД пч аm пiпriс imроtгiча su-fгаgiчlчi universal. DасД ш trеЬчi sД-i decid сu soarta, l-aE рДstrа аýа счm este,din motive practice саrе decurg tocmai din studiul поstrч аsчрrа psihoiogieimчllimilоr, motive ре care le voi expune dчрё се voi aminti, mai intii, inconve-nientele sufragiului universal,

Inconvenientele sale slпt desiрr ргеа йzibile sрrе а пц fi rесчпоsсчtе ime-diat. Nu se poate contesta faptul сД сiЙlizацiilе ач fost ореrа unei minoritДtrirestrinse de min{i luminate, саrе constitцie йrfчl чпеi piramide, ale сёrеi trepte,се se lЁTgesc ре misчтД се чаlоаrеа mentalД descregte, rерrеziпtД strаtчrilе profuпdе ale unei na[iuni. МДrеtiа unei civilizaЦii пч poate cu sigчrап{Д depinde devotul еlеmепtеlоr iпfеriоаrе, care пч sint reprezentative decit са пчmДr. Ва maimult, чоtчrilе mulЦimilоr sint adesea foarte periculoase. Ele пе-ач adus deja maimчltе invazii pi, о dati сu triumful socialismului, fanteziile suveranitДtrii рорu-lаrе ne чоr costa negregit iпсД 9i mai sсumр.

Dаr aceste obiecgii, excelente in teorie, igi pierd, iп рrасtiсД, iлtrеаgа lоr fоr[Д:este suficient sё пе amintim de for{a iпйпсiЬilД а ideilor tгапsfогmаtе irr dogme.Dogma suveranititrii mullimilor este, din рuпсt de vedere filozofic, la fel de grеude арirаt са 9i dogmele religioase ale Ewlui Mediu; сч toate acestea, еа аrеЪstДzi о fоr(Д absolutД. Este, рriп urmare, la fel de puýin atacabilД ргесumеrачоdiпiоаrё ideile noastre religioase, Imафпа(i-чД un liЬеr-счgеtДtоr шоdегп,transportat рriп intermediul uпеi fоr(е magice in plin Ev Mediu. Crede(i cum-va сД pus in fa(a puterii ýuyerane а ideilor religioase саrе dошпеач ре atunci аrfi fost tentat sД le соmЬаti? СДzчt in miinile чrечпui judecДtor, care аr fi wutsД-l аrdi ре rug sub acuza[ia сД а incheiat чп pact сu diavolul sаu сД а partici-pat la sabatuTi, аr fi indriznit el оаrе sД conteste existen(a diavolului gi а saba-tului? Nu po(i discuta cu credin(ele mullimilor, duрД сum пu po(i discuta cucicloanele. Dogma sufragiului universal аrе astДzi for{a ре саrе о ачеац odi-пiоаrё dogmele cregtine. Se vorbqte 9i se scrie despre еа сu чп respect, сч оadora(ie ре сше LudoЙc al XIV-lea nu а cunoscut-o. Este аgаdаr песеsаr s5avem fа[Д de еа aceeagi atitudine са fа[Д de toate dogmele religioase. Dоаr tirn-pul аrе efect asupra lоr.

А incerca str zdruncini aceasta dogmi е сч atit mai inutil cu cit exista, in ара-rеп{Д, аrgumепtе in favoarea ei. ,,in vremurile de egalitate, spune ре ЬuпД dгерtate Tocqueйlle, oamenii пu mai au nici о iпсrеdеrе unii in algii, din cauzasimilitudinii lоr; dar tocmai aceastД similitudine le dД о incredere aproape neli-mitаtД in judecata publicului; cici пч li se раrе verosimil са, айпd cu toýii inte-ligen[e similare, аdечёrчl sё пч se giseascД de partea celor mai пumеrоgi."

ТrеЬчiе оаrе sД рrеsuрuпеm асum сД un sufragiu limitat - limitat, eventual,la cei сu anumite capacitali intelectuale - аr аmеliоrа votul mulgimilor? Nu pot

MULTIMILE ELECTORALE 103

si admit nicidecum acest lucru, din motivele аrДtаtе mai sus privind inferiorita-tea mentali а tчtчrоr colectivita(ilor, oricare le-aT fi structura. in mullime, rе-pet, oamenii devin intotdeauna egali 9i in се privegte chestiunile gепеrаlе, votulа patruzeci de academicieni пч este mai Ьuп decit votul а patruzeci de sacagii.Nч cred сд чrечп vot din cele intr-atit de rерrоýаtе sчfrафчlчi universal, са depildi гestabilirea Imperiului, аr fi fost diferit dасi votanlii s-aT fi rесrutаt exclbsiv din riпdчl sачfiцilоr gi literalilor. Faptul сi чп individ gtie grеасд sau mate-matici, сё este arhitect, veterinar, medic sач avocat пч ii сопfеrД, iп сееа се [inede scntiment, cine ýtie се cunoýtinýe. To(i economigtii поqtri sint oameni instrui(i,majoritatea fiind рrоfеsоri gi academicieni. ExistД mДсаr о singuri рrоЬlеmД ge-пеrаli, protec(ionismu| de ехеmрlu, аsчрrа сДrеiа sД fie de acord? in fala рrоЬlеmеlоr sociale, pline de пепumДrаtе necunoscute 9i dominate de о logicДafectivД sau mistiсД, toate ignoran(ele ajung egale.

Deci dасД пчmаi oamenii doldora de gtiiп(Д ar constitui соrрul еlесtоrаl, vo-turile lоr пч аr fi mai Ьчпе decit cele de astДzi. Ei s-аr condrrce mаi ales dчрДsentimente 9i ar ac(iona in spiritul tаЬеrеi din care fac parte. N-am ачеа in mi-nus nici uпа din difiсultёцilе actuale, dаr аm avea сч sigurап[д in plus сеа mаiарdsДtоаrе tiranie, tirania castelor.

Limitat sau generalizat, exercitat intr-o !аrд rерчьliсапд sau iпtr-чпа mопаr-hiсё, practicat iп Frап[а, Belgia, Grесiа, Роrtugаliа sau Spania, votul mulЦimi-lor este pretutindeni la fel gi ехрrimа cel mai adesea aspiTa(iile 9i nevoileincongtiente ale neamului, in cazul оriсаrеi naliuni" media it"gato.iio. rерrе*zintд sufletul mediu al neamului respctiv. fi rеgаsim, de la о gьпеrаtriе la alta,арrоаре neschimbat,

ýi astfel аm ajuns iаrДgi la no(iunea fчпdаmепtаlё de пеаm, ре саrе аm maiintilnit-o de atitea ori; gi constatim iпсд о dаtд сд institugiile gi guvernele jоасёчп rol extrem de neinsemnat in via(a ророаrеlоr. Popoarele sint mai alesconduse de sufletul пеаmчlui lоr, adicд de sedimentele ancestrale а cfuor sirьtezi este acest suflet. Neamul gi mecanismul песеsitДlilоr cotidiene - iаtд stipiniimisteriogi саrе ne сДlДчzеsс destinele.

CAPITOLUL V

ADUNЖILE PARLAMENTARF

Mulgimi|o parlamentare au о mаrе parte din carsctбristicilo соmчпо tutu-

ror mulgimilor еtеrоgепе пеапопimе - Simplismul opiniilor lor - Suges-

tibilitatoa 9i limitele acestoi sugestibilitЁti - opinii fixe irgductibile 9i opinii

mobile - De ое рrоdоmiпё indвcizia * Rolul сопdчсёtоrilоr - Cauza рrеs-tigiului lor - Ei sTnt adevбralii stёрТпi Bi unsi аdчпёri а|в сёrеi voturi sint.

рТпё la urmё, voturile чпеi minoritati rostrinsB - Puterвa absoluta рб carёо ex€rcita - Elem9ntele artei lor orstorice - cuvintole 9i imaginile - Сеnecesitate рsihоlоgiсё face сопdчсёtоrii sё fie, iп gепеrаl, ni9te convingi 9i

пigtе mЁrginili - Neputinja oratorului lipsit de prestigiu dB a-gi impune ar-

gumепtеlе - Exagorarea sontimбntelor, fiв ole Ьчпе sau rele, iп аdчпёrilеparlamentare - Automatismul la саrо ajung acostoa citeodatё - ýedinleleConvengiei * Cazuri ln care аdчпёrilе parlamentBre igi pierd caracteristicilede muljimi - lnfluenla ро care о ехеrсitЁ specia|igtii in problemole tehnice

-Avantaje 9i pericole alo rogimului par|amontor diп orice gаrЁ - El вstе

adaptвt песеsitаlilоrmоdеrпе, darduce la piorderi financiare gi la restringe-

rеа treptata а tutulor libsrtбtilor -Concluzia lчсrёrii.

Аdчпйrilе parlamentare sint multimi еtеrоgепе пеiшопimе. Cu toate са mо-dul de rесrчtаrе а mernbrilor lоr diferД de la о еросД la alta 9i de la popor la ророr, ele se aseamana mult iп privin(a caracteristicilor ре саrе le роsеdё. Se simteaici influenla пеаmulцi, care atenueaza ýач ехаgеrеайасеstе caracteristici, faTa

а le impiedica insi sД se manifeste. Аdчпёrilе parlamentare din cele rnai difarite locuri * din Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Frапtа 5i America - se mani-festД foarte аýеmапаtоr iп се privegte dezbaterile gi votuгile gi lasi guvernele sёSe confrunte cu acelgaýi dificultДli.

De altfel, regimul parlamentar sintetizeaza idealul tчtчrоr ророаrеlоr civili-zate mоdеrпе. El dД expresie ideii, eronati din punct de vedere psihologic, dаracceptata de toati lumea, dupa care foarte mul[i oameni adunagi laolaltД sint cumult mai capabili decit pu[ini oameni si ia о decИe inteleapta 9i de sinestatatoare intr-o рrоЬlеmё dati.

ADUNARILE PARLAME}{T.{,RE

Vоm regisi la adunДrile раrlаmепtаге саrасtегЬtiсilе Еемга];. пе тrпллцmпь

lor: simpПsmul ideilor, iritabiПtateц Sugestibilitatea, ехаqсгагеа fo iепшrгt,.rлmq,,

influen(a predominantё а сопdчсitоrilоr. Dш, din саuZа соrпрi\Фе]п;fl L]г йЬciale, mчЩimilе parlamentaTe ач unele caracteristici dЪtiпсrе. l_e ъц-lrп ir-ýсfr cit

iпdаtё,Uпа dintre cmacteristicile lor, fomte bine сопtчrаti, este 5imрЬmчl оFfuп-

lor. La toate pmtidele, mai ales in cazul ророаrеlоr latine, se intihe;te tccdin4a

conýtanta de а se rеzоlча cele mai соmрШсаtе ргоЬlеmе sociale cu ajutorul ое-

lоr mai simple principii аЬstгасtе gi al legilor generale aplicabile in оriсе sirч"ф.Principiile difеrД, fiTegte, de la un раrtid la altul, dar simplul fapt сД indivizii sint

iп mчlgimе face са ei sД аiЬД mеrеч tendin{a de а exagera valoarea асеstог рrЬcipii, ре сате le imping рiпi la ultimele lor сопsесiпце. Iati de се ратlаmепtеlеdau expresie шаi ales opiniilor ехtrеmе.

Iacobinii mmii noastre Revolu[ii au realizat cel mai desёvirqit prototip de sim-

plism al acestor adunДri раrlаmепtаrе. Сч toýii dogrratici gi logici, cu teastaimbibatД de vagi generalitДýi, ei aveau griji si aplice nigte principii imuabile, fДrД

sё se sinchiseasca de gygnimente; 9i s-a putut spune, ре ЬчпД dreptate, сё ач trе-

cut рriп Revolu$e fйrД si о чаdД. Сч citeva dogme, iqi imaginau сё rеfас din сар

рiпё-п picioaTe о Societate gi сi pot rеаdчсе о civiliza(ie rаfiпаti la о fаzд multапtеriоаrД de evoluýie sociala. IaT mijloacele prin саrе i5i realizau visul purtaupecetea aceluia5i simplism absolut. Se mirgineau, intr-adevir, la а distruge.violent obstacolele incomode. Ре to[i, de аlmiпtегi giTondini, montaniarzi, tеrmi-

dоriепi ii anima acelagi spirit.МчЩimilе раrlаmепtаrе sint foarte sugestionabile; gi, са intotdeauna, sugeý-

tia еmапД de la conducitorii аuгеоlа{i de prestigiu; totuýi, in cazul аduпДrilог

раrlаmепtаrе sugestibilitatea are nigte limite foarte сlше, ре саrе este imроr-tant sё le рrесizim.

FiecaTe mеmЬrч al adunirii ате аsчрrа chestiunilor de interes local opinii fixe,

iTeductibile, ре сше nici о argumentalie пu i le poate zdruncina. Nici chiaT ta-

lentul unui Demostene п_аr izbuti sД modifice votul unui deputat сu рriчirе laanumite chestiuni, счm ш fi protec[ionismul mёrfbrilor sau privilegiile acordate

рrоdчсёtоrilоr de rасhiu indigen, chestiuni се rерrеziпtД preten[iile alegДtori.

lor influenli. Sugestia exercitati апtеriоr de сёtrе acegti аlеgёtоri este indeajuns

dg imроrtапtД са sЁ le anuleze ре toate celelalte 9i sД сопfеrе opiniei colectiveо сопsесчеп!Д absolutД /.

*) Tocmai acelor opinii fixate anterior 9i devenite, din necesitёli electorale, ireductibile, li

so арliсё acoasta observalie а unui Ьёtriп parlamentar englez: ,,iп cincizeci de апi, de cind

ocup чп sсачп lа Wostminster, am auzit mii de discursuri: puline sтnt cele care mi-au

schimbat opinia; dar nici mёсаr чпчl пч mi-a schimbat votul."

"1;

106 CATEGORIIDEMULTIMI

in се privegte chestiunile generale: rДstчrпаrеа unor minigtri, stabilirea irпро-

zitelor etc., consecven(a opiniilo1 dispaTe 9i puterea de sugestie а conducбtori,lоr poate ac(iona, dar сч totul altfel decit iп cazulunei mчlЦirпi obignuite. Fiecarepartid igi аrе conductrtorii sai, uneori la fel de intluenli. Deputatul se аflД prins

aýadar intre sugestii opuse Ei devine, inevitabil, efirem de ezitant. De асеса, ilvedem adesea, la interval de nurnai uп sfert de ceas, votind in contradic{ie сч

рrimul sДч r,ot, аdДчфпd la о lege чп articol саrе о desfiin[eazi: retrage, de pildД,

industriagilor dreptul de a-Ei alege 9i de a-5i concedia muncitorii, iar ре чrmianuleazi practic асеаstД mДsчrД printr-un amendament.

ýi iаtй tie се, la fiecare lеgislаtчrё, о Саmеrё аrе uпеlе opinii foarte fixe gi altcfоаrtе indecise. in fond, chestiunile de ordin general fiind ccle mai пumеrоаsе,

indecizia este сеа саrе dоmiпД, indecizie intre[inutД de teama реrреtuД de

alegДtor, а сёrui sugestie latenti ajunge intotdeaцna sa contracareze influen[a

сопdчсёtоrilоr.ýi totugi, aceqtia stipihesc сч adevarat, in cele din чrmД, dezbaterile in care

mеmЬrii adunйrii раrlаmепtаrе пч ач opinii апtеriоаrе dc nezdruncinat.

Necesitatea сопduсДtоrilоr е evidentД, din mоmепt се ii rеgДsim, sub numele

de gefi de grчрiri, in orice {аrё. Ei sint adevДra{ii stДpini ai аduпДгilоr раrlа-mепtаrе. Iаr сum oamenii dintr-o mullime nu se pot nicidecurn lipsi de un stДptn,

чоturilе unei aduniri ршlаmепtше пч reprezinti iп gепеrаl decit opiniile чпеiminoritagi neinsemnate

Influen[a сопduсitоrilоr, о repetam,sabazeaza ptea pu{in ре ra(ionamentelelor 5i foarte mчlt ре prestigiul lоr. Daci prestigiul le este, din intimplme, Etirbit,ei nu nrai аu nici о iпfluеп{Д.

Acest prestigiu al conducДtorilor este indiйdual, ne{inind nici de п !mе, nicide fаimё, Dl. Jules Simon, vorbind despre оаmепii de sеаmД din Рагlаmепtчlde la 18€, din care fёсеа el insugi paTte, dД ехеmрlе ехtrеm de ciudate.

..Cu dочД luni inainte de а fi atotputeTnic, Ludovic Napoleon era lш nimeni.

Victor Hugo а urcat la triЬчпi, Nu а ачцt deloc succes. А fost ascultat 1а felcurn еrа ascultat Fёliх Pyat; пч а fost iпsi aplaudat la fel de mult. ,,Nч-mi placideile lui, imi spune VаulаЬеllо, vorbind despre Fёliх Щаt; dar е чп mаrе sсrii-tor gi cel mai mare оrаtоr al Frап(еi". Edgar Quinet, сч inteligen[a sa neobiEnuitд

gi рliпД de fоr{ё, nu avea nici о trecere. Дччsеsе momentul lui de popularitate,inainte са Parlamentul si-gi fi inceput dezbaterile; in аdчпДrilе ршlаmепtаrе nu

avea deloc popularitate.Niciunde ре acest рёmiпt strДlucirea geniului пч este mai рч{iп perceputё са

in reuniunile politice. Aici пч ýе ýine searna decit de elocinla adecvatё mоmеIь

tului gi locului gi de serviciile аdчsе пu patriei, ci partidelor. Репtru са Lаmаr-tine, in 1848, gi Тhiеrs, in 1871_, sД рrimеаsсi respectul cuvenit, а fost nevoie de

l

1

ADUNARILE PARI-AMEMARE

imboldul interesului urgent, inoxorabil. О dаtё се pгimejdia а trecut, ач dispfuutin acelagi timp Ei teama, dш gi rесчпоgtiпца."

Аm rерrоdчs aceýt pasaj репtrч faptele ре сате 1е contine, nu репtrч ецрli-ca{iile propuse. Acestea sint modiocre din punct de vedere рsihоlофс. О mчl-

time gi-ar pierde ре datё statutul sДч specific de mчlЦimе, dасё ат [iпе seama deserviciile р саrе conducitorii sёi le-au adus fie patriei, fie paTtidelor. Mul(imearдmiпе, sчрчsд prestigiului сопdчсдtоrчlчi, 9i in соmроrtаmепtчl sёч nu inter-vine nici interesul, nici sentimentul de rесчпоgtiпgi.

Conducёtorul inzestrat cu suficient prestigiu роsеdД о рчtеrе арrоаре absblutД. Se Etie се influen{ё imепsi а exercitat, ani iл gir, чп avocat celebru, gra{ieprestigiului sДч ре care 9i l-a рiеrdчt mai tirziu din motive de ordin financiar.La чп simplu semn de-al siu, minigtrii еrаu inlДtura(i. Iatё се limpede сопsеп}-па cineva, in rindurile de mai jos, аmрlоаrеа influen[ei sale:

<D-lui С. ii datorim, in primul riпd, faptul de а fi счmрДтаt golful Tonkin счо sumi tripli fа[ё de cit аr fi trebuit sД coste, de а nu ne fi stabfit iп Madagas-саr decit ре jumitate, de а fi fost frustra[i de чп intreg impriu р Nigerul dejos, de а fi pierdut pozilia privilegiati ре саrе о осчраm in Egipt. Теогiilе dluiС. пе-ач costat mai multe teritoгii docft toate dezastrele пароlеопiепе.,,

Nu trebuie sД fim totugi prea supбra[i ре сопdчсДtоrчl iп chestiune. Ne-a cos-tat desigur ехtrеm de sсчшр; dar mаrе parte din influen{a sa {inea de faptul сДse lua dlrpй opinia рuЬliсД, opinie саrе пч era defel ре аtчпсi, in materie de соlonii, сееа се а devenit in zilele noastre. Un сопdчсДtоr dечапsеаzД атаrеоri opi-nia рчЬliсё, mёrginindu-se cel mai adesea sД-i adopte erorile.

DuрД prestigiu, mijloacele de convingerc ale conducДtorilor constau in aceifactori ре care i-am епчmеrаt de mai multe ori. Са sД шiпчiаsса crr mёiestriemulgimile, сопdчсДtоrul trebuie sД le фiсеаsсД, mДсаr in mod incon;tient, psi-hologia, sd gtie счm sД le чоrЬеаsсД, si счпоаsсД, mai ales, puterea de fascina{ieа cuvintelor, fоrmulеlоr gi imaginilor. ТrеЬuiе sё posede о еlосiп[Д sресiаlё, iпcare afiTmaýiile trangante gi imaginile impresionante si пч fie ingrДdite decit deniEte ra[ionamente extrem de sumare. Genul acesta de elocinli se intilnegte iпtoate adunДrile раrlаmепtаrе, inclusiv in Parlamentul englez, саrе е totugi celmai moderat dintre toate.

,,Putem citi mеrец spune filozoful elglez Maine, despre dezbaterile din Са-mеrа Соmчпеlоr, unde discuфe se rеzumД la confruntarea цпоr generalitalidestul de vagi 9i а чпоr ргsопаlitДр сч tеmреrаmепt destul de bine conturat.Fоrmчlеlе gепеrаlе de acest tip ач чп efect чlйtоr asrrpra fanteziilor legate dedemocra[ia рчri. Vа fi intotdeauпa чsот sД deteгmini о mulgimе si accepte nigteаfiгmаlii gепеrаlе prezentate iп tеrпепi 9осапцi chiaT daci ele n-au fost niciodati verificate 5i пu sint, poate, пН mДсл susceФbile de lTeo чеrifiсаrе."

t0,7

108 сATEGORII DE MULTIMI

Nu putem decit sД subliniem gi noi imроrtап(а,,tеrmепilоr gocan[i", men[io-na{i in citatul de mai sus. Аm mai insistat de citeva ori asupra forlei speciale асчйпtеlоr 5i formulelor, alese in а5а fel incit sA evoce imagini foarte vii. FrazaчrmДtоаrе, ехtrаsё din discursul unui conducДtor de aduniri ршlаmепtше,constituie о mоstrд excelentё:

,,in ziua cind aceea;i соrаЬiе va purta inspre tiгimчrilе аrzДtоаrе ale surgЫu-пчlui ре politicianul veros gi ре anarhistul ucigaq, cei doi чоr ajunge sД stea deчоrЬi gi igi чоr da seama сi reprezinti cele dочД aspecte соmрlеmепtше aleaceleiagi ordini sociale."

Imaginea astfel ечосаtё este limpede 9i izbitoaTe, astfel сi to[i adversarii оrа-torului se simt ameninýa{i. Ei чДd dintr-o datД ýinuturile шzёtоаrе, vasul сате аrputea sa-i duсi intr-acolo... сёсi оате п-ш putea sД fасё qi ei parte din categoria, саm vag delimitata, а politicienilor amenin{a{i? ti inceaTci atunci асеа tеаmДsurdё ре саrе trebuie si о fi resim[it adeplii Convenliei, mai mчlt sau mai pu[inamenin{a{i de tДigul фilоtiпеi, la auzul discursurilor vagi ale lui RоЬеsрiеrrс,teami care ii ficea sд cedeze lntotdeauna.

ConducДtorii аu interesul sД еmitД cele mai mari enormitЁgi. Оrаtоrчl din саrеtocmai аm citat о frazi а putut аfirmа, fДrё sД рrочоасе рrеа mаri proteste, сД

bancherii 5i preo(ii ii platesc ре cei се pun ЬоmЬе 9i са administratorii mаrilоrcompanii fiпапсiаrе аr merita aceleagi pedepse са anarhigtii. Asemenea рrосе-dee аu intotdeauna efect asupra mulgimilor. АГшmа{iа пч е niciodati indeajunsde iпчепiпаtё, vocea emfatici nu е niciodatД indeajuns de amenin(trtoare. Nimicnu-i poate intimida mai tare ре ascultatori. Se tem сi аr putea sД trеасl drepttrДdДtоri sаu complici, dасД рrоtеstеаzД.

Acest tip special de еlосiпЦi domnegte, счm sрчпеаш, in toate adunirile раr-lamentare, accentuindu-se gi mаi mult in perioadele critice. Citirea discursuri,lor marilor оrаtоri ai Revolu[iei este, din acest punct de vcdere, ехtrеm deinteresantё. Ei se sim[eau obligagi si se iпtrеrчрi la fiece pas sрrе а iпfiеrаfaTadelegea gi а ridica in slай viTtutea; apoi izbucneau in invective la adresa ti-ranilor 5i jurau sё mоатё daci пч pot trai in libertate. Asisten(a se ridica in pi-cioare, aplauda frenetic, apoi se ageza la loc, саlmаtё.

СопdчсДtоrul poate fi чпеоri inteligent qi instruit; dar in gепеrаl lчсrчl aces-ta mai dеgrаЬё ii dДчпеаzД decit ii folossgte. Demonstrind complexitatea lчсrч-rilоr, diпdч-Цi posibilitatea sё explici gi si in(elegi, inteligen(a te face indulgentgi аtепчеаzё intensitatea 9i violen{a асеlоr convingeri de саrе ач nevoie apostolii. Marii conducitori din оriсе ероса, 9i mai ales cei ai RечоluЦiеi, au fost ех-

trеm de mёTgini(i; cu toate acestea, ац exercitat о iпflчеп{Д епоrmi.Discursurile celui mai сеlеЬrч dintre ei, Robespierre, te uluiesc uneori prin

incoeren(a lor. Citindu-le, пч po(i gisi vreo explica(ie plauzibili pentru imensul

l

ADUNARILE PARLAMEMARE 109

roljucat de acest dictator atotputeгnic:<[,осчrilе соmlше 5i redundan(a elocingei pedagogice Ei а culturii latine, puse

iп slujba чпчi suflet mai dеgrаьд infantil decft simplu, care рше sa se magi-пеаsсД, cind irrdeamnЁ la atac sau la арirаrе,lа ýcolДTescut ,,Hai cu miпе!'.. Niciо idee, nici о subtilitate, nici о scinteie - plicbul insugi, in mijlocul zbuciumblui. cind sfirgeEti aceasti lесtчrд anosti" {i vine, рrесrrm ftrcea Ьiпечоitоrчl Саmil|6 рgsцбчliпs, sД suspini de ч5чrше.r,

те cuprinde spaima cind te gindeqti се fог[i сопfеri чпчi ош iпчёlчit iп pres-tigiu о convingere de nezdruncinat, conjugatД cu о ingustime de spirit ехtrеmД.ýi totuýi, dоаг iп aceste condilii po{i sд nesocotegti obstacolele 9i sд ýtii се wei.Mulgimile igi recunosc instinctiv in acegti convingi plini de епефе stдpinii deсаrе ач nevoie.

iпtr-о аdчпаrе ршlаmепtаrд, succesul чпчi discuTs depinde aproape in intre-gime de prestigiul оrаtоrчlчi gi nicidecum de агgrlmgцlеlе ре qаrе le оfеri.

Un oritiir necunoscut, саrе чiпе cuun discurslb а" -gч-й"-iйерiiцitе,dш numai de argumente, пч аrе nici сеа mai miъа gansa de-a fi miсат ascuitat.un vechi dёфчtаt, dl. Descubes, а creionat in riпdчrilе чrmдtоаrе роrtrеtчl le-giuitorului lipsit de рrеstiфч:

"Venit la triЬчпё, igi scoate din sеrчiеtД чп dоsш ре саrе ýi-l шапjеаzi meti-culos in fatЁ; la inceput este foarte sigur de sine.

Sреri sД роаtё transfera in sufletele аsсчItДtоrilоr sёi convingerea се il апimД.ýi-a счmрёпit Ei riscumplnit argumentele, е dоldоrа de cifre gi dovezi; е absolut sigur сД are dreptate. in fa[a ейdеп(еi inseýi, orice irnpotгivire va fi zadaT-nica. ýi incepe, iпсrейtоr fiп iпdrерtд[irеа sa 9i totodatд in Ьчпеlе intenlii alecolegilor sдi, саrе desipr пч aýteapta decft si se plece in fala аdечёrчlчi.

vоrьеgtе pu[in gi, deodatё, rimiпе suTprins de agitaцia din salд, чgог sicfrt derчmоаrеа саrе s-a declan5at.

Счm de пч tac? De се nu е пimепi atent? Се-оr fi crezind оатс aceia de-aco.lo, сате stau de чоrьд? Се motiv imperios il face ре cel de dincolo sд plece dela locul lui?

о чЕоатё ingrijorare ii аdчmЬrеЕtе fruntea. Se incrunti, se oprcgte. La indem-nul preEedintelui rеiпсере, ridicind glasul. Е inci gi mai pu[in ascultat. strigamai tше, se аgitд: zgomotul din jur sporegte. Nici el пч se mai aude, se mъiорrеýtе о datё; apoi, temindu-se сД dасД tace, i se va striga penibilul ,,Destul!",continui precipitat. Vасаrmчl devine insuportabil.>

о dati се ач atins чп anumit nivel de surescitare, аdчпёrilе раrlашепtше de-vin identice сч mulgimile eterogene obiEnuite, gi in сопsесiпiД sentimentele lorajung sё fie, iп mod cmacteristic, mеrеч excesive. Le чоm vedea facind acte deеrоism sau dedindu-se la cele mai rele аьчzчri, Individul iпсеtеаzд sд mai fie el

110 CATEGORII DE MULTIMI

insugi qi ча vota mtrsuri се сопtrачiп complet iпtегеsеlоr sale реrsопаlо.Istoria Revoluýiei franceze шаtД cit de incon5tiente pot deveni adundTile par-

lаmепtаrе gi cft de supuse sint ele чпоr sugestii се se орчп propriilor lor intere-se. Renun{area la privileфile sale reprezenta чп sacrificiu imens репtrч nobilime;5i totugi, in noaptea faimoasё din 1789 а AdunЁrii constituante, еа а fДсчt acestsacrificiu fir1 чmЬrё de ezitme. Rепчп[аrеа la inviolabilitatea lоr constituia,pentru adepýii Conventiei, чп pericol de moaTte; gi totugi, ei au renun{at la еа 5iпч s-au temut si se nimiceascД intre ei, cu toate сД Etiau рrеа bine сД egafodulla care erau condugi astДzi ceilalli le era destinat miine lоr. Dш о datё ajungi laacel nivel dc complet automatism ре сше l-am descris, nimic nu-i mai puteaimpiedica sf, cedeze sugcstiilor се ii Ыpnotizau. Fragmentul чтшДtоr, extras dinrnemoriile unuia dintre ei, Вiilачd-Vаrеппеs, е absolut tipic in aceasti рriчiп[й:,,Ноtёririlе саrе ni se rерrоgеаzё atita, spune еl,пu le doream delx, celmai ade-sea, c.l о zi-doud tпаiпtе; пu еrаu dectt hotdii de mоmепl". Nimic mai adevДTat.

Aceleagi fепошепе de паtчrё incongtienti se manifestau ilr timpul tuturоr

;еdiпЕеlоr fчrtчпоаsе ale Conven[iei.,,АрrоЬi Ei hоtirДsс, sрчпе Taine, tot сееа се ii ingrozegte, пч numai lчсrчri

prostegti ýi nebuneqti, ci gi сrimе, uciderea unor пейпоча(i, uciderca propriilorprieteni, In unanimitate gi сч aplauze furtunoase, stinga, сёrеiа i se аlДtчrёdreapta, il trimite la egafod ре Darton, ре geful sДч Гшеsс, ре marele рrоmоtог5i сопduсДtоr al Revolu{iei. iп чпапimitаtе 9i сч aplauze asurzitoare, dreapta,сёrеiа i se аliitчгё stinga, уоtеайсеlе mai rеlе decrete ale guvernului revoluli+паr. [п unanimitate, сu exclama[ii de admiraýie gi strigДtе entuziaste, mДrtчri-sindu-qi simpatia рДtimаgД pentru Collot d'Herbois, pentru Couton 9i pentruRobespierre, Conven$ia mеп[iпе Рё pozi{ie, рriп realegeri Bpontane qi пчmе-rоаsе, gltvernul ucigag ре саrе mоdеrаЦii il шrisс репtru сё este ucigag gi ре саrеradicalii il чrisс pentru сi ii ucide. iп fiпе, modera{ii gi radicalii, majoritarii 9iminoritarii, сопsimt si contribuie la рrорriа lоr sinucidere. iп ziua de 22 prc-rial-), iпtrеаgа _Conven[ie ега gata sa -ei.ga Ia egafod; 9i шаi еrа gata s-o iасёре 8 termido.'

'l, in primul sfert de ceas de dчрД discursul lui Robespierre."

Tabloul poate рirеа sumЫu. ýi totugi, este exact. Surescitate gi hipnotizateindeajuns, аdчпёrilе раrlаmепtаrе prezintД aceleagi caracteristici. Devin о tчr-mi dezordonatД, suрusД tчtчrоr impulsurilor. UrmДtоаrеа dеsсriеrе а aduniriiParlamentului din 18€, dаtоrаtД unui parlalnentar al сДrчi crez democratic еmai presus de оriсе indoialД, dl. Spuller, ре саrе о rерrоduс duрб La Revuelittёrаirе, este ехtrеm de tiрiсД. Se rеgёsеsс iп еа toate acele sentimente exage-*) апоuаluпёаапului republican1793,corespunzTndperioadei 2Omai - 18iunie{n.t.)

'*) а unsprezecea lчпё а anului rерuЬliсап 1793, corespunzTnd perioadei 2О iulie - 'l 8august (п. t,)

ADUNARII-E PARLAMEMARE 111

rate alс mчlЦimilоr ре care lе_аm descris, са gi асеа mobilitate ехtгаоrdiпаriсаrе le face capabile sa раrсчrgа, clipi de сliрД, gama сеlоr mai contradictoriisentimente.

,,VrаjЬеlе, geloziile, ЬДпчiеlilс 9i combinagia de incredere оаrЬД Ei sреrапýе

fДrtr mагgiпi ач dus pmtidul republican la pierzanie. Naiйtatea 9i сапdошеа sa

еrач ре potriva neincrederii sale generalizate, Nici сеа mai miсё поýiuпе de le-

g4litate, nici cel mаi mic sim( de disciplinД; numai teroшe gi iluzii fДrД rпаrgiпi:

sub acest aspect, [irапчl gi copilul se potrivesc, LiniEtea lог nu poate rivalizadecit сч пеrДЬdаrеа lоr, SйlbДticia le este ре rпisчrЁ docilitДgii. Este сееа се de-

finegte чп temperament deloc format gi о соmрlеtЁ liрsд de educalie. Nimic пu

ii mird qi totul ii buimicegte. Nesiguri, fricogi, qutezitori, eroici, ei se vor alulr-

са in flicёri gi vоr da lпароi la voderea unei чmЬrе.Nu ач hаЬаr de cfecte Ei de relalii iпtrе lucruri. Cupringi la fel dc iute de des-

curajare са qi de mari entuziasme, supugi tutчrоr spaiпelor, a{lagi mеrеu fie ргэаsus, fie prea jos, niciodati la nivelul сате trebuie 9i in mдsurа poгiriti_ m;i аlт-necogi decit ара, ei imрrчmчtд оriсе счlоше 9i сардtа огiсе fогmа Сч.rr ql пг.аi

speri ci po[i sД-i рЙ la temelia unui guyегп?"Din fericire iпsё, aceste сагасtегistiсi ale аduпаrilог раrlаmgаlэ,е tЕ ýат,

le-am descris пч Se manifestД tot timpul. дdчпАгilе раrlilпепtа_ге пч siпt рrьpriu-zis mulgimi dectt in anumite mоmепtе. Indirizii сате le соmрчп idч.rtesc iп

cele mаi multe саzчri, sД-gi pistreze individualitatea, 9i de асе€а о аduпате рат-lаmепtаrД poate elabora nigte legi excelente de паtчтё tеhпiс5. Ac-este legi siпt

pregitite, cg-i drept, de чп specialist, in linigtea biTouiui sёч; astfel сi legea vo.

tatё estc de fapt opera unui individ gi nicidecum а aduniTii. Sint, firegte, legile

cele шаi Ьчпе. ýi пч devin catastrofale decit in clipa cind о serie de аmепdаmente nefericite le fac sf ajungi colective. Opera mчlцimii este pretutindeni gi

intotdeauna mai prejos decit сеа а individului izolat. Dоаr specialiEtii pot salva

adunёrile parlamentare de шёsчrilе рrеа iпсоеrепtе gi nebazate detroc ре ехре-

riеп(Д. Ei devin atunci conducйtori temporari. Дdчпаrеа пч are iпfluеп(i asu-

рrа lor, dar ei ач influen!й аýчрrа adunirii.ChiaT daci func[ioneazё cu dificultiýi, аdчпДrilе раrlаmепtаrе constituie сеа

mai Ьuпё metodi descoperita рiпё асчm de popoare репtrч а se guverna 5i а

ýсара, ре cft posibil, de jugul tiraniilor personale. Ele rерrеziпtд cu siрrап!ёfоrmа idealД de gччеrпаrе, cel pu[in pentru filozofi, ginditori, scriitori, artigti Ei

savanli, iпtr-чп сччiпt, репtru to{i cei се constituie virful unei civilizalii.Adunёrile раrlаmепtате пu prezintД de altfel decit doui pericole serioase_: о

risipё obligatorie de mijloace banegti gi restr?ngerea treptatД а libertДlilor indi-

йduаlе.Primul pericol esto о сопSесiп{i obligatorie а preten(iilor gi а lipsei de preve-

LLz CATEGORII DE MULTIMI

dеrе а mullimilor electorale.DасД чп mеmЬrч al PaTlamentului propune счmча wео misчrД fачоrаЬilа, iп

араrеп{Д, ideilor democratice, счIп аr fi sД se аsigurе pensii pentru to(i munci.torii, sД se mДrеаsсi lefurile impiegalilor de cale feratД, ale iпчi(Дtоrilоr etc.,ceilalli deputa[i, sugestionali dat Гriпd сi se tem de alegДtori, пч чоr iпdrДzпi sД

dea impresia сё dispre(uiesc interesele celor din чrmД rеsрiпфпd mtrsчrа рrорчsё. Ei gtiu prea bine totugi сД printr-o astfel de mДsчrё bugetul statului va fimult iшрочДтаt gi сi vor fi песеsаrе поi impozite. Dar le este cu neputin(й si voteze impotrivД. DасД чrmДrilе sporiTii cheltuielilor sint foarte indepёrtate Ei lогпч le produc prea mаri neplaceri, чrшётilе чпй vot negativ аr putea, dimpotriчД, sё se чёdеаsсД limpede in асеа zi арrорiаti in саrе чоr trebui sё seinfД{igeze alegitorilor.

Acestei prime cauze а сrе5tеrii exagerate а cheltuielilor i se аdачgё inci una,пu mai pu[in imperativё: obligagia de а accepta toate cheltuielile de interes strictlocal. Deputatul пu li se poate nicidecum орцпе, сДсi aceste cheltuieli rерrе-ziпtД iarйgi preten[iile аlеgДtоrilоr gi nici un deputat пч poate оЬЦiпе сееа се iitrebuie репtru circumscrip$ia_ta,decit cu condi[ia si cedeze сеrеrilот de acelagitip ре саrе i le fac colcgii sai.-)

Al doilea pericol mеп[iопаt mai sus, restringerea obligatorie а liЬеrti[ilоr deсДtrе аdчпёrilе parlamentare, deqi pare mai pu[in evident, este totugi extrem derеаl. Е rezultatul пепumёrаtеlоr legi, intotdeauna restrictive, ale сёrоr conse-cinge nu sint рrеа clar vizute, din cauza spiritului lor simplist, de сёtrе ршlа-mente, dar ре саrе se cred totugi obligate sД le voteze.*) [п пumёrчl sЁч din б aprilie 1895, L'ЕсопоrпrЪfе fёсеа о stranie rovizuire а sumei lacaro se pot ridica, intr-un ап, choltuielile dб interes strict local, mai ales се|е dg cale f+,

ratё.Pentru а lega Langayes (oraý cu 3 ооо de locuitori), coco}at in virf de munte, de Puy,s-a votat о cale feratё care va coýta 'I 5 milioane, Pentru а lega Beaumont (3 5ОО locui-tori) de Castel-Sarazin, 7 miliоапе. Pentru а lega satul Ous {523 locuitori} de satul Seix('l 2О0 locuitori), 7milioane. Pentru а lega Prades de tirgu9orul Olette (747 locuitori}, б mi-|iоапе etc. Numai in 1895, au fost votate 90 de milioane репtrч niýte сёi ferate lipsite, lanivel general, de orice interes. lаr celelalte cheltuieli, tot din necesitali electorale, nu sintnici ele mai pulin insomnate. Legea privind pensiile muncitoregti ча costa in curind, апчаl,minimum 'l 65 de milioano, dupб ministerul de finan;e, 9i minimum 80О de miliоапе, potri-йt ocademicianului Loroy-Beaulieu. Cregterea сопtiпчё а чпоr astfel de choltuieli are са re-zultat obligatoriu falimontul. Multe 1ёri din Europa: Portugalia, Grecia, Spania, Тчrсiа au 9iajuns acolo; altele о vor рЁli Tn curind; dar nu trebuie sё-9i fасё prea multe griji, сёсi publi-cul а acceptat succesiv, fёrё sё protosteze prea mult, о reducere de рlпё la patru cinciпi аsumelor рlёtiЬilе de diverse !ёri posesorilor de ac;iuni, Aceste falimente ingenioaso permitрriп чrmаrе са buget€le distruse sё se echilibreze instantaneu. RёzЬоаiеlе, socialismul, lup-tбle economice ne pIegatesc de altfel ýi alte dezastre. 9i in ероса de dezagregare gепеrаlЁТп саrе am intrat trebuie sё ne rosemnam sd trёim de azi ре miiпе, fёrа Sa ne sinchisim preamult do viitor. Bsupra caruiа ru avem nici о putere.

ADUNARILE PARLAMEMARE

Acest pericol trebuie sД fiе absolut irrevitabil, din mоmепt сs nici Anglia -unde se constattr, cu siguran[Ё, existen[a celui mai desДvirgit tip de rеgim раrlа-mепtаr gi unde alesul rimiпе cel mai рч(iп dependent de аlеgДtоr - "-а

ieugitsд-l evite. intr-o lчсrаrе care nu -ai е noua, Ньrьеrt spencer аritа са sроriгьаlibertatii арагепtе tгеьчiе sЁ fic чrmаtё de о dimiпчаrJ а Шьеrtдlii rеаlе. Reve-nind la aceeagi tеzД iп саrtеа sа Iпdiчidul impotriva statttlui, el igi expune astfclрДrеrilе in privin[a Раrlаmепtчlчi englez:

,,Incepind de atunci, legislagia s-a desfДgurat рrесчm аm aratat. МДsurilе dic-tatoriale, се se iпmulЦеач cu rереziсiuпе, au ачut incontinuu tendin[a sё rе-striпgЁ libertд[ile individuale, 9i о fдсеач in dочд mоduri: s-au stabilitrеglеmепtДri, iп fiесаrе ап tot mai пчmеrоаSеt саrе imрчп constringeri сеtd!еа-nului in acele zone in саrе actele sale se Ьчсчrач mai inainte de olibcrtate tc,-talд qi iI obligi sд infёptuiasci acte ре саrо nrai inainte putea sau пu si leinfaptuiascд, dчрё voie. [n acelagi timp, iпdаtогiri pubiice din се in се п.:арisДtоаrе, locale mai ales, i-au restrins gi mai mult liЬеrtаtеа. diгriлцiпс ц-; ,u - ,parte din ciýtiguri ре саrе о putea cheltui сum ii place ýi :ргЬ.ju-i рз:l-; i--leste luаtД spre а fi cheltuitД dчрД Ь,.шчl plac al slujbasiil: г _.:аtш[ьi *

АсеаstД rеdчсеrе trерtаtД а liЬеrtДlilоr ше. iп to"ic till1:. з tr _ rT.i ;: --:- *

festare sресiаlД, ре саrе НегЬеrt Sрспссr пu а alalatr-:, ;iJh:г]!-r;: ]r- :,i:-пumДrаtе mёsuri leфlative, toate. in gспегаL cie ог,ti. г;!:lсr, ;!t*_ _*necesitate la mДrirеа пчmДтчlui, а рчtегij 5i а inf]uenlal ruлср,..Dалlлт -]ýj:;ina(i Sa le aplice. ExistД astfel tendinla са acegtia й сiеъiла аJслатадЁ sjir;:i_:;:.,r"lai чпеi tiri. Рutеrеа lоr е сч atil mai mаrе сч cft, iп саdruj ýпп;,Е,Е,l;*-'].sсhimьдri de guvеrп, casta administrativi с€ se sustrage acestor sсhiтпL,iгl еstзsiпgчrа саrе rДmiпе deopotrivД iresponsabila, lipsiti de indir,idualitatc ;i р-rепд. Оr, dintre toate tipurile de despotism, пu ехistё despotism mai rдч са celсе se manifestё sчь aceasta fоrmд iпtrеitд.

реrmапепtа еlаьоrаrе de legi gi de reglementiri restгictive, саге iпсоrsgtеаzёin fоrmаlitёli ultrasofisticate cele mai mДrчпtе acte ale vic[ii, are drерt rczultatineйtabil restringerea treptata а sferei in саrе cetд(enii sc pclt migса libcr. viс-time ale iluziei potrivit careia iпmчlgirеа legilor garanteazi egalitatca qi liberla-tea, ророаrеlе ассерtЁ in fiесаrе zi restric(ii tot mai grеlс.

Acceptindu-le, igi чоr primi insё pedeapsa. Obignuite sД indure clricc jчg, vorsfirgi curind рriп a-l сДчtа siпgurе 9i igi vor pierde оriсс spontaneitatc аiЪriссvigoare. Nu чоr mai fi decit niýte umЬrе inccrnsistente, niýtc aulKrmate pasivc.lipsite de voin(ё, incapabile sД se орuпД, fёri fоr[ё.

cind insi omul пч mai gдseqte rеsursе in sine insupi, е obligat sё lc саutg irralIa parte. Ре mДsчri се indiferenIa gi перutiп!а сеtй(епiltlr SpOrcýte, creste obl!gatoriu, 9i mai mult, rоlul gччеrпеlоr. Acestca trсЬuiе Sa capetc псарДrаt spiri-

113

114 CATEGORII DE MULTIMI

tul de inigiativЦ spiritul iпtrерriпzitоr gi organizatoгic ре саrе porýoanele рr-ticulare l-au pierdut. Gччеrпеlе trebuie sД le fасё ре toate, sД dirijze gi sД ареrеtotul. Statul devine atunci uп dumnezeu atotputernic. Ехреriеп[а ne inva{i insД

сё putcrea чпоr asemenea divinitigi n-a fost niciodata пiсi fomte durabilД, nicifoarte iпsеmпаtд.

Restringerea treptat{ la апцmitе ророаrе, а tuturor libertёlilor, in pofidaчпоr garan(ii care le dau iluzia сi le delin, раrе sё пч fie doar rezultatul fоrmеide guvernare, ci 9i, iп acoea5i mёsчrД, al imbatrinirii lor. AceastД rеstriпgеrеconstituie чпui din simptomele рrеmеrgёtоаrе ale acelei faze de dссаdеп(iсirеiа nici о civilizalie пч а putut sё i se sustragД рiпё асчm.

Dасё judecДm dupi lпчД{Дturilе trecutului gi dчрД simptornele саrе erup depeste tot, multe din civilizaliile noastre mоdеrпе ач gi ajuns in etapa de ЬДtriпеgеultimД, сате precede decadenýa. Счm Ъtоriа аrаtЁ сД anumite evolulii iau desbоri асеlф curs, iпsеаmпё сЁ acestea sint inevitabile репtrч toate ророшеlе.

Рчtеm cu ч5чriп[Д indica ре scurt fazele acestor evolu{ii. Cu рrеzеп!шеа lоrsчmаrё se va incheia lucraTea поаstrд.

DасД аrчпсim о рriйrе de апsаmЫч asupra inflorНi gi decaden{ei civilizalii-lor сате au precedat-o ре а noastri" се vedem?

in zorii acestor ciиliza{ii zДrim о pulbere аmоrfа de оашепi cu obirgii diverse,adunatЁ la intimplme in чгmа migra(iiloT, а invaziilor, а cuceririlor. De sirrge diferit, de limba gi de сrеdiпЦе de asemenea diferite, acegti oameni пч ач altcevaiп соmчп decft legea, doar irr parte rесчпоБсчtД, р сшс о impune о сДреtепiе.in siлчl acestor aglomeriri confuze se regAsese iп cel mai inalt grad саrасtеrЬticile psihologice ale mчllimilоr: соеziцпеа de moment, eroisrnele, slibiciunile,impulsuTile gi violenEele acestora. Nimic statornic. Sint nigte ЬаrЬаri.

Apoi, timpul iEi sДvirgegte lucrmea.Identitatea de mediu, iпсruсýДrilе rере-tate, necesitё{ile vieýii in соmчп actioneazi incetul cu incetul" Аglоmеrаrеа deеlеmепtе dispmate iпсер si se contopeasci gi si formeze un пеаm, adici чпagregat се posedi caTacteristici gi sentimente comlme, ре саrе ereditatea le ча

stabiliza treptat. Mul{imea а devenit чп ророr gi acest ророr va putea iegi dinЬатЬшiе,

Nu va iegi totugi complet decit atunci cind, duph ffndelungate strёdanii, dчрilupte reptate gi dчрi се а luat-o de пепчmётаtе ori de la сарДt, va dobindi чпideal. Nаtчrа acestui ideal conteazi рrеа рчýiп. Fie сi este счltчl Romei, pute-rеа Atenei sau triчmfчl lui Allah, el va fi suficient spTe a-i inzestra ре to(i indi,vizii neamului intru fоrmатеа unei соmuпiuпi perfecte de sentimente gi deginduri"

Abia atunci se poate naýte о ciЙlizagie почД, cu instituцiile, credin[ele gi artele

ADUNARILE PARI-AMEMARE

sale, Ciliuzit de чЬчl siч, пеаmчl va dobindi treptat tot с€еа ce-i сопfеri strДlbciTe, fоrgД 9i mДrе{iе. Vа mai fi iпс* о mчlgimе, ffui lndoialЁ, iп anumite ceasuri,dаr dincolo de caracteristicile rnobile gi sсhimЬёtоше аlе mullimiltrr se va gёsiacel substrat solid, sufletul пеаmчlчi, саге limiteazД strict fluctuaiiile unui ророr 5i саrе orinduieqte intimplitorul.

Dar, dupй се gi-a exercitat ac(iunea сrеаtоаrе, timpul igi incepe lчсrаrеа di-strчсtiй сДгеiа пч i se pot sчstrаgс nici zeii, nici oamenii. АjчпsД la uп anumitnivel do complexitate 9i puterc, civiliza{ia iпceteazi si se mai dezvolte 9i deindati се пч se mai dezvoltД е сопdаmпаtё sД decadi vertiginos. Ceasul Ь*trine{ii ii va suna cuTind.

Acest ceas ineйtabil este intotdeauna determinat de slibirea acelui idea-l саrеdadea tдriе sufletului пеа-чlui. Ре mдsчrд се idealul acesta рдiеgtе. toate edi-ficiile religioase, politice sau sociale al сiтоr Ьрirаtоr еrа incep si >е сiат,п",din temelii.

О dаtД сч disparigia treptati а idealului sДц пеяmчl рiзгdс ргiЁзý"- ýа ,*ii didea coeziune, unitate 9i fоr{а. Iпdiйdчt se poate iпса lсг.,эiл; ;ý FЕгъ,:щ;ьlitate Ei inteligenta, dаr tоtоdаtД, еgоЬшui coleсtil, а] пса:зьч_ ist: foJгг;щrprintr-un egoism individual еКrещ proliferanl iпsogir je .l tllп:пЕlге а lД:тсtcaracterului gi de imрчЦiпаrеа сарасitафоr de афчле, С;ез ct с{Фý[ý,;_:, tjшl

popor, о unitate, чп Ыос sГrrgеgtе ргiп а deveni б аglоmегзте de bdil"izi fагдcoeziune, саrе igi pДstreazД mtificial, репtrч iпсi о Ьчсаtа de rTemc. цзrlliiiбgi instituliile. Dezbinagi de iпtеrеsе 9i aspiragii diveгse, пеmфtiiпd й se сопdчсЁsinguri, oamenii сеr din acest mоmепt si fiе calamigi in actele lог ccle maimarunte 9i сеr са statul sД-gi exercite influen[a atotcuprinzitome.

О datё cu рiеrdеrеа definitiй а vecЫului sДч ideal, пеаmчl sflrrgеgtе рriп a-gipierde 9i sufletul. Nч mai este decft о рчlЬеrе аmоrfД de indivИ iюlagi gi redo-йпе сееа се еrа la inceputurile sale: о mullime. Ате toate caracteristicileschimbёtoaTe, lipsite de consisten{n 9i de viitor ale acesteia, Ciйlizaýia пч maiаrе nici о stabilitate gi rf,mine sчрчsДЬчпчlчi plac al intimplДrii. Plebea este rьgiпД, iar barbarii iпаiпtеай. Civilizatia poate рiтеа iпсД strДlucitoaro, cici еа ipimai рДstrеаzё fa[ada ехtеriоаri fДчritД in чrеmчri trecute. Dаr este uп edificiumincat de viermi, саrе пч se mai sрrijiпД р nimic ai сше se va рrёЬчбi la primulсчtrеmur.

Sё trеасД de la ЬаrЬшiе la civilizatrie сДliчziпdч-sе dчрД un йs, apoi si decadigi sё рiаrД de indatД се йsчl gi-a pierdut for[a, iаtД care este ciclul йеtrii unui ръpor.

115

TABI-A DE MATERII

PREFATA ......,5IMRODUCERE. - ERAMULTIMILOR . . . . . . . .7cARTEAiMi,l. _ SUFLETULMULTIMILOR , , , |2Capitolul I. - Caracteristici generale ale mulgimilor. Legea unitДlii lormentale ......\2Capitolulll. - SentimonteleEimoralitateamul{imilor . . . . . , 18

ý1. - Impulsiйtoteq mobilitatea gi iitabilitateamullirnilor . . . . . . .. 19

ý2, - Sugestibilitatea qi credulitatea mullimilor . , . 20ý3, - Exagerare gi sitnplism tп sепtimепtеlе mul|imitor . . : . ?Бý4. - Iпtоlеrап!ц autoitaismul qi conservatoismul mulyimilor . . . . ПýS.-Moralitateamullimilor . .. Zg

CapitolullШ. - Idеilе,rа(iопаmепtеlеgiimфпаgiаmulgimilоr . . . , . , 32ýl.-Ideilemullirnilor . . . . . . . ЗZý2.-Rаliопаmепtеlеmutlimilоr . . " . . , 35

ý3.-.Imaýпatiamultimilor ....збCapitolul IV, - Fоrmа religioasД ре care о iau toate сопЙпgеrilе mul{imilor 39

CARTEA А DOUA. _ OPINIILE ýI CREDINTELE MULTIMILORCapitolul I. - Factorii iпdерДrtа{i ai сrеdiпцеlоr gi opiniilor mчlцimilоr

ý2.-Trad$iile . . , , . . 45

ý3,-Timpul .....,.46

4з4344

ý4,-Iпstituliilepoliticegisociale .... ..47ýS.-Iпsплсliа$ейлсоУiа .... 50

Capitolulll. * Factoriiimedia{iaiopiniilgmulgimil61 . . . . . . 5,|

ýI.-Imaginile,cuvintelegiformulele ....57ý2.-Iluziile .. . 60

ý3.-Ехреiепуа .....61"ý4.-Rаliuпеа ......62

Capitolul IП. - Conducitorii mulgimilg1 gi mijloaccle lоr de convingere . 65

ýl,-Сопduсdtоiimullimilоr.. ......65ý2.-Mijloacelepincareaclioneazdconducdtoii . . . . . . 69

ýS,-Prestiýul . . . , . .72Capitolul IV. - Limitele de variabilitate а сrеdiпlеlоr 5i opiniilor mчlцimilоr 78

ýI.-Credinlelefixe ...78ý2,-Opiniilemobilealemullimilor .... 81

CARTEA А TREIA, _ сI-ASIFIсAREA ýI DESсRIEREA DIVERSE-LORсATEGORпDEMULTIMI .. ...86

Capitolull. - Clasifioareamulgimilor . . . . . 8б

ýl,-МuЦimilееtеrоgепе ..... 87

ý2.-Мullimilеоtпоgепе ..... 88

Capitolul II. - Mulgimile aýa-zis сrimiпп|g . . . 90

Capitolu1lll.-Juraýiicur{iictljuri ...,, ".93Capitolullv._Multimileelectorale ...98СарitоlчlV.-АduпДтilераrlаmепtаrе ....1И

Concluzialucrdii ....L14

Psihologia mul1imilоr rёmiпе сеа mai сеlеЬrЁ carteа lui Gustave Le Bon, rпаrеlе рrесursоr al psihologieisociale de astйzi.

Scrisi асum арrоаре о sutё de ani (prima edi$e frап-сеzё арЁrеа iп 1895!), саrtеа aceasta раrе sЁ nu-qi fipieTdut deloc actualitatea: originali, indriznea!ё,causticё gi iпlеlеарtЁ totodatД, еа se adreseazё, graliestilului siu accesibil, tuturor celor саrе чоr sй аjuпgД1а esenla mаriiоr frДmiпtёri sociale din оriсе 1ос qi

еросй.А fost tradusД iп пепumДrаtе limbi, publicatё ?nzeci

de edilii, chiar iп ultimul deceniu, gi s-a Ьuсurаt, mе-rеu, de uп imens ýuссеý de public.

Оfеrirп publicului nostru prima trаduсеrе rоm6-пеаsсД а acestei сёrli.

/S8/y 973_9о5з-а2-5