norme protectia muncii

PROIECT DE DIPLOMA

CURS POSTUNIVERSITAR

“EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA”

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionalaAprilie 2010

1. Introducere – informatii APA NOVA Bucuresti

APA NOVA BUCURESTI S.A. este un operator economic cu capital majoritar privat care opereaza in baza unui contract de concesiune incheiat cu primaria municipiului Bucuresti.

Membra a grupului international Veolia, APA NOVA Bucuresti a fost infiintata in anul 2000 si are ca obiect de activitate producerea si distribuirea apei potabile catre locuitorii municipiului Bucuresti, catre operatorii economici privati sau de stat precum si colectarea apelor uzate.

Captarea si tratarea apei este realizata prin cele 3 statii de captare si tratare Crivina, Arcuda si Rosu, dupa care apa tratata este transmisa prin intermediul unor apeducte catre 7 statii mari de pompare a apei. Acestea actioneaza ca niste noduri mari din care apa este pompata catre 37 de statii de repompare. Inainte de a ajunge catre utilizatori apa mai trece printr-un numar de 186 de statii de hidrofor.

La ora actuala APA NOVA numara aproximativ 1950 de salariati, dintre care aproximativ 1500 lucreaza in operational adica direct in ciclul de productie ori distributie a apei potabile.

Din punct de vedere organizatoric, la nivel operational Apa Nova Bucuresti este organizata in agentii, fiecare agentie reprezentand un sector al Bucurestiului. Agentiile sunt grupate din punct de vedere geografic in 2 regiuni, de est respectiv vest, acest grupaj fiind denumit departament. La structura mentionata se mai adauga un departament de productie si evident structura administrativa in cadrul careia mentionam : directia generala, directia financiara, directia resurse umane, directia juridica, directia sisteme informationale, directia comerciala.

2. Baza legala a evaluarii riscurilor

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala este pilonul de baza al pe baze stiintifice al activitatilor de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Totodata, exista prevederi atat in legislatia nationala, cat si in legistlatia europeana referitor la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala .

Aprilie 2010


Legislatia nationala : Legea 319/2006

- Art 7 Al 3 pct b - Art 12 Al 1 pct a

Legislatia europeana :

- EN 1050 / 1996- EN 292-1/1991- Directiva cadru 391/1989 Art 6 Al 2 pct b

Conform prevederilor Directivei cadru 391/1989/CEE la evaluarea riscurilor trebuie luati in considerare urmatorii factori :

- Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii- Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii

Conform prevederilor Legii Nr 319/2006 evaluarea riscurilor este prima atributie a serviciilor de prevenire si protectie.

3. Descrierea metodei

I.N.C.P.D.M. a dezvoltat o metoda de evaluare a riscurilor, care a fost avizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in anul 1993.

3.1. Scopul metodei

Scopul metodei I.N.C.P.D.M. este de a determina cantitativ nivelul de risc la nivel de post de lucru / sector/ sectie sau intreprindere, in baza analizei sistemului de munca si a evaluarii riscului de accidentare si imbolnavire profesionala.

Prin post de lucru intelegem cea mai mica diviziune /zona dintr-o unitate/intreprindere caracterizata prin factori de risc comuni, aceleasi mijloace de productie, acelasi mediu de lucru si aceleasi sarcini de lucru.

Prin sarcina de lucru se intelege totalitatea operatiunilor executantului la postul de lucru.

Aplicarea metodei de evaluare a riscurilor se incheie cu doua documente :

- Fisa de evaluare a postului de lucru, care cuprinde nivelul de risc global de post de lucru

- Programul de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, intocmit in baza fisei de evaluare a postului de lucru

Aprilie 2010


3.2. Principiul metodei

Medoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc ai sistemului analizat in baza unei liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile.

Nivelul de securitate al unui post de lucru este invers proportional cu cel al nivelului de risc.

3.3. Utilizatorii potentiali ai metodei

Metoda poate fi folosita :

- In faza de conceptie si proiectare a posturilor de lucru (inante de activitatea efectiva)- In faza de exploatare

Pentru aplicarea metodei este nevoie de echipe complexe formate din persoane specializate in securitate si sanatate in munca, dar si evaluatori de risc, tehnologi si medic de medicina muncii.

In prima faza, evaluarea este necesara pentru implementarea acelor masuri intrinseci de securitate si sanatate in munca.

In a doua faza, se efectueaza o analiza stiintifica a starii de securitate si sanatate in munca la fiecare post de lucru, si se realizeaza o fundamentare riguroasa a programelor de prevenire.

3.4. Etapele metodei

Metoda cuprinde 5 etape obligatorii :

- Etapa 1 : Definirea sistemului de analizat (postul de lucru)- Etapa 2 : Constituirea echipei de evaluare- Etapa 3 : Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat- Etapa 4 : Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala- Etapa 5 : Ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire- Etapa 6 : Propunerea de masuri de prevenire

3.5. Instrumentele de lucru utilizate

Aprilie 2010


La realizarea metodei se folosesc urmatoarele 7 instrumente de lucru, conform Tabelului Nr 1 de mai jos :

Documentul AnexaLista de identificare a factorilor de risc Anexa Nr 1Lista de consecinte posibile a actiunii factorilor de risc asupra corpului Anexa Nr 2Scala de corelare a gravitatii si probabilitatii consecintelor Anexa Nr 3Grila de evaluare a riscurilor Anexa Nr 4Scala de incadrare a nivelurilor de risc respectiv nivel de securitate Anexa Nr 5Fisa de evaluare a postului de lucru Anexa Nr 6Fisa de masuri propuse Anexa Nr 7

- Lista de identificare a factorilor de risc, prezentata in cadrul Anexei Nr 1 este un formular care cuprinde o lista cu principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala grupate dupa cele 4 componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de munca).

- Lista de consecinte posibile a actiunii factorilor de risc asupra corpului, prezentata in cadrul Anexei Nr 2 este un instrument ajutator de cotare a gravitatii consecintelor.

- Scala de cotare a gravitatii si a probabilitatii consecintelor factorilor de risc asupra corpului uman, prezentata in cadrul Anexei Nr 3 are doua parti. Prima parte, referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Referitor la cea dea- doua parte, respectiv a claselor de probabilitate s-au luat in considerare urmatoarele :

Clasa de probabilitate Frecventa de producere a evenimentuluiClasa 1 Peste 10 aniClasa 2 O data la 5 – 10 aniClasa 3 O data la 2 – 5 aniClasa 4 O data la 1 – 2 aniClasa 5 O data la 1 an – 1 lunaClasa 6 O data la mai putin de 1 luna

- Grila de evaluare a riscurilor, prezentata in cadrul Anexei Nr 4 este o matrice care cuprinde pe linie clasele de gravitate iar pe coloane clasele de probabilitate. Aplicand

Aprilie 2010


aceasta grila, se realizeaza cuantificarea efectiva a ricurilor existente in sistemul analizat sub forma cuplului gravitate, frecventa de aparitie.

- Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii, prezentata in cadrul Anexei Nr 5, este un instrument utilizat in aprecierea riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Scala cuprinde nivelurile de la 1 la 7, inversate intre nivelul de risc si nivelul de securitate, astfel : De la 1 la 7 pentru nivelul de risc De la 7 la 1 pentru nivelul de securitate

In zona centrala a formularului gasim toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente fiecarui nivel de risc

Nivel de risc Cuplu gravitate - probabilitate Nivel de securitate

- Fisa de evaluare a postului de lucru prezentata in cadrul Anexei Nr 6 este un centralizator al tuturor operatiunilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si cuprinde :

Date de identificare a postului de lucru Date de identificare a echipei de evaluare Cele 4 componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca,

mijloace de productie si mediul de lucru) Nominalizarea factorilor de risc identificati Explicitarea formelor concrete de manidestare a factorilor de risc identificati

(descriere, parametri, caracteristici functionale) Consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc Clasa de gravitate si probabilitate previzionata Nivelul de risc

- Fisa de masuri propuse, prezentata in cadrul Anexei Nr 7 este un formular centralizator al masurilor propuse in urma evaluarii postului de lucru din punct de vedere al securitatii muncii.

Aprilie 2010


Anexa Nr 1 – Lista de identificare a factorilor de risc

A EXECUTANT1. Actiuni gresite

1.1 Executare defectuoasa de operatii- comenzi- manevre- pozitionari- fixari- asamblari- reglaje

Utilizare gresita a mijloacelor de protectie1.2 Nesincronizare de operatii

- intarzieri- devansari

1.3 Efectuarea de operatiuni neprevazute in sarcina de munca- pornirea echipamentelor tehnice- intreruperea functionarii echipamentelor tehnice- alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric fluide)- deplasari stationari in zone periculoase- deplasari cu pericol de cadere de la ac. Nivel ; dezechilibrare, impiedic- deplasari cu pericol cadere de la inaltime pasire in gol, alunecare

1.4 Comunicari accidentogene2. Omisiuni

2.1 Omiterea unei operatii2.2 Neutilizarea mijloacelor de protectie

B SARCINA DE MUNCA1. Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate

1.1 Operatii,reguli,procedee gresite1.2 Absenta unor operatii1.3 Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)

2. Sarcina de munca sub/supradimensionata in raport cu capacitatea lucratorului2.1 Solicitare fizica

- efort static- pozitii de lucru fortate sau vicioase- efort dinamic- efort dinamic

2.2 Solicitare psihica- ritm de munca mare- decizii dificile in timp scurt- operatii repetitive de cioclu scurt sau extreme de complex- monotonia muncii-

Aprilie 2010


C MIJLOACE DE PRODUCTIE1. Factori de risc mecanic

1.1 Miscari periculoase1.1.1 Miscari functionale ale echipamentelor tehnice

- organe de masini in miscare- curgeri de fluide- deplasari ale mijloacelor de transport

1.1.2 Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarii functionale eleechipamentelor tehnice sau ale fluidelor1.1.3 Deplasari sub efectul gravitatiei : alunecare, rostogolire, rulare pe rotirasturnare, cadere libera, scurgere libera, deversare, surpare, probusire1.1.4 Deplasari sub efectul propulsiei

- proiectare de corpuri sau particule- deviere de la traiectoria normala- balans- recul- socuri excesive- jet , eruptie

1.2 Suprafete sau contururi periculoase, intepatoare, taioase, alunecoase, abraziv1.3 Recipiente sub presiune1.4 Vibratii excessive ale echipamentelor tehnice

2. Factori de risc termic2.1 Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor2.2 Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor2.3 Flacari, flame

3. Factori de risc electric3.1 Curentul etectric

- atingere directa- atingere indirecta- tensiune de pas

4. Factori de risc chimic4.1 Substante toxice4.2 Substante caustice4.3 Substante inflamabile4.4 Substante explozive4.5 Substante cancerigene

5. Factori de risc biologic5.1 Bacterii , virusi, richeti, spirochete, ciuperci, protozoare5.2 Plante periculoase (exemplu ciuperci otravitoare)5.3 Animale periculoase (serpi veninosi)

Aprilie 2010


D. MEDIUL DE MUNCA1. Factori de risc fizic

1.1 Temperatura aerului : ridicata , scazuta1.2 Umiditatea aerului : ridicata, scazuta1.3 Curenti de aer1.4 Presiunea aerului : ridicata, scazuta1.5 Aeroionizarea aerului1.6 Suprapresiune in adancimea apelor1.7 Zgomot1.8 Ultrasunete1.9 Vibratii1.10 Iluminat

- nivel de iluminare scazut- stralucire- palpaire

1.11 Radiatii1.11.1 Electromagnetice

- infrarosii- ultraviolete- microunde- de frecventa inalta- de frecventa medie- de frecventa joasa- laser

1.11.2 Ionizante : alfa, beta, gamma1.12 Potential alectrostatic1.13 Calamitati naturala : traznet, inundatie, vant, viscol, seisme, etc1.14 Pulberi pneucomonicogene

2. Factori de risc chimic2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici2.2 Pulberi in suspensie, aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. Factori de risc biologic3.1 Microorganisme in suspensie in aer : virusi, richeti, ciuperci, etc

4. Caracterul special al mediuluiSubteranAcvaticSubacvaticMlastinosAerianCosmic

Aprilie 2010


ANEXA NR 2

L I S T A D E C O N S E C I N Ţ E P O S I B I L E

ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)

CONSECINŢE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

crt. POSIBILE Cu- Cu- Ab- Te- Apa- Apa- Apa- Apa- Sistem osteoarticular Sis- Organe de simţ Sis- Multi-

tie cra-

tie tora-

do-men

gu-ment

rat respi-

rat car-

rat di-

rat re-

Co-loana

Membru superior Membru inferior

tem mus-

Ochi Nas Ureche tem

ner-

plă

nia-nă

cică rator dio-vas-cu-

ges-tiv

nal

verte-brală

Braţ

Antebraţ

Palmă

Degete

Coap- să

Gam- bă

Pi- cior

cular In-ter-nă

Ex-ter-nă

vos

lar D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

1. Plagă - tăietură

- înţepătură

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -

17


4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x

6. Arsură - termică

- chimică

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x

8. Leziuni ale organelor in-terne

- - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x

9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x

10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

11. Intoxicaţie - acută

- cronică

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -

13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

14. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul-

- - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

18


ANEXA 2 - continuare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar, bronşită etc.)

15. Astm bronşic, rinită vaso-motorie

- - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

16. Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături)

- - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x

17. Hipoacuzie, surditate de percepţie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -

18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

19. Tumori maligne, cancer profesional

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

20. Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii

- - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x

21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -

22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x

19


23. Laringite cronice, nodulii cântăreţilor

- - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -

24. Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei existen-te

- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

26. Conjuctivite şi keratocon-junctivite

- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

ANEXA 2 - continuare

20


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

29. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -

30. Boli infecţioase şi parazi-tare

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electro-magnetice de înaltă frec-venţă)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

34. Alte consecinţe

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

21


Anexa Nr 3

Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman

Clase de gravitateGRAVITATEA CONSECINTELOR

CONSECINTE1 Neglijabile Consecinte minore reversibile, ITM pana in 3 zile2 Mici Consecinte reverzibile ITM intre 3 si 45 de zile3 Medii Consecinte reversibile ITM intre 45 si 180 zile 4 Mari Consecinte ireversibile INV Gr III (diminuare capacit 50%)5 Grave Consecinte ireversibile INV Gr II (diminuare capacit 100%)6 Foarte Grave Consecinte ireversibile INV Gr I (pierdere cap autoservire, etc)7 Maxime Deces

Clase de probabilitatePROBABILITATEA EVENIMENTELOR

EVENIMENTE1 Extrem de rare P> 10 ani - Frecventa de producere eveniment 2 Foarte rare 5< P< 10 ani3 Rare 2< P< 10 ani4 Putin frecvente 1< P< 2 ani5 Frecvente 1luna < P< 1 an6 Foarte frecvente P < 1 luna

Anexa Nr 4

Grila de evaluare a riscurilor – combimatia intre gravitatea consecintelor si probabilitatea producerii lor

Clase de probabilitate1 2 3 4 5 6

Extrem de rar

Foarte rar Rar Putin

frecvent Frecvent Foarte frecvent

Clasa Gravitate CONSECINTE P>10 ani 5<P<10

ani 2<P<5 ani 1<P<2 ani 1 l <P<1an P<1 luna

7 Deces Deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 F. Grave Inv Gr I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 Grave Inv Gr II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 Mari Inv Gr III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 Medii ITM 45 - 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 Mici ITM 3 - 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 Neglijabile (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

22


Anexa Nr 5

Nivel de risc Cuplul gravitate probabilitate Nivel de securitate1 Minim (1,1) (1,2) (1,3) (1,4)(1,5) (1,6) (2,1) 7 Maxim2 Foarte mic (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 Foarte mare3 Mic (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 Mare4 Mediu (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 Mediu5 Mare (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 Mic6 Foarte mare (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 Foarte mic7 Maxim (6,6) (7,5) (7,6) 1 Minim

4. Aplicarea efectiva a metodei

4.1. Procedura de lucru

Descrierea sistemului de analizat

In această etapă se efectuează o analiză detaliată a postului de lucru, urmărind:

- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;

- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);

- descrierea condiţiilor de mediu existente;

- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

23


Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Pasul doi în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.

Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este nece-sară o minimă documentare prealabilă asupra posturilor de lucru şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.

După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare compo-nentă a sistemului de muncă evaluat (respective post de lucru), în baza listei prestabilite (ANEXA 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de func-ţionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor posturi de lucru relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.

Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.

În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile func-ţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi ma-terialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.

Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de ne-determinare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, şi impac-tul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.

24


Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.

Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU prezentata in cadrul Anexei Nr 6, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).

Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa Nr 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa Nr 3. Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la posturi de lucru similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa Nr 3. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de eveni-mente posibile pe an.

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa Nr 4) şi se înscrie în Fişa postului de lucru (Anexa Nr 6). Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factoru-lui de risc, care este egal cu nivelul de risc.

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care-l implică orice

medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.

25


Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

, în care:

Nr = nivelul de risc global pe post de lucru;

ri = rangul factorului de risc "i";

Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i";

n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

Nivelul de securitate (Ns) pe post de lucru se identifică pe Scala de încadrare a nive-lurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa postului de lucru (Anexa Nr 6).

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează me-dia ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare post de lucru anali-zat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un singur post de lucru), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sec-ţia/sectorul sau întreprinderea investigată - Ng:

, unde:

rp = rangul postului de lucru"p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);

n = numărul de posturi de lucru analizate;

Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p".

Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:

26


7 - 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;

1 - 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:

- măsuri de prevenire intrinsecă;

- măsuri de protecţie colectivă;

- măsuri de protecţie individuală.

Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE prezentate in Anexa Nr 7.

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instru-ment neformalizat, care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:

- modul de desfăşurare a analizei;

- persoanele implicate;

- rezultatele evaluării, respectiv fişele posturilor de lucru cu nivelurile de risc;

- fişele de măsuri de prevenire.

4.2. Condiţii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un post de lucru, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce urmează să fie investigate, şi implicit factorii de risc de luat în considerare.

O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehno-logi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a ele-mentelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.

Un avantaj al metodei propuse este faptul că aplicarea sa nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa

27


unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasă. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor obţinute necesită personal specializat; de asemenea, se recomandă utilizarea tehnicii de calcul automate.

Informatizarea este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:

- procedura de lucru etapizată;

- existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;

- tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.

Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât şi la gestiunea informatizata a acestora în cadrul unităţii.

a) În timpul evaluării propriu-zise, utilizarea computerului este recomandabilă în două modalităţi:

- constituirea unor bănci de date privind durata de viaţă a echipamentelor tehnice, timpul de funcţionare, numărul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;

- calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe post de lucru, sector de activitate, întreprindere.

b) Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date com-plete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate cunoşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

28


5. Studiu de caz – Evaluarea riscurilor de evaluare si imbolnavire profesionala la postul de lucru « Serviciul Citire Facturare » din cadrul Agentiei Nr 3 a S.C. APA NOVA S.A.

Procesul de munca

Procesul de munca al Serviciului de Citire Facturare al Agentiei 3 din cadrul S.C. Apa Nova Bucuresti S.A. consta in citirea si inregistrarea indexilor contoarelor de apa instalate la asociatiile de proprietari, la utilizatorii casnici, la clientii industriali, la punctele termice si in statiile de pompare apa uzata.

Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

Analiza celor 4 elemente componente ale sistemului de munca evaluat este prezentata in cele ce urmeaza :

A. Mijloace de productie

- Carlig de confectionare artizanala folosit pentru deschiderea si deplasarea capacelor de camin, conform Foto Nr 1, cantitate 1 pe om

- Surubelnita mica si robusta pentru deschiderea capacelor de camin, conform Foto Nr 2, cantitate 1 pe om (surubelnitele sunt achizitionate cu titlu personal)

- Ciocan folosit in cazul in care capacul de camin este intepenit, cantitate 1 pe om- Baston telescopic cu lungime reglabila intre 1,2 – 2,5 m folosit in vederea citirii

contorilor din camine fara a mai fi necesara coborarea in camin. Este echipat cu o lupa si o lanterna, conform Foto Nr 3, cantitate 1 pe om. De mentionat faptul ca acest dispozitiv nu poate fi utilizat in mod sistematic (de exemplu contoare instalate in camin sub bolta)

29


- PDA, terminal informatic de stocare a informatiilor de citire, prezentat in Foto Nr 4 Este folosit pentru inregistrarea indexilor de contor cititi, continand totodata baza de date cu turneele de citire, cantitate 1 pe om.

- Detector portabil de gaze tip M40 al fabricantului Industrial Scientific. Are rolul analizarii gazelor din spatiile inchise si detectarii continutului scazut de oxigen, prezentei CO, a hidrogenului sulfurat ori a atmosferei potential explozive, cantitate 1 pe echipa.

- Pompa Honda cu motor cu ardere interna, destinata scoaterii apei din caminele inundate, conform Foto Nr 5, cantitate 1 pe echipa

- Tarnacop folosit la deschiderea capacelor de camin, cantitate 1 pe echipa- Lopata, cantitate 1 pe echipa- Masina de deplasare in teren. Se foloseste o masina la o echipa de cititori, cantitate 1

pe echipa

30


- Aparat de autosalvare BIOCELL. Este un aparat destinat salvarii lucratorilor in cazul in care odata intrati intr-un spatiu inchis ar fi surprinsi de o emanatie de gaz. Acest aparat permite ca in cazul declansarii detectorului de gaz si al echiparii acestuia, personalul echipat poate respira liber, avand o autonomie de aer suficienta pentru a evacua spatiul respectiv. Cantitate 1 pe om

- Aparat foto digital. Folosit pentru stocarea digitala a datelor din teren in cazul in care exista anumite probleme pe teren. Cantitate 1 pe om.

- Centura de echipare aparat de autosalvare BIOCELL, cantitate 1 pe om- Mapa + pix, cantitate 1 pe om- Gard de semnalizare lucrari, cantitate 1 pe echipa- PC pentru introducere / extragere date din PDA-uri, cantitate 1 pe formatie- Echipament pentru incarcat acumulatorii PDA-urilor, cantitate 1 pe echipa- Lanterna, cantitate 1 pe om- Telefon mobil, cantitate 1 pe om

B. Sarcina de Munca

Postul de lucru studiat este formatia de cititori ai Agentiei 3 din cadrul Serviciului de citire – facturare, Directia Comerciala ANB.

Postul de lucru analizat cuprinde in total un numar de 12 persoane organizate astfel :

- Un sef de formatie- Doua echipe compuse din cate 4 persoane- O echipa compusa din 3 persoane

De precizat faptul ca in cadrul unei echipe de lucru nu exista relatii ierarhice pe verticala.

Programul de lucru zilnic este de 8 ore pe zi, intre orele 07 :30 si 15 :30, de luni pana vineri.

O descriere detaliata a activitatilor este prezentata mai jos :

- Prezentarea salariatilor la punctul de lucru la orele 07 :30 si echiparea pana in jurul orelor 07 :45

- Verificarea echipamentelor de lucru, respectiv : incarcare PDA, detector de gaze, lanterna, etc

- Luarea la cunostinta a foii de lucru din ziua respectiva, denumita turneu sau caiet de citire. Acesta contine adresa punctelor de citire din ziua respectiva precum si informatii cum ar fi : numele clientului, tipul si diametrul contorului, seria contorului, indexul anterior, amplasamentul contorului, precum si un camp pentru scrierea

31


indexului nou de contor. Un esantion al carnetului de citire este prezentat in cadrul Foto Nr 6 de mai jos

- Se ia la cunostinta fractia din ziua respectiva. Prin fractie se intelege partea de contori ce revine spre citire unui salariat in cazul in care unul sau mai multi colegi sunt absenti din diferite motive ( concediu de odihna, absente pe motive medicale, etc)

- Se pleaca pe teren in jurul orelor 08 :00- Deplasarea se realizeaza cu masina, fiecarei echipe revenindu-i o masina. Avem astfel

in total la sistemul de analizat un total de 3 masini- Fiecare masina pleaca in teren si isi alege ca punct de stationare locul considerat a fi

centrul de greutate al zonei (ariei) care urmeaza a fi citita in ziua respectiva. Odata ajunsi in punctul respectiv fiecare membru al echipei se desparte si pleaca pe teren pentru a realiza turneul sau. In jurul orelor 14 :00 se regrupeaza la masina si pornesc impreuna pentru a realiza si citi sau rezolva anomaliile la caminele cu probleme, respectiv :

camine inundate in are trebuie scoasa apa pentru a putea fi citite camine foarte grele sau instabile care trebuie sustinute de colegi spre a fi

citite camine suspectate sau detectate ca detinand atmosfera potential exploziva alte probleme deosebite intalnite, de exemplu camine cu acces blocat

- reunirea la baza are loc in jurul orelor 15 :00 unde se predau PDA-urile pentru inregistrarea in calculator a datelor citite in ziua respectiva, si pentru introducerea din calculator in PDA-uri a turneelor de citire pentru ziua urmatoare.

- Cu aceasta ocazie, dupa descarcarea datelor se pun la incarcat PDA-urile pentru a fi operationale in ziua urmatoare

32


- Volumul de munca aproximativ pentru un cititor este urmatorul : Intre 30 si 48 de cazuri pe zi (citiri controri) timp de 12 zile pe luna : citiri

agenti economici sau asociatie locatari Intre 70 si 80 cazuri pe zi timp de 8 zile pe luna la casnici (case ) Circa 20 PT –uri (puncte termice) timp de o zip e luna

- Distanta estimata parcursa pe jos in medie de un cititor este de circa 5 km zilnic. Ei sunt supusi si altor solicitari fizice cum ar fi : manipularea de mase, urcare / coborare din camine, etc. Ca atare consideram ca depun efort dinamic.

- Totodata prin natura meseriei lor, acestia trebuie sa intre in caminele de vizitare care sunt stramte si sa citeasca contorii. Ca atare, prin situatia specifica din anumite camine sunt supusi unor eforturi statice de genul pozitii vicioase, pozitionari dificile, stat in pozitii cu echilibru precar. In contextul caminelor greu accesibile, exista riscul de alunecare si cadere de la acelasi nivel ori de la inaltime, al impiedicarii, al intepatii si taierii cu obiecte ascutite. Un exemplu relevant care vine in sprijinul celor afirmate este prezentat in cadrul Foto Nr 7 de mai jos.

- Totodata cititorii manipuleaza constant mase de peste 25 Kg ca urmare a deplasarii capacelor de camin, a deblocarii accesului in camine etc. Pozitionarea incorecta, ori manipularea necorespunzatoare a maselor poate acea drept efect discopatii lombare, lombagii, etc

- In cadrul turneelor de citire lucratorii sunt expusi de multe ori unor riscuri de cadere a ramelor sau capacele de camin in cazul in care aceste se deterioreaza urmare a actiunii clientilor ori a lipsei de intretinere. Un astfel de exemplu identificat in teren este prezentat in cadrul Foto Nr 8

33


C. Mediul de Munca

Cititorii isi desfasoara activitatea preponderent pe teren, iar o mare parte din timp o petrec in caminele de vizitare. Ca urmare o prima constatare este faptul ca ei sunt expusi intemperiilor, activitatetea lor desfasurandu-se peste 7 ore pe zi in teren, atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna. Pe timp de vara ei sunt expusi caniculei care poate duce la insolatii sau deshidratare, iar pe timp de iarna sunt expusi frigului, care poate cauza degeraturi. Prin manipularea maselor, ori in incercarea de a citi contorii, pielea cititorilor poate intra in contact cu suprafetele metalice reci ale capacelor de camin, ale conductelor, ori ale echipamentelor de lucru. Totodata trebuie subliniat faptul ca se lucreaza preponderent intr-un mediu umed, slab iluminat, potential exploziv ori continand gaze nocive, mediu insalubru cu risc de contaminare. In acest sens , in cadrul Foto Nr 9 este prezentat un esantion al unui buletin de citire realizat cu un analizor portabil multigaz model M40 al fabricantului american Industrial Scientific, aflat in dotarea echipelor de cititori.In acelasi timp, depozitarea de gunoi ori deversarea de uleiuri, solventi sau alte substante chimice face parte din cotidian.

34


In privinta zgomotului si a vibratiilor, lucrul echipelor de cititori nu se desfasoara in apropierea unor surse de zgomot sau de vibratii, si nu folosesc echipamente care sa genereze vibratii ori zgomot peste limita admisa. Din acest punct de vedere nu am considerat zgomotul sau vibratiile ca fiind caracteristice mediului de lucru al cititorilor.

Asadar, putem sintetiza :

- Iluminat slab- Temperaturi urcate si coborate- Atmosfera viciata (gaze explozive, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, lipsa

oxigen)- Mediul de lucru insalubru- Substante chimice : uleiuri, solventi, etc- Lucrul cu clientii

D. Executant

In general putem spune ca cititorii nu desfasoara o munca foarte complexa, care sa solicite organismul din punt de vedere intelectual, ori sa necesite decizii rapide in timp scurt.

Totusi ei sunt supusi unei presiuni legate de realizare unei planificari intr-un anumit timp, ei depinzand de anumite componente variabile : bransamente clandestine, blocare capace de

35


camine de catre masini / materiale, camine inundate, abonati absenti ori rauvoitori, etc. Totodata nu trebuie pierdut din vedere faptul ca ei relationeaza cu clientul, lucreaza preponderent in exterior, circula mult atat pe jos cat si cu masina, sunt supusi unui efort dinamic important. Aceste elemente variabile, pot constitui factori perturbatori, ce pot induce o stare de iritabilitate ori lipsa de concentratie, cu efect in neatentie ori realizare gresita de operatiuni ori omisiuni, nerespectare a unor proceduri de lucru, sau neutilizarea echipamentului din dotare. De altfel, in cadrul vizitei in teren pe care am realizat-o salariatii s-au plans cu privire la faptul ca trebuie sa care cu ei foarte multe echipamente, iar in contextul distantelor lungi, a coborarii in camine timp in care echipamentele ramase la exterior pot fi furate, este foarte dificil, daca nu chiar imposibil sa se echipeze 100% cu toate dotarile.

Factorii de risc identificati

Prin consultarea Anexei Nr 1 – lista de identificare a factorilor de risc generici, au fost identificati un nunar de 33 de factori de risc, codati de la F1 la F33, dupa cum urmeaza:

A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

Factori de risc mecanic

F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport – lovire de catre mijloacele de transport- acces la postul de lucru cu auto

F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate

F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate

F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute

F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete taietoare, intepatoare, alunecoase

F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului in camin, de la maxim 3m

F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita)

Factori de risc termic

F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de circa 65°C a tevilor si conductelor)

F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

36


Factori de risc electric

F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie defecta / umeda

F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas

Factori de risc biologic

F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre

F13 : Contactare de boli – ecseme – intepaturi insecte

Factori de risc fizic

F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati in camine

F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc

B. Factori de risc proprii mediului de munca

Factorii de risc fizic

F16 : Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula

F17 : Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber

F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata – lucrul in spatii umede si neaerisite

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi de iluminat

F20 : Calamitati naturale – colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri

F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze esapament) – lucrul in spatii inchise

F22 : Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise

Caracterul special al mediului

F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii / clientii

F24 : Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caiini, sobolani

C. Factori de risc proprii sarcinii de munca

Suprasolicitare fizica

F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste- citire contori

37


F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg

F27 : Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare mase, urcare – coborare

Suprasolicitare psihica

F28 : Lucrul in conditii de stres – indeplinirea obiectivului zilnic si penalizare la necitirea contorilor

D. Factori de risc proprii executantului

F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare

F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor – ridicare capace fara parghii

F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise – masurare atmosfera cu detector de gaze

F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare

Omisiuni

F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie

Conform metodei de evaluare a riscului fiecare factor de risc de la F1 la F33 a fost cuantificat prin prisma consecintei maxime previzibile si a clasei de probabilitate. Clasa de probabilitate a fost determinata in baza statisticii accidentelor de munca ale societatii Apa Nova pe ultimii 10 ani, prezentata in cadrul Anexei Nr 8.

38


Anexa Nr 6 Fisa de evaluare a riscurilor aferenta postului de lucru

Unitatea : APA NOVA BUCURESTI FISA DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU Numar de persoane expuse : 12 Sectia : Agentia Nr 3 Durata expunerii : 8 ore / ziServiciul Citire – FacturarePostul de lucru : Cititor contoare apa Echipa de evaluare : Andrei Hostiuc

Componenta sist emului de munca

Factorii de risc identificati Forma concreta de manifestare a factorilor de risc (descriere parametri)

Consecinta max. prev.

Clasa de gravitate

Clasa de probabilitate

Nivel de risc

0 1 2 3 4 5 6MIJLOACE DE PRODUCTIE

Factori de risc mecanic

F1.Deplasari ale mijloacelor de transport – lovire de catre mijloacele de transport – acces la postul de lucru cu auto

Deces 7 1 3

F2.Rostogolire – lovire de capace de camin neasigurate ITM 45 – 180 zile

3 2 2

F3.Cadere ansamblu rama + capac camin deteriorate Deces 7 1 3F4.Rupere – alunecare scari de acces camine neintretinute

Deces 7 1 3

F5.Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete taietoare, intepatoare, alunecoase

ITM 45 – 180 zile

3 3 3

F6.Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale de la nivelul solului, maxim 3m

ITM 45 – 180 zile

3 5 4

F7.Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita)

ITM 3 – 45 zile

2 1 1

Factori de risc termic

F8.Temperatura ridicata a obiecte ;lors au suprafetelor (temp de cca 65°C a tevilor si a conductelor)

ITM 3 – 45 zile

2 5 3

F9.Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

ITM 3 – 45 zile

2 5 3

Factori de risc F10.Electrocutare prin atingere directa conductori Deces 7 1 3

39


electricneizolati sau izolatie defecta/umeda

MIJLOACE DE PRODUCTIE

F11.Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas

Deces 7 1 3

Factori de risc biologic

F12.Contaminare cu virusi spirocheti – lucrul in medii insalubre

ITM 45-180 zile

3 6 4

F13.Contactare boli ecseme – intepaturi de insecte ITM 3 – 45 zile

2 1 1

Factori de risc chimic

F14.Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati in camine

ITM 45-180 zile

3 1 2

F15.Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc

Deces 7 1 3

MEDIUL DE MUNCA

Factori de risc fizic

F16.Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula

ITM 45-180 zile

3 5 4

F 17.Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber ITM 45-180 zile

3 5 4

F18.Umiditatea relativa a aerului ridicata – lucrul in spatii umede si neaerisite

ITM 3-45 zile

2 5 3

F19.Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi de iluminat

INV Gr III 4 5 5

F20.Calamitati naturale – colaps blocuri la interventie citire contori in subsoluri

Deces 7 1 3

F21.Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S sau CO, gaze esapament) – lucrul in spatii inchise

Deces 7 1 3

F22.Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise

Deces 7 1 3

Caract special mediu

F23.Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii/clientii

ITM 45-180 zile

3 1 2

F24.Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caiini ITM 45- 3 1 2

40


sobolani 180 zile

SARCINA DE MUNCA

F25.Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste – citire contori

ITM 45-180 zile

3 5 4

Solicitare fizica

F26.Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25Kg

ITM 45-180 zile

3 6 4

F27.Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare mase, urcare – coborare

ITM 3-45 zile

2 6 3

Suprasolicitare psihica

F28.Lucrul in conditii de stres- indeplinirea obiectivului zilnic si penalizare pentru necitirea contorilor

ITM 3-45 zile

2 5 3

LUCRATORActiuni gresite

F29.Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare , impiedicare

ITM 45-180 zile

3 1 2

F30.Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor – ridicare capace fara parghii

ITM 45-180 zile

3 1 2

F31.Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise – masurare atmosfera detector de gaze

Deces 7 1 3

F32.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare sau alunecare

Deces 7 1 3

Omisiuni F33.Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie

Deces 7 1 3

41


In baza nivelurilor de risc partiale se calculeaza nivelul de risc global al postului de lucru, care este media ponderata a acestora :

Nrg=∑i=1

33

Riri

∑i−1

33

ri =

{1x (5 x5)+5 x (4 x4 )+19x (3 x 3)+6 x (2 x2)+2 x(1x 1)|}1x 5+5 x 4+19 x3+6 x2+2 x1

=30296

=3 ,15

Interpretare

Intrepretand rezultatele prin prisma scalei de incadrare a nivelurilor de risc respectiv nivel de securitate, valoarea de 3,15 corespunde unui nivel de risc mediu spre mic, fiind sub limita de 3,5. Totodata nivelul de securitate este de 4,85, acesta fiind un nivel mediu spre mare.

Numarul de 33 de factori de risc ne sugereaza faptul ca nu avem de-a face cu o activitate complexa, desfasurata in cadrul unor procese tehnologice complexe. Analizand prin prisma nivelurilor de risc partiale remarcam urmatorii factori de risc de depasesc pragul mediu, mare :

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi iluminat

F12 : Contaminare cu viruri spirocheti – lucrul in medii insalubre



F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste – citire contori

F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camin de peste 25Kg

Totodata remarcam faptul ca 40% dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra lucratorilor (deces ori invaliditate).

Folosind reprezentarea grafica, in cadrul figurii de mai jos avem o reprezentare a nivelurilor de risc partiale a factorilor de risc identificati.

42


43


F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29 F30 F31 F32 F330

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

Grafic - Nivelurile partiale de risc pe factori de risc postul de lucru : Serviciul Citire FacturareNivel global de risc 3,09

Factori de risc

44


Legenda reprezentarii grafice :

F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport – lovire de catre mijloacele de transport- acces la postul de lucru cu auto

F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate

F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate

F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute

F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete taietoare, intepatoare, alunecoase

F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului in camin, de la maxim 3m

F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita)

F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de circa 65°C a tevilor si conductelor)

F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie defecta / umeda

F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas

F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre

F13 : Contactare de boli – ecseme – intepaturi insecte

F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati in camine

F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc



F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata – lucrul in spatii umede si neaerisite

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi de iluminat

F20 : Calamitati naturale – colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri

F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze esapament) – lucrul in spatii inchise

F22 : Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise

F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii / clientii

45


F24 : Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caiini, sobolani

F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste- citire contori

F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg

F27 : Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare mase, urcare – coborare

F28 : Lucrul in conditii de stres – indeplinirea obiectivului zilnic si penalizare la necitirea contorilor

F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare

F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor – ridicare capace fara parghii

F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise – masurare atmosfera cu detector de gaze

F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare

F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie

Analizand factorii de risc identificati prin prsima celor 4 componente ale sistemului de munca , obtinem urmatorul grafic :

Factorii de risc proprii mijloacelor de productie46%

Factorii de risc proprii mediului de munca 27%

Factorii de risc proprii sarcinii de munca 12%

Factorii de risc proprii executantului 15%

Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca

Postul de lucru : Serviciul Citire Facturare Nivel de risc global : 3,09

46


Anexa Nr 7 Fisa de masuri propuse

Nr. Crt

Factor de risc Nivel de risc

Masura propusaNominalizare masuri

1F19 Nivelul scazut de iluminare in camine – lipsa lampi de iluminat 5

Masuri tehniceDotarea echipelor din teren cu lampi cu fixare pe cap antiex, destinata interventiilor in spatii inchise. Achizitionarea de bastoane telescopice care pot citi contorii si sub bolta.Masuri organizatoriceAchizitionarea si dotarea cu baterii pentru lampile de iluminat. Verificarea periodica a functionarii si utilizarii lor

2F12 Contaminare cu virusi, spirocheti, lucrul in medii insalubre 4

Masuri tehniceVaccinarea personalului xecutants. Achizitionarea si distribuirea de material igienizant : dezinfectant, perii , sapunuriMasuri organizatoriceCampanii de informare si sensibilizare a salariatilor

3 F16 Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula

4

Masuri tehniceAcordarea de EIP adecvat conditiilor de vara. Acordarea suplimentara de sepci.Masuri organizatoriceAcordarea de apa minerala in zilele caniculare. Reducerea numarului de ore de munca in zilele de canicula

4 F17 Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber 4 Masuri tehniceAcordarea de EIP adecvat conditiilor de iarna. Acordarea de costume vatuite, manusi termoizolante, bocanci.Masuri organizatoriceAcordarea de ceai cald minerala in zilele geroase. Reducerea numarului de ore de munca in zilele de geroase ori cu

47


intemperii.

5 F25 Pozitii de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste – citire contori

4

Masuri tehniceImplementarea unui program de amplasare a contorilor in pozitii accesibileMasuri organizatoriceElaborarea de instructiuni proprii, informare, controale medicale periodice.

6 F26 Ridicare manuala si manipulare de capace de camine peste 25Kg

4

Masuri tehniceDotarea echipelor cu un dispozitiv universal de ridicat capace astfel proiectat incat sa mute sarcina la brat in loc de coloanaMasuri organizatoriceRealizarea de instructiuni interne, prelucrare, informare privind modul de manipulare a maselor

7 F1 Deplasari accidentale ale mijloacelor de transport 3

Masuri tehniceDotarea tuturor masinilor din parcul auto cu centuri de siguranta.Masuri organizatoriceSensibilizarea si instruirea periodica a lucratorilor pe tema sigurantei in traficul rutier. Testarea anuala psihologica a soferilor, planificarea si realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.

8 F3 Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate 3 Masuri tehniceIncluderea din faza de proiectare si executie a unor material care asigura o rezistenta sporita cimentului / betoniului ce incastreaza rama de capacMasuri organizatoriceImplementarea unui program de intretinere a caminelor si a unei proceduri de anuntare si de reparare rapida a caminelor

48


deteriorate. Snsibilizarea si instruirea lucratorilor.

9F4 Rupere / alunecare scari de acces in cam ine neintretinute 3

Masuri tehniceInlocuirea scarilor de acces din metal comun cu scari metalice dintr-un material metalic tratat special anti coroziune. Achizitionarea de sisteme de protectie anticadere Masuri organizatoriceInitierea unui program de identificare a caminelor cu scari deteriorate si includerea intr-un program de mentenanta.

10F5 Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete taietoare, intepatoare, alunecoase 3

Masuri tehniceDotarea cu EIP manusi de protectie, achizitionarea de huse pentru echipamentele din dotare, achizitionarea de EIP cu mare rezistenta la sfasiere.Masuri organizatoriceSensibilizare si informare lucratori, acorduri cu asociatiile de proprietari

11 F6 Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale de la nivelul solului in camine, H=max 3m

3 Masuri tehnice

12F8 Temperatura ridicata a pieselor sau obiectelor (temperatura de cca 65°C a tevilor si conductelor) 3

Masuri tehniceIzolarea conductelor in prioritate in caminele cu problema. Dotarea lucratorilor cu manusi de protective.Masuri organizatoriceDemararea unui program de identificare a caminelor cu conducte neizolate de apa calda.

13 F9 Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

3

Masuri tehniceDotarea lucratorilor cu manusi de protectie termoizolanteMasuri organizatoriceCampanii sezoniere de instruire si informare a lucratorilor

49


14F10 Electrocutare prin atingere directa de conductori neizolati, sau cu izolatie defecta, umeda 3

Masuri tehniceDotarea cu EIP electroizolante.Masuri organizatoriceSemnarea unor conventii cu abonatii pentru rezolvarea problemelor semnalate de lucratori.

15 F11 Electrocutare prin atingere indirecta sau prin tensiune de pas

3

Masuri tehniceAchizitionarea di dotarea cu incaltaminte ce asigura izolatie electrica.Masuri organizatoriceInformare si instruire lucratori pe probleme de electrosecuritate

16F15 Incendiul cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc 3

Masuri tehniceDotarea masinilor echipelor cu stingatoare cu pulbere P6ABCMasuri organizatoriceInformare, interzicerea fumatului in camine, interzicerea lucrului neasistat si fara mijloace de stingere in caminele ce prezinta uleiuri, hidrocarburi

17F18 Umiditatea realtiva a aerului ridicata – lucrul in spatii umede neaerisite 3

Masuri tehniceDotarea echipelor din teren cu semimastiMasuri organizatoriceLimitarea timpului de interventie in camine. Instructiuni de lucru ce solicita aerisirea prealabila inaintea interventiei

18 F20 Calamitati naturale – colaps blocuri la interventiile de citire contori in subsoluri

3 Masuri organizatoriceInformare si instruire – mod de actionare in caz de cutremur

19 F21 Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S sau CO, gaze esapament) – lucrul in spatii inchise

3 Masuri tehniceDotarea tuturor lucratorilor cu analizoare portabile multigaz

50


Masuri organizatoriceInstruirea lucratorilor pentru utilizarea analizoarelor de gaze, citirea pe PC a datelor din analizoarele de gaze.

20F22 Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise 3

Masuri tehniceDotarea tuturor lucratorilor cu analizoare portabile multigaz echipate cu senzor de explozivitate. Achizitionarea de lampi Antiex.Masuri organizatoriceInstruirea si informarea lucratorilor pe tema atmosferelor potential explozive

21 F27 Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare mase – urcare / coborare

3

Masuri tehniceDotarea cu incaltaminte de protectie usoare, cu talpa flexibila, prevazuta cu lamella din material compozit. Achizitionarea unui software de optimizare a traseelor (turneelor)Masuri organizatoriceDistribuirea de energizante, etc.

22 F28 Lucrul in conditii de stres – indeplinirea obiectivului zilnic si penalizare pentru necitirea contorilor

3

23 F31 Nerespectarea procedurilor de interventii in spatii inchise – masurarea atmosferei cu detectorul de gaze

3

Masuri organizatoriceInformari, instruiri periodice , verificari si controale in teren, mentenanta parcului de detectoare, citirea sistematica a datelor inregistrate in analizoarele portabile de gaz.

24 F32 Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare sau alunecare

3

25 F33 Neutilizarea EIP din dotare si a altor mijloace de protectie

3

26 F2 Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate 2 Masuri tehniceImplementarea unui program de inlocuire treptata a capacelor

51


de camin cu capace de camin cu balama. Achizitionarea de capace de camin din materiale compozite fata de fontaMasuri organizatoriceInstruirea si sensibilizarea periodica asalariatilor. Actualizarea instructiunilor interne. Verificari in teren cu privire la respectarea instructiunilor dse lucru.

27F14 Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati in camine 2

Masuri tehniceDotarea cu manusi de protectie, dotarea cu incaltaminte de protectie rezistenta la uleiuri. Folosirea batului telescopic din dotare la procesul de citire.Masuri organizatoriceLansarea unui program de sensibilizare a abonatilor si solicitarea curatarii caminelor.

28 F23 Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii / clientii

2

29 F24 Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caini 2

30 F29 Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare si impiedicare

2

31 F30 Nerespectarea procedurilor de manipulare a meselor – ridicare de capace fara parghii

2

32F7 Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita) 1

Masuri tehniceDotarea cu EIP omologate si conforme (ex surubelnite )Masuri organizatoriceInformarea si interzicerea formala de utilizare echipamente de lucru artizanale

33 F13 Contactare boli, ecseme, intepaturi de insecte 1 Masuri tehniceDotarea lucratorilor cu manusi de protectie

52


EVIDENŢA ACCIDENTAŢILOR ÎN MUNCĂÎN S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. IN PERIOADA 2000 – 2010

AnulNr.

AccidentNUMELE SI PRENUMELE

accidentatilor

VARSTALOCUL DE MUNCA FUNCTIE Imprejurare, cauzele accidentarii

Efectele accidentului

ITM Deces Invaliditate

2000

1 PIRNEA DUMITRU 32 ani E.C.T. – Sectia Lacuri Operator hidroDeplasare de la domiciliu catre locul de munca

27 zile nu nu

2 TANASE CRISTIAN 38 aniE.D.A. - SDA Sud – Zona Militari

I.A.A. Lucrari de curatire si excavatii pamant 10 zile nu nu

3FRUNZA GHEORGHE-MIHAI

28 aniE.P.A – Serviciul Paza si Patrimoniu

PaznicDeplasare de la domiciliu catre locul de munca

21 zile nu nu

4 NICOLAE CRISTIAN 23E.C. – Sectia Retea Canale Sud

Muncitor Necalificat

Verificare camine de inspectie 9 zile nu nu

5

CIOBANU CONSTANTIN 34 E.D.A. – SDA Nord I.A.A. Verificare camine de inspectie 15 zile nu nu

GOJGOREA CORNEL-GEORGE

23 E.D.A. – SDA NordMuncitor Necalificat

Verificare camine de inspectie 15 zile nu nu

6 TUDOR TUDOR 50E.D.A. – Sector Apa Industriala


Deplasare de la domiciliu catre locul de munca

12 zile nu nu

7GRECU LAURENTIU-CIPRIAN

22E.C. – Sectia Pompare Ape Uzate

Electrician Curatenie la locul de munca 27 zile nu nu

8 TOABA GHEORGHE 40Sectia Contorizare - Facturare

Cititor contoare apa

Taiere cu corp ascutit la verificare camine de inspectie (F5)

55 zile nu nu

2001 1 SABAREANU RODICA 48 E.P.A. –Sectia Hidrofoare

M.I.A.A Deplasare intre punctele de lucru 7 zile nu nu

53


2 CHITESCU GHEORGHE 47Sectia Contorizare - Facturare

Cititor contoare apa

Sfasiere picior drept la citirea unui comtor in camin (F5)

139 zile nu nu

3 CONTU CONSTANTIN 45E.U.T.A. – Sectia Transporturi

Sofer Cadere de la acelasi nivel 19 zile nu nu

2001

4 MIHAI IONEL 36E.P.A. – Sectia Repompare

Electrician Electrocutare 15 zile nu nu

5 VASILE FLORIAN 27E.D.A. – S.D.A. Nord – Zona Colentina

Deplasare de la domiciliu catre locul de munca – cadere de la acelasi nivel

14 zile nu nu

6 NICULAE TOMA 28 E.C. – S.R.C. NordVerificator Canale

Manipulare defectuoasa la strangerea furtunului pentru desfundare al autocuratitorului

17 zile nu nu

7 OPREA DUMITRU 60E.D.A. – S.D.A. Nord – Zona Titan

I.A.A. Alte activitati 27 zile nu nu

20021

HARANACIU MARIA-MIHAELE

37 E.C.T.A. – Sectia Rosu Laborant Cadere prin alunecare 150 zile nu nu

2ALEXANDRESCU GEORGE CRISTIAN

25Sectia Contorizare - Facturare


Cadere de materiale si obiecte in camin (F6)

59 zile nu nu

3 PLAIASU CONSTANTIN 31 S.D.A. SudMuncitor Necalificat

Cadere, prabusire de materiale si obiecte

62 zile nu nu

4 GRUIANU EMILICA 37E.D.A. – Inlocuiri conducte

I.A.A.

Traumatism cranean - datorat impactului cu o conducta din polietilena la descarcarea acesteia din camion

25 zile nu nu

5 BADEA DRAGOMIR 35 Sectia Contorizare - Facturare

Cititor contoare Cadere, prabusire de materiale si obiecte (F5)

78 zile nu nu

54


6 ODANGIU ALEXANDRU 31Directia Investitii – B.I.R.D.

Inginer Cadere prin alunecare 43 zile nu nu

7 DICU VIOREL 33 E.D.A. – Inlocuiri conducte

DulgherCadere, prabusire de materiale si obiecte

6 zile nu nu

8 BARDICI FLORIN 29E.P.A. – Sector Spalari Rezervoare


Deplasare de la locul de munca catre domiciliu

200 nu nu

2003

1 GHEORGHE FLORIN 30C.O. Tineretului – Retea Apa

I.A.A. Strivire cu materiale transportate 26 zile nu nu

2 CERCEL MIHAI 24C.O. Tineretului – Retea Canal


Leziune oculara datorata stropirii cu jet de apa

5 zile nu nu

3 NICULAE PETRE 44C.O. Tineretului – Retea Canal

Verificator Canale

Cadere de la acelasi nivel prin alunecare pe bordura

42 zile nu nu

2004 1 MUNTEANU CORINA 29Directia Logistica – Serviciul Stocuri

P.D.M.Deplasare de la locul de munca catre domiciliu

21 zile nu nu

20042 FLUTURE LILIANA 37 Directa Tehnica Tehnician

Deplasare de la locul de munca catre domiciliu

43 zile nu nu

3 ILIE GELU-DUMITRU 28 C. Op. 6 - Canale Curatitor CanalePrindere strivire cu scule actionate manual

21 zile nu nu

4 MUSAT VASILE 47 D.T. – Birou G.I.S. Curatitor CanaleCadere prin alunecare de pe prima treapta a scarii mobile.

21 zile nu nu

5OUATU FLORENTIN-EREMIA

30C. Op. 3-4 – Apa Industriala

I.A.A.Strivire deget intre flansa conductei si vana.

15 zile nu nu

6 ROSCA IULIU 51 Directia Productie – Sectia Rosu

Electrician Cadere prin dezechilibrare de la o inaltime de aprox. 50 cm.

74 zile nu nu

55


7 BUCIN NICOLAE 47Serviciul Citire Facturare

Cititor contoareCadere scule si materiale in camin (F6)

67 zile nu nu

2005 - - - - - - - - -

2006 1 STOIAN VALI 39 D.P.- Uzina Arcuda Operator HidroDeplasare de la domiciliu catre locul de munca – (Cadere prin impiedicare la coborarea din autoturism).

45 zile nu nu

2007

1

DUMITRU RADU 41Directia Productie - Sectia Lucrari Noi

Sudor

- intoxicare acuta cu Monoxid de Carbon rezultat din gazele emenate de motopompa Dinapac 2" - lipsa echipament indivi dual de protectie

- Decedat -

DAE MARIN 52Directia Productie - Sectia Lucrari Noi

Lacatus mecanic


32 zile nu nu

TARUS IONUT 34Directia Productie - Sectia Lucrari Noi

Operator Hidro


18 zile nu nu

2 NEGUT TUDOR 32C.Op. 2 - Sectia Retele – Sector Canale


Coleziune cu un obiect in cadere (caderea unei bucati de beton din basculanta la incarcarea acesteia)

68 zile nu nu

3ION NICOLAE DANIEL 25

C.Op. 5+6 Sectia Retele – Sector Apa


AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA - Decedat -

STOILA VIOREL 46C.Op. 5+6 Sectia Retele – Sector Apa

I.A.A. AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA - Decedat -

TANASE MARIAN 31 C.Op. 5+6 Sectia Muncitor AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA 5 zile nu nu

56


Retele – Sector Apa Necalificat

4 GHITA MIMI-VASILICA 28Directia Productie - Sectia Lucrari Noi

Peisagist-Floricultor

Cadere de la acelasi nivel 54 zile nu nu

2008 1 NICUT GHEORGHE 41Serviciul Citire Facturare

Cititor contoareCadere capac camin pe mana stanga

(strivire cu amputatie F3 – D2) (F2)128 zile nu nu

2009

1 SIMTEA COSMIN PETRU 40Directia Retele Bucuresti Vest - Agentia Cotroceni

I.A.A.

S-a dezechilibrat si in cadere a infipt mana stanga in gardul din plasa metalica, in care s-a intepat la degetul IV al miani stangi

27 zile nu nu

2 CICEOI ILEANA 49

Directia Retele Bucuresti Est - Agentia Titan - Sectia Retele - Compartiment Suport - Formatia 3 Apa

Electromecanic

Deplasare de la domiciliu catre locul de munca. (La coborarea din tramvai, in timp ce venea catre serviciu, a calcat intr-o parte cu piciorul si a cazut pe refugiulu de tramvai al statiei Drumul Sarii).

78 zile nu nu

3 RADU VALENTIN 39

Directia Productie - Sectia Arges - Nod Hidrotehnic Dragomiresti

Masinist la Instalatii Hidrotehnice

Agresare fizica. (A patruns in incinta punctului de lucru un grup de indivizi mascati care au spart geamurile si l-au batut cu uneltele agricole din dotarea punctului de lucru).

127 zile

Atentie!

Nu si-a reluat activitatea, este in Concediu Medical

2010

1 TUDOR ION 49Directia Asistenta si Exploatare – Contorizare Est

Mecanic Masini si Utilaje

In timp ce participa la operatiunea de daszepezire a curti sediului sectiei, s-a dezechilibrat si a cazut pe genunchiul drept.

15 zile nu nu

2 ANGHEL ANA 55 Directia Retele Bucuresti Est - Agentia

Asistent Director

In timp ce se deplasa spre locul de munca a alunecat, s-a dezechilibrat si

14 zile nu nu

57


Titan a cazut de la acelasi nivel.

3 ILIE VALENTIN NICU 23Directia Retele Bucuresti Est - Agentia Titan – Sect. Canale


Cadere bucata beton in camin in timpul curatarii (F6)

50 zile nu nu

58


Bibliografie

1. * * * Directiva 391/89/CEE privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul sănătăţii şi securităţii muncitorilor în muncă;

2. * * * Standard CEN - 812/85: Securitatea maşinilor. Analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor;

3. SR EN 292-1/1996 Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare

4. CEI - 300-3-1, 1991 Gestion de la sureté de fonctionnement. Parte 3: Guide d'application. Section 1: Technique d'analyse de la sureté de fonctionnement. Guide méthodologique;

5. CEI - 1078, 1991 Techniques d'analyse de la sureté de fonctionnement. Méthode du diagramme de fiabilité;

6. EN 1050/1996 Safety of Machinery. Principles for Risk Assesment

7. * * * Proiect standard CEN/30 iunie 1992: Securitatea maşinilor. Estimarea riscului;

8. PECE ŞT.,

DĂSCĂLESCU A.

Elaborarea metodologiei de analiză a întreprinderilor din punct de vedere al securităţii muncii, I.C.S.P.M., 1993;

9. PECE ŞT. Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în activitatea RENEL, I.C.S.P.M., 1994;

10. PECE ŞT. Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti, 1993;

11. PECE ŞT. Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (post de lucru), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M., Bucureşti, nr. 3-4/1994.

59

norme protectia muncii

Documents