psihologia fotbalistica 5

8/18/2019 psihologia fotbalistica 5

1/22

CAPITOLUL V: MiercuriTehnica în condiţii de concurs, tactică individuală şi de ru!

5.1. Psihologie de dezvoltare (copii şi tineri)Ziua de miercuri este potrivită pentru antrenamentul tehnicii în regim deconcurs şi pentru tactica generală. Prin intermediul antrenamentului tehnicregulat se năzuieşte neîncetata îmbunătăţire a secvenţelor de mişcarenecesare pentru exercitarea disciplinei sportive respective.Ideală pentru jucător este automatizarea acelor secvenţe ale mişcării care aulegătură cu controlul asupra balonului.

Automatizare înseamnă un grad de control asupra corpului ast!el înc"t să numai !im nevoiţi să ne concentrăm asupra e!ectuării mişcării ea av"nd loc

practic de la sine deci #automat$. %i!erenţa dintre consecinţele mişcării

automatizate şi ale mişcării neautomatizate pot !i imaginate av"nd în !aţaochilor urcarea scărilor& urcăm şi cobor"m scările din casa noastră !ără

probleme şi !ără a privi treptele. %acă însă avem de'a !ace cu o scarăstrăină av"nd trepte mai înalte sau mai late trebuie să acordăm atenţie cu

precădere la cobor"re pentru a nu ne împiedica.

Automatizarea apare prin aceea că asimilăm în conştientul nostru ceea ce amînvăţat cu un scop anume. %eseori graţie acestui !enomen su!eră mai înt"icalitatea secvenţei de mişcare. Putem veri!ica acest !enomen !olosind acelaşi

exemplu& cobor"m una dintre scările pe care o #stăp"nim în somn$ şidevenim conştienţi de !aptul că trebuie să trecem şi de următoarea treaptăam putea să ajungem în vrie.

(i se înt"mplă aidoma miriapodului din !abulă care e întrebat de broscămodul în care reuşeşte să'şi coordoneze la mers cele ).*** de picioare.+iriapodul se g"ndeşte ast!el la ceea ce nu !usese nevoit p"nă atunci să seg"ndească şi deja nu îi mai este posibil să'şi mişte numeroasele picioare înritm ordonat întru deplasarea înainte.

Automatizarea are marele avantaj că sportivul devine liber în ceea ce

priveşte atenţia sa pentru însărcinări suplimentare.%e exemplu el se poate concentra asupra coechipierilor şi adversarilor de'abia în momentul în care în dribling el nu mai trebuie să controleze mingeacu ochii el put"nd să paseze în momentul potrivit şi în direcţia potrivită.

,n vederea automatizării secvenţelor de mişcare este neapărat necesarărepetarea neîncetată a respectivelor secvenţe. %e'abia în momentul unei

)


2/22

înalte !recvenţe a antrenamentelor poate !i optimizată coordonareaneuromusculară implicată.-otodată antrenorul trebuie să aocrde atenţie unui mare număr de premisede bază. na dintre cele mai importante este conştientizarea !aptului că oîmbunătăţire a motoricii !ine poate !i realizată doar cu un corp odihnit şire!ăcut. Asta înseamnă deci că de exemplu ar !i oarecum lipsit de sens săe!ectuezi dimineaţa un antrenament !izic şi după'amiaza o #şcolarizare$tehnică.

Cred că, în timpul săptămânii, treuie strânse !or"ele pentru o nouă etapă decampionat. # e$cep"ie este reprezentată de %ucătorii %uniori, care treuie săînve"e anumite lucruri.#rele antrenamentului tehnic treuie !i$ate diminea"a& %ucătorii nu au voie

să !ie oosi"i înaintea antrenamentului tehnic, pentru că ei vor !i nevoi"i să

înve"e anumite lucruri, şi asta concret, pe teren. 'acă ei nu stăpânesc aceleaspecte tehnice, ei nu vor !i capaili, mai târziu, să se dezvolte la nivelulcampionilor.

m trecut, împreună cu arl*+einz ummenigge, prin zile în care ne*amantrenat şi de trei ori. sta putea !i realizat, deoarece el nu era încă titular

şi nu era supus încărcăturii de !iecare sâmătă. 'acă el ar !i întreat azi, ar răspunde că nu poate decât să mul"umească acestei perioade, pentru că a

străătut toate perioadele de şcolarizare. 'e ce să !ie o altă situa"ie în !otal decât în alte domenii de activitate- umai pentru că unul are maimult talent decât altul-

Cu ummenigge am lucrat aşa cum am lucrat dintotdeauna/ mai întâi, i*amtrans!ormat piciorul drept, cel 0un, în picior de campion. 2n acest caz,dezvoltarea are loc cel mai rapid, încrederea !a"ă de antrenor !iind şi ceamai mare (0'oamne, ce am crescut3). 4mplicit, creşte şi receptivitatea !a"ăde s!at/ 0cum, vom trece la celălalt picior. 4maginează*"i că el va !iaproape la !el. ereu am început cu aspectele în care %ucătorul eratalentat şi am încercat, apoi, să per!ec"ionez şi celelalte aspecte.6lterior, ummenigge a învă"at să şuteze din !a"a por"ii cu amele picioare,

înscriind multe goluri cu piciorul stâng.6n cunoscut e$emplu în ceea ce priveşte per!ec"ionarea unei tehnici este cel al lui an!red altz, cel care avea să devină renumit pe plan mondial

pentru centrările sale 0covrig.

7reuie să mă plâng azi 8 şi, în acest caz, pot !i suspectat pe aza anilor meide serviciu şi de via"ă 8 că %ucători care câştigă !oarte mult nu mai sunt

/


3/22

per!ec"i din punct de vedere tehnic, e$cep"ie !ăcând pu"inii %ucători de vazăinterna"ionali.

6n e$emplu în acest sens, al modului în care antrenamentul tehnic poate !iasimilat şi alt!el. 9ste con"inut într*un serial de televiziune. 2n 1:;< amrealizat pentru ='> un serial, numit 0'e 1< ori >ritz ?alter.

e antrenam la aiserslautern, pe @etzenerg, şi am apelat pentru !iecaredomeniu studiat la câte un specialist. 'eci, aveam specialist pentruaruncările de la margine, cineva în genul lui ABrgen ?erner, care putea săarunce mingea până la


4/22

de antrenament. ici măcar la şcolile sportive, unde ne pregăteam ast!el seară de seară.

1opiii mici se di!erenţiază din di!erite motive în ceea ce priveşte iscusinţalor motorică. Pentru o înţelegere mai bună trebuie să e!ectuăm aici oexcursie în psihologia evolutivă.,n timpul perioadei embrionale 2p"nă în a )*'a săptăm"nă de sarcină3 şi al

perioadei !etale care urmează imediat 2prin perioadă !etală înţelegem !azacuprinsă între a ))'a săptăm"nă de sarcină şi naştere3 se !ormează sistemulnervos uman.,n timpul acestei perioade substanţe otrăvitoare şi producători de boalăasimilate de mamă pot să se strecoare în sistemul circulator al copiluluinenăscut.1unoscute substanţe otrăvitoare sunt nicotina alcoolul drogurile

medicamentele sau substanţele îngurgitate prin hrana necurăţată. 1a producători de boală există pojarul 4I%A sau in!ecţiile cu Protozoon-oxoplasma transmise prin intermediul animalelor de casă cum ar !iiepuraşii porcii de 5uineea sau c"inii. 6 altă primejdie este reprezentată deraze cum ar !i radioactivitatea.-oate aceste in!luenţe pot să cauzeze di!erite perturbări ale sistemului nervoscentral în di!erite perioade de graviditate !apt care are e!ecte şi asupradezvoltării psihomotoare ulterioare.

,ncep"nd cu a şaptea lună de graviditate dezvoltarea !ătului este încheiată.%acă se ajunge în situaţia naşterii premature copilul este în totalitate apt deviaţă. 4'a constatat însă că în dezvoltarea ulterioară a aşa'numiţilor copiinăscuţi la 7 luni cu precădere dezvoltarea psihomotoră este in!erioară celei acopiilor născuţi normal. %i!erenţele se !ac simţite în ceea ce priveşte şezutul

poziţia în picioare alergare începutul vorbirii şi alte activităţi spirituale.Aceste decalaje vor !i recuperate în cursul următorilor ani de viaţă

pierz"ndu'şi însemnătatea în momentul începerii şcolii. 4e poate trageast!el concluzia că dezvoltarea în timpul ultimelor două luni de graviditateslujeşte înainte de toate dezvoltării sistemului nervos central. Asta se

înt"mplă prin aceea că circuitele nervoase individuale sunt supuse aşa'numitului proces de mielizare. ,n timpul ultimei luni de sarcină are loc un

proces de !ormare a anumitor nuclee nervoase în cadrul aşa'numitelorcircuite piramidale care reprezintă o grupă de circuite nervoase motoriceele înmagazin"nd e!ectuarea mişcărilor discreţionare deci intenţionate.Acest proces continuă şi după naştere.

8


5/22

6 evaluare a dezvoltării psihomotorice poate !i declanşată şi de naştere.1unoscute sunt în acest sens înainte de toate daunele ce apar în urmaîntreruperii alimentării cu oxigen. %epinz"nd de durata absenţei oxigenului

pot să apară pregnante sincope la nivelul sistemului nervos central deoarececelulele creierului pot să supravieţuiască un timp relativ scurt !ără oxigen.9andicapurile corporalo'spirituale ale nou'născutului rezultate în urmaabsenţei oxigenului pot să ajungă de la dis!uncţii cerebrale minimale2+1%3 : deci deranjamente abia perceptibile : p"nă la simptome de

paralizie grave şi spastice care au ca rezultat păstrarea handicapurilorcorporale şi spirituale.

;enomenul #schemei copilului$ cum este cunoscut în literatura popular'ştiinţi!ică se a!lă în str"nsă legătură cu dezvoltarea psiho'motorică deoarecemarile raporturi dintre cap corp şi extremităţi sunt in!luenţate de !aptul că

la v"rsta la care copilul suge celulele creierului sunt bine !ixate !olosirea lor după încheierea proceselor de creştere trebuind să !ie învăţată. 1apulsugarului se a!lă ast!el în comparaţie cu restul corpului relativ maredeoarece la nou'născuţi capul reprezintă un s!ert din înălţimea totală acopilului în timp ce la adulţi el înseamnă doar o optime. %e'abia un copilde v"rstă şcolară este capabil să apuce cu m"na dreaptă trec"nd'o peste capurechea st"ngă deoarece în acest moment extremităţile au crescut în modcorespunzător.%e asemenea se mai modi!ică raporturile dintre cap înălţimea spr"ncenelor

poziţia ochilor etc.+ărimea capului la nou'născuţi este determinată de evoluţia sistemului săunervos central. ,n momentul naşterii celulele creierului sunt pe deplin!ormate dar nu în totalitate !uncţionale. Asta duce la următoarea situaţie&calota craniană a unui nou'născut este mai mare iar !aţa mai mică dec"t celeale unui adult. (asul e mic şi deoarece ochii au atins deja jumătateadimensiunilor de mai t"rziu avem impresia de ansamblu a schemeicopilului.


6/22


7/22

numai în măsura în care mişcările e!ectuate au loc pe baza unei creşteri şidezvoltări su!iciente.n exemplu !oarte cunoscut al suprasolicitării prin antrenament timpuriueste dat de educaţia în spiritul curăţeniei& de'abia de la v"rsta de un an este

posibil să începi educaţia în spiritul curăţeniei cu un copil deoarece evoluţianervilor motori ai muşchilor de închidere este încheiată tocmai la aceav"rstă. Ast!el de'abia acum bene!iciază copilul de premisele corporalenecesare pentru a'şi controla respectiva grupă de muşchi de închidere. =i nu

poate să înveţe să !acă asta dec"t la v"rsta amintită.6 altă importantă componentă a dezvoltării psihomotorice este începereaactivităţii cu obiectele.%upă ce re!lexul de apuca unul nativ dispare pe la v"rsta de patru lunisugarul poate !i supravegheat încep"nd de la cinci luni atunci c"nd încearcăsă apuce obiecte. Aceste mişcări au loc totuşi prea puţin di!erenţiat ele

!iind catalizate de mişcări ale părţii superioare ale braţului din umăr. =i eleau drept direcţie deseori exclusiv respectivul obiect. %e'abia spre s!"rşitul

primului an de viaţă se a!lă copilul în situaţia de a ajunge la obiecte !ărămişcări suplimentare şi colaterale dar şi să le apuce !olosind degetele astaînsemn"nd că mişcarea este mai controlată îndreptată spre un ţel precis.6 condiţie prealabilă este însă aceea a existenţei proceselor de evoluţie acorpului !iind totodată necesar să se o!ere copilului posibilitatea de aexersa.n alt !actor important al iscusinţei corpului este dat de dotarea genetică cu

deosebite însuşiri motorice. @a o!eră în cazul exploatării corespunzătoarede a purta un talent sportiv spre evoluţii de v"r! ieşite din comun.

?ol!gang #verath a !ost 0lucrat sistematic la 'uisurg cu mine şi la +enne! cu arl*+einz +eddergott.#verath avea mult mai mult talent decât, de e$emplu, arl*+einzEchnellinger. Echnellinger tocmai îşi pierduse mama şi a avut nevoie deceva timp pentru a se acomoda cu ideea. poi, în timpul vacan"ei mari, timpde patru*şase săptămâni, a locuit la mine, la 'uisurg, şi s*a antrenat cumine. 9l a !ost 0construit sistematic, a%ungând dintr*un ăiat mare,

puternic şi cura%os, cu păr roşu, un %ucător de clasă mondială. Ma !el au decurs lucrurile şi cu >ranz @ecDenauer. 9l %ucase în na"ionalanoastră de %uniori, !iind, şi el, temeinic 0construit. 9$istă oameni ca#verath, poate şi HBnter etzer şi @ecDenauer, care nu reprezintă,

proail, cele mai une e$emple pentru in!luen"a antrenamentului tehnic, pentru simplul motiv că ei aduceau o mare cantitate de talent nativ. 'eci,lucrul sistematic nu era atât de necesar, la asemenea mari talente

7


8/22

impunându*se mai degraă lucrul psihologic. cela care să*i men"ină laacelaşi nivel şi să*i înve"e să muncească cu adevărat.

'ar ei nu treuie privi"i şi considera"i ca !iind muncitori din greu dacă vreica ei să %oace aidoma artiştilor.

Pentru oamenii dotaţi mediu se impune necesitatea unei #exploatări$ lamomentul oportun al v"rstei nu a uneia timpurii graţie căreia să se poatăatingă nivelul de randament peste medie.Aceasta este valabil pentru !otbal at"ta timp c"t majoritatea viitorilor!otbalişti pro!esionişti pot acumula în timpul primilor )*')/ ani de viaţă oexperienţă de mişcare echivalentă celei a mediei populaţiei.

!irm 8 şi cred că @erti priveşte lucrurile în acelaşi !el 8 că, !ără să !i trecut prin şcoala sportivă de la 'uisurg, @erti ogts nu ar !i devenit niciodată

%ucător al echipei na"ionale. 'e două, trei, patru ori pe săptămână, elmergea la 'uisurg, unde lucra cu pendulul şi, la nes!ârşit, %ocul aerian.

icu"ul om avea să sară, apoi, până la cer, coordonarea săriturilor !iind, pur şi simplu, minunată. Pentru 6Ie Eeeler, ?ol!gang #verath sau ?ol!gang ?eer, acest principiude antrenament era la !el de valail ca şi pentru Di Echmidt, care are aziapro$imativ 55 de ani. 7o"i au a%uns în echipa noastră na"ională tocmaidatorită acestei munci.

Printre ei se găsesc 0născu"ii şi 0!ăcu"ii. ul"i dintre %ucătorii echipeinoastre na"ionale sunt 0!ăcu"i, adică %ucători cu pu"in talent, dar care,datorită unei hărnicii e$traordinar de puternice, au izutit să 0crească. Pede altă parte, unii care au venit de acasă cu mult talent nu prea au avuthărnicie.

Personal, aş pune mult pre" pe minu"ioasa muncă tehnică, cu e$erci"iirepetate de sute de ori, pentru că, la urma urmei, %ocul este unul tehnic.

(umai atunci c"nd jucătorii !oarte dotaţi sunt #lucraţi$ şi promovaţi timpuriu2de exemplu căutări şi descoperiri de talente au loc încă de la v"rstacopilăriei talentele descoperite !iind sistematic crescute şi sprijinite3 se

diminuează şansele ca jucătorii mediu dotaţi dar timpuriu promovaţi şilucraţi să avanseze la v"r!.n exemplu tipic pentru o asemenea tendinţă este dată de dezvoltarea întenis& jucători care intră t"rziu în acest angrenaj nu mai au practic nici oşansă să atingă v"r!ul.


9/22

9$istă, totuşi, asemenea %ucători în !otal, care ne !ac să în"elegem că e$istămaturitate timpurie şi maturitate târzie.

ul"i maturi timpurii şi*au atins nivelul ma$im încă de la 1, 1: sau OF deani şi, în general, ei nu cad înapoi, ci sunt depăşi"i de al"ii. Pur şi simplu, eiau a%uns la s!ârşitul evolu"iei, la s!ârşitul poten"ialului lor de talent. 2n acest răstimp, ei au a%uns înaintea altora, apoi, cei care s*au maturizat mai târziuau crescut, încet*încet, pe lângă ei. st!el, s*a a%uns la stagnare, nu laregres.

2n cazul celor maturiza"i timpuriu nu mai e$istă talent. Conrad >erdinand eJer a scris acest poem/ 0Ce creşte încet îmătrâneşte târziu. Li ast!elavem o grămadă de %ucători interna"ionali care nu au !ăcut niciodată partedin echipele na"ionale de %uniori. Practic, la vârsta respectivă, ei nua%unseseră atât de departe, numai că, ulterior, i*au depăşit pe al"ii.

%acă analizăm în detaliu motorica corpului dăm peste o altă premisă adezvoltării psihomotorice în dezvoltarea învelişului osos care !ace mari

progrese îndeosebi în timpul primului an de viaţă.%ezvoltarea ulterioară a oaselor devine posibilă prin aceea că învelişul ososiniţial moale al nou'născutului se întăreşte permanent prin inducereacalciului. ,n paralel cu maturizarea neuromusculară aceasta este premisă

pentru copilul mic să înveţe să şadă să stea şi să alerge. %eoarece la toateaceste !enomene este vorba în primul r"nd despre procese de maturizarea!late în legătură cu hrănirea adecvată dar care nu prea pot !i in!luenţate nu

are sens să intenţionezi !orţarea lor prin exersare prematură. Ar exista pericolul ca prin suprasolicitarea copilului să apară daune în procesul dedezvoltare a acestuia.%e !apt suprasolicitările ar bloca procesele evolutive ulterioare în acestdomeniu.

@xemple tipice pentru suprasolicitarea copilului prin încărcătură corporalăsunt date în ziua de azi în cercul nostru cultural de legile care interzic unanumit tip de lucru cu copiii. 1unoscută este suprasolicitarea !izică acopiilor în minerit. %in cauza staturii lor mici săpatul trasul împinsul şi

trasul vagonaşelor pline cu cărbuni pot să ducă la încetinirea creşteriicorpului acestor copii aceasta oprindu'se la un moment dat timpuriu.

Pericole asemănătoare se pot mani!esta în sport în momentul în careantrenamentul nu ia în consideraţie !actorii necesari dezvoltării.%i!erenţe apar în urma antrenamentelor !izice în copilărie şi în adolescenţăîn !uncţie de !actori individuali&

B


10/22

' ;orţăC' DitezăC'


11/22

Pentru antrenamentul copiilor este valabil următorul aspect& punctul degreutate al educării speci!ic sportive ar trebui să se bazeze pe calităţiletehnice de bază deja !ormate. (u există nici un alt segment al vieţii cumeste cel al copilăriei în care înclinaţia unui sportiv spre învăţarea motoricăsă !ie at"t de mare.

Antrenorului i se cere în perspectiva antrenamentului cu copiii să ia decizia privitoare la aplicarea di!eritelor metode didactice.-eorii de învăţare şi de comportament mai noi spun că aplicarea metodelorcare o!eră copiilor tehnici de bază variate precum şi multiple posibilităţi dea exersa şi de a descoperi aşa'numitele #metode aditiv'monotone$ 2tehnicilesunt exersate pe c"t posibil într'o !ormă constantă şi de'abia c"nd sunt!ixate devin şi variate3 sunt de dorit a !i pre!erate de antrenori.

1oncret asta înseamnă că antrenamentul de !otbal cu copiii ar trebuiorganizat c"t mai variat să conţină diversi!icarea învăţării tehnice şi să

permită conştientizarea raporturilor generale. %e exemplu şutul în !orţă dinalergare trebuie exersat de timpuriu !ără opoziţie şi cu opoziţia unuiapărător dar şi în perspectiva unei ulterioare pase variate. ,n a!ară de asta ar trebui conştientizate şi relaţiile dintre de exemplu poziţia piciorului şidirecţia şutului.

9$istă nenumărate modalită"i de a organiza antrenamentele corespunzătornevoii copilului. Ceea ce am !ăcut, cu ani în urmă, pentru !edera"iile din

enania de ord*?est!alia, ?est!alen, enania de Aos sau enania de i%loc !ac acum în întreaga lume. >4> a în!iin"at aşa*numita >4>*CocaCola*Qouth cademJ, adică oacademie care şcolarizează antrenori de copii, %uniori şi tineret în întreagalume. Ee ac"ionează ast!el încât, în !unc"ie de treptele de dezvoltare, sealcătuiesc programe de antrenament şi de %oc, începând de la !otalul0mic, 1/1, până la cel mare, 11/11.

2n antrenamentul copiilor şi %uniorilor treuie să ac"ionăm corespunzătortreptelor de dezvoltare. 'eci, %ucăm cu %ucătorii noştri ceea ce %oacă ei cu

cea mai mare plăcere. 2n plus, întreaga lume este 0contaminată/ %ucăm 5contra O ca e$erci"iu de încălzire şi ca e$erci"iu tehnic.

Ma echipa na"ională, %ucătorii de la @aJern Bnchen l*au mituit pe şo!ertulautocarului. 9l a deschis doar uşa din !a"ă, nu şi pe cea din spate, deoareceaveam următoarea regulă/ cei şapte (selecta"i pentru %ocul 05 contra O)erau mereu aceiaşi. Cinci alergau în col"uri, ultimii doi !iind nevoi"i să intreîn centru. Ma urma urmei, nimeni nu vrea să urmărească mingea, to"i vor să

))


12/22

aiă mingea şi să plime adversarul. 4ar acum, stăteau to"i lângă uşă, practic în locstarturi. Li şo!erul n*a deschis niciodată uşa din spate. 'reptcare, cei care stăteau în spate, ceilal"i mituindu*l de%a pe şo!er, a%ungeaumereu prea târziu. Cu alte cuvinte, imaginaseră tot ceea ce era posiil.

Ma MeverDusen au alcătuit statistici pentru o situa"ie de 05 contra O,contailizând, de e$emplu, !iecare lovire a mingii cu piciorul sau numărul

paselor directe. u se dădeau ani, ci o sticlă de Coca Cola, o ciocolată etc.Cu cât stimulentul era mai mic, cu atât era ucuria mai mare.

2n general, se poate spune că, în cadrul unui antrenament, corect este lucrul care !ace plăcere. 2n medie, treuie lucrat mult mai ine. u mai avem 8 şiaceasta este oala !otalului german 8 !otal de stradă, în al cărui mi%loc să

se a!le plăcerea. Pe vremea mea, noi to"i am crescut pe stradă şi am devenit mari datorită ei. e %ucam pe terenul viran din spate, pe care azi se a!lă locuri. Eau puteam

%uca pe câmpuri, care azi nu mai e$istă. zi, %ucătorii nu se mai descoperă, ei sunt descoperi"i şi conduşi.

5.


13/22

=i o aşa'numită convergenţă a ochilor nu există imediat după naştereconvergenţa ochilor însemn"nd că ambii ochi sunt mişcaţi în paralel unul!aţă de celălalt. %e'abia după a opta săptăm"nă de viaţă se reuşeşte aplicareaacestei vederi paralele drept care de'abia acum este posibilă !ixareaobiectelor. %upă maturizarea muşchiului ciliar 2unul dintre muşchii ochiului3se dezvoltă şi posibilitatea de a acomoda pupilele şi de a'i controla lăţireasau îngustarea la vederea în depărtare sau în apropiere.%upă circa o lună se poate observa la sugari o înclinaţie spre modelelecomplexe !aţă de cele structurate simplu. ,ntru lucrarea perceperii vizualeeste de recomandat ca sugarului să i se o!ere un ambient bogat variabil chiarşi din punct de vedere vizual.

4pre deosebire de percepţiile anterioare se ştie acum că încă din primelesăptăm"ni de viaţă intervin percepţii ale culorilor.

n alt aspect important care are o mare însemnătate pentru activitateasportivă este însuşirea percepţiei ad"ncimilor. ,n cadrul unui experimentinteresant s'a dovedit că încă de la v"rsta de ? luni copiii au aceastăînsuşire. @xperimentul a !ost construit în !elul următor&

6 supra!aţă concepută sub !orma unei table de şah a !ost împărţită la mijlocast!el înc"t s'a creat impresia unei trepte. ,ntreaga supra!aţă a !ost acoperităcu o !"şie din sticlă !iind evidente şi partea superioară şi cea in!erioară.

1opiii au !ost aşezaţi la capătul mesei de cealaltă parte a!l"ndu'se o persoană de re!erinţă care îi chema pe copii să parcurgă supra!aţa de'a buşilea. -oţi copiii au ezitat să treacă peste despărţitură ast!el înc"t s'a plecat de la premisa că percepuseră existenţa di!erenţei de nivel.

%esele accidente în care !useseră implicaţi copiii ce mergeau de'a buşilearezultaseră mai puţin din slaba percepere a ad"ncimii treptelor a !erestrelorînalte ş.a.m.d. ci din inexistenţa premiselor corporale de a birui în manierădorită treapta. Pentru asta sunt răspunzătoare înainte de toate proporţiilecopiilor 2a se compara cu schema copilului3& deoarece capul copilului are

cam un s!ert din dimensiunea totală a corpului punctul de greutate se a!lăsensibil mai sus dec"t în anii de viaţă ulteriori. Asta înlesneşte apariţia!enomenului ca în momentul aplecării înainte copilul care merge de'a

buşilea îşi pierde echilibrul căz"nd cu capul înainte.

,n vederea orientării în mediul nostru înconjurător avem la dispoziţie şi aşa'numitul !enomen de constanţă.

)0


14/22

Acesta este constituit din !aptul că recunoaştem unul dintre obiectele care nesunt cunoscute în momentul în care acesta ne este o!erit în perspectivedi!erite.

4urprinzător deoarece în acest caz avem de'a !ace cu inconştientul este căun corp mic care se a!lă în apropierea noastră se proiectează aproximativ laaceeaşi înălţime dar ca un corp mai mare care se a!lă la o anumită distanţămai mare dec"t cea reală.Asta înseamnă că atunci c"nd vizionăm un meci din tribune percepemmingea de !otbal ca atare şi nu ca una de tenis în momentul în care înspatele nostru se a!lă mult spaţiu din tribune. Pe de o parte recunoaştemmodelul caracteristic structura mingii de !otbal iar pe de altă parte o punemîn relaţie cu persoanele care acţionează ştiind din experienţă că la aceastădistanţă o minge de tenis de'abia ar putea !i văzută de noi în iarbă.

@ste de la sine înţeles că sugarii nu pot să !ie dotaţi cu asemenea !enomenede constanţă deoarece nelu"nd în consideraţie asimilarea de in!ormaţii prinintermediul aparatului vizual şi prelucrarea implicită a stimulilor în creiertrebuie adunate o mulţime de experienţe cu obiecte înainte ca aceastăconstanţă să poată !i !ormată 2experimentul perceperii ad"ncimii3.Pe l"ngă constanţa descrisă care devine perceptibilă spre s!"rşitul primuluian de viaţă constanţele de !ormă culoare şi luminozitate care aparţin de!enomenul constanţei se dezvoltă în jurul celui de'al treilea an de viaţă.

@voluţiile a!erente cresc vizibil p"nă în momentul intrării la şcoală !iinddi!erenţiate şi ulterior.

%ezvoltării perceperii îi aparţin trăirile spaţiale şi cele temporale.,n cadrul orientării spaţio'temporale imaginarea perceperii şi proceselecognitive cum ar !i de exemplu procesul !ormării conceptului şi g"ndireaconcluzivă se a!lă într'o legătură indisolubilă. Acestora li se adaugă odeseori puternică participare a !enomenelor emoţionale.n exemplu tipic pentru aceasta este perceperea di!erită a spaţiilortemporale relativ scurte. @le sunt prelucrate în !uncţie de !aptul dacă sunt

pline de conţinut sau nu. Ast!el timpul de joc poate să curgă în zbor pentruca atunci c"nd meciul este condus prea mult de un pro!esor sau de unantrenor el să pară o eternitate. 1am aşa stau lucrurile cu ultimul minut saucu ultimele două minute care în !uncţie de rezultat par să !ie !ără s!"rşit

pentru antrenori jucători şi spectatori.

)8


15/22

Aşa cum o demonstrează experimentul descris mai sus însuşirea de percepere a ad"ncimilor pare să !ie o însuşire nativă în vederea perceperiidistanţelor. @a se dezvoltă mai departe prin palpare şi apucare prin propriamişcare şi prin perceperea spaţiului care intervine ca o consecinţă.

,n perspectiva ulterioarei dezvoltări a perceperii ad"ncimilor şi a aprecieriidistanţelor evoluţia constanţei mărimilor evocate mai devreme joacă lar"ndu'le un rol cum este cel jucat de experienţele în perspectivă.-ipic pentru dezvoltarea copilului este mai înt"i puternica supralicitare aobiectelor a!late în apropiere spaţială. ,n cursul dezvoltării apreciereadepărtărilor devine din ce în ce mai realistă. n copil trebuie să înveţe maiînt"i să aprecieze un obiect a!lat în mişcare în !uncţie de schimbarea

poziţionării acestuia. 1opiilor a!laţi la v"rsta preşcolară nu le este posibil săaprecieze corect viteza unui automobil care se apropie. -ocmai de aceea ei

sunt puternic periclitaţi în tra!ic. 1opiii a!laţi la această v"rstă îşi dau seamamai înt"i că maşina se a!lă departe. @ste o chestiune a îmbunătăţirii acestorcomplexe procese de percepere în conexiune cu exprienţele care permitcopiilor în timpul şcolii primare să'şi îmbunătăţească permanent aceastăînsuşire de apreciere.

;enomene asemănătoare trebuie observate în cazul copiilor mici şi al celor preşcolari în timpul lucrului cu mingea& în timp ce copiii mici se străduiescsă controleze balonul doar c"nd acesta se rostogoleşte spre el încerc"nd să

mişte piciorul doar atunci c"nd acesta se a!lă !oarte aproape copiii preşcolari reuşesc mult mai bine pe distanţe mai scurte să aprecieze viteza balonului şi traiectoria pe care urmează s'o ia.

%e'abia odată cu înaintarea în v"rstă şi cu dob"ndirea experienţei ajungtinerii în posibilitatea de a recepţiona şi pase lungi deoarece le este posibilsă'şi coordoneze alergarea cu drumul pasei.Aceste experienţe sunt mereu automatizate dar ele pot duce în momentul încare !actorii mediului ambiant sunt schimbaţi la experienţe eşuate& deexemplu pentru un jucător este important să conştientizeze la momentul

oportun dacă o minge trimisă prin aer a !ost jucată cu e!ect sau nu. %acămingea a !ost trimisă cu mult e!ect şi dacă jucătorul nu a putut s'o ajungăînainte ca ea să atingă păm"ntul el trebuie să calculeze în prealabil ce !el detraiectorie neobişnuită va lua aceasta asta înseamnă că el va !i nevoit să'şimodi!ice direcţia alergării şi să'şi pregătească direcţia de alergare prin!ixarea punctului de greutate.

)>


16/22

6 altă problemă tipică apare atunci c"nd se joacă pe teren ud& mingea secomportă atipic prin aceea că urmare a !recării mai slabe cu păm"ntul ea nueste încetinită 2deseori observatori ai meciurilor susţin !als că #mingea adevenit mai rapidă$ !apt care nu poate !i con!irmat din punct de vedere!izic3.

1ondiţiile mult mai puţin standardizate din !otbalul de stradă generează omulţime de oportunităţi de dob"ndire a experienţelor cu di!erite modalităţide a controla mingea&%i!erite supra!eţe de teren porţi improvizate dimensiuni ale terenurilordi!erite adpatrea zidurilor şi desigur diversele calităţi ale materialului de

joc adică ale mingii care poate !i în caz extrem o cutie de conserve toateduc la dob"ndirea cunoştiinţelor tehnice multiple şi variate acestea put"nd !iintroduse în mod variabil.

@ătrânul EtanleJ attheIs, pe care egina l*a înnoilat cu titlul de Eir, deciEir EtanleJ attheIs a condamnat mereu supraantrenamentul. 'ar acestanu este denumit în sens de suprasolicitare, ci de supraantrenament în sensde reglare. 7otul este reglat prea devreme şi prea strict, %ucătorul nu areliertatea de a*şi dezvolta personalitatea şi însuşirile.

'ar asta am ştiut şi pe stradă. m a%uns la clu, ştiind !oarte ine ce ştiam. Ltiam e$act cărui post dinechipă apar"ineam.

9ram diamante rute, care treuiau şle!uite şi care treuiau să crească înechipă, deoarece, până atunci, %ucasem în entită"i mai mici. şadar, treuia

să ne acomodăm cu dimensiunea terenului, cu numărul mai mare decoechipieri şi de adversari.6ltima dintre aceste genera"ii în !otalul german este cea a lui

@ecDenauer, etzer, #verath şi ogts. 9a este ultima care a provenit din stradă.Ceilal"i treuie să înve"e totul la clu. ici nu ştiu câ"i antrenori au 0!ăcut

%ucători sau, dimpotrivă, câ"i antrenori au împiedicat %ucători să devină %ucători uni, prin aceea că i*au supraantrenat timpuriu.

2n nglia, !otalul şcolar este in!luen"at pozitiv de pro!esori. Pro!esorul este şe!ul şi se !ace ceea ce spune. 'e aceea, !otalul şcolar englez este !oarte puternic, având, însă, şi slăiciuni tehnice. 2n !otalul german suntem nevoi"i să atingem, în ceea ce priveşteantrenamentul %uniorilor, mult mai mult decât am atins până acum.

Mucrurile se prezintă ast!el/ dacă, în Hermania, îi o!erim unui instructorlicen"a @, el s*a ucurat de o şcolarizare care a şi costat. cum, el are

)?


17/22

licen"a @ şi vrea să pregătească şi echipa de seniori, chiar dacă ea se a!lă înligile 5, ; sau N. 'ar el vrea să pregătească echipa de seniori. Hra"ielicen"ei @, %uniorii sunt su demnitatea sa.

2n realitate, deşi aceasta este cea mai teoretică teorie, cei mai uniantrenori ar treui să pregătească %uniorii.

sta nici nu poate !i realizat, ci e un vis. 'ar acolo ar treui să a%ungem. tunci, am avea şi cei mai uni %ucători. ai ine educa"i în ceea ce priveşte !air*plaJ*ul, spiritul de echipă şi munca de echipă, dar şi, desigur,mai tehnici.7reuie să atragem aten"ia asupra a două !enomene de percepere !oarteimportante pentru !otalişti/

Primul !enomen. Dederea din mişcare reuşeşte cel mai bine din colţulochilor.

+otivul este acela că staţiile de primire pentru vederea în mişcarereceptorii se a!lă la marginea exterioară a retinei umane. +işcarea careaşadar are loc în c"mpul nostru vizual exterior ne !ace atenţi.Aceasta explică !aptul de ce v"r!urile picioarelor noastre care tropăie în

permanenţă îi pot deranja at"t de mult pe vecinii noştri de scaun deoareceele ne solicită atenţia pe care am dori'o îndreptată mai degrabă sprevizionarea !ilmului.=i asta mai explică totodată de ce jucătorul care conduce balonul şi carecaută o posibilitate de a pasa este practic atenţionat că mai mulţi coechipieri

care au luat startul într'o direcţie dată atrage atenţia asupra lor. Prin startul pe care l'au luat ei o!eră un ajutor decisiv pentru pasă şi trasează prindirecţia lor de alergare drumul pe care trebuie să'l urmeze pasa.n jucător care în principiu este liber dar care nu se demarcă este maidegrabă un !actor de risc el sporind simţitor nesiguranţa purtătorului

balonului.

,n antrenamentul de baschet este normală exersarea aşa'numitei #splitvision$ adică a #observaţiei împărţite$. %e exemplu un jucător a!lat în

posesia mingii se concentrează cu precădere asupra acelor coechipieri pe

care'i percepe cu privirea peri!erică în timp ce ochii îi sunt aţintiţi asupra poziţiei picioarelor adversarului. n asemenea antrenament ar !i indicat cusiguranţă şi pentru !otbalişti mai ales atunci c"nd jocul devine tot mai rapidcoordonarea temporală în momentul pasei trebuind să !ie de sută la sută.

Al doilea !enomen. ,n momentul în care percepem ceva cu ochii hotăr"m cedesemnăm ca obiect !igură şi !undal.

)7


18/22

Acest !enomen de percepere este numit #problematică de !igură şi de bază$.%e ce în acest caz ar putea !i vorba despre o problemă putem desluşi dinexemplul de mai jos.

Euăm o cupă închisă în interior ea a!l"ndu'se în !undal. Apoi !undalul demai devreme devine !igură şi vedem două !eţe îndreptate una spre cealaltăav"nd un !undal între pro!iluri.Această desemnare activă pe care ne'am propus'o a obiectelor perceputeare consecinţe ce bat departe întruc"t ne stabilim comportamentul în !uncţiede ceea ce recunoaştem drept #!igură$. =i este pentru noi de la sine înţeles ca!iinţele obiectele şi clădirile să aibă pentru noi o însemnătate mai mare dec"tspaţiile a!erente dintre ele.

%eosebit de importantă este pentru noi desigur perceperea unei persoane în

apropierea noastră. 6are cine nu s'a speriat zdravăn măcar o dată deoarece aconsiderat că a văzut brusc pe cineva cu coada ochiului st"nd l"ngă el.Probabil că de !apt era vorba doar despre o umbră un tu!iş o păpuşă maresau ceva asemănător.+area importanţă a persoanelor a!late în raza noastră de percepere ca şi

problematica de !igură şi de bază explică de ce pentru un !otbalist estemereu at"t de greu la at"tea mari ocazii de gol să treacă mingea pe l"ngă

portar în poartă.,n primul r"nd portarului ca !iinţă umană i se con!eră o în general mai

mare importanţă în ceea ce priveşte percepţia jucătorului. %ar jucătorultrebuie să aducă şi capacitatea de a interpreta spaţiul dintre portar şi baralaterală sau respectiv bara laterală ca obiect de ţintit. ,n viaţa de zi cu ziaceasta este o interpretare rar existentă a stimulilor de percepţie.Pe scurt corespunzător obişnuinţelor noastre de a vedea pentru jucător estemai lesne să ţintească portarul eventual barele dec"t poarta.Portarul însuşi poate întări această tendinţă printr'un echipament de joc înculori vii.

%acă observăm dezvoltarea perceperii umane 2deci lu"nd în calcul toţi

sitmulii senzoriali3 putem constata că este vorba despre înt"mplăricomplexe în care în general percepem mai mult dec"t conştientizăm. 6întrebare concretă despre un eveniment petrecut în trecut ne !ace clar că am

perceput !oarte bine un anumit detaliu !ără a'l avea clari!icat.,n mod interesant s'ar putea înt"mpla ca în momentul înregistrării unuiasemenea detaliu să !i reacţionat corporal de exemplu cu o modi!icare a

)


19/22

!recvenţei bătăilor inimii şi cu rezistenţa pielii !ără să !i !ost conştienţi nicide acestea din urmă.

,n cazuri grave putem chiar observa că o persoană exclude imediat din perceperea ei conştientă anumite evenimente tipice. ,n majoritatea cazuriloreste vorba despre amănunte împovărătoare care apoi se str"ng sub c"mpultrăirii conştiente şi care în cele din urmă te pot îmbolnăvi spiritual sau !izic.,ntrebările cu un scop precis reprezintă apoi o însemnată componentă alunei psihoterapii. @le activează aceste trăiri trecute şi împovărătoarestabilind ast!el premisa prelucrării lor ulterioare.

Pe de altă parte percepem totuşi mai puţin !aptul dec"t ar !i posibil din punctul de vedere al numărului stimulilor care vin asupra noastră deoarecenimeni nu izbuteşte în momentul în care merge pe stradă să perceapă şi să

prelucreze toate obiectele persoanele !ormaţiunile de nori zgomotele saumirosurile.,n loc de asta înt"lnim o selecţie de stimuli senzoriali care reies îndependenţă de nevoiel noastre actuale şi de experienţele pe care le'amacumulat de'a lungul vieţii.In!luenţa actualelor noastre nevoi asupra percepţiei noastre se lasă desluşităclar !olosind exemplul turistului !lăm"nd într'un mare oraş străin&#Agăţaţi'i stomacul de picioareF$ se va g"ndi el în centru în timp ceîntreaga sa atenţie este aţintită asupra tuturor restaurantelor !ast'!ood'urilor

şi chioşcurilor neînregistr"nd în schimb atracţiile oraşului.1eva asemănător trăieşte şi jucătorul accidentat pe teren& percepereaderulării jocului se îngustează cu at"t mai mult cu c"t durerea cauzată deaccidentare este mai mare. Ea urma urmei g"ndurile sale roiesc numai în

jurul părţii corpului care s'a accidentat şi al încercării de a e!ectua doarmişcările cele mai puţin dureroase. 1u precădere atinşi de acest sindrom sunt

portarii implicaţi prea rar în jocul propriu'zis ei nesimţind o eliberare at"tde mare în momentul în care încearcă să se îndepărteze de stimului dureros.

%eci percepţia este mereu organizată de noi mai înt"i prin alegerea

stimulilor senzoriali individuali din totalul stimulilor senzoriali existenţi.Eu"nd în consideraţie experienţa acumulată din momentul copilăriei sealcătuiesc structuri la care se leagă orice percepţie ulterioară& putem sămenţinem şi să prelucrăm numai acei stimuli pe care'i putem integra într'unmodel în care ne încredem.n exemplu clar în acest sens este dizertaţia ce ne este prezentată într'olimbă străină& doar acei care de exemplu au cunoştiinţe de limba rusă pot să

)B


20/22

şi înţeleagă conţinutul unei lecţii susţinute în limba rusă deşi privindlucrurile în mod obiectiv toţi cei din audienţă par să !i primit aceleaşiin!ormaţii.Ea !el de puţin poate şi un jucător care nu stăp"neşte încă principiile de bazăale apărării în zonă să recunoască elementele jocului în zonă advers sauchiar să se poziţioneze în propriul comportament o!ensiv.

1u !iecare experienţă ulterioară modelul se modi!ică şi se extinde. Acestadevine tot mai individualizat şi mai di!erenţiat pornindu'se de la premisa căşi la v"rsta adultă se ajunge la experienţe de viaţă noi şi nesilite dar desigurşi altele silite.Percepţia se dezvoltă tot mai individual deoarece ea este in!luenţată de

personalitatea noastră tot mai di!erenţiată cu toate sentimentele şi g"ndurilesale.

%e aceea la s!"rşitul unui joc de !otbal există at"tea versiuni ale celor trăite.,ncă apartenenţa a!ectivă a spectatorilor la di!erite echipe poate să modi!ice

percepţia derulării unuia şi aceluiaşi meci.,n interiorul domeniului #psihologia evolutivă$ există nenumărate modeledi!erite care înlesnesc progresul evoluţiei umane.%e exemplu modelul lui 6. Groh susţine că evoluţia are loc #în trepte$.@xistă un urcuş abrupt apoi o !ază a întăririi apoi un nou urcuş ş.a.m.d.Aşa'numitul #model spiral$ reprezentat de 5esell pune accentul peacceptarea !aptului că în cadrul procesului evolutiv există repetiţii ce au

loc la un nivel tot mai înalt.-oate aceste modele au un numitor comun& ele descriu o schimbare între!azele creşterii maturizării învăţării şi liniştii relative ultima !iind

percepută ca !ază a stagnării.Pentru un antrenor cunoştinţa acestui !enomen observabil de'a lungul vieţiiunui om are o importanţă imensă. %acă el nu'i va acorda atenţie în timpullucrului cu jucătorii săi el va risca să cadă pradă interpretărilor greşite cue!ecte c"t se poate de grave apropo de capacitatea de a avea randamentîndeosebi în ceea ce'i priveşte pe jucătorii tineri.

Psihologia învă"ării se implică şi în această învă"are repetată a secven"elorde mişcare tehnice şi tactice.#serv la colegii mei antrenori că nu cunosc cura randamentului

%ucătorilor tineri, pe care noi am cunoscut*o în urma unei îndelungatee$perien"e. 9a constă din aceea că un %ucător tânăr atinge relativ repede unanumit nivel, pentru că el aduce cu sine mult entuziasm, interes şicuriozitate. poi, rusc, el nu merge mai departe.

/*


21/22

cest %ucător a atins nivelul, moment în care*şi !ace apari"ia stagnarea sau,chiar, poate să apară căderea, el !iind nesigur.

sen"a aşteptatelor cununi cu lauri şi ale consecin"elor pozitive duc laurmătorul e$periment/ metoda de antrenament va !i schimată, la !el ca lacomputer, unde compar şi schim între ele intrarea şi ieşirea. 2n realitate,este vora despre pla!onul de întărire. Li dacă rămân la acea !ază cu puterede convingere şi cu tenacitate, după un anumit timp, se merge din nou în

sus. 'acă, însă, îşi !ace apari"ia nesiguran"a, cădem înapoi dacă nu la zero,atunci la 1F sau la un alt nivel.

4unt nenumărate cazurile în care din cauza necunoştiinţei unor asemenea principii de învăţare mari talente s'au văzut !rustrate nesigure şi blocate îndezvoltarea lor viitoare.

%acă îi luăm pe acei jucători tineri care după primul lor meci !oarte bun jucat în Hundesliga au dispărut în plutonul mulţimii de jucători mediocriam putea alcătui mult mai multe echipe cu o bună substanţă !otbalistică.Iar dacă ar !i bene!iciat de o îngrijire la timp cali!icată şi competentă din

punct de vedere sportiv şi psihologic unele dintre aceste talente ar !i putut!ace pasul la statutul de titular şi chiar la cel de component al echipeinaţionale.

Pentru a avea o asemenea dezvoltare pozitivă bazată pe o învăţare optimă

este necesară asigurarea unui minim de destindere emoţională şi un climat propice la antrenamente îndeosebi în cazul antrenamentelor tehnice.1um se poate crea o asemenea atmos!eră Iată mai jos un exemplu&

Ma @aJern Bnchen e$ista grupul 0Mos ParaguaJos, care*şi !ăcuseră unnume şi care voiau să pătrundă pe scena muzicii mBncheneze. 2naintea unuiantrenament, ei au cântat în vestiarul nostru. Li au generat o asemeneadestindere, o asemenea elierare3 Li am stailit cu 6li +oeness să instalămdi!uzoare, tocmai pentru că am sim"it acest eveniment pozitiv. 2n cazulînvă"ării mişcărilor coordonate, cum ar !i tehnica !otalistică, este vora

despre această destindere su!leteasco*spirituală, căci suntem oliga"i săcreăm o atmos!eră veselă.

m încercat să convingem antrenorii că şi vocea unui antrenor poatereprezenta un asemenea instrument.

tunci când lucrez la condi"ia !izică, totul devine mai tare, mai solicitant,mai agresiv. 4ar dacă lucrez la tactică, totul e mai calculat, mai distan"at şiconvingător pas cu pas. 'ar tehnica de %oc, modul în care controlezi

/)


22/22

mingea, totul necesită un soi de muzicalitate, destindere şi veselie. 7oateacestea treuie create, pentru că, dacă nu, nu se pot !ace progrese tehnice.

Ma Bnchen lucram ast!el cel pu"in o dată pe săptămână. 'in păcate, nuaveam, la vremea respectivă, posiilită"ile tehnice de a pune muzica peterenul de antrenament.

psihologia fotbalistica 5

Documents