PSIHANALIZA

PSIHANALIZA1. Debut Europa, Austria Viena, 1900-1904;

2. Obiectul de studiu Inconstientul si sexualitatea.

Nu se limiteaza doar la partea constienta a vietii psihice, ci se concentreaza si pe cea inconstienta.

3. Reprezentanti S. Freud (1856-1939), 4. Concepte propuse In psihologie, Freud, a introdus in prima etapa concepte ca: aparat psihic, care dispunea de 3 niveluri supraetajate: inconstientul (are un rol essential), preconstientul si constientul. In a doua etapa instantele acestuia: Sine, Eu, Supraeu). Inconstientul contine pulsiuni ce se comporta ca fiintele vii, functioneaza dupa principiul placerii I se acorda statutul de principiu fundamental al vietii.

Constiinta este spectatoare, observa si permite sau nu satisfacerea pulsiunilor inconstientului, actioneaza dupa principiul realitatii, ce presupune gandirea, stabilirea unui plan de actiune si rezolvarea unor situatii. Functia ei este pe linie negative, nu are rol in socializarea individului sau in adaptarea lui la solicitarile mediului ci trimite inapoi in inconstient acele pulsiuni care vor sa scoata capul la iveala.

Preconstientul este total insignificant, este doar o statie de tanzit intre tendintele inconstientului si ale constiintei.

Atunci cand toate aceste instante sunt in echilibru, viata psihica interioara a individului este normala. Cand intervin dezechilibrari, schimbari de forte, apar modele interactionale, de obicei de ordin patologic. Ex: instinctele sexuale care nu sunt satisfacute neconditionat, sunt refulate, trimise din nou in incostient ele nu dispar, nu se potolesc ci cer si cu mai mare intensitate sa fie satisfacute. Cu cat conflictul este mai mare intre libido si constiinta cu atat instinctele refulate cauta cai impotriva vrerii constiintei de a fi satisfacute. Comportamentele care deriva din aceste instincte refulate sunt denumite de Freud acte ratate satisfacandu-se sub forme caudate, absurde si acte comportamentale curioase, sub forma visului, iar in cazuri mai grave sub stari nevrotice, morbide.Perturbarile comportamentale, ca forme de manifestare ale inconstientului si sexualitatii sunt intalnite atat la adult cat si la copil(complexul lui Oedip), concesie numita de Freud, in cazul copiilor, denumita perversitate nu se finalizeaza in procreatie. Perversitatile stau la baza tulburarilor psihice care vor aparea mai tarziu.Conceptia lui Freud pe doua niveluri: 1) explicarea functionarii psihismului uman legat de biologic, genetic, metapsihologic care privilegiaza registrul intrinsic al psihicului; 2) dincolo de aspectele fragmentare ale teoriei psihanalitice( inconstient, refulare, conflicte, libido) elemental de baza ramane legatura dintre ele.5. Metoda utilizata metoda psihoterapeutica metoda psihanalizei. consta in readucerea in constiinta bolnavului a elementelor psihice patogene in vederea dizolvarii si inlaturarii raului de formarea simptomelor substitute. Pacientul este rugat sa spuna tot ce ii trece prin minte, indifferent de natura faptelor, sa readuca in memorie absolute totul, atat fapte positive cat si negative, placute si mai putin placute. []Ideile spontane ale pacientului reprezinta pentru psihanalisti minereul din care el va extrage metalul pretios(Freud, 1980 apud Zlate, 2007, p. 88). Pe baza analizei i intepretrii viselor, actelor ratate, lapsusurilor i asociaiilor Freud a fundamentat nu numai o metod de studiere a psihicului ci i o metod de terapie psihic numit psihoterapia psihanalitic.6. Contributii dupa 1920, Freud se orienteaza catre segmentele superioare ale vietii psihice, analizandu-le mai amanuntit si mai nuantat. Aparatul psihic devine- Sine, Eu, Supraeu. Sinele este echivalentul inconstientului sursa primara a energiei psihice. Eul este o scoarta de copac, dupa Freud, pentru ca este intermediar intre Sine si lumea exterioara. Mijloacele de aprare sunt: raionalizarea, refularea, regresia, formaiunea reacional, identificarea cu agresorul, proiecia. Supraeul este o structura speciala, cu influente materne, paterne si ale mediului incojurator.

7. Limite teoretice nu se poate vorbi de o schimbare a obiectului psihologiei, pentru ca practice, Freud, a inlocuit un element psihic(constiinta) cu un alt elemet(inconstientul) tot psihic. Astfel sa pastreaza in limitele vietii psihice interioare. Originalitatea metodei propuse de Freud in ceea ce priveste viata psihica interioara, dinamica si complexitatea acesteia, si psihanaliza, ne fac sa credem ca se detaseaza de contextual orientarilor care considera viata psihica interioara ca obiect de studio al psihologiei.8. Limite metodologice psiho-analiza si consta in analizarea viselor, actelor ratate, lapsusurile. Inconstientul nu poate fi analizat decat prin intermediul formelor in care se exprima identificandu-se elementele de continut ale inconstientului.

9. Curente Neo (redresari) desi a redimensionat obiectul psihologiei, fiind considerate o adevarata revolutie, s-au generat reviziuri sau reformari care au dus la aparitia neo-freudismului. Reprezentantii acestui current sunt: Karin Horney si Erich Fromm. Neo-freudismul conserva ideile principale ale lui Freud, insa cei doi revolutionary considera ca conduita omului este determinate de impulsuri emotionale inconstiente care nu sunt generate de instinctele sexuale innascute ci de factorii sociali. Neo-freudismul ramane un bun castigat in deschiderea obiectului psihologiei spre influentele externe, sociale.C.G.Jung si A.Adler neaga rolul dominant al sexualitatii in viata psihica a individului., punand accent pe inconstientul personal si colectiv, relaia dintre incontientul personal, incontientul colectiv i Eul contient determin intro i extroversia conf. lui Jung, iar libidoul nu domina inconstientul ci impulsul catre superioritate, rezultat din compensarea complexelor de inferioritate cf. lui Adler.

10.Testabilitate empirica redusa, pentru ca nu se poate experimenta inconstientul, nu putem fi siguri de integralitatea evenimentelor si faptelor petrecute in inconstient si relatate de catre subiect.

11.Comprehensiunea scopului

12. Gradul de formalizare utilizeaza un limbaj neacademic, neformalizat, dar in curs, este o noua etapa, cu noi descoperiri care duc la dezvoltatea limbajului psihologic.

13. Gradul de coeziune nu exista grad de coeziune mare, deoarece nu poate fi supusa experimentelor, si are o finalitate globala explicative, fiind reprezentata de legatura elementelor manifeste si latente, a nivelurilor contradictoriii ale psihicului.14. Coerenta si explicitate redusa, limbajul nu este unul stiintific.15. Finalitatea finalitate globala, explicativa, descriptiva, ameliorative, cu scop umanist pentru ca vizeaza transformarea fondului turbulent al inconstientului, a naturii sale bilogice animale intr-o natura cu adevarat umana socializarea sau resocializarea omului de toate infantilismele care il chinuiesc.16. Parerea personala - :-?