Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Nalionale 5i Cercetarii Stiintifice.

Manualul gcolar este realizat in conformitate cuPrograma Scolara pentru disciplina LIMBA 5l LITERATTJRA ROMANA, clasele a tlt-a - a tV-a,

aprobata prin OM nr.5003 din 02.12.2014

Numarul euroF -- r de asis-..

i/rinisterul Educotiei Notionole si Cercetdrii Stiintifice

&&Xmm ffiwd** o Kwxamm #s&mr

rrnnBA $r TTTERATURA

RO[fiANAffiKwffiw ffi &V*w%w,*wm*wrux& aL &&*&ww

GUPRilNg

GepEto[uL e. ufl.uees St NTEM B,NE lNF0RMAfl (rexrur NoNLITERAR)

Prima leclie: Pingrrinii .........g' Textul nonliterar - text de informare (1) . Pronumele personal . persoanapronumelui personal . Formele pronumelui personal

A doua iec{le: Fructele, un aliat prefios, de Mirlna $tefdnescu ..............L4. Textul nonliterar - text de informare (2) . Scrierea corectd a pronumelorpersonale

L*':tia rle recapitnlare: &€exx*ea{ **g*i}&r*e*, de Mihaela Dragomir ..............?i}Lectia de evaluare: IJpwonns - jocul suprapnnerilor de cuvinte (test) ........ ..........".24

Compefente specifice vizate:l.l Realizarea de deductii sinrple pe baza audierii unuitext iterar sau informativ accesillil'1.2. Deducerea sensului unui cuv6nt prin raportare la mesajul audiatin contexte de comunicare previzibi e1.3. Sesizarea abaterilor din mesaje audiate in vederea corectdrii acestora1.4. l\lanifestarea atentiei fatd de cliverse tipuri de mesaje in contexte previzibile1 5. Manifestarea interesu ui pentru receptarea mesajului ora indiferent de perturbati le de cana2.4 lnitiereasi mentinereaunei interactiuni 'invederearezovdrii deproblemeindividuaesaudegrup2.5. Manifestarea interesu ui pentru participarea la interactiuni orale3.l. Formularea de conc uzii simp e pe baza lecturir textelor informative sau iterare3.2. Asocierea elementelor descoperite in textul citit cu experienle proprii3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc a inle egerea de profunzime in cadrul ecturii3.6. Manifestarea interesuiui pentru ectura literard si de informare4 5 Manifestarea interesului pentru scrierea creativd si pentru redactarea de texte informative si functionale

tir,.

Gop8toiluil el U[[=lee; 64T4 DE AttENTURi (rExrur NARAnv)

Prima lec{ie: Cipi, acest pitic uriag, de Fodor Sdndor ............26' Textul literar narativ ' Transformarea vorbirii directe in vorbire indirectd. Verbul . Persoanele verbului . Ortografie si punctuatie

1{gy" le^c!ie: Povestea a doi pui de tigru, nrr*igi Ninigra si A,ligru,de Nina Cassian ....................82

' Textul literar narativ ' Povestirea unui fragment . Compunerea narativd" in carese introduce dialogul ' Verbul ' Timpurile verbului . Ortografie si punctuatie

l,*c1lx d* reeapitular*: tr/i*-6litic gi-c p*t'*st* clir:t ;;i:i?!l:.de Victoria PdtraqcuLe$r_a de evaluare: P^ovestea unei pesciruge si a motanului care a invdgal-osd zboare, de Luis Seprilveda (test).......... .1..............+Z

C o m pete nte s pecifi ce vi zate ;

1.'1. Realizarea de deductii simple pe baza aLrdierii unul text literar sau informativ accesibill2 Deducerea sensului unLli cuvAnt prin raportare la mesajU audiatin contexte de comunicare previzibile2l Descrierea unui personai dintr-o carte/dintr-un fl m/a unui personaj imaginar urmdrind un set de repere2.4 lnitierea si mentlnerea unei interact uniin vederea rezoivdrii de probleme individuale sau de grup2.5. Manifestarea interesului pentru parilciparea a interactiuni orale3.1. Formu area de conciuzii simpie pe baza lecturii texte or informative sau literare3.2. Asoclerea e emente or clescoperite in textu citit cu experiente proprii3 3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a sustine o opinie referitoare a mesajul c3 4. Eva uarea elementelor textuale care conduc a inte egerea de profunzime in caclru lecturii3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literarb gi de informare4.1. Recunoasterea si remedierea greselilor de ortograf e si de punctuatie in redactarea de text44. Povestirea pe scLlrt a unei secvente dintr-o poveste, dintr-un film, desen animat, a unei activitdti, a L--:.rdro dr in"g'nd e trdi e

4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativd sr pentru redactarea de texte informative si funct r-.

A

$*d

GopEtoilmil erl Uflilfl=[eos FRIETEN, PE V,*TA (pERsoNAJUr)

Prima leclie: Pippi $osefica, de Astrid Lindgren .....................44' Personajul literar Descrierea de tip portret . Predicatul . Orbografie si punctualie

A doua ieclie: $otia Domnisoarei FoimAine,adaptare dupd Adina Rosetti ..................50

' Personajul literar . Subiectul . Acordul predicatului cu subiectul . Ortografie qipunctuatie

L,**:!i* *1e rcrapi{ul *re : XSqpv**** * Saei }€ xa,rag:-A.lfu .

adaptare dupd Ion Creangd ....................${Lectia de evaluare: Proiect - Cu masc6, fdri masc6! ............60

Ca m pete nle s pecift ce wzote:1.2. Deducerea sensului unui cuvant prin raportare la mesajul audiatin contexte de comunicare prevlzlbl e1.4. Manifestarea atentiei fatd de diverse tipuri de mesaje in contexte previzibile2.'1. Descrierea unui personaj dintr o carte/dintr-un film/a unu personaj imagin.lr urmdrind un set de repere2.3. Prezentarea ordonatd logic 9i cronologic a unui prolect/a unei activitdti derulate in gcoald sau extragcolar2.4. 1nilierea si mentinerea unei interacliuni in vederea rezolvdrii de prob eme individuale sau de grup2.5. Manifestarea rnteresului pentru participarea la interactiuni ora e

3.2. Asocierea elernentelor descoperite'in textul citit cu experienle proprii

3.4. Evaluarea elementelortextuale care conduc la intelegerea de profunzime in cadrul lecturii3.5. Seslzarea abater or drn textele citte in vederea corectdrii acestora3.6. Manlfestarea interesulu j pentru lectura literard sl de lnformare

\4.1. Recunoasterea si rennedi-orea gregell or de ortografle si de punctuatie in redactarea de text4.2. Redactarea unor texte functionale scurte pe suport de hartie sau digital4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unul plan simp u4.5. Manifestarea rnteresului pentru scrierea creativd gi pentru redactarea de texte informative si funclionale

Gopffto.luL e [X= eqc ORA DE POFZlg (rExrur uRtc)

Frima iec{ie: A oftat pddurea, de Lucia Olteanu .....................62. Poezia ca vorbire despre sine . *Compunerea descriptivd de tip tablou

A cloua lec{ie: MAla deseneaz5-un ghexn, de Marin Sorescu .....................66. Poezia ca joc de cuvinte . Propozilia simpld/dezvoltatl.. *Propozilia afirmativd/negativd . *Propozilia enunliativd/interogativd/exclamativd

T,**{i;: eil* rr:c*piiula"i'e ; {}a"s a}* ;*ara*xi*, ..................... ?{iLectia de evaluare: Proiect - Mici copii, mari poeli................. ................72

Co m pete nte specift ce vt zote :

1.2. Deducerea sensului unui cuvant prin raportare la mesaju audiatin contexte de comunicare previzibi e2.2. Relatarea unei int6mpldri imaginate pe baza unor intrebdri de spr jin

3.'1. Formuiarea de concluzii simp e pe baza ecturii textelor informative sau literare

3.2. Asocierea eLemente or descoperite in textu citit cu experiente proprii

3.3. Extragerea dintr un text a unor elemente semnificative pentru a susline o opinie referitoare la mesajul citit3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la inlelegerea de profunzime in cadrul ecturii3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literard gi de informare

4.1. Recunoasterea si remedierea greselilor de ortografle sl de punctuatle in redactarea de text

Gep8toLu[ e-[ f,*[ees ULTIMELE SCAMAT0R,, (REcAptrurARE)

L**!i* d*: r'*e*pitul;:::* *n;ria; ffi;a61k $***xaa*a*tla1li?. de Florin Bican.................................:+Le$iade evaluare frnalb: Fata siracului ceaistea;tL,adaptare dupi Petre Ispirescu (test) ......... ..................78Ora de evaluare a portofoliiior ............. ......................79Lectwrt de vacanld ................80

'****:a

5

Vb prezinl ahjtrei priefeni de'ai mei...

Eu siVicforia P\frascu

Eu si AAina Raseff-i

GMFUtr@LUL ML WUUUEMSUNTEM BINE |NF0RMAT|

(TEXTUT NoNUTERAR)

... ?n care aflSm lucruri interesanle despre pinguini,preparSrn o salafS de fructe delicioasl 9i apoi vizitlm un muzeu virtual!

La final, ne 9i juc5m un pic...

S***fu{.8$ar

ocvatic - care trdiestemai multin apa.adevora-am6ncacu ldcomie, a inghiti penemestecate.exclusiv - numai si

numai.emisferd sudicdi-jumdtatea de sud a

globului pdm6ntesc.colonie - grup de indi-vizi din aceeasl specie,care tr6iesc in comun.o se comuflo - a seascunde, a se deghiza.ba nchizdt - intindere degheala formatd in mdrilepolare.penoj - totalitateapenelor unei pdsdri.

crustacee - clasd deanimale din care facparte racul, crabul,langusta.plancton - totalitateaorganismelor vegetalesi animale care trdiescin apd si constituiehrana pestilor si a altoranimale acvatice.fidel - devotatpartenerei, statorn ic.

I

Textul nonliterar - text de informare (1). Pronumele personal.Persoana pronumelui. Formele pronumelui

6 psrugurrtft

Pinguinii fac parte dintr-un grup de pdsdri acvatice* nttmiLe palmipede, adicd audegetele picioarelor unite printr-o pielild. Ei nu zboarl si, desi par foarte lenti peuscat, se miqcd foarte rapid in apd.,prinzdnd in guri peqtii pe care apoi ii devoreazS.'r.Au ciocul lung, iar aripile scurte le servesc ca inotdtoare. Aceste pisdri trdiesc ex-clusiv* in emisfera sudicd*, in special in apropierea malurilor inghetdte din insuleleAntarcticii, Noii Zeelande sau in insula Galapagos, fiind aproape singurii locuitori aiacestor locuri foarte reci.

@!l Sunt foarte bine adaptali la frig datoritd unui strat gros de patru centimetri de:5-:== grdsime, care se afld sub penele dese gi lungi ce le acoperS" corpul. Aripile scurteii ajutd foarte mult la inot, pinguinii putAndu-se deplasa cu viteze ce depdqesc qi 60de kilometri pe or5! Trdiesc in colonii* de sute sau chiar mii de familii, se recunoscsi comunicd intre ei prin strigdte ascutite, fiind rareori atacati de duqmani, pe uscatsau in apd.

4!C" mersul legdnat, pieptul alb gi spatele negru, pinguinii aratd. ca niste pitici=:=:: imbrdcali in frac. Acest colorit le serveste insd perfect pentru a se camuflax, fe-rindu-se astfel atAt de dusmanii din apd (balenele, foca-leopard), cAt qi de cei din aer(pescdrusii). Motivul este simplu: vdzut de sus, spatele lor negru se confundS" cuadAncul apei, unde este intuneric;vdzut dejos, pieptul alb are aceeaqi culoare curazele soarelui reflectate in api.

Cel mai mare dintre pinguini este 3r:ii;gxi::::-;i imp*rixi,un nume pe mdsura lui: are o indltime de 1,20 metri si ogreutate de 20 - 45 kilograme qi trdiegte pe banchizele'r An-tarcticii. Penajul* pdstreazd aceleasi culori - alb pe burtd sinegru pe spate - in primii ani ai vielii. Ca adult, penele dinjurul gAtului acestui pinguin devin galbene, iar apoi, odatdcu inaintarea in vdrstd, se fac portocaliu-inchis. Greutateapinguinului imperial depinde in mod direct de temperaturade afard. Cu cAt este mai frig, cu atAt creste mai mult sistratul lui de grdsime.

Oudle de pinguin imperial - cam de 2 - B ori mai maridecdt cele de gdini - sunt depuse direct pe pdmAnt, printrestdnci si bolovani. Locul ales nu are o prea mare importan-t5, singurul motiv care justifici denumirea de ,,cuib" fiind acela cd pinguinii adundin jurui ouS,lor pietre si roci, pentru a Ie proteja de vAnt qi de alli pinguini. De clotr-rea ouS.lor se ocupd masculul, in toatd aceastd perioadd el pierzAnd aproape iumi:,-te din greutatea corpului.

Desi majoritatea pinguinilor sunt foarte sociabili si familiqti, cei imperiali fac = ,,-

ceplie de Ia regul5, 8 din 10 perechi despdrtindu-se dupd numai un an. Cei cale -:.totuqi de aceastd perioadd vor forma familii, dand naqtere la 1 - 2 pui pe an. ]I-:'- ,

pinguini sunt foarte gdldgiogi, iar strigdtul lor - asemdni.tor cu piuitul pul- - : - ,

gdind - este singurul mod prin care sunt recunosculi de pirinli. Devin indepe: i.dupd numai cinci luni, cAnd penele lor au crescut suficient pentru a le {ine i= :,- .

Pulin mai mic ca iniltime, avAnd aproape un metru,,j;.:', i: : : :r:, se diferenliazd de cel imperial prin cioculmai lung qi culoarea portocalie a penelor nu numai de pegdt, ci gi de pe piept. Hrana sa este formatd din crustacee*,peqti mici si plancton*.

'ir:iliiilir:r-ll .Lleii* este tot un sin-guratic locuitor al insulelor Antarc-ticii, numele sdu venind de la cel alsotiei unui mare explorator francez,care a descoperit qi a studiat pentruprima dati aceste pdsiri. Dintre toa-te rasele, pinguinii Ad6lie sunt ceimai harnici. Odatd cu venirea primd-

verii, chiar dacd gheala de la mal incS. nu este topitd, ei suntprimii care apar pe ldrmurile inghelate pentru a-qi face cui-burile. StrAng cu atenlie toate pietricelele pe care le gisesc *culese cu ciocul - gi le aqazl una peste alta, fdcAnd niqte ziduricirculare ce pot atinge gi jumdtate de metru inalfime!

CeImaimicpinguindintretoateraseleeste:....: :':: :, c&re cAntdregte nu mai mult de un kilogram gi

are o indllime de numai 25 de centimetri. Trdieqte in sudulAustraliei qi in Noua Zeeland{".Iese doar noaptea pentru ase hrdni - obicei unic printre pinguini, de aceea este vdzutfoarte rar. Pinguinul albastru este cel mai apropiat de oa-

meni, trdind in cuiburi fdcute in pdmAnt, chiar sub case, sauin pietriqul de lAngd qinele de cale ferat6. PAnd gi cutiile de

lemn puse special de oameni in pdduri devin un culcuq foarteprimitor pentru miculul albastru.

De asemenea, aceastd rasd este gi cea mai fideld* in ceea

ce priveqte familia. Astfel, in majoritatea cazttirtlor, puii de

pinguin albastru ajunqi la maturitate se intorc in preajma cuibului pdrinfilor, loc incare vor nagte si vor cregte viitorii lor pui. Depdrtarea fald de malurile inghelate qi

traiul in apropierea zonelor mai populate ii aduc pinguinului albastru pi dezavanta-je, deseori cuiburile lor fiind aLacate de vulpi sau nevdstuici.

(Pinguinii, text adaptat, http://www.lumea-copiilor.ro)

{. Lucrati in perechi! Cititi textul cu mare atentie pi subliniali cuvintele qi expresrr-,r^le necunoscute. Incercali sd le deduceli semnificatia din context, apoi cereli pdrereaprofesorului sau cdutali in diclionar. Formulati noi enunturi cu acestea.

R" Reciteste textul, pentru a rdspunde la urmdtoarele intrebdri:

a) Ce fel de pdsdri sunt pinguinii, cum prind ei hrana qi unde triiesc?b) Care sunt cele patru rase de pinguini prezentate in articol?c) Cine cloceqte ouile de pinguin imperial?d) De unde vine numele pinguinului Ad6lie?e) Ce reprezintd 25 de centimetri?

M'ura:ffi6d,a* d Ul-lea*ffirf -

'

J,r,,rn*l*j r*:*. Uk!d+ i*r1,,,; {F

Cautali pe internetgi aflali mai multeinformatii despre

cel mai rece loc depe PdmAnt, Antarc-tica. Vetl descoperio lume fascinantd,lumea ghelurilor si

a v6nturilor ndpras-nice! Scrieti in lurnalzece dintre cele mai

interesante lucruridescoperite de voi

in legdiurd cu acestt616m indepdrtat.

^n"ii;#tl c e.". {,k!'#FA

lnternetul sqlg bi*s

o retea internatio-nald de calculatoareconectate intre ele,

destinatd schimbuluide informatii. Dacd

la inceput a fostaccesibil unui numdrmic de persoane, in

special oamenilor degtiin!5, treptat, lu mea

virtualS s-a deschispentru toli ;i inter-

netul a intrat rapid inviata tuturor oameni-lor. O bun6 parte dinexistenla noastrd se

desfdgoarb astdzi inlumea electronlcd.

lnternetul reprezint6o sursd inepuizabil6

de informatii, dartrebuie sd gtim cum

sd deosebim o sursb

bun6 de informaliide una care oferd

informatii incompletesau incorecte

::.;

?

Prima tecrie SCr_r-_ry "€ilf

3. Oe unde este preluat textul?

4. Lucrali in echipe! Discutali qi completali rubricile dinberesante.

j einguinul imperial I Regele-pinguin ! ninguinul Ad6lie i einguinul albastru ii*-- *^*'***"i Stiali cd. I gtiali cd... i Stiati ci. i gtiali c5... i

Deseneazd fiecare rasd in parte, tinAnd cont de trdsiturile descrise in text.

Adevdrat sau Fals?

a) Pinguinul zboard numai in Antarctica.

b) Pinguinii se hrdnesc cu iarbl.c) Aripile scurte ale pinguinilor li ajutd la inotat.

d) Pinguinul imperial este cel mai mic dintre pinguini ca indllime.

e) Pinguinul aibastru trdieqte aproape de oameni.

tabel cu informaliile care vi s-au pirut cele mai in-

AFAFAFAFAF

5.

6.

?. Lucrali pe grupe! Scrieli cinci afirmalii despre text, dupd modelul celor de Ia exerciliul 6, care si fie oriadev6rate, ori false, qi dali-le spre rezolvare altei grupe.Au rdspuns corect?

E. Completeazd spaliile punctate:

& Articolul are ca temd ... . La inceput, textul oferd informalii ... despre toli pinguinii, pentru ca apoi sd#'- descrie ... cele patru rase: ..., ...., ... gi ... . itt cuprinsul articolului, se recurge deseori la ... intre rase.

Comparaliile se referi la ... pinguinilor sau la ... acestora.

9. Lucrali in perechi! Cdutali o hartd a globului pdmAntesc intr-un atlas geografic sau pe internet gi identifi-cali zonele unde tr5.iesc pinguinii.

10. Fiecare rasd de pinguin este ilustrati printr-o fotografie. Ce rol are aceasta in intelegerea informaliiloroferite de text?

tl. Lucrali in grupe de cAte trei. Rolurile sunt: un geograf, un matematician gi un om de gtiinld. Citili fiecaretextul din perspectiva rolului pe care vi l-a!i ales. Completali apoi tabelul cu datele cerute.

i informalii care fin , informalii care fin ) informalii care fin i1 de geografie i de matematici { d. alte stiinte i

I

12. Scrie un text de 5 - 10 rAnduri, in care sd rdspunzi Ia intrebarea: De ce sunt pinguinii niste animale interesante?

13. Lumea pinguinilor seamdnd, din anumite perspective, cu cea a oamenilor. Scrie ce au in comun cele doul lumi.

r0

'14. Care dintre verbele a pauesti, a informa qi a sugerase potrivegte cel mai bine textului? Alegeli rS.spunsul co-lect qi argumentali alegerea fdcutd.

a) Verbul a pouesti este mai potrivit, pentru ci inarticol ni se povesteqte despre pinguini.

b) Verbul a informa este mai potrivit, pentru cdtextul ne ofer5. multe informalii despre pinguini.

c) Verbul a sugera este mai potrivit, pentru cdarticolul sugereazd cd pinguinii sunt simpatici.

15. Lucrati in perechi! Vi-l amintili pe Apolodor, pingui-nul tenor din TArgul Moqilor? Completali diagrama cuasemdndrile si deosebirile dintre Apolodor qi un pinguincare trdiegte pe tdrAmul inghelat al Antarcticii.

#pm-** vt-tea

Refinem!Textele care infbligeazd int6mpldri, situalii sau opinii care

se referd la realitate se nurnesc texte nonliterare.Stirea din ziaI aftrcolul de pe internet, reclama, programul

de la spectacol, reteta de cozonac a bunicii, prospectul

de la siropul de tuse, aflsul circului care tocmai a venit inoras, anuntul de pe internet prin care ili vinzi rolele sau

defl nitiile cuvintelor din dictionarsunt, toate, texte nonllterare.

Aceste texte ou scop informativ 9i transmit, in mod direct,

mesqe despre lumea in care trdim. in general, in textelenonliterare cuvintele sunt folosite cu sensu/ lor propriu,

lipsind podoabele literare.

Articolul este un text de dimensiuni reduse, inforrnativ pe

diverse teme, tipdritin ziare sau reviste.

r' l carton portocaliur' hpici r' panglied

:.

E

E

il

I

€

+

Er*

E;E

t.i

AseminiriFsr**Fsfiul meu

Qg Schinthdrilc cle clirnd $r puteu, redu,r:e€F rlrnrlraf it' paputu{ia" rle pircguini d,itu zon$Awtarcticii,. lnfrtrrne*xd,-te de:;pre *cest su.tsiu:t

6i r*tlizeaza un r:;fi6 p;"in rctre sri, *,tt"rzgi rtten{i*rsam.* nilor tls tql rs pe r" iusl ul ui, i*tle r*,rs.&nttu.- i sunw rd.rrt6,na nc pusdtr:ri.

16. Putem sd ne facem singuri jucdrii! Citeqte instmcliunile de mai jos gi afld cum poli face un pinguin din carton.

O Materiale necesarei / 1 carton negru / 1 carton albr' o coald albd r' foarfecd

O Realizeazd pe o coald alb6 desenele din figura A qi apoi, cAnd eqti mullumit de desen, decupeaz6-le,formdnd tipare.

ooVa\l_-s

,r\\__,

www.cri.sfusiLrp

X Agazd tiparul de h&rtie numdrul I peste cartonul negru, deseneazd dup6 contur, apoi decupeazS.Tot din cartonul negnr decupeazi gi ochii"

K Agaz6 tiparul de h&rtie numdrul2 peste cartonul alb, deseneazd dupd contur, apoi deeupeazi.

X Agazd tiparele de hdrtie num6ru1 3 peste cartonul portocaliu, deseneazd, apoi decupeazi ciocul qipicioarele.

X Asambleazd qi lipeqte p6rlile componente pentru a ob{ine imaginea unui pinguin (figura B).

K Pentru a-l putea ag6ta, lipeqte pe spatele pinguinului o panglicd (figura C).

It