atestat - tehnician ecolog in protectia mediului

27
Argument Viitorul dă sens trecutului și prezentului, iar noi generația de azi să nu uităm că nu am moștenit Pământul cu toate resursele sale de la părinți ci l-am împrumutat de la copii și trebuie să-l lăsăm generațiilor viitoare cel puțin așa cum l-am luat. Omul și mediul sunt entități inseparabile, existența omului fiind dependentă de mediu, iar factorii mediului: solul, apa, aerul, fiind modificați în urma folosirii lor de către om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieții, în desfășurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice, din activitatea omului și a animalelor devin reziduri care pot să incomodeze bunul trai în funcție de natura și cantitatea lor. Larga folosire a tehnicii, marele avânt al civilizației din ultimele secole, însoțite de creșterea explozivă a populației, industriei, transportului mecanizat, au schimbat fundamental natura și cantitatea rezidurilor a căror acumulare invadează și alterează starea naturală a mediului, produc dezechilibre ale vieții naturale ce anterior se desfășurau într-un cadru firesc, dispar specii de animale și plante, existența lumii vii în multe zone fiind expusă unor riscuri de distrugere. Poluanții din atmosferă, reprezentați prin emisii volatile și pulbere, sunt cei mai dăunători întrucât schimbul de gaze dintre plante și mediu are loc cu precădere în aer. În fruntea tuturor agenților poluanți ai aerului atmosferic stau fără îndoială produsele 1

Upload: rohian-alexandru

Post on 25-Sep-2015

321 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Atestat - tehnician ecolog in protectia mediului Efectele poluarii asupra organismelor vii

TRANSCRIPT

Argument

Viitorul d sens trecutului i prezentului, iar noi generaia de azi s nu uitm c nu am motenit Pmntul cu toate resursele sale de la prini ci l-am mprumutat de la copii i trebuie s-l lsm generaiilor viitoare cel puin aa cum l-am luat.

Omul i mediul sunt entiti inseparabile, existena omului fiind dependent de mediu, iar factorii mediului: solul, apa, aerul, fiind modificai n urma folosirii lor de ctre om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieii, n desfurarea creia unele produse, rezultate din procesele fiziologice, din activitatea omului i a animalelor devin reziduri care pot s incomodeze bunul trai n funcie de natura i cantitatea lor.

Larga folosire a tehnicii, marele avnt al civilizaiei din ultimele secole, nsoite de creterea exploziv a populaiei, industriei, transportului mecanizat, au schimbat fundamental natura i cantitatea rezidurilor a cror acumulare invadeaz i altereaz starea natural a mediului, produc dezechilibre ale vieii naturale ce anterior se desfurau ntr-un cadru firesc, dispar specii de animale i plante, existena lumii vii n multe zone fiind expus unor riscuri de distrugere.

Poluanii din atmosfer, reprezentai prin emisii volatile i pulbere, sunt cei mai duntori ntruct schimbul de gaze dintre plante i mediu are loc cu precdere n aer. n fruntea tuturor agenilor poluani ai aerului atmosferic stau fr ndoial produsele combustiei: oxizii sulfului, oxizii de azot, pulberi de plumb , sulf , zinc, arsen, cadmiu, cupru.

Din atmosfer muli dintre poluani(SO2, NO2, compui fluorurai) ajung prin intermediul precipitaiilor n sol, unde n urma unor acumulri, pot avea urmri grave pentru plante.

Prin aceast lucrare doresc s aduc un semnal de alarm n ceea ce privete poluarea i sntatea mediului nconjurtor, prezentnd observaii asupra efectelor polurii cu: SO2, plumb, mercur, zinc i cadmiu la plante, animale si om.

Cap. I Aspecte generale privind poluarea atmosferei

1.1 Poluarea atmosferei in Europa

Poluarea industrial a atmosferei i a litosferei care a reuit s schimbe mediul ambiant n detrimentul echilibrului ecologic este un fenomen recent, consecin a dezvoltrii tehnice.

Acionnd ca un factor extern deosebit de agresiv i de distructiv, poluarea afecteaz procesele biochimice i chimice din plante i sol, urmate de slbirea rezistenei organismelor la adversiti.

Poluarea atmosferei este n general cauzat de:

Transporturi-42%

Combustibili-22%

Procese industriale-20%

Alte surse-16%

Numai n Gemania n anul 1970 principalii poluani atmosferici i cantitaile emise s-au cifrat la 26,8 milioane tone, repartizarea lor pe surse fiind redat n tabelul 1.

Nr. Crt.SursaCOPulberiOxizi de SulfHidrocarburiOxizi de AzotTotal%din total

1Transporturi9,000,200,102,401,1012,8047,60

2Combustibili0,301,003,700,101,506,6024,60

3Procese industriale1,901,001,500,900,045,3419,90

4Incinerri, reziduri1,500,200,050,300,102,127,90

TOTAL12,702,405,353,702,7426,89100

Tabelul I. Emisii poluante n Germania

Industriile generatoare de gaze, vapori i pulbere care impurific aerul sunt: termoenergetic, siderurgic i metalurgia metalelor neferoase, chimie i petrochimie.

n fruntea tuturor agenilor poluani ai aerului se situeaz ca distinctivi oxizii sulfului, cele mai mari cantiti fiind reprezentate de dioxidul de sulf(SO2).

n atmosfer, deasupra marilor orae industriale, printre particulele existente se gsesc 5-20% acid sulfuric i sulfai rezultai din combinarea oxizilor de sulf cu apa. Picturile de acid sulfuric i particulele formate din sulfai dispar din atmosfer datorit ploilor i ninsorilor, cznd pe sol.

Poluarea atmosferic, mai ales cu dioxid de sulf, se manifest difereniat asftel:

-lent, dar progresiv pe mai mari ntinderi, n direcia de cea mai mare frecven a vnturilor, prin perturbarea proceselor fiziologice i tehnologice ale unitilor industriale;

-brusc, chiar exploziv, localizat n jurul sursei, ca urmare a defeciunilor;

-cumulativ n sol, prin acidifierea tot mai puternic a acestuia.Valorile limit admisibile pentru dioxid de sulf sunt stabilite conform directivei cadru de calitate a aerului numrul 96/62/EEC pentru o durat de 1 or, 24 de ore i respective un an la urmtoarele valori:

SO2: 1 or- valoarea limit este de 350 g/m i ea nu poate fi depit de mai

mult de 4 ori pe an;

24 ore- valoarea limit este de 125 g/m i nu poate fi depit dect de

maxim 3 ori pe an;

1 an- valoare limit este de 20 g/m.

S-a estimat nivelul emisiilor de dioxid de sulf n atmosfer n anul 2000 faa de cel din anul1998 prin Modelul regional de simulare n materie de acidifiere (R.A.I.N.S), dup consumul de energie din fiecare ar european i este prezentat in tabelul 2.

Concentraiile medii anuale ale dioxidului de sulf n aer pe perioada 1983-1987 n Europa au atins valori de pn la 251 g/m, dar n localitile rurale ale Romniei au fost de numai 1-7 g/m, cu excepia zonei Baia Mare unde concentraia medie anual a variat ntre 105 g/m aer n anul 1980 i 215 g/m are n anul 1985 conform Ageniei de Protecie a Mediului(A.P.M Baia Mare 1993).Nr. Crt.araEmisia de SO2 n anul 2000 dup previziunile oficiale ale consumului de energie

Kilotone(Kt)% 1980

1980 2000

1Romnia16933261191

2Bulgaria10151555153

3Fosta Cehoslovacie3099251381

4Ungaria1617152995

5Polonia38524165108

6Frana3492147342

7Fosta Germanie de Est3147275888

8Fosta Germanie de Vest50062048101

Tabelul 2. Estimarea valorii emisiei dioxidului de sulf n anul 2000 dup modelulRains

1.2 Poluarea atmosferic n Romnia

Dezvoltarea industrial a Romniei, mai ales n perioada 1970-1985 a avut i are asupra mediului, inclusiv asupra vegetaiei forestiere, efecte distructive.

Zonele din Romnia cele mai afectate de poluare sunt situate n jurul fotilor coloi industriali(combinate) cu emanaii puternice: Copa Mic, Baia Mare, Zlatna, Bicaz, Hunedoara, Hoghiz, Cmpulung, Muscel, Alead, Turda, Valea Clugreasc i altele.

Dup Ndian I. i Chreche D. (2000) n anul 1982 s-a nregistrat un record absolut pe plan naional i internaional la Baia Mare, prin evacuarea n atmosfer a 52094 tone de oxizi de sulf. n anul 1996 doar prin coul de la Phoneix SA pe atunci, actualul SC Cuprom s-a evacuat n aer 24000 tone de poluani, din care 16000 tone reprezentau oxizi de sulf.

n metalurgia neferoas, rafinarea cuprului formeaz i elimin pn la 8 tone de dioxid de sulf la o ton de cupru.

Mediile anuale pe perioada 1990-1999 ale valorilor de SO2 n aer, dup Agenia de Protecie a Mediului din Baia Mare, au avut o descretere continu.

Pentru principalele noxe emanate de cele dou surse din Baia Mare, SC Romplumb SA i SC Cuprom SA, se prezint n tabelul 3 valorile limit pentru fiecare poluant n parte, adoptate n prezent de legislaia Romniei: PoluaniValoare limit orar pt. protecia sntaii umane(1 or)Valoare limit zilnic pt. protecia sntii umane(24 ore)Valoare limit pt. Protecia ecosistemelor(1 an)

SO235012520

Pulberi n suspensie-5040

Plumb--0,5

Tabelul 3. Valori limit pe natur de plouani n g/m de aer(dup A.M.P.M. Baia Mare)n mediul urban poluarea este n cretere datorit nmulirii mijloacelor de transport rutier, dei s-a declanat n ultimii ani o adevrat campanie mondial de a obliga constructorii s fabrice i s pun n circulaie numai motoare puin poluante, denumite ecologice. Din motoarele autovehiculelor, carburanii n amestec cu aer, n urma arderii, evacueaz prin evile de eapament muli componeni nocivi i o parte de carburani neari.

Noxele industriale gazoase, lichide (ploi acide) i solide (pulberi) au afectat intens suprafee din jurul capacitilor productive poluante, provocnd prin vtmri deosebit de pronunate dispariia vegetaiei forestiere la Copa Mic i Baia Mare.

Amplificarea deteriorrii mediului a impus instituirea dup anul 1980 a Sistemului Naional de Monitorizare a Mediului nconjurtor, n cadrul cruia (1983-1985) a fost elaborat, testat i aplicat experimental un program de supraveghere forestier adecvat rii noastre.

Cap. II Poluarea atmosferic n oraul Baia Mare

2.1 Surse de poluare

Poluarea de fond a oraului Baia Mare este asigurat de ctre cele dou uniti bine cunoscute- SC Cuprom si SC Romplumb - la care se adaug i alte surse bine cunoscute printre care: centrale termice, industria local, autovehiculele i multe altele.

Din categoria poluanilor agresivi din zon sunt oxizii de sulf cu un larg spectru de implicaii biologice, care vizeaz plantele, animalele dar i omul, simptomele ncadrndu-se la ultimele dou categorii de organisme vii de la fenomene de iritare a mucoaselor i afeciuni acute ale cilor respiratorii superioare pn la mutaii genetice.

Prezena oxizilor de sulf n atmosfer accelereaz i intensific procesul de oxido-reducere, coroziunea, ruginirea metalelor, avnd de suferit n acelai timp monumentele arhitectonice i de art precum i alte construcii.

Cele mai ridicate concentraii medii anuale la dioxidul de sulf s-au nregistrat n anul 1994 nainte de punerea n funciune a coului de dispersie; depirea concentraiei admise zilnice fiind cuprinsa ntre 4-35%.

n punctul situat n apropierea platformei Pheonix, media anual la indicatorul dioxid de sulf pentru anul 1997 a nregistrat o depire de aproape cinci ori, iar maxima lunar pentru 1998 a fost depit de peste nou ori.

Un alt poluant foarte rspndit n zon este plumbul, emanat sub form de particule fine, invizibile cu ochiul liber, care se transform n aerosoli ce se condenseaz i se oxideaz n contact cu aerul. Dimensiunile submicronice ale aerosolilor de plumb determin persistena acestora n atmosfer, fiind transportai cu uurin de cei mai nensemnai cureni de aer.

n anul 1982, doar prin coul de dispersie de la Ferneziu, care are cca. 80 m nalime, se evacuau aproape 1000 kg de pulberi din care jumtate era plumb apoi, n ordine: sulf, zinc, arsen, cadmiu, cupru. Oribila mzg de pe oselele sau trotuarele din ora, mai cu seam dup ploile de primvar, nu este dect oglinda polurii cu aceste pulberi.

Cele mai mari concentraii anuale la indicatorul de plumb din aer din ultimul deceniu s-au nregistrat n anii 1991 i 1993, punerea n funciune a coului de dispersie determinnd o reducere a concentraiei acestei noxe n aer de cca. 3-4 ori, fr a se ajunge ns la ncadrarea n limitele admise.

Iazurile de decantare a sterilului din Baia Mare i din mprejurimi constituie de asemenea importante surse de impurificare cu praf a aerului din zon, cu deosebire n perioadele secetoase, i la care se adaug n perioada din urm i produse de cianur.2.2 Intensitatea i dinamica polurii n oraul Baia Mare

Prin aezarea sa geografic i condiiile meteo-climatice, Baia Mare este un receptor ideal pentru noxele sub form de pulberi sau gaze, factorii naturali favoriznd poluarea cu ntregul arsenal de implicaii n toate planurile.

Se cuvine s fie menionai civa din factorii meteo favorizani ai impurificrii amtosferei pentru aceast zon: perioade ndelungate de calm atmosferic cu inversiune termic. Vnturile dominante dinspre NE, briza de munte, la care se adauga i condiiile orografice particulare. Astfel depresiunea Baia Mare cu binecunoscuta ram de dealuri nordice contribuie la stagnarea aerului cu diferii poluani pe o lung perioad a anului i n mod deosebit n prima parte a zilei.

Uneori, la aceste condiii locale mai intervine i ceaa care complic i amplific fenomenele legate de poluare, n sensul c favorizeaz acumularea noxelor i contribuie la meninerea lor n apropierea suprafeei solului. Briza de munte care bate ziua nspre amonte spre valea Firizei, iar noaptea n aval, asigur o circulaie alternativ a aerului i a noxelor industriale.

Regimul pulviometric ridicat-peste 1000 mm anual-este un alt factor care favorizeaz creterea nocivitii. Este cunoscut faptul c Baia Mare se numr printre primele centre urbane din Europa i primul din ar n ceea ce privete frecvena precipitaiilor.

Pentru zona noastr este caracteristic de asemenea o stare de calm atmosferic la care contribuie i bariera de dealuri i muni din partea nordic a municipiului, fapt ce ajut la acumularea i meninerea poluanilor la concentraii crescute.

Inversiunea termic este un fenomen meteorologic mai deosebit, frecvent ntlnit n zon, care rezid n creterea temperaturii aerului pe vertical, invers fa de situaia obinuit, respectiv interpunerea ntre dou straturi de aer rece a unui strat de aer cald, ceea ce are drept consecin ngreunarea circulaiei pe vertical, stratul de aer cald formnd un fel de ciuperc sub care se acumuleaz noxele industriale.

Chiar n situaia n care concentraia de substane toxice n are nu depete media curent, n cazuri fericite, aciunea combinat a factorilor meteorologici menionai duce la amplificarea polurii, dispersia i diluarea noxelor fiind stnjenit sau chiar blocat.

ntocmai ca i apa sau solul, aerul are capacitatea de a se debarasa ori de a anihila unii poluani, capacitate denumit autopurificare sau autoepurare.

Autoepurarea se realizeaz prin depunere sau dispersie. Depunerea se refer la poluani sub form de suspensii. Procesul se realizeaz n funcie de mrimea i greutatea suspensiilor. Dispersarea poluanilor sub form de gaze sau vapori este determinat de curenii de aer, avnd loc o diluare a acestora.Cap III. Efectele polurii atmosferei

3.1 Efectele polurii asupra plantelor

n cadrul biosferei, organismele vegetale reprezint o pondere cu un infinit mai mare fa de animale. Arborii ocup primul loc ntre vegetale, dup care urmeaz plantele ierboase i apoi microorgansimele vegetale.

Vegetaia reprezint un filtru natural pentru aerul pe care l polueaz omul, ea avnd un rol capital n cadrul ecosistemelor terestre. Aici se desfoar procesele de sintez i de descompunere a materiei organice, pe baza enegiei solare captat de plante. Prin fotosintez se asigur substanele organice, precum i oxigenul, att de necesare omului i animalelor.

Poluanii dominani din zon, oxizii de sulf i plumb, i exercit nocivitatea asupra vegetaiei n ansamblul ei att n plan morfologic ct i fiziologic.

Oxizii de sulf provoac leziuni la nivelul frunzelor prin apariia unor pete circulare, necroze, care se extind, n final avnd de suferit producia. n cazul n care leziunile sunt interne i afecteaz structura sau biochimia acizilor nucleici ADN i ARN, se pot provoca mutaii genice accelernd mbtrnirea precoce a frunzelor i cderea lor.

Oxizii de sulf atac clorofila din frunze prin ndeprtarea magneziului din compoziie, distrugerea structurii acestora, efectul materializndu-se prin reducerea produciei.

Aciunea biologic a dioxidului de sulf (SO2) i trioxidului de sulf(SO3) asupra vegetaiei const n aceea c n prezena picturilor de ap de pe frunze se formeaz acidul sulfuros i acidul sulfuric care distruge structura clorofilei prin desprinderea magneziului din molecula clorofilei i transformarea ei feofitin, influennd n mod negativ asimilaia clorofilian.

Oxizii de sulf i plumb precum i alte noxe industriale pot s acioneze n mod direct sau indirect asupra plantelor. Prezena poluanilor n atmosfera reduce izolaia, se depun pe organele aeriene blocnd stomatele. n acest mod diminueaz sau mpiedic procesele fiziologice cum sunt fotosinteza sau respiraia.

La pomii fructiferi i la arbori agresivitatea nu se limiteaz doar la perioada de vegetaie, ea manifestndu-se asupra tulpinii i ramurilor chiar i n timpul sezonului rece. Prezena oxizilor de sulf determin deschiderea stomatelor, ceea ce are drept consecin intensificarea transpiraiei i implicit mrirea suprafeei de absorbie a poluanilor.

Alte efecte ale polurii se refer la modificri morfo-anatomice. Plantele se dezvolt slab, frunzele prezint modificri de culoare sau necroze, coroana se deformeaz, ramurile se contorsioneaz, se deform, uneori frunzele se chircesc, se increesc sau se ruleaz. Mai pot s apar tulburri de cretere, distrugerea unor organe ale plantei sau chiar dispariia unor specii.

Expunerea prelungit la poluare i cderea frunzelor, n consecina masa foliar se reduce, cu urmri negative asupra fotosintezei i n final asupra recoltei. Uneori se constat i uscarea vrfurilor arborilor sau a unor crengi orientate pe direcia vntului dominat care vehiculeaz substanele toxice. O poluare accidental de mare intensitate determin brunificarea frunzelor i chiar o defoliere total.

Daca emisiile sunt frecvente, mugurii terminali ai arborilor tineri se distrug, n consecina se produce o lstrire abundent, altfel spus se dezvolt numeroase tufe n locul arborilor viguroi.

Plumbul-alt poluant cu toxicitate deosebit se acumuleaz i n plante. De regul pulberile fine de plumb se depun pe suptafeele fine ale frunzelor, putndu-se observa chiar mircoscopic, mai cu seam de-a lungul nervurii principale.

Alturi de pulberile de plumb mai trebuie menionat i aportul pulberilor de cupru, zinc, mangan, precum i praful silicogen provenit de pe haldele de steril, care se depun pe suprafaa frunelor, prin aceasta contribuind la limitarea luminii solare, cu urmri negative asupra procesului de fotosintez.

Plumbul ptruns n esuturile vegetale poae produce leziuni celulare grave prin afectarea acizilor nucleici, rezultatul fiind introducerea unor mutaii genetice, cu implicaii din ce n ce mai negative asupra generaiilor viitoare. Ionii de plumb tind s substituie ionii de magneziu din clorofil perturbnd n acest fel procesul de fotosintez, care uneori poate fi blocat.

Prin sistemul radicular poluanii ptrund n toate organele plantelor declannd o serie de dereglri la nivelul celulelor unde are loc metabolismul, precum i tulburri n procesul de cretere i dezvoltare.

Dup estimri recente, fcute de organe abilitate n domeniu, poluarea determin deprecierea calitii produciei agricole i silvice n zona Baia Mare, pierderile putnd s se cifreze la 60-70%.

3.2 Efectele polurii asupra animalelor

Animalele reprezint una dintre bogiile importante ale planetei noastre. Datorita interveniei directe sau indirecte a elementului uman, n natur s-au produs dereglri nsemnate, uneori cu consecine dezastruoase pentru flor i faun.

Odat ajuni n corpul animalelor poluanii produc o serie de modificri morfologice, histologice, fiziologice i biochimice caracteristice i care se traduc prin tulburri, complicaii i diferite maladii.

Poluarea industrial afecteaz ntregul spectru faunistic. Psrile, de regul, se ndeprteaz singure. Fauna alctuit din vnatul mare i mijlociu se mpuineaz vizibil.

Printre cauzele creterii mortalitii n afeciunile cilor respiratorii la animale sunt ncriminai n primul rnd oxizii de sulf. Pe lng o serie de tulburri provocate la animale, acetia mai afecteaz ficatul, sistemul reproductor, iar ca o caracteristic general, animalele pierd n greutate.

Printre poluanii redutabili n zon, cu cele mai dramatice consecine pentru animale, fac parte plumbul, n aparen neagresiv, dar care, n timp are un efect devastator asupra organismului printr-un atac metodic i perfid, pregtind moartea. Pulberile fine de plumb din atmosfer formeaz aerosoli, dispersii de prin aparatul respirator, de unde prin intermediul sngelui ajung la sistemul nervos, unde produc o serie de tulburri ireversibile. Printre modificrile interne caracteristice psrilor de curte care triesc n mediul poluat cu plumb reinem: pipota pietrificat, ficatul i fiara mult mrite.

Aciunea toxic a plumbului este puternic resimit mai ales la cabaline dar i la rumegtoarele care pasc iarb din apropierea sursei Romplumb-Ferneziu. Printre simptomele chimice ale saturnismului se pot cita: tulburri respiratorii, digestive, cardiace, vizuale i locomotorii, uneori fiind secondate de forme depresive sau paralizii sau accese epileptiforme.

Intoxicaia acut cu plumb determin o scdere a capacitii de oxigenare a sngelui ca urmare a degradrii hemoglobinei, care prin combinaie cu ionii de plumb formeaz: methemoglobina. Cele mai frecvente cazuri de intoxicaie acut cu plumb s-au nregistrat n Ferneziu la cabaline.

n cazul intoxicaiilor cronice apar simptome ce vizeaz: cariile dentare, unele modificri la nivelul mucoasei gastrointestinale, tulburri ale aparatului respirator i ale articulaiilor care se tumefiaz, amnezii, alterarea poftei de mncare, encefalopatii.

i la animale ca i la om se ntlnete forma de encefalopatie saturnian grav. Manifestat prin: excitaii corticale, ataxii, tulburri vizuale, convulsii. Animalele afectate mor de obicei n com ntr-o perioad de 1-2 zile. 3.3 Efectele polurii asupra sntii omului

Poluanii din Baia Mare sunt factori mutageni ce conduc la diminuarea rezistenei la boli, determin o reducere a longevitii, produc cancer i produc mutaii la nivelul ADN i ARN cu consecine drastice asupra descendenilor.

Poluarea, n general se poate ncadra ntre factorii stresani ai contemporanitii, iar atunci cnd sunt depite anumite limite reprezint un iminent i real factor de risc pentru populaie, cu suita de implicaii sanitare negative. n consecin poluanii industriali pot fi considerai ca variabili factori agresivi i nocivi asupra organismului uman.

Printre poluanii cei mai incomozi i agresivi din zon se numr oxizii de sulf cu un spectru larg de implicaii biologice ncepnd cu: fenomene de disconfort, iritare, afeciuni acute, cronice, efecte teratogene, mutagee i terminnd cu mutaii genetice. Prezena de SO2 este perceput olfactiv printr-un miros neptor, iar dac concentraia n aer depete o anumit limit dau o senzaie de sufocare.

Prezena oxizilor de sulf mpreun cu vaporii de ap din atmosfer duc la formarea acidului sulfuric i a acidului sulfuros care afecteaz mucoasele determinnd intensificri ale bolilor acute ale cilor respiratorii superioare, precum i implicaii pulmonare(laringite, rinite, faringite, traheite, bronite, emfizem).

Printre simptomele intoxicaiei acute cu oxizi de sulf se pot enumera; tusea seac, strnutul, dispnee, ameeli, cefalee.

Poluanii au o anumit selectivitate fa de organe, astfel SO2 afecteaz cu predilecie organele respiratorii, pe cnd plumbul are preferine pentru sistemul nervos.

Oxizii de sulf manifest afinitate fa de btrni i copii provocnd iritaii ale mucoaselor nazo-faringiene, traheobronit i determinnd iritaii, accese de tuse i strnut. Dioxidul de oxid poate s distrug vitamina D din organism, iar prin tulburarea metabolismului glucidic poate determina hiperglicemia(diabetul).

n contact cu sngele SO2 poate da sulfhemoglobina care mpiedic circuitul normal al oxigenului n organism, determinnd i o culoare brun a sngelui.

Printre poluanii cei mai inteni din zon se afl plumbul, care poate fi considerainamicul public numrul unu pentru bimreni.

Plumbul ptrunde n organism pe cale respiratorie, digestiv i chiar direct n snge, fr s treac prin ficat care are un rol de filtru, de unde se depune n oase, rinichi i muchi.Dac ingerarea plumbului se face prin ap sau alimente pot s apar tulburri caracteristice printre care :paloarea, inapetena, greuri, avort spontan, sterilitate.

Prezena plumbului n organism se depisteaz prin analize speciale: plumbemie (plumb n snge), plumburie(plumb n urin), prin recoltarea firelor de pr sau a unghiilor, n care aceasta se depune cu predilecie.

Plumbul reduce coeficientul de inteligen, produce tulburri de cretere, afeciuni ale ficatului, sistemului nervos, convulsii.

Cea mai cunoscut i frecvent maladie provocat de plumb este saturnismul, printre simptomele sale putndu-se cita: colici i dureri de stomac, vomitri, constipaie, pierderi n greutate, dureri de cap, insomnie, nervozitate, anemii, hipertensiune.

Muncitorii care lucreaz ntr-un mediu cu plumb pot face intoxicaii cronice de saturnism, precum i alte complicaii digestive, stomatite, gingivite.

Cap.IV Poluarea cu plumb, mercur, zinc si cadmiu asupra omului

4.1 Poluarea cu plumb

Plumbul este un metal foarte toxic i este folosit de foarte multe industrii. n atmosfer plumbul ajunge n special odat cu gazele de eapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzin.

Din atomsfer plumbul ajunge n sol i n ap. n apa de ploaie s-au determinat concentraii de pn la 40 mg de plumb.

Plumbul din sol este absorbit de plante, n special de rdcini. Plumbul din atmosfer poate ajunge n frunze, de unde consumat de animale poate ajunge n organismul acestora la concentraii destul de importante.

Omul preia plumbul att prin respiraie, dar mai ales prin alimente(330 mg/zi). O mare parte din plumbul ajuns n organism este acumulat n oase i n pr, iar o alt parte se acumuleaz n ficat. Plumbul mbib dehidrogenaza acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoac anemie, iar intoxicaiile cronice cu plumb duc la tulburari ale sistemului nervos.

Dac ingerarea plumbului se face prin ap i alimente pot s apar tulburri caracteristice printre care hepatita epidemic, boli parazitare, anemii, oxigenri incomplete ale sngelui, greuri, somnolena, afeciuni digestive i respiratorii.

Plumbul este provenit din:

evacurile uzinelor industriale;

gazele de eapament ale autovehiculelor;

manipularea greit a tetraetiplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin.

Boli neinfecioase provocate de poluarea cu plumb:

Intoxicaia cu plumb(saturnism), se manifest prin:

oboseal nejustificat;

afectarea globulelor roii i a vaselor sanguine;

afectarea sistemului nervos central, provocnd encefalopatie saturnist;

afectarea sistemului nervos periferic, cu dereglri motorii.4.2.Poluarea cu mercur

Mercurul, fiind lichid, este singurul metal care se gsete n toate cele trei medii de via.Sursele de mercur sunt att de naturale ct i provenite din activitatea uman.

Unii compui ai mercurului precum sublimatul coroziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca fiind toxic. De asemenea o toxicitate mare au compuii organomercurici ca metilmercurul i dentilmercurul.

Compuii metilmercurici provoac anomalii cromozomiale, trec prin placenta din corpul mamei n cel al ftului, afecteaz celulele nervoase ale creierului provocnd grave afeciuni ca orbirea, deteriorarea coordonrii nervoase, anomalii psihice, moarte. Mecanismul chimic al acestor procese pare a consta n afinitatea mare a mercurului fa de sulful din moleculele proteice, ceea ce afecteaz tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatic, activitatea mitocondriilor, etc.

O alt surs de poluare cu mercur o constituie arderea combustibililor fosili.Anual n urma acestui proces n atmosfer sunt degajate circa 5000 tone de mercur.

Contaminarea cu mercur are un caracter global i afecteaz att mediul terestru, ct i cel acvatic. Mediul natural conine o anumit cantitate de mercur la care vieuitoarele s-au adaptat n decursul evoluiei. Dar datorit activitii umane nivelul global al contaminrii cu mercur este n cretere. Cea mai mare parte a mercurului provenit din activitatea uman se degaj n atmosfer, prin migrare i transformare el ajunge n mediul acvatic, unde se acumuleaz mai ales n organisme sub forma unor produi foarte toxici. Intoxicaiile cu mercur se produc frecvent n urma utilizrii fungicidelor organomercurice.

Cercetrile efectuate arat c toxicitatea mercurului este diminuat de ctre seleniu. Seleniul duce la scderea nivelului de mercur din organe i schimb legarea sa de ctre proteinele solubile. Efectul are loc datorit competiiei ntre Se i Hg pentru grupele SH ale proteinelor.

Mercurul este provenit din:

deeuri industriale;

scpri accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;

compui anorganici;

deversrile unor uzine productoare de fungicide organomercurice;

Efectele intoxicaiei cu mercur:

dureri de cap, ameeli, insomnie, oboseal;

tulburri vizuale;

afeciuni ale sistemului nervos;

afeciuni ale rinichilor;

malformaii congenitale ale ftului n cazul femeilor nsrcinate.4.3 Poluarea cu zinc

Zincul este un element indispensabil tuturor organismelor, dar n unele mprejurri poate deveni i toxic. Necesitatea zincului rezult din faptul c el intr n alctuirea unui numr mare de enzime. Unele organisme concentreaz zinc n cantiti mult mai mari decat cele necesare funcionrii lor normale. Nu se cunoate ns rolul acestui exces de zinc din organisme.

Zincul provine din :

ap sau buturi cu coninut de zinc; ingerarea accdental a unor sruri sau oxizi ai acestuia(vopsele); dizolvarea de soluii acide a zincului, deeuri sau scpri industriale.

Intoxicaiile cu zinc provoac:

dureri epigastrice, diaree, tremurturi;

afeciuni ale sictemului nervos central, ale muchilor i ale sistemului cardiovascular.4.4 Poluarea cu cadmiu

Acest metal are o puternic aciune toxic asupra organismelor, dei efectele variaz mult de la o specie la alta. n apele dulci concentraia de cadmiu este mai mare dect n mri. Cadmiul ptrunde n organisme prin intermediul alimentelor i prin suprafaa corpului i se acumuleaz selectiv n diferite esturi. Ptrunderea cadmiului n organisme este intesificat prin creterea temperaturii i scderea salinitii. Factorul de concentrare a cadmiului de ctre animalele marine fa de apa marin variaz de la 100 la 1000. Unele plante i animale suport concentraii considerabile ale cadmiului fr efecte duntoare vizibile.

Cadmiul provine din:

ape n care s-au deversat reziduri de cadmiu;

aerosoli.

Intoxicaia cu cadmiu provoac:

cefalee;

scderea tensiunii arteriale;

afeciuni hepatorenale.

Concluzii i recomandri

Poluarea efect ce nu poate fi disociat de dezvoltarea industrial este unul din factorii ce pot degrada viaa pe Pmnt ntr-un mod iremediabil i care, chiar n prezent, duce la dispariia multor specii de plante i animale.

De la PET-urile i ambalajele aruncate aiurea prin pduri sau locuri publice i pn la emanaiile de sulf, plumb, ori mercur, efectele polurii excessive se vd tot mai mult n mediul nconjurtor i implicit n viaa noastr.Avnd efecte foarte variate, de la stres la boli grave, mutaii genetice i chiar moarte, poluarea pare s fie n acest moment un flagel al societii ce nu poate fi strpit cu nici un chip.

Oraul Baia Mare nu este ferit de acest fenomen, fiind recunoscut chiar ca unul din oraele cele mai poluate din ar, aceasta datorit marilor uzine Cuprom i Romplumb. Cu toate c n ultimii ani s-au construit tunuri de dispersie foarte nalte, poluarea din ora aducndu-se astfel pe o pant descendent, totui concentraia de poluani din aerul, solul i apele oraului este nc foarte mare, iar ca efect secundar al acestor soluii se resimt acum, din ce n ce mai mult, efectele polurii industriale i n localitile limitrofe oraului pe o raz destul de mare.

Sunt bine cunoscute efectele nocive ale polurii s-au tras numeroase semnale de alarm n acest sens, s-a consumat mult hrtie i a curs mult cerneal scriindu-se despre acestea ns indolen, lupta pentru mbogire i parvenitismul fac ca aceste semnale s fie uitate rapid de cei mai muli dintre noi. De ce indolen? Pentru c mplinirea visului de a tri ntr-o lume mai bun, mai curat, depinde n primul rnd de fiecare dintre noi sub mai multe aspecte. De exemplu am putea s nu mai aruncm diferite ambalaje la voia ntmplrii, oriunde ne aflm, am putea cuta autoturismele, sau alte mijloace de transport, care produc cele mai puine noxe, fornd astfel companiile productoare s investeasc mai mult n cercetarea mbuntirii filtrrii gazelor emanate sau s gseasc alte soluii pentru eliminarea plumbului din acestea, s nu mai fim astfel interesai doar de cai putere, indiferent de cost. Dar ce are de-a face lupta pentru mbogire cu poluarea? Cred c cei care conduc destinele rii i a planetei ar trebui s-i fac mai multe griji pentru viaa Pmntului i a vieuitoarelor de orice fel, iar aceasta s se vad printr-un cadru legislativ, ferm i intolerant n ceea ce privete depirea limitei maxime admise a poluanilor emii. ntruct fabricile de reciclare sunt destul de costisitoare fiecare stat ar trebui s se implice direct n acest domeniu, iar pentru cei ce investesc n modernizare, n sensul reducerii polurii, legislaia ar trebui de asemenea particularizat n direcia acordrii unor faciliti.

Cu speran c am neles importana luptei mpotriva polurii, de acum nainte vom lupta cu toii mpotriva acesteia i vom ncerca s-i facem i pe alii s ni se alture.PAGE 16