1. 1. ~~ . -- . I ' ( ,.,, , GERI DE PSIHANALIZi:PSIHOPATOLOGIAVIEl'II COTIDIENE ~ I tt ~ : . ; i ,'I ,- j ,~.,r 1.'-"'- , ,A,-.....@. A A.._.i.._ '.. j,.. J.k.'-
2. 2. It 'd J
3. 3. (1856-1.939)
4. 4. Control ~tiintific ~i confruntare: prof. dr. GR. TANASESCU Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagsle- bens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Inter- nationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer. Colectia "Lucrari fundamentale". initiata de Nadia Nicolescu, este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried Pentru uzul cadre lor didactice $i al studentilor - viitori profesori ISBN 973-30-1103-7 Redactor: ~tefan Westfried Tehnoredactor: Victoria Ghimi~ Coperta colectiei: Eugen Stoian
5. 5. CUPRINS Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul la" adevar (Dr. Leonard Gavriliu) 7 INTRODUCERE IN PSIHANALIZA Partea int'ii: ACTELE RATATE 65 I. Preambul II. Actele ratate III. Actele ratate IV. Actele ratate (continuare) (sfiri?it) 67 74 83 97 pqr..tea a dotw: VISUL .... V. DificuWiti i?i abordari preliminare 113 VI. Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., 124 VII. Continutul manifest ~i ideile latente ale visului 133 VIII. Visele copiilor 141 IX. Cenzura visului 148 X. Simbolistica visului 157 XI. Elaborarea visului 171 XII. Analiza unor vise . 180 XIII. Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui 190 XIV. Realizarea dorinte1or 200 XV. Incertitudini ~i critici 210 Partea a treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR XVI. Psihanaliza ~i psihiatrie 221 XVII. Sensul simptomelor 230 XVIII. Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul 241 XIX. Rezistenta ~i refulare 250 XX. Viata: sexuala a omului 260 XXI. Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale 271 XXII. Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i re- gresiune. Etiologie " 284 XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor 296 XXIV. Nervozitatea comuna 308 XXV. Angoasa ..... 317 5
6. 6. I XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul ..... XXVIII. Terapia psihanalitica PRELEGERI DE PSIHANALIZA Prelegerea tntti Prelegerea a doua Prelegerea a treia ptelegerea a patra Prelegerea a cincea PSIHOPATOLOGI1. VIET!I COTIDIEKE I. Uitarea de nume proprii . II. Uitarea de cuvinte striiine . III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" V. Lapsusurile . VI. Erori de citire !li de scris . VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte VIII. Confuzii l?i stlngacii . IX. Actele simptomatice l?i accidentale K. Erorile ~ . XI. Actele ratate complexe . KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie. Puncte de vedere ........... JJO 34l J57 367 315 380 J88 395 40 1 408 4lJ Hl ~J7 ~71 488 506 326 548 5H 557
7. 7. SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR "IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii de cei multi anonimi" (Freud)*) Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abun- dente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori absolut oliorabili llil. alte pri .inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor redactate d. dr. C.... lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu, Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. lfonografia elaborata de dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in co- l.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihana- lizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea lui Freud, semnate ~. dr. 10s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ ~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza - scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psy- chanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,. Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem: acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna, mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare. "Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. e11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w ie c - a tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din mai- muta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in *) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd the Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971. 1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier, Paris, 197D, p. 8.. 2) Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll", Anut LI, li,19'ir; p. 76.. ~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,. Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0. r
8. 8. Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate, Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea eulturii $i civilizatiei" 4). F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanali- tice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la ac- tiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un. semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i. In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de ca- tedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o, din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ... Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu mai putea Ii schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit nece- sar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6). Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte, complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufideli- tate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~ tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationa- lismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista fost cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur me- dieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese, n'U glumi!': in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, pe Gind azi se' multumesc sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi trait sa Yaall, IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului. Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n
9. 9. Sa h I ea'Ii u. Creaem ca 'aceasta Bituatie a intirziat .)i intirzie dezvoltarea uno)" sectoare'importante din cercetarUe asupra Omului" 8); Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei freudiene nu presupune delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala. lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile comise de psihanaZiza sa fie atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de adevaT de partea de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza. eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in 1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscu- tabU, cazul lui F r e u d - stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta, ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1in 'cea -morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9). lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii ~i artei intregului secol XX~eL 1. C!.!l'iiculum vitae Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~ teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupa- tie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~ Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casa- torie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate de Ul1chi al unui nepot mal in. 'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii Iui Freud n-au ostenit sa traga tat fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a, - - . acestei situ.atiL-l) . : ;... Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..;0 clotare aparte dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le 8) V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84. 9) Va's i: 1e P a vel c U, DramapsihologieCEseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188. 10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567. 1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat . Paris, 1966, p. '38.

10. 'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni- 'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, sta- pinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit, 'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL ."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~ 'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu 'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea, doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di 'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2). In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia, 'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven- ;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent" 'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere, 'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni, unde afleta marele J e a n- M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile maestrului 'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contrac- turi isterice, intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron" 1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), ba- ietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin dupa Charcot, Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii, BrUcke) 3). Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara anului 1889 se dUel'!la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Incepindd61 Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno- ~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas. Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@ facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alia- nu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyck- iselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM). Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez Wj 1h elm F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accen- tuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOllla~tere, peste ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va fupe apoi definitiv relatiile amicale. In.continuare, viatasa~.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant a1 noli orientari psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un' ~ S. F r e u d; Ala. vie iit la. ps.yckl1J1Plyse, ,GalHmard, cPlIris, 1908, pp. 13-14. 3l~,E'f"n e s tJ on1'l S,QP. ci'1i.,p. 09. I 10 ~ 11. articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversifi- cindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie .,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e:;;ise produc "disidente" de tot felul, intre care acelea provocate de Al f red Ad 1e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e ,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. "La ora la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu- ;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiil- pii$ita cu prada fiicutii. De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6). Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psih- analiza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiin- tifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor Sahleanu8). Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radicala a conceptiei Iui We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Sympto- menkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung (Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat aparitia. VOl'urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut (1905), 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsi- kologi{J;(1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii (1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~, - simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930), Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam decit lucrarile sale de prim rang. La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise ~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura sub ~enilele tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti. Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scutapsihanalista Mar i l't B 011a par t e, cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parin- telui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor,S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the 4) Ern est J'o n e s, ap. cit., p. 155. 5) Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.t Dal'stellung - Die Ftag~ der Laienanalyse, scrisa in septembrie 1925. 6) S. F r e u d, Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18. 7) In Rob e r t S. Woo d W 0 r t h,M: a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary SChoolsof Psychology,-Methuen' & Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis, was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. psychology and psychiatry when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r thrown into the shade" (p. 25.). 8) Vie t ~l' S a hIe a n u,.:Q~. cU., p. 31. n 12. Rob e l' t -, el se $i apuca de lucru, ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G). S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de exil, in ziua de 23 s'eptembrie 1939, :rapus de. recidiva unui cancer inoperabil. A murit lucid, cu atitudinea demna a unui filozof imanentist, fara teama 'i1 fan'!: iluzil de~arte. A fost-cum bine s~a spus - "modelul a ceea ce poate ii moarte'a unui dm luminat $i moderJi" ill). Incinerarea a avut lac peste trei zile, la 26 sep- tembrie 1939. Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compen- diu al maslvului volum Die Traumdeutung, sau unele monografii de duzina" au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea expe- rimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, socio- loglce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.ediciesean, ,,,ca $i in cazul altor valori clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1). Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta. In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:" tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre .. date de oarnenii de stiinta ai epocii. ' '" Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~ gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea lui E rIt s t B r iieke 'ii a asistentilor acestuia; S'igmund E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. Dela c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor lui Helmholtz,Brucke sustinea sa singure fortele .1zice'ii chimice, excluzind arice iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc- '~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se reco- marida 0 metodafizlcocrhatematiea31. Apropiindu-si solidele' pfincipii de cerce- tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv, incluse intt-un volu:rn al .Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea, cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. Aceste lLicrari ale lui Freud; de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriter- pretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice, prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor. 9) Mart heR 0 bert, op. cit" vol. II" p, 261. , Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55. 1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana, In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12, , ~),Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7. 3),Vezi Ma,.rthe Robert, op. dt.,vol. I, p. 64. 4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon, Akademie der Wissenschaft, Wien, 1877. t 12 13. Conc9mitE-nt, tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul de Chimie al lui L u d v'; i g, interesindu-se de analiza gazelor. Dupa absolvirea facultatH. a intrat, ca "Sekundarartzt", in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r Meynert, cel mai mare anatomist al creierului,din acea vreme5). In aceasta perloacla, Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. malta clasa ("he produced some first-class origi1iaZ works", dupa expresia lui E. Jon e s), de flul acelei monogram, serisa in colborare eu Dr. 0: R i e, despre paraliziile cerebrale hemilaterale la copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder, 1891) ~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT zerebraZen DipZegien des Kinderalter, 1893). In domenIu.1 tulburarilor de limbaj ~i ideatie, a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). "in anii care urmeaza ~ nepoves- tef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za.cZinidi., am publicat .observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos. Treptat m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb cu 0 precizie la care anatomopatologuZ nU maz avea nimic de adaugat, eu Nind ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii acuta, Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de medici americani, carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din sectorulmeu" 6). In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca desco- peritor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca la un reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'- tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci), el a stabilit capa- citatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate, insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat efectuarea .experimentelor decisive, multmnindu-se cu publicarea unui articola9 intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11 e r, caruia Freud fivorbise de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea, comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg. eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?ide netagaduit al anesteziei locale. In 1885, pe dnd se afla la C h arc 0 t, Hnarul Freud mai era inca pasionat de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de histologienervoasa, el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i aufost reduse la tacere, con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) In acest mod se afirma psihanaliza 8) S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510. 9) E. Jon e s, Freud's Psychology, in Papers on Psycho-Analysis, Bailliere, Tindall and Cox, London, 1923,p. 22. 10) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in vol. de fata. 11) S. F r e u d, Prelegeri de psihanalizii, in vol. de fata. 23 24. ca intrument, ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de terapie psihica. Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips, 1920; Massenpsychologie und Ick-Analyse, 1921; Das Ick und das Es, 1923; Hemmung, Symptom und Angst, 1926 etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria refe- ritoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un mo- ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita efortului de explorare a lumii exterioare :;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i impli- cit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului, _bine reliefata de Rut h L. M u n roe 13), da procesului structurarii un aspect dia- lectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neter- minata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei. Cunoa:;tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa viata mintala): in primul rind organul ei material :;i scena actiunii, creierul (san sistemul nervos) $i, in al doilea rind, actele noastre de con$tiinta care ne sint date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.Tot ceea ce se gase:;te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte terminale ale cunoa$terii noastre. Daca aceasta exist a, in cel mai bun (;az ne-aT permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei, dar nu ne-ar ajuta in intele- gerea lor. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale, sau initiale, ale cuno$tintelor noastre. PTima se refera la pToblema localizarii. Presu- punem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracte- risticile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemana- toare cu ale unui telescop, microscop, sau ceva similar. Fara a nega unele incer- caTi anterioare in aceasta directie, elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata con- stituie 0 inovatie $tiintificii. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. Celei mai arhaice dintre aceste zone sau organ psikic i-am dat numele de sine. Acesta contine tot ce este ereditar; dat la na$tere, ceea ce este cOnstitutional, instinctele inainte de toate, care i$i au originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in 12) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 466. 13) R. L. M u n roe, Schools of Psychoanalytic Thoughts, Holt, Rinehart & Winston, New York etc. 1955,p. 83.. 14) In psihologia sovietica, de exemplu, A. N. Leo n tie v vorbe~te despre scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe", un fel de "organe functionale", In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. In fond aceste "organe functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate, dar mult mai complexe ~i mai elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului, in "Analele Romano-Sovietice", seria Ped. - Psihol., 2, 1961). R. R u y e r le-a spus viscere psihologice. 24 25. acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare, a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare speciala. Din ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a sti- mulilor:;;i ell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimu- liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un inter- medial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am dat denumirea de eu. / / lata principalele caracteristici ale eului. Ca urmare a conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are-- sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la reali- tatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmaga- zinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate). Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu permisiunea de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea sa este condus de consideratii legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii ten- siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absa- luta a tenshmii, ci ceva referitor la ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, a:;;teptata $i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structura- sa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o dis- tributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~ ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu., (Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau i se opune, el consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii - Cll alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17). Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim- 15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi pro- totipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915- (Triebe und Triebschicksal; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de reali- tate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyeho- logie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade-- varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta. 16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine. stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului, M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice" (Introducere in psihologie, p. 36). 17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, W. W.Norton, New York, 1933_,p. 103. 25 26. I pcpt -'cs o proiectare a personalitiitii B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii mconiHientr~""i J!ml!I ~ ~ Z Fig. 1 la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor pro- priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor de rasa $i nationale care se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai apropiat pe care ei il reprezinta. In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica, idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'- sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor oameni -, in vreme ce eul este in principal determinat de propria experienta individ'uali'i" is). Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a ara- tat, teoria supraeului a lui Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a. Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care. spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se ba- zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colecti- viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). In 1932, Freud 'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale perso- nalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul sche- mei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21). In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial "precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22). Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage aten- tia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in' sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me, in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda propor- tillor date de psihanaliza freudiana diferitelor struc- turi. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII, Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148. 19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw- 'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila intoarcere, Cartea Romaneasca. Bucur'iti. 1972. 20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381. 21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111. 22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363. '26 27. iui Freud,care spune: "eUl trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina care incumbii civilizatiei tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3). 1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2). Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual), dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale), .care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social .ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla- .de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actuala, dobindita). Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic, care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene, Tara a Ie deforma. Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social la altul), eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen), cum slnt refularea, regresiunea, Eul vegetatlv souinstinctual . ZONA deliberarii reprimarii cenzurlirii refularii sublim/irii Eul rational sau criticI Fig. 2 . ~. 1- - - - - - ;:;;.ontOgenetic)~ ~,~ IEul ideal) ~ Eulso~alsau 8con!ftii~19_morala - - - - filogenetic j-J.(supraeul) i2 zw r- "y. Z ouz ;;i altele, ca ;;i in Vasile jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Pavelcu2). S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice, Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii ';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu 23) Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27. 24) Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Edi- tura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73. 25) S. F I' e u d, New Introductory Lectures On Psycho-Analysis, p. 103. 26 V. P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura $tiintifica, 1970, pp. 120-129 27 28. mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor (dedublare a unicului in contrarii ce se exclud reciproc $i raporturile reciprocedintre acesteu)" 27). Cu toate ca nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud. de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psi- hologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y - r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui Freud" 2S). 6. Determinismul freudian Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la ince- put de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11- a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros . precizia observatiilor sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipo- tezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'- tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~ tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul me- canicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cu- noa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprin- sese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cu- noa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este guvernatii nu de intZmplari, ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat pu- ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga. Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la deter- minismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de deter- minism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall' este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio- 27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 322. 28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297. 1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse, Bordas, 1946,p. 20. ~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "infe- renta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Lear- ning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New York, 1959, p. 46). 3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27. 4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure of Theory, International Universities Press, New York, 1964. 28 29. rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice. Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai compli- cata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice 1a individul uman ni!?te legi universale 5). J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext inderea determi- ~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic 'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte, id~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverste- hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor de psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo- rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" 7) I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut. Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi psihanali$ti - arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul determinat depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic, chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre- ~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i - spune el, subli ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele 5) R. L. M u n roe, op. cito, p. 27. 6) S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata. 7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n - is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient .causes. As applied to the human organism determinism means that every act or thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the -environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that any act "just happened" or that it was due to "free will" ... Vhere there in no .conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274). 8) S. F l' e u d, op. cit. 9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New York, 1964, p. 417. 30. la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solu- tie de eontinuitate" 10). Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psi- hologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de inter- pretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasi- hil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclari- ficare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cer- cetari sint unanim apreciate. Acest ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la pre- misa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca inter- actiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme, cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue" zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de 1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2 succed spatio-temporal potrivit schemel : b) relatja cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin aceluia~i sistem Sl potrivit schemei: (A ,'--;' B)::; Sl . II Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model (cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect" activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in fapt de schema : (A ~ B) ::; 51 . 1/ Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate (tranzitivii ~i; imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema: [A::; Sl--to B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll. 1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE' structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu pre- ponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala .. 10) S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata. 11) 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti" 1971, pp. 79-80. 30 31. A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intra- sistemic!) nu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Feno- menul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psiho- logiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia, fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul psihie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot inter- veni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12). Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favori- zanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa, cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun in evidenta atit heteroraporturi cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are pri- mul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor ampli- fica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit din exterior care pune in dificultate un angrenaj psihie debil, alienabil. Bineinteles, ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0 rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, pu- tindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud - Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei. Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia a voalat originile, adica evenimentele pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in-- ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simp- tomului de inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se ofera :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a ne- vrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute "ecuatiile" sale. B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti 1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner deter- miner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu- 111.1...Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit, ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11.,cel mai adesea legat de copi- laria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care, la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de me- diu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental - acestea sint cele 12) S. F l' e u d, Introducere in psihanalizi'i, in vol. de fata. 1:J) Ibidem, p. ~5U. H) Ibidem, p. 303. 31