Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

O aleas# manifestarecultural# [i de sim]ire

Dac# n-ar fi fostpunctul “Diverse”...

Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

NrNrNrNrNr. 3. 3. 3. 3. 3martie 2017

Seria a XV-a

Unul dintre proiectele pe care Pri-m#ria B#ile[ti \ncearc# s# \l finalizeze[i totodat# s# demareze lucr#rile, esteamenajarea zonei Parc Balasan, pro-iect ce a fost evaluat din punct de ve-dere al eligibilitatii [i conformit#]ii [iulterior financiar-economic, fiind acceptatpentru finan]are prin Programul Opera-]ional cu bani europeni nerambursabili._n ziua de 22 martie, am mers pentrua ne informa de la cea mai sigur# surs#,Primarul Municipiului B#ile[ti, dl CostelPistri]u, care a r#spuns cu amabilitate\ntreb#rilor noastre.

Reporter: Domnule primar, c@nd [icum v-a venit aceast# idee despre unparc de-a lungul p@r@ului Balasan?

Primar: _n urma cu peste zece ani,c@nd eram implicat cu mai mul]i conce-t#]eni \n ONG-ul Civica, ne-am propusca aceast# zon# de centru s# fie ame-najat# [i redat# cet#tenilor, s# decol-mat#m albia celor dou# lucii de ap#ale p@r@ului Balasan ce traverseaz#ora[ul. Pregatirea acestui proiect adurat ceva timp, a fost nevoie de Hot#-r@re de Guvern cu privire la terenul cese va amenaja.

Rep.: Ce demersuri a]i f#cut, pe lace u[i a]i b#tut [i care au fost piedicilesau ajutoarele \n realizarea acestuiproiect?

Primar: Am a[teptat foarte mult timpca \n exerci]iul financiar 2014-2020 alPOR s# g#sim o oportunitate pentruaceast# investi]ie, vorbind de fondurieuropene. De aceea pentru proiectulAmenajare Zona Parc Balasan a fostnevoie s# batem la u[ile GuvernuluiRom@niei pentru a da o Hotarare deGuvern de completare a domeniul pu-blic al localitatii noastre. Dup# o munc#de mai bine de 10 luni, mai exact pro-iectul a fost \nceput \n luna mai a anuluitrecut, am primit acceptul pentru finan-

]area proiectului Amenajare Zona ParcBalasan pe m#sura 5.2. _mbun#t#]ireamediului urban [i conservarea, protec]ia[i valorificarea durabil# a patrimoniuluicultural, partea de zone de reconversiecu reducerea polu#rii aerului [i promo-varea m#surilor de reducere a zgomo-tului, unde contribu]ia noastr# este de2%, contribu]ia statului este de 18% iar80% din valoarea total# a proiectuluieste din fonduri europene.

Rep.: Sunt convins c# cet#]enii aufost [i vor fi al#turi de Dumneavoastr#[i al#turi de proiectele pe care lerealiza]i. Curiozitatea mea este dac# i-a]i sim]it al#turi pe consilierii locali.

Primar: Mai devreme m-a]i \ntrebatpe la c@te u[i am b#tut. Am omis s#r#spund, \ns# acum este momentul s#spun c# nu la u[ile celor care sunt abili-ta]i cu primirea si evaluarea acestorproiecte trebuie sa ba]i , pentru c# u[ilesunt deschise pentru to]i cei care vorcu adev#rat s# munceasc#, s# soliciteinforma]ii [i s# depun# proiecte. Amb#tut la u[ile Guvernului Rom@nieipentru c# func]ionarii din primarie \n anul2002, cand s-a emis HG 965 bis, princare s-a inventariat tot domeniul publical localitatii, nu au m#surat terenul ceface obiectul prezentului proiect cu res-ponsabilitate. Pentru zona Parc Bala-san, au \nregistrat o suprafa]# de terende 30 000 mp probabil din birou, iarc@nd am f#cut cadastrul \n anul 2016,am constatat c# \n realitate suprafa]aeste de 76 750 mp a[a \nc@t a fostnormal s# bat la u[ile Guvernului pentrua completa Anexa cu bunuri la domeniulpublic al municipiului B#ile[ti. Era impe-rios necesar# completarea terenului dinproiect, deoarece se cerea \n mod ex-pres ca terenul s# aib# extras [i cartefunciar#, dar [i intabulare. _n data de23 decembrie 2016, s-a publicat \n

Monitorul Oficial completarea cu supra-fa]a de teren de 46 750 mp \n zonaParc Balasan, ceea ce nimeni nu maicredea. Dac# \n 2002 func]ionarii pri-m#riei ar fi f#cut o m#sur#toare corect#,nu mai trebuia s# umbl#m aproapedou# luni de zile [i s# batem pe la u[ileGuvernului. Referitor la consilieri, celpu]in cei care sunt din acela[i partid unde[i eu m# g#sesc, au votat [i m-au sus]inut\ntotdeauna la toate proiectele pe carele-am avut. _n mandatul anterior [iconsilieri de la alte partide, cum era dlD. Manciu, a votat aceast proiect, iar eule-am mul]umit pentru sus]inere.

Rep.: Teatrul de var# este un fel deCuiul lui Pepelea. Care va fi statutullui, va r#m@ne \nchiriat sau va devenia[a cum a fost odat#, Teatrul de var#al cet#]enilor?

Primar: Teatrul de var# \[i va schim-ba total \nf#]isarea, este prins la finan-]are din fondurile locale \n acest an,deoarece odat# cu implementarea pro-iectului de amenajare a zonei ParcBalasan, \n urmatorii cinci ani ne esteinterzis s# facem modific#ri. Prioritateamea, la \nceput de mandat, a fost reabi-litarea seviciului public de ap#, realizareasistemului de canalizare, modernizareastr#zilor, ori nu puteam s# ne apuc#mde lucru la Teatrul de var#. Acum c@ndzona de centru se modernizeaz#, prin-de un alt contur, este timpul ca [iacesta s# intre \ntr-un proces de refa-cere. _n paralel cu proiectul AmenajareZon# Parc Balasan, vor \ncepe [i lucr#-rile de modernizare a Teatrului de var#,unde vom crea un spa]iu cultural pentrub#ile[teni [i vom putem relua FestivalulAmza Pellea. _n concluzie, toat# zonase va schimba.

Rep.: V# rog s# ne schi]a]i \n c@tevacuvinte cum va ar#ta noul parc.

Pa[tele 2017 s# fie pentru b#ile[tenii de acas#,din ]ar# [i din str#in#tate, cu lini[te \n suflete

\n pace cu to]i cunoscu]ii [i necunoscu]ii,cu veselie \n familii [i \n localitate [i cu

bel[ug la pr#znuirea_nvierii M@ntuitorului Iisus,

Fiul lui Dumnezeu [i Domnul Credin]einoastre str#mo[e[ti.

Tuturor v# urez un Pa[te fericit [itradi]ionalul Christos a-nviat! [i, totodat#,s# tr#i]i \n s#n#tate, demnitate [i tot ce V#

dori]i, \mpreun# cu cei apropia]i, al#turi de\ntreaga comunitate b#ile[tean#, cu ve[nicasintagm# \n sim]iri – Tr#iasc# Rom@nia!Put#torilor numelor de flori, Cristian, Al

Sf@ntului Mucenic Gheorghe, purt#torul debiruin]# sau al Sf@ntului Apostol Toma – ur#ri

de bine, de prosperitate [i

Sf@nta S#rb#toare a _nvierii Domnului Cre[tinit#]iis# o \nt@mpina]i cu lini[te-n suflet, cu toleran]# [i

bun#voire fa]# de semeni, cu bel[ug pe mas#,pentru cei apropia]i [i cu daruri spre pomenirea

sufletelor celor trecu]i la cele ve[nice!Rena[terea Naturii s# v# fie cu bucurii [i

\mpliniri \n toate n#zuin]ele,cu s#n#tate [i bune-speran]e!

S# ciocni]i, dup# tradi]ie, ou# ro[ii – “pe luate”sau “pe m@ncate”, \mpreun# cu cei dragi!

Proiectul de amenajarezona Parc Balasana primit und# verde

Continuare in pag. 4

Interviu realizat de Marian MiILOVAN cu Primarul Municipiului B#ile[ti, domnul Costel PISTRI}U

Pag. 3-5Pag. 3-5Pag. 3-5Pag. 3-5Pag. 3-5Pag. 3-5Pag. 3-5

Costel PISTRI}UPrimarul Municipiului B#ile[ti

Lamul]iani!

Tuturor cititorilor “G.d.B.” –

“Christos a-nviat”[i

“La Mul]i [iFerici]i ani!”

Redac]ia

MirajulEuropei

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 3

martie 2017

_n baza Dispozi]iei 163/07.02.2017,\n ultima zi a lui F#urar, s-au desf#[uratlucr#rile [edin]ei ordinare a CL, la careau participat 15 ale[i ai urbei, doi ab-sent@nd din motive obiective.

Dl. secretar M. Barbu a deschis lu-cr#rile, a supus spre aprobare procesul-verbal al [edin]ei anterioare, votat \nunanimitate [i a precizat c#, \ntruc@tdna. Gabriela Grigore, pre[edintele de[edin]#, are un caz deosebit \n familie,conform prevederilor Legii 215/2001 tre-buie ales un pre[edinte care s# condu-c# lucr#rile acestei [edin]e. La propu-nerea dlui M. Pistri]u a fost desemnat \nunanimitate dl I. Mu[uroi. Acesta l-ainvitat pe dl primar C. Pistri]u s# prezinteordinea de zi. _nainte de prezentareaacesteia, edilul-[ef a propus p#strareaunui moment de reculegere \n memoriaprofesionalistului func]ionar al prim#riei,Becherescu Ion, plecat prea devreme \nlumea f#r# \ntoarcere, om iubit [i apre-ciat unanim. Dup# lecturarea ordinii dezi, revenind la pupitrul de comand#, dl I.Mu[uroi a supus-o votului, ordinea de ziob]in@nd sufragiile tuturor ale[ilor locali.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se avizeaz# Cere-rea de \nscriere \n procedura de acre-ditare, ciclul II pentru Spitalul Municipalprof. dr. Irinel Popescu [i mandatarea dluiprimar s# semneze cererea de \nscriere,se stipuleaz# c#, av@nd \n vedereprevederile art. 3 al Ordinului pentruaprobarea Procedurilor, standerdelor [imetodologiei de evaluare [i acreditare aspitalelor [i adresa 547/26.01.2017 a spi-talului, executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care: 1. Se avizeaz#Cererea de \nscriere \n procedura deacreditare, ciclul II pentru Spitalul Muni-cipal prof. dr. Irinel Popescu B#ile[ti,jud. Dolj, \n vederea \nscrierii la proce-dura de evaluare. 2. Se mandateaz#dl Pistri]u Costel, Primarul MunicipiuluiB#ile[ti, s# semneze cererea pentru\nscrierea la procedura de acreditare.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# Regula-mentul de organizare [i func]ionare alSpitalului Municipal prof. dr. Irinel Po-pescu B#ile[ti, se men]ioneaz# c#, d@ndcurs Notei de fundamentare 438/19.01.2017 prin care se solicit# actua-lizarea regulamentului ca urmare amodific#rilor legislative survenite de laultima aprobare (iulie 2016), executivula propus adoptarea unei hot#r@ri deCL potrivit c#reia: “Se aprob# Regula-mentul de organizare [i func]ionare alSpitalului Municipal prof. dr. IrinelPopescu B#ile[ti, conform anexei.”

Av@nd \n vedere aceea[i motiva]ie,executivul a propus emiterea uneihot#r@ri de CL prin care: “Se aprob#Regulamentul intern al SpitaluluiMunicipal prof. dr. Irinel PopescuB#ile[ti, conform anexei.”

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# statul de func]ii alSpitalului Municipal prof. dr. IrinelPopescu B#ile[ti, se precizeaz# c# prinadresa 417/19.01.2017 conducereaunit#]ii spitalice[ti face cunoscut c# \nperioada 01.08.2016 – 01.02.2017 s-au produs urm#toarele modific#ri:ocuparea a dou# posturi de medic, a11 posturi de asistent medical, a unuipost de economist, a 4 posturi de\ngrijitor cur#]enie, a 7 posturi deinfirmier#, a unui post de registrator

medical [i a unui post de mecanic (l#-c#tu[ mecanic), precum [i modificareasporului de vechime, a salariului debaz# [i a salariului minim \ncep@nd cudata de 01.02.2017. Fa]# de cele men-]ionate executivul a solicitat CL s# emit#o hot#r@re prin care: “Se aprob# statulde func]ii al Spitalului Municipal prof.dr. Irinel Popescu B#ile[ti, \ncep@nd cudata de 01.02.2017, conform anexeial#turate”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se mandateaz#reprezentan]ii Consiliului Local \nConsiliul de administra]ie al LiceuluiTehnologic {tefan Anghel, se stipuleaz#c# prin adresa 270/07.02.2017 condu-cerea unit#]ii liceale face cunoscut c#,\n conformitate cu prevederile art. 18,art. 96, alin. 2, lit. c, din OU 81/2016,se introduce o nou# liter# c1, conformc#reia din Consiliul de administra]ie alunit#]ilor de \nv#]#m@nt care [colari-zeaz# \n \nv#]#m@ntul profesional [itehnic fac parte doi reprezentan]i ai CL[i solicit# retragerea din acest organismal unui consilier local, executivul a pro-pus adoptarea unei hot#r@r de CL princare: “Se desemneaz# reprezentan]iiConsiliului Local \n Consiliul de adminis-tra]ie al Liceului Tehnologic {tefanAnghel astfel: Surcel Octavian-Marius,Floricel P#tru”. Hot#r@rea a fost luat#\n urma discu]iilor purtate, dl. Cr.C#lu[aru a propus s# r#m@n# \nconsiliu cei care sunt \ntr-un singurconsiliu. Dl M. Mitrache a men]ionat c#se retrage [i, cu toate c# dl I. Mu[uroia propus ca reprezentan]i \n Cl pe dlM. Mitrache [i Surcel Octavian-Marius,au fost vota]i cei men]iona]i \n hot#r@re.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# reziliereacontractului de concesiune 11943, semen]ioneaz# c#, d@nd curs cererii 3062/06.02.2017 prin care dna NegoianuFloarea, so]ia titularului contractului deconcesiune, solicit# rezilierea acestuia,deoarece titularul contractului NegoianuMircea a decedat [i d@nsa nu-l maipoate folosi, executivul a propus emi-terea unei hot#r@ri de CL \n formularea:“Se aprob# rezilierea contractului deconcesiune 11943 pentru suprafa]a deteren de 600 mp, din str. Izlaz 5, dinmunicipiul B#ile[ti, jude]ul Dolj”.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# prelungirea contractuluide \nchiriere 14251/2011, se precizeaz#c# \ntre CL [i dna Mihai Mariana, dinstr. Drept#]ii 40, s-a \ncheiat contractulde \nchiriere 14251/28.04.2011 care vaexpira pe data de 31.05.2017. _ntruc@ttitularul contractului a depus cerere deprelungire a acestuia prin act adi]ional[i nu are datorii c#tre autoritatea local#,executivul a propus adoptarea unei ho-t#r@ri de CL \n formularea: 1. Se aprob#prelungirea duratei contractului de\nchiriere 14251/2011, av@nd ca obiectterenul apar]in@nd domeniului privat almunicipiului B#ile[ti, situat \n str. Drep-t#]ii 40 (38A), \n suprafa]# de 229,07mp, cu destina]ia locuin]#, p@n# la datade 31.05.2018; 2. Se aprob# chiria de490 lei/an; 3. Se \mputernice[te Pri-marul Municipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare a contrac-tului de \nchiriere men]ionat.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#transportul elevilor-sportivi de la CSM

Progresul B#ile[ti la activit#]i sportive\n B#ile[ti [i \n localit#]i \nvecinate, sestipuleaz# c#, d@nd curs adresei 11/26.01.2017 a CSM Progresul, prin carese men]ioneaz# c# la activit#]ile sportiveale clubului particip# mul]i copii dinmunicipiu [i se dore[te organizarea anumeroase competi]ii sportive, at@t \ntreunit#]ile de \nv#]#m@nt din B#ile[ti, c@t[i angrenarea altor unit#]i de pe razajude]ului [i solicit# s# se aprobe efec-tuarea transportului elevilor la competi]ii,executivul a solicitat CL s# adopte ohot#r@re prin care: “Se aprob# folosireamicrobuzului [colar marca Opel Mo-vano pentru activit#]i sportive de c#treCSM Progresul B#ile[ti, cu aprobareaISJ Dolj, pentru deplas#ri ale elevilor-sportivi, \n localitate [i \n afara localit#]ii”.Dl G. Tica a men]ionat c# pentru apro-bare trebuie informat ISJ Dolj, dar dl I.Mu[uroi a precizat c# s-a documentat[i a g#sit c# este un Regulament-cadru,care prevede la art. 3, 4 scopul utiliz#riimijloacelor de transport [colar, iar laart. 5 se vorbe[te de avizul conform alInspectorului [colar general sau al Ins-pectorului general adjunct, \n baza uneifundament#ri. Dl G. Tica a men]ionatc# Inspectorul [colar general a spusc# nu este corect s# se foloseasc#termenul aprobare, ci avizare. Dl I.Mu[uroi a pus accent pe faptul c# \nCL se d# avizul pentru discutarea \n[edin]#. Edilul-[ef a men]ionat c# re-gulamentele le face ISJ Dolj care ester#spunz#tor de hot#r@rile pe care le ia,iar avizarea acestora \nseamn#, de fapt,aprobare. Trebuie s# se fac# demer-surile [i s# se \nainteze la ISJ, pentruc# totul este \n regul#, fiind vorba numaide termenii folosi]i. S-a propus [i s-aaprobat ca \n hot#r@re s# se scrie apro-bare-avizare. Cu scuzele de rigoare,consider#m c# aceste discu]ii nu-[iaveau rostul, pentru c# formularea eracorect#, [i, ]in@nd seama de faptul c#sinonimele cuv@ntului aviz sunt acord,aprobare, consim]#m@nd, consim]ire, nus-a f#cut altceva dec@t s# se introduc#o construc]ie pleonastic#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# conce-sionarea de p#[une pentru cresc#toriide animale, se men]ioneaz# c# \nadministrarea CL se afl# suprafa]a de560,54 ha izlaz, din care 186,45 hateren arabil izlaz, 333,65 ha p#[uneveche [i 40,44 ha p#[une nou#,\nfiin]at# la Balasan. Pentru anul agricol2016-2017 din suprafa]a de 333,65 hap#[une se scade suprafa]a de 15 ha,acordat# cu titlu gratuit Liceului Tehno-logic {tefan Anghel, \n scop didactic [iproductiv. De asemenea, se men]io-neaz# c# prin hot#r@rea CJ Dolj 6/26.01.2017 pre]ul de pornire a licita]ieipentru iarba ob]inut# din p#[une estede 60 lei/ton#, egal cu pre]ul de mas#verde, iar speciali[tii de la CameraAgricol# Dolj au stabilit c# produc]iilede mas# verde exprimate \n ton#/hapentru fiecare parcel# sunt cuprinse\ntre 2,55 tone/ha [i 4,25 tone/ha. Fa]#de cele men]ionate, executivul asolicitat CL emiterea unei hot#r@ri \nformularea: 1. Se aprob# concesiona-rea suprafe]ei de 318,65 ha p#[uneveche cresc#torilor de animale de peraza municipiului B#ile[ti care au\nscrise animale \n registrul agricol [i \nRegistrul na]ional al exploata]iilor; 2. Se

acord# gratuit cresc#torilor de animalede pe raza municipiului care au \nscriseanimale \n registrul agricol [i \n Registrulna]ional al exploata]iilor suprafa]a de40,44 ha p#[une nou# \n sectorulBalasan; 3. Se aprob# pre]ul de pornirea licita]iei \n vederea concesion#riip#[unelor de 60 lei/ton# mas# verde/an; 4. Se aprob# caietul de sarcinipentru concesionarea p#[unilor con-form Anexei 1; 5. Se aprob# modelulcontractului de concesiune conformAnexei 2. Dl M. Pistri]u, referindu-se lacap.5, Clauze financiare a propus calicita]ia s# se porneasc# de la o anumit#sum#, avans@nd suma de 100 lei, ni[telimite la pre]ul pe ha stabilit de CJ Dolj,dar nu mai pu]in de 60 lei. A fost dep#rere c# acum trebuie s# se aprobea[a cum s-a propus iar pe viitor s# sepoat# majora pre]ul, av@nd \n vederec# poten]ialul productiv este diferit dela o tarla la alta. Dl secretar M. Barbua precizat c# nu se poate stabili o sum#mai mic# dec@t pre]ul minim avansatde CJ \ntre 2,55 tone/ha [i 4,25 tone/ha, diferen]iat \n func]ie de amplasa-ment. Dl M. Mitrache a f#cut men]iuneac# dl Pistri]u a \ntrebat de la ce pro-duc]ie se porne[te, preciz@nd c#produc]ia se \nmul]e[te cu 60. Dl M.Pistri]u a propus ca taxa de participarela licita]ie s# fie de 10 lei, amendamentcare a ob]inut 8 voturi pentru, \mpotriv#fiind 7 consilieri: V. B#lan, MarianaCiuciulin, G. Tica, V. Toan#, Gh. Gliba,P. Floricel [i Cr. C#lu[aru. De aseme-nea, dl M. Pistri]u a propus introducereaunui punct privitor la constituirea uneicomisii care s# selecteze cererile departicipare la licita]ie, compus# din 3consilieri locali [i 2 reprezentan]i aiPrim#riei. _n urma propunerilor [i avotului, domnii Gh. Gliba [i M. Pistri]uau ob]inut c@te 8 voturi pentru, iar dl P.Pelea a fost votat \n unanimitate, ceilal]ireprezentan]i urm@nd s# fie desemna]ide executiv prin decizie a primarului. _nfelul acesta, la hot#r@re s-a mai ad#ugat[i punctul 6: “Se constituie comisiapentru selectarea cererilor de partici-pare la licita]ie \n componen]a: PeleaPetre, Pistri]u Marian [i Gliba Gheor-ghe, urm@nd ca ceilal]i reprezentan]i s#fie desemna]i de executiv prin deciziea primarului”.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se mandateaz# reprezentantul CLs# voteze \n Adunarea general# ordina-r# [i extraordinar# a ac]ionarilor Com-paniei de Ap# Oltenia SA din data de10.03.2017, se men]ioneaz# c#, d@ndcurs adreselor 2294 [i 2295/08.02.2017ale societ#]ii, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL prin care:“Se desemneaz# doamna B#lan Victo-ria-Vera, consilier local, s# voteze ordineade zi \n AGA la Compania de Ap# Ol-tenia SA, \n adunarea general# ordinar#[i extraordinar# care va avea loc la datade 10.03.2017, ora 14.00”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# modifi-carea Regulamentului privind regle-mentarea activit#]ii agen]ilor economicide pe raza administrativ-teritorial# amunicipiului B#ile[ti, aprobat prin HCL63/2016, se stipuleaz# c#, av@nd \nvedere c# dup# adoptarea hot#r@riimen]ionate s-a constatat c# nu toateaspectele legale au fost incluse \naceasta, executivul a solicitat CL

emiterea unei hot#r@ri \n formularea: 1.Se modific# art.16, lit.j din Regula-mentul privind reglementarea activit#]iiagen]ilor economici de pe raza adminis-trativ-teritorial# a municipiului B#ile[ti,aprobat prin HCL 63/2016, astfel: Ba-rurile, restaurantele, discotecile [i altespa]ii publice cu destina]ie similar# s#asigure toate condi]iile respect#rii Legii15 din 29.01.2016 privind modificarea[i completarea Legii 349/2002 pentruprevenirea [i combaterea efectelorconsumului produselor de tutun. 2. Semodific# art.20 astfel: Schimbareafunc]iunii spa]iilor comerciale existentela parterul blocurilor de locuit sau \nzonele adiacente cu alte func]iuni denatura activit#]ilor de produc]ie, prest#riservicii poluante cu caracter sonorcomer] en-gross, alimenta]ie public#,discoteci [i baruri, cluburi de noapte seva efectua numai cu repectareacondi]iilor prev#zute la art.12, 24, 25din prezentul regulament, c@t [i a orelorde func]ionare [i normelor de convie-]uire social#, a ordinii [i lini[tii publice;3. Se modific# art.26 astfel: Comercia-lizarea \n ora[ a alimentelor, respectiva preparatelor [i semipreparatelor dincarne, lapte, ou#, legume, fructe, aproduselor de panifica]ie, patiserie [ide cofet#rie, precum [i a b#uturiloralcoolice [i nealcoolice, calde sau reci,este permis# numai \n structurile cufunc]iuni de alimenta]ie public# clasifi-cate conform HG 843/1999 sau \n alteunit#]i specializate. 4. Se modific# art.27astfel: Comercializarea produselorspecificate la art.26, 28, 29 \n alte loca]iidec@t cele men]ionate, cum ar fi rulote,standuri, chio[curi se poate desf#[uranumai \n locuri special amenajate, sta-bilite de c#tre CL [i pe baza autoriza]ieide func]ionare emise de Prim#rie cumen]iunea v@nz#rii de produse alimen-tare [i nealimentare \nscris# \n autori-za]ia de func]ionare.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# demolareaunor construc]ii de la Liceul Tehnologic{tefan Anghel, se men]ioneaz# c#, ]i-n@nd seama de adresa 312/13.02.2017prin care conducerea liceului solicit#aprobare pentru desfiin]area grupurilorsanitare din curtea liceului, deoarece sunt\ntr-o stare avansat# de degradare [i nusunt folosite de cca 5 ani, executivul apropus adoptarea unei hot#r@ri de CLprin care: “Se aprob# desfiin]area gru-purilor sanitare situate \n curtea LiceuluiTehnologic {tefan Anghel B#ile[ti”.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# scoaterea din func]iunea mijloacelor fixe care se afl# la Com-pania de Ap# Oltenia SA [i casareaacestora se precizeaz# c#, d@nd cursadresei 3071/14.02.2017 prin caresocietatea propune scoaterea dinfunc]iune a mijloacelor fixe \n valoarede 84 774,09 lei, trecerea acestora \npatrimoniul privat al municipiului B#ile[ti[i se men]ioneaz# c# sunt \ntrunite pre-vederile legale de valorificare [i casarea acestora, executivul a solicitat CL s#emit# o hot#r@re \n formularea: 1. Seaprob# scoaterea din func]iune a mijloa-celor fixe care urmeaz# a fi casate,conform Anexei 1; 2. Se aprob# trece-rea mijloacelor fixe care urmeaz# a ficasate \n patrimoniul privat al munici-piului B#ile[ti conform Anexei1; 3. Seaprob# valorificarea [i casarea mijloa-celor fixe, urm@nd ca veniturile ob]inutes# fie v#rsate \n contul Prim#riei Muni-cipiului B#ile[ti.

_n expunerea de motive la

Dac# n-ar fi fost punctul “Diverse”...

123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 3martie 2017

Proiectul de hot#r@re prin care seaprob# tarifele la SC Salubritate

B#ile[ti SRL se precizeaz# c#, av@nd \nvedere adresa 5233/27.02.2017 princare societatea face cunoscute tarifeleactualizate pentru anul 2017 la transpor-tarea [i depozitarea de[eurilor mena-jere, dup# cum urmeaz#: Persoanefizice – 9,24 lei/pers/lun# (cu TVA 11lei); Agen]i economici [i institu]ii publice– 133,16 lei/mc (158,46 lei); Transportauto – 4 lei/km (4,76 lei); Tax#autoriza]ie salubrizare – 84,03 lei/proiect(100 lei), executivul a solicitat CL s#emit# o hot#r@re prin care: “Se aprob#tarifele pentru activitatea serviciului desalubrizare la SC Salubritate B#ile[tiSRL, pe anul 2017, conform anexeial#turate.” A fost proiectul care agenerat multe discu]ii cu argumente pro[i contra, din dezbateri reie[ind c# trebuies# se procedeze \n a[a fel, \nc@t s# fiesprijinit# societatea, dar s# se aib# \nvedere [i problemele cet#]enilor, alecomunit#]ii. Dl P. Mitroi, managerulsociet#]ii, a men]ionat c# s-au purtat

discu]ii cu agen]ii economici pentru tarifulde 150 lei/mc [i s-a stabilit ca fiecare s#pl#teasc# \n func]ie de cantitatea dede[euri generat#, acestea s# se ridicela solicitarea agen]ilor economici, urm@ndca pentru persoanele fizice s# se ridicede patru ori pe lun#. Edilul-[ef a precizatc# a solicitat s# se aduc# o analiz# acheltuielilor pentru transportul la groapade gunoi de la Mofleni, a comentat \nam#nunt cifrele \nscrise \n analiz# [i aconstatat c# pentru o ma[in# de 6 tonecheltuielile se ridic# la 1 789 lei/curs#,ceea ce este destul de mult [i a \ntrebatdac# se acoper# costurile, managerulsociet#]ii preciz@nd c# “acoperirea estela limit#”. Tariful propus se aplic#\ncep@nd cu data de 01.03.2017. Dlprimar a lansat propunerea ca cet#]eanuls# semneze la preluarea pubelelor [i s#se men]ionize c@t are pus \n pubel#,consider@nd c# este [i rezonabil [i legal,adic# “ce de[euri produci, aceea s#pl#te[ti”. Dl I. Mu[uroi, dup# ce a men-]ionat c# fostul consilier D. Manciu af#cut demult ni[te calcule care erau

foarte aproape de ce se stabile[teacum, aici nefiind prinse amortiz#rile,[i-a exprimat opinia c# aceste m#suritrebuia s# fi fost luate mai demult. DlG. Gliba a fost de p#rere c# tarifelepropuse nu se justific# [i c# ar fi normals# se aplice tarifele propuse anterior,preciz@nd c# la o comun# din Gorj tarifuleste de 4,6 lei/pers. Era bine s# seprezinte [i statul de func]ii, realiz@ndu-se astfel o real# calcula]ie de pre]uri.Reintervenind \n discu]ie, dl primar apus accent pe faptul c# “noi trebuie s#vorbim de costurile noastre, la comunadin Gorj sunt alte condi]ii”, mai ales c#trebuie s# se suporte cheltuielile [ipentru cele trei comune de la care secolecteaz# de[euri. Preocupareanoastr# trebuie s# fie dac# sus]inemviabilitatea societ#]ii, ceea ce este im-perios s# se rezolve acum, pentru c#nu este problema domnului Mitroi, ci acomunit#]ii, a Prim#riei [i a CL. Ar fibine s# se fac# o colectare selectiv# [ia fost de p#rere c# societatea trebuiesprijinit#, mai ales c# diferen]a de tarif

_n r#stimpul celor dou# luni c@t a du-rat sejurul nostru s#tm#rean de la cum-p#na dintre ani, mi-am propus o seriede “obiective”, ]in@nd cont de timpulliber nelimitat avut la dispozi]ie, mai ales\nainte [i dup# vacan]a de Cr#ciun anepo]elului meu, Marius Micu. _ntrealtele, am purces la o revedere a ora-[ului ca pieton sau c#l#tor cu autobuzul,viz@nd locurile publice, unit#]ile comer-ciale, institu]iile de cultur#, a[ez#mintelereligioase, transportul \n comun etc.

_n r@ndurile de mai jos \ns#, m# voireferi la un aspect inedit [i anume lafirmele diferi]ilor agen]i economici s#t-m#reni ([i nu numai). Pentru evitareaoric#rei confuzii, am \n vedere sensulde “inscrip]ie... cuprinz@nd denumirea[i destina]ia unui magazin”, conformDic]ionarului de neologisme din 1986.Iar demersul meu a pornit de la ste-reotipia monoton#, ap#s#toare a fir-melor diferitelor “utilit#]i” comerciale,bancare sau de alt# natur# din perioa-da ceau[ist#.

Ca pretutindeni, acestea aveau, in-variabil, denumiri standard: “Alimentara”(T.A.P.L.), “Tutungerie” (dar [i “Chibri-turi se v@nd aici!”), “P@ine”, “Textile”,“Galanterie”, “Arta decorativ#”, “Car-mangerie”, “Farmacia nr...”, “Croitorie”[i multe asemenea platitudini.

Referindu-m# strict la Satu Mare,pu]ine dintre acestea aveau [i o denu-mire proprie, distinct#, gen “Some[ul”,“Unio”, “Mondiala”, sau “Textile-Arde-leana”. Acum, a mai supravie]uit doarprima dintre ele, vechiul market (ma-gazin universal) din la fel de vechiulcentru al ora[ului; celelalte au ie[it, totalsau par]ial, din circuit, ar#t@nd camprecum C#minul de nefamili[ti dinB#ile[ti sau cu inscrip]ia “For rent. Forsale”, a[adar disponibile pentru \nchi-riere sau v@nzare...

_n rest, odat# cu trecerea la econo-mia de pia]#, s-a manifestat [i la SatuMare o adev#rat# explozie de imagi-na]ie lexical#, de inventivitate publicitar#

\n care, obliga]i de Registrul Comer]uluiau botezat firmele lor astfel \nc@t s#aib# o identitate proprie, inconfundabil#.{i care s# fie la ad#post de eventualelecontraven]ii pentru fraude comerciale.

Cel mai u[or le-a fost marilor socie-t#]i comercial-economice, rom@ne[tisau interna]ionale, care nu mai au ne-voie de inspira]ie... lexical-literar#. Ben-zin#riile se numesc “OMV”, “Petrom”,“Viva”, “Rompetrol” etc. B#ncile sunt“Transilvania”, “I,N.G.”, “Garanti Bank”,“BCR”, “Raifessen Bank”, “BRD”, “AlphaBank” sau pompos, “Intesa BankSanpaolo”. Chiar [i CEC-ul nostrusecular [i-a ad#ugat “sufixul” britanic [irespectabil “Bank”, \n vreme ce Po[ta s-a convertit \n... prefix “Bankpost”. Peurm#, defunctul A.D.A.S. [i-a l#saturma[i cu denumiri cosmice (“Astra”),cu abrevieri (Asirom sau Grawe) ori cuconota]ii geografice (“Carpatica”) [iexotice (“City Insurance”).

La r@ndul lor, marile lan]uri de ma-gazine (acum ele sunt super/hiper mar-keturi) au aici, \n Satu Mare, filiale cuspa]ii extrem de generoase: “Auchan”,“Real”, “Praktiker”, “Kaufland”, “Metro”,“Unicarm”, ba chiar [i “Profi”, unde amutilizat cardul de fidelitate emis la...B#ile[ti! Firmele de telefonie mobil#, deasemenea prospere, “Orange” sau“Vodafone” se bucur# de un deverridicat.

Dar, a[a cum scriam mai sus, o plim-bare pe arterele principale (comercialvorbind) ale vechiului burg nord-ardelean scoate \n eviden]# imagina]iaonomastic# a \ntreprinz#torilor, care \[iboteaz# micile afaceri cu nume din celemai curioase [i nea[teptate. Astfel,puzderia de cafenele, s#li de jocurimecanice sau pariuri sportive atrageaten]ia [i prin firmele ]ip#toare, care leanun]# existen]a: “Angora”, “Club CaffeAmigo”, “Apollonia”, sau chiar originalafirm# “No pardon Caffe”!

nu este prea mare, acei 1,5 lei pot salvasocietatea [i nu \mpov#reaz# prea multpe cei care au contracte cu Salubri-tatea. Este necesar s# se g@ndeasc#[i s# se judece cu maturitate, s# se iam#suri pentru sprijinirea societ#]ii [ipentru con[tientizarea cet#]enilor cuprivire la selectivitatea de[eurilor. Dl M.Pistri]u a men]ionat c# a constatat c#unii colegi consilieri au mare dorin]# dea pune piedici celor dou# societ#]i aleadministra]iei locale – SC SalubritateSRL [i SC PAZA CLB SRL – se opununor cre[teri de tarife [i se dovedescdeosebit de critici c@nd este vorba decele dou# societ#]i.

Proiectul de hot#r@re a fost respins,\ntrunind numai 7 voturi pentru – I.Mu[uroi, Amalia N#stase, M. Mitrache,M. Pistri]u, P. Pelea, C. Pascu [i O.Surcel, ceilal]i 8 consilieri fiind \mpotriv#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se stabile[te sediulautorit#]ilor locale \n B#ile[ti, str. Prin]ulBarbu Alexandru {tirbey 13, se men-]ioneaz# c#, ]in@nd seama de finalizarea

proiectului Reabilitare [i modernizaresediul Prim#riei B#ile[ti, av@nd temeijuridic dispozi]iile art.36, ali.2, lit. c [i d,din Legea 215/2001, executivul apropus emiterea unei hot#r@ri de CLprin care: “Se stabile[te sediul activi-t#]ilor administra]iei publice locale dinmunicipiul B#ile[ti, jud. Dolj (Prim#rie[i Consiliul Local) \n imobilul proprietatepublic# local# din str. Prin]ul BarbuAlexandru {tirbey 13 ”.

Dac# n-ar fi fost pe ordinea de zi [ipunctul Diverse, pe care nu-l coment#mdin respect pentru propria noastr#persoan# [i pentru a nu r#pi timp citito-rilor, am avut sentimentul bucuriei de afi asistat la o [edin]# desf#[urat# \nlimitele normalit#]ii, atribut care ar trebuis# caracterizeze toate \nt@lnirile ale[ilorurbei, pentru c#, de[i au existat [ipuncte de vedere diferite \n dezbatereaproiectelor de hot#r@re, acestea au fostexprimate cu decen]# [i \n mod civilizat,f#r# atac la persoan#, fiecare aduc@ndargumente \n favoarea celor sus]inute.

Gheorghe GHEORGHI{AN

“APROZAR” [i...“YOU AND ME”

(Fragment din volumul aflat \n preg#tire,“Jurnal de amurg”)

A[a poate fi apreciat# activitatea desuflet prilejuit# de fericitul moment allans#rii volumului de poezie Pierdut#-narca timpului trecut cu care autoarea,o poet# de virtuozitate, Mariana Oprea,\nnobileaz# sufletele cititorilor.

Amfitrion amabil, persoan# agreabil#,dl. Marcel Bo]a, directorul Casei deCultur# Amza Pellea, s-a dovedit, ca defiecare dat#, un moderator discret [iinspirat, reu[ind s# creeze o atmosfer#de bun#-dispozi]ie [i apropiere sufleteas-c#, un climat de intimitate, de adev#rat#primenire sufleteasc#, proprice confesiu-nii. Moderatorul a men]ionat cu sinceritatec# \l leag# o veche [i statornic# prieteniede autoare ca fo[ti colegi de munc#,exprim@ndu-[i bucuria c# este al cincileaan c@nd are loc \nt@lnirea pentru lansa-rea unei c#r]i de poezie. A precizat c# acitit cu mare aten]ie cartea, a apreciat-o, dar nu va spune prea multe despreea [i l-a invitat pe dl. prof. Marian Pirneacare a prefa]at-o, mai ales c# este unom de specialitate.

Distinsul profesor a m#rturisit c# au-toarea i-a f#cut propunerea onorant# dea-i prefa]a volumul, care nu este primul,[i c# nu va repeat considera]iile din acelcuv@nt \nainte, pun@nd accent pe faptulc# dna. Maria Oprea a devenit deja unnume \n peisajul liricii rom@ne[ti contem-porane ca reprezentant de seam# al sen-sibilit#]ii [i spiritualit#]ii locale. A interpretatvolumul lansat pe o anumit# cheie, \ntrem@hnire [i speran]#, versurile oscil@nd\ntre aceste dou# st#ri de suflet prinreferire la realit#]i locale, la afinit#]i intime,\ns# f#r# nuan]e indiscrete, prelu@ndunele dintre temele volumelor anterioaresau recurg@nd la altele noi. Prin stiluls#u, prin tematic#, prin aplecarea c#treanumite formule literare, poeta se racor-deaz# cu temeinicie la realit#]ile [i la evo-lu]ia poeziei lirice rom@ne[ti. _nc# de la\nceput, cititorul trebuie s# ia aminte la oformul# oarecum ambigu#, con]inut# \ntitlu – pierdut# sau salvat#? – c#ci meta-fora arca timpului trecut pare s# sugerezeangoasele prezentului [i o determin# peautoare s# se refugieze \n trecut \ntr-oarc# a amintirii anilor tinere]ii, apuseodat# pentru totdeuna. Referindu-se lalatura compozi]ional#, a remarcat cu sub-tilitate c#, spre deosebire de volumeleprecedente, \n care era vorba de un anu-mit eclectism, de o “amestecare” tema-tic#, de data aceasta autoarea revine lagruparea temelor pe cicluri [i capitoletematice. Notabil este c# nu lipsesc“artele poetice” [i este util de spus c#

c# numeroase poezii actuale nu spunnimic, dar critica literar# le elogiaz# [iface ierarhiz#ri cel pu]in ciudate, iar ceicare scriu versuri de mare valoare, genMaria Oprea, dac# nu fac parte dintr-unclan \n care se laud# unii pe al]ii, suntmarginaliza]i sau pur [i simplu neb#ga]i\n seam#. Sunt unii care au publicat zecide volume, \ns# r#m@n tot ni[te anonimi,pentru c# le lipse[te con]inutul adecvat,mesajul, iar forma este la f#r# frecven]#.A citit o poezie din revista Rom@nialiterar#, organ al Uniunii Scr iitorilor dinRom@nia, publicat# la rubrica “Poemuls#pt#m@nii” cu titlul Sub patrafirul norilor,\ntreb@nd, evident retoric, pe cei prezen]ice au \n]eles din aceast# “crea]ie”.

Sigur c#, \n entuziasmul generat devaloarea bijuteriei lansate, n-am rezistats# nu spunem c@teva cuvinte, felicit@ndu-imai \nt@i pe organizatori, oameni carepromoveaz# cultura \n B#ile[ti, [i \n moddeosebit pe autoarea volumului care penedrept nu face parte nici m#car dinFiliala Dolj a Uniunii Scriitorilor. Referitorla volumul Pierdut#-n arca timpului trecut,ne\ndoielnic este o carte de o valoaredeosebit# [i se pune problema dac# estevorba de pierdut# sau reg#sit#, aceastadepinz@nd de unghiul din care este privi-t#, de modul de receptare a mesajuluipoetic. _n prezentarea f#cut# \n Gazetade B#ile[ti, prof. V. Turcu apreciaz# c#este o izb@nd# a unui talent poetic au-tentic. S-a spus c# tematica este variat#,important fiind c# ilustreaz# la un alt nivelartistic temele majore ale liricii na]ionale[i universale. Referindu-ne la temadesr#d#cin#rii este imperios s# men]io-n#m c# este vorba de o viziune persona-l#, o desr#d#cinare aparte, interpretat#\n stil personal, dorul, nostalgia locurilornatale \mbin@ndu-se fericit cu speran]a[i dorin]a re\ntoarcerii la r#d#cini. Ammen]ionat c#, personal, suntem impresio-na]i [i chiar emo]iona]i de modul cumeste ilustrat artistic cultul pentru p#rin]i,cu deosebire pentru mam#, fiind vorbade o iubire special#, de ata[ament alcopilului fa]# de cea care d# via]#. Suntde apreciat sensibilitatea [i delicate]eascriitoarei, o sensibilitate cuceritoare, dar,mai ales, sinceritatea [i profunzimea

O aleas# manifestarecultural# [i de sim]ire

Continuare in pag. 5

aceast# tendin]# a Mariei Oprea de ascrie poezie programatic# sau profesiunede credin]# este un atribut al poetuluicare [i-a g#sit identitatea \n crea]ie.Ultimul capitol este \nchinat naturii,peisajului ambiental, Dans de toamn#,p#r@ndu-i-se cea mai reu[it# poezie avolumului. A concluzionat c# Maria Oprea[i-a cucerit un loc propriu, bine definit \npeisajul poeziei rom@ne[ti actuale [i seva impune printre autorii liricii contem-porane, av@nd suficiente argumente cares#-i favorizeze ascensiunea [i c#reprezint# un punct de reper \n poeziarom@neasc# actual#, \n manifest#rile despiritualitate poetic# ale b#ile[tenilor.

La invita]ia amfitrionului, venerabilulprof. Valentin Turcu, \n stilu-i caracteristic[i inconfundabil, a men]ionat c# esteinutil s# repete ceea ce a scris \n Gazetade B#ile[ti cu ocazia prezent#rii c#r]ii. Afost de p#rere c# ceea ce surprinde \nmod pl#cut \n primul r@nd este origina-litatea, autoarea are stil, pentru c# suntmul]i care public# versuri, dar c#rora lelipse[te stilul, nu simt poetic, pentru c#acum este, \n general, vremea celor caresunt lipsi]i de auz muzical, care contest#versul de natur# clasic# [i pun unelel@ng# altele ni[te cuget#ri din care “citi-torul nu prea [tie ce s# \n]eleag#”. Refe-rindu-se la volumul lansat [i la cele ante-rioare, a apreciat c# se poate spune c#poeta se abate de la “mersul” de ast#zial a[a-zisei poezii rom@ne[ti [i a opinatc# \l \ndrept#]e[te s# fac# aceast# afir-ma]ie asigurarea echilibrului, cum spu-nea T. Maiorescu acum un veac [i jum#-tate, adic# a raportului dintre con]inut [iform#. Tematica volumului nu mai intr#\n discu]ie ea fiind variat#, autoarea ilus-tr@nd la \nalt nivel artistic teme vechi [inoi din literatura rom@n# [i universal#.Se pune problema formei, despre careacela[i Maiorescu spunea c# forma asi-gur# \n primul r@nd originalitatea, \ntruc@tsentimentele c@ntate \n poezie suntacelea[i de c@nd lumea – iubirea, triste-]ea, dezn#dejdea, scurgerea ireversibil#a timpului etc. Cu scuzele de rigoare, aopinat c# \n poezia modern# formalipse[te sau, parafraz@ndu-l pe Caragiale,este admirabil#, sublim#, putem zice, darlipse[te cu des#v@r[ire. Cu regret a spusMarian PIRNEA

Continuare \n num#rul viitor

Sub acest generic s-au desf#[uratmanifest#rile prilejuite de s#rb#toareaDragobetelui, organizate de Casa deCultur# Amza Pellea, \n parteneriat cuLiceul Tehnologic {tefan Anghel [i cuCentrul Jude]ean pentru Conservarea[i Promovarea Culturii Tradi]ionale Dolj.De diminea]#, elevii [i elevele unit#]ii de\nv#]#m@nt au oferit doamnelor [idomni[oarelor flori [i baloane, apoiAnsamblul folcloric Bobocica al Caseide Cultur# a prezentat \n Pia]a Civic# amunicipiului un spectacol de muzic# [idansuri populare, manifestarea av@ndpunct culminant lansarea valoroasei c#r]iBalade populare din sud-vestul jude]uluiDolj, av@ndu-l ca autor pe venerabilulprofesor Nicolae Miu.

Gazd# primitoare, dl. Marcel Bo]a,directorul institu]iei de cultur#, a dat glasbucuriei c# manifestarea a fost primit#a[a cum se cuvine, a mul]umit reprezen-tan]ilor Centrului jude]ean care au onoratinvita]ia, a prezentat pe scurt activit#]ile \nsuccesiunea lor, exprim@ndu-[i bucuria c#

Proiectul de amenajarezona Parc Balasana primit und# verde

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 3

martie 2017

Primar: Sunt cele dou# zone de terendin jurul celor dou# lucii de ap#, primulunde este insula [i cel#lalt dincolo depod, cu acces la strada HCC, fost# Gr#-dinari. Printr-o reconversie a terenurilorneutilizate [i degradate, se realizeaz#alei pietonale, iluminat public, se mon-teaz# b#nci, co[uri de gunoi, dar ceeste cel mai important se planteaz# ar-bori, arbu[ti [i se \ns#m@n]eaz# gazon,realiz@ndu-se un frumos spa]iu verde.Monitorizarea se face at@t prin camerelede supraveghere ce sunt prev#zute \nproiect, c@t [i prin agen]i de paz#. Posi-bilitatea de petrecere a timpului liberat@t pentru copii \n p#rcule]ul amenajatspecial, c@t [i pentru adul]i, exist@ndterenuri de tenis de c@mp multifunc]io-nale, chiar gazon natural unde se potdesf#[ura activit#]i sportive [i de re-creere, va atrage foarte mul]i cet#]eni.Pentru cei care au role sau skateboard-uri, este amenajat un platou special,iar pe timp de iarn# acesta va fi amena-jat ca patinoar natural. Pentru tineri maiexist# [i pistele de biciclete de-a lungulcelor dou# lucii de ap#, aleile carosabileunde se poate alerga, dar [i un sistemde internet wireless. Pe luciile de ap#

se vor putea folosi b#rci [i hidrobiciclete,iar pentru tinerii care doresc caiace sicanoe, \n cadrul asocia]iei sportiveProgresul Bailesti. Acest parc va fi inimaora[ului, aici vor veni at@t copiii si tinerii,c@t [i v@rstnicii. Zona aceasta va da unsuflu nou, va crea oportunit#]i noi pentrucet#]eni, iar pentru localitate va fi unc@[tig \n lupta cu modernizarea.

Rep.: Ce proiecte mai ave]i \nperspectiv#?

Primar: Ne preg#tim pentru al doileaproiect mare pe fonduri europene,Iluminatul public, pe care dorim s#-l rea-liz#m. Prin acest proiect se vor puteaeconomisi bani la bugetul local, deoa-rece acest iluminat public \n prezenteste un foarte mare consumator deresurse financiare. Vorbim de transfor-marea iluminatului public actual, \ntr-uniluminat public eficient, prin schimbareal#mpilor cu incandescen]# cu l#mpi cuperforman]# energetic# m#rit# [i efi-cien]# maxim#, cu reducere a consu-mului electric, adic# l#mpi cu led, lanivelul intregului ora[. Prin acest proiectse va [i extinde re]eaua de iluminatpublic pe toate str#zile ora[ului, ast#zi[tim c#, \n afar# de strada Victorieiunde exist# lampi pe fiecare st@lp, pe

celelate str#zi l#mpile sunt din doi \ndoi st@lpi. _n felul acesta, fiecare strad#va avea lamp# pe fiecare st@lp, iar dup#calculul f#cut, pentru fiecare lamp# cos-tul se va reduce cu 60%. Acest proiectne d# speran]# c# vom putea diminuacheltuielile la bugetul local, bani pe care\i putem folosi \n alte proiecte pe carele dorim. Un al treilea mare proiect estecontinuarea moderniz#rii str#zilor, adic#asfaltarea acestora din fonduri euro-pene. _n Ghidul solicitantului pentrufinan]area cu fonduri europene a str#-zilor, se merge pe instrumentul ,,eficien-]# energetic#” ceea ce ne va impunes# facem dovada c# avem mijloace detransport \n comun, iar acestea poluea-z# din cauza starii proaste a str#zilor,

c@t [i a mijloacelor vechi de transportpublic. Pentru realizarea acestui proiect,este nevoie de autogar# [i de serviciulde transport public pentru cet#]eni.Suntem la momentul la care, am \nfiin]ato societate cu capital public, care vaputea s# gestioneze acest serviciu detransport public, urm@nd s# scoatem lalicita]ie construc]ia unei autog#ri. _nurm# cu 20 de ani, ne-am b#tut joc,am v@ndut autogara, iar acum trebuies-o realiz#m pentru a depune acest pro-iect. Mijloacele serviciului de transportpublic la nivel de ora[ vor trebui s#treac# pe str#zile care urmeaz# a semoderniza, iar din analiza pe indicatoride eficien]# a transportului \n comun,s# reias# c# se polueaz# din cauzastr#zii nemodernizate. Consider c# estecea mai mare gre[eal# c# nu s-a merspe indicatorul ,,dezvoltare urban#” a[acum a fost \n exercitiul financiar euro-pean al POR 2007-2013, pentru c# noinu am reu[it dezvoltarea total# pentrua merge acum pe eficien]a energetic#,noi \nc# nu ne-am dezvoltat suficients# ajungem la aceast# eficien]# ener-getic#. Rom@nia a semnat pentruexerci]iul 2014-2020, ca o ]ar# dezvol-tat#, or Rom@nia \n momentul de fa]#n-a ajuns la acest nivel, nici Craiova nuare eficien]# energetic# pe mijloacelede transport \n comun. Satul de vacan-]#, Aeroportul \nierbat, {coala de echi-ta]ie sunt proiecte pe care le-am prins\ntr-un plan integrat de dezvoltare ur-ban# a localit#]ii. Dorim ca \n foartescurt timp s# g#sim finan]are la Bruxe-lles pentru cele trei proiecte [i s# le

putem rea-liza, pentruc# din buge-tul local n-o s# putem rezolva nicio-dat#. Dac# nu exista aceast# oportuni-tate a fondurilor europene, nici g@nds# ne putem dezvolta, \ns# m-am\ntrebat ce rezultate am fi avut noi, dac#accesam aceste fonduri [i \nainte de2008, cand erau fondurile europene depreaderare. Din p#cate, n-am fostprimar atunci [i m# doare, pentru c#era un pas \nainte [i puteam s#beneficiem de mult mai multe realizaripe care localitatea [i locuitorii le a[teapt#de foarte mult timp.

Rep.: Domnule primar, v# mul]umim[i v# felicit#m pentru eforturile depuse,v# ur#m succes \n realizarea proiectelorpropuse pentru ca localitatea s# semodernizeze, astfel \nc@t tinerii s# numai plece \n alt# parte.

Primar: _mi doresc cel mai mult lucrulacesta, mul]umesc [i eu tuturor celordin redac]ia Gazetei de B#ile[ti [i credc# felicit#rile trebuie s# le primeasc#b#ile[tenii, pentru c# dumnealor auales, nu eu.

P.S. _n exerci]iul financiar 2007-2013al POR, am depus un proiect pentruamenajarea unei zone verzi, undecet#]enii s#-[i petreac# timpul liber [iam optat pentru zona de Centru-ParculTineretului. _n anul 2009, c@nd amdepus proiectul pentru Parcul Tinere-tului, am ini]iat un Plan Integrat de Dez-voltare Urban# \n care s-a prevazutrealizarea de spa]ii verzi, modernizareastr#zilor, canalizare etc.

Continuare din pag. 1

Interviu realizat de Marian MiILOVAN cuPrimarul Municipiului B#ile[ti, domnul Costel PISTRI}U

cei prezen]i apreciaz# frumosul [i respect#tradi]iile rom@ne[ti.

Agreabila [i volubila doamn# AmeliaEtegan, directorul CJCPCT, care a r#s-puns [i de aceast# dat# cu pl#cere invita-]iei, a avut cuvinte de laud# la adresaorganizatorilor, elogiind activitatea direc-torului casei de cultur# [i a m#rturisit c#pentru Domnia Sa [i pentru distinsul pro-fesor Nicolae Dumitru este o onoare c#au avut privilegiul de a fi p#rta[i la aceast#manifestare de suflet, a prezentat cu com-peten]# semnifica]ia s#rb#torii Dragobe-telui, o s#rb#toare tradi]ional# a rom@nilor,men]ion@nd c# este o mare gre[eal#, chiaro impietate, s# se pun# al#turi de aceastaValentine’s day, nemeritat la mod# pentruunii care nu [tiu s# aprecieze valorilerom@ne[ti, evenimente depozitare alesufletului nostru.

Dl. prof. Nicolae Dumitru, o emblem#

a CJCPCT, un profesionist de excep]ie[i de o dezarmant# modestie, a evocatpersonalitatea prof. N. Miu, confes@ndu-se [i spun@nd c# \n anul 2001 a intrat \ncasa primitoare a autorului [i a avutsurpriza pl#cut# de a descoperi un OM,cu o voce bl@nd# ca [i cum s-ar fi aflatla catedr# printre copiii pe care i-a p#storitani de-a r@ndul [i care cu ospitalitateaomului de la c@mpie l-a invitat undevaprintre c#r]i, reviste, note, \nsemn#ri,culegeri, de fapt, culegeri de nestematefolclorice adunate cu migal# “de latinere]e p@n’ la b#tr@ne]e”. Cu acest prilej,a aflat c# l-a preocupat tradi]ia poporuluidin care \[i afl# r#d#cina dintotdeauna.Profesorul Miu i-a pus la \ndem@n#materiale originale din activitateacunoscutului folclorist doljean, Costic#Ciobanu-Pleni]a. Prin grija institu]ieidoljene de specialitate preocupate de

conservarea [i promovarea culturiitradi]ionale a ap#rut volumul lansat carecuprinde 74 de balade culese de prof.b#ile[tean, culegeri f#cute \n localit#]i dela cotul Dun#rii. Baladele incluse \nvolum au fost clasificate de c#treculeg#tor \n: Fantastice, Viteje[ti, Haiduci[i r#zvr#ti]i, P#store[ti, Familiale, Jurnaleorale. A men]ionat c# regretabil este faptulc# aceste culegeri insereaz# numai textulliterar, nu [i partitura muzical# care dup#dispari]ia celui care le c@nt#, este mai dificilde intuit, dar acest fapt nu diminueaz#importan]a [i valoarea culegerilor realizatede inimosul [i apreciabilul profesor deLimba [i literatura rom@n#.

Cu emo]ii fire[ti, av@nd \n vederesemnifica]ia evenimentului, dl. prof. N.Miu a opinat c# \n ceea ce prive[tevolumul s-a f#cut un \mprumut deelement cultural [i a \ntrebat retoric “Ne-

a trebuit nou# a[a ceva? Ne-a trebuits# \mprumut#m un element care senume[te Valentine’s day?” care erafolosit \n religia catolic#, pentru noi fiindstr#in, partea noastr# de vin# fiind c# nucitim niciun fel de documenta]ie c@ndfacem a[a ceva, ci doar \mprumut#m,m#rturisind cu sinceritate c# nu [tie caresunt motivele. A men]ionat c# scopul\nt@lnirii de fa]# este de a face un serviciuunui element de cultur# popular# carese nume[te o carte. “De ce este aceast#carte bun# sau la ce este bun#?”,\ntreb#ri la care autorul a fost de p#rerec#, \n primul r@nd, este bun# “la g@ndit”,pentru ca s# se descopere \n ea cinesuntem [i ce vrem s# spunem. Referitorla aceast# lansare de carte este un lucrunecesar sau nu?, consider@nd c# este,noutatea acestei c#r]i fiind con]inutulei, adic# ni[te c@ntece populare

Iubi]i-v# pe-ndelete, \n ziua de Dragobete!

5Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 3martie 2017

care se numesc balade, ea put@nds# vizeze o \ntreag# descoperire a

trecutului cultural al satului rom@nesc.Pentru a r#spunde la \ntrebarea undeeste satul rom@nesc, a recurs inspirat lacunoscutul vers eminescian: Unde e[ticopil#rie cu p#durea ta cu tot?. Men]io-n@nd c# a disp#rut p#durea, au disp#rutmulte lucruri, [i-a exprimat p#rerea c#trebuie s# ne punem \ntrebarea cum des-a piardut satul [i a[a vom reu[i, pentruc# altfel se pot pierde [i acele elementeale identit#]ii noastre culturale. A m#rturisitc# a scris aceast# carte din iubire, g#sindde cuviin]# s# descopere frumuse]ile,necazurile [i evenimentele majore alesatului. A reu[it s# adune \n 15 aniaceste c@ntece [i s# se opreasc# \n anul1982, iar de atunci le-a p#strat [i nu aufost v#zute dec@t de dl. prof. NicolaeDumitru, c#ruia i-a adus o frumoas# mul-]umire [i o sincer# m#rturisire de devo-tement fa]# de mine, iar eu fa]# de d@n-sul nu am nicio putere s# m# revan[ezvreodat#. _n aceast# carte a r#mas cetrebuie s# lase fiecare pe aceast# lume,ceva bun, a[a cum zice Arghezi: Nu-]ivoi l#sa drept bunuri dup# moarte / Dec@tun nume adunat pe-o carte. Baladelesunt organizate \ntr-un anumit fel, de laprimii care au iubit folclorul literar – AlecuRusso cu C@ntarea Rom@niei [i V.Alecsandri, primul care ne-a l#sat “baladeadunate [i \ndreptate”, adic# intervenind\n text, ceea ce nu este permis \n lumeafolclori[tilor. A dat glas convingerii c# [icelor prezen]i le place colinda, pentru c#mul]i merg cu colinda, iar unele baladesunt folosite drept colinde, [i a evocatun episod amuzant tr#it de Domnia Sa.

sentimentelor pe care le transmitecititorului [i pe care vrea s# [i-l asocieze\n pre]uirea acestor nobile sim]#minte.Dintre figurile de stil, un loc aparte ocup#metafora, poezia Mariei Oprea put@nd ficonsiderat# poezie-metafor#, \n care \[ifac loc imagini artistice surprinz#toareprin frumuse]ea [i ineditul lor. Cu efectestilistice deosebite, poeta repet# \n finalsau \n interiorul poeziilor prima strof#,de cele mai multe ori \ns# versurile suntreluate \ntr-o alt# ordine. _n poeziile “Artepoetice” apare credin]a \n bine, frumos[i adev#r. Consider#m c# nu gre[im afir-m@nd c# volumul este o adev#rat# bi-juterie, cu o prefa]# care eviden]iaz# pro-fesionalismul [i acribia prof. M. Pirnea,cu o prezentare de excep]ie f#cut# deprof. V. Turcu \n Gazeta de B#ile[ti, ceeace ne \ndrept#]e[te s# afirm#m c# avem\n fa]# una l@ng# alta trei valori, trei co-mori ale B#ile[tiului cultural, \n spe]#literar, la care am ad#uga o alt# valoaredin sal#, prof. Nicolae Miu, care de cur@nda lansat o interesant# carte de baladepopulare doljene. _n prelungirea ideiibunului amic V. Turcu, vom afirma c#cei de la Rom@nia literar# poate c# artrebui s# se ru[ineze pentru poezia pecare o promoveaz# [i pentru unele cro-nici literare s#race, lineare, [ablonarde,pentru poeziile publicate fiind de actua-litate versurile eminesciene: Critici voi cuflori de[arte / Care roade n-a]i adus / E

u[or a scrie versuri / C@nd nimic nu aide spus, iar despre poezie nu poate fivorba, deoarece cuvintele goale nicim#car din coad# nu sun#.

Delicata [i volubila prof. Angela Staicua avut o interven]ie emo]ionant# princare a fascinat auditoriul, afirm@nd c#fiecare genera]ie se consider# h#r#zit#s# schimbe viitorul [i prezentul se poateilustra prin mari fr#m@nt#ri, aspira]ii,\mpliniri, revolt#, succes, dezam#giri,team#, emigr#ri [i imigr#ri, tineri [iv@rstnici prin[i \n acela[i malaxor al\ntreb#rilor legate de ziua de m@ine. Aapreciat c# cei care se afl# \n aceast#sal# sunt printre aceia salva]i, pentru c#i-a ales doamna Maria Oprea s# fac#parte din echipajul “arcei” sale, a[a \nc@tau prilejul de a se hr#ni cu speran]#,iubire, vers, lini[te, lumin#, tinere]e, bun#-tate, d#ruire, dor, curaj, alint, cer [i totceea ce izvor#[te din sufletul autoarei care\i conduce pe valurile literaturii contem-porane. To]i avem prilejul s# travers#mtimpul pe arca poeziei [i s# tr#im respir@ndaerul ozonizat al crea]iei artistice aDomniei Sale. F#r# a avea inten]ia s# fiepatetic#, ci numai pun@ndu-[i \n eviden]#sinceritatea, dna Angela Staicu a dat glasunei credin]e cu valoare aproapetestamentar#: Ce poate fi mai onorantdec@t s# te reg#se[ti printre cei c#rora lise dedic# ,,G@nduri bune scrise-n rime”[i s# ]i se permit# s# le promovezi?R#splata gestului Domniei Sale, permi-

Dup# instaurarea regimului communist,trebuia s# se c@nte o colind# care\ncepea cu Scula]i, scula]i, boieri mari /C# v# vin colind#tori [i, cum boierii numai erau, au recurs la o g#selni]#,folosind textul Sus, Tovar#[i, nu dormi]i/ Vremea e s# v# trezi]i. _n \ncheiere amen]ionat c# aceast# carte se g#se[tela bibliotec# [i i-a \ndemnat pe ceiprezen]i s-o \mprumute.

Doamna Amelia Etegan, adres@ndu-seautorului, a spus c# munca acestuia estede apreciat, iar dac# dl. prof. NicolaeDumitru consider# c# se mai poate selec-ta ceva din manuscris [i se poate conti-nua un al doilea volum, le-ar face o marepl#cere pentru c# sunt lucruri extrem devaloroase care trebuie p#strate. {i-aexprimat convingerea c# frumo[ii copii-elevi au venit \n ziua de Dragobete cupl#cere [i din convingere, au fost \n ora[,au \mp#r]it flori, au f#cut un lucru extra-ordinar, \n condi]iile \n care la Craiovase g#sesc tonete cu tot felul de inimioare,ursule]i etc. Cet#]enii au crezut ini]ial c#este un miting, abia mai t@rziu [i-au datseama c# este Dragobetele. Este un lucrudeosebit de important c# aici, la B#ile[tilumea \[i aminte[te de Dragobete, pentruc# nu mai sunt multe lucruri din trecut,p#durea, a[a cum spunea dl. prof. Miu,aici oamenii cinstesc Dragobetele.

_n prelungirea celor afirmate dedoamna Etegan, dl. prof. N. Miu a ad#u-gat c# la Dragobete “se practic# \nfr#-]irea”, exprim@ndu-[i regretul c# nu sepoate face muzic# pentru balade [i amen]ionat c# la Desa a tr#it un repre-zentant al folcloristicii rom@ne[ti, MihaiConstantin, zis Lache G#zarul. A m#r-

turisit cu emo]ie c# este foarte bucurosde participarea copiilor [i c# are unadev#rat cult pentru costumele na]ionaletradi]ionale, confes@ndu-se: Iubesc fol-clorul rom@nesc [i de aceea nu \nt@m-pl#tor a[ fi vrut ca \n B#ile[ti s# apar# ofemeie care s# ]ese covoare \n r#zboi.E de datoria noastr#, a b#ile[tenilor s#\mbog#]im arta cultural# din zon#.

Chiar dac# n-am fi fost invita]i deinimosul director, Marcel Bo]a, n-am fiputut rezista ispitei de a aduce mu]umirivenerabilului profesor Nicolae Miu pentrutot ce a f#cut [i mai face \nc# \n scopuldezvolt#rii culturii b#ile[tene [i s#declar#m cu sinceritate c# am fost onora]is# particip#m la o manifestare de aleas#]inut#, s# salut#m prezen]a doamneiAmelia Etegan, care la fel ca \n urm# cu12 ani c@nd am \nt@lnit-o prima oar# lao manifestare [i de atunci n-a lipsitniciodat# [i s-o \ntreb#m, f#r# inten]iiascunse, care este secretul faptului c#se men]ine mereu t@n#r#, energic# [ientuziast#. _mp#rt#[im considera]iileDomniei Sale \n privin]a a[a-ziseis#rb#tori a Valentine’s Day, care n-arenicio leg#tur# cu tradi]ia [i specificulrom@nesc, o manifestare cosmopolit#care nu ne face onoare. Am apreciatcapacitatea dlui. prof. Nicolae Dumitrude a caracteriza oamenii, o capacitaterar#, dac# ]inem seama c# \n dou#-treifraze de sintez# a creionat profilul intelec-tual [i moral al concitadinului nostru, (a[acum unii n-ar fi reu[it \n c@teva pagini),un om deosebit din toate punctele devedere, \n special ca profesor [i folclorist.Pe autorul c#r]ii lansate “modestia \l d#afar# din cas#”, meritele Domniei Sale

sunt incontestabile. Singurul nostru regret\n aceast# atmosfer# distins# este ab-sen]a seniorului Gabriel Bratu, ve[nict@n#r [i bine-dispus, pe care l-am numitcu alt prilej “un prin] al artei”. Confirm@ndp#rerea dlui. Miu c# a disp#rut p#durea,\ndr#znim s# afirm#m c#, din p#cate, audisp#rut mai multe, c# suntem mai s#racisuflete[te. Privind retrospectiv, constat#mcu regret c# [i num#rul folclori[tilor redu-tabili a sc#zut drastic, dac# avem \n ve-dere ce folclori[ti de \nalt# ]inut# am avut,\ncep@nd de la 1850 [i c@]i avem \n pre-zent, folclorul preocup@ndu-i \n specialpe profesorii universitari din domeniulfilologic, dar [i ace[tia fac culegeri sauscriu studii cu intermiten]e. Pe l@ng# do-rin]a de a culege [i a l#sa mo[tenireurma[ilor ceea ce a fost, este necesar[i discern#m@ntul de a selecta ceea ceeste cu adev#rat semnificativ. Dinaceast# perspectiv#, dl. prof. Miu esteun \mp#timit al folclorului care pentruDomnia Sa nu este un hobby, fiind unp#tima[ folclorist. C@t timp a func]ionatca profesor la Calafat, a condus un Cercde folclor [i este greu de prezentat \ncuvinte c@te nestemate folclorice ad#-postea sala \n care \[i desf#[ura acti-vitatea cercul, toate culese de elevii\ndruma]i de profesorul lor. M#rturisimc# am fost onora]i c# am avut privilegiulde a participa la aceast# \nt@lnire desuflet [i de \nalt# ]inut# din care plec#m\mbog#]i]i. _l felicit#m pe dl. prof. Miupentru demersul Domniei Sale [i nu maipu]in pe dl. prof. Nicolae Dumitru pentrumeritul de a-l fi cunoscut pe autor \ncoordonatele sale fundamentale, pentruc#, din p#cate, mul]i la B#ile[ti, \l cunosc

destul de pu]in. Am dori s# mai lansezeo carte peste 10-15 ani, p@n# atunci s#mai scrie [i altele, dar aceasta din urm#s# fie capodopera sa, rezultat al uneimunci f#cute cu profesionalismul, pasiu-nea [i onestitatea care-l caracterizeaz#.

Distinsa doamn# Amelia Etegan a\ncheiat fericit manifestarea, reco-mand@nd celor prezen]i s# pun# \npractic# sloganul Iubi]i-v# pe-ndelete, \nziua de Dragobete, inspirata sintagm#izvor@t# din sensibilitatea domnuluiMarcel Bo]a, care conduce cu profe-sionalism [i d#ruire destinele institu]ieide cultur#, gazda noastr# de ast#zi [ide at@tea ori la manifest#ri cultural-artisitice de calitate cu caracter instructiv[i educativ, cu consecin]e beneficepentru to]i.

Gheorghe GHEORGHI{AN

te]i-mi s# fie un M#r]i[or literar, poeziidesprinse din volumul ,,Pierdut#-n arcatimpului trecut”, un simbol al prim#veriiprins \n dreptul inimii! _l vor purta azidomnii prezen]i pe arc#, doamnele fiind\ndulcite cu o bomboan# care s# leaccentueze z@mbetul.

Mul]umesc, Maminineta, pentru c# lealungi celor pleca]i peste grani]ele patrieidezn#dejdea, le ast@mperi dorul [i le daisperan]#!

Echilibrat, discret [i de o dezarmant#modestie, apreciatul prof. {tefan M#n-doiu a avut o interven]ie deosebit deinteresant#, at@t prin ideile lansate, c@t[i, mai ales, prin argumentele aduse \nsus]inerea acestora. A men]ionat cuamuzament c# “arca” nu-l prime[te \nea, deoarece de vreo 50 de ani \ncearc#s# scrie dou# romane, dar acestea sunt\nc# la conservat, a[a c# “arca” estenevoit# s# mai a[tepte. {i-a exprimatbucuria c# are privilegiul de a fi prezentc@nd se lanseaz# volumul al cincilea alMariei Oprea, volum ce prin titlul s#u neduce cu g@ndul la marii scriitori pentrucare scurgerea timpului a constituit otem# predilect#, a[a cum este cazul luiCreang#, Eminescu, I. Teodoreanu sauMarcel Proust cu celebrul s#u roman“_n c#utarea timpului pierdut”. A luataceste exemple, av@nd \n vedere c#timpul scurs are \n via]a omului mai multemomente – copil#ria (Eminescu, Crean-g#), tinere]ea (John Williams) sau trecutul\n general (Marcel Proust) ori volumulcare este lansat acum.

_n volumul doamnei Maria Opreatrecutul este localizat \ntr-o arc#, arcasimboliz@nd ini]ial c#l#toria pe apelenesf@r[ite ale vie]ii. Este vorba de arcadin epoca marilor diluvia, cea ini]ial# dinVechiul Testament, arca lui Noe.Autoarea se refugiaz# \n arca timpului,dar acest fapt nu este o op]iune a sa.Conform legendei \n arc# urc# numaicei ale[i, fiin]ele din ea fiind alese cu unscop anume, adic# dup# potop s#

men]in# \n continuare via]a pe p#m@nt.Citind volumul lansat, ne d#m seamac#, de[i sunt reluate unele teme dinvolumele anterioare (dragostea, medi-ta]ia asupra vie]ii, destinul, moartea,\nstr#inarea, natura), acestea suntaprofundate printr-o abordare personal#.Este evident# revenirea la grupareapoeziilor pe cicluri. Atmosfera estepredominant liric#, de un lirism profundpe o tonalitate elegiac#, \ns# tonul elegiacal crea]iei autoarei nu exclude optimismul[i credin]a \ntr-un viitor mai bun. Acestton elegiac al poeziilor \i pune \n \ncur-c#tur# pe recitatori, pentru c# prin tona-litatea sa nu le permite s# ridice vocea[i de aceea aceste poezii trebuie recitatecu sentimentul pe care \l tr#ie[teautoarea.

Domnul Mitel G\rleanu, dup# ce am#rturisit c# a ajuns \nt@mpl#tor laaceast# lansare de carte, a men]ionatc# f#r# a se considera c# aduce critici,fiindc# este o zi mare, 1 Martie, \n primulr@nd pentru doamne care prind o nou#prim#var# [i c#rora le dore[te astfel dezile [i de acum \nainte, a sugeratorganizatorilor ca astfel de ac]iuni s# fiemai bine mediatizate, pentru c# [tie mul]icare ar fi dorit s# fie prezen]i, s-o felicitepe autoare [i s#-i ofere un m#r]i[or. Afost de p#rere c# este bine s# se evitesitua]ii ca cele exemplificate de dl. prof.V. Turcu, “de a vorbi noi \ntre noi [i a neaduce laude”. Activit#]ile Casei de Cul-tur# nu sunt promovate a[a cum se cu-vine, ceea ce este o sl#biciune, pentruc# ce se \nt@mpl# acum, ca [i \n altecazuri, se nume[te cultur#, iar culturatrebuie s# ajung# la “mase”, \ntruc@tdac# nu ajunge, \nseamn# c# este un

act ratat. A opinat c# este bine s# seaud# [i “de dincolo” un of care ar venidin afara insitu]iei de cultur# [i care estebenefic tuturor.

Cu inerentele emo]ii artistice, dar [icu o satisfac]ie \ntip#rit# pe fa]#, doamnaMaria Oprea a mul]umit tuturor pentrutimpul pe care l-au acordat acestei orede poezie petrecut# \mpreun# [i cumodestie a afirmat c# nu s-a considerat[i nu se consider# poet# \n adev#ratul\n]eles al cuv@ntului, ci doar o persoan#care are pasiune pentru frumos, s-adedicat scrisului [i tr#ie[te pentru a\n]elege [i a aprecia realitatea, consi-der@nd c# majoritatea oamenilor tindespre perfec]iune, ceea ce d# siguran]#[i echilibru. A m#rturisit c# [i-a aflat acestechilibru care se stabile[te \ntre DomniaSa [i o persoan# c#reia \i d#ruie[te ocarte incluz@nd \n ea g@ndurile [isentimentele sale la un anumit timp [i \ncare acea persoan# se reg#se[te. Scriemereu ca de la mam# la copil, scriedespre orice o impresioneaz# din via]#.

_n final, a oferit cu generozitate volumulde poezie [i a acordat celor prezen]iautografe de suflet.

Este f#r# putin]# de t#gad# c# amfost martorii unei mi[c#toare manifest#ride cultur# din care to]i am ie[it cusufletele mai bogate, care ne-a oferitmomente de bucurie, dar [i de medita]ie,desf#[urat# \ntr-o atmosfer# distins# [idestins# pe care n-o vom putea uita preacur@nd, activitatea transport@ndu-ne \ntr-o stare de reverie care am dori s# neurm#reasc# pentru mult# vreme, \ntruc@tfaciliteaz# uitarea pentru moment ainerentelor ne\mpliniri ale vie]ii cotidiene.

Gheorghe GHEORGHI{AN

O aleas# manifestarecultural# [i de sim]ire

Continuare din pag. 3

6 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Balada u[iiBalada u[iiBalada u[ii

Nr. 3martie 2017

Str#mo[ii ca vai de ei,C@nd din grote au plecat,{i-au s#pat \nt@i bordei,Apoi case-au ridicat.Pentru sigur ad#post,De ploi, z#pezi sau furtun#{i-au f#cut, \n timp, un rost,Adic# u[i s# le pun#.Astfel, s-au asiguratC# n-ar mai putea s#-i strice,Nici din cei pu[i pe furat,Nici fiare s#lbatice.La-nceput au fost din piei,Apoi, din practic \ndemn,Au fost puse la bordei{i la case u[i din lemn.F#cute s# se deschid#,Cum se cade, la intrare,{i la loc s# se \nchid#,La ie[ire sau plecare,Apoi u[i de sc@nduri, grele,Simple, scumpe, chiar, sculptate,Cu clan]e [i chei la ele,S# poat# fi \ncuiate –La c#m#ri, buc#t#rii,S#li de baie, dormitoare,Verande, sufragerii,La poduri [i coridoare{i la mici sau mai largi holuri,U[i la capete de scar#,U[i la pivni]e sau beciuri,_n#untru [i afar#{i u[i [i la dependin]e,Din gospod#rii de ]ar#,De multiple trebuin]e,Fie iarn#, fie var#,Pentru nutre], cereale,Ad#posturi diferite,De p#s#ri [i animale{i anume folosite:La grajduri [i magazii –U[i [i u[i]e destule,La cote]e, colivii,La saivane [i p#tule,Dar [i biete u[i – o droaie,Numai din topor f#cute,La case doar cu-o odaie,_n sate prin mun]i pierdute,U[i ce p@n#-n prim#var#,Aveau ghea]#-n cr#p#turi{i la perete, pe var#,De arz#toare c#lduri,Apoi u[i durabile,Prinse bine-n balamale,S# reziste ani de zile,De me[terii de binale{i-au fost u[i monumentale,La castele [i palate,La biserici, catedrale,La moschei [i zigurate,Apoi, au fost u[i batante,Unele gigantice{i destule u[i glasvante,Precum [i metalice.

Pentru anumite spa]ii,U[i rezistente se fac,Cu precise destina]ii,De ani mul]i peste un veacLa [coli, g#ri [i la spitale,Magazine, farmacii,B#nci, firme comerciale{i la judec#torii;U[i cu geamuri, la vagoane,{i u[i pneumatice,U[i masive la saloane,Dar [i u[i electrice{i u[i numai de intrare,La s#li de spectacole{i u[i de evacuare_n caz de pericole{i u[i de mobiliere –{ifoniere, dulapuri,Biblioteci, noptiere,{i u[i mascate cu rafturi...U[i \nchise, u[i deschiseSunt \n via]a omului,A[a cum sunt ele scrise_n mersul destinului...Unii u[i deschise auPretutindeni, pe p#m@nt{i se cred cu noroc sauDe[tep]i p@n# la morm@nt...Al]ii destui stau cu fa]aLa u[i tot mereu \nchise{i le trece cu greu via]a{i nutresc \n zadar vise,Vise treptat spulberate,_ntr-un trai mereu stupid,Fa]# cu u[i ferecateCare nu se mai deschid.Au institu]ii, prin state,“Ziua por]ilor deschise”,Dar care-n realitate,Sunt, peste an, tot \nchise;Altfel, ce s-ar \nt@mpla{i cum s-ar mai munci, oare,Dac# zilnic s-ar umblaPrin s#li [i pe coridoare?!..............................................._ntr-o curte se p#trunde,Peste tot pe-a lumii hart#,Tot pe-o u[#, ori[iunde,_ns# ea devine poart#Romanii-\nnebuni]i,Strigau la zei \ntr-un glas,Boga]i [i sclavi troglodi]i,To]i “Hannibal ante portas”!Por]ile au pe sus arcuri,La ori[icare cetate,Gr#dini publice [i parcuriCa [i la cur]i de palate.Por]i de stadioane, mari,Pentru mii de spectatori,Adesea incendiari,De cluburi sus]in#tori{i por]i cu bare, la fotbal,Largi de peste [apte metri{i mai reduse la handbalDar nu mai mult de trei metri.

Se \nt@mpl#, uneori,{i surprize-n rezultate,C@nd portarii-v@nz#toriSe fac la jocuri truncate;Altfel spus, c@nd adversarul,Cu-o sum# pecuniar#,Aranjeaz# cu portarulPe l@ng# minge s# sar#.Prin satele rom@ne[ti,Por]i de lemn chiar ferecate{i apoi or#[ene[tiS-au pus chiar numerotate.Intrau [i ie[eau prin ele,P#s#ret [i animale{i cu \nc#rc#turi grele,Carele cu cereale.La orice gospod#rie,Pe scaunul de la poart#,De prea mult# vorb#rie,Uneori, ie[ea cu ceart#,Sau, adesea, un b#iatA[tepta pe o feti]#,R#bd#tor, pe \nserat,P@n# venea, la porti]#.La poart#, pe \ndelete,De salc@m abia vorbesc,B#losu cu Moromete,Dar, \n g@nd, ei se p@ndesc...U[a/poarta, \n roman]e,Martore de a[tept#ri,Au c#p#tat rezonan]e,_n sensibile c@nt#ri.Fie poart#, fie u[#,S-a dovedit, la iubiri,O lumin# juc#u[#La intrarea-n \mpliniri...“De ]i-ar spune poarta ta!”Zicea demult, o roman]#,Ai pl@ns degeaba, cu ea,Zic eu azi, f#r# speran]#.U[ile, la institu]ii,Le vegheaz# un portar,Cu precise atribu]ii,Des, dintr- cabin#, chiar...Purt#tor el de caschet#,Mereu cu privirea treaz#,Se uit# printr-o vizet#{i, din c@nd \n c@nd, noteaz#Cine intr#, cine iese,Dac# l-a legitimat,Dac# are veniri dese{i la cine a intrat.De aceea, cum se [tie,Portarii adeseori,De ani buni au fost s# fie,La “Organe” – turn#tori...P#cat c# [i cei cura]i,Pe l@ng# informatori,Sunt la global \njura]iCa perver[i [i impostori.Dac# u[i p#ze[te, doar,Se-ntreba un pi[icher,De ce e numit portar{i nu-i zice... u[ier?!Fiindc# au fost u[ieriLa multe dreg#torii{i slujba[i, p@n# mai ieriPe la judec#torii.Pe u[ieri, cei pleca]iPe al judec#]ii drum,{i s# intre sunt striga]i,Aprozi \i numesc acum..........................................

Domeniul fantasticuluiU[i [i por]i \n lume are{i \n universul luiSunt tot mereu \n schimbare –Sunt cet#]i cu por]i de aur{i u[i de argint la case,Chei de safir la tezaur,U[i cu tapet de m#tase...{i porti]e, la gr#dini,Cu flori de m#rg#ritar{i cu trandafiri [i crini_n biserici la altar.U[i de basm [i de poveste,Por]i de vremuri legendareDuc pe mii de oameni pesteLimite imaginareFiindc# cei ce trec prin ele –Fe]i-Frumo[i [i Cos@nzeneFac la copii ploape grele,Cu Mo[ Ene, pe la gene.Prin r@pi [i prin v#g#uni,La palatele de zmei,La por]i p#zeau c#pc#uniCe scoteau, pe n#ri, sc@ntei...U[ile erau de piatr#{i-n#untru, buc#tari,Boi \ntregi coceau pe vatr#{i \n foc ardeau... stejari.Por]ile [i u[ileFe]i-Frumo[i le sp#rgeau, doar,{i-i t#iau cu s#biile,De urlau zmeii-n zadar.Por]ile se pr#bu[eau,U[ile se f#ceau praf{i Fe]ii-Frumo[i luauTot ce era str@ns din jaf...Cartea Sf@nt#, demult spuneC# la Poarta Raiului,C@nd, pe r@nd, e s# se-adune,“Pasc oile Domnului”...Caron, peste Styx, prin fum,Pe cei mor]i, pe bani, \i poart#,Pe al ve[niciei drum,L@ng# a Raiului poart#{i cu Sf@ntul Petru-n fa]#,C#ci El e mare portar,Dup# cum a fost \n via]#,Intr#, altfel, e-n zadar

{i pe Poarta IaduluiIntr# ca s# se c#iasc#_n smoala cazanului,Carnea s# i se topeasc#.La por]i, cu s@nge pictate,Dante [i-a pierdut speran]a,Citind, sus, “Voi, che entratte,Lashiatte ogni speranza!”{i, intrat el \n Infern,De Vergilius condus,A v#zut r#ul etern,La Satan, \n coarne, pus.La por]ile de granit,Drept cerberi, erau posta]i,Cu p#rul pe cozi zb@rlit,Doi draci vigilen]i-turba]i_n#untru erau u[i,Prin care cei cu p#cate,De diavoli erau du[i,Spre chin, \n diversitate._n c#tranul din cazane,Erau fier]i cei p#c#to[i,Dar [i, pe r@nd, cu harpoane,S# nu crape, erau sco[i.....................................................V#d ]iganii, des, \n vis,Cum zice Budai-Deleanu-M@ncare ca-n Paradis,Pretutindeni, cu... toptanu’;C#ci sunt por]i de m#m#lig#{i cu garduri de c@rna]i,Afuma]i, buni s# se frig#,Cu miei [i cu iezi t#ia]i,Cu u[i de pl#cinte calde,Cu broa[te de cozonaci,{i lac de vin, s# se scalde{i cu druguri de colaci,U[i]e de telemea,Por]ile de ca[caval,Cu bondocii de halva{i cu stinghii de batal...La cur]i – por]i de caltabo[i,La grajduri – u[i de sl#nin#,La p#tule de gogo[i{i de zah#r – la gr#din#...Ast#zi ca [i mai-nainte,_n popor, se spune c#E unu foarte cuminte –“U[# de biseric#...”

La 27 martie va mai fi un an p@n# lacentenarul revenirii Basarabiei l@ng#celelalte provincii rom@ne[ti dup# pu]inpeste un veac de st#p@nire ruseasc#.Oceni bal[oi Piotr o anexase urm@ndu-[i planul declarat de \naintare p@n#solda]ii ru[i \[i vor sp#la cizmele \n

Motto:“P#cal#-ascult@nd de frate,A plecat cu u[a-n spate...”

Petre Dulfu

Altuia, foarte u[or,Poate, chiar, [i doar \n glum#,Ca p#tima[ drojdior –“E u[# de c@rcium#...”La rom@ni, spre progres, soarta,De al]ii le-a fost decis#,Adic#, din Apus, poarta,Chiar \n nas le-a fost \nchis#.Poporul rom@n-erou,_ntre al]ii-at@]i eroi,Lui Stalin l-au dat – cadou,Dup# al doilea r#zboi.Azi, s-a deschis spre progresU[a, dar f#r# folos,C#ci, din cei ce i-am alesFur#, pe alta, din dos...U[i, pentru cei mul]i, \nchise,Totu[i se deschid u[or,Cu mijloace nepermise{i cu un singur picior,Cu m@inile \nc#rcate,Cu a[a-zise “Aten]ii”,Dar corup#toare – toateCu interese-n inten]ii.Acum, la-nceput de veac,Nu ne mai mir#m de ce,U[i din lemn mai rar se fac{i mai mult din PVCMulte de interior,Cu termopane montate{i altare cu vizor_nspre afar#-dotate.Por]i de fier pe orice strad#,Cu potop de-nflorituri,De-o vreme pot s# se vad#,Iar, din lemn, doar... vechituri..................................................Doamne-nchei cu-o rug#ciune:P#streaz#-ne u[i deschise,Prin care s# se adune,_n somn lini[tite vise,Doamne, c# e[ti bun [i mare,Deschide – m# rog la Tine –U[ile, s# fim \n stareS# primim [i la noi – bine!!!

Valentin TURCU

Marmara [i, apoi, \n Mediterana, plancontinuat de urma[ii s#i \n numelecredin]ei pravoslavnice [i \n secolul alXX-lea, \n numele comunismului.

Popula]ia, cu deosebire cea rural#,chiar [i \n gubernia de la margineaImperiului ]arist, a r#mas credincioas#

tradi]iei str#mo[e[ti [i, mai cu seam#,limbii str#mo[e[ti, de stirpe latin#, \nciuda rusific#rii for]ate, prin aducerea\n func]ii de conducere a unor parvenu]iru[i. Intelectualitatea autohton# a \nv#]atruse[te, dar a ]inut leg#tura cu ]ara [ia contribuit la dezvoltarea spiritualit#]ii

rom@ne[ti \nc# de la \nceputul veaculuial XX-lea, \n ciuda obstacolelor \nt@m-pinate din partea oficialit#]ilor ]ariste.

La fel cum, din Ardealul supusmaghiariz#rii, prin Legea Apponiy, autrecut mun]ii \n }ar#, con[tien]i c#pentru to]i rom@nii, soarele la Bucure[ti

r#sare, Co[buc, Slavici, Goga, Rebrea-nu [i ceilal]i, f#uritori de spiritualitate,au trecut Prutul, Alecu Russo – autorultulbur#torului poem \n proz# \n limbafrancez#, tradus \n rom@n# de B#lces-cu, a scris fabule Alecu Donici, tra-duc#torul lui Kr\lov.

Tot de peste Prut a venit Ha[deu, custudii str#lucite la Harkov – perso-nalitate enciclopedic# a spiritualit#]ii

Basarabenii \n spiritualitatea rom@neasc#

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 3martie 2017

– fresc# social# a Basarabiei, p@n# lareunirea cu ]ara, ideal \mplinit prin mili-tantismul lui Stere, al#turi de Buzdugan,Incule], Hallipa [i ceilal]i frunta[i politicibasarabeni, din “Sfatul }#rii” care ausemnat actul de unire cu Rom@nia.

Cine poate trece cu vederea pre-zen]a meteoric# \n spiritualitatea rom@-neasc# a unui preot – poet, mort det@n#r, pe front, \n Primul R#zboi Mon-dial, Alexe Mateevici, de asemeneabasarabean, autorul celei mai frumoasepoezii \nchinate limbii rom@ne – dovad#f#r# t#gad# a cultului limbii na]ionale,sub st#p@nirea ruseasc#?!

Cele mai de seam# valori intelectualebasarabene [i nord-bucovinene pentrurealiz#ri depline, au fost nevoite s#treac# Prutul, astfel c#, dup# raportulal doilea – prin Dictatul de la Viena,conform Pactului Hitler-Stalin, darsemnat de Ribentropp [i Molotov, s-au

rom@ne[ti, comparabil numai cuDimitrie Cantemir [i Nicolae Iorga

– poet, prozator, dramaturg, publicist,lingvist, lexicograf, folclorist, istoric – azi,inexplicabil, tot mai pu]in prezent \nmanualele [colare. Lingvistica, \n general,[i cea rom@neasc#, \n special, \i dato-reaz# “Legea circula]iei cuvintelor”, princare se explic# fundamentat adev#rataorigine a unei limbi, din punct de vederelexical [i nu numai.

E aproape uitat C-tin. Stere, desprecare se mai vorbe[te ca politician, influ-en]at de narodnicismul rus [i fondator apoporanismului rom@nesc, \n Ia[i, undes-a refugiat din Rusia, dup# exilul dinSiberia [i a scos revista “Via]a rom@-neasc#”, la care au colaborat Sadovea-nu, Ibr#ileanu, Calistrat Hoga[, Top@r-ceanu, Otilia Cazimir, fra]ii Teodoreanu,G. Lesnea [i al]ii. De la el ne-a r#masciclul de romane “_n preajma revolu]iei”

refugiat \n Rom@nia sau \n str#in#tate.Numeroase personalit#]i ale [tiin]ei [iartei din a[a-zisa R.S. Moldoveneasc#[i-au asumat condi]ia de refugia]i \npropria ]ar#, de teama regimuluisovietic care prin Mancur]i [i renega]i adus o politic# de dezna]ionalizare; pel@ng# deport#rile \n Siberia, a \ncercatridicol promovarea... “limbii moldo-vene[ti”, alta dec@t cea rom@n#. Intelec-tualitatea adev#rat#, r#mas# neexilat#,a fost nevoit# s# duc# o lupt# pe c@tde legitim#, pe at@t de \nver[unat#pentru limba rom@n#, din care a \nv#]atc@teva expresii \nsu[i K.U. Cernenko –c@nd era Prim-secretar al P.C.R.M.(adic# guvernator al Moldovei Sovie-tice), absolvent al Institutului Pedagogic“Ion Creang#” din Chi[in#u.

Ultimul refugiu de peste Prut s-aprodus \n 1944, c@nd s-au pierdutBasarabia, Bucovina de Nord [i, \n plus

]inutul Her]a. S-au format \n }ar#personalit#]i marcante, \n toate dome-niile, dar cu pre]ul unor sacrificii enormepentru adaptarea la condi]ia de refugia]i,tem#tori c# ar putea fi “repatria]i” [itrimi[i la munc# \n Kazahstan sau \nIaku]ia, sau, [i mai r#u, \n lag#re laKol@ma, Vorkuta sau But\rka.

Drama dezr#d#cin#rii for]ate [i-aureprimat-o cu greu scriitorii a c#rorafirmare a \nt@mpinat greut#]i din parteaunor “neao[i[ti”, fiind, cu timpul,marginaliza]i, din cauza verticalit#]ii. _naceast# categorie s-au \nscris AndreiCiurunga, Leonid Dimov, A.E. Baconski.

A f#cut carier# str#lucit# expatriat \nApus marele lingvist Eugen Co[eriu [is-a impus la Paris ca poet de limb#german# Paul Celan.

_n ]ar# au luptat cu condi]ia de“refugiat” [i s-au impus \n arteleinterpretative actorii Stela Popescu,

Iurie Darie, Colea R#utu, Ctin. Rau]ki,precum [i al]i c@nt#re]i, sportivi etc.

Dintre cei r#ma[i acas#, \ntre Prut [iNistru, men]ionez ca vajnici lupt#toripentru limba rom@n# pe Grigore Vieru[i pe Ion Dru]#, dar [i pe so]iiTeodorovici pentru curajul cu care au\nfruntat persecu]iile spirituale, f#r#sprijinul a[teptat din ]ar# de la autorit#-]ile postdecembriste, chiar dac# Ro-m@nia a r#mas perdant# dup# ce s-aureunit cele dou# Germanii, iar ]#rilebaltice [i-au redob@ndit Independen]a;chiar dac# rusofonii de la Chi[in#uinvoc# stalinitatea, pe care o consider#intangibil#, nu alde Bodiu, Voronin sauDodon ar putea s# dizloce spiritualitatearom@neasc# la care basarabenii [ibucovinenii \[i au partea lor de contri-bu]ie, \n ciuda vicisitudinilor istoriei.

Valentin TURCU

Se spune c# recuno[tin]a este ofloare rar#. Dar tot ceea ce s-a realizat\n ora[ul nostru, \n ultimii ani, ne oblig#s# ne exprim#m recuno[tin]a [i s# adu-cem mul]umiri domnului primar CostelPistri]u, Consiliului Local [i tuturor celorcare cu mult# d#ruire, cu mult suflet,au muncit [i au ridicat nivelulciviliza]iei \n ora[ul nostru.

Ultima realizare [i care este deo-sebit de important# este mutareaPrim#riei \n alt# cl#dire. Sediul celvechi prezenta un risc major \n cazulunui cutremur de mai mare intensitatepentru to]i cei care s-ar fi aflat \nincinta cl#dirii. {i to]i avem dreptul lavia]#, cel mai mare dar al omului.

Cl#direa \n care func]ioneaz# acumPrim#ria este emblematic# pentruora[ul nostru. Cu zeci de ani \n urm#,aici era Liceul Industrial de b#ie]i. S-

Un cuv@nt de mul]umire

Mul]i se numesc pe sine cre[tini, a[a,din Pa[ti \n Pa[ti, adic# leg#tura lor cu“cele sfinte” se realizeaz# doar la marilepraznice. Loca[urile de cult \n perioadaPatimilor [i de _nviere devin ne\nc#p#-toare, mai mult, poporul credincios ceascult#, spre exemplu, Deniile din S#p-t#m@na Patimilor dep#[e[te numeric cumult poporul adunat \n biseric#. Oameniivor s# recupereze via]# spiritual# carele-a lipsit, mai bine zis, de care s-aulipsit \n timpul anului. Sau \ntr-un limbajpur cre[tin, e vorba de a reface \mpreun#cu Hristos drumul de la intrarea triumfal#\n Ierusalim p@n# la R#stignirea pe Gol-gota [i \nvierea Sa din mor]i. Aceast#dorin]# de a recupera timpul pierdut [ide a-l sfin]i pe cel al S#pt#m@nii Patimilore de bun# seam# un prilej de bucuriepentru Biseric#, d#m slav# lui Dumnezeupentru acest lucru. Numai c# omul mo-dern, aflat departe de via]# liturgic#, secomport# de multe ori \n aceste momen-te nefiresc, neadecvat. De altfel [i mass-media pomene[te \n perioada aceastamai des de “iepura[ul de Pa[te” dec@tde _nvierea lui Hristos. Cre[tinul din “an\n Pa[ti” nu \n]elege ritualul, limbajul [isemnifica]iile liturgice, nu [tie cum s# seintegreze \n acest timp [i spa]iu sacru.De aceea, mul]i aprind lum@narea \nnoaptea de \nviere de la brichet# apoidau [i amicilor, al]ii pun accent pe luminalum@n#rii adus# acas# aprins# [i nu pelumina credin]ei care ar trebui s# ses#l#[luiasc# \n sufletele noastre, luminasimbolizat# de lumina lum@n#rii. Obser-v#m cu triste]e c# aceste gesturi religioa-se au \nc#rc#tura supersti]iilor, a talis-manelor... Important e pentru ace[tia s#aduc# acas# lum@narea, s# ia aghiasm#sau r#murele de salcie, s# dea acatiste la9 biserici, nu s#-[i schimbe via]#,renun]@nd la patimi, nu s# se uneasc# cuHristos. Ace[tia simt un oarecare entu-ziasm, \ns# r#m@n aproape neschimba]ide evenimentul pascal, percep@ndu-l c#pe un week-end fastuos. G#sesc c# ace[ticre[tini nepractican]i, \n marea lormajoritate pionierii anilor ’80, au ooarecare scuz# sau justificare: ei nu auavut [ans# de a afla despre Hristos peb#ncile [colii, a[a c#, necatehiza]i fiind,g#sesc c# ceea ce au avut de f#cut, auf#cut. _ndeob[te, ei consider# c#-s oamenibuni, nu pentru c# fac lucruri bune, cidoar pentru c# nu fac rele (n-am b#tut, n-am omor@t pe nimeni!). Au \ns# o calitatece nu li se poate lua, au bun#-cuviin]#,m#car c# sunt ne[tiutori.

Mai exist# \ns# [i o alt# categorie decredincio[i “din an \n Pa[ti”, anume ceicare cred c# dac# e s#rb#toare, e musaiprilej de distrac]ie, de chef... Ace[tia staupe l@ng# zidurile bisericilor la Denii saula _nviere, fumeaz# sau beau, sunt g#l#-

gio[i. “E s#rb#toare, ne distr#m” ar spuneei. _ns# sunt s#rb#tori ale bucuriei [is#rb#tori ale triste]ii. Perioada Patimilornu poate fi prilej de bucurie [i distrac]ie.A amesteca lucrurile sacrului cu cele aleprofanului (sau ale demonicului) se chea-m#, \n acest caz, blasfemie. Cheful celordin preajma bisericilor, e bun, recon-fortant, dar nu \n Sf@nta [i Marea Vineric@nd ducem spre morm@nt pe M@ntui-torul Iisus Hristos. Ace[tia nu au scuzec# cei dint@i sunt ni[te neferici]i pe careDomnul \nc# \i a[teapt#. De ce sunt uniiinsensibili tocmai atunci? Pentru c# suntslabi \n credin]#, pentru c# nu simt cre[-tine[te! Pentru c# nu [tiu cu ce fel deiubire i-a iubit Domnul! C# nu doar o pic#-tur# din s@ngele de pe Golgota a curspentru ei, ci tot s@ngele M@ntuitorului acurs pentru to]i, dar [i pentru fiecare \nparte, dup# cum spunea inspirat un teolog.

S# ne \nchipuim c# un frate de-al nostruar afla c# suntem \n primejdie de moarte[i ne-ar salva cu riscul propriei vie]i, arpl#ti cu via]a sa ajutorul dat nou#. Cumne-am comporta la \nmorm@ntarea lui?Dar \n fiecare an la comemorarea sa?Nu ne-ar pl@nge oare sufletul cinstind dra-gostea lui mare pentru noi? Cu siguran]#!De aceea zic c# cei insensibili sunt slabi\n credin]# sau bolnavi de necredin]#.

Cre[tinul, mai mult sau mai pu]in des-chis spre via]a Bisericii, nu neag# _nvie-rea Domnului. O [tie [i o m#rturise[terostind Crezul sau salut@nd cu “Hristosa \nviat!”. _ns# cel de care ne ocup#m \nacest articol, cre[tinul nepracticant, sepoticne[te c@nd \n]elege \ntruc@tvaefectele Jertfei [i _nvierii Domnului.”...cumoartea pre moarte c#lc@nd [i celor dinmorminte Via]# d#ruindu-le!”, adic#moartea Lui calc# moartea noastr#, iarVia]# Lui devine izvorul vie]ii noastre.Dac# El a \nviat [i noi vom \nvia, El este\ncep#tor al \nvierii noastre.

Cel ce crede \n _nvierea Domnuluicrede [i \n \nvierea sa [i a tuturor mor]ilor,crede \n via]a fericit# al#turi de sfin]ii [idrep]ii cei ce din veacuri au pl#cut Lui.Cel ce crede \n \nviere nu n#d#jduie[te\n Domnul numai pentru via]a aceast#(Sf@ntul Apostol Pavel spune c# cei cen#d#jduiesc \n Domnul numai pentruvia]a aceasta sunt mai de pl@ns dec@tto]i oamenii), cine crede \n \nviere nucrede \n re\ncarnare, cine crede \n \nvierese \ngrije[te de cei r#posa]i, “adormi]ii\ntru n#dejdea \nvierii”.

Am n#dejdea c# cei ce spun, amu-z@ndu-se uneori, c# sunt cre[tini “din an\n Pa[ti” vor \n]elege c# de Praznicul_nvierii e vremea lor, c# trebuie s# dove-deasc# propriei con[tiin]e c# venind

Pa[tele au fost cre[tini, cu adev#ratcre[tini... m#car \n ceasul al unspre-zecelea, c#ci [i atunci Bunul Dumnezeu- Iubitorul de oameni - \i prime[te cubucurie! _i prime[te cu bucurie [i-i roag#s#-L viziteze mai des... mai ales la Sf@ntaLiturghie, atunci c@nd \ntinde mas#euharistic# (Sf.\mp#rt#[anie) pentru to]i.Dac# vrem ca bucuria \nvierii s# fie de-plin#, trebuie s# avem echilibru, cump#-tare [i \n cele lume[ti (ex. agape \n familiesau cu prietenii). Din nefericire, \n zileleminunate de pr#znuire mul]i ne compor-t#m nefiresc, \mplinind cuv@ntul Sf@ntuluiPavel care spune: p@ntecele e Dumne-zeul lor (Filipeni 3, 19), asem#n@ndu-necu cei pe care Apostolul \i nume[te \nversetul precedent du[mani ai crucii luiHristos (Filipeni 3, 18). Exist# tendin]aaproape generalizat# \ntre cre[tini de aminimaliza p#catul \mbuib#rii, p#catull#comiei p@ntecelui. “Asta s# fie p#catulmeu... nu m# pierde Dumnezeu pentruat@ta lucru”. Se vorbe[te foarte pu]in azidin perspectiva duhovniceasc# despreexcesul alimentar ce se face la marilepraznice, exces pe care Sfin]ii P#rin]i \lnumesc nebunie a stomacului (etimolo-gic gaster - stomac [i marghia - nebu-nie). L#comia p@ntecelui e pomenit# \ntrecele 8 patimi capitale (sau 8 g@nduri aler#ut#]ii). Ea st# \naintea curviei pe careo premerge, fiind chiar “maica curviei”.O \ntreag# literatur# filocalic# trateaz#acest subiect, dar noi z@mbim...

Tendin]a aceasta de care pomeneam,de a subaprecia, chiar de a bagatelizaacest p#cat vine [i din faptul c# estep#cat ocazional, p#catul ce ne love[te

de s#rb#tori. Cu alte cuvinte, nu ne\mbuib#m tot timpul, ci doar din c@nd \nc@nd. Chiar dac# patima aceast# este“ocazional#” nu trebuie trecut# cuvederea. Tocmai atunci ar trebui s# near#t#m dispozi]ia spre lupta duhovni-ceasc# cu nebunia stomacului. Metalulse \ncearc# \n foc, soldatul se \ncearc#\n r#zboaie. Te ar#]i biruitor atunci c@ndispita d# t@rcoale, nu c@nd e[ti ladep#rtare de ea! Apoi, s# ne g@ndimcum ar suna: “Desfr@nez din c@nd \nc@nd”, “Fumez din c@nd \n c@nd”,“Avortez din c@nd \n c@nd, ocazional”?

L#comia p@ntecelui face victime nunumai suflete[te, ci [i trupe[te... Numai\n Bucure[ti de s#rb#tori au fost interna]i1.000 de oameni din cauza exager#rilor\n alimenta]ie.

De[i P#rin]ii filocalici sunt destul de re]i-nu]i \n a lauda “arta culinar#” s# consi-der#m c# este din partea mamei sau so]ieio dovad# a \mplinirii dragostei fa]# deaproapele, un mod pl#cut de a-l bucurape cel drag la vreme de s#rb#toare. Darce pr#znuim de Pa[ti, de ce ne bucur#mspre exemplu, de faptul c# a \nviat Hristossau de umplerea p@ntecelui? To]i p#rin]iice au tratat tema l#comiei p@nteceluiajung la aceea[i concluzie: \ngreun@ndstomacul, \ngreun#m mintea, o tulbur#m,nemaiput@nd face fa]# \n cuget atacurilordr#ce[ti. C@nd dup# o mas# nu te maipo]i ruga \nseamn# c# nu te-ai hr#nitcump#tat. Deci tocmai c@nd minteanoastr# ar trebui s# fie la Hristos [i latr#irea bucuriei sfinte a \nvierii Sale, ne\ntunec#m mintea. Exist# o pild# gr#itoare\n acest sens.

O t@n#ra familie \[i boteaz# pruncul [iinvit# la mas#, la petrecere, prieteni, co-legi, vecini [i bine\n]eles rudele. _nceps# apar# musafirii. Unii dup# al]ii. Ei \[iarunc# r@nd pe r@nd hainele pe cana-pea. Gazdele \ncep s# aduc# bun#t#]ile[i sticlele cu b#uturi... Un musafir d#drumul muzicii ca petrecerea s# fie ade-v#rat#. Cheful e \n toi, c@nd unul din ceiprezen]i se \ntreab# unde-i totu[i pruncul,cel s#rb#torit, cel ce i-a adunat pe to]i\mpreun#. Ei descoper# cu stupoare c#pruncul era sufocat sub mormanul dehaine de pe canapea.

A[a se pare c# facem noi de s#rb#toa-rea _nvierii Domnului, \l sufoc#m cu chefulexagerat [i \mbuibarea noastr# pe Hristos,Cel ce ar trebui s# fie \n centrul aten]ieinoastre. Oamenii nu mai iau \n seam#“p#catul ce ne love[te de s#rb#tori”spun@nd, se pare, c# alte fapte sunt cuadev#rat grave. {i astfel, ajungem dinp#cate la o vorba mare, dar trist#: “C@ndai vicii mari e mai simplu s# crezi c# leare toat# lumea”. Pasiona]ii de acvaristic#[tiu c# dac# vei da de m@ncare pe[tilormai mult dec@t le trebuie, mor. Dac# s-ar\nt@mpla [i cu oamenii la fel, la fiecaremare s#rb#toare, popula]ia Rom@niei arfi decimat#. A[adar, iubi]i cititori cre[tini,la aceast# mare s#rb#toare a cre[tin#t#]iicare este _nvierea Domnului, s# nestr#duim s# ne schimb#m modul lumescde a g@ndi [i de a tr#i, dup# \nv#]#tura luiHristos, Lumina lumii.

“S# ne cur#]im sim]irile [i s#-L vedempe Hristos str#lucind, cu neapropiatalumina a _nvierii. {i, c@nt@ndu-I c@ntarede biruin]#, luminat s#-L auzim zic@nd:Bucura]i-v#!”

Pr. Ion Gabriel GROSUParohia Sf@ntul Gheorghe, Bechet

Suntem cre[tini doar de Pa[ti!?

au format multe genera]ii de elevi [imul]i oameni de valoare pentru socie-tatea noastr# au plecat din acest loc.

Acum cl#direa a fost renovat#, s-amai construit o arip# [i este impresio-nant# at@t \n interior, c@t [i \n exterior.Oricine intr# \n noua prim#rie este uimitde ceea ce vede: organizare perfect#,spa]ii foarte mari, cur#]enie exemplar#,ordine, mobilier nou foarte frumos, multbun-gust.

To]i func]ionarii, to]i angaja]ii Prim#rieilucreaz# \n condi]ii de siguran]#, delini[te, de confort, astfel \nc@t pot s#dea maximum de randament.

De la intrarea principal#, frapeaz#scara care porne[te din holul cel mare[i duce la etaj: larg#, \mbr#cat# \n mar-mur# alb#, deosebit de frumoas#. Pel@ng# at@tea s#li cu diverse destina]ii, s-a f#cut [i o sal# de mese dotat# cu

mobilier adecvat, dar [i cu frigider, cuun cuptor cu microunde [i \n micapauz# de pr@nz, func]ionarii prim#rieipot veni s# m#n@nce. Dar \n acela[itimp li s-a f#cut o invita]ie [i elvilor dela liceu, care func]ioneaz# al#turi, s#vin# s#-[i m#n@nce pache]elul deacas# \n condi]ii de igien# \n aceast#sal# primitoare.

{i exteriorul cl#dirii este impun#tor,sobru, vopsit \n culori luminoase. Ceeace d# o not# de frumuse]e \n pluseste ghirlanda de becuri de jur \mpre-jurul cl#dirii, sub strea[in#.

Sunt de apreciat [i locul de parcare[i curtea interioar#. Oare c@te prim#riidin ]ara noastr# sunt la acest nivel?

Este o realizare la standarde euro-pene!

Tuturor celor care au contribuit laaceast# realizare cu totul deosebit#le mul]umim [i le \nchin#m toat#recuno[tin]a noastr#!

Prof. Valentina (Vivi) IGNAT

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVAN, Claudia B~DELEFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCUCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 3martie 2017

Cu pu]in timp \n urm#, la invita]ia unuibun prieten, profesor venerabil, i-amf#cut o vizit# \mpreun# cu un vechi co-laborator, ing. Viorel Surugiu, oltean de-ai no[tri, stabilit la Timi[oara, dar care\n tinere]e colaborase prin intreprin-derea la care lucra cu fabrici din B#ile[ti.Onorabilul profesor ne-a invitat la ocafea [i un coniac la “TURIST”, s# maidep#n#m amintiri, pove[ti, istorioareetc. Odat# instala]i \ntr-un col] al sa-lonului, privirile mi s-au \ndreptat spre omas# “tov#r#[easc#”, unde unii mesenidiscutau aprins.

Am aflat, \ntreb@nd osp#tarul, c# aceiclien]i erau proaspe]i membri ai uneiasocia]ii non-profit, numit# “DOR-DE-DUC~ SRL”, av\nd drept scop sprijinulpentru progeniturile, absolven]i defacult#]i, mai mult sau mai pu]in obscure,\n \ncercarea de a-[i g#si locuri demunc# \n lumea de “dincolo”.

Mi-am dat seama de aceasta \n timpce sorbeam din cafeaua aromat# [i f#r#s# vreau, am auzit discu]iile grupului dep#rin]i, din categoria “mici intreprin-z#tori”, vorbind despre realiz#rile odras-lelor, acum afla]i “pe afar#”.

Oaspe]ii s\nt la mica gustare: ]uic#,coniac, lichior, m#sline, ca[caval, salamde Sibiu, c\rn#ciori, p#str#vi sf\r\i]i \m-bietori pe gr#tar... Aromele ademeni-toare cheam# grupul la osp#]. Dar ceosp#]! At\t de \mbietor, \nc\t nu m# simt\n stare s#-l descriu. S# nu crede]i c#la masa lor e veselie. Nu, deocamdat#nu. S\nt oameni importan]i, cu demnitateadministrativ# bine \ntip#rit# \n expresiafe]ei. Cu ajutorul prietenului meu, pro-fesorul, am aflat [i cine erau persona-jele, pe unele le mai [tiam, dar anii [i-au mai pus amprenta.

Socrate Spanac, fost mecanizator,acum latifundiar agricol; Ra]# Clopo-tarul, Cr#c#nel G\lm#, Lamb# T\lvan –adventistu’, to]i proprietari de chio[curipe str#zile pe care locuiau. _n]epeneala,perplexitatea, grijile, nelini[tile, \ndoielile,scepticismul [i toate care or mai fi fost,fie c# erau sau nu justificate, erau mereu\nl#turate de c#tre “mama r#ni]ilor”, cumi se mai spunea Zenaidei Co[ciug, pa-troan# de agen]ie matrimonial# [i pom-pe funebre, adev#rat leac de bun# dis-pozi]ie, cataplasm# de r#ni de iubiri re-petate, t#lm#citoare de semen, sufletcaritabil, milos, filotim etc. Pe de alt#parte, \n garsoniera-birou din centrulora[ului era refugiu pentru nec#ji]i [i maicu seam# pentru nec#lite, stran# de spo-vedanie, loc de punere la cale, ad#postde vremi bejenite, divan de mici [i nevi-novate b\rfe, sarea, piperul [i gerovitalulpensionarilor [i a unui cerc de pi]ifelnici,mai pu]in ]u]ulicul, ]#r#nelul, concubinede babe... doctor de... #sta, cum \i zice...de taie mor]i pentru ni[te experien]e de-ale lor... Bag# unul o vodc# \n buzunar,hai la coana Zenaida, n-are altul umbrel#pe ploaie, fiindc# [i-a b#ut-o \nainte de ao cump#ra, hai la Zenaida!

Se \mpiedic# una \ntr-o dragostemorfolit#... hai s-o consoleze Zenaida!

“Nu-l vreau tanti Zena pe #sta c# eb#tr\n!”, zice una. “Da ce-are f#, c# doarte m#ri]i cu el nu-l pui la fiert!” “Bre da’

am auzit c# #sta a lu’ Papainoag#,s#r#canul #la de prindea raci la podu’Balasanului [i-i vindea pe beutur#, s-a\nsurat cu fata mare a lu’ Casapu,bivolaru, care are abator, a[a-i?”

“Mda, mda! Da cum c# ea e surd#[i ditamai zdrahoanca, a fost din dra-goste? Ce dragoste b#, a fost c# peea a luat-o din interes, c# era vai decapul lui, [i banii i-a luat din dragoste!Aha, a[a deci!”

L\ng# ea, sorbind din deliciosul vin deregiune servit numai la cunoscu]ii de\ncredere, st#tea \n]epenit cu basca-ncap [i tras# pe ochi, Scovarg# Zavai-doc, \ndesat, pietros, cu corpul plin defibr# cu toate c# schimbase prefixul lui65 de prim#veri! Magazioner la fostulS.M.T.-eu, azi patron cu trei chio[curi[i importator de c\rpe vechi [i bicicletesecond-hand.

Cucernic de t#cut#, z\mbea doarenigmatic [i visa, pentru cine putea\n]elege, fluturi de fericire, cerbi cu stea\n frunte, sc#ri de m#tase urc\nd la stele,filomele cu pove[ti albastre, la care ceide fa]# nu se puteau \n#l]a cu g\ndurilelor practice, m#runte, ame]ite de [pri]...madam Pobrig, botezat# Apriliana,fiindc# se n#scuse \n Decembrie, fat#din flori a lu’ unu Tirifleac# zis Zdrul#,oier bogat [i cu banu’ la saltea, aziposesoare a unei agen]ii imobiliare, ieri\nv#]#toare de m\na a doua printr-ocomun# pr#fuit#.

Mai era [i Melinte Turl#sat, oplo[titde prin Poiana Mare, angrosist delegume, fost brigadier la C.A.P. poreclit[i “leul din damasc” cu d mic, \nghesuit\ntr-un costum la dou# r\nduri, \n dungi[i ponosit, cu venele g\tului umflate dinpricina cravatei dar care se camt#m\iase pu]in, astfel c# \[i legase[ervetul la g\t. Petric# Fanciu, b#iat fin[i delicat, chem# osp#tarul [i \i spuse:“Atrage-i te rog, politicos aten]ia c# aicinu se obi[nuie[te a[a ceva!” Osp#tarulse duse la client [i-l \ntreb# prietenos:“Ce dori]i, ras, tuns sau frezat?”.

Al#turi de el evolua o f#ptur# maipu]in sobr#, chiar deloc sobr#. O per-soan# care de[i are 55, z\mbe[tefermec#tor, are \n ochi sclipiri juc#u[e [ifumeaz# ]igaret. Este Caty Zb\rc#Babolan, divor]at#, acum asociat# saucuplat#, m# rog, cu un turc, unul MehmetAli Sugiuc [i au o fabric# de p\ine.

“Ia zi nene, ce face fata dumitale, peunde mai lucreaz#?”. “Aaa, p#i e bine,e \n Anglia. P#i ea terminase [tiin]eleeconomice, nu? Da, dar acum lucreaz#\n comer]! E grataragioaic# la unul curulot#, de merge pe la t\rguri!”. “A, bun,bun! Da, b#ie]ii dumitale?”. “Ei, p#i #lamic zootehnistu’, lucreaz# \n speciali-tate”. “Z#u, cum a[a?”. “E la o ferm#de vaci \n Olanda. La \nceput scoteadejec]iile din grajduri, dar acu’ a fostpromovat! E \ntorc#tor de b#legar!”.“Bravo, bravo!”. “Are un tractora[ cu oremorc# cu ni[te gheare [i \mpr#[tieb#legar pe tarlale! Put [i el [i hainele,dar e \n Europa b#, ce mai! ~l mare,ingineru’, constructoru’ s-a angajat [iel! Lucreaz# la o benzin#rie prin Belgia,mai un plin, mai speli un parbriz, merge,

mai ales c# i-a dat patronu’ un job... s#vezi ce repede schimb# cauciucurile...Dar fiul dvs. Ce are de g\nd s# fac#?”.“P#i [ti]i c# a terminat Cibernetica [i seva angaja ca [ofer pe taxi. A avut marenoroc s# lucreze ca [ofer de taxi imediatdup# absolvirea facult#]ii!”. “Probabil a]iavut o pil#!”. “Da, recunosc, so]ul meu\l cunoa[te pe patron care are treitaxiuri, c# \n bran[a asta a taxiurilor nuconteaz# ce cuno[ti, ci pe cine cuno[ti!Dar fiica dvs. Ce ar vrea s# fac#?”.“Dom’le, ea a absolvit filologia, [i acu ela Londra!” “Ehei, morm#i madam Po-brig, ora[ul lui {ecspir!”. “{eic, ne[eic,i s-a oferit un post de cheln#ri]# la unMc Donald, dar ea nu, c# vrea s# fiev\nz#toare la un Mall! Degeaba i-amexplicat c# pentru asta trebuie s# aidoctoratul! Fiu’meu a avut noroc mare.A f#cut Dreptu’ \n [apte ani dar a fostrecrutat pentru un post excelent!”. “Iazi, ia zi, avocatur#, ceva?”. “Ei a[, esortator de coresponden]# la un oficiudintr-o comun# de l\ng# Viena! Parc#fata dvs. nu a terminat Artele Plastice?”.“Ba da, dar de[i a avut c\teva oferte,nu o intereseaz# dec\t v\nz#ri de sexprin telefon la un post de radio local!”.“B# fra]ilor, fi’miu, care a terminat Biolo-gia, lucreraz# la spa]ii verzi prin Luxem-burg! Dar vrea s# ajung# steward peun avion reactorist de pasageri. Bre,nea Melinte, de b#ie]ii matale nu nespui nimic?”. “Li-li-li, du-du-du, la-la-la,ru-ru-ru, lele [i-am s# fac o groap#pentru to]i ai’ de m# sap###...” “Aaa,ce, cum?”, se trezi din picoteal# Turl#sat.

“Da, da, v# spui, v# spui. Al’ mic e \nSpania, la Madrid la arena de coridedin Plaza de Toro!” “Z#u, [i ce faceacolo?” “P#i \n timpul coridei, umbl#prin tribune cu o tav# la g\t cu alune [ifloricele!” “{i dup#?” “{i dup#... ia unm#turoi [i un tomberon [i m#tur#gunoaiele l#sate printre scaune. Da, dara \nv#]at [i spaniola: El torero, ole, ole,toro, toro!” “Dar al’ mijlociu, cercet#-torul?” “Aaa, p#i s-a l#sat de cercetare!Avea acolo la institut o ma[in# marecu becuri, manete, butoane, ce mai!Dar nu-i pl#cea programu’!” “Bine, binedar acu?” “Acu’ e la Paris, lucreaz# launu Turnu, da Efel Turnu, rom@n cunos-cut, c# to]i \ntreab#: unde s# te duci \nParis? {i-]i spun #ia, la Turnu, la Feel.Ei [i unde mai pui c# tot pe o ma[in#cu becuri [i manete, halat alb, bonet#,trece c\te unul [i zice: Garcon o\nghe]at# cu vanilie s’il vous plait? {i elle r#spunde \n francez#: Merci, Pardon,Scuza]i, Bonjour, poate m# pupa]i \ncur!” “Ei bravo, da al’ mare, chimistu’?”“~sta s-a reprofilat, e ziarist tot la Paris!”“Hai dom’le, chiar a[a?” “La \nceput afost greu! Cutreiera str#zi, parcuri, bule-varde, c#sca gura la Notre Dame,umbla, alerga \n st\nga, \n dreapta,seara prin tufe, pe sub poduri p# Sena!Partir, pervenir, mai o bi[ni]# pe laturi[ti, [on, [on, zer gut, parfum fontrandafiren, [on, [on, aine klaine clan]au[ii sau Old Wite }zuski, mar[ d’aci sauhaisictir, dar canci, n-a mers, veneapoli]ia, se pitea pe sub b#nci, pin bos-chete... Da, \ntr-o zi a dat norocu’ pesteel!” “Ei cum a[a, dintr-odat#?” “A nimeritla un chio[c de ziare unde vindea unmo[. Fran]uzu l-a mirosit c# e str#in.Vrei s# munce[ti ceva? Oui monsieour.Uite, \]i dau s# m#n\nci, \]i dau [i o sticl#de vin, dar s# nu fugi, c\nd mergi laziare, mergi cu mine. {i s-au dus laredac]ie la Le Monde. De acolo luamo[ul ziare [i le vindea: pe la u[ile fabri-cilor, pe la greve; era prieten cu mun-

citorii, cu mecanicii de la metrou... Avea\ncredere \n fiu’meu, [i-l l#sa s# doarm#-n chio[c... deh... ziari[tii \ntre ei se ajut#.Acu’ a murit mo[u’ [i a r#mas el...”.

Trezit brusc dintr-o euforie bahic#,vecin# cu ebrietatea, Gil# Troanc#ncap,alt ]#r#noi b#los de la Poiana, fostmandatar la birt, azi c\rn#]ar ambulant,[i angrosist de carne de mici, se b#g#ne\ntrebat [i furibund \n vorb#: “B###, #lmai tare d’aci e fiu’meu, b#!” “Care bre,ingineru’, mecanicu’?” “Da b#, da!” “P#icum c# era cam...” “Da b# [i? M#car c#i-a trebuit fo 8 ani s# fac# Mecanica pi’la Craiova, da acu’ e [ef!” “Ia zi dom’le,c# voi #[tia ai lu’ Troanc#ncap, ave]iminte c\t are pe[tele glas... ia zi!” “B#,e [ef la o groap# de gunoi din Ger-mania!” “Ei [i?” “P#i b##, vine ma[inacu zoaie puturoase [i zemuinde, darnu poate face nimic p\n# nu se suiefiu’meu, ingineru’ pe o sc#ri]# la spatelema[inii, trage de o manet# [i tot rahatulcurge-n groap#!” “Minune mare, bre,z#u!” “P#i vede]i b#! P’orm# merge cuma[ina la poart#, \i zice la unu’ num#rul[i se a[az# pe o bang#, afar#, la aer,c# \n#untru nu-l las# #ia, c# le \ntoarcema]ele pe dos duhneala de putoare [imirosul de hazna! B##, da nu munce[-te, b#, nu d# cu lopata pe [antier, saula c#p[uni, are capu’ limpede, ce mai!Nu-mi pare r#u c# am v\ndut fo’nou#vaci ca s# termine boul #sta o facultate!Asta e b#, a avut noroc, ce mai!”.

“Ei, dna Zb\rc#, Caty, Babolanco, de

Nu pleca. O s# regre]i prea mult c#ai venit [i mai ales nu te \ncrede \nnorocul altuia.

Mirajul Europei

fiica dumitale chiar nu vrei s# [timnimic?” “P#i, [ti]i, eu s\nt ocupat# multcu Sugiuc al meu, cu fabrica...” “Auzibre, las#-ne cu interna]ionala [i zine [inou# ceva la subiect, c# d’aia venir#maici!” “Nu prea am ce s# v# spui, c# to]iavus#r#]i noroc cu copiii vo[tri, numaieu nu!” “Nu se poate...” “Ba da, uite c#da! P#i termen# ea facultatea deAdministra]ie Public# [i ajunse \nSuedia.” “A[a, [i?” “{i ce, i s-a oferitun post de taxatoare pe autobuz, darea nu [i nu, c# la preg#tirea ei trebuies# fie cel pu]in dispecer!” “Ca s# vezi,dom’le, ce idei au pu[tii #[tia! Habar n-au ce \nseamn# un loc de munc#ast#zi, ca s# porne[ti \n via]#!!”

Prietenul meu, olteanul de Timi[oara,dl. Surugiu, era pur [i simplu oripilat._ntr-un t\rziu \l \ntreab# pe venerabiluldasac#l, care ne era amfitrion: “Dom-nule profesor, v-au trecut prin m\n#at\tea genera]ii, de care cred c# s\nte]im\ndru, ce [anse au ace[ti vis#toridispera]i?” “Mai tinerii mei prieteni, ams# v# r#spund cu o cugetare: de-alungul existen]ei, fiecare \[i construie[tec\te un soclu, dar rareori ajunge statuie,[i pot s# v# mai spun c# toat# via]a amiubit speran]ele care se prefac \ncertitudini, dar m-au nelini[tit certitudinilecare se transform# \n speran]e!”.

Epilog: Din manejul circului, ursulpleac# mul]umit nu de aplauzele pu-blicului, ci de buc#]ica de zah#r primit#.

HYPOCRIT

Doamne, d#-mi cuget senin{i putere versuluiMeu, prin el imn s# \nchinS#rb#torii Pa[telui.

Ea e floare a iubirii_ntregii sufl#ri cre[tine{i-a c@nt#rii pream#ririiVe[nicei taine divine

{i e de la Domnul Sf@ntTriumful asupra mor]ii,Al vie]ii pe p#m@nt{i un dat etern al sor]ii,

S#rb#toare-a primeniriiTrupe[ti ca [i suflete[ti,Ca parte din legea firii{i-alc#tuirii lume[ti...

Imn Pa[telui

Slav# }ie, Doamne-Sfinte{i Fiului T#u curat,Slav#-}i \n#l]#m fierbinte,C@nt@nd “Christos a-nviat!!!”

Valentin TURCU