protectia muncii tehnician

8/2/2019 Protectia muncii tehnician

1/7

4. Noiuni de igien, sigurana muncii i protecia mediului specifice lucrrilor deconstrucii structuri4.1 Aplicarea legislaiei privind igiena, sigurana muncii i protecia mediuluiCadrul legislativ privind igiena i securitatea muncii este reglementat prin legea

nr.319/2006 care are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii isntii n munc a lucrtorilor. Prezenta lege se aplic n toate sectoarele de activitate, attpublice, ct i private iar prevederile prezentei legi se aplic angajatorilor, lucrtorilor ireprezentanilor lucrtorilor.

Termeni i expresii - definireSecu ri ta tea i sn ta tea n munc reprezint ansamblul de activitiinstitutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului demunca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoaneparticipante la procesul de munca;Locul de munc reprezint locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat incladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii lacare lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;Echipament indiv idual de protecie orice echipament destinat a fi purtat saumanuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa iipuna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sauaccesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;

Obligaiile angajatorilor privind securitatea i sntatea n munc.n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare

pentru:- Asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor- Prevenirea riscurilor profesionale- Informarea i instruirea lucrtorilor- Asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n

muncPentru realizarea serviciilor de prevenire i protecie angajatorul desemneazunul sau

mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire ariscurilor profesionaledin ntreprindere i/sau unitate, denumii lucrtori desemnai.

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruiresuficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma deinformatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:

- La angajare- La schimbarea locului de munc sau la transfer- La introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale

echipamentului existent- La introducerea oricrei noi tehnologii sau procedure de lucru- La executarea unor lucrri special

Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, in conformitate cu pregatirea siinstruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nuexpuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si altepersoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Lucrtorii au urmtoarele obligaii:- sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport si alte mijloace de productie;


2/7

- sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa ilinapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

- sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sauinlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect acestedispozitive;

- sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie demunca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentrusecuritatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor deprotectie;

- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatoruluiaccidentele suferite de propria persoana;

- sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat estenecesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse decatre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii sisecuritatii lucratorilor;

- sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii

desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca siconditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniulsau de activitate;

- sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii sisanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

- sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca sanatoase si

confortabile, precum si protectia angajatilor de influena factorilor nocivi, capabili sa producaboli profesionale, otraviri, intoxicaii profesionale acute etc. Prin lege e stabilit ca protectiamuncii face parte integranta din procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentrurealizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au potrivit atributiilor ce le revin cei careorganizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor,sectoarelor, atelierelor etc.

Una din principalele actiuni negative a omului asupra mediului nconjurator suntsubstantele poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantiibacteriali si biologici, substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice,acumularile de roci goale si namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluareaelectromagnetica etc.

Pentru a reduce la minimum influenta ntreprinderilor industriei usoare n general si acelor de confectii n particular proiectul prevede urmtoarele msuri:

emisiile n atmosfera din sistemele de ventilaie vor fi supuse curatii ntr-un sistemmodern de filtre din pnza tip mneca;

apele utilizate n procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico sanitare se vor

diversa n sistemul central de canalizare a localitatii; pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteiasunt instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea ct mai rational a apei;

toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a ntreprinderii vor finverzite, cunoscndu-se cert rolul plantelor n asanarea mediului ambiant;

deseurile de productie se vor acumula n containere speciale cu utilizare ulterioara,mai cu seam a deseurilor periculoase;

teritoriile aferente ntreprinderii vor fi mentinute ntr-o curatenie exemplara;


3/7

atelierele de croitorie si confectionare a articolelor din textile pot fi amplasate nimediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de alta destinatie;

un rol deosebit n folosirea rational a resurselor naturale vine sa-l joace educatiaecologica si formarea constiintei ecologice n cadrul colectivului de angajai, prin organizarea dediscutii n problemele date n timpul pauzelor, precum si prin utilizarea materialelor ilustrativ demonstrative.

4.2 Aciuni preventive de evitare a accidentelor de munc.Accidentul de munc reprezint vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia

acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor deserviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,invaliditate ori deces;

Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarulpersoanelor accidentate, in:a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zilecalendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;c) accidente mortale;d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si dinaceeasi cauza.

Boala profesional este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meseriisau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul demunca;

Pentru a evita apariia accidentelor de munc i a bolilor profesionale este necesarpurtarea echipamentelor individuale de protecie ce include orice tip de echipament ce seintenioneaz a fi utilizat de lucrtori cu scopul protejrii acestora mpotriva unui pericol asuprasecuritii i sntii n munc.

Echipamentul individual de protecie trebuie s fie utilizat numai dup ce s-au luat toatecelelalte msuri de prevenire a potenialelor pericole rmase i n principiu trebuie folosit de osingur persoan.

Angajatorul poate furniza doar echipamentul individual de munc care este nconformitate cu specificaiile de securitate i sntate n munc, ofer protecie fr s prezinteun pericol major n sine, este adecvat pentru condiiile relevante, este ergonomic, se potrivetelucrtorului etc.

naintea selectrii echipamentului de protecie trebuie s aib loc o evaluare:- evaluarea pericolelor ce nu pot fi evitate- nevoia de echipament individual de munc

- evaluarea proprietilor echipamentului individual de protecie disponibil i cerineleDac se anticipeaz accidentri sau vtmri ale sntii lucrtorilor, angajatorultrebuie s furnizeze EIP pentru:

- protecia capului- protecia picioarelor- protecia ochilor i a feei- protecia cilor respiratorii- protecia corpului


4/7

4.3 Aciuni i intervenii n caz de accidentn cazul apariiei unui eveniment personalul desemnat trebuie s cunoasc principalele

msuri n vederea acordrii primului ajutor, n funce de natura accidentului. Primul ajutor seacorda la locul unde se gaseste accidentatul. Se face o examinare exterioara completa aaccidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite iar n cazul unui

accident colectiv se va acorda n ordinea gravitii (daca nu sunt suficiente persoane pentru a seajuta simultan).Cele mai dese accidente pot fi:Tieturi (ran): leziune a pielii insotita de o atingere a tesuturilor profunde (muschi, oase,

organe, nervi etc.)1. Curatirea sumara a plagii cu apa curata.2. Dezinfectie cu tinctura de iod sau cu apa oxigenata.3. Pansarea consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vata, urmata deinfasurarea ranii in totalitate.- pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de cruce, de nod, in opt la ceafa;- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.;

- pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului, cotului, genunchiului,bratului, coapsei.Hemoragia: ruptura unui vas sanguin urmata de o pierdere de sange.Dupa felul vasului de sange:

- arteriala - sangele de culoare rosu deschis, curge cu presiune prin tasnituri ritmice, urmand bataileinimii;- venoasa - sangele de culoare rosu inchis, curge continuu fara tasnituri;- capilara - sangele se prelinge lent in picaturi.

Dupa locul producerii:Hemoragie externa - sangerarea intr-o plaga la suprafata corpului;Hemoragie interna - sangerarea intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu etc.).Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu:- hemoragii capilare mici - prin spalarea plagii cu apa oxigenata si tamponare cu comprese sterile;- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;- hemoragii arteriale - prin apasare manuala deasupra plagii, la punctul de compresiune cel maiapropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravata etc.) aplicat numai laranile membrelor si intotdeauna deasupra ranii. Intre garou si tegumente se aplica o fasa sau obucata de panza pentru a nu produce leziuni ale pielii. Cand nu se poate folosi garoul (cap, piept,abdomen) se aplica pansamente compresive (stranse puternic).Apoi ranitul va fi transportat de urgenta la spital, pentru a i se face hemostaza definitiva.Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la abdomen si oricat deneinsemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie evacuati cu prioritate intrucat pot fi pierderimari de singe si ranitul nu mai poate fi recuperat.

Fractura: ruperea unui os.

Clasificarea fracturilor: fractura inchisa - se rupe numai osul, pielea ramane nevatamata; fractura deschisa - capetele osului ies prin piele formand o rana.

Fracturile inchise se mobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara sa folosim gesturibruste. Se pune de o parte si de alta a osului rupt cate o scandurica (atela), suficient de lunga incatsa cuprinda articulatiile osului rupt.


5/7

Atelele vor fi captusite cu vata, carpe etc. Se fixeaza solid cu cateva ture de panza (fasa)care se leaga dedesubtul si deasupra fracturii. In loc de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc.Trebuie evitat pe cat posibil a se misca membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca cele douacapete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele, venele, nervii sau pielea. Nu seva incerca niciodata indreptarea unei deformatii daca membrul fracturat isi pastreza pozitia in axul

lung. Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitie normala a osului se executa in spitalede catre medic. Pentru prevenirea socului, ranitul trebuie culcat si invelit. Ranitul va fi insotit panala spital, transportul facindu-se culcat.

O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi de coloana vertebrala (ranitulsimte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate misca piciorele). In aceste situatii seprocedeaza la ridicarea de catre mai multe persoane a ranitului si introducerea sub acesta a uneiscanduri, usi, oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent la spital, deregula, cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.

Arsura: leziune a pielii datorata efectului termic, incendiilor indirecte cauzate de avarii laretelele electrice si de gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc.Clasificarea arsurilor:

arsuri de gradul I - inrosire si usoara inflamare a pielii; arsuri de gradul II - aparitia unor basici cu lichid alb-galbui; arsuri de gradul III - pe langa leziunile de la primele doua categorii si necroze, iar in cazuri

grave, chiar carbonizarea tesuturilor.Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de gradul arsurii.1. Se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de gravitatea arsurii se procedeaza diferit.La arsurile de gradul II si III se aplica pe suprafata arsa un pansament uscat steril, executandu-secu grija spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie.2. Bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt intinse.3. Se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital.Pentru preintampinarea starii de soc, accidentatul care sufera de arsuri va trebui incalzit si, daca

este posibil, li se da sa bea ceai indulcit.Electrocutarea: trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are dreptconsecinte contractii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei siinimii, fenomene care pot deveni ireversibile, daca nu se intervine imediat.

1. Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cucurent electric, fie cu un lemn, topor cu maner de lemn sau clesti cu brate izolate.

ESTE INTERZIS:o SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MANA

NEPROTEJATA.o SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU INLATURAREA

VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intr-o

haina groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandura delemn.

3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se executa respiratie gurala gura sau gura la nas si masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratieartificiala.

4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea maiapropiata unitate sanitara cu serviciu de reanimare.


6/7

Personalul nominalizat n cazul acordrii primului ajutor va fii instruit n mod specialprivind succesiunea operaiunilor salvatorului respectiv:

- izolarea zonei evitarea creterii numrului de victime

- degajarea accidentatului- acordarea primului ajutor

- chemarea serviciilor de urgen prin apel telefonic la 112

- supravegherea victimei i continuarea acordrii primului ajutor medical pn la sosireaambulanei.

Personalul nominalizat n cazul interveniei de stingere a incendiului va fi instruit n modspecial privind ORGANIZAREA INTERVENTIEI DE STINGERE A INCENDIILOR LALOCUL DE MUNC cuprinznd:

- stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare i de alertare n caz de incendiu a personaluluide la locul de munc, a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaii de urgen, aconductorului locului de munc, proprietarului/patronului/ administratorului, precum i aspecialitilor i a altor fore stabilite s participe la stingerea incendiilor;

- stabilirea sistemelor, instalaiilor i a dispozitivelor de limitare a propagrii i de stingerea incendiilor, a stingtoarelor i a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare i deprotecie a personalului, precizndu-se numrul de mijloace tehnice care trebuie s existe la fiecareloc de munc;

- stabilirea componenei echipelor care trebuie s asigure salvarea i evacuareapersoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru i n afara programului;

- organizarea efectiv a interveniei, prin nominalizarea celor care trebuie s utilizeze sau spun n funciune mijloacele tehnice din dotare de stingere i de limitare a propagrii arderii ori sefectueze manevre sau alte operaiuni la instalaiile utilitare i, dup caz, la echipamente i utilajetehnologice.

Datele privind organizarea activitii de stingere a incendiilor la locul de munc se nscriuntr-un formular tiprit pe un material rezistent i se afieaz ntr-un loc vizibil.

Planurile de intervenie i evacuare se ntocmesc pentru asigurarea desfurrii n condiii deoperativitate i eficien a operaiunilor de intervenie n situaii de urgen, potrivit legii.

Planurile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu cuprind elemente difereniate nfuncie de tipul i destinaia construciei i de numrul persoanelor care se pot afla simultan naceasta i se ntocmesc astfel:

a) pe nivel, dac se afl simultan mai mult de 30 de persoane;b) pe ncperi, dac n ele se afl cel puin 50 de persoane;Planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de acces i n locurile vizibile,

astfel nct s poat fi cunoscute de ctre toate persoanele, iar n ncperi, pe partea interioar auilor. Planul de evacuare se ntocmete pe baza schiei nivelului sau a ncperii, pe care semarcheaz cu culoare verde traseele de evacuare prin ui, coridoare i case de scri sau scriexterioare.


7/7

Pe planurile de evacuare se indic locul mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor:stingtoare, hidrani interiori, butoane i alte sisteme de alarmare i alertare a incendiilor.

Instruirea periodic a personalului pentru nsuirea NTSM i NPSI se face de ctrelucrtorul desemnat dup efectuarea instruirii generale i se completeaz cu pix cu past albastrsau stilou n fia de instruire individual privind securitatea i sntatea n munc. Dup

efectuarea instruirii fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit i de ctrepersoanele care au efectuat i au verificat instruirea i este pstrat de ctre conductorul locului demunc i va fii nsoit de o copie a fiei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicinamuncii n urma examenului medical la angajare.

Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, n funcie decondiiile locului de munc i/sau postului de lucru i nu va fii mai mare de 6 luni la personalulmuncitor, respective 12 luni la personalul tehnico-administrativ.

Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri:- cnd un lucrtor a lipsit peste 30 zile lucrtoare;- cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munc

privind activitile specifice ale locului de munc sau postului de lucru sau ale instruciunilor

proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate;- la reluarea activitii dup un accident de munc;- la executarea unor lucrri speciale;- la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificri ale

echipamentului existent;- la modificarea procedurilor de lucru;- la introducerea unor noi proceduri de lucru.

protectia muncii tehnician

Documents