limba latina - clasa 11 - manual latina - clasa 11 - manual...proiect: exordium in discursurile...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETANU
Eugenia HRISTACHE Silvia LUCAN Carmen NEAGU
.Edm&e defdmdmanual pentru clasa a XI-a
ffiffi
CUPRINS
PRIMUM CAPITULUM - MARCUS TULLIUS CICERO
PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARA
PROFILUL SCRIITORULUIOPERA
ORATIONES - DISCURSURIConsennln lur Cnnuu
ln Catilinam ontio Nima (planul discutsului)E<ordium ex abrupto
GRAMMATICA- Repetitio. Substantivul. Adiectivul
PROIECT: Exordium in discursurile ciceronienePeroratio
GRA,MMATICA - Repetitio. Pronumele
OPERA FILOSOFTCACum ia nagrere virfuta
GRAMMATICA - Repetitio. Verbul
Srnrul - RespualrcnConducdtorul iful
GRAMMATICA- Repetitio. Verbul (continuane)
PROIECT Valori morale in opere ciceronienl - virtrtre qi prieteniaOPERA RETORrcA*
PROIECT Optimus oratorEP|STU|-AE - SCRISORI*
PROIECT Cicero - omul. Un discurspru Cditirro?CONCLUZIIEvllumr
SECUNDUM CAPITULUM - TITUS LNIUS
PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA
Ritual de incheierc a tafafre/o,,
GRAMMATICA - Repetitio. Propozitiile participiele
J
3
4
5
5
9
t212
t720
26
27
30
37
39
43
50
50
52
55
59
59
62
63
64
68
72
72
76
77
78
r98
8l
Abolira regalittfiGRAMMATICA- RePetitio. PropoziFa subordoneti rchlivl
Porfa.etul lui HannihlGRAMMATICA- RePetitio. Propozitiile comPletive
PROIECTE (la alegere): TirenulEroiiCoriolenus, Cincirmetus qi Camillus
GRAMMATICA. Propozifiile completive (conlinuerc)
. Concordanta timpurilor
coNcLUzllEvet-ulne
TERTIUM CAPITULUM - TITUS PETRONIUS NIGER
PERIOADA ISTORCA 9l LITERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA
Domus ftimalchionisGRA.MM,{TICA. Propozitiile circumstenf,ele
Trimalchio et ForfitnabGRAMi}IATICA. Propozitiile circumstanlirle (continuere)
Ascensiunea lui fiimalchioGRAMMATICA. Propozitiile circumstenliele (continuere)
coNcLUzllEvru-uaRe
QUARTUM CAPITULUM - LUCIUS ANNAEUS SENECA
PERTOADA ISTORICA $l LITERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA
PROIECT Irabrevistorur
GRAMMATICA. Propoziliile circumstenFale (continuere)
PROIECT De trenquilitatc enimi ed Serenum
88
89
92
95
96
98
100
103
105
t07
109
109
110
l1l113
117
ll9
r22
t24
t27
129
130
131
131
132
132
133
135
136
GRAMNIATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)
c0NcLUzlt
QUTNTUM CAPTTULUM - PUBUUS COnXnr,rus Th"crrusPERTOADA ISTORICA $l LTTERARAPROFILUL SCRIITCIRULUIOPERA
PROIECT: Voluptas lectiones annalium
GL{MMATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)
PROIECT: Portrete feminine in opera lui Tacitus
GRAMMATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)
CONCLUZII
SEXTUM CAPITULUM _ LUCIUS APULEIUS
PERTOADA TSTOR|CA gt LTTERARAPROFILUL SCR!ITORULUIOPERA
PROIECT Amor qi Psyche
GRAMh{ATICA. Stilul indirect
PROIECT; Inilierea in cultut lui Isis
GRAN{MATICA - Repetitio
CONCLUZII
RecepruunE $ EvALUARE FtritALA
Anexe literarePrincipalele qcoli ale filosofiei $eee$ti
Anexe grnmaticaleDeclinarea substantivelor
Pronumele
Numeralul
Verbul
Vocabular latin-romin
137
140
t4tt4t142
142
143
t45
147
148
150
151
151
152
152
154
156
157
158
159
160
t62
167
168
t7t174
190
200
PRIMT]M CAPITI]LUM
- PERIOADA ISTORICA $I LITERARA *
PenroaDA rsronrcA
102 aChr. incepe p.i-uf rizboi civilintne Sull4 qeful partidei optima$loqgi Marius, qeful partideiinceputul crizei Republicii rcflrane;
102-81 aChr. Se desfiqoarl rizboaielecivile dinte Marius qi Sulla;
86 aChr. Marius moare drryI ce obfnevictoria;
81 aChr. Sulla este numit dictator;7 3-7 I aChr. Riscoala sclavilor condus, i
de Spartacus;63 aChr. Conspirafia lui Catilina impo-
triva lui Cicero;6i0 aChr. Primul triumvirat - Caesar,
Pompei qi Crassus;58 aChr. Destrilmarea triumviratului -
moale Crassus;5&52 aChr. Caesar cucereste Gallia;
PenroaDA LTTERARA
PROZA
. IstoriografiaC. L Caesar (11n44 aChr.) - ProzA
istoric5- Memorii:
- De bello Gallico,- De beUo ciili;
C; Sallus{ius Crispus (87-34 aChr. ) -Prozn istoricS- Monografia - Deconiuratione Catilinae; De belloIugurthino;
Cornelius Nepos (D- 24 aChr.) - Pro-zi istorici- Biografia - De virisillustrihts.
. Elocinfa. Ptozaretorici gi fiIosoficiCtcero (10G43 aChr.) - discursuri, ope-
re de retoric5, de filosofig scrisori.
49-45 aChr. Cel de-al doilea rilzboicivil intre Caesar gi Pompei. CdgtigdCaesar;Pompei este ucis in Egipt;Caesar este numit dictator perpetuus;
44 aChr. Caesar este asasinat - sfarqi-tul Republicii romane;
43 aChr. Al doilea triumvirat -Antonius, Octavianus qi Lepidus.
POEZIA
Lucretius (98-55 aChr.) - Poemuldidactic - De rerum natura;
Catullus (84-54 aChr.) - Elegia, epi-grarna, poemul mitologic - Carmina.
* PROFILUL SCRIITORULUI *Vnln
- 3 ianuarie 106 aChr., se naqte Marcus Tirllius Cicero, la Arpinum intr-ofamilie de cavaleri - clasd de mijloc, compusi din proprietari bogafi, oameni deafaceri, bancheri.
- Deqi, dupd cum insuqi mirturiseqte, familia sa era antiquissima stirpe, niciun str[mog al sdu nu a ajuns la rangul de senator.
- Cicero a fost agadar un homo noyus - primul din familia sa care a devenitconsul.
SrupnNu se qtie unde a urmat Cicero qcoala
elementard gi cea medie, laArpinumsau la Roma;
81 aChr. - studiile superioare le face laRoma. Studiaz[:
- oratoria cu avoca{ii M. Antonius
Ei L. Crassus qi cu jurisconsulliiMucius Scaevola Augur qi MuciusScaevola Pontifex;
- filosofia cu neoacademicianulPhilon, epicureul Phaedrus qi stoiculDiodot;
- rosteqte primele discursuri;80-77 aChr. - cdlitoregte in Orient,
viziteazd Atena, unde trmeazdstudii de filosofie, apoi inAsia Miciqi insula Rhodos, unde il audiazdpe
AcrvrrnrEA PoLrrrcA
77 aChr.- se intoarce la Roma. Intri inviala politici qi parcur1e cursushonorum:
75 aChr. - quaestor in Sicilia; sicilieniiil numesc patronus - apdrdtor alintereselor lor la Roma.;
69 aChr. - aedilis;66 aChr. - praetor;63 aChr. - consul; complotul lui
Catilina, pedepsirea conjurafilor, i se
acordd titlul onorific de pater patriae;58 aChr. - Cicero este silit sd plece in
exil, deoarece Clodius, unul dintreconducdtorii fac{iunii popularilor,dugman neimpdcat al lui Cicero, apropus o lege care-l viza direct peorator sub ac;tzalia ci acesta
4
Apollonius Molo, vestitul profesor de
retoric[. Acesta are o mare influen!5asupra stilului s5u, temperdndu-i ex-cesele asianice ( curent retoric carac-teizat prin amploarea perioadelor,stil inflorit, teatralitate, retorism ;iapelul la sentimente. Asianismul a
fo st r epr ezentat de Hortensius. ).
condamnase la moarte cet[leni ro-mani (membrii conspiraliei luiCatilina), fdrfl proceduri legal[;
57 aChr. - este rechemat din qxil;56 aChr. - reintri in senat, fdrd a mai
juca un rol politic; se va dedicastudiilor de retoricd qi filosofie;
51 aChr. - proconsul in Cilicia;48 aChr. - este de partea lui Pompei in
rizboiul civil;46 aChr. - iertat de Caesar, reapare in
for, aplrindu-i pe unii dintre sus{i-nitorii lui Pompei;
44 aChr. * Caesar este asasinat Ei luiCicero ii reinvie speranfa regimuluirepublican. Se aruncd in lupta impo-triva lui Marcus Antonius, care se
voia succesorul dictaturii lui Caesar;7 decembrie 43 aChr. - Cicero este asa-
sinat, surprins la vila sa din Formiae,din porunca lui Marcus Antonius.Capul qi miinile , despirlite de trup, iisunt expuse pe tribuna din for.
,* OPERA *. sutnmum al culturii latine .
QRA-E*QNES - &ISCE}RSIJR"*
- s-au pistrat qaizeci qi unu.
- caracterizate prin:. uis (for,ti),
: ",::::"5:Xt;#"tur argumentaliei)
- imbinS:. ingenium (talentul) cu. do ctrina (bazd teoretici, invi{itur[).
Tipuri de discurs. Judiciar - discursuri in procese penale (Pro Milone, Pro Archia poeta, Pro
Marcello, Pro Ligario etc.);. Deliberativ - discursuri in procese qi dezbateri politice (De imperio Cn. Pompei,
De provinciis consularibus);
Cicero, copil citind
. Demonstrativ (epidictic) - discurs de elogiere, panegiric, funebru - pulin
reprezentat de Cicero (elogiul ficut 1ui Cato Maior.).
Discursurile sale judiciare sunt atdt de acuzare In - ,,irrrpottiva", c6t 9i inapdrarea divergilor clienfi Pro -,,p€Iltfu", Ei sunt legate, de cele mai multe ori, de
procese cu caracter politic.
DISCURSURILE PRECONSULARE, privind corupfia sau abuzul de putere, i-au
asigurat prestigiul (dignitas), influenla qi starea materiald indispensabile
pentru obfinerea de magistraturi.DISCURSURILE CONSULARE dovedesc ceea ce l-a orientat pe Cicero de-a
lungul viefii - grijafa\dde Roma. El a vrut s5 asigure un echilibru de forle qi
o bund funclionare a statului. in toate discursurile din timpul consulatului,
Cicero se identilici cu interesele aristocra{iei senatoriale. De pe aceastl
pozilie, oratorul nu izbuteEte, totuqi, sd discearnd catzele economice ale
crizei republicii romane.DISCURSURILE POSTCONSULARE. Degi a avut o catierd.politici fluctuantS,
Cicero gi-a incheiat-o prin lupta indirjit[ cu Antonius, rostind celebrele
discursuri Phitlipicae. Cu ochii intor;i spre un trecut idealizat, identificat cu
suprema{ia formei republicane autentice, el se ridic[ indignat impotriva noiitiranii ce ameninla si se impunf. Tiiumvirii (Antonius, Octavianus Ei
Lepidus) il vor include printre proscriEi, la cererea expresi a lui Antonius.
Astfel, conduita sa politicd i-a adus lui Cicero gi pedeapsa exilului, qi, in cele
din urm6, proscrierea Ei moartea.
Selectim cele mai importante discursuri ciceroniene:
DISCURSURI PRECONSULARE81 aChr. - Pro Quinctio - primtrl siu discurs; un proces civll causa privata in stil
asianic in care il infruntd pe cel mai mare orator al vremii Q. Hortensius
Hortalus.80 aChr. - Pro Sesto Roscio Amerino - o
impotriva lui Chrisogonus, partizandictatorial instaurat de acesta.
70 aChr. - In Verrem orationes septem - ,sapte discursuri judiciare in apdratea
sicilienilor, impotriva lui Verres, membru al aristocraliei senatoriale, care, incalitate de guvernator al Siciliei, jefuise provincia.
66 aChr. - Pro lege Manilia sive de imperio Cn. Pompei - primul s[u discurs
propriu-zis politic, pentru investirea lui Pompeius at imperium maximum incampania din r[sirit impotriva lui Mithridates, regele Pontului.
DISCURSURI CONSULARE63 aChr. - De lege agraria - patru discursuri impotriva proiectului de lege agrard
propus de Rullus. Oratorul se identificase cu interesele aristocraliei senatoriale;
- In Catilinam orationes quattuor - patru discursuri rostite impotriva luiCatilina, prin care face cunoscutl senatului conspirafia acestuia qi cere
pedepsirea vinovafilor.
causa publica, cl implicalii politice,al lui Sulla, in care atacl regimul
DISCT]RSI]RI POSTCONSULARE62 aChr. - Pro Archia poeta - discurs rostit in apilrareapoetului Archias, n[scut in
Antiochia (Asia Mici), invinuit ci-qi dobindise ilegal ceti,tenia romanS.
Pledoaria este un amplu qi pasionat elogiu adus literaturii qi rolului acesteia insocietate.
57 aChr. - Pro domo sna - discurs prin care Cicero igi revendici in fala pontificilorcasa de pe Palatin, dir6mat[ de Clodius, dupd plecarea sa in exil. Pledoariaridici importante probleme de drept public.
56 aChr. - Pro Caelio - aplr6ndu-l pe tdndrul siu prieten, Caelius, de acl.;z;atia de a
fi incercat s-o offSveasci pe Clodia, celebra sord a lui Publius Clodius, Cicero
abordeazd problema educaliei tinerilor.52 aChr. - Pro Milone (discurs rescris, cel mai frumos dintre toate discursurile
ciceroniene) - Cicero incearci sd-l apere pe Milo, care-l ucisese pe Clodius(celebrul fruntaq al partidei popularilor, duqmanul lui Cicero, om politiccontroversat, ales tribun in 59 aChr. cu ajutorul lui Caesar, apoi consul cu
sprijinul lui Pompei qi asasinat de oamenii lui Milo (conducitor al partideioptima{ilor, adversarul siu politic).
46 aChr. - Pro Marcello Ei Pro Ligario - iaapdrarea unor partizani ai lui Pompeiaflali in exil.
4443 aChr. - In Marcum Antonium oratio-nes XIV - discursuri impotriva luiMarcus Antonius numite qi Phillipicae,care, datoriti patosului acuza{iiloq fiindaseminate cu discursurile luiDemostene, celebrul orator atenian,impotriva lui Filip al Il-lea, regeleMacedoniei, i-au adus moartea.
Partes orationis - Pirtile discursuluiEXORDIUM - exordiul, cuprinde:
a) principiun - introducere in problema ce urmeazl a fi dezbdtntd;
b\ captatio benevolentiae (insinuatio) - cf,qtigarea bunivoin{ei auditoriului.
Principia autem dicendi semper cum accurata et acuta et instructasententiis, apta verbis, tum vero causarum propria esse debent.
Cicero, De oratore,II, LXXVIII, 315.
Exordiul trebuie tntotdeauna sd fie, mai tntdi, ingriiit ;i pdtrunzdtor ;ibine ordnduit tn privinla ideilor potrivit tn privinla cuvintelor apoi, tnsd,
trebuie sd fie specific fiecdrui tip de cauzd.
Exordiul trebuie: - s[ exprime esenfialul pe scurt;
- si atragd atenlia auditoriului;
- si dea tonul discursului.
NARRATIO - prezentarea faptelor; trebuie s[ fie, dupi cum spune Cicero:. brevis (scurtn);. aperta (clari);. prob abilis (demonstrabil[).
Narrationem [...] veri similem esse et apertam et brevem, recte nos
admonent.Cicero, De oratore, II, 19.
Mae;trii greci ne atrag atenlia, pe bund dreptate, ca naraliunea sd fieverosimild ;i clard ;i concisd.
Este constituitl din:a) partitio - prezentarea argumentirii;b) conftrmatio - argumentarea pe bazaprezentdrii probelor materiale (signa)
qi logice (argumenta). De obicei oratorul examineazd, la inceput,moralitatea clientului s5u pentru a sublinia injuste,tea aotza[iei, apoi aduce
probele propriu-zise.
c) reprehensio - respingerea argumentelor adversarului.
PERORATIO (CONCLUSIO) - incheierea:a) enumeratio (recapitulatio) - rezumarea ideilor principale;
b) indignatio - indignarea - aducerea de argumente in defavoarea adversa-
rului, menite s[ provoace indignarea judec[torilor;c) conquestio (miseratio) - pateticul, plf,ngerea - stirnirea milei, a compa-
siunii pentru cel acrzat.
ln ultima parte a unui discurs oratorul rccapltrileazd considerentele
cele mai importante, trage concluzia practici generall qi incearcfl s[ o
impun[ auditoriului, sd o faci acceptabil[.Referitor lapartea discursului in care orato-
rul face apel la sentimente, Quintilian, retor roman
din secolul I pChr., admirator al lui Cicero, dis-
tinge dou[ tipuri de miseratio.
Duplex est tamen miseratio, altera cuminvidia, altera cum deprecatione.
Quintilian, Institutio oratoria, Xl, 2, 17 l.De doud tipuri este miseratio, fie tncheindu-se
mai degrabd cu stdrnirea invidiei,fie cu rugdmin{i.
Oratorul poate face apel la compasiune pen-
tru a-l achita pe aotzat (discursuri de ap[rare) sau
incearci s[ stirneasci mdnia, ura qi si atragi con-
damnarea acuzatului (discursuri vehernente de
aauzare).Un orator in senat