proteza partiala din acrilat

8/12/2019 Proteza Partiala Din Acrilat

http://slidepdf.com/reader/full/proteza-partiala-din-acrilat 1/9

PROTEZA PARTIAL MOBILIZABILA CONFECTIONATA DIN ACRILAT

Proteza partiala confectionata din acrilat se indica pentru restaurarea arcadelordentare edentate partial. Se mentin pe campul protetic cu ajutorul crosetelor de sarma. Se

obtine din orice laborator de technica dentara intr - un timp relativ scurt si cu pret redus. Elementele componente ale acestui tip de proteza sunt : 1. Arcadele dentare artificiale 2. Seile protezei 3. Elementele de legatura intre sei 4. Elemente de mentinere, stabilizare si sprijin 1. Arcadele dentare artificiala Impreuna cu seile protetice restaureaza morfologia arcadelor dentare.

Sunt elementele principale ale protezei partiale. Dintii artificiali refac morfologia coronara a arcadelor dentare. Au un rol deosebit

in restaurarea functiilor aparatului dento - maxilar : masticatie, fizionomia, fonatia. Dintii artificiali sunt montati si fixati pe seile protezei. Fixarea dintilor in masa

acrilica a seilor se realizeaza chimic pentru dintii din acrilat si mecanic pentru cei din

porselan. Dintii din acrilat, se produc industrial sau in laboratorul de technica dentara. Dintii din portelan sunt realizati industrial, prezinta sisteme retentive (crampoane

butonate, cavitati ) pentru fixarea lor in acrilatul seilor.

Comparativ cu dinti acrilici, cei din portelan sunt mai rezistenti, au transluciditatesi stabilitate coloristica superioara, nu se pot prelucra pentru ca pierd luciul, sunt casanti si

pretul de cost este ridicat. Sunt utilizati rari si indeosebi numai in zona frontala. 2 .Seile protezei Acopera crestele alveolare si sunt suportul de fixare a dintilor artificiali. Refac

volumul si forma crestelor edentate afectate in urma extractiilor dentare si a procesului de

atrofie si rezorbtie. Seile protezelor, prin dintii artificiali, preiau presiunile ocluzale si le transmit

suportului moco - osos .



Seile protetice prezinta trei fete : fata vestibulara - acopera versantul vestibular al crestei alveolare, de la varful

crestei pana la nivelul fundului de sac vestibular. fata orala (palatinata, linguala) - la maxilar se continua cu placa palatinala, iar

la mandibula coboara pana in fundul de sac lingual. Fata orala va fi lustruita.

Pe mijlocul crestei vor fi fixati dintii artificiali. Aceasta fata reprezinta doua

versante. Versantul oral si vestibular. Versantul oral este bine delimitat. fata mucozala - acopera intim mucoasa crestelor alveolara pana la nivelul

mucoasei neutre (pasiv - mobila). 3.Elementele de legatura intre seile protezelor cu dintii artificiali Placa protetica

Placa acestei proteze este realizata din acrilat iar pentru a asigura rezistenta va

vi confectionata cu o grosime de 2 mm. Aceasta grosime a placii de pe toata intinderea reduce

sintitor din spatiul cavitatii bucale creand senzatii de disconfort pacientului. Suprafata externa

a bazei se va prelucra si lustrui. Marginile bazei care se termina in fundul de sac vestibular

vor avea forma si dimesiunea acestuia avand un aspect rotunjit, ocolind brindele si frenul. Placa protetica se proiecteaza in doua forme : placa protetica intinsa, si placa

protetica redusa.

A. Placa palatinala a protezelor maxilare acopera in totalitate sau partial bolta

palatina unind seile protezei partiale. B. Placa linguala a protezelor mandibulare uneste seile protetice care acopera

versantul lingual al crestei alveolare. Placa protetica redusa se utilizeaza pentru protezele maxilare. Placa protetica

redusa este indicata pentru urmatoarele avantaje : micsorarea senzatiei de disconfort si a celei

de voma, menajarea simtului gustativ si termic. Formele placii protetice reduse sunt : placa palatina fenestrata - zona centrala a placii este decupata, se lasa libera

zona de mucoasa cu receptori gustativi. placa palatinala rascroita distal - prin sectionarea placii este degajata zona

reflexogena a valului palatin. placa palatinala decoletata - placa este decupata 2 - 3 cm corespunzator

parodontiului marginal al dintilor restanti, pentru a fi protejat de actiunea

traumatica a placii.



Placa protetica intinsa este utilizata in edentatii de hemiarcada si in cea subtotala.

Placa linguala poate fi numai decoletata. Toate reducerile dimensionale (fenestrare,

decoletare, sectionare distala) micsoreaza rezistenta mecanica a protezelor. Seile protetice

inpreuna cu placa protrtica alcatuiesc baza protezei.

4.Elemente de stabilizare Proteza partiala are tendinta sa se mobilizeze de pe campul protetic datorita:

Mobilitatii partilor noi de la marginea cimpului protetic Alimentelor care amestecate cu saliva formeaza paste cu grad mare de

adezivitate Fortei gravitatiei care actioneaza la maxilar

Deplasarea protezelor de pe campul protetic in sens vertical, orizontal sau

bascularea lor este oprita prin utilizarea elementelor de mentinere : crosetelor din sarma la

care se adauga si fortele rezultate din adeziune, retentivitatea anatomica si musculara. Crosetele din sarma Crosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la mentinerea si

stabilizarea protezei partiale. Se obtin din sarma de wipla cu diametrul sectiunii intre 0,6 - 0,8

mm si un grad de elasticitate mare. Au rol in mentinere si stabilizare, nu au insa rol in sprijin.

Partile componente ale crosetelor din sarma

Crosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente : segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui segmentul intermediar difera de la un croset la altul segment de fixare (terminal) - portiunea terminala modelata cu ansa finala ce

favorizeaza fixarea crosetului in saua sau placa protezei. Caracteristicile crosetelor de sarma modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul efectuat de medic pe model. segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp segmentele dentare si intermediar nu vin in contact cu parodontiul marginal segmentul intermediar conceput in forme diferite : Z, V, S, confera elasticitate

crosetului.



crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient decit

crosetele turnate. segmentul terminal prezinta retentii pentru fixarea crosetului in masa acrilica crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea verticala a

protezelor partiale. au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si

segmentul intermediar este scurt. crosetele din sarma se repara relativ usor : fracturile de croset se inlocuiesc cu

crosete noi. Tehnologia crosetelor de sarma Crosetele se modeleaza din sarma prin indoire. Pentru modelarea lor se indica

urmatoarele reguli tehnologice : sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. Repetarea indoirii modifica

structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la rupere. modelarea sarmei se va realiza cu clesti ce au partea activa neteda si nu

sectioneaza sarma. se contraindica strict introducerea sarmei in flacara, pentru ca devineprea

elastica si putin rezistenta. varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda smaltul sau

leza mucoasa din vecinatate. segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau de ansa

pentru a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii. se foloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, in grosime de 0,6 -

0,8 mm , in nici un caz mai groasa. INSTRUMENTAR In technica dentara, pentru modelarea sarmei de wipla, se utilizeaza clesti de

diferite tipuri. in practica stomatologica se folosesc urmatoarele tipuri de clesti : Cleste crampon are o parte activa scurta numit falci, fetele interne drepte

prezentind stilatii transversale, care favorizeaza priza sarmei sau a benzilor metalice. Clestele

crampon poate sectiona sarma avind la baza falcilor o concavitate delimitata de o muchie

taioasa.



Are o larga utilizare, atit in laborator cit si in cabinet pentru : o modelarea crsetelor din sirma o obtinerea si adaptarea inelelor metalice o adaotarea coroanelor stantate, turnate o modelarea diferitelor tipuri de arcuri ortodontice o manevrarea (priza) stifturilor utilizate in amprentarea de canal pentru

coroana de substitutie. Cleste cu falci rotunde are partea acriva de forma rotunda, actionind asupra

sarmei asemanator unor valturi. Clestele se utilizeaza pentru modelarea inelelor ortodontice, a celor metalice

( Cu Al, Ag + Pd ), folosite ca portamprente sau ca parti componente ale coroanelor din 2

bucati. De asemenea sunt utilizate pentru modelarea buclelor la crosetele, arcuri

ortodontice si atele de inmobilizare folosite in chirurgie. Clestele cu falci ascutite are falcile de forma conica cu suprafata de contact intre

ele. Modul de actiune este asemanator clestelui crampon dar cu virful subtire al clestelui pot fi

prinse zone mici ale sarmei. Clestele este utulizat pentru indoiri mici si prinderea unoraccesorii (stifturi) de mica dimensiune.

Clestele cu falci diferite ( rotunda si jgheab) - in falca ce are forma de jgheab

patrunde cea rotunda. Modul de actiune este asemanator unei stante, in care falca ce are forma de jgheab

are rolul de matrice, iar cea rotunda rolul patricei, Este utilizat pentru modelarea in forma de

bucla a segmentelor crosetelor sau arcurilor ortodontice. Clestele Waldsachs prezinta o falca de forma lamelara cu o parte zimtata spre

extremitate si o alta semirotunda spre articulatie. A doua falca are un jgheabin care patrundefalca lamelara. La nivelul articulatiei intre cele doua falci se afla o zona activa pentru

sectionat sarma. Modul de actiune este tot pe principiul stantei si se realizeaza prin articularea

celor doua falci. Se utilizeaza pentru indoirea sarmei in mai multe planuri si pentru modelarea

unor crosete sau arcuri ortodontice deosebite. Clestele de taiat sarma are doua forme : a. cu partea activa dispusa frontal

b. cu partea activa situata longitudinal Se utilizeaza pentru sectionarea sarmei de wipla cu diametrul pana la 1,2 mm



Clestii descrisi sunt utilizati curent pentru modelarea partilor componente ale

crosetelor si arcurilor ortodontice. In literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de crosete din sarma.

CLASIFICAREA Dupa indicatia curenta, crosetele se impart in doua grupe : A. Crosetele indicate curent (uzuale) : crosete cervico - alveolar si crosetul

cervico - ocluzal . B. Crosete indicate mai rar : crosetul proximal, crosetul ocluzo - interdental ,

crosetele inelare, crosetul cervico (alveolar) - intermediar. A. CROSETE UZUALE 1. Crosetul cervico - ocluzal deschis dental. Segmentul dentar activ este aplicat in

zona subecuatoriala pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui stilp. Extremitatea libera este

orientata spre dintii restanti. Supraecuatorial, segmentul activ este continuat spre muchia

vestibulo - proximala dinspre edentatie. Pe fata proximala, bucla in V sau U numita si umar,

este situata sub marginea ocluzala distala. Crosetul este indicat pentru toate formele de

edentatie. Are urmatoarele functii : franeaza desprinderea protezei prin bratul activ situat subecuatorial blocheaza distalizarea protezelor terminale prin extremitate libera plasata pe

versantul mezial al coroanei limiteaza miscarea de lateralitate prin portiunea supraecuatoriala rigida a

crosetului. 2. Crosetul cervico - ocluzal deschis edental.

Are traiect identic cu crosetul cervico-ocluzal deschis dental,numai ca

extremitatea libera a bratului activ este orientata spre spatiul edental. Crosetul este indicat in

edentatiile terminale. Functiile crosetului : se opune desprinderii protezei, prin bratul activ situat subecuatorial ; frineaza bascularea prin desprinderea distala a seii terminale ;



prin segmentul supraecuatorial (rigid) frineaza miscarile de lateralitate ; prin

segmentul dental situat in nisa masticatorie limiteaza tendintele de infundare ale protezei

oferind acesteia sprijin semifiziologic. 3. Crosetul cervico-alveolar deschis dental Segmentuldentar al crosetului este plasat subecuatorial cu extremitatea libera spre

dintii restanti. Segmentul intermediar (alveolar) este situat la 0,5 - 1 mm de mucoase crestei

alveolare , se modeleaza in forma de Z . Crosetul se indica in toate formele de edentatie,pe

dintii stilpi cu retentivitati mari si implantare parondontala pozitiva. Gradul de elasticitate al

crosetului este in functie de lungimea buclei si de grosimea sirmei. Este crosetul de sirma cel

mai elastic. Functii crosetului : se opune tendintelor de desprindere a protezei de cimpul protetic , prin

ancorarea bratului activ in zona subecuatorial a dintilor stilpi ; frineaza distilarea protezei prin portiunea bratului activ situata in jumatatea

meziala a coroanei dintelui. B. CROSETE UTILIZATE MAI RAR

1.Crosetul cervico - alveolar deschis edental Are extremitatea libera orientata spre edentatie.Traiectul buclei este dinspre

mezial spre edentatie , la distanta de mucoasa procesului alveolar (0,5 - 1mm).Crosetul este

indicat pentru protezele terminale. Functiile crosetului : se opune desprinderii protezei prin bratul activ plasata subecuatorial ; se opune tendintelor de basculare prin desprinderea distala a seilor terminale.

2.Crosetul proximal cu patrice Se recomanda in zona frontala a arcadei. Dintele limitat va fi acoperit cu o

coroana prevazuta cu o prelungire proximala numita patrice. Aceasta prelungire are forma de

para , este legata de coroana printr-un istm cu aceeasi forma . Crosetul care are forma de U se

aplica peste patrice . Crosetul cu patrice blocheaza desprinderea , infrundarea , miscarile de lateralitate

si distalizarea protezei. Este un croset fizionomic. 3.Crosetul cervico-interdentar



Se aplica sub punctul de contact a doi dinti bine implantati din vecinatatea

edentatiei. Este indicat cind dintii limitati ai edentatiei sunt mobili , temporizindu-se extractia

lor.Se mai numeste si croset alveolo-interdentar. 4.Crosetul ocluzo-interdentar ( Stahl ) Se utilizeaza pentru ancorarea protezei partiale uniterminale sau unilaterale , a

aparatelor ortodontice prin aplicarea pe dintii hemiarcadei integre. Extremitatea libera e in forma de ansa plasata sub punctul de contact pe fata

vestibulara a doi dinti vecini. Traverseaza arcada prin nisa masticatorie spre fata orala , pentru

a patrunde in baza protezei. Functii: ansa de sub punctul de contact opreste tendintele de desprindere ale protezei; segmentul ocluzal din nisa masticatorie se opune infundarii

protezei.

5.Crosetul inelar ( Jackson ) Nu prezinta extremitate libera. Bratul activ este situat subecuatorial pe fata

vestibulara a coroanei ,se continua cu doua brate care urca spre fata ocluzala la nivelul

crestelor marginale ( meziala,distala ) , traverseaza arcada prin nisele masticatorii si patrunde

in baza protezei. Pentru marirea elasticitatii acestui croset , Adams a adaugat doua mici bucle la

intilnirea bratului vestibular orizontal cu cele doua brate verticale ale crosetului. 6.Crosetul muco-alveolar Se utilizeaza in edentatiile biterminale maxilare, pentru pacientii care isi in

totalitate dintii in timpul vorbirii sau risului. Se modeleaza din ansa dubla de sirma de wipla (

0,7- 0,8mm ) , se plaseaza pe versantul vestibular al procesului alveolar proeminent , la

distanta de 0,5 mm de mucoasa. Actiunea crosetului in tendintele de desprindere ale protezei

crosetul apasa pe mucoasa si provoaca dureri pacientului . Acesta aduce arcadele dentare in

contact si proteza este reaplicata pe cimpul protetic.



Universitatea

”Apollonia” Iasi

Student Enache Eduard Christian

An II,TD,Gr.1

proteza partiala din acrilat

Documents