PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC, UVT

DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ A

GRUPURILOR ŞCOLARE

Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copilului este clasa de elevi . = satisface cel mai bine cateva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane : nevoia de afiliere, de altul , nevoia de participare, nevoia de protectie, de securitate.

Acest grup se perpetueaza de-a lungul câtorva ani si are o imensa influență asupra membrilor săi, alcătuind " creuzetul" in care se contureaza personalitatea.

Clasa de elevi este un grup de munca specific, compus dintr-un număr de membri egali intre ei (elevii) si dintr-un animator (profesorul), ale caror raporturi sunt reglemente oficial de tipul sarcinii și de normele de funcționare (Neculau, 2007, p. 105).

ORGANIZARE/FUNCȚII

Ca orice grup social, clasa de elevi are o

structură de grup,

rețele de comunicare,

funcții de grup

dinamică specifică.

Funcțiile de grup ale clasei de elevi:

de socializare,

de învatare socială

de integrare = aceasta se afirmă ca " laboratorul în care se însușesc și se experimentează conduitele așteptate de societate" ( Zlate, 1987/2003).

CARACTERISTICI ALE CLASEI

CA GRUP SOCIAL

CLASA = grup primar = caracteristici generale :

a. interacțiunea directă, nemijlocită, față în față a membrilor ;

b.prezența scopurilor și a motivelor care susțin acțiunea grupului;

c. se creeaza o structură a grupului alcătuită dintr-o rețea de statusuri și roluri ale indivizilor în grup;

d. existența unui sistem de norme (norme explicite și norme implicite);

e. se definește și printr-un grad de coeziune (Leon Festinger (1957/1999) - coeziunea este rezultatul tuturor forțelor care îi determină pe indivizi să ramană în grup).

COOPERARE VS COMPETIȚIE (FORSYTH, 2001, APUD SĂLĂVĂSTRU,2004)

FACILITAREA SOCIALĂ

FcS = creșterea performanței în sarcină în condiția ”prezenței celuilalt”.

Registre:

public martor;

co-acțiune.

Norman Triplett (Indiana University) – 1898

”Bicicliștii” / ”copii cu mulinete”

„dinamogeneza = „stimulare a subiectului“ prin intermediul „instinctului de competiţie“.

Floyd Allport (1920) (Harvard University) – test asociativ / natura sarcinii (simplă/complexă)

crește performanța / sarcină

FACILITAREA SOCIALĂ

F. Allport – tendință statistică de comportament

--------------

Performanța în sarcină /

FACILITAREA SOCIALĂ

Robert Zajonc (1965) - teoria impulsului (the drive theory)

prezenţa altor persoane determină o creştere a neliniştilor, generând o anxietate interferată (intertfering anxiety), dar şi o concentrare asupra sinelui, subiectul fiind interesat în conturarea unei imagini de sine pozitive. Aceasta întăreşte răspunsul dominant —răspunsul pe care subiectul este cel mai probabil să îl producă într-o situaţie dată.

FACILITAREA SOCIALĂ

Robert Zajonc - teoria impulsului

Răspuns efectiv =

răspunsul cel mai probabil

contradictorii

Stimuli

Tendinţe de

răspuns

Prezenţa

„celuilalt”

public

martor

sau

co-actor

Răspunsul

dominant

Răspuns

dominant corect /

contextul dat

Performanţa

în sarcină

sporeşte

Răspuns

dominant incorect

/ contextul dat

Performanţa în

sarcină se

diminuează

FRÂNAREA (LENEA)

SOCIALĂ

FrS = diminuarea performanței în sarcină pentru fiecare membru al unui grup în cadrul unor sarcini aditive (sarcini în care trebuie reunite eforturile tuturor participanţilor pentru atingerea unui scop comun).

Max Ringelmann (1880/1913) - Şcoala agricolă din Grand-Jouan

”frânghia” 1/1 // 3/3 // 8/8.

63 kgf / 1 // 160 kgf / 3 // 248 kgf // 8.

FRÂNAREA (LENEA)

SOCIALĂ

B. Latané şi colaboratorii (1979) – ”strigă și bat din palme”… ”cât pot de tare” / singuri / grup.

Influenţa numărului este importantă până la un prag de şase-opt persoane, dincolo de care sporirea grupului produce efecte mai puţin însemnate

EXPLICAȚII TEORETICE

ALE FRÂNĂRII SOCIALE

difuziunea responsabilităţii în grup (Latané, 1981)

teorii motivaţionale: S. Karau şi K. Williams (1990/2007) - modelul efortului colectiv

Expectanţa;

Instrumentalitatea;

Valorizarea.

-----------------------------------------------------------------------------

”Energia” subiectului va fi astfel mobilizată încît să obţină, printr-un fel de calcul simbolic, exact recompensele pe care le consideră cuvenite („nu are rost să lucrez mai mult decît pot primi [simbolic] în schimb“).

FRÂNAREA (LENEA)

SOCIALĂ

Frânarea socială se manifestă:

— indiferent de gen (bărbaţii şi femeile comportîndu-se similar) şi indiferent de vîrstă (adulţii „chiulind“ la fel de mult ca şi copiii) (Williams et. al., 1981);

— indiferent de condiţiile de muncă şi de tipul muncii (Harkis, 1987);

— deopotrivă pentru activităţile care presupun un efort fizic, cît şi pentru cele care presupun un efort intelectual (Weldon, Mustari, 1988; Williams, Karau, 1991).

CONDIŢIILE ÎN CARE FRÂNAREA SOCIALĂ SE

PRODUCE ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MODERATĂ:

— când sarcinile în care sunt angajaţi subiecţii sunt interesante şi motivante;

— când partenerii de grup sunt însoţitori respectaţi de subiecţi (prieteni, autorităţi profesionale);

— când autopercepţia asupra contribuţiei proprii este apreciată ca fiind unică, identificabilă, şi nu rutinieră, difuză;

— când activităţile se desfăşoară în grupuri mai mici, mai degrabă decât în marile grupuri;

— când grupurile pot încuraja o atmosferă de angajament în sarcină pentru atingerea obiectivului propus, spre deosebire de grupurile în care activitatea se desfăşoară inerţial;

— doar atunci când se produce identificabilitatea, când subiecţii provin din arii culturale care favorizează valorile individualiste, precum cele din spaţiul cultural „occidental“, mai degrabă decît cei ce provin din aria „orientalismului“, care se centrează pe valori colectiviste;

— când se sporeşte coeziunea grupului angrenat în sarcină; şi, în sfîrşit,

— când persoanele cu status superior (liderii) se raportează deschis-angajant faţă de sarcină, participând nemijlocit la realizarea acesteia (modelul efortului personal).

AUTOCONFIRMAREA

PROFEȚIILOR ”ÎN CLASĂ” ACP = ”telepatie socială”

conceptul (self-fulfilling prophecy) a fost consacrat în cîmpul disciplinei în urma volumului de referinţă al lui R.K. Merton: Social Theory and Social Structure (1949/1968)

DEFINIȚIE - Autoconfirmarea profeţiilor se poate defini ca tendinţa actorilor sociali rezultată în urma unei definiri false a situaţiei de a se conforma prescripţiilor scenariului construit la nivelul imaginarului colectiv, validând, astfel, noul înţeles atribuit acţiunilor şi modelînd contextul conform determinantelor sale. (Merton, 1949/1968, p. 477)

MECANISMUL CARE

GENEREAZĂ AUTOREALIZAREA

PROFEȚIILOR

Observatorul dezvoltă anumite expentanțe eronate despre actor

Observatorul acționează ca și când aceste expectanțe ar fi adevărate și îl tratează pe actor în consecință

Opiniile observatorului schimbă conceptul de sine al actorului, care își adaptează comportamentul la atitudinile și opiniile pe care le propune observatorul

Observatorul interpretează comportamentul actorului ca o confirmare a credințelor sale inițiale (cf. Neculau, Boncu, 1998)

FENOMENUL PYGMALION SAU

EFECTUL OGLINDEI

IDENTITARE (Rosenthal, Jacobson, 1968)

expectanţele generoase de rol îmbunătăţesc nemijlocit performanţa „celuilalt“ (QI – max. +30).

Aşteptările „sursei”

Comportamentul sursei

îndreptat către „ţintă”

Comportamentul „ţintei”

îndreptat către „sursă”

EFECTUL PYGMALION

E. Bahad şi F. Bernieri (1991): aşteptările iniţiale ale profesorilor legate de elevii sau studenţii cărora li se adresează modelează semnificativ expresivitatea lor discursivă şi relaţională.

D. Jamieson (1990/2007): Influenţele nu sunt însă doar într-o singură direcţie — dinspre profesor către elev —, ci bilaterale.

https://www.youtube.com/watch?v=hTghEXKNj7g

EFECTUL PYGMALION

Sunt însă situaţii cînd aşteptările reunite pentru performanţă ale profesorului şi elevului se întâmplă să nu se potenţeze, ci să se inhibe reciproc. Cînd mereu se aşteaptă performanţa maximă de la elev, acesta înclină să dezvolte o atitudine anxioasă, căci imaginea eşecului potenţial (fie el şi minor) devine un factor perturbator important, deturnându-i atenţia de la sarcina pe care o efectuează şi diminuând pe termen mediu performanţa sa globală (Zanna et al., 1975).

RAPORTAREA STEREOTIPĂ LA

„CELĂLALT”. PREJUDECATA ”ÎN

CLASĂ”

Definiție: Prejudecata = atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.

Privită conceptual, prejudecata este deci o noţiune relaţională, care pune în legătură o informaţie categorială (ce desemnează caracteristicile grupului) cu o informaţie particularizată (specifică subiectului care devine obiectul prejudecăţii), postulînd că trăsăturile categoriei, în general negative, construite pe criteriul diferenţierii, sunt proiectate asupra subiectului individual, în absenţa, cel mai adesea, a confruntării cu realitatea celui din urmă set de trăsături (cel particularizat) (Baron, Branscombe, Byrne, 2009)

PREJUDECATA — ÎNTRE

CONCEPT ŞI REALITATE

SOCIALĂ Caracteristici:

reprezintă o atitudine operaţională ce permite o gestionare mai facilă a informaţiei din mediul social.

prejudecata, asemeni stereotipului generic, este puternic încărcată de afectivitate.

scurtături cognitive (cognitive shortcuts) (Gilbert, Hixon, 1991)

PR = strategie salvatoare în gestiunea efortului cognitiv complex = activarea stereotipurilor conduce la o creştere a performanţei în sarcini realizate simultan (Macrae, Milne, Bodenhausen, 1994).

PREJUDECATA — ÎNTRE

CONCEPT ŞI REALITATE

SOCIALĂ Macrae, Milne, Bodenhausen, 1994 – creier / PC

----------------------------------------------------------------------

Microprocesor / HDD / RAM

2.08

4.42

6.66

8.75

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Performanta / Formarea impresiei Performanta / Sarcina de invatare

Stereotip

absent

Stereotip

prezent

PREJUDECATA — ÎNTRE

CONCEPT ŞI REALITATE

SOCIALĂ Stereotipurile / prejudecăţile = tactici de salvare a energiei

cognitive chiar şi în cazul în care subiecţii nu sunt conştienţi de prezenţa lor = persistente = mijloc natural de gestiune a cogniţiilor, o economie cognitivă.

cu cât mai frecvent sunt folosite categoriile care alcătuiesc prejudecata, cu atât mai accesibilă devine aceasta şi invers, prejudecăţile activându-se automat (Stagnor et al, 1992; Higgins, 1996). În studiul lui L. Lepore şi R. Brown (1997)

reîntărirea prejudecăţilor prin suprimarea gândurilor stereotipe: cercetarea lui C. Macrae şi colaboratorii (1994) – ”skinhead”.

TEMEIURILE PREJUDECĂŢII

„The Robber’s Cave“ Experiment - M. Sherif şi colaboratorii (1961/1988) > „Eagles“/ „Rattlers“

competiția escaladează în conflict: soluția = scopuri supraordonate.

Ipoteza contactului: condiție insuficientă

https://www.youtube.com/watch?v=DPk-BYAA12A

TEMEIURILE PREJUDECĂŢII TENDINȚE:

concurenţa pentru resurse sociale şi simbolice limitate între grupuri se transformă, dacă nu este controlată, într-un conflict intergrupuri cu consecinţe grave pentru climatul social local;

la bazele acestui conflict se află gîndirea stereotipă şi activarea prejudecăţilor sub forma discriminărilor;

sporirea contactului intergrupuri nu este o condiţie necesară şi suficientă a reducerii imaginilor negative şi a acţiunilor manifeste în dauna „celuilalt“; conflictul, odată iniţiat, determină mai degrabă o accentuare a prejudecăţilor şi discriminărilor decît o diminuare a lor;

pentru a depăşi starea de tensiune intergrupuri trebuie identificat — de regulă de către o entitate independentă — un scop supraordonat care să răspundă intereselor bilaterale şi care să angajeze colectiv ambele tabere ce se aflaseră pînă atunci în confruntare.

înlocuită o strategie conflictuală, pentru atingerea unor scopuri exclusive, cu o strategie cooperantă, pentru atingerea unor ţinte inclusive.

TESTUL SOCIOMETRIC – INDICATOR AL

RELAŢIILOR ÎN CADRUL CLASEI DE ELEVI

Testele sociometrice sunt utilizate pentru studierea

colectivelor de elevi, investigaţi ca grupuri cu structură proprie și cu rețele atitudinale reciproce =investigarea naturii, configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.

Prin intermediul utilizării TS se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului precum şi la stadiul concret de structurare al acestora.

TESTUL SOCIOMETRIC Nume şi prenume…………………………

Data…………..

1. Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?

1..……………………………..…

2…………………………………

3..………………………………..

2. .Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi?

1…………………………………

2…………………………………

3. …………………………………

Datele obţinute în urma aplicării testului sociometric, se prelucrează, realizându-se pentru

început matricea sociometrică:

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Ab

Va

Rb

Vr

Is

TESTUL SOCIOMETRIC Indicatori:

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor

Rb- respingeri brute

Vr- valoarea respingerilor

Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de un

anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv, respectiv a expansiunii sociale

şi a atitudinii colectivului faţă de el, respectiv a incluziunii sociale. Calculul incelui sociometric se

realizează după următoarea formulă:

n

I = , unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul

N-1

respectiv, iar N numărul total al membrilor grupului.

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula:

R ● q

Ic =

U ● p

k

unde p =

N- 1, iar q = 1-p.

SOCIOGRAMA CLASEI

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER