proiect freud- psihanaliza

8/2/2019 Proiect Freud- Psihanaliza

1/27

Teoria psihanalizei lui Sigmund Freud

Copilria i tinereea lui Sigmund Freud:

Sigmund Freud s-a nscut la 6 mai 1856, n Freiberg, Moravia, orel din actuala Cehoslovaciefiind primul nscut din cei nou copii ai familiei, dar mai avand i ali frai (vitregi) dincstoriile precedente ale tatlui su. Cu toate c familia sa nu era o familie nstrit i triauntr-un apartament mic i aglomerat, prinii si au fcut totul pentru ca Sigmund s aib parte decele mai bune condiii, uneori i cu preul defavorizrii celorlali copii ai familiei.

Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual i deosebit de silitor. ase ani larnd a fost primul din clas, iar la terminarea colii avea nu numai cunotine temeinice degreac, latin, german i ebraic, ci nvase i franceza i engleza.

Freud a studiat medicina la Universitatea dinViena. n cursul celui de al treilea an de studii anceput s lucreze n laboratorul defiziologie, sub conducerea luiErnst Wilhelm von Brcke,fiind n special preocupat de funciuneaSistemului Nervos Central. El s-a lsat att de multabsorbit de aceast activitate, nct a neglijat celelalte discipline, terminnd facultatea abia n1881, cu o ntrziere de trei ani. Dorind s ctige experien practic, dup doi ani ncepe slucreze ca medic n spital, n seciile depsihiatrieidermatologie. n 1885 obine un post dedocent nneuropatologiela Universitatea din Viena i - avnd o burs din partea statului austriac-petrece 19 sptmni laParis, n clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalulSalptrire, condus deJean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburri nervoase prinhipnoz. Sub conducerea lui, Freud ncepe s studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentrupsihopatologie.

n 1886 Freud deschide laVienaun cabinet privat de psihiatrie, specializat pe tulburri cerebralei nervoase. Din cauza faptului c aplica metodele i concepiile lui Charcot, socotite neortodoxede ctre corpul medical vienez, Freud s-a lovit de dificulti din partea colegilor. Aceasta explici faptul c, mai trziu, teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu mult reticen.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dermatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dermatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dermatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salp%C3%AAtri%C3%A8re&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salp%C3%AAtri%C3%A8re&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salp%C3%AAtri%C3%A8re&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dermatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viena


2/27

Fugind de persecuia nazist dinVienan1938, Freud s-a refugiat laLondra, unde a petrecutultimul an al vieii sale. Casa situat la Maresfield Gardens nr. 20 n zonaHampsteaddinLondra, care a aparinut familiei pn la moartea din1982a fiicei cele mai mici a lui Freud,Anna Freud, a fost ulterior transformat n muzeu. n muzeu se pstreaz i mobila lui Freud,printre care se numr i celebra sa canapea.

Celebra canapea a lui Sigmund Freud, utilizat de el n timpul sesiunilor de psihoanaliz, esteuna din piesele expuse la Muzeul Freud dinLondra

Prima lucrare publicat de Freud,Zur Auffassung der Aphasien("Concepii asupra afaziei")(1891), trata problema tulburrilor de vorbire aprute n urma unei leziuni organice a creierului.Dup o nou lucrare n domeniul neurologiei,Die infantile Cerebrallhmung ("Paraliziacerebral infantil") (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetrilor privind explicarea

tulburrilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliz"(1896).

Freud explic apariia manifestrilor nevrotice, n special ale isteriei, datorit refulrii unortraume emoionale, ascunse n incontient. Ca tratament recomand transpunerea pacientului nstare de hipnoz, cu ajutorul creia tririle emoionale refulate sunt din nou aduse la suprafaacontiinei i n felul acesta, conflictele, prelucrate n mod contient, nu mai provoac tulburripsihice. ntre 1895 i 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepiilor sale, careformeaz nucleul psihanalizei n teorie i practic. El renun la metoda hipnozei, preferndexpunerea spontan de ctre pacient a amintirilor sale, nc din perioada copilriei, n timpuledinelor de psihanaliz, sub forma aa zisei "asociaii libere". n felul acesta psihanalistul l

ajut s-i clarifice contient experienele conflictuale, care stau la baza tulburrilor nevrotice.

Cu ajutorul asociaiilor libere gsete calea de ptrundere ctre procesele petrecute n incontient,ceea ce l-a condus i la explicarea semnificaiei viselor i a actelor ratate ("lapsusuri"). Prininterpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantil i a"complexuluiOedip", care ar sta la baza legturilor erotice incontiente ale copilului cu printele de sex opus.Aceste puncte de vedere din concepia freudian au fost i rmn foarte controversate.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Freud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Freud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Freud_Sofa.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Oediphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Freud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Viena


3/27

n 1902, Freud este numit profesor la Universitatea din Viena. n jurul su s-a format un cerc dediscipoli, caAlfred Adler,Eugen Bleuler,Carl Gustav JungiErnest Jones, care i-au preluat i i-au dezvoltat mai departe teoriile. n 1910 a fost creat Societatea Internaional de Psihanaliz,cu extindere n special nAmerica. Pe baza reprezentrilor sale, Freud a ncercat s explice iunele fenomene sociale i culturale, ca religia, mitologia, arta i literatura. Dup ocuparea

Austriei denazitiFreud se refugiaz cu ntreaga familie laLondra, unde moare n urma unuicancer al maxilarului n 1939.

Contribuia esenial a lui Sigmund Freud const n punerea n eviden a existenei i aciuniiincontientului n viaa psihic i n explicarea pe aceast baz a personalitii umane. n plus, adezvoltat o nou teorie (teoria psihanalitic), precum i o metodologie terapeutic aferent, care -n forma iniial sau modificat - urmrete ameliorarea funcionrii psihice, uneori cu aplicaiin patologiile mentale.

Tanarul Freud a absolvit summa cum laude Facultatea de Medicina, dar cu trei ani intarziere,intrucat se lasase absorbit de cercetarile de la Institutul de Fiziologie al reputatului Ernst

Br"ucke. Freud ar fi fost fericit sa-si continue activitatea de cercetare, fara sa practice delocmedicina, dar in acea perioada cercetarea era privilegiul celor bogati. In plus, se logodise cuMartha Bernays si avea nevoie de o sursa serioasa de venit pentru a-si putea intretine viitoareafamilie. Timp de trei ani, a lucrat ca medic la Spitalul General din Viena, iar in 1885 a primit obursa din partea statului austriac pentru a studia maladiile sistemului nervos la SpitalulSalpetriere din Paris. Sub indrumarea neurologului Jean Charcot, Freud a invatat sa foloseascahipnoza pentru tratarea tulburarilor nervoase, inclusiv a isteriei

O statuie din Portugalia reprezentndu-l pe Sigmund Freud cu un pacient.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:FIESA_7_Freud_276.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Jones&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Bleulerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adler


4/27

n 1986, tatl lui Freud moare la vrsta de 80 de ani. Moartea tatlui su va fi, ca pentru oriceom, un moment-cheie al evoluiei personale, psihologice i poate i fiziologice ainventatorului psihanalizei. Tocmai ncepnd din 1896 dispar aproape complettulburrile cardiace obsedante de care el suferea de mult vreme i care l fceau s-iprevesteasc un sfrit prematur, ntre 30 i 40 de ani. Din anul urmtor el se lanseaz ntr-

o prodigioas aventur de investigaie psihologic fr echivalent: autoanaliza. S negndim la situaia exploratorului care s-ar lansa pe mare fr a ti unde merge, fr hart ifrcompas, incapabil s-i imagineze de ce instrumente de navigaie va avea nevoie.Daracest voiaj n profunzimile psihicului n-ar fi dus fr ndoial la nici un capt fr rolul jucatde un medic i prieten berlinez, timp de aproape 12 ani.

Noutatea concepiilor lui Freud a constat n recunoaterea importanei proceselor psihiceincontiente. Acestea se desfoar dup alte reguli dect faptele contiente. Sub influenaincontientului, gnduri i simiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia indeprta, pn la atingerea unei stri conflictuale. Regulilelogice, indispensabile gndirii

contiente, nu se aplic proceselor psihice incontiente. Prin analiza acestora, Freud ainterpretat visele ca mecanisme de protecie mpotriva impulsurilor care tind s seexteriorizeze i care sunt n strns legtur cu amintiri refulate ale copilriei. n felulacesta, gnduri i impulsuri inacceptabile, numite i coninut latent al visului, se transformntr-o trire contient, care nu mai este neleas nemijlocit i care devine un "vis manifest".Cunoaterea acestor mecanisme incontiente permitepsihanalistuluis inverseze decursulprocesului (transformarea visului latent n vis manifest) i, astfel, s descopere semnificaiatraumei care i st la baz.

Freud a desfurat o vast activitate practic, n calitate de medic, precum i o prodigioasactivitate de cercetare tiinific, publicnd un numr mare de lucrri, dintre care amintim:Interpretarea viselor (1900), Psihopatologia vieii cotidiene (1904), Totem i Tabu(1913), Metapsihologia (1915), Introducere n psihanaliz (1916), Dincolo de principiulplcerii (1919), Eul i Sinele (1922), Noi prelegeri de psihanaliz (1932) etc.

Att n timpul vieii, ct i n prezent, personalitatea i opera lui Freud a fost fie elogiat, fiesupus unor critici necrutoare.Este greu s se separe partea de adevr de partea de eroare ntr-o doctrin att de vast, decomplex i att de discutat cum este psihanaliza. Aceasta a avut meritul de a fi propus sprecercetare noi domenii, ignorate pn atunci, cum ar fi motivaia incontient, ce semanifest att n comportamentul normal (uitare, lapsusuri, vise), ct i n cel morbid, mai

ales n nevroze.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihanalist&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihanalist&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihanalist&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Psihanalist&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83


5/27

La mijlocul lunii februarie 1923, Freud observ prezena unei tumori pe maxilar i boltapalatin. La nceputul lunii aprilie el i cere doctorului Felix Deutsch, so al uneia dintre

analizantele sale, s-i examineze gura. Este, fr nici o ndoial, cancer. Totui, Deutsch lminte pe Freud. Comitetul credincioilor, pus la curent cu starea sntii profesorului",face la fel. Se instaleaz o adevarata conspiratie a tacerii.Excizia tumorii, practicat ncondiii deplorabile, a fost punctul de plecare al unor suferine care nu-i vor mai lsa luiFreud rgaz pn la moartea sa, n 1939. Proteza instalat pentru a separa gura de cloazonulnazal i pe care Freud o va numi monstrul", a fost o surs de jen i chinuri permanente,mpiedicndu-1 n special s vorbeasc. Freud ia obiceiul de a-i trimite fiica, Anna, s-1reprezinte la congrese i la reuniunile Asociaiei psihanalitice internaionale. Ea a devenitpurttorul su de cuvnt i a rmas o infirmier devotat, care 1-a asistat pn n ultimaclip.Moartea nepotului su preferat, Heinele, la puin timp dup nceputul bolii, a fost olovitur ngrozitoare dat moralului lui Freud. Doar fiica sa Anna i psihanaliza l ineau n

via.

Cnd va veni momentul, nu m lsa s sufr inutil."Cartea sarelateaz cu foradocumentelor lunga lupt contra bolii i cele treizeci de operaii ndurate de Freud. Elprezint de asemenea un rezumat al ultimelor teorii psihanalitice pe care le-a pututcunoate, ntr-un anumit fel, in sttu nascendi. Mane Bonaparte va fi, mpreun cu Jones icu ambasadorul american Bulltt8, artizanul eliberrii lui Freud. Banii, farmecul personal irelaiile ei vor permite ntregii familii a lui Freud s prseasc Austria anexat deGermania nazist. Datorit ei, Freud va putea, dup expresia sa, s moar n libertate" la

Londra, unde a avut parte de o primire entuziast. O ultim recidiv a cancerului se vadovedi inoperabil. La 21 septembrie 1939, Freud, epuizat, i-a amintit lui Schur promisiu-nea sa de a-1 ajuta s moar demn. S-a stins n ziua de 23 septembrie.


6/27

"Scopul vietii este moartea"

Incepand cu 1895, viata lui Freud se suprapune peste istoria psihanalizei. El insusi declara caviata nu-i este separata de psihanaliza. Autobiografia lui este saraca in detalii despre viatapersonala, concentrandu-se asupra dezvoltarii psihanalizei. De altfel, in 1885 ii scria Marthei ca-si distrusese notele si manuscrisele, pentru ca nu voia sa usureze munca viitorilor lui biografi.Cei doi s-au casatorit la intoarcerea lui Freud din Paris, dupa o logodna de patru ani. Mariajul afost armonios, desi din scrisorile lor aflam ca viata sexuala a cuplului a intrat repede in declin.Au avut sase copii, doar mezina, Anna, calcand pe urmele de psihanalist ale tatalui. Martha se

ocupa de gospodarie si de cresterea copiilor, nefiind deloc implicata sau interesata de muncasotului, ceea ce nu inseamna ca Freud nu o aprecia ca fiind plina de intelepciune si bunatate.

Paradoxal, desi era ateu declarat, Freud a recunoscut ca succesul i s-a datorat in mare masuraoriginii sale evreiesti. Nu practica religia mozaica, dar avea constiinta adanca a apartenentei sale:avea putini prieteni neevrei, participa la intrunirile societatii evreiesti locale si refuza saprimeasca bani pentru traducerea lucrarilor lui in ebraica. Considera ca antisemitismul de care s-a izbit la Universitate i-a stimulat independenta in gandire. Iar cand regimul nazist a inceput sa-iarda cartile pe strada, Freud a vazut in plecarea in Anglia o cale spre libertate, nicidecum un exilimpus.

Spuneam mai devreme ca numai un om aparte ar fi fost in stare sa creeze o opera de atat de mareamploare si importanta in doar 40 de ani. Psihiatrii ii numesc oameni cu personalitateobsesionala: meticulosi, scrupulosi, ordonati, stapani pe sine. Insusi Freud a recunoscut fata deJung ca este o astfel de persoana. Dovezile sunt multe, incepand cu precocitatea lui intelectualasi munca intensa cu care isi ocupa ziua. Se imbraca ingrijit si curat, iar dintr-o scrisoare catreWilhelm Fliess aflam ca mergea zilnic la barbier. Conform lui Ernest Jones, niciodata nu a avutmai mult de trei costume, trei perechi de pantofi si trei seturi de lenjerie. Aidoma altor oameni cupersonalitati obsesive, Freud era ordonat, incapatanat si stapan pe sine. Daca in tinerete era saracsi depindea de banii prietenilor, precum Breuer, la maturitate Freud nu suporta sa datoreze bani,ba chiar isi sprijinea financiar rudele, studentii saraci sau proprii pacienti.

Pasiunea lui pentru trabuc este tot o trasatura obsesionala. A continuat sa fumeze chiar si dupa ces-a ales cu un cancer al gurii si a suferit 30 de operatii in 16 ani. Era constient ca se supune unuirisc fatal, dar nu era in stare sa renunte la tutun. Tot obsesionala era si pasiunea lui pentruantichitati. Statuetele antice din cabinetul de la Londra erau atat de ingramadite pe etajere si pebirou, incat era imposibil sa le apreciezi ca obiecte estetice in sine. Freud era clar un colectionarobsedat, interesat mai mult de acumulare decat de frumusete. Contradictiile pe care le-a avut cudiversi colaboratori dovedesc faptul ca psihanalistul era nu doar incapatanat, ci si extrem deorgolios. Odata ajuns la o concluzie, nu suporta sa fie contrazis. Daca s-a intamplat sa-si


7/27

modifice teoriile, a facut-o din cauza propriilor convingeri, nicidecum ca reactie la criticile celordin jur. Josef Breuer a fost cel care a remarcat ca Freud avea tendinta de a generaliza excesiv.Intr-adevar, concluziile sale privind natura umana se bazau pe un esantion redus al specieiumane. Pacientii lui proveneau din clase sus-puse si din cele mijlocii instarite. Dar, fiind unganditor indraznet si original, Freud isi supraevalua ideile, fiind "indragostit" de ele. Era nu doar

convins ca a descoperit noi laturi ale fiintei umane, ci si ca e un scriitor persuasiv, capabil sainlature orice critica ce ar fi putut fi adusa operei lui. Se astepta la ostilitate si lipsa de increderesi, adeseori, a avut parte de amandoua. Talentul lui literar si convingerea nestramutata ca aredreptate au facut insa din psihanaliza o forta de care se tine seama in intreaga lume.

Teoriile psihanalizei

Concepia psihologic a lui Freud, nu poate fi neleas fr cunoaterea ideilor sale cu privire la

structura i mecanismele vieii psihice. Dup opinia sa, viaa psihic uman cuprinde trei niveluri sau trei

instane aflate ntr-o strns legtur, i anume: sinele (id), eul (ego) i supraeul (superego).

Psihanaliza se desfasoara intr-un mod gradual, progresiv, in timpul careia anumite aspecte ale

pacientului care erau inconstiente anterior, devin constiente. Transferul este principala modalitate de

intelegere a dinamicii inconstiente a pacientului. Pentru a asigura cel mai adecvat context in care

pacientul sa isi poate transfera cu usurinta sentimentele asupra psihanalistului, acesta trebuie sa fie

vazut ca fiind neutru. Acesta este motivul pentru care analistul isi limiteaza cat se poate de multinterventiile la clarificari si interpretari legate de procesul psihanalitic. In felul acesta, psihanalistul este

capabil de a mentine o pozitie neutra, ramanand in acelasi timp empatic si preocupat de pacientul sau.

Datorita frecventei si intensitatii sedintelor, folosirii canapelei si a procesului de asociere libera, ca si

mentinerii de catre analist a unei pozitii neutre, apare un transfer de o intensitate progresiva. Acest

transfer intens implica deplasarea sau transferul asupra analistului a unor sentimente si ganduri care au

fost, initial, legate de figuri importante din copilaria pacientului. Transferul implica nu numai ganduri si

sentimente, dar si apararile impotriva lor. Acest proces de readucere a trecutului in prezent face

trimitere nu numai la trecutul real al pacientului, ci si la cel imaginat.

Trasaturile de personalitate patologice si nepatologice ale pacientului, ca si simptomele sale,toate bazate pe conflicte intrapsihice, sunt activate de procesul psihanalitic. Stabilirea si discutiadespre transfer sunt esentiale pentru producerea insight-ului (intelegere de sine) si aceasta esteceea ce diferentiaza in mod clar psihanaliza de alte forme de psihoterapie.

Continuand sa se limiteze la a face clarificari si interpretari, psihanalistul incepe sa comentezeasupra acelor aspecte ale transferului de care pacientul nu este constient, in special atunci cand


8/27

acestea apar ca rezistente in calea procesului analitic. Analistul face conexiuni intre ceea ce seintampla in transfer si interactiunile curente ale pacientului cu cei apropiati precum si cu relatiileimportante din trecut. In felul acesta, analistul ajuta pacientul sa descopere aspecte anteriorinconstiente ale sale. Pe masura ce pacientul invata tot mai multe despre inconstientul sau, eldevine capabil de a face unele schimbari necesare, pozitive, in privinta personalitatii si vietii

sale. Permanenta acestor schimbari ar putea fi atribuita schimbarilor structurale survenite,adica schimbarilor aparute in aliniamentul si relatia dintre id, ego si super ego. Id este acea zonaa psihicului care contine instinctele, dorintele interzise, nevoile noastre primare. Ego este parteacare asigura buna functionare in realitate, iar superego este partea morala din noi, care contineprincipiile si regulile invatate de la parinti si din scoala, partea care stabileste ce e bine si ce erau.Tot acest proces psihanalitic nu este unul fara obstacole, fiind mai degraba caracterizat prinnumeroase rezistente si o continua pendulare intre progres si regres, dar cu o tendinta generala deavansare.

In prezent, exista numeroase exceptii de la aspectele psihanalizei clasice, acestea fiind intalniteca parte a unor scoli si curente contemporane, cum ar fi modelul relational, psihologia selfului,

constructivismul social, intersubiectivitatea si gandirea postmoderna. In acord cu acesteinfluente, astazi se tinde catre conceperea psihanalizei ca un proces mult mai interactiv, maiinterpersonal si mai subiectiv, in care exista nu numai transfer din partea pacientului, ci sicontratransfer din partea psihanalistului. Psihanalistul nu mai este vazut ca fiind absolut neutru,iar contributia acestuia la crearea transferului nu mai este ignorata. Chiar daca neutralitatearamane un ideal pentru multi psihanalisti,ea este unanim apreciata ca fiind aproape imposibil deobtinut.

In general, teoriile psiho-morale atribuie criminalitatea conflictelor interne, problemeloremotionale sau sentimentelor de insecuritate, inadecventa si inferioritate. Comportamentulcriminal si infractionalitatea sunt simptome ale problemelor emotionale fundamentale.Teoriile psiho-morale pun accentul pe caracteristicile persoanei, pe factorii psihogeni si psiho-morali. Diversitatea explicatiilor de natura psihomorala face dificila o clasificare a acestora.Aceste teorii poarta, mai mult sau mai putin, amprenta directa a psihanalizei freudiene sau agandirii altor psihanalisti.

1. TEORIA ANALITICA

Conceptia psihologica a lui Freud - Freudismul sau Psihanaliza - constituie unul dintre principalele

curente ale psihologiei contemporane, care nu numai ca a deschis cu hotarare drumul interpretarii

unitare, integrative si determinist-dinamice a fenomenelor psihice si a conduitei umane, ci a exercitat, in

acelasi timp si o larga influenta asupra altor stiinte.La origine, psihanaliza este o teorie si o metoda medicala, cu implicatii in modul de a concepe structura

si dinamica psihicului, relatia dintre psihic si somatic, influenta copilariei asupra evolutiei persoanei.

Psihanaliza devine cu timpul o teorie a fenomenului uman, atribuindu-i persoanei anumite insusiri

zoologice si anumite insusiri specifice omenesti, anumite servituti fata de trecutul filogenetic si istoric ca

si tensiuni caracteristice in raport cu inhibitiile si constrangerile sociale.Pretentiile sale explicative se

dezvolta in pretentii interpretative privind societatea si cultura, ca si esenta fenomenelor biologice.

Freud a desfasurat o vasta activitate practica, in calitate de medic, precum si o prodigioasa activitate de


9/27

cercetare stiintifica, publicand un numar mare de lucrari, dintre care amintim: Interpretarea viselor(1900), Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Totem si Tabu (1913), Metapsihologia (1915),Introducere in psihanaliza (1916), Dincolo de principiul placerii (1919), Eul si Sinele (1922), Noiprelegeri de psihanaliza (1932) etc.Atat in timpul vietii, cat si in prezent, personalitatea si opera lui Freud a fost fie elogiata, fie supusa unor

critici necrutatoare.

Este greu sa se separe partea de adevar de partea de eroare intr-o doctrina atat de vasta, de complexa si

atat de discutata cum este psihanaliza. Aceasta a avut meritul de a fi propus spre cercetare noi domenii,

ignorate pana atunci, cum ar fi motivatia inconstienta, ce se manifesta atat in comportamentul normal

(uitare, lapsusuri, vise), cat si in cel morbid, mai ales in nevroze.

Conceptia psihologica a lui Freud, nu poate fi inteleasa fara cunoasterea ideilor sale cu privire la

structura si mecanismele vietii psihice. Dupa opinia sa, viata psihica umana cuprinde trei niveluri sau trei

instante aflate intr-o stransa legatura, si anume: sinele (id), eul (ego) si supraeul (superego).

SINELE denumit id, eu apersonal sau inconstient, este termenul pe care Freud l-a mprumutat de laGroddeck si insumeaza toate forele care pstreaz un caracter impersonal cognoscibile n mod

indirect i neguvernabile de ctre contient: fore generate de istoria speciei, dar mai ales impulsiilecare eman din organizarea somatic i se gsesc n Sine, sub forme care ne rmn necunoscute, unprim mod de expresie psihica"

De asemena sinele reprezinta un complex de instincte si de tendinte refulate, care au un caracterapersonal si nu sunt traite in mod constient. Sinele constituie polul pulsiunilor personalitatii,depozitar al tendintelor instinctive, predominant sexuale si agresive, care pune organismul intensiune, neputand suporta cresterea energiei pe care singur o dezvolta. Rolul adaptativ al sineluise exprima prin tendinta sa continua de a reduce tensiunea, asigurand astfel echilibrul, linistea sipersistenta organismului. In vederea reducerii tensiunii, a evitarii disconfortului si a obtineriiplacerii si gratificatiei, sinele recurge la doua mecanisme: actiunea reflexa, care consta in reactii

automate, innascute si imediat operante in reducerea tensiunii si procesul primar, o reactiepsihologica ampla care cauta sa realizeze diminuarea tensiunii sau obtinerea gratificatiei pe planimaginativ sau simbolic.

Sinele neglijeaz conservarea vieii,el caut s obin satisfacerea trebuinelor nnscute". Civaani mai trziu, n Dincolo de principiul plcerii(1920), Freud i va remania teoria impulsiilor,opunnd de acum pulsiunea vieii instinctului morii, pe care l numete Thanatos, cu numele zeuluigrec al morii.

Acest nou dualism al impulsiilor opunecele dou instincte fundamentale, Eros i Thanatos". Eros,

asimilat libidoului i vieii, are sarcina de a pstra viu subiectul caredorete i lupt contra impulsieidistructive. Agresivitatea apare n acest caz ca expulzare n afar a unei fore distrugtoare, originardirijat contra subiectului nsui. Thanatos, pe care Freud va sfri prin a-l numi impulsie", tinde saduc subiectul la inanimatul de unde a ieit. Aceast for lucreaz cel mai adesea n tcere, ceea ceexplic poate de ce atia psihanaliti, pe timpul cnd tria Freud i chiar n prezent, refuz s-i admitexistena. Clinica maladiilor psihosomatice, n care asistm la brutale deteriorri ale sntii,imprevizibile medical, ca i caracterul particular luat de autoagresivitatea anumitor pacieni,demonstreaz existena sa indiscutabil.


10/27

Instinctele, impulsurile si tendintele refulate in id reusesc sa iasa la suprafata, sa se manifestein afara (sa defuleze), strabatand cenzura pe care o instituie eul si supraeul, aflandu-se dinaceasta cauza intr-un conflict inevitabil, puternic si permanent, cu instantele superioare alpsihicului. Rabufnirile inconstientului au loc, de cele mai multe ori, sub forma deghizata,sublimata.

Tendintele refulate exercita o presiune permanenta dirijata in sus spre lumea constiintei, dar nureusesc acest lucru decat intr-o forma simbolica, modificata, spre a nu fi recunoscute de catresubiect. Dupa Freud, aceasta patrundere a refularilor in constiinta are loc sub forma de sublimari,acte ratate, vise si lapsusuri. Refularea este un mecanism de protectie, atat fata de insuccesulanticipat, cat si fata de cel deja consumat.

EUL denumit ego sau constientul, reprezinta nucleul sistemului personalitatii in alcatuirea caruia intra

ansamblul cunostintelor si imaginea despre sine, precum si atitudinile fata de cele mai importante

interese si valori individuale sau sociale. Eul garanteaza conduita normala a persoanei, prin asigurarea

unui echilibru intre instinctele, tendintele si impulsurile refulate in id, pe de o parte, si exigentele

supraeului, pe de alta parte, asigurand, de fapt, acea constanta individuala.

SUPRAEUL denumit si superego sau eul ideal, a treia instanta a personalitatii, care constituie expresia

persoanei in mediul social; el este purtatorul normelor etico-morale, a regulilor de convietuire sociala.

Supraeul are functia de autoobservare si de formare a idealurilor. El este achizitia cea mai recenta, dar

totodata si cea mai fragila a personalitatii, reflectand particularitatile pozitive si negative ale mediului in

care persoana traieste si se formeaza ca om. Supraeul isi are originea in id (sinele) si se dezvolta ininterrelatia ocazionata de experientele eului (egoului), in cadrul personalitatii. Prin rolul si statusul sau,

supraeul impreuna cu eul, contribuie la refularea in id a instinctelor primare si a trairilornecorespunzatoare exigentelor acestora sau nedorite. Obliga eul la substitutia scopurilor realiste,

moraliste si il impinge la lupta spre perfectiune si sublim; reprezinta instanta verificatoare, cenzuranta a

personalitatii. Nascut din inconstient, supraeul ca si eul, constituie un triumf al elementului constient,

element care devine cu atat mai manifest, cu cat persoana in cauza este mai matura, mai sanatoasa simai elevata sub aspect social.

In conceptia lui Freud, conduita generala este asigurata prin disputa celor trei categorii de forte:

irationale (id), rationale (ego) si morale (superego).

Manifestarile comportamentale criminale sunt forme de rabufnire (de defulare) la suprafata, in viata

constienta, a unor trairi, instincte, impulsuri, tendinte etc., refulate in id.

S.Freud considera ca orice criminal sufera de o nevoie compulsiva de a fi pedepsit, in vederea usurarii

starii de vinovatie datorate sentimentelor incestuoase inconstiente de tip oedipian din perioada

copilariei. Crimele sunt comise in vederea autopedepsirii si deci, in vederea purificarii de vinovatie.

Conform teoriei lui Freud evenimentele din prima copilarie au o influenta hotaratoare. In perioadaprimei copilarii, instinctul sexual parcurge mai multe faze, in functie de anumite zone erogene in jurulcarora se situeaza libidoul: faza orala; faza anala si faza genitala. Parcurgerea acestor faze poate da

nastere unor fixatii ale libidoului care reprezinta predispozitii pentru ulterioare brese ale nazuintelorrefulate si pot genera unele nevroze ori .In concordanta cu tezele freudiene, pana spre sfarsitul celuide-al treilea an de viata, diferentele cele mai semnificative intre cele doua sexe raman inca nedezvaluite

copliului. Fundamental pentru aceasta etapa este constientizarea de catre copil a diferentelor genitale.


11/27


12/27

Complexul Electra ntruct raporturile cu cei doi prini se inverseaz. Freud susine c toi oameniitrec,n perioada copilriei, printr-un astfel de complex chiar dac el este obscur.n perioada n care a scris Totem i tabu, Freud se afl n faza absolutizrii instinctului sexual, n acestcontext, el proiectnd Complexul oedipian la scara umanitii : pcatul originar const n ucidereatatlui i posedarea mamei, crime ce au dat omenirii o perpetu contiin a vinoviei.

Complexul lui Oedip capt astfel valoarea unei explicaii universale : n complexul lui Oedip gsimnceputurile simultane ale religiei, moralei, societii i artei, n deplin concordan cu constatrilepsihanalizei c acest complex formeaz nucleul tuturor nevrozelor, n msura n care am reuit noi s-lnelegem.

n plus, tehnica de transfer propus de Freud n terapeutica analitic a fost preluat decriminologia clinic i utilizat n tratamentul delincventului. Transferul este cel maiimportant dintre mecanismele generale ale incontientului. El desemneaz situaia n careobiectul propriu al unei tendine este substituit de ctre un alt obiect, potenialul energetical elementelor refulate gsind o alt cale de actualizare dect cea obinuit ei. Concret,transferul privete att dorinele, atraciile, ct i aversiunile, respingerile. De aceea, elcondiioneaz echilibrul nostru psihic profund. Procesul incontient de transfer, constatFreud, se poate orienta fie asupra unui obiect sau, fie n legtur cu o tendin apropiat.Transferul poate explica unele dintre simptomele nevrotice, spre exemplu, zoofobia, fobiade animale, care rezult dintr-un transfer al fricii fa de un animal de la un cu totul altobiect.Referiri directe la fenomenul criminal n opera freudian nu abund deoarece el nu s-apreocupat n mod nemijlocit de acest subiect. ns referiri de acest gen putem gsi i nlucrarea Totem i tabu, ce aparine din punct de vedere cronologic perioadei medii acreaiei freudiene.

Analiznd cteva tabuuri, dintre care unele au relevan criminologic (uciderea), Freudconsider c transgresarea acestora reprezint satisfacerea unor dorine refulate i, plecndde la aceasta, ajunge chiar la o interesant fundamentare a sistemului represiv.Dac unul a reuit s-i satisfac o dorin refulat, este obligatoriu ca toi ceilali tovaride comunitate s se simt animai de aceeai tentaie; pentru a o reprima, trebuiesancionat cutezana celui vinovat, i adesea se ntmpl ca actul pedepsirii s le dea celorcare l execut prilejul de a comite, la adpostul expierii, acelai fapt nelegiuit. Este aici unuldintre principiile fundamentale ale sistemului penal omenesc, care decurge n mod firescdin ipotetica identitate dintre dorinele refulate i cele ale acelora nsrcinai s rzbunesocietatea.


13/27

.2. TEORIA CRIMINALULUI NEVROTIC

Varianta cea mai cunoscuta a acestei teorii apartine lui Fr.Alexander si H.Staub si este expusa inlucrarea Criminalul si judecatorii sai .Criminalitatea poate fi clasificata in urmatoarele categorii:1).Criminalitatea imaginara, care transpare in vise, fantezii sau acte ratate;2).Criminalitatea ocazionala, specifica persoanelor si situatiilor in care Supraeul suspendainstanta morala in urma unei vatamari sau amenintari iminente pentru Eu (cazurile in careconduita criminala este consecutiva unui santaj, unei amenintari ori unei stari de legitima aparareetc.)3).Criminalitatea obisnuita, categorie care cuprinde la randul ei trei tipuri de criminali:a).criminalii organici, a caror personalitate tine de psihiatria clasica (bolnavii mintal care prezinta

alterari ale capacitatii de discernamant ori lipsa acestuia); b).criminalii normali, caracterizati prinaceea ca sunt sanatosi din punct de vedere psihic, dar sunt socialmente anormali; acestia facparte, de regula, dintr-o colectivitate criminala si se comporta conform moralei acesteia si nuprezinta conflicte intre Eu si Supraeu; c).criminalii nevrotici, respectiv cei care actioneaza infunctie de mobiluri inconstiente. Eul este invins de Sine, care scapa determinarii Supraeului. Inaceste cazuri, se constata existenta unui sentiment de vinovatie, insotit de angoasa pedepsei.Criminalul nevrotic resimte pedeapsa ca pe o justificare morala, ca o autorizare a recidivei; doargandul criminal este suficient pentru a dezvolta sentimentul de culpabilitate si nevoia depedeapsa.

Potrivit concepiei freudiene, complexul de vinovie favorizeaz comiterea crimei,

deoarece unii indivizi ar suferi de un sentiment de vinovie att de puternic, nct,devenind insuportabil, face ca pedeapsa s vin ca o eliberare. Aceasta ar explica de ce uniiinfractori i semneaz crima pentru a fi ct mai repede descoperii, de ce mrturisescfoarte uor faptele comise sau i arog fapte pe care nu le-au comis. Zbuciumul luntric alacestui tip uman, n care crima slluiete n cele mai profunde ascunziuri ale fiinei sale, ogsim, de altfel, genial descris n romanul Crima si pedeapsa, numeroase pagini dinliteratura criminologic fiind consacrate examinrii afinitii dintre Dostoievski i Freud.

Aceast ultim variant explicativ a crimei a fost reluat mai trziu de teoria criminaluluinevrotic.


14/27

3. TEORIA INSTINCTELOR

Reprezentantul acestei teorii este criminologul belgian Etienne de Greef, care sustine capersonalitatea delincventului ca si personalitatea umana, in general, este determinata de instincte.Instinctele nu se opun inteligentei si nu pot fi separate de aceasta. La om nu se poate identifica omanifestare instinctuala pura, in sensul ca mai multe instincte, mai multe tendinte actioneaza siisi produc efectele asupra conduitei umane in acelasi timp. Acest ansamblu de tendinteinstinctive organizate intre ele potrivit preocuparilor inteligentei formeaza structura afectiva Incadrul acestei structuri afective se pot distinge doua grupe fundamentale de instincte: instinctelede aparare si instinctele de simpatie.Instinctele de aparare contribuie la conservarea eului, functioneaza sub semnul sentimentului dejustitie si de responsabilitate a celuilalt, au la baza agresivitatea, tind spre o reducereprogresiva a individului la o entitate abstracta, supusa legilor morale concepute mecanic.Instinctele de simpatie contribuie la conservarea speciei, functioneaza sub semnul abandonuluide sine si acceptarea totala a celuilalt, au la baza subordonarea si devotamentul fata de celalalt,tind spre o valorizare extrema a celuilalt.Nici una din cele doua categorii nu se poate realiza integral, exista o opozitie permanenta intreinstinctele de aparare si cele de simpatie, viata psihica se desfasoara sub semnul conflictuluipermanent intre structurile afective. Tendinta de a alege securitatea in dauna afectivitatii danastere unui sentiment de vinovatie a carui lichidare se incearca prin reintoarcerea catrecelalalt. In tot acest conflict se creeaza un echilibru precar; in aceste conditii tulburarile decaracter si insuficientele inteligentei vor favoriza trecerea la actul criminal.

O alt categorie de referiri, mai mult sau mai puin directe, la fenomenul criminal, o gsim n studiile

publicate de Freud n perioada maturitii : Dincolo de principiul plcerii i Eul i sinele.n aceast perioad a gndirii freudiene apare o nou teorie a instinctelor. Freud sesizeaz o proprietategeneral a instinctelor, i anume : compulsiunea la repetiie. Pe baza acesteia instinctul este definit ca :o tendin inerent a organismului viu de a reproduce o stare din trecut la care el a fost obligat srenune sub influena forelor exterioare perturbatoare, un fel de elasticitate organic() expresiaineriei vieii organice.


15/27

Noua teorie asupra instinctelor aduce indirect o nou posibilitate n explicarea crimei care,aa cum am vzut anterior, n opinia lui Freud, este de natur instinctual. Pe lng variantasexualapare i varianta morbid, unde responsabilitatea crimei aparine tendineiumane spre agresiune i distructivitate, expresii extravertite ale instinctului morii. Acesteconcluzii sunt desprinse indirect din opera freudian.

n clasificarea pe care o face psihanaliza infractorilor un loc important l ocup criminalulcare a svrit infraciunea datorit complexului de vinovie.Constatarea c intensificarea acestui sentiment incontient de vinovie poate face dintr-unom un criminal, a constituit o adevrat surpriz. i totui, faptul este nendoielnic; la mulicriminali ndeosebi la tineri, poate fi descoperit un puternic sentiment de culpabilitate.,anterior i nu consecutiv crimei, sentiment care a constituit mobilul crimei. S-ar prea decic respectivul triete posibilitatea legrii acestui sentiment de ceva real i actual ca peuurare.

4.TEORIA IMPULSURILOR

Freud consider c procesele conflictuale ce au loc n incontient sunt n strns legtur cuimpulsuri, care i au originea n copilrie. Dac aceste conflicte incontiente sunt recunoscute depacient cu ajutorul analizei, ele pot gsi o soluie, care n psihicul imatur al unui copil nu eraposibil.

n concepia lui Freud asuprasexualitiila copii, impulsul sexual al adulilor este rezultatul final

al unui proces n dezvoltare ("Libido-Entwicklung"). nceputul are loc n copilrie i comportmai multe faze:

faza oral (0 - 1 an) faza anal (1 - 3 ani) faza falic (oedipal, falic) infantil (3 - 6 ani) faza latent (6 - 12 ani) faza genital

Aceste 5 faze denumesc n acelai timp cele 5 centre ale dezvoltrii impulsului sexual n primacopilrie. Primele dou faze dispar cu timpul sau se transfer n parte n sexualitatea adulilor. Afost meritul lui Freud de a fi recunoscut c omul este o fiin sexual nc de la natere. Osemnificaie deosebit o are aa zis faz "oedipal", n care copilul dezvolt pentru prima dat olegtur emoional cu printele de sex opus, asemntoare atraciei sexuale a adultului fa departener . Copilul reacioneaz n acelai timp ca rival fa de printele de acelai sex.Imaturitatea psihic complic aceast situaie, de neneles la vrsta copilriei, ceea ce conduce laanxietate n raport cu propriile fantezii. Msura n care copilul poate domina aceste fantezii sau
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sexualitate


16/27

dimpotriv este dominat de ele sub form de team sau frustraii este determinant pentrudezvoltarea ulterioar la vrsta adult, n special pentru relaiile cu sexul opus. Faza latent -stresurile, furtunile i conflictele din fazele precedente au constituit dezvoltarea personalitii.Acum copilul are nevoie de o perioad de linite.Principala activitate devine coala.n aceastperioad nu se manifest mari schimbri. Faza genital ncepe n perioada pubertii.

5. TEORIA PERSONALITATII CRIMINALE

Aceasta teorie apartine celebrului criminolog francez Jean Pinatel, fiind conceputa ca un modelexplicativ, capabil sa aduca lamuriri, atat in ceea ce priveste geneza cat si dinamica actuluicriminal. Personalitatea criminala este un instrument clinic, o unealta de lucru, un conceptoperational.Pinatel considera inutila incercarea de a separa oamenii in buni si rai, nu exista o diferenta denatura intre oameni cu privire la actul criminal. Orice om, in circumstante exceptionale, poatedeveni delincvent. Inexistenta acestor deosebiri nu exclude insa existenta unor diferente gradualein privinta pragului lor delincvential.Unii indivizi au nevoie de instigari exterioare intense, iar altii de instigari lejere, pentru aprezenta reactii delictuale, pentru a realiza trecerea la act. Aceasta diferenta graduala este data deanumite trasaturi psihologice, care, in conceptia lui Pinatel, alcatuiesc nucleu l central al

personalitatii criminale.Componentele nucleului personalitatii criminale care determina trecerea la act sunt:egocentrismul, labilitatea, agresivitatea si indiferenta afectiva.

Egocentrismul reprezinta tendinta subiectului de a raporta totul la sine insusi. Labilitateareprezinta o lipsa de prevedere, o deficienta de organizare in timp, o instabilitate. Agresivitateadesemneaza o paleta foarte larga de tendinte, mergand de la simpla afirmare a eului pana laostilitate, ea se manifesta printr-un dinamism combativ, care are ca functie invingerea sieliminarea obstacolelor si dificultatilor care bareaza drumul actiunilor umane.Pentru ca un subiect sa treaca la act este necesar ca el sa nu fie retinut de oprobiul social care esteasociat raufacatorului. Acest proces de autolegitimare subiectiva este asigurat de egocentrism.Faptul ca subiectul nu va fi retinut de amenintarea pedepsei este explicat prin labilitate.Obstacolele materiale susceptibile sa impiedice executarea crimei sunt invinse prin agresivitate.In ultima instanta, cand subiectul ajunge in situatia de a comite o crima, este necesar ca el sa nufie retinut de sentimentul ca produce rau aproapelui sau, atentand la persoana sau bunurileacestuia. Indiferenta afectiva asigura aceasta ultima etapa a trecerii la act. Cele patru componentenu trebuie analizate in mod individual. Reunirea tuturor componentelor, precum si legaturiledintre acestea, dau un caracter particular personalitatii in ansamblul ei.Fiecare din teoriile prezentate incearca sa ofere cea mai buna explicatie si sa individualizeze


17/27

factorii predominant responsabili, implicati in fenomenul infractional. Unele teorii insista asuprafactorilor bio-constitutionali sau fiziologici, altele asupra factorilor ambientali si sociali, alteleasupra unor factori psihologici individuali, altele asupra unor interinfluente dintre individual sisocial etc.Nici una dintre teoriile prezentate nu poate fi considerata suficienta si deplin consistenta in

explicatiile oferite, dar nici nu poate fi respinsa in totalitate, datorita nevalidarii ei practice. Dinpunctul de vedere al validitatii exista diferente foarte mari intre diverse teorii, insa nici una nuofera explicatii detaliate pentru toate manifestarile comportamentului infractional.Etiogeneza fenomenului infractional este multinivelara. Fiecare teorie surprinde un anumitaspect al fenomenului infractional. Teoriile sunt complementare, nu contradictorii. Acestea sepot organiza, ierarhiza pe mai multe niveluri. Din integrarea lor poate rezulta o teorie unificata,globala, care sa evidentieze personalitatea implicata in actul infractional in toata unitatea sicomplexitatea sa..

Ascultatorul tacut si pacientul-povestitor

Va folosi aceasta metoda si in cadrul cabinetului privat de psihiatrie pe care si l-a deschis un anmai tarziu in Viena, dar a descoperit in scurt timp ca efectele benefice ale hipnozei nu erau dedurata. In plus, era o metoda considerata neortodoxa de catre corpul medical vienez, care priveacu reticenta munca lui Freud. Chiar si Josef Breuer, prietenul impreuna cu care a publicat Studiiasupra isteriei (1895), se va departa de munca lui Freud, considerand ca acesta acorda oimportanta exagerata contextului sexual in tratarea nevrozelor. Psihanalistul vienez va inlocuitreptat hipnoza cu asa-numitele "asociatii libere" - expunerea spontana de catre pacient a

amintirilor lui inca din vremea copilariei.

Moartea tatalui sau, in 1896, l-a aruncat intr-o profunda introspectie si analiza a viselor lui si alepacientilor. Rezultatul: publicarea Interpretarii viselor (1900), capodopera freudiana - analiza aviselor, autobiografie, teorie si, totodata, istorie a societatii vieneze contemporane. Un an maitarziu, a aparut Psihopatologia vietii cotidiene, in care Freud sustinea ca blocarea inconstienta alimbajului nu este accidentala, ci dictata de "inconstientul dinamic", care vrea sa transmita astfelun mesaj important. Pentru majoritatea contemporanilor sai, teoriile freudiene expuse panaatunci erau de domeniul fantasticului. Dar psihanalistul mai avea multe de spus. In 1905, a socatlumea cu celebrele Eseuri asupra teoriei sexualitatii. Ideea ca sexualitatea este cel mai puternicimpuls, ca ne guverneaza comportamentul si viata, ca pana si copiii experimenteaza dorinta

sexuala era greu de digerat pentru zorii secolului al XX-lea. Chiar si astazi, teoria dezvoltariipsihosexuale ramane controversata, dar complexul lui Oedip, id sau ego sunt concepte consacratein limbajul psihanalistilor si chiar in cel cotidian. Freud a continuat sa scrie pana la moarte,pentru ca - singur o afirma - nu-si putea inchipui viata fara munca.

Marginalizarea lui Freud a inceput sa paleasca in 1908, odata cu primul Congres International dePsihanaliza de la Salzburg si cu invitatia de a sustine o serie de prelegeri in SUA. Cu adevaratfaimos se va simti insa dupa mutarea la Londra, cand o serie de persoane importante au venit sa-l


18/27

viziteze. Inca de la primele studii publicate, dar mai cu seama dupa ce a fost numit profesor laUniversitatea din Viena, Freud s-a vazut inconjurat de o multime de sustinatori, inclusiv celebriiCarl Jung si Alfred Adler. Amandoi au contrazis la un moment dat teoriile freudiene, infiintandu-si propriile scoli de psihologie. Pentru ca nu dorea ca psihanaliza sa fie perceputa ca o "stiintaevreiasca", Freud tinea la aderentii sai neevrei, iar Jung, un elvetian protestant, era succesorul

ideal. Numai ca a inceput sa fie atras de religie si misticism, ceea ce nu avea cum sa-i convina luiFreud, cunoscut ca ateu agresiv. De aici, despartirea celor doi, dupa multi ani de colaborareapropiata.

Talentul lui literar si convingerea nestramutata ca are dreptate au facut insa din psihanaliza oforta de care se tine seama in intreaga lume.

Anxietatea

Unul din fundamentele teoriei psihanalitice moderne l constituie conceptul deanxietate, care nanumite condiii de pericol poate declana un mecanism corespunztor de aprare. Aceste situaiipericuloase pot fi:

teama prsirii sau pierderii unei fiine iubite riscul pierderii iubirii din partea partenerului pericolul unor represalii sau pedepse imputarea nemeritat a unei culpabiliti

Simptomele i sublimrile rezultate din aceste situaii reprezint totdeauna nite compromisuri,care nu sunt altceva dect forme ale adaptrii la realitate, n care forele aflate n conflict ajungmai mult sau mai puin la o stare de mpcare aparent.

Vinovia i anxietatea determinate de aceste sentimente trebuie s fie rezolvate, pentru catnrul s devin un om sntos psihologic. Cel care-i reprim ostilitatea fa de tat i varedireciona ostilitatea n alt parte, ajungnd la comiterea unor acte violente. Atunci cnd nsacest complex este rezolvat cu ajutorul psihanalizei, individul poate curma ostilitatea sadevenind, contient de obiectul real al agresiunii.

Complementar complexului oedipian sau Electra se dezvolt alte dou complexe : complexul decastrare i complexul familial. Primul privete teama pe care copilul o are fa de tatl su caacesta s nu exercite represalii asupra lui; al doilea se refer la poziia copilului n structurafamilieicopiii mai mari sunt geloi pe noii nscui, simindu-se de afeciunea prinilor (pncnd ei trec nevoia de la prini la fraii mai mici bieii trec de la mam la sor, iar fetele de latat la frate).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anxietatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anxietatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anxietatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anxietate


19/27

Dup cum se poate observa, explicaiile freudiene n legtur cu evenimentele din primacopilrie au influenat teoriile privind personalitatea antisocial (modul de structurare alacesteia), iar explicaiile privind nevrozele, n general, au fost preluate de teoria criminaluluinevrotic.

Nevroza

Din cele de mai sus rezult cnevrozareprezint starea de refulare a unei amintiri, a unui impulsinacceptabil, precum i simptomele ce decurg din aceste procese. "Eul" refuleaz fanteziile, dar

"libido"-ullegat de aceste fantezii continu s persiste provocnd tulburrisomaticede naturisteric, stri de anxietate saufobiiobsesive.

Incontientul

Afirmaia c exist un incontient care poate produce efecte" este un laitmotiv algndirii freudiene,ntlnit cel puin tot att de frecvent n opera sa ca i aseriunile referitoare la importana sexualitiiinfantile n etiologia nevrozelor. Freud consider c sugestia posthipnotic, rateurile vieii cotidiene,visul i succesele practicii psihanalitice bazate pe ipoteza incontientului sunt cu totul suficiente ca sdemonstreze existena acestei instane psihice pn atunci necunoscute. Numai investigaiapsihanalitic permite s se pun n eviden caracterele stranii i incredibile" ale anumitor proceselatente. Exist acte psihice care sunt simplu, temporar incontiente" i care nu se disting prin nimic deactele contiente. Altele au fost refulate i au dobndit din aceast cauz caracteristici foarte diferitefa de reprezentrile contiente, fiind situate pe o alt scen psihic.Freud vorbete din punct de vedere topic pentru a preciza locul i sistemul psihic la care aparine unanumit act psihic" astfel can aceast concepie geografic" sunt grupate de o parte cenzura,precontientul i contientul; de cealalt parte a barierei refulante se gsete incontientul. n modelulsu spaial,acesta nu ia n considerare nici o localizare cerebral precis pentru instanele psihice, carepar n conflict teritorial. ntr-adevr, precontientul pare a voi s se apere contra infiltrrii posibile aunor reprezentri incontiente. Freud semnaleaz c o reprezentare poate fiprezenta simultan ndou locuri ale aparatului psihic". Acesta poate fi n acelai timp contient i incontient,n specialatunci cnd psihanalistul i comunic pacientului coninutul refulat al simptomelor sale. Suprimarearefulrii nu va avea loc dect atunci cndreprezentarea contienta, o data ce sunt surmontaterezistenele, va intra n legtur cu urmele mnezice incontiente", permindu-le accesuln contiin
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Libido&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Libido&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Soma&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Soma&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Soma&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Isterie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Isterie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fobiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fobiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obsesie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obsesie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obsesie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obsesie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fobiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Isterie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Soma&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Libido&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83


20/27

i eliberarea subiectului de povara elementului refulat. Pentru aceasta este necesar s reuim snvingem contrain-vestirea", un fel de cmp de for generat de precontient, care mpiedicelementele refulate s fac irupie n contient.

Reprezentrile situate n incontient au deci proprieti care le difereniaz radical de produciilecontiente. Ele nu cunosc nici negaia, nici ndoiala". Prin mecanismul deplasrii, o reprezentare poatetransmite ntregul su cuantum de investire altei reprezentri; prin mecanismul condensrii ea poates-i aproprie investirea multor altora"; astfel, nedatate, ele scap cronologiei i mbtrnirii,n cazulunei psihanalizri, o reprezentare, care a putut fi refulat n prima copilrie a pacientului, va reapreaintact": este cazul amintirii-ecran. n sfrit, aceste reprezentri sunt guvernate de principiulplcerii i nu sunt subordonate cerinei de a respecta realitatea. Micri de dorin rezultate dinimpulsii, ele tind s se realizeze printr-o descrcare de energie nelegat".

Toate aceste modaliti de funcionare corespund cu ceea ce Freud a numit proces primar". Acestmecanism se opune radical modului de funcionare al contientului, pe care el l numete processecundar" i care respect regulile logicii, ale temporalitii ordonate i energiei legate" o energielegat" de realitate, frnat de ea. Pe scurt, aceste caracteristici sunt acelea ale Eului care se protejeaz

i vrea s-i garanteze supravieuirea refulnd tot ceea ce ar putea amenina adaptarea subiectului. Darluarea n seam a unui anumit numr de fapte tulburtoare, ca existena unor mecanismeincontiente proprii Eului i necesitatea de a nelege anumite conduite de eec inexplicabile, cumsunt doliul patologic i melancolia, l vor face pe Freud s propun un nou model descriptiv alfuncionrii psihice.

Psihanaliza

Dup trecerea n revist a conceptelor fundamentale ale psihanalizei fcut n acest studiuintroductiv cititorul poate resimi o dubl impresie, n aparen contradictorie. Psihanaliza apare ca unprocedeu de investigaie original i de nenlocuit al unor acte, conduite i, n general,al relaiilor umane.

Termenul a aliena" trimite n mod efectiv, la dou destine posibile ale psihanalizei, i anume: a face caun individ s devin altul, adic s se schimbe i s se transforme, ceea ce este obiectivul originar iprincipal al acestei terapeutici; dar, de asemenea, a-1 face pe individ strin, chiar nebun (ca n azilulde alienai"), ceea ce se poate produce prin fora nsi a acestei tehnici, dar mai ales ca urmare a

anumitor teoretizri i practici psihanalitice contemporane. Astfel, n chip de concluzie, voi ncerca sart prin ce poate fi psihanaliza, ntre toate celelalte demersuri terapeutice, aceea care elibereaz celmai bine subiectul suferind, dar i modul n care ale sale pete oarbe" i anumite practici de azi risc sdevin cel mai puternic mijloc de supraalienare a pacientului.


21/27

Psihanaliza este n acelai timp

un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificaia faptelor ireprezentrilor ce au loc n incontient;

o metod de terapie a tulburrilor psihice, n cadrul creia se tinde la rezolvarea acestora prinaducerea la suprafa i clarificarea semnificaiei rezistenelor, transferurilor i dorinelorascunse ale pacienilor;

un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice incontiente asupra tririlor,gndirii i activitii oamenilor. Elementele acestor teorii deriv din cercetarea proceselorpsihice iterapiastrilor psihopatologice.

Psihanaliza a fost dezvoltat deSigmund Freudla nceputul secolului al XX-lea ca teoriegeneral a incontientului. Modalitatea funciunii proceselor psihice au fost deduse de Freud nspecial din studiul semnificaiei viselor, interpretate de el ca realizare imaginar a ndepliniriidorinelor ce deriv din aspiraiilerefulateale copilriei. Calea recomandat pentru accesul nncontient este nelegerea sensului viselor i a actelor ratate (lapsus-uri).

Psihanaliza a devenit azi extrem de familiar publicului larg (din occident) dup ce o vremendelungat a fost fie respins, fie adulat. Dar succesul din deceniul 5, de pild, mai ales nEuropa, a nstrinat-o, paradoxal, de esena ei. Psihanaliza s-a rspndit pretutindeni nu numaidatorit interesului strnit de terapia psihanalitic. S-ar putea spune chiar c terapia a fosteclipsat de virtuile psihanalizei aplicate. Psihanaliza aplicat n literatur, sociologie,antropologie i etnologie, n religie i mitologie a strnit interesul unui public care nu aveachemare pentru sfera clinic. n fine, psihanaliza s-a remarcat i prin mediatizarea pe cile celemai comune: radio, TV sau prin intermediul scenariilor filmelor de cinema. Filme celebre auadus n prim plan psihanaliti. A exista chiar un film dedicat lui Sigmund Freud, care surprindeaanii de incertitudine ai nceputurilor sale n psihanaliz.

n general, psihanaliza presupune c experienele grave, neprelucrate ale copilriei suntrefulate, pentru c altfel personalitatea imatur a copilului nu ar putea rezista acestuiconflict. Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, c este nedorit de unul din prini, sauchiar urt. Psihanaliza sper s obin o vindecare prin aducerea la suprafaa contiinei astrilor refulate, sau cum se exprima Freud: "Wo Es war, soll Ich werden"("Unde era Sinele,trebuie sa fie Eul"). Tririle refulate sunt sustrase prelucrrii la nivel contient i nu pot fi

integrate n personalitatea proprie. Acest proces poate fi reactualizat treptat prin analiz,sub permanent supraveghere i cu ajutorul omenesc al terapeutului.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terapie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terapie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terapie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Refulare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Refulare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Refulare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Refulare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terapie&action=edit&redlink=1


22/27

Metodele psihanalizei

Anamneza pacientului are loc n mod clasic, acesta fiind culcat n timp ce psihanalistul segsete n afara cmpului su vizual. n general, interpretarea datelor anamnestice amnunitei de biografie este adesea suficient pentru a schiacadrul tulburrilor nevrotice i formapersonalitii psihopatologice.

Transferul ("bertragung") unor experiene i relaii din trecut asupra terapeutului este unmoment principal al psihanalizei terapeutice. Se poate constata un transfer pozitiv sau unul

negativ, n funcie de tonalitatea tririlor proiectate asupra terapeutului. Din partea acestuiarezult o reacie de contra-transfer ("Gegenbertragung"). Terapeutul a nvat n cursul proprieianalize n procesul de calificare, s fac deosebirea ntre simirile i reprezentrile sale proprii i

cele rezultate din analiza pacientului, pentru a nu se ajunge n mod incontient la o stare desimbiozpsihic.

Asociaiile libereproduse de pacient fac posibil accesul la coninutul tririi sale psihice,la conflictele sale intime, i descoper terapeutului imaginea vie aetiologiei nevrozein cazul pacientului respectiv. Pacientul relateaz tot ce-i trece prin minte, ntr-un fluxnentrerupt, chiar dac crede c lucrurile sunt lipsite de importan i n-au niciolegtur unele cu altele, sau chiar dac aceasta i-ar fi penibil i ar putea s-i provoaceun sentiment de ruine. Experiena psihanalistului poate descoperi n acest material

brut multe informaii asupra unor experiene rmase ascunse. Aceasta presupune dinpartea pacientului o dispoziie spre cooperare fr limite.

Acest fenomen se ntlnete la persoane pentru care a gndi, a zice i a face sunt n mod incontientechivalente. La copilul de trei ani, a gndi, a zice i a face sunt unul i acelai lucru. De exemplu, faptulde a gndi s asasinezi pe cineva nseamn pentru incontientul su c actul a fostsvrit. Tcerea se poate astfel datora faptului c persoana se teme de efectele propriilor salecuvinte, c ea le consider distructive.Tcerea poate, n sfrit, s fie o dorin de manifesta re a uneiarmonii primitive, devenind pozitiv n cadrul cutrii fuziunii cu psihanalistul. n relaiile amoroase,de exemplu, nu este necesar s se vorbeasc pentru ca ndrgostiii s se neleag unul cu altul.Pacientul utilizeaz prea multe asociaiide idei. El le produce fr contenire,El face tot timpulasociaii

libere, n aparen fr dificultate.

Utilizarea metodei asociaiilor libere este modificarea2care a consacrat cu adevrat debutulmetodei psihanalitice, difereniind psihanaliza de orice alt form de psihoterapie
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simbioz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simbioz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Etiologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etiologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etiologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simbioz%C4%83&action=edit&redlink=1


23/27

Semnificaia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice caposibilitate terapeutic. Metoda presupune experien n interpretare i exclude oricedogm.In teoria freudiana,interpretarea ar fi procedeul psihanalitic cel mai important cruiai sunt subordonate toate celelalte . Ea este instrumentul de nenlocuit care i permitepsihanalistului s fac neles sensul latent al discursului sau al conduitei.

Comunicat pacientului, acesta vizeaz s determine o schimbare intrapsihic, ba chiarcomportamental.

Dup Freud, se pot distinge trei categorii de vise. Acestea se difereniaz n funcie degradul de raionalitate i de veridicitate a coninutului.

Visele de primul tip sunt vise simple, aa cum au copiii. Ele mai sunt numite i vise clare".Aceste vise nu pun nici o problem special de interpretare: sunt vise inspirate mai mult

sau mai puinde probleme fiziologice.

Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau n relaie cu situaii originare, i aducecontribuia la elucidarea etiologiei strilor nevrotice.

Interpretarea lapsus-urilorca substrat logic, ilustreaz concepia lui Freud asupradeterminismului tuturor manifestrilor psihice.

Lapsusul i actele ratate care smluiesc viaa noastr cotidian sunt produsul conflictului dintre douintenii: una este manifest, alta refulat. Ele sunt rezultanta, compromisul dintre a aciona sau a zicei o for antagonist care i ea vrea s se exprime i care va utiliza eroarea n limbaj sau aciune spre ada tire de un lucru nici acceptat de subiect i nici acceptabil pentru el. Acest compromis este, dupFreud, creatur de snge amestecat" care poart marca incontientului, din punctul de vedere dinamical forelor contiente i incontiente. Rezultanta acestor fore produce manifestrile de care amvorbit, dar i visul i simptomele nevrotice

Ca i pentru Interpretarea viselor, Freud a luat propriile amnezii drept obiecte de analiz pentru adescoperi c rateurile aciunii sau ale discursurilor (lapsusurile) revelau ceea ce autorii lor nelegeau sascund cu grij. nc din 1897, el a analizat uitarea numelui unui poet pe care l cunoteafoarte bine,Julius Moses, care purta acelai nume ca fratele su, decedat la vrsta de opt luni. Uitarea numeluiunuipictor ne va permite s accedem la una din problematicile majore ale vieii incontiente a lui Freud.


24/27

Critica psihanalizei

nc de laapariie, psihanliza a fost supus deseori unor critici severe. n special din parteapsihologieiacademice i s-a reproat c, dei cele dou discipline se influeneaz teoreticreciproc, n asectele eseniale se deprteaz una de alta, dezvoltndu-se n direcii deosebite.Freud a fost nvinuit pentru faptul de a fi acordat o prea mare nsemntate rolului impulsurilorsexuale n viaa psihic ("pansexualism"). Aceasta se explic, printre altele, prin faptul c, ntimpul su, funciuneaglandelor endocrineera insuficient cunoscut,endocrinologiase gsea lanceputul dezvoltrii ei. Pe de alt parte, trebuie recunoscut c emanciparea sexual din zilelenoastre se datoreaz n bun parte contribuiei aduse de psihanaliz n transformarea concepiilormorale, n nlturarea tabu-urilor. FilosofulKarl Popperconsider c psihanaliza nu este o tiin

rezultat n urma cercetrilor, ci mai de grab oidee sectar, un fel de credin religioas. nacelai sens, de data asta autocritic, se exprim i psihanalistul francezJacques Lacan, afirmnd(n1977, ntr-o intervenie la universitatea dinBruxelles) c, n scurt timp, lumea nu va mai vreas aud de psihanaliz. PentruAdolf Grnbaum("Kritische Betrachtungen zur Psychoanalyse",1991) Psihanaliza se prezint ca un sistem nchis, ca o dogm, fr criteriimetodologiceprecisdefinite, fapt care contravine principiilor de baz ale tiinei. O parte din aceste critici sedatoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a psihanalizei terapeutice ncomparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice. n1981,Paul Klinea supus unei analizecritice 600 de studii psihanalitice aprute n diverse publicaii. Din acestea, doar ca. 100 relataurezultate pozitive n favoarea psihanalizei. Restul de 500 contraziceau n mod evident poziiileteoretice ale psihanalizei sau cuprindeau din punct de vedere metodologic att de multe lipsuri,

nct nu puteau fi evaluate cu obiectivitate. n literatura post-freudian din a doua jumtate asecolului al XX-lea exist tot mai mult tendina de a se nlocui termenul de "incontient" cu acelade "subcontient", innd seama de dateleneurofiziologieimoderne asupra treptelor strii decontiin. Astfel se tie, de exemplu, c visele nu se produc n somnul profund, ci n timpulfazelor REM ("rapid eye movements"), n stadiul B de somn superficial. Altfel nu am mai aveaamintirea lor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Endocrinologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Endocrinologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Endocrinologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Popperhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Popperhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Popperhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adolf_Gr%C3%BCnbaum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adolf_Gr%C3%BCnbaum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adolf_Gr%C3%BCnbaum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metodologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metodologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metodologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Kline&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Kline&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Kline&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neurofiziologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neurofiziologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neurofiziologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neurofiziologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Kline&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metodologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adolf_Gr%C3%BCnbaum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Popperhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Endocrinologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie


25/27

Aspecte socio-culturale

Pornind de la explicaia strilor psihopatologice, teoria psihanalitic conine i elemente ale

psihologieigenerale, aleetnologiei,sociologiei, ale teoriei personalitii ifilosofiei culturii, careconfrunt natura uman cu mediul social n care se dezvolt. Crearea bunurilor culturale ar firezultatul transferului energiei sexuale n munc, n procesul desublimare. Sub influenaprimului rzboi mondial, Freud presupune existena unui impuls destructiv, cruia i opunedorina de via ("Lebenstrieb"). n ultimul timp, psihanaliza s-a dovedit foarte util pentrunelegerea iraionalitii fenomenelor de dezvoltare social, dei diversele"diagnoze"nu au dusla rezultate unitare.

Diveri reprezentani ai psihanalizei

1.Carl Gustav Jung

Jung, unul din primii elevi ai lui Freud, a fundat o coal proprie, pe care a numit-o "Psihologieanalitic". Pentru Jung conceptul de "libido"are nu numai semnificaia unui impuls sexual, cireprezint totalitateainstinctelori impulsurilor creative precum i fora demotivaiea omului.Ar exista, pe lng un incontient personal al individului, i un incontient colectiv al ntregiiumaniti. Jung respinge teoria unui "Supra-Eu", pe care l nlocuiete cu noiunea de Persona,care are rolul ales de a oferi individului imaginea ce i-o face asupra lumii.

2.Alfred Adler

Adler, un alt elev al lui Freud, insist asupra conceptului de inferioritate, care, din momentul ncare devine contient, confer for de a se lsa depit. n caz contrar, rezult o stare nevroticcu tendin la izolare de lumea real. Depirea strii de inferioritate poate conduce ladorinnestpnit de putere i dominare.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etnologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etnologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etnologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filosofia_culturii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filosofia_culturii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filosofia_culturii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sublimarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sublimarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sublimarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instincthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instincthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instincthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motiva%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motiva%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motiva%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motiva%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instincthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Junghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sublimarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filosofia_culturii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etnologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie


26/27

3.Otto Rank

Rank vedea n traumatismul suferit deja n momentul naterii cheia explicrii nevrozelor. Elacorda o importan deosebitvoinei, ca for pozitiv n procesul de organizare i integrare apersonalitii.

4.Melanie Klein

O interesant direcie o reprezint aa zisa coal englez de psihanaliz, datorit n speciallucrrilor luiMelanie Klein. Ea postuleaz existena unor fantezii incontiente complexe la copii,a cror origine o constituie teama n faa ameninrii existenei, instinctul morii.

Alte tendine n psihanaliz

Erich Fromm,Karen HorneyiHarry Stack Sullivanau adus noi modificri n psihanaliz,cunoscute sub denumirea de Neopsihanaliz sau Neoanaliz. Fromm pune accentul pe relaiiledintre individ i societate, Horney lucreaz n special n domeniul terapiei i deosebete doutipuri de nevroze, nevroze de situaie i nevroze caracteriale, Sullivan este de prere c elementulprincipal l reprezint lupta cu starea anxietate, stare ce se poate atenua n urma terapiei. Careprezentani ai psihanalizei ar mai fi de menionat (n ordine alfabetic):

John Bowlby Josef Breuer Mario Erdheim Sndor Ferenczi Jacques Lacan Daniel Lagache Serge Leclaire Wilhelm Reich Donald Winnicott Driek Van Der Sterren

Lopold Szondi

nRomnia,Ion Popescu-Sibiua publicat n1947monografia "Psihanaliza lui Freud", n editura"Cartea Romneasc". n anul1932, teza sa de doctorat cu titlul "Doctrina lui Freud" fusesepremiat deAcademia Romn.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Otto_Rank&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Voin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Voin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Voin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Erich_Fromm&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Erich_Fromm&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Karen_Horney&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Karen_Horney&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Karen_Horney&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harry_Stack_Sullivan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harry_Stack_Sullivan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harry_Stack_Sullivan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Bowlby&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mario_Erdheim&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C3%A1ndor_Ferenczi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Daniel_Lagache&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serge_Leclaire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wilhelm_Reich&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Donald_Winnicott&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Driek_Van_Der_Sterrenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L%C3%A9opold_Szondi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Popescu-Sibiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Popescu-Sibiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Popescu-Sibiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/1932http://ro.wikipedia.org/wiki/1932http://ro.wikipedia.org/wiki/1932http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1932http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Popescu-Sibiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L%C3%A9opold_Szondi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Driek_Van_Der_Sterrenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Donald_Winnicott&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wilhelm_Reich&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serge_Leclaire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Daniel_Lagache&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C3%A1ndor_Ferenczi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mario_Erdheim&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Bowlby&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harry_Stack_Sullivan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Karen_Horney&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Erich_Fromm&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melanie_Klein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Voin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Otto_Rank&action=edit&redlink=1


27/27

proiect freud- psihanaliza

Documents