psihologia fotbalistica 2

8/18/2019 psihologia fotbalistica 2

1/20

CAPITOLUL II: DUMINICĂPurtarea de discuţii individuale, refacere activă sau chiar i li!eră

2.1. ComunicareaDuminica tipică se află sub semnul refacerii fizice şi psihice, al aşa-numitului „cooling down”. Refacerea are o însemnătate aparte în duminicilecare urmează după meciurile din deplasare, deoarece acest moment, priitdin punct de edere psihologic oferă ultima posibilitate de a efectuarefacerea efectiă.Dacă însă a aut loc un meci acasă, refacerea poate fi planificată chiars!mbătă seara. După "ocurile de afară, aşa cea nu este deseori, din punctulde edere al timpului aut la dispozi#ie, posibil.

$n acest punct al căr#ii trebuie remarcat faptul că, întru intensificarea

refacerii, este potriită adăugarea rela%ării profunde a "ucătorilorcunoscutelor alergări de refacere. Rela%area profundă & de e%emplu,inaugurată prin antrenamentul autogen 'ezi capitolele ( şi )* & permite, prinîndepărtarea aselor sangine periferice, o mai bună transportare a

produselor generate de organism, ele fiind apărute ca o consecin#ă a înalteiîncărcături psihofizice. Refacerea totală a organismului este astfel accelerată,tot aşa cum capacitatea de rezisten#ă fizică şi psihică este refăcută mult mairapid.

La meciurile din deplasare, efectuarea programului de refacere este ca şiexclus, pentru că mereu eşti „pe fugă”.Următorul aspect este acela că toţi jucătorii, cu precădere cei căsătoriţi,

simt un firesc disconfort să se antrenee tocmai duminica, !n loc să o petreacă alături de familie şi de copii, mai ales că, !n mod normal, ei seantreneaă de două ori pe i şi ilnic se treesc de"reme.

#e exemplu, !n $undesliga se !nt%mplă şi astfel& la Le"er'usen a"eam jucători reidenţi !n $oc(um. )n timpul iernii erau ne"oiţi să "ină laantrenamente pe g(eaţă şi ăpadă, drept care, pentru a fi punctuali, eraune"oiţi să se treească cu o oră mai de"reme. *i asta tre+uie luată !n

consideraţie& c%t este necesar, din punctul de "edere al refacerii fiiologice,al pregătirii pentru o nouă pro"ocare, şi c%t de mult c%ntăreşte psi(ologicul,a te simţi +ine, a simţi acasă. mericanii spun „let -our (air don”, adicărelaxeaă/te total. 0imeni nu a putut do"edi care este cuantumul necesar dea fi fericit !mpreună cu familia.*tiu din experienţa lui $a-ern nc(en că 3upp 4e-nc'es şi Uli 4oenesso+işnuiau să procedee cum se proceda şi pe timpul meu, adică duminica

+


2/20

li+eră. #acă !nsă marţea sau miercurea mai urma "reun joc de Cupă, jucătorii se antrenau şi duminica dimineaţa. )n rest, duminica era sf%ntă şilăsată familiilor. 5ran $ec'en+auer a"ea o "iiune asemănătoare. #ecur%nd mi/a spus că, !n principiu, duminica era li+eră, pentru ca jucătorii

să poată sta !mpreună cu familiile lor. #e la un fot+alist profesionist aşteptaca tocmai duminica să se ducă singur !n pădure şi să alerge. 6entru asta nutre+uiau să meargă o oră p%nă la +aa de pregătire şi !napoi, pentru cămarea majoritate a jucătorilor locuiau !n !mprejurimile unc(enului. Lunidimineaţă urma o alergare colecti"ă şi apoi micul dejund !mpreună, faptcare are un efect poiti" asupra psi(icului.

7efacerea este şi ea o temă, despre care tre+uie discutat. #in punct de "edere fiiologic s/a do"edit că eliminarea su+stanţelor care pro"oacă o+oseala este posi+ilă cel t%riu duminica. 8liminarea mai t%rie

ar !nsemna, !n ciuda antrenamentului de refacere, contracturi musculare,care se "or transforma mai t%riu !n accidentări.

sta este o faţetă. 6e de altă parte nu ştiu c%t se poate elimina doar prinrelaxare totală, prin a fi fericit, prin a fi "esel.

6ot să/mi amintesc& +ăiatul meu "a !mpli 9: de ani. C%nd era mic se strecura mereu !n patul meu pentru a ne juca !mpreună. cestea sunt simţăminte de fericire indescripti+ilă. *i nu ştiu cum ar putea ele fimăsurate cu "reun aparat.Cel face pe om at%t de fericit, relaxat şi cu poftă de muncă;

Duminica este cunoscută şi ca moment al e%punerii "ucătorilor criticilor prinintermediul suporterilor, familiei, prietenilor sau al mass-media.Duminica se oferă astfel ca prile" pentru efectuarea de discu#ii indiidualeintensie at!ta timp c!t duminica nu a fost declarată zi liberă deantrenament. Discu#iile indiiduale pot să „prindă” emo#ional un "ucătoraflat sub presiune, înc!t el să fie capabil în timpul săptăm!nii să-şi dezolteîntregul său poten#ial, îndepărt!ndu-se prime"dia de a răm!ne sub limitarandamentului la următorul meci.

#iscuţiile indi"iduale cu


3/20

#ar pentru discuţii indi"iduale era mereu pregătit. tunci c%nd !i lăudam faptele „+une”, asculta capti"at şi de"enea desc(is pentru criticaconstructi"ă. >m+oldul pe care i/l dădeam la sf%rşit !l făcea din nou puternicca un urs. cestea sunt drumul şi ţelul discuţiilor indi"iduale.

Discu#iile între patru ochi permit participan#ilor la ele atingerea ma%imuluide deschidere fa#ă de partenerul de discu#ie, întruc!t prime"dia interpretăriigreşite de un ter# este practic ine%istentă. $n plus, participan#ii la discu#ie potsă-şi în#eleagă mai bine partenerul şi să-şi formuleze clar propriile puncte deedere.Dacă aceste premise nu sunt date, deoarece, de e%emplu, unul dintre

parteneri nu-şi e%pune cu sinceritate punctul de edere, mai bine se renun#ăla discu#ie. itua#ia nu se îmbunătă#eşte şi, în cel mai rău caz, poate fifolosită pentru a întări în e%terior pozi#ia unuia dintre participan#i în

detrimentul celuilalt.hiar şi atunci c!nd ambii parteneri de discu#ie sunt dispuşi să se e%primedeschis şi constructi, ei se pot confrunta cu dierse şi mari neîn#elegeri,deoarece limba"/ul uman nu este c!tuşi de pu#in inteligibil într-un singursens, el put!nd fi interpretat pe mai multe planuri.

8xistă antrenori/pro+lemă, care, pur şi simplu, nu reuşesc să comunice şicare, !n acest context, se lo"esc de simpatie sau de antipatie. şa ce"a existăcu siguranţă.

8i nu au acea capacitate, care poate fi cerută de jucător, să/i tratee pe jucători diferenţiat !n funcţie de caracter, dar !n egală măsură de corect ca pe coec(ipierii acestora. 6e "remea c%nd eram antrenor la #ortmund ?eu sunt născut la #ortmund,!n +ainul car+onifer al 7u(r/ului, de unde pro"in oţelarii şi minerii, decioameni simpli o+işnuiţi cu meserii grele@, ştiam că expresia „)ţi trag un şut!n curA” nu !nseamnă nimic rău, pentru că fiecare jucător a auit asta dec%nd era copil, a auit pe stradă sau la locul de muncă.

)n sc(im+, cu acelaşi „)ţi trag un şut !n curA” nu poţi lucra la nc(en. )nţelegeţi c%t de important este să ai această capacitate de a adopta

atitudinea potri"ită la momentul potri"it, !n contextul potri"it şi pe tonul potri"it; 6e de altă parte, !nsă, corectitudinea tre+uie să existe !n oriceam+ient, !n oricare dintre cauri.

0ar eficien#a unor asemenea discu#ii indiiduale sporeşte considerabil dacăantrenorul stăp!neşte temelia structurilor de comunicare. istematizarea demai "os lămureşte şi mai mult acest aspect.

1


4/20

omunicarea înseamnă schimbul de mesa"e dintre emi#ător şi receptor.$n cadrul unui dialog, aşa cum este cazul discu#iei indiiduale dintre antrenor şi "ucător, emi#ătorii şi receptorii se schimbă între ei permanent.

Dacă e clar că partea neorbită a unui mesa" este susceptibilă de interpretări, put!nd să reprezinte o permanentă sursă de greşeli în ceea ce prieşteîn#elegerea, deseori cădem pradă "udecă#ii eronate, conform căreia parteaerbală, deci cu!ntul rostit, nu poate fi în#eleasă dec!t într-un singur mod.Dar realitatea nu este aceasta23ai mult, fiecare mesa" & fie el şi scurt & con#ine patru aspecte diferite4

+. 5spectul factual. 5spectul rela#ional1. 5spectul de conştientizare a propriei alori şi opinii

(. 5spectul de apel

Dar ce se ascunde în spatele acestor aspecte6

ă presupunem că antrenorul începe dialogul cu "ucătorul său, transmi#!ndu-i următorul mesa"4 „0eri nu ai aut chiar cea mai bună zi2”5ceastă deschidere a discu#iei poate să mărească disponibilitatea la dialog aunui "ucător, în timp ce alt "ucător poate să considere necesar să coboareiziera. Decisi pentru crearea fiecărei reac#ii în parte este ceea ce mesa"ul

transmite mai departe pe cele patru planuri diferite.Deşi con#inutul faptic de pe planul factual nu este formulat precis, fiecare

"ucător ar trebui să în#eleagă ce rea această afirma#ie să spună4„Randamentul tău de ieri nu a fost suficient de bun2”

$n planul + al mesa"ului este orba, deci, despre transmiterea unei informa#iifaptice. on#inutul acesteia poate, dar nu trebuie, să corespundă realită#ii.7entru a simplifica, în acest e%emplu pornim de la premisa că at!tantrenorul, c!t şi "ucătorii, priesc randamentul respectiului "ucător în ziua

anterioară ca fiind destul de prost.7e planul , cel al păr#ii rela#ionale a mesa"ului, se face o comunicare ceenun#ă părerea emi#ătorului 'antrenorul* despre receptor '"ucătorul*.5ntrenorul poate să e%prime prin intermediul comunicării pe care a făcut-o4„unt dezamăgit de randamentul tău de ieri2” 3ai rău, în caz e%trem,con#inutul ar putea fi4 „unt dezamăgit de tine, ca om2”

(


5/20

7e planul 1, cel al conştientizării propriei alori şi opinii, emi#ătorul face, defapt, o comunicare despre sine însuşi.7osibile asemenea con#inuturi ar fi în e%emplul de fa#ă4 „5m ăzut meciulde ieri8 mă consider competent, aşa că pot emite "udecă#i despre randamentul

"ucătorilor etc.”.3ai importantă pentru "ucător în calitate de receptor ar trebui să fiecomunicarea eidentă4 „9u, antrenor, sunt supărat, m!nios, nerăbdător” sauchiar „3ie, antrenorului tău, mi-e teamă pentru locul meu de muncă”.

5spectul de apel 'planul (* ia în considera#ie realitatea că emi#ătorul rea săa"ungă cu receptorul la un rezultat prin intermediul mesa"ului pe care i-ltransmite.$n cazul nostru, se poate presupune că antrenorul apelează la "ucătorul său4„0mplică-te mai mult, fii un fotbalist mai bun2” sau chiar „:ii un om mai

bun2”

on#inuturile mesa"elor ce sunt transmise mai departe pe planurile , 1 şi ( pot să aibă, în cazul unui singur mesa", o importan#ă cu totul distinctă2ă ne imaginăm că un antrenor e%perimentat este neoit să discute cu unt!năr "ucător, care a "ucat de-abia al treilea sau al patrulea său meci de;undesliga. $n acest caz, mesa"ul de pe planul rela#ional rea să însemne4„


6/20

7roblematice sunt în acest caz, înainte de toate, „apelurile acoperite”4o mamă care spune copilului său „haina ta se află pe podea” transmite unapel acoperit, de la care aşteaptă să fie în#eles şi să fie completat de ac#iuneade rigoare.?n răspuns potriit al copilului, lun!nd în considera#ie acest plan, ar puteafi4 „da, ce interesant2”


7/20

5stfel, un mesa" de genul descrise mai sus poate să reprezinte din punctul deedere al antrenorului o c!t se poate de bună modalitate de a începe odiscu#ie. Botuşi, "ucătorul, care probabil a fost deseori criticat şi nedreptă#itîn timpul tinere#ii sale şi a cărui încredere în sine nu s-a putut dezoltaîndea"uns de bine, consideră afirma#ia drept sentin#ă nimicitoare asupra

persoanei sale şi reac#ionează, în consecin#ă, negati.

?n e%emplu deenit între timp renumit pentru multitudinea de în#elesuri aleunui mesa" structurat simplu este reprezentat de următorul citat al luiCerberger4

„?n "oc durează E de minute2”

epp Cerberger era renumit pentru afirma#iile sale factuale aproape banale.

9l era capabil să contureze teme importante cu cele mai simple mi"loace deorbire. Botuşi, nu am fi corec#i cu el dacă am crede că, în cazul acestorafirma#ii, ar fi orba cu precădere despre aspectul factual.Deoarece pornim de la premisa că această regulă fotbalistică era cunoscutăde to#i "ucătorii săi, se poate presupune că, prin afirma#ia de mai sus,Cerberger apela indirect la "ucătorii săi4 „5, !n 1FK: J ande"enit campioni mondiali. 8ra anul 1FK9 şi el a"ea totul planificat !ncă din

F


8/20

1F9, anul c%nd a re"enit şi c%nd a re!nceput la Doln, !mpreună cu Carl #iem, şcolariarea antrenorilor. 4er+erger a fost un geniu fot+alistic dotat cu acest dar, fapt care a permisca anumite aspecte ale "ieţii să luminee cu claritatea unui far. 8l a desenatcontururi precise, apoi, din focaliare, a reieşit simplicarea.

#e fapt, din acest lucru s/a de"oltat carisma sa. ajoritatea din ceea ce se spune !n fot+alul de ai şi majoritatea din ceeace citesc scris de autori germani este indirect influenţat de el.

semănător lui 5ran 3osep( =trauss, el nu putea să scrie la fel de +ine precum "or+ea. 0u pot să uit cum, atunci c%nd a ani"ersat M: de ani de"iaţă, şi/a scris un super+ discurs de mulţumire şi a citit primele 1:

propoiţii. $rusc a aruncat oc(elarii, spun%nd& „(, +la, +la, +laA” >mediata !nceput să "or+ească li+er şi a făcut/o mult mai +ine.

8ste necesar să preentăm lucrurile importante !n mod plastic concret şi simplu astfel !nc%t să nu dispară din memorie.

6e c%nd !mplinisem 1H ani am a"ut un antrenor ce(. La "remea respecti"ă se juca un sistem cu trei atacanţi, extreme şi atacant central !ntre ele. 8xtremele tre+uiau să joace lipite de tuşă. 0u pot uita primul meu meci. )n timpul pauei, antrenorul se tot !n"%rtea !n jurul meu fără să/mi spunănimicN el, un tip masi", eu, at%t de mic. =/a uitat !n jos, spre mine, !ncep%nd

să urle& „


9/20

liniei. u !ng(esui totul, tu eşti tot timpul !năuntru, 1: metri !n interiorulterenului. colo, !n exterior, e tăr%mul nimănui. ergi !n exterior, ca săa"em locA”

sta se !nt%mpla cu peste K: de ani !n urmă. #acă ar fi spus „joacă lipit detuşă” aş fi uitat. #ar că g(etele mele erau negre şi nu al+e din cauacalcului tuşei, asta nu am uitat nici p%nă ai.

sta este o c(estie originală, nu numai o !nţelepciune, căci important este să stăp%neşti această artă de a spune lucrurile importante !ntr/un c(iporiginal şi apoi să le repeţi mereu altfel.ar dacă asta este posi+il !n sens negati", atunci ar tre+ui ca şi !n sens

poiti" !nţelepciunile repetate să se automatiee, să producă automatisme şi să se transforme !n cunoştiinţe fireşti. )nţelepciunea lui 4er+erger, „jocul dureaă F: de minute” ar tre+ui,desigur, să !nsemne că există ec(ipe care, c%nd conduc cu 2/: !şi pierdconcentrarea şi angajamentul. =unt ec(ipe care, de exemplu, conduc cu G/1,

scorul de"ine G/2, se intră !n panică, dar cu noroc se face 9/2, care ar fi putut fi cu uşurinţă G/G. 8"ident, jocul nu a c%ştigat dec%t !n momentul !n care antrenorul a fluierat sf%rşitul meciului. ceastă fraă e "ala+ilă şi atunci c%nd eşti condus. m un jucător ?4er+erger a po"estit despre el r%%nd mereuN mai t%riu,acesta mi/a fost coleg ca antrernor@, care locuieşte !n Darlsru(e şi care senumeşte =c(orsc(


10/20

Deoarece antrenorul proine tot dintr-un ambient familial special modul săude a prelua informa#ia este indiidualizat. De aceea este important pentru elsă descopere pe care dintre urechi aude şi ascultă în mod preferen#ial şi care

păr#i ale unui mesa" nu le percepe în mod regulat.Dacă un antrenor nu modifică nimic în ceea ce prieşte obişnuin#ele sale decomunicare, el nu-şi lărgeşte spectrul de percepere şi nu îna#ă „să audă cutoate urechile”, gener!nd în timpul discu#iei mai mult confuzie dec!tclaritate.a parte a pregătirii temeinice a antrenorilor ar trebui să fie şi antrenamentulde a comunica.Deosebit de problematică poate deeni o situa#ie de comunicare atunci c!ndantrenorul îşi e%ercită profesia în alte cercuri culturale4

#e exemplu la asiatici, !ntreaga concepţie despre "iaţă este diferită, iar

atunci c%nd "or+im despre „căderea feţei”, acolo c(iar aşa se !nt%mplă.Critica la adresa ec(ipei tre+uie să ai+ă loc cu mult tact, deoarece a critica

sau a extrage negati"ul despre un indi"id !n preenţa celorlalţi, pentru a/lcon"inge să joace mai +ine, este ce"a foarte delicat.

6ro+lema poate fi reol"ată doar prin discuţii indi"iduale, !n foarte multediscuţii indi"iduale, oricum cu preciarea ?deoarece jucătorii tre+uieeducaţi astfel !nc%t să poţi da indicaţii, !n timpul meciului, de la tuşă@ cătotul "a fi repetat !n cadrul şedinţei te(nice.

poi, ceilalţi ştiu că a existat deja această discuţie indi"iduală şi ştiu că s/au comis şi greşeli.

8ste "or+a despre ni"elul corectitudinii, despre respectul reciproc. #ar, !ntr/ade"ăr, este foarte delicatA ajoritatea antrenorilor care ajung pentru

prima dată acolo o dau !n +ară. 8i nu ştiu& acestor asiatici le cade faţa.Cred J şi nu ştiu dacă este ade"ărat J că rata sinuciderilor !n r%ndulele"ilor din clasele mai mari ale şcolilor asiatice este, după eşecuri şcolare,mai ridicată dec%t la noi. #eci, sensi+ilitate mare. 6resiunea randamentului

şi al succesului este !ngroitoare !n 3aponia. 8 at%t de !ngroitoare, !nc%tdecesele la locul de muncă sunt, din punct de "edere procentual tot mainumeroase. 8i cad laţi, !n ade"ăratul sens al cu"%ntului, la locul de muncă.

2.2. #isonanţa cogniti"ă„Dacă nu po#i să-#i schimbi destinul, schimbă-#i atitudinea”.

?n alt mecanism psihologic şi influent este formarea aşa-numitei „disonan#ecognitie”.

+E


11/20

9a apare atunci c!nd o persoană se comportă în mod contrar fa#ă de propriaatitudine, fapt care duce la consecin#e comportamentale tipice.= eche şi răsp!ndită atitudine umană este, de e%emplu, „sunt un om bun”.5ceasta se află într-o crasă opozi#ie cu altă afirma#ie4 „3-am comportat încăo dată incorect”. onsecin#a este dată de sim#ăminte de disconfort.7entru un antrenor este important să introspecteze acest mecanism la timpul

potriit. $n caz contrar e%istă prime"dia de a nu mai putea în#elegecomportamentul "ucătorului său şi, în rela#ie cu acesta, să deină tot mainesigur şi să comită greşeli.


12/20

5G?H +7rimul element cogniti4 unt gata să acord a"utor. =presc maşina, după ceam zărit automobilul accidentat, şi încerc să ofer primul a"utor.5l doilea element cogniti4 5m a"utat.7rimul şi al doilea element cogniti corespund unul cu celălalt, e%ist!nd,aşadar, consonan#ă.5G?H 7rimul element cogniti4 unt gata să acord a"utor. ontinui să conduc, fărăsă opresc.5l doilea element cogniti4


13/20

>nteresant este faptul că cei doi protagonişti au a"ut la puţin timp o discuţielămuritoare, C(a fiind transferat deja la $a-er Le"er'usen. 8i s/au !nt%lnitla "estiare, apoi, dacă/mi amintesc +ine, au +ăut !mpreună o ceaşcă decafea.

sta a fost posi+il, deoarece C(a ştia că


14/20

Dacă onorariul care le-a fost plătit poate fi priit din punct de ederesubiecti drept unul relati mic, se dezoltă o relati puternică disonan#ăîntre cele două elemente cognitie, anume „doresc să c!ştig meciul în careeoluez” pe de o parte şi „primesc bani şi înlesnesc adersarului mai slabictoria” pe de altă parte.De-abia la un onorariu priit subiecti drept mare poate să introducă

"ucătorul această afirma#ie 'pentru această sumă accept înşelăciunea* ca nouelement cogniti în ederea reducerii disonan#ei sale cognitie şi, astfel,întru propria sa eliberare emo#ională.?n alt e%emplu, potriit în acest conte%t, ne-a fost oferit de 5ndreas 3Lller.Hegătura sa cu oraşul său natal :ran/furt şi cu echipa locală 9intracht aureprezentat principalul moti al reîntoarcerii sale de la ;orussia Dortmund.Bransferul său la un club italian a produs la el o disonan#ă cognitiă, care adus la refuzul său de a-şi reizui decizia de a răm!ne la 9intracht.

au poate că ar fi trebuit să introducă un nou element cogniti. $n acest caz,cel mai plauzibil nou element era imensa posibilitate de a eolua la cel maiînalt niel în 0talia, ea fiind de regulă acceptată de opinia publică dreptargumentare a schimbării inten#iilor.

2.9. #isonanţa cogniti"ă ca instrument de manipulare:ormarea unei disonan#e cognitie este introdusă cu un scop precis, adică

pentru a coninge o altă persoană să-şi schimbe atitudinea şicomportamentul.

Deseori, această tehnică este folosită, de e%emplu, de reprezentan#ii firmelorîn străinătate, scopul fiind publicitatea şi propaganda.

:olosirea acestei tehnici manipulatie ar trebui să aibă loc împreună şi înlegătură directă cu publicitatea produselor casnice.ine nu cunoaşte multitudinea şi arietatea noilor aspiratoare sau maşini despălat, care, aşa cum sugerează spoturile publicitare aferente, sunt folosite defiecare gospodină adeărată6 >iitoarele îndoieli, dacă produsul folosit p!năacum are aceeaşi aloare, pot fi încheiate cel mai bine prin folosirea celormai noi mi"loace. Kospodina cu sim# de răspundere, care munceşte doar la

înalte standarde de calitate, se doedeşte în acest caz anga"ată şi bineinformată, nimeni neput!nd să-i reproşeze interesul scăzut fa#ă de binelefamiliei, al celor dragi ei.

7entru antrenorul de fotbal, aceste eiden#e înseamnă că a putea economisiiitoare probleme disciplinare dacă a reuşi să transmită echipei,coningător, imaginea sa despre comportamentul profesionist al unui "ucător.

+(


15/20

$n acest sens, se poate orbi despre impresii precise legate de anga"amentulîn duelurile „unu la unu”, despre autodisciplina pe teren, ca şi aşteptările la oia#ă sănătoasă sau la un comportament inteligent fa#ă de reprezentan#ii

presei.

3ereu atunci c!nd unul dintre "ucătorii săi a ac#ionat, prin comportamentulsău, împotria acestor precepte pe care le-a asimilat şi pe care le-atransformat în unul dintre propriile sale elemente cognitie 'abaterea deineal doilea element cogniti*, apar sentimentele de ruşine, inoă#ie sau teamă.5stfel, el a deeni dornic să micşoreze c!t mai repede aceste sentimentederan"ante.

Dacă "ucătorului i se răpeşte posibilitatea de a se elibera de alte interpretăriale celor înt!mplate '„nu a fost chiar at!t de rău”, „al#ii sunt inoa#i” etc.*,

el a năzui şi se a strădui după reabilitare să se comporte în următoarelesitua#ii c!t se poate de profesionist, nu ca un amator.Dacă antrenorul şi-a conins "ucătorii, el nu mai este neoit să desluşească şisă intuiască toate abaterile de la regulament. $n locul acestora, el a inoculao autoreglare în interiorul psihicului "ucătorilor săi. Dar, cu condi#ia reietartăclar în acest moment, ca antrenorul să reuşească să-i coningă pe "ucători de

"uste#ea afirma#iilor şi imaginilor. u c!t acest fenomen are loc mai timpuriuîn ia#a unui fotbalist, cu at!t mai probabilă este integrarea unor asemeneaelemente cognitie în repertoriul său comportamental. Mi cu at!t mai pu#in

a aea el neoie de un control e%tern.5ntrenorul a căpăta spri"in în strădaniile sale de educare a t!nărului "ucătordin partea modelelor din fotbalul profesionist.Mi cu at!t mai letal influen#ează derapa"ele starurilor fotbalistice, pentru căt!nărul "ucător fie a fi profund dezamăgit, fie, şi mai rău, a tinde săcopieze comportamentul negati al modelului.

#intotdeauna au existat jucători/pro+lemă J unul dintre ei a şi de"enitcriminal /, care nu au fost capa+ili să/şi administree +anii şi care, ulterior,

au eşuat, ajung%nd faliţi. 8i erau automat jucători/pro+lemă, care c(iuleaude la antrenamente şi care personificau omul !n care nu puteai să ai!ncredere. #iego aradona este exemplul tipic al unui asemenea jucător/

pro+lemă. #ar consider că, !n caul său, totul a fost condiţionat de influenţelemediului !nconjurător. 0u cred că el a fost astfel pe c%nd a"ea 1M ani. L/am"ăut juc%nd !n ec(ipa naţională de juniori a rgentinei, unde se preenta

+@


16/20

ca un jucător entuiast. poi, !nsă, au "enit teancurile de +ani şi toateinteresele exterioare. i, el e un profund om/pro+lemă. Cred c(iar căaccidentările sale au fost parţial o+iecti"e, fiiologice, dar şi legate demoti"e psi(ologice. Lipsa de c(ef la antrenamente J deja accidentat, lipsade c(ef la joc, concentrare minoră şi aşa mai departe.

cestor aspecte i se adaugă starea condiţiei sale fiice, pe c%nd altele pot fidoar +ănuite. C%nd un jucător este at%t de accidentat şi c%nd el tre+uietratat cu medicamente de at%tea tipuri, tre+uie să presupunem că există şi oinfluenţă a medicamentaţiei. 0u cred că aradona a consumat su+stanţedopante sau droguri de la +un !nceput. Cred mai degra+ă că influenţe !ntimp au a"ut injecţiile şi medicamentele menite să aline sau să !ndepărteedurerea.

6ele, pe de altă parte, n/a fost niciodată un jucător/pro+lemă. *i aceastaeste diferenţa dintre cei doi.

C%nd, cu mulţi ani !n urmă, l/am "ăut prima oară pe aradona, am a"utexclusi" impresii poiti"e. L/am re"ăut !ncă o dată la Qiena, prin 1FF.

5antastic a jucat !n meciul rgentina J ustriaA )ncă era un +ăiat t%năr, fantasticACred că asemenea fenomene, cum este caul lui aradona, se de"oltă

foarte simplu. #in ce moti"e; Ericum, nu au fost naturale, nici nu au fostinfluenţate de natură. )nainte de toate, au fost influenţe ale mediului!nconjurător. )ngroitor tre+uie să fie clanul care se !n"%rteşte !n jurul săuA

tunci, la Qiena, am fost c(estionat cu pri"ire la aradona şi la 6ele. mrăspuns că cel mai +ine ar fi să mai aşteptăm 1: ani, deoarece 6ele se aflala a doua sa, c(iar, la a treia tinereţe. "ea, atunci, G: de ani. #esigur,atitudinea sa faţă de "iaţă a fost şi era radical diferită. *i ai, el a rămas unidol şi un ideal. aradona, din păcate, nu.

?n mediu uniersal cunoscut pentru producere disonan#elor cognitie estereprezentat de telefon. Deoarece noi to#i îi suntem prizonieri aproape zilnic,mecanismul de influen#ă ar trebui descris aici mai precis şi mai amănun#it.

$n condi#iile în care apari#ia unei disonan#e este percepută şi trăită de

împricinat cu mult disconfort, acesta a încerca să eite pe c!t posibilapari#ia disonan#ei.Dar pentru că fiecare se consideră pe sine însuşi drept un tip politicos, uncomportament, cum ar fi de e%emplu cel de a comunica faptul că nu este

pregătit pentru discu#ie la momentul respecti 'sau, în caz e%trem, odespăr#ire bruscă prin închiderea receptorului*, nu corespunde acesteiautoealuări.

+A


17/20

5ceasta duce la dependen#a celui care telefonează de disponibilitatea celuicare primeşte telefonul de a încheia conorbirea de la sine putere. $n acestconte%t, supărarea şi m!nia răm!n înmagazinate mult timp. ?n e%emplucunoscut pentru acestă stare de fapt este pentru multe familii conorbirea deduminică cu părin#ii sau cu socrii.De-abia c!nd persoanei apelate îi reuşeşte să adauge un nou element cogniti'de e%emplu elementul „chiar şi ca un om fundamental politicos am dreptulsă telefonez numai atunci c!nd sunt pregătit”*, poate această persoană săeite apari#ia unei disonan#e cognitie.

2.K. Conflicte:aptul că şi eitarea disonan#elor cognitie poate să creeze probleme estedoedit de ceea ce s-a înt!mplat în timpul unei semifinale a upeiKermaniei, dintre : NLln şi 3> Duisburg.

:ran/ =rdenewitz primise de"a un cartonaş galben într-un tur anterior alcompeti#iei. $n timpul acestui meci, el a ăzut din nou galben şi, conformregulamentului upei, a deenit automat suspendat pentru următoarea

partidă de upă. >erdictul a aut un efect dublu pentru "ucător, deoarece, aşacum decurgea partida, calificarea era ca şi asigurată, numai că "ucătorulurma să piardă atractiă finală de la ;erlin.

$n timpul pauzei, antrenorul său, 9rich RutemLller l-a încura"at să comită onouă abatere, sanc#ionabilă în acest "oc cu un nou cartonaş galben şi,

implicit, cu eliminare.5ceastă eliminare ar fi aut drept consecin#ă suspendarea automată pentruurmătoarea partidă din ;undesliga, drept care pedeapsa din upă ar fi fostanulată, iar =rdenewitz ar fi putut lua parte la finala upei din ++.

Din păcate, reporterii B> care comentau meciul în direct şi-au e%primat bănuiala că gestul "ucătorului de a loi mingea după fluierul arbitrului aeadrept scop tocmai proocarea acestei eliminări.$n timp ce "ucătorul, interieat în momentul părăsirii terenului, a negatinten#ia de a comite gestul nesporti, antrenorul său a intrat după încheierea

meciului spre drumul spre estiare, într-o mare dilemă, pentru că în sufletullui se instalase o situa#ie tipică de conflict4+. pe de-o parte, antrenorul 9. RutemLller se consideră un tip cinstit8. pe de altă parte, acelaşi antrenor doreşte pentru el şi pentru echipa sa săatingă randamentul optim. 7entru asta, participarea titularului =rdenewitz lafinala upei este o remisă sine Oua non.

+F


18/20

= asemenea constela#ie de conflict este desemnată drept „apeten#ă & apeten#ă & conflict”, ceea ce înseamnă un conflict în care ambele alternatiecomportamentale sunt în egală măsură de atrăgătoare dar se e%clud reciproc.

9. RutemLller a decis să aplice alternatia +, el răspunz!nd cinstit şirecunosc!nd în dialectul său renan planificarea gestului nesporti. 9l a rostito frază deenită citat clasic4 „i-am spus4 fă-o, =tze2” eea ce s-a înt!mplatulterior este cunoscut4 pe baza acestei mărturii, federa#ia a împinssuspendarea pentru finala upei, împiedic!nd astfel succesul acestui gestnesporti inten#ionat.

9 posibil ca antrenorul să fi deenit „ictimă” a unui alt element cogniti, elconsiderîndu-se nu numai un om cinstit, ci şi un om politicos, care, în fa#aîntrebărilor puse în fa#a camerelor de luat ederi, răspunde direct. $n caz

contrar, el ar fi putut să caute o cale de ieşire şi să eite răspunsul.

:aptul că un asemenea „apeten#ă & apeten#ă & conflict” poate fi desemnatdrept clasic reiese din cunoscutul e%emplu, deriat din filosofie, almăgarului care se înfometa între două grămezi de paie. 5sta, pentru căatractiitatea acelei grămezi de care se depărta pentru a se apropia decealaltă, deenea at!t de mare, înc!t trebuia să facă drumul înapoi, pentru ase apropia din nou8 cu c!t se apropia, cu at!t mai atractiă deenea cealaltăgrămadă. Deci, măgarul pendula între cele două grămezi, fără a fi capabil să

a"ungă la reuna dintre ele.pre deosebire de 9. RutemLller, care şi-a rezolat cura"os conflictul şi careşi-a asumat consecin#ele, măgarul reprezintă clasicul e%emplu despre c!t derău se poate încheia e%isten#a unui om care nu abordează un conflicte%istent.

7e l!ngă aceste conflicte, care rezultă din faptul că ambele posibilită#icomportamentale apar în egală măsură de atractie, e%istă alte situa#ii deconflict, care îi pun pe împricina#i în fa#a a două alternatie în egală măsură

de neatractie. = asemenea constela#ie de conflict este denumită „aersiune & aersiune & conflict”.

9l apare, de e%emplu, c!nd un delicent are macabra libertate de a alegeîntre a fi împuşcat sau a fi sp!nzurat mai pu#in dramatic şi raportat laactiitatea antrenorului de fotbal, acest conflict apare în mod tipic atuncic!nd, ăduit de e%isten#a altor alternatie, antrenorul se află pus în fa#a

+)


19/20

deciziei de a titulariza în următorul meci important un titular încă accidentatsau un amator nee%perimentat. Din acest moti e%istă constela#ii de conflict,caracterizate prin faptul că una dintre posibilită#ile de ac#iune este foarteatractiă, numai că ea implică concomitent consecin#e neplăcute.

?n e%emplu în acest sens ar fi antrenorul momit de o imensă posibilitate dea promoa profesional 'de e%emplu, la un club italian*, dar care, pe de altă

parte, se teme de încărcătura psihică, de eentualele necazuri cu sănătateasau de un eentual eşec.7entru ?do Hatte/ transferul său în pania nu a reprezentat, aşa cum mul#iau presupus, o situa#ie de conflict.

0u am cunoscut la "remea respecti"ă moti"ele plecării sale !n =pania. )ntimpul discuţiilor noastre particulare, nu am pus deloc această pro+lemă,

pentru că ea "enea !n ilele de după moartea fiului său. L/am re!nt%lnit !n=pania şi mi/a spus că nicidecum nu a a"ut de la +un !nceput ţelul de amerge !n =pania. 8l a luat deciia mai degra+ă !n contextul tragediei

familiale, şi fusese sprijinit de prietenul său, dr. 7au+all. #eci, nu a fost ţelul său să plece de la #ortmund, ci era simpla dorinţă de sc(im+are şi dorinţa de a merge !n =pania, spre marele noroc numit $arcelona, care repreintă mereu un ţel !nalt pentru orice antrenor şi care, pentru Latte' nu a fost o fugă.Cel mai atracti" pentru un antrenor este să pregătească clu+uri ca >nter

ilano, C ilan, 3u"entus, poate unul sau două, dar !nainte de toateclu+urile spaniole 7eal adrid şi 5C $arcelona. cestea sunt cele cinciclu+uri ale lumiiA

8ste "or+a despre "enituri, dar şi despre imagine.Consider că acolo stresul nu e mai mare. Enoarea şi imaginea !nseamnămai mult dec%t stresul, care merită şi care se plăteşte prin imagine şi +ani.

)n 1F9, iugosla"ul iljan iljanic a plecat la 7eal adrid, pentru că, la"remea respecti"ă, eram prietenul cu secretarul general al lui 7eal adrid

J eu lucram la 5>5 /, am aflat de la acesta, ugustin #omingue uno,de"enit ulterior secretar general al federaţiei spaniole că 7eal a"usese G:

de candidaţi, cu ade"ărat antrenori de primă m%nă din !ntreaga lumeA 8i l/au ales pe iljan.Crema antrenorilor "rea să pregătească pe 7eal adrid.

La +railieni, pe "remea lui 6ele, era clu+ul 5C =antos, apoi şi 5lamengo,numai că acolo nu se c%ştigă at%t de +ine. Rara e prea săracă şi pretenţiile

sunt prea mari.

+


20/20

7ornind de la aceste constela#ii de conflict simplu structurate, o actualăsitua#ie de conflict poată să con#ină mai multe elemente, ma"oritatea orbindîn faoarea lor şi c!tea împotriă. e orbeşte în acest caz de multiplul„apeten#ă & aersiune & conflict”. 3ai multe pot fi studiate în literatura despecialitate.

E

psihologia fotbalistica 2

Documents