pronume - · pdf fileconversiunea pronumelui. 1. pronumele personal propriu-zis. 2....

4
Pronume Aceasta licenta trateaza Pronume. In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini din documentul original. Arhiva completa de pe site contine 5 fisiere, intr-un numar total de 63 pagini. Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx. Cuprins Sistemul proniminal romanesc. I. O introducere sin sistemul pronominal romanesc. 1. Aspecte ale abordarii pronumelui in lingvistica romaneasca. 2. Eterogenitatea clasei. 2.1. Eterogenitatea semantică. 2.2. Eterogenitatea sintactică. 2.3. Eterogenitatea morfologică. 3. Categorii gramaticale. 3.1. Persoana. 3.2. Numărul. 3.3. Genul. 3.4. Cazul. II. Pronumele personale. 1. Pronumele personal propriu-zis. 1.1. Flexiunea pronumelui personal propriu-zis. 1.1.1. Categoria gramaticală a persoanei. 1.1.2. Categoria gramaticală a genului. 1.1.3. Categoria gramaticală a numărului. 1.1.4. Categoria gramaticală a cazului. 1.2. Posibiliatatile combinatorii ale pronumelui personal propriu-zis. 1.2.1. Pronumele personal propriu-zis ca centru de grup sintactic. 1.2.2. Pronumele personal propriu-zis in structuri apozitive. 1.2.3. Pronumele personal propriu-zis – adjunct in grupul sintactic. 1.2.4. Funcţiile sintactice ale pronumelui personal propriu-zis. 2. Pronumele personal de politete. 2.1. Flexiunea pronumelui personal de politeţe. 2.1.1. Persoana. 2.1.2. Numărul. 2.1.3. Genul. 2.1.4. Cazul. 2.2. Posibilatile combinatorii ale pronumelui de politeţe. 3. Pronumele personal de întărire. 3.1. Flexiunea pronumelui personal de întărire. 3.1.1. Persoana. 3.1.2. Genul. 3.1.3. Numărul. 3.2. Posibilităţile combinatorii ale pronumelui de întărire. 4. Pronumele personal reflexiv. 4.1.1. Reflexivul propriu-zis. 4.1.2. Reflexivul posesiv. 4.1.3. Reflexivul reciproc. 4.1.4. Reflexivul faclitiv.

Upload: trinhminh

Post on 07-Feb-2018

556 views

Category:

Documents


18 download

TRANSCRIPT

Page 1: Pronume -   · PDF fileConversiunea pronumelui. 1. Pronumele personal propriu-zis. 2. Pronumele de politete. 3. ... (alături de adjectiv) de parte de vorbire definită mai

PronumeAceasta licenta trateaza Pronume.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 5 fisiere, intr-un numar total de 63 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx.

CuprinsSistemul proniminal romanesc.I. O introducere sin sistemul pronominal romanesc.1. Aspecte ale abordarii pronumelui in lingvistica romaneasca.2. Eterogenitatea clasei.2.1. Eterogenitatea semantică.2.2. Eterogenitatea sintactică.2.3. Eterogenitatea morfologică.3. Categorii gramaticale.3.1. Persoana.3.2. Numărul.3.3. Genul.3.4. Cazul.II. Pronumele personale.1. Pronumele personal propriu-zis.1.1. Flexiunea pronumelui personal propriu-zis.1.1.1. Categoria gramaticală a persoanei.1.1.2. Categoria gramaticală a genului.1.1.3. Categoria gramaticală a numărului.1.1.4. Categoria gramaticală a cazului.1.2. Posibiliatatile combinatorii ale pronumelui personal propriu-zis.1.2.1. Pronumele personal propriu-zis ca centru de grup sintactic.1.2.2. Pronumele personal propriu-zis in structuri apozitive.1.2.3. Pronumele personal propriu-zis – adjunct in grupul sintactic.1.2.4. Funcţiile sintactice ale pronumelui personal propriu-zis.2. Pronumele personal de politete.2.1. Flexiunea pronumelui personal de politeţe.2.1.1. Persoana.2.1.2. Numărul.2.1.3. Genul.2.1.4. Cazul.2.2. Posibilatile combinatorii ale pronumelui de politeţe.3. Pronumele personal de întărire.3.1. Flexiunea pronumelui personal de întărire.3.1.1. Persoana.3.1.2. Genul.3.1.3. Numărul.3.2. Posibilităţile combinatorii ale pronumelui de întărire.4. Pronumele personal reflexiv.4.1.1. Reflexivul propriu-zis.4.1.2. Reflexivul posesiv.4.1.3. Reflexivul reciproc.4.1.4. Reflexivul faclitiv.

Page 2: Pronume -   · PDF fileConversiunea pronumelui. 1. Pronumele personal propriu-zis. 2. Pronumele de politete. 3. ... (alături de adjectiv) de parte de vorbire definită mai

4.1.5. Reflexivul inerent.4.1.6. Reflexivul pasiv.4.1.7. Reflexivul impersonal.4.2. Flexiunea pronumelui reflexiv.4.2.1. Persoana.4.2.2. Numărul.4.2.3. Genul.4.2.4. Cazul.4.3. Posibilităţi combinatorii ale pronumelui reflexiv.5. Pronumele personal posesiv.5.1. Flexiunea posesivului.5.1.1. Persoana.5.1.2. Numărul şi genul.5.1.3. Cazul.5.2. Posibilităţile combinatorii ale pronumelui posesiv.III. Pronumele nepersonale.IV. Conversiunea pronumelui.1. Pronumele personal propriu-zis.2. Pronumele de politete.3. Pronumele de intarire.4. Pronumele reflexiv.5. Pronumele de posesiv.6. Pronumele demonstrativ.7. Pronumele nehotarat.8. Pronumele negativ.9. Pronumele interogativ.10. Pronumele relativ.

ExtrasSistemul pronominal românesc

Cap. I O Introducere in sistemul

pronominal roamânesc

1. Aspecte ale abordării pronumelui în lingvistica românească

Termenii cu valoare pronominală erau in clasificările lui Platon şi Aristotel în categoria mare a numelor,deoarece apăreau ca “indicatori intuitivi” ai substantivelor, ca elemente care “concretizau”, care “dădeauforma” substantivelor, putând uneori îndeplini funcţia de subiect logic. Clasa pronumelui, a cărei denumirein limba română este justificată etimologic(lat. pronomen “pentru nume”, preluat de noi prin filierăfranceză: “pronom”), constituie un al doilea exemplu (alături de adjectiv) de parte de vorbire definită maiales printr-o particularitate sintactică: prin posibilitatea de a se substitui substantivului, de a-l inlocui.

În Dicţionarul de Ştiinţe ale Limbii1(D.S.L.), pronumele este definit ca o “clasă inchisă de cuvinte lipsită dereferinţă proprie, care stau pentru un nume, procurându-şi referinţa prin raportare, fie la un substantivprezent în enunţ sau in text, fie prin raportare la situaţia de comunicare”.

în lucrările de specialitate, se vehiculează interpretări diferite prin clasificarea pronumelui.

Dumitriu Irimia2 clasifică pronumele în personale si nepersonale. Clasa pronumelor personale estereprezentată de urmatoarele subclase: pronume personale, pronume de politeţe, pronume reflexive,pronume de intărire, pronume posesive.

Page 3: Pronume -   · PDF fileConversiunea pronumelui. 1. Pronumele personal propriu-zis. 2. Pronumele de politete. 3. ... (alături de adjectiv) de parte de vorbire definită mai

Pronumele nepersonale sunt clasificate in: demonstrative, interogative, relative, nehotărate, negative.

Aceeaşi clasificare o regăsim şi la Dimitriu Corneliu3, însă cu excepţie: nu se află pronumele nepersonalenegative.

La Iordan-Robu distingem opt tipuri de pronume: personal, reflexiv, de intărire, posesiv, interogativ,relativ, demonstrativ nehotărat şi negativ.

Pronumele este o subclasă de proforme. Proformele sunt forme care “stau pentru” alte entiţati din discurs,evocându-le sau sustituindu-le.

2. Eterogenitatea clasei

Pronumele4 reprezintă valorizări specifice ale nominalelor, cuprinzând unitaţi cu trăsături morfologige,sintactice si semantice, decurgând din cele ale referinţelor.

2.1. Eterogenitatea semantică

Din punct de vedere semantic, pronumele reprezintă în discurs o unitate conceptualizată ca entitate(eu,asta, fiecare, cine) sau ca un ansamblu cuantificat de entităţi(toţi, nimeni).

2.2. Eterogenitatea sintactică

Sub aspect sintactic, identitatea pronumelui este dată de specificul prezenţei sale in enunţ şi al inscrierii îndesfăşurarea relaţiilor sintactice. În dezvoltarea relaţiilor sintactice, pronumele realizează toate funcţiilesintactice ale substantivului, dar poziţia de regent îi este improprie.

Pronumele care “stau în locul” substantivului au în mod frecvent întrebuinţare anaforica. Cu aceastaîntrebuinţare, pronumele nu stă numai în locul sau pentru substantiv, ci înlocuieşte:

a) grupuri nominale definite, având drept centru de grup un substantiv propriu(Elena a venit de la şcoaăa.Ea era fericită.)

b) propoziţii(M-a înşelat, ceea ce n-am să uit niciodată).

2.3. Eterogenitatea morfologică

Eterogenitatea morfologică a clasei se manifestă în raport cu prezenţa persoanei, paradigma flexională,marcarea formală a opoziţiilor gramaticale, modul de marcare a opoziţiilor gramaticale.

3. Categorii gramaticale

Pronumele îşi schimbă forma în raport cu numărul, genul şi cazul, ca şi substantivul. Spre deosebire deacesta, dar asemenea verbului, pronumele prezintă flexiune în raport cu categoria gramaticală aperosanei.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 63 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet: