psihologia educaȚiei departamentul pentru …...conceptul de ÎnvĂȚĂre definiții Învățarea...

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC, UVT

CONCEPTUL DE ÎNVĂȚĂRE

Definiții

Învățarea =un proces de modificare relativ permanentă a comportamentelor, cognițiilor sau emoțiilor unui subiect, pe baza observațiilor și experiențelor succesive pe care le parcurge acesta într-o anumită perioadă de timp (Driscoll,2000; Sternberg și Williams, 2004).


Definiții

Leontiev –învățarea e „procesul dobândirii experiențeiindividuale de comportare”.

Datorită învățarii nu se acumulează numai informație, ci se formează gândirea, sentimentele, voința – personalitatea.

Tot ceea ce nu este înnăscut este învățat, se formează în experiența cu mediul social si cel natural.


Procesul învățarii se desfașoară în mai multe faze:

- receptarea si înregistrarea materialului pe fondul unei stări de atenție și activare cerebrală;

- înțelegerea și generalizarea prin formarea de noțiuni, principii etc.;

- fixarea în memorie, actualizarea prin reproducere a cunoștințelor și transferul acestora.

TIPURI,FORME,NIVELURI ALE

ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza maimultor criterii:

- în funcție de nivelul de integrare a activității psihologice:

obișnuința,

învățarea asociativă,

învățarea complexă;


ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:- în funcție de analizatorul care participă la învățare, distingem:

învățare vizuală,

învățare auditivă,

învățare olfactivă,

învățare gustativă si

învățare kinestezică.

Cea mai eficientă este cea combinată;


ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

- după modul de organizare a materialului de învățare, distingem: învățare programată, euristică, algoritmică, prin modelare și rezolvare de probleme, prin descoperirea inductivă, deductivă și analogică;


ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

- după operațiile și mecanismele gândirii: învățare prin observare, imitare, prin condiționare reflexă, condiționare operantă, prin identificare.

TIPOLOGIA ÎNVĂȚĂRII POTRIVIT

CONCEPȚIEI LUI R.GAGNÉ

Dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învățării cât și creșterii ---- învățare vs. maturare: creierul, experiența și comportamentul – strâns legate (Schaffer, 2004) și se intercondiționează reciproc.

Învățarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată și aditivă de capacități.

Ierarhizarea acestor capacități se face în baza criteriului trecerii succesive de la învățarea capacităților simple, la cele complexe, generale.

TIPURI DE ÎNVĂȚARE -

GAGNÉ

1) învățare de semnale (este involuntară; învățăm să răspundem la culoarea roșie a semaforului, la clopoțelul de la școală);2) învățare stimul-raspuns (ținerea corectă a unui creion de către un copil mic);3) înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicletă, scrisul, înotul);4) învățarea de asociații verbale (memorarea alfabetului, tabla înmulțirii);5) învățare prin discriminare (diferențierea literelor de tipar, a cifrelor, a culorilor, a trăsăturilor distinctive a unor clase de obiecte: păsări, mașini, flori,etc.);6) învățarea noțiunilor (clasificarea obiectelor pe baza unor proprietăți comune);7) învățarea regulilor (regulă= lanț de două sau mai multe concepte; ex. obiectele rotunde se rostogolesc)8) rezolvarea de probleme este tipul de învățare cel mai complex;combinarea regulilor pentru a soluționa probleme noi; uneori se impune imaginarea unor reguli.

TEORII ALE ÎNVĂȚĂRII

ABORDĂRI BEHAVIORISTE ALE

ÎNVĂȚĂRII

Dimensiunea comportamentală a învățării (behavior=comportament)

Comportament = orice activitate externă realizată de un organism la un moment dat;

Teoria stimul–răspuns S - R (Thorndike)

Legea efectului --- ”o acțiune urmată de o consecință dezirabilă sporește probabilitatea ca acțiunea respectivă sa fie repetată. Un comportament urmat de o schimbare indezirabilă scade șansele reluării comportamentului”.

Legea exercițiului ---”tăria legăturii dintre o stimulare și un răspuns crește odată cu repetarea asocierii acestora”.


ÎNVĂȚĂRII

Condiționarea clasică (Pavlov) – asocierea temporală a unui stimul necondiționat (hrană) cu un stimul condiționat (sunetul unui clopoțel) produce o reacție condiționată (salivare la auzul clopoțelului).

SN → RN (stimul necondiționat --- reacție necondiționată)

SC&SN → RN (stimul condiționat asociat cu SN ----RN)

SC → RC (stimul condiționat ---- reacție condiționată)


ÎNVĂȚĂRII

Implicații educaționale

→ SN = tensiunea înaintea unui examen/test indusă de comportamentul ostil al unui profesor;

RN = teama resimțită de elev;

prin mecanism de generalizare teama se manifestă și în alte situații de testare = RC;

atenția elevului este îndreptată spre gânduri depreciative ( Nu știu nimic/ Nu pot face față testului) și nu spre sarcina de rezolvat;

rezultatul va fi reducerea performanței în sarcină odată cu accentuarea reacției emoționale negative.


ÎNVĂȚĂRII

Implicații educaționale

Recomandări practice (Strenberg și Williams, 2004)

evitatarea generării stărilor emoționale condiționate negativ;

asocierea activităților de învățare cu emoții pozitive;

ajutarea elevilor să depășească momentele de anxietate ridicată.

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN

SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE

mecanismul condiționării operante (școala comportamentală, Thorndike, Tolman, Guthrie): legea efectului:

comportamentele urmate consecvent de recompense →tendința de a fi repetate

comportamentele urmate consecvent de pedeapsă →tendința de a nu se repeta


SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE SKINNER: Întărirea – Procesul prin care introducerea unui anumit stimul sau eliminarea

unui stimul măresc probabilitatea apariției unui comportament.

Întărirea:

- pozitivă: comportamentul este urmat de consecințe pozitive

- negativă: comportamentul NU este urmat de consecințele negative anticipate

Alte două tipuri de consecințe:

- comportamentul descrește in frecvență pentru că:

- este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)

- este urmat de omiterea unei recompense așteptate

Modificarea comportamentului:

- este influențată de momentul furnizarii pedepselor și a recompenselor:

- comportamentul cel mai apropiat în timp de pedeapsă (recompensă) este învatat cel mai bine


SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE

Categorii de întăriri pozitive:

Întăriri sociale - atenția, aprobarea, lauda, crearea de oportunități în care elevul să-și identifice punctele tari;

Întăriri simbolice – buline, diplome, distincții, note, calificative;

Activitățile - diferite activități pentru petrecerea timpului liber, vizionarea unui film, o zi liberă pentru bibliotecă, audiții muzicale, practicarea unui sport, etc;

Întăriri materiale - obiecte materiale cu valoare personală: jucării, CD-uri, agende, etc.

Există situații în care elevii pot să-și autoadministreze întăriri, pentru a-și aprecia munca și produsele (oferindu-și pauze, diferite mici bonusuri, etc).

CONSIDERAȚII

PSIHOPEDAGOGICE

1. cunoașterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi

2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare în caz de scop îndepărtat)

3. utilitatea recompenselor și pedepselor prin internalizare:

- recompensa: motivație pozitivă

- pedeapsa: motivație negativă

- recompensa: externă: →motivație extrinsecă

internă:→motivație intrinsecă

CONDIȚII INTERNE SI

EXTERNE ALE ÎNVĂȚĂRII

EFICIENTE (GAGNÉ)

Condiții externe = variabilele ce constituie situația de învățare:

Sistemul de cerințe școlare;

Structura și gradul de dificultate a materiei;

Calitatea instruirii;

Competența cadrului didactic;

Relațiile profesor-elev.

CONDIȚII INTERNE SI

EXTERNE ALE ÎNVĂȚĂRII

EFICIENTE (GAGNÉ)

Condiții interne = particularitățile și disponibilitățile celui care învață:

o potențialul ereditar (dispozițiile înnăscute);

o nivelul dezvoltării intelectuale;

o cunoștințe;

o capacități;

o motivație;

o voință;

o tehnici de muncă intelectuală;

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

1) Nivelul și participarea individuală a elevului:

temperament,

capacitate intelectuală,

afectivitate,

voință,

motivații,

aptitudini,

interesele si aspirații.



2) Volumul, calitatea si inteligibilitatea (accesibilitatea) cunoștințelor;

3) Transferul de cunostințe;

4) Exercițiul, repetițiile teoretice și practice, sistematice;



5) Calitatea strategiilor de predare-învățare, a mijloacelor, metodelor si formelor de activitate didactica.

6) Competențele profesionale, pedagogice și morale ale profesorului.



7) Calitatea vieţii scolare,

8) Componenta procesului de învățământ: obiective, conținuturi, mijloace și forme de activitate didactică, relația profesor–elev.



9) Influențe socio-culturale: dezvoltarea culturii, a cărții, a acţiunii cultural artistice, gradul de cultură, relațiile dintre familie, școala și societate

STRATEGIILE METACOGNITIVE.

METACOGNIŢIA

Cunoştinţele metacognitive reprezintă :

(a) reflecţii asupra propriei activităţi cognitive (de ex:. „a şti cum să înveţi” sau cum să discerni între simpla memorare şi înţelegerea unui material) şi

(b) anticipări cu privire la posibilităţile de exploatare a acestor reflecţii.

STRATEGIILE METACOGNITIVE.

METACOGNIŢIA

Metacogniţia = capacitatea unei persoane de a-şi reprezenta propria activitate cognitivă şi totodată abilitatea de a controla, de a evalua şi de a exploata rezultatele acestei reprezentări.

psihologia educaȚiei departamentul pentru …...conceptul de ÎnvĂȚĂre definiții Învățarea...

Documents