Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Normalitatea \[iintr# treptat \ndrepturi

Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2017

Seria a XV-a

Satisfac]ia nupoate fi deplin#

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

Se ridic# Poli]iaLocal# la \n#l]imeaprerogativelor sale?

F#r# a avea convingerea [i, cu at@tmai pu]in certitudinea, \ndr#znim totu[is# credem c# cititorii fideli ai Gazeteiau putut s# constate c# de c@te ori amscris despre diriguitorii la v@rf ai \nv#]#-m@ntului rom@nesc, din ce \n ce mai“[ifonat” [i mai “neproductiv” (dar nu \nsensul pe care i-l d#dea “iubitul con-duc#tor” acestui termen) ministerul deresort [i Institutul Na]ional de Evalua-re, n-am fost prea \ng#duitori, ci, dim-potriv#, ne-am exprimat nemul]umireadus# p@n# la revolt# fa]# de multe as-pect ale acestui sistem vital pentru s#-n#tatea moral# [i pentru progresul uneina]iuni, \n mod special “atac@nd” curricu-la [colar# [i manualele, schimb#riledese, nejustificate [i neinspirate deviziune, ci am afirmat uneori tran[antc# ace[ti factori responsabili nu preaau nimic comun cu \nv#]#m@ntul.

C# am f#cut-o cu elegan]#, expri-m@ndu-ne \n suficiente cazuri eufemis-tic, este cu totul alt# problem#, pentruc# \n opinia noastr#, spre a incriminam#suri gre[ite sau un comportamentnu este nevoie s# fii un dur, s# jigne[tisau s# folose[ti un vocabular grosier,\ntruc@t nu de pu]ine ori, acesta areefect de bumerang, te degradeaz# [id# satisfac]ie celor neaveni]i.

_n ciuda acestor ne\mpliniri de ne-contestat, am apreciat [i apreciem m#-sura factorilor responsabili de a orga-niza simul#rile de dinaintea examenelorpropriu-zise, ele fiind concepute, \n pri-mul r@nd, spre a-i familiariza pe viitoriabsolven]i cu rigorile [i exigen]ele aces-tora, pentru a se cunoa[te nivelul decuno[tin]e [i, mai ales, pentru a da po-sibilitate factorilor implica]i s# ia m#suride asigurare a succesului la examene.

Referitor la simul#ri, ne exprim#mbucuria c#, f#r# a fi lipsi]i de modestie,\n majoritatea cazurilor concluziile trasede noi \n articolele de analiz# [i-audovedit valabilitatea [i, spre merituldumnealor, directorii, dirigin]ii [i pro-fesorii care predau disciplinele de ba-calaureat, au ]inut seama de modestelenoastre sugestii, a[a \nc@t rezultatelesuperioare [i-au f#cut apari]ia, spresatisfac]ia tuturor.

Av@nd ca obiect de analiz# exame-nul de bacalaureat 2017 de la LiceulMihai Viteazul, vom prezenta rezul-

tatele a[a cum apar \nsitua]iile statistice [i vomface succinte comentarii, cuscuzele de rigoare adre-sate cititorilor, fiindc# nueste un secret pentru ni-meni c# abuzul de cifreplictise[te, dar \n acest caz,cifrele sunt necesare sprea fi edificatoare \n privin]aafirma]iilor noastre.

La examenul de maturi-tate, a[a cum se numea elmai \nainte, s-au \nscris 128 de elevi[i au promovat, \nainte de contesta]ii,89, promovabilitate 71,77%, superioar#celei \nregistrate la simulare (44,79%),celei din anul anterior (65,68%) [ipromovabilit#]ii \nregistrate la niveluljude]ului (68,93%). _n urma rezolv#riicontesta]iilor, au mai promovat 2 elevi,a[a \nc@t num#rul reu[i]ilor a ajuns la91, iar procentul de promovabilitate acrescut la 73,78, fa]# de 69,77, lanivelul jude]ului [i 72,9 la nivel na]ional.O situa]ie comparativ# \ntre cele dou#profiluri eviden]iaz# superioritatearezultatelor ob]inute de elevii de laprofilul uman, la care din cei 67 prezen]iau promovat 62 (92,53%), \n timp ce laprofilul real din cei 57 prezen]i au fostdeclara]i reu[i]i 29 (50,88%).

Pe l@ng# cei 89 de elevi promova]iini]ial au fost [i 4 respin[i cu mediile5,90; 5,86; 5,76; 5,68, iar dup#contesta]ii au r#mas 3 (5,85; 5,66;5,48). Dup# cum afirma directorul Ga-briel Tica \n cotidianul Cuv@ntul Liber-t#]ii, la promo]ia curent# promovabi-litatea s-a ridicat la 75%. De fapt dincalculele noastre reiese c# la elevii dinpromo]iile anterioare dintre cei 21prezen]i au promovat 6 (28,57%), \ntimp ce din promo]ia curent# dintre cei114 prezen]i au promovat 85 (74,56).

Un prilej de satisfac]ie [i de justificat#m@ndrie ofer# “elitele”, “florile alese” aleliceului, elevi competitivi la orice nivelcare au contribuit la cre[terea prestigiu-lui liceului, absolven]i ce constituie

modele pentru cei care vin dup# ei._nainte de contesta]ii, pe aceast# ono-rant# list# ap#reau 9 elevi cu medii dela 9,00 \n sus (10,11%), pentru ca dup#contesta]ii num#rul acestora s# cresc#la 12 (13,18%), dar, din p#cate, a dis-p#rut de pe list# Mihai Marius-Gabrielcare avusese media 9,03 iar dup#, 8,75._n urma rezolv#rii contesta]iilor, perfor-merii liceului, elevi competitivi care potavea un cuv@nt greu de spus la oriceconcurs sau examen la care se sus]inprobe la disciplinele de bacalaureat, listade onoare are configura]ia: 1. Neac[uIoan-Ovidius – 9,80; 2. Deca Lo-redana-Nicoleta – 9,76; 3. TupangiuMaria-Adelina – 9,50; 4. Scrieciu Nicu-[or-David – 9,46; 5. Grimm Mihai-Cristian – 9,35; 6. Scrieciu Claudiu-Petri[or – 9,18; 7-8. Badea Constan-tin-Adrian [i Dinc# Andreea-Floriana– 9,16; 9. Gheorghi[an Bianca-Florentina – 9,13; 10. Holt Tony-Georgian – 9,10; 11. Gu]u Florentina-Teodora – 9,06; 12. Ciobanu Alicia-Nicoleta – 9,00. Dup# solu]ionareacontesta]iilor, \n 10 cazuri mediilegenerale au fost m#rite, \n vreme ce \n12 situa]ii acestea s-au mic[orat.

Sigur c#, pentru a da Cezarului ceeste al Cezarului, elogii speciale secuvin premiantului bacalaureatului,Neac[u Ioan-Ovidiu, [i un [ahist re-dutabil cu multe premii [i medalii, elevcare demonstreaz# c# a[chia nu saredeparte de copac, tat#l s#u, C#t#linNeac[u, nefiind altul dec@t preotul cu

voca]ie [i apreciabil talentactoricesc.

Nu este mai pu]in adev#-rat c# \n situa]iile statistice,cu cifrele ei reci, apar [iunele surprize care \nt#rescideea c# de multe ori notelesunt subiective. {i facemaceast# apreciere av@d catemei faptul c# pe primeledou# locuri nu apar [efii depromo]ie – Bianca Gheorghi-[an pentru profilul uman [i

Grimm Mihai pentru real._n zona competitivit#]ii se \nscriu 23

de elevi, cu medii de la 8,50 \n sus(25,27%).

Peste m#sur# de \mbucur#tor estefaptul c# promovabilitatea a crescutfa]# de cea de la simulare cu 29,09procente, ceea ce dovede[te f#r#putin]# de t#gad# c# rezultatelesimul#rii, prezentate de colegul MarianMilovan, au fost analizate cu maturitate[i reponsabilitate, \ntreprinz@ndu-sem#suri ferme [i eficiente, situa]ie pentrucare conducerea liceului, cadrele didac-tice [i elevii merit# felicit#ri [i pre]uireatuturor. C# se putea [i mai bine nueste o noutate, av@nd \n vedere c# liceulnostru este printre cele apreciate dinjude] [i dac# se va proceda \n acela[ifel, va cre[te responsabilitatea, pasiu-nea [i, nu \n ultimul r@nd obiectivitatea,liceul \[i va spori prestigiul [i va ajungela str#lucirea lui de alt#dat#, c@nd se\nscria pe onoranta list# a liceelor detop ale jude]ului.

Dac# la v@rf exist# suficiente motivede satisfac]ie, faptul c# \n zona me-diocrit#]ii se afl# totu[i 21 de elevi(23,07%) \ntunec# bucuria [i \ndeamn#totu[i la medita]ie, pentru ca [i acestscurtcircuit s# fie remediat.

Pe grupe de clase, situa]ia se pre-zint# astfel:

Matematic#-informatic#: \nscri[i 28,prezen]i 28, promova]i 16 (57,14%), cumedii: 6,00 – 6,99 = 3 (18,75%); 7,00 –7,99 = 7, (43,75%); 8,00 – 8,99 = 2

(12,50%); 9,00 – 9,99 = 4 (25%). Ceimai buni elevi la aceast# clas#, falaprofesorilor [i a dirigintelui: Deca Lore-dana-Nicoleta 9,76; Grimm Mihai-Cristian9,35; Dinc# Andreea-Ramona 9,16;Gu]u Florentina-Teodora 9,06. Elevi cumedii de la 8,50 \n sus, 6 (37,50%),media general# a clasei 7,84.

{tiin]e al Naturii: \nscri[i 32,prezen]i 29, promova]i 13 (44,82), cumedii: 6,00 – 6,99 = 4 (30,78%); 7,00– 7,99 = 6 (46,15); 8,00 – 8,99 = 3(23,08). Cea mai mare medie MitroiOvidiu-Ionu] 8,91, iar cu medii peste8,50 sunt 2 elevi (15,38%), mediageneral# a clasei 7,44.

{tiin]e sociale: \nscri[i 35, prezen]i35, promova]i 30 (85,71%): 6,00 – 6,99= 10 (33,33%); 7,00 – 7,99 = 15 (50%);8,00 – 8,99 = 4 (13,33%); 9,00 – 9,99= 1 (3,33%). Cea mai mare medie,dup# contesta]ii Scrieciu Claudiu-Petri[or 9,18, iar media general# aclasei 7,41.

Filologie. Pe orice fa]# am \ntoarcelucrurile, este clasa cu cele mai bunerezultate la to]i indicatorii pe care i-amavut \n vedere, o bucurie f#r# marginia elevilor [i a distinsei diriginte Andreia-Helga Stroe, o dovad# \n plus c#dotarea intelectual# a elevilor s-a\mbinat armonios cu con[tiinciozitatea,sim]ul responsabilit#]ii, cu eforturilenedr#muite pentru ob]inerea idealului,cu grija p#rinteasc# a dirigintelui,adev#rat p#rinte, pornindu-se de laprincipiul c# nimic durabil nu se poateface f#r# eforturi, f#r# sacrificii.Situa]ia are configura]ia: \nscri[i 33,prezen]i 32, promova]i 32 (100%),mediile fiind grupate astfel: 6,00 – 6,99= 4 (12,50%); 7,00 – 7,99 = 5 (15,62%);8,00 – 8,99 = 17 (53,12%); 9,00 – 9,99= 6 (18,75%). Performerii clasei,“stelele”, cum sunt numi]i virtuozii maiales \n muzic#, \n art# \n general, r#s-pund la numele: 1. Neac[u Ioan-Ovidius9,80; 2. Tupangiu Maria-Adelina 9,50;3. Scrieciu Nicu[or-David 9,46; 4.Badea Adrian-Constantin 9,16; 5.Gheorghi[an Bianca-Florentina – 9,13;6. Holt Tony-Georgian 9,10; 7. CiobanuAlicia-Nicoleta – 9,00. Au ob]inut mediipeste 8,50, 16 elevi (51,61%), mediageneral# a clasei 8,60.

Liceul Mihai Viteazul

Rezultate care aduc satisfac]ii

Continuare in pag. 3

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2017

Pun@nd \n aplicare Dispozi]ia 583/16.06.2017 a Primarului MunicipiuluiB#ile[ti, ale[ii urbei [i-au dat \nt@lnirepe data de 30.06.2017 \n [edin]aordinar# a CL pe luna lui Cire[ar.

_ntrunindu-se cvorumul, dl. secretarM. Barbu a declarat deschise lucr#rile,a supus la vot procesul-verbal al [edin-]ei anterioare, aprobat \n unanimitate [ia invitat-o la pupitrul de comand# pedna. Amalia N#stase, pre[edintele de[edin]#, care a adresat dlui. primar C.Pistri]u rug#mintea de a prezentaordinea de zi. Dup# lecturarea aces-teia, reintr@ndu-[i \n atribu]ii, a supus-o votului, ordinea de zi fiind aprobat#\n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# depla-sarea unui num#r de 71 de elevi, careau ob]inut premii la fazele jude]ene [ina]ionale la olimiapdele [colare din anul[colar 2016-2017, cu o valoare demaximum 800 lei/elev, se stimpuleaz#c#, d@nd curs adresei 1281/19.06.2017a Consor]iului {colar B#ile[ti, executivula solicitat CL s# adopte o hot#r@re princare: “Se aprob# deplasarea unuinum#r de 71 de elevi care au ob]inutpremii la fazele jude]ene [i na]ionale laolimiapdele [colare din anul [colar2016-2017, cu o valoare de maximum800 lei/elev, conform anexei al#turate.”

Dna Amalia N#stase a men]ionat c#\n urma discu]iilor cu dl. director G. Tica,s-a ajuns la concluzia c# trebuie nomi-naliza]i [i inclu[i \n list# cei 7 profesori\nso]itori, situa]ie \n care se vor deplasa78 de persoane, anul trecut suma fiindmai mare. Dl. primar a \ntrebat care afost cuantumul sumei [i i s-a r#spuns850 lei/pers, motiv pentru care s-apropus aceast# condi]ionalitate, a[a\nc@t “totul este \n regul#”: 71 + 7,suma = 1000 lei. A pus accent pe faptulc# din cei 71 de elevi numai o treimea ob]inut premii la disciplinele caresolicit# efort intelectual mare, iar dou#treimi reprezint# latura sportiv#,consider@nd c# ar trebui s# existe totu[iun echilibru. {i-a exprimat regretul c#n-a primit de la [coli o analiz# a rezul-tatelor ob]inute la Evaluarea Na]ional#,dar din informa]iile de]inute, acestea n-au darul de a ne mul]umi. A transmisfelicit#ri dnei Alina M#lin pentru faptulc# fiica sa a ob]inut cea mai mare mediedin ora[ la Evaluarea Na]ional# - 9,85.Revenind asupra rezultatelor, a informatc# s-au luat multe note mici, unele \ntre1 [i 2, la unele [coli promovabilitatean-a fost nici m#car 50%. De[i noi punemmare accent pe educa]ie, rezultatelesunt sub a[tept#ri [i a men]ionat c#pentru premiile ob]inute la sport – hand-bal \n special – lucreaz# dou# unit#]i,[coala [i clubul sportiv, apoi a pus\ntrebarea, evident rhetoric#: Ce n-amf#cut noi de nu merge educa]ia? Arecomandat ca fiecare [coal# “s# sezbat#” s# \ntocmeasc# [i s# finalizezeproiecte pentru a aduce plusvaloare [ia men]ionat c# p@n# \n prezent n-areinforma]ii asupra derul#rii proiectelor,ceea ce nu este bine, pentru c# trebuies# existe deschidere [i comunicare. Aadresat Comisiei de \nv#]#m@nt rug#-mintea de a face o analiz# riguroas# lanivelul municipiului a situa]iei la \nv#]#-tur#, cu deosebire la testul de evaluare,o analiz# corect#, obiectiv# [i matur#.De asemenea, [i-a exprimat regretulc# aproximativ 50% dintre cei mai buni

elevi ai no[tri pleac# la liceele din Craio-va, ceea ce nu este nici normal, nicimoral, situa]ia impun@nd un minu]iosproces de con[tiin]# din partea cadrelordidactice [i a p#rin]ilor. Dl. Cr. C#lu[arua mul]umit pentru ghidul pe care i l-adat dl. primar [i a asigurat c# personalulde la Liceul Tehnologic {tefan Anghelse va implica \n acest proiect, se vorlua m#suri concrete [i eficiente. Ainformat c# s-au ob]inut realiz#ri, maiales \n ceea ce prive[te practica, eleviimerg@nd la unit#]ile economice, unde\[i des#v@r[esc preg#tirea teoretic# [i-[i formeaz# preiceperi [i deprinderi.Av@nd \n vedere cele discutate, s-astabilit ca hot#r@rea s# aib# formularea:“Se aprob# deplasarea unui num#r de78 de persoane – 71 de elevi care auob]inut premii la fazele jude]ene [ina]ionale la olimpiadele [colare din anul[colar 2016-2017 [i a 7 profesori\nso]itori – cu o valoare de maximum1000 lei/persoan#, conform anexei”.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se acord# aviz favorabilAsocia]iei Jude]ene a V@n#torilor [iPescarilor Sportivi Dolj (AJVPS) pentrua desf#[ura activit#]I de v@n#toare pefondul cinegetic nr.15, Galicea Mare,pe raza Ariei Naturale Protejate BaltaCilieni, se men]ioneaz# c#, av@nd \n vedereOrdinul 3016/2017 emis de MinisterulMediului, Apelor [i P#durilor, Legea 215/2001 [i adresa 790/25.05.2017 a AJVPSDolj, executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL potrivit c#reia: “Seacord# aviz favorabil AJVPS Dolj \nvederea efectu#rii activit#]ii de v@n#-toare, sezon 2017-2018, pe raza ArieiNaturale Protejate Balta Cilieni B#ile[ti,pentru speciile de v@nat aprobate prinOrdinul 3016/2017 emis de MinisterulMediului, Apelor [i P#durilor, curespectarea legisla]iei \n vigoare.”

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# transferul contractuluide concesiune 23313/09.04.2015, seprecizeaz# c# prin cererea 15154/2017SC SIEM IMPEX SRL, din B#ile[ti, str.Meseria[i 30, solicit# transferal contrac-tului de concesionare men]ionat pentrusuprafa]a de 17,18 mp, situat# \n str.T#b#cari 22, spa]iu comercial, c#treS.M.C. RO SRL, care a cump#ratacest spa]iu cu factura 03/22.05.2017.}in@nd seama de cele men]ionate, exe-cutivul a propus emiterea unei hot#r@ride CL, conform c#reia: “Se aprob# pre-luarea contractului de concesiune 23313/2015 de c#tre S.M.C. RO SRL de laSC SIEM IMPEX SRL pentru suprafa]ade 17,18 mp, situat# \n str, T#b#cari 22,din municipiul B#ile[ti, jud. Dolj”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# trans-ferul contractului de concesiune 19400/19.06.2015, se stipuleaz# c#, d@nd curscererii 15152/2017 prin care SC SIEMIMPEX SRL, din B#ile[ti, str. Meseria[i30, solicit# transferal contractului de con-cesionare men]ionat pentru suprafa]ade 18 mp, situat# \n str. T#b#cari 22,spa]iu comercial, c#tre II C\ta Ionelacare a cump#rat acest spa]iu cu factura04/22.05.2017, executivul a apropusadoptarea unei hot#r@ri de CL \n for-mularea: “Se aprob# preluarea contrac-tului de concesiune 19400/2015 dec#tre II C\ta Ionela de la SC SIEMIMPEX SRL pentru suprafa]a de 18mp, situat# \n str, T#b#cari 22, dinmunicipiul B#ile[ti, jud. Dolj.”

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# pre]ul minimde \nchiriere pentru spa]iile nonalim-entare din Pia]a agroindustrial#, semen]ioneaz# c# \n Pia]a agroindustrial#se desf#[oar# activit#]i de comerciali-zare a legumelor [i fructelor, a produ-selor lactate [i a celor nonalimentare.Spa]iul de comercializare a produselornonalimentare este compartimentat \n26 de standuri cu suprafa]# cuprins#\ntre 15 [i 18 mp, care se \nchiriaz#persoanelor fizice [i juridice pentru acti-vit#]i comerciale. Av@nd \n vedere c#s-a \ntocmit raportul de evaluare refe-ritor la aceste spa]ii, executivul a solicitatCL s# emit# o hot#r@re prin care: 1.Se aprob# \nchirierea spa]iilor comer-ciale care se afl# \n Hala nonalimen-tare apar]in@nd Pie]ei agroalimentare;2. Se aprob# chiria de 17 lei/mp/lun#pentru spa]iile comerciale care se afl#\n Hala nonalimentare apar]in@nd Pie]eiagroalimentare; 3. Se aprob# perioadade \nchiriere de 5 ani; 4. Se aprob#caietul de sarcini pentru \nchiriereaspa]iilor comerciale din Hala nonalimen-tare apar]in@nd Pie]ei agroalimentare.

Dl. M. Pistri]u a \ntrebat c@te per-soane sunt \nscrise la licita]ie, iar dnaCojocaru a r#spuns c# cererile suntdepuse de mult timp [i nu se mai potbaza pe ele. Dl. G. Gliba a pus accentpe faptul c# la pia]# comercian]ii nusunt prezen]i \n fiecare zi, ci doar joia[i duminica, dl. viceprimar I. Mu[uroipreciz@nd c# este op]iunea comercian-]ilor, “noi suntem prezen]i permanent”.Dl. V. Toan#, dup# ce s-a interesatdac# aerul condi]ionat func]ioneaz# [ia primit r#spuns pozitiv, cu precizareac# sunt [i unele excep]ii, a \ntrebat dac#cei care au contracte se mai \nscriu lalicita]ie [i a fost informat c# cei care audeja contracte r#m@n cu acestea, chiardac# au un contract cu o valoare maimare (20 lei/mp/lun#). Dl. M. Pistri]u apropus ca pre]ul minim de pornire alicita]iei s# fie 34 lei/mp/lun#. Dl. V.Bonci a men]ionat c# se face licita]ienumai pentru spa]iile r#mase libere, iarpre]ul nu poate fi aplicat retroactiv lacontractele deja \ncheiate cu 20 lei/mp/lun#. Deoarece a constatat unelenereguli care produc aglomer#ri prinparcarea dup# bunul plac, dl. V. Toan#a propus s# se respecte regulamentul[i s# se ia m#suri \n acest sens.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# darea \n folosin]# gratui-t# a unei suprafe]e de teren de 145 mp\n str. Eroilor numitului B#lun# Constan-tin, se precizeaz# c# prin HCL 76/16.08.2006 s-a aprobat darea \n folosin]#gratuit# pe o period# de 49 de ani asuprafe]ei de 145 mp numitului B#lun#Constantin din str. Mare[al Avramescu45, urmare a ced#rii acestei suprafe]epentru extinderea cimitirului Eroilor.Deoarece punerea \n posesie n-a fostmaterializat# \n teren m#sur#torilecadastrale [i parcelarea terenului nefiindexecutate, acestea fiind definitivate \nanul 2013 pentru suprafa]a de terende 50 de mii de mp, executivul a solici-tat CL s# adopte hot#r@re \n formularea:“Se aprob# darea \n folosin]# gratuit#pentru o period# de 49 de ani a supra-fe]ei de teren de 145 mp \n str. Eroilornumitului B#lun# Constantin, \n confor-mitate cu planul de situa]ie anexat, \nschimbul terenului cedat extinderiicimitirului Eroilor din municipiul B#ile[ti,

jude]ul Dolj”.Analiz@nd documenta]iile \naintate de

institu]iile de cultur# executivul a propusadoptarea unor hot#r@ri de CL princare: “Se aprob# Programul principa-lelor manifest#ri cultural-artistice [i edu-cative pe trim al III-lea 2017 la BibliotecaMunicipal# Petre Anghel, Casa deCultur# Amza Pellea, ([i devizul esti-mativ de cheltuieli) [i la Muzeul C@mpieiB#ile[tilor, conform anexelor care facparte integrant# din prezenta hot#r@re.”

R#spunz@nd unei \ntreb#ri adresatela [edin]a pe comisii conform c#reiatrebuia s# se men]ionize un nume pen-tru muzica u[oar# la Zilele B#ile[tiului,dl. M. Bo]a a precizat c# se poate vorbide soli[ti sau de forma]ii – Delia, Voltaj,Brenciu etc, care solicit# 15-16 mii deeuro la care se adaug# TVA pentru cedep#[e[te 10 mii. Dl. G. Gliba s-a inte-resat c@t ar costa participarea unuiadintre ansamblurile Maria T#nase sauDoina Gorjului, ca s# nu mai aducemsoli[ti din locuri \ndep#rtate, Maramu-re[, Bihor etc. Dl. M. Bo]a, dup# ce apus accent pe faptul c# trebuie s# fiespectacole diversificate, a r#spuns c#cele dou# ansambluri cer sume foartemari, fiind greu s# vin# soli[ti consacra]i– Ctin Enceanu, Petric#-M\]u Stoian sauNiculina Stoican – care s@mb#ta searasunt angaja]i la nun]i [i nu renun]# laacestea. Dl. G. Gliba a avansat propu-nerea de a se studia posibilitatea anga-j#rii unui post de Tv pentru transmiterea\n direct a spectacolelor [i a celorlaltemanifest#ri iar dl. M. Bo]a a men]ionatc# a urm#rit ni[te transmisii f#cute deanumite televiziuni la alte festivaluri, unspectacol grotesc, iar dac# se discut#cu televiziuni ca Favorit sau Etno,acestea nu se deplaseaz# dec@t dac#li se ofer# peste 100 milioane lei vechi.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# organi-grama [i statul de func]ii ale Poli]ieiLocale a municipiului B#ile[ti, se stipu-leaz# c# \n urma aprob#rii aloc#rii adou# posturi din num#rul maxim apro-bat pentru UAT B#ile[ti, \n organigramaPoli]iei Locale sunt normate 22 deposturi: [ef serviciu – 1; compartimentfinanciar-contabilitate, achizi]ii publice,salarizare, resurse umane – 2; compar-timent circula]ie pe drumurile publice –4; compartiment activitate comercial#[i eviden]a personalului – 1; comparti-ment disciplina \n construc]ii, afi[aj stra-dal [i protec]ia mediului – 1; [ef birouOrdine public# – 1; birou Ordine public#– 12, adic# dou# func]ii de conducere[i 20 de execu]ie. _n statul de func]iisunt nominalizate 19 posturi, 3 fiindvacante: func]ii publice de conducere –2 (vacant 1); func]ii publice de execu]ie– 18 (vacante 2); func]ii contractuale –2, ambele de execu]ie, [ofer. Av@nd \nvedere documenta]ia \naintat#, execu-tivul a propus adoptarea unei hot#r@ride CL, potrivit c#reia: “Se aprob# orga-nigrama [i statul de func]ii pentru Poli]iaLocal# a municipiului B#ile[ti, conformanexelor al#turate care fac parte inte-grant# din prezenta hot#r@re”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# Planul deocupare a func]iilor publice pe anul2017 la Poli]ia Local# a municipiuluiB#ile[ti, se men]ioneaz# c#, av@nd catemei Referatul 482/22.06.2017 alPoli]iei Locale prin care se face cunoscutc# s-au modificat organigrama [i statul

de func]ii ca urmare a supliment#rii cudou# posturi de func]ionari publici alo-cate de Prim#ria B#ile[ti, prin adresa10217/05.04.2017, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL prin care:“Se aprob# Planul de ocupare a func]ii-lor publice pe anul 2017 la Poli]ia Local#a municipiului B#ile[ti, conform anexei.”

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# pre]urile [i tarifele pen-tru Serviciile Publice de Alimentare cuAp# [i de Canalizare de c#tre Opera-torul Regional SC Compania de Ap#Oltenia SA \ncep@nd cu data de01.07.2017, se precizeaz# c# ANRSCprin Avizul 505415/20.06.2017 a apro-bat pre]urile [i tarifele pentru ServiciilePublice de Alimentare cu Ap# [i deCanalizare care urmeaz# a fi aplicate dec#tre Operatorul Regional SC Companiade Ap# Oltenia SA, \n \ntrega Arie deoperare de la data de 01.07.2017, dup#cum urmeaz#: a. Ap# potabil# produs#,transportat# [i livrat# pentru \ntreagaarie de operare pentru popula]ie – 3,89lei/mc cu TVA \n cot# de 9%; pentrurestul utilizatorilor, 3,57 lei/mc, f#r# acon]ine TVA; b. Ap# potabil# produs#,transportat#, livrat# din re]elele detransport, respectiv livrat# \n alt sistem\n vederea redistribuirii, pentru \ntreagaarie de operare, numai pentru utilizatori– 2,01 lei/mc; c. Canalizare-epurarepentru \ntreaga arie de operare – 2,90lei/mc pentru popula]ie, care con]ine TVA\n cot# de 19% [i 2,44 lei/mc pentrurestul utilizatorilor, tarife care nu con]inTVA. }in@nd seama de cele men]ionate,executivul a solicitat CL s# emit# ohot#r@re \n formularea: “Se aprob#pre]urile [i tarifele la Serviciile Publicede Alimentare cu Ap# [i de Canalizarecare urmeaz# a fi aplicate de c#treOperatorul Regional SC Compania deAp# Oltenia SA \ncep@nd cu data de01.07.2017, conform anexei al#turate”.

Dl. G. Gliba [i-a exprimat nemul]u-mirea generat# de faptul c# pre]urile [itarifele propuse sunt foarte mari, o cre[-tere nejustificat# \n opinia sa [i a adresatcolegilor consilieri rug#mintea de a nuvota acest proiect. _ntr-o prim# supu-nere la vot, niciun consilier n-a fost deacord cu pre]urile propuse [i s-a lansatpropunerea ca acest proiect s# fie am@-nat pentru a se veni cu informa]ii supli-mentare. La afirma]ia dlui M. Pistri]upotrivit c#reia canalizarea instalat# nufunc]ioneaz#, dl. viceprimar I. Mu[uroia precizat c# exist# o problem# la ceade pe strada Panduri, iar dl. M. Pistri]ua sus]inut c# trebuie informa]i oameniicu privire la cauza nefunc]ion#riicanaliz#rii. Lectur@nd c@teva articole dinavizul ANRSC, dl. I. Mu[uroi a pusaccent pe faptul c# pre]urile/tarifele aufost deja stabilite [i aprobate, iar noidoar lu#m act de aceste cre[teri, nutrebuie s# le aprob#m, situa]ie \n care\n hot#r@re ar trebui s# se \nlocuiasc#sintagma “se aprob#” cu “se ia act”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#folosirea pietrei cubice rezultate dinmodernizarea str#zilor la amenajareaspa]iului din fa]a loca]iei cu produsenonalimentare, Pia]a municipiului, sestipuleaz# c#, av@nd \n vedere faptulc# \n zona Pie]ei agroalimentare, pepartea dreapt# a p@r@ului Balasan, aufost concesionate suprafe]e de terendestinate construirii de spa]iipentru comercializarea produselor

Normalitatea \[i intr# treptat \n drepturi

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2017

nonalimentare [i prin amenajareaparc#rii, \n aceast# zon# au r#mas

suprafe]e de teren cu rol de trotuare [ialei pentru acces, cu infrastructur# dinp#m@nt [i balast, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL, conformc#reia: “Se aprob# folosirea pietreicubice rezultate din modernizareastr#zilor pentru amenajarea trotuarelordin zona spa]iilor de produse nona-limentare din Pia]a agroalimentar# amunicipiului B#ile[ti jud Dolj”.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-

Pentru iubitorii de literatur# apar]in@ndv@rstei a treia (primele dou# au altepasiuni...) se pare c# scrierile memoria-listice reprezint# o preferin]# vizibil#; lucruexplicabil – dac# viitorul este limitat iarprezentul monoton [i precar, atunci estefiresc s# se \ndrepte spre trecutuladuc#tor de nostalgii.

Pornind de la aceast# premis#, amcitit cu real# pl#cere cartea de amintiri aMargaretei P@slaru, adev#ratul “mit algenera]iei ‘70”, cum a numit-o unul dintrecronicarii muzicali care i-a urm#rit traseulartistic. Margareta P@slaru a fost idolul anenum#ra]i tineri [i v@rstnici fermeca]ide c@ntecele ei, de vocea grav# [iprofund#, de ritmurile variate ale inter-pret#rilor, de textele de poezie [i sensi-bilitate. Cartea m-a transportat \napoi \ntimp, \n anii tinere]ii – studen]ia [i primiiani de carier# – c@nd am ascultat-o \nmulte concerte, Margareta apar]in@ndaceleia[i genera]ii cu autorul acestorimpresii. {i datorit# (sau din cauza?)c#reia am prea pu]ine tangen]e cumuzica u[oar# rom@neasc# actual#.

Compozi]ional, volumul de amintiri almarii soliste este alc#tuit din impresii [ievoc#ri personale, directe, dar [i dem#rturii, consemnate \n presa vremii dec#tre oamenii de cultur# [i art#,colaboratori, parteneri sau ziari[ti.

Autoarea \[i reconstituie sumarbiografia civil# – origini artistice alese:bunicii “buni”, p#rin]ii mamei, erausculptor [i pictori]#, mama \ns#[i fusesesolist# de oper# iar m#tu[a Sanda –dansatoare. Laconic, aminte[te despree[ecul primei c#snicii (prea timpurie [icontrar voin]ei sale) apoi despre primadragoste. Era Gyuri-Gheorghe Sencovici,sportiv de performan]#, medaliat lacampionate interna]ionale de tir, cu carese va rec#s#tori, iar dup# na[terea feteiva urma plecarea succesiv# a familiei \nSUA, \n 1982. _n fine, interpreta scriedespre cariera de dincolo de Ocean, maipu]in \n domeniul muzical [i mai mult \nacela al modei, televiziunii [i activit#]ilorcaritabil-umanitare.

Fire[te \ns# c#, \n principal, amintirilesolistei vizeaz# str#lucitoarea ei carier#artistic#: interpret#, textier#, actri]#, com-pozitoare. Autoarea evoc# plin# de sin-ceritate [i nostalgie momentul debutului,impresia [ocant# pe care le-a produs-o“diriguitorilor” lumii muzicale a anilor ’60,cu “timbrul profund [i puternic al vocii”(Liviu Ciulei), cu u[urin]a cu care suge-reaz# “muzica valurilor m#rii”, pentru“mirajul c@ntecului \n suflet” sau pentrusubtilitatea de a valorifica poten]elemuzicale ale liricii eminesciene.

Pentru iubitorii de muzic# ai acelor anic@ntecele Margaretei P@slaru – devenite[lag#re – mai st#ruie [i dup# decenii \nmin]ile [i sufletele acestora, melodiile, \nritmuri variate, \mbin@ndu-se perfect cutexte pline de farmec [i sensibilitate. Iat#spre exemplificare, din memorie, o strof#semnificativ# din “Nu [tiu”, de NicolaeKirculescu:

Nu [tiu dac# am iubit / Dar [tiu c#iubesc acum. / V@ntu-a smuls o frunz#

nseamn# / Regretul amarnic. (Scrisoarede amor).

Intensa activitate artistic# a MargareteiP@slaru i-a prilejuit acesteia colaborareacu al]i mari interpre]i vocali de muzic#u[oar#, precum Dan Sp#taru, MarinaVoica, Angela Similea, Anda C#lug#-reanu, Doina Badea, Aurelian Andrees-cu, Horia Moculescu, Cornel Fugaru [ial]ii. Apoi, trebuie s# apreciem calitateadeosebit# a compozitorilor cu care acolaborat, ca George Grigoriu, TemistoclePopa, Radu {erban [i alte nume de refe-rin]# din lumea muzicii u[oare rom@ne[ti.

_nzestrata memorialist# \i aminte[te,de-a lungul evoc#rilor sale, pe numero[iactori, regizori, realizatori, poe]i printrecare Mircea Cri[an, Paul Urmuzescu,Stela Popescu, Vasilica Tastaman, MariaT#nase, Benone Sinulescu, SofiaVicoveanca, Marin Moraru, {tefanIordache, Mihai Maximilian, ValeriuLazarov, Titus Munteanu, Tudor Vornicu,Toma Caragiu, Ana Blandiana etc, etc.

C#ci, s# nu uit#m, solista a f#cut ocarier# str#lucit# [i \n cinematografie, curoluri de neuitat \n filme ca “Veronica”,“Melodii, melodii”, “Un film cu o fat# ferme-c#toare”, “_mpu[c#turi pe portativ” [i altele.

Pline de candoare sunt impresiileplec#rilor \n str#in#tate, primele turnee,primele \nt@lniri “cu lumea asta mare,plin# de ciud#]enii, de contraste,

paradoxuri” [i, totodat#, contactul cu ma-rile metropole ale lumii – Dresda, Mon-treal, Tokyo, Cannes, Havana, Beijing.Aici a avut \nt@lniri meomrabile cu marilepersonalit#]i ale lumii artistice [i nu numai:Omar Sharif, Amalia Rodriguez, Dalida,Mireille Mathieu, Maurice Chevalier, Adria-no Celentano, Gilbert Becaud, MelindaMercouri sau, prin ineditul lor, discu]iile cuRichard Nixon [i Fidel Castro.

_nzestrat# [i cu sim]ul umorului,autoarea evoc# momentul amuzant dela Cannes, din 1969, c@nd prezentatorulT@rgului Interna]ional al Discului a avutdificult#]i cu pronun]area numelui artistei:el a rostit st@njenit \n francez#...mademoiselle Pisslarue iar sala \ntreag#a izbucnit \n hohote de r@s! Pronun]ia,traductibil# \n limba lor \nsemna... “Pipipe strad#”! Fire[te, dup# ceremonie,prezentatorul [i-a cerut scuze!

Apoi, Margareta \[i aminte[te impresio-nanta scen# a vizitei la Havana, unde aintrat \n casa \n care locuise ErnestHamingway, cas# devenit# muzeu dup#moartea prozatorului american.

De fapt, Margareta a avut [i altecontacte cu muzica u[oar# occidental#,unele din [lag#rele ei fiind, propriu-zis,adapt#ri excep]ionale ale unor melodiistr#ine. Este cazul melodiilor “A casad’Irene” (tradus# de solist# drept “Acas#mi-e g@ndul”) sau celebra “La edad de

r@re prin care se aprob# procedura pen-tru interven]iile privind utilit#]ile (ap#, ca-nal, electricitate, telefonie) la nivelulmunicipiului B#ile[ti, se men]ioneaz# c#,d@nd curs Raportului Procedura pri-vind interven]iile \n regim de urgen]#[i defec]iuni accidentale la re]eleleedilitare din domeniul public [i privatal municipiului B#ile[ti, executivul apropus emiterea unei hot#r@ri de CL princare: “Se aprob# procedura pentruinterven]iile privind utilit#]ile (ap#, canal,electricitate, telefonie) la nivelul munici-

piului B#ile[ti, \n forma anexat# care faceparte integrant# din prezenta hot#r@re”.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se alege pre[edintele de [edin]#pentru lunile iulie-septembrie 2017, seprecizeaz# c#, lu@nd act de \ncetareamandatului pre[edintelui de [edin]# [iav@nd temei juridic Legea 215/2001,care prevede necesitatea alegerii nouluipre[edinte de [edin]# [i ]in@nd seamade propunerea dlui I. Mu[uroi, execu-tivul a solicitat adoptarea unei hot#r@ride CL prin care: “Se alege pre[edinte

de [edin]# pentru urm#toarele trei luni:iulie 2017-septembrie 2017, domnulconsilier Surcel Octavian-Marius.”

La punctul “Diverse” s-au discutatprobleme referitoare la repartizareaoamenilor care presteaz# munc# \n fo-losul societ#]ii [i a celor care benefi-ciaz# de Legea 416, realizarea depanouri fotovoltaice, sprijinirea echipeide fotbal potrivit prevederilor Legii spor-tului, rezolvarea problemei ad#posturilorpentru c@inii vagabonzi, sprijinirea ad-ministratorului Pie]ei agroalimentare [i

la m#surile pe care trebuie s# le ia Poli-]ia Local# \n vederea eradic#rii furturilor[i asigur#rii lini[tii publice, dna. AlinaM#lin [i dnii I. Mu[uroi [i V. Iure[ d@ndr#spuns \ntreb#rilor adresate [i clarifi-c@nd unele situa]ii mai pu]in cunoscute.

Ne-am bucurat c-am avut privilegiulde a asista la o nou# [edin]# de con-siliu, desf#[urat# \ntr-o atmosfer#destins# [i distins#, de respect, comu-nicare [i deschidere, dovad# c# treptatnormalitatea \[i intr# \n drepturi.

Gheorghe GHEORGHI{AN

dintr-un ram / Cu ea dragostea mi-ab#tut \n geam.

Memorabile sunt nenum#rate altemelodii interpretate cu har de c#treMargareta P@slaru: “Chemarea m#rii”,“Dou# r@ndunici”, “Trandafirii t#i”, “La unpas de fericire”, “Flor#reasa”, “Frunze detoamn# t@rzii”, “Las#-mi toamn# pomiiverzi” etc, etc. Cu “S# nu uit#m s# iubimtrandafirii” (de Florin Bogardo) [i “Cu tiner@d, cu tine pl@ng” (Vasile Veselovschi)solista a ob]inut premile maxime laFestivalul de la Mamaia, elogii deosebiteprimind de la toate marile evenimenteale muzicii u[oare rom@ne[ti din aceiani (1960-1980): “Steaua f#r# nume”,“Variet#]i”, “Cerbul de Aur” (unde, \ns#,nu a c@[tigat dec@t o men]iune).

Posibilit#]ile actorice[ti nelimitate \ipermit solistei s# tr#iasc#, la fel de intens,la fel de r#scolitor, sentimente puternicede[i contrarii. _n acest sens, tot dinmemorie (cu scuze pentru eventualeleinexactit#]i), spre compara]ie, iat# bucuriaiubirii \mp#rt#[ite:

Cu tine r@d, cu tine pl@ng / Trec mareanop]ilor cu tine / {i c@nd la pieptul meute str@ng / De fericire pl@ng, respectivtriste]ea desp#r]irii iremediabile:

Scrisoare de-amor, m#rturia iubiriitrecute / {i-a speran]elor ]esute odat#zadarnic. / Scrisoare de dor, recitit#-ntr-o sear# de toamn# / Tu m-ai \nv#]at ce-

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Lecturile unui pensionarLecturile unui pensionarMotto: “A[ da oric@t / S#-ntorc timpul \napoi”

(Margareta P@slaru – “Eu [i timpul”, Bucure[ti, Editura Curtea Veche, 2012)

amor” (interpretat# de cunoscuta LolitaTorres), textul rom@nesc apar]in@ndintegral solistei noastre [i din care, iar#[iapel@nd la memorie, voi cita un scurtfragment:

V@ntul prin crengi adie / {i-o melodieStele argintate / Pe bolt#-s toate Darnop]ile nu-mi par / M@ndre [i senine /Dec@t cu tine.

Practic, cariera artistic# a MargareteiP@slaru s-a intersectat cu cele ale marilornume ale teatrului, filmului [i muziciirom@ne[ti [i str#ine din a doua jum#tatea secolului trecut. C#ci, la sf@r[itulvolumului, autoarea \nf#]i[eaz# sumar [iactivitatea desf#[urat# peste Ocean, cuspectacole, recitaluri [i turnee \n SUA [iCanada, perioad# \n care a beneficiatde cronici extrem de elogioase \n presade specialitate nord-american#, inregis-tr#ri de CD-uri, albume etc.

Celebritatea Margaretei P@slaru a\mbr#cat forme variate: partituri compusespecial pentru ea, textieri care \[i ofereaucontribu]ia, mae[tri de sunet [i orchestra-tori ferici]i s#-i poat# ob]ine colaborarea.Semnificativ# este m#rturia unui alt numecunoscut, Alexandru Andy: MargaretaP@slaru a devenit at@t de celebr# \nc@ti-a parvenit p@n# [i o scrisoare dinstr#in#tate, f#r# adres#, f#r# localitate,f#r# strad# [i num#r, adresat# doar –Margareta P@slaru, Rom@nia – . De unde[tiu?... Pentru c# cel care i-a expediat-o... am fost chiar eu!.

{i voi \ncheia aceast# sumar# prezen-tare cu o m#rturisire a interpretei \ns#[i,care justific# [i titlul volumului: Se pare c#am rezistat la testul timpului. Am un copil,am plantat un copac, am scris o carte.

Marian PIRNEA

Despre un poem aproape uitatApar]in@nd literaturii culte, posibil,c@ndva, \n manualele de citire ale ulti-milor ani de [coal# primar#, poemulintitulat “C#t#lina” are o \ntindereimpresionant#, \nsum@nd 166 de versuri[i a r#mas \n memoria unui moldovean,devenit b#ile[tean dup# ultimul r#zboi.

Cum a ajuns redac]ia \n posesia tex-tului respectiv? Printr-o \nt@mplare caremerit# relatat# cititorilor Gazetei deB#ile[ti.

Dl. Marian Pistri]u – consilier municipal– a organizat o \nt@lnire cu cei c@]ivaveterani de r#zboi, care mai sunt \n via]#.Dintre ace[tia s-a remarcat dl. Constan-tin Cociorv#, care n-a apucat, neav@ndv@rsta \ncorpor#rii, s# ajung# pe front,\ns# f#c@nd “premilitara” a tr#it experien]ede via]# care i-au fost de mare ajutorc@nd [i-a satisf#cut serviciul militar.

La \nt@lnirea respectiv# dl. Ctin Co-ciorv# a rememorat poemul “C#t#lina”,despre care a precizat c# l-a recitat lao serbare de final de an [colar de\nv#]#m@nt primar, \n satul natal dinMoldova, poem pe care l-a \nv#]at dela mama sa. Numele autorului versurilorl-a uitat, dar a mai ]inut minte c# evorba de un ardelean.

Cu unele – pu]ine, dealtfel, erori [isincope a recitat versurile pe care le-a\nregistrat pe reportofon colegul Marian

Milovan, dup# care a fost restabilit textulsub form# grafic#.

Tematic, poemul evoc# dragostea demam#, dar [i cea filial# specific satuluirom@nesc arhaic [i tragedia \nstr#in#riiprin c#s#torie la mare dep#rtare decasa p#rinteasc#.

E uimitoare memoria acestui b#tr@nnonagenar precum [i pasiunea cu care arecitat versurile memorate \n copil#rie.Uime[te, de asemenea, temeinicia\nv#]#turii \n clasele primare, \n mediulrural, de acum aproape un veac, cu at@tmai mult cu c@t, comparativ cu situa]ia deazi, c@nd nu mai sunt corigen]i [i repeten]ila [coala primar#, ba, din contr#, se daudiplome tuturor elevilor, zice-se \n scopstimulativ [i se ignor# realitatea, astfel \nc#tto]i elevii termin#, apoi, ciclul gimnazial [iliceal cu difficult#]i la citire, ca s# nu maivorbim de “tabla \nmul]irii”, pe care, lanevoie o caut# pe... internet. Nu mai mir#pe nimeni c# avem parlamentari [idemnitari incul]i [i agrama]i, care cu cinismdispre]uiesc cultura [i educa]ia.

_n derularea poemului impresioneaz#t#ria de caracter a oamenilor de la ]ar#,cultul tradi]iei [i respectul fa]# de\nainta[i. _n privin]a autorului, o analiz#

comparativ# a stilului crea]iei \n cauz#duce la concluzia c# autorul acesteia e,\ntr-adev#r, un ardelean.

E vorba de Petre Dulfu, poet originardin satul Tohat, jude]ul S#laj, cunoscutcititorilor pentru valorificarea reu[it# a unor

Nu azi, nici ieri, hei, de-atuncea ap#-a curs pe Olt cam mult#,S#n#tate de la Domnul celor care m# ascult#!Undeva pe-aici, sub cerul scumpei noastre Rom@nii,_ntr-un sat tr#ia, se zice, un mo[neag ce-avea trei fii... [iSatul meu, ehei, departe, h#t la margine de ]ar#,P@n#-acolo faci cu carul [apte zile-ntregi de var#,Tocmai p@n’ la noi ajunse veste fiicei dumitale,Voi avea noroc sau geaba am b#tut at@ta cale.

legende populare rom@ne[ti precum“Povestea lui F#t-Frumos”, “Grue al luiNovac”, “Ispr#vile lui P#cal#” [i altele.

Pun al#turi, \n sprijinul acestei idei, c@teo strof# din “Ispr#vile lui P#cal#” [i “C#t#-lina”, supun@ndu-le aten]iei cititorilor:

Se remarc# preferin]a autoruluipentru versul lung de 16 silabe, ritmtrohaic, rim# pereche, folosirea interjec-]iilor cu func]ii stilistice – hei [i ehei – [ia unui lexic de rezonan]# rural#.

Poemul re]inut aproape perfect dedl Ctin Cociorv# ar merita [i azi s# fac#parte, cel pu]in, din lectura facultativ#pentru elevii din ciclul primar.

S# mai spun c# \nt@mplarea relatat#e \nc# o dovad# a aplec#rii moldovenilorc#tre poezie, mai pronun]at# dec@t acelorlal]i rom@ni, fapt ce nu cred c# maiare nevoie de argument#ri \n plus.

Numele de Cociorv# e prin excelen]#apar]in#tor graiului moldovenesc [idefine[te o unealt# rudimentar# cu carese scot c#rbunii \ncin[i dintr-un cuptor\n care se pune la copt p@inea sau alteledestinate mesei zilnice.

_n \ncheiere, precizez c# Petre Dulfua fost apreciat \n epoc#; a tr#it \ntre anii1856-1953 [i a profesat \n \nv#]#m@ntulsecundar, fiind doctor \n filosofie (cudoctorat veritabil, c#ci \n veacul al XIX-lea plagiatul practicat azi de cohorta depoliticieni era ca [i necunoscut).

Valentin TURCU

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 7

iulie 2017

Am stat mult \n cump#n# dac# s#scriem sau nu despre Evaluarea Na]io-nal# [i, dup# ce am pus \n balan]# argu-mentele pro [i contra, am ajuns la con-cluzia c# trebuie s# ne referim la acesteveniment, \n primul r@nd datorit# fap-tului c# este primul mare examen dinvia]a elevilor, un examen-bilan] care, \nciuda subiectivismului s#u, pune \nlumin# rezultatul eforturilor cadrelordidactice, ale elvilor [i, nu \n ultimulr@nd, ale p#rin]ilor, cu alte cuvinte s#se vad# ce s-a cules din ceea ce s-asem#nat. Chiar dac# am putea fi ca-taloga]i drept desue]i, r#m@nem la p#-rerea c# cea mai mare responsabilitate\n rezultatele \nregistrate la acest test oau totu[i cadrele didactice, av@nd \nvedere preg#tirea de specialitate, ceapsihologic# [i pedagogic#, experien]ade via]# [i, mai ales, dac# se are \nvedere rolul dasc#lului \n societate, chiardac# din varii motive asupra c#rora nuvom insista, statutul s#u nu mai arestr#lucirea de alt#dat# [i nu se maibucur# de pre]uire unanim#.

Nu mai este un secret pentru nimenic# \n ultima vreme, elevii nu mai \nva]#,au alte preocup#ri [i alt# mentalitate,consider@nd c# le lipse[te motiva]ia,mobilul pentru preg#tire, fiindc#, zic ei,[i, din p#cate, unii \i aprob#. Nu-[i mairespect# a[a cum ar trebui profesorii [inu mai ascult# sfaturile p#rin]ilor, daradev#ra]ii dasc#li (gen dl Trandafir) nutrebuie s# abdice de la principii [i de laperseveren]#, ci, dimpotriv#, s# caute[i s# g#seasc# solu]ii pentru aducerea\nv#]#ceilor pe drumul cel bun, s# seapropie suflete[te de aceia pe care-iinstruiesc [i-i educ#, \ntruc@t numai \nacest fel \[i respect# nobila profesie,dovedesc c# au voca]ie pentru aceasta.C# se poate realiza acest deziderat, odemonstreaz# acele cadre didactice aic#ror elevi au ob]inut rezultate bune [ifoarte bune \n aceast# “secet#”, \n timpce la destule [coli niciun elev prezentla evaluarea na]ional# n-a reu[it s#ob]in# nici m#car acel “am#r@t” 5.00,totul culmin@nd cu \nregistrarea pe tezeleelevilor a multe, chiar destul de multe,note de 1.00 !?!, [i la Limba rom@n#, cas# nu mai vorbim de numeroasele mediicuprinse \ntre 2.00 [i 3.00, mai ales lamatematic#. Consider#m c# se impuneo minu]ioas# medita]ie \n urma c#reiafiecare dintre cei trei factori de careaminteam s# dea dovad# de obiectivitate[i maturitate \n analizarea proprieiactivit#]i, a modului \n care [i-a f#cutdatoria [i are con[tiin]a \mp#cat#.

O prim# surpriz# nepl#cut# \n analizaevalu#rii na]ionale a constituit-o num#rulmic de elevi \nscri[i la acest examen,av@nd \n vedere c# de la cele 5 unit#]igimnaziale [i de la cele dou# structuriale acestora au ap#rut pe liste numai110 elevi, dintre care 108 s-au prezen-tat \n s#lile de examen, adic# o mediede aproximativ 16 elevi, iar dac# neraport#m la cele 8 clase existente \nora[, media scade la 13,75, surprin-z@nd faptul c# la {coala nr 2, structur#a {colii Amza Pellea, au fost \nscri[i 4elevi iar la {coala nr. 6, structur# a{colii nr. 1, doar 5 dintre care s-auprezentat 4. Un exemplu edificator,credem, este c#, \n timp ce de la {c.Gim. Nr 5 s-au prezentat 45 de elevi,de la [colile nr.1, 3 [i Amza Pellea s-au aflat \n s#li... 46!?

De[i suntem con[tien]i c# am putea

plictisi, pentru informarea cititorilor no[tri,vom prezenta situa]ia fiec#rei [coli.

{coala nr.1, dintre cei 17 elevi\nscri[i [i prezen]i, au promovat 7, pro-movabilitate 41,17%, situa]ia mediilorav@nd configura]ia: 5,32 – 5,97 = 3;6,10 – 6,27 = 2; 7,55 = 1; 8,62 =1, ceamai mare medie ob]inut# de P#unaCosmin-{tefan (Limba rom@n# 8,60;matematic# 8,65). Au fost respin[i 10elevi, \ncadra]i \n grupele 2,10 – 2,75 =3; 3,05 – 3,77 = 5; 4,52 – 4,80 = 2. Lamatematic# au ob]inut medii sub 5.00– 12 elevi; sub 2.00 = 2; sub 3.00 = 3;sub 4.00 = 5; sub 5.00 = 2, \n timp cela Limba rom@n# \n aceast# situa]ie seafl# 8 elevi: sub 4.00 = 4; 4,10 – 4,45= 4. _n situa]iile statistice, la indicatorulmediocritate apar 5 elevi (71,42%); submediocritate 10 (58,82%), mediageneral# a [colii fiind 4,66.

De la {coala nr. 2, s-au prezentatto]i cei 4 \nscri[i [i au promovat 3,procent de promovabilitate 75, \nregis-tr@ndu-se mediile: 5,67 = 1; 6,60 = 1;7,10 = 1, cea mai mare medie ob]inut#de Mare[ Iustin-Alexandru (7,40 –6,80). Elevul respins are media 4,45.La matematic# sunt 3 medii sub 5 (3,50;3,70; 4,70), la Limba rom@n# au promo-vat to]I elevii, cea mai mare medie 8,50,Ticu Adrian-Ionu], iar la matematic#,6,80 Mare[ Iustin-Alexandru. _n zonamediocrit#]ii au fost 2 elevi (66,66%), asubmediocrit#]ii 1 (25%), mediageneral# a [colii – 5,95.

Dintre cei 17 prezen]i de la {coalanr. 3 au promovat 13 (76,47%), grupa]ipe categorii de medii 5,35 – 5,75 = 3;6,37 = 1; 7,15 – 7,80 = 4; 8,32 – 8,77= 4; 9,35 = 1, ceea ce reprezint# unprim moment de oarecare satisfac]ie,av@nd \n vedere c# s-au \nregistrat 9medii peste nivelul mediocrit#]ii [i 4 carese pot \nscrie \n categoria competitivi-t#]ii, adic# medii peste 8,50, cea maimare ap#r@nd \n dreptul elevei Must#]aMihaela-Roxana – 9,35 (9,50 – 9,20)iar cei patru respin[i au \nregistrat medii\ntre 4 [i 4,70. La matematic# au fost8 elevi sub 5, 00: 3,00 – 3,80 = 5; 4,00– 4,50 = 3, \n timp ce la Limba rom@n#niciun elev n-a avut medii sub 5,00 ceamai mare a fost 9,60, Stancea Irina-Maria, \nregistr@ndu-se [i alte 3 mediicuprinse \ntre 9,00 [i 9,50. La matema-tic#, cea mai mare medie, 9,20 a ob]inut-o Must#]a Mihaela-Roxana, al#turi decare mai apar 3 medii onorante: 8,00,8,09 (dup# contesta]ii, ini]ial 7,90) [i 8,75.La aceast# unitate de \nv#]#m@nt laindicatorul mediocritate sunt 4 elevi(30,77%), submediocritate 4 (23,52%),media general# a [colii – 6,73.

{coala Amza Pellea a trimis \n s#lilede examen 12 elevi dintre care aupromovat 6 (50%), ace[tia ob]in@ndmediile: 5,02 – 5,15 = 2; 6,10 – 6,72 =2; 8,35 = 1, cea mai mare medie fiind9,25 ob]inut# de Bozgan Ovidiu-Marian(9,70 – 8,80). Cei 6 respin[i au avutmedii grupate dup# cum urmeaz#: 2,35= 1; 3,10 – 3,95 = 3; 4,07 – 4,47 = 2.La matematic# au \nregistrat medii sub5,00, un num#r de 8 elevi: 2,35 – 2,50= 3; 3,00 – 3,75 = 4; 4,20 = 1; iar laLimba rom@n# 4 elevi: 2,20 = 1; 3,85 –3,95 = 2; 4,50 = 1. Cea mai mare medieapare \n dreptul elevului Bozgan Ovidiu-Marian 9,70 al#turi de care mai apar 2medii de 8,20, \n timp ce la matematic#performerul a fost acela[i elev cu media8,80 mai ap#r@nd o medie de 8,50. _n

zona mediocrit#]ii apar 4 elevi, (66,66%), a submediocrit#]ii 6, (50%), mediageneral# a [colii 5,14.

Ajung@nd la {coala nr.6, m#rturisimcu m@na pe inim# c# ne-am sim]it nepu-tincio[i, situa]ia pare c# ne dep#[e[te,\ntruc@t mintea noastr# refuz# s# con-ceap# a[a ceva, iar dac# ne-ar fi relatato alt# persoan# acest# situa]ie, am ficrezut, folosind o expresie care circul#\n popor, c# este dus cu pluta. Dac#afirm#m c# situa]ia este jenant#, \n modsigur ne exprim#m eufemistic, dac# ocatalog#m drept ridicol#, grotesc#, netemem c# jignim cadrele didactice [i“desfiin]#m” elevii de la aceast# unitatede \nv#]#m@nt, a[a cum spuneam,structur# a {colii nr. 1.

Pe scurt, situa]ia este: dintre cei 5\nscri[i s-au prezentat 4 [i n-a promovatniciunul, cei 4 au fost respin[i, 2 cu media1,00 [i 2 cu mediile 1,25; 1,50. La ma-tematic#, 3 au fost nota]i cu media 1,00[i unul cu media 2,00, \n timp ce la Limbarom@n#, pe tezele a 3 elevi a ap#rutmedia 1,00 [i pe cea a celui de al patru-lea, media 1,50. Cu scuzele de rigoarefa]# de profesorii de la aceast# [coal#,pe care m#rturisim c# \i apreciem caoameni [i f#r# a fi r#ut#cio[i sau, cu at@tmai pu]in tenden]io[i, ne vom pune\ntrebarea retoric#, bine\n]eles: Cum auajuns ace[ti bie]i copii \n clasa a VIII-a?Regretabil este c#, pe l@ng# faptul c#promovabilitatea a fost 0% [i submedio-critatea 100%, media general# a [colii1,18 trage mult \n jos media general# amunicipiului [i este p#cat!

La Liceul Mihai Viteazul au fost\nscri[i 10 elevi, s-au prezentat 9 [i auob]inut medii de la 5,00 \n sus, 5, pro-movabilitate 55,55%, ace[tia fiindrepartiza]i astfel: 6,57 = 1; 7,35 – 7,95= 3; 8,17 = 1 care este cea mai maremedie, ap#r@nd \n dreptul elevei FiranIulia-Elena (8,25 – 8,10). Cei 4 respin[iau avut mediile: 2,22 = 1; 4,22 – 4,87 =3. La matematic# s-au \nregistrat 4 mediisub limita de promovare: 1,35 = 1; 2,40– 2,95 = 2; 4,50 = 1, \n vreme ce laLimba rom@n# \n aceast# situa]ie a fostun singur elev, 3,10, cea mai maremedie 8,40 (dup# contesta]ii, ini]ial 7,80)Ciocan Alexandru-Gabriel. La matema-tic# media maxim#, 8,10, Firan Iulia-Elena. Mediocritatea se cifreaz# la 80%,submediocritatea, 44,44%, mediageneral# a liceului 5,91.

_n aceast# situa]ie nici dezastruoas#,dar nici prea onorant#, o raz# de lumin#d#t#toare de speran]# pentru viitor vinede la {coala Gimnazial# nr.5, care, pel@ng# faptul c# a \nregistrat un procentde promovabilitate superior celui de lanivelul jude]ului, are suficien]i elevi com-petitivi. Cu bucurie [i cu pre]uire pentruto]i factorii care au contribuit la ob]inereaunor rezultate m#gulitoare, ca s# nu maispunem mereu onorante, \mp#rt#[imcititorilor no[tri aceast# stare de spirit,prezent@nd rezultatele \nregistrate. Astfeldin cei 45 de elevi \nscri[i s-au prezentat45 [i au promovat 39, promovabilitate,86,67%, cu urm#toarea distribu]ie: 5,05– 5,52 = 3; 6,25 = 1; 7,35 – 7,97 = 10;8,05 – 8,90 = 8; 9,00 – 9,85 = 17, ceamai mare medie 9,85 a fost ob]inut# deeleva M#lin Sebica-Elena (9,70 – 10,00),pe locul al II-lea, B#dele Ioana-Teodora:9,77 (9,55 – 10,00), iar pe al III-lea, PascuIonu]-Alexandru, 9,70 (9,40 – 10,00).

Dintre cei 6 respin[i, unul a avutmedia 2,47 (3,45 – 1,50); 3,72 – 3,85

= 2; 4,75 – 4,80 = 3. La matematic#,6 elevi n-au ob]inut medii de promo-vare: 1,50 = 1; 2,70 = 1; 3,00 – 3,50= 2; 4,00 – 4,50 = 2, constituind totu[io surpriz# faptul c# [i la aceast# [coal#de top s-au \nregistrat 3 medii sub 3,85,surprinz#toare la aceast# disciplin# fiindcele dou# medii de 3 [i 3,50, dar maiales 2,70 [i 1,50!? La Limba rom@n#sub media de promovare s-au aflat 3elevi care au ob]inut medii \ntre 3,20 [i3,95, cea mai mare medie a fost 9,70,M#lin Sebica-Elena, urmat# de Belci-neanu Maria-Alexandra, D#nil# Elena-Andreea [i Dr#ghici Oana-Ioana 9,60(dup# contesta]ii, media ini]ial# fiind9,25). La matematic#, situa]ie onorant#[i demn# de apreciat, s-au ob]inut 6medii de 10,00: B#dele Ioana-Teodora,Ciocioan# Maria-Antonia, Firu Andra-{tefania, M#lin Sebica-Elena, PascuIonu]-Alexandru [i Tica Maria-Teodora,de aceea afirmam c# este totu[i greude explicat acea “sincop#” a celor cumedii de 1,50; 2,70; 3,00; 3,50, uniineconsider@ndu-le a[a cum le catalo-g#m noi, baz@ndu-se, probabil, pe ex-presia “p#dure f#r# usc#turi”.

Consider#m c# faptul c# am men]io-nat [i mediile sub limit# ne fere[te deposibila acuza]ie a unora, s# le zicem“c@rcota[i”, c# ne-am plasa \n corulcelor care \nal]# osanale acestei [coli[i profesorilor ei, dar noi avem con[tiin]a\mp#cat#, pentru c# nu este nici firescnici moral s# eludezi eviden]a.

Bucuria c# procentul de promo-vabilitate de la {coala nr.5 este superiorcelui \nregistrat la nivelul jude]ului este\ntunecat# sau, exprim@ndu-ne eufe-mistic, estompat# de faptul c# la nivelulmunicipiului el este inferior celui \nre-gistrat la nivelul jude]ului, adic# 67,59,fa]# de 69,97, \nainte de contesta]ii [i70,11, dup# contesta]ii.

Dac# ne raport#m la toate [colilemunicipiului, submediocritatea repre-zint# 32,41%, mediocritatea 31,50%,media general# la nivelul municipiuluifiind 5,34, situat#, din p#cate, \n modregretabil [i neonorant \n zona medio-crit#]ii. Sunt rezultate care nu pot mul-]umi, consider#m noi sub nivelul valoriicadrelor didactice, care invit# \ns# lamedita]ie profund#, cu deosebire \nceea ce prive[te pasiunea [i responsa-bilitatea cu care unii dasc#li \[i slujescmeseria, cu toate c#, \n mod normal,ar trebui s-o numim profesie.

Pe orice fa]# am \ntoarce lucrurile, ostare de inconfort sufletesc o provoac#[i competitivitatea care este \n suferin]#,la cele mai multe [coli p#r@nd a fi opas#re rar#, iar faptul c# aceasta exist#fericit la {coala nr.5, chiar dac# estel#udabil, nu este suficient [i nu poateaduce satisfac]ii slujitorilor [colii, iar ada vina numai pe elevi sau pe p#rin]iiacestora nu este nici moral nici normal,ci dimpotriv#, “f#r# a \ntinde prea mult

coarda”, putem afirma c# este chiarpericulos, un mod de a ne fura c#ciula.Pentru a fi mai explici]i, vom men]ionac# \ncadr#m \n zona competitivit#]ii eleviicare au ob]inut medii de la 8,50 \n sus,pentru un lic#r de satisfac]ie, de[i, \nopinia noastr#, competitivi la orice nivelpot fi considera]i elevii care au ob]inutmedii peste 9,00, f#r# a lua \n calcultendin]a unora de “a umfla” notele,subiectivismul, \ncercarea deloc onest#[i onorant# de a ascunde gunoiul subpre[.

{i nu este un secret, credem, pentrunimeni c# spre a se atinge obiectivul-indicator al competitivit#]ii, se impune o\mbinare fericit# a profesionalismului cupasiunea [i onestitatea cu care esteslujit# nobila misiune de [lefuitori aiinimilor, sufletelor [i con[tiin]elor,reponsabilitate [i autoanaliz#, de eforturinedr#muite pentru atingerea acestuiobiectiv \ndr#zne] dar realizabil, derespect fa]# de propria persoan#, fa]#de elevi, de p#rin]ii acestora. {iparafraz@ndu-l pe marele scriitor MarinPreda, vom spune c# dac# autoanaliz#profund#, matur# [i obiectiv# nu e,nimic nu e. Totul trebuie s# se m#soare\n fapte (rezultate), nu \n vorbe frumos[i ipocrit me[te[ugite.

La {coala nr.1 exist# un singur elevcu media 8,62 (14,27%), dac# neraport#m la num#rul promova]ilor, cumar fi logic, [i 5,88%, dac# lu#m \n calculnum#rul elevilor prezenta]i la evaluare,pentru a nu \mp#r]i for]at elevii \n dou#categorii. La {coala nr.3, \n aceast#situa]ie se afl# 4 elevi (30,76%), respectiv23,52%, \n timp ce la {coala AmzaPellea – 1 (16,66%), respectiv 8,33%.Liceul Mihai Viteazul nu are niciun elevcu media peste 8,50. Situa]ia fericit# [iflatant# care d# elevilor [i profesorilorsatisfac]ia datoriei \mplinite, un sentimentde m@ndrie se \nregistreaz# la {coalanr.5, la care sunt 22 de elevi competitivi,17 la orice nivel (56,41%), respectiv48,88%. Dac# ne raport#m la nivelulmunicipiului, competitivitatea reprezint#17,65%, respectiv 9,52%.

E mult, e pu]in? Dup# opinia noastr#este prea pu]in, pentru c#, dup# cumse [tie, cu o floare nu se face prim#var#.Ce ne-am face f#r# [coala de top amunicipiului? Unde ne-am situa?(adev#rul l-am men]ionat anterior!).Dac# judec#m superficial, am dacrezare unora care consider# c# estetotu[i suficient, mul]umitor, dar aceast#apreciere este nu numai deformat#,lipsit# de con]inut, ci [i iluzorie. {i estebine s# nu ne facem iluzii pentru a nuavea deziluzii, a[a cum spunea repu-tatul [i \n]eleptul antrenor Emeric Jenei.{i c@t# dreptate avea, aprecierea fiindvalabil# [i acum, [i \n acest caz, fiindde actualitate.

Cine are urechi de auzit s# aud#!!!Gheorghe GHEORGHI{AN

Satisfac]ia nu poate fi deplin#

5Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 7iulie 2017

De c@nd lucrez cu copii cu nevoispeciale, am auzit de milioane de oridictonul: ”Copilul #sta este extraordinarde inteligent, m@nuie[te telefonul maibine dec@t mine! A[a sunt copiii \n ziuade ast#zi, fascina]i de telefoane!”

Citeam zilele acestea o cercetaredespre folosirea telefoanelor [i a Face-book-ului, care spunea c# telefoanelene distrag aten]ia de la prezent, neafecteaz# rela]iile cu ceilal]i, dar pel@ng# multe ale dezavantaje, cel carem-a impersionat cel mai tare a fost acelac# un copil l#sat pe telefon, sau ai c#ruip#rin]i folosesc telefonul foarte des, nupoate dezvolta empatie, pentru c#aceasta se \nva]# prin contact vizual.

{i-atunci m-am g@ndit la copiii cucare eu lucrez. 99% folosesc telefoa-nele [i tabletele peste 80% din timp:m#n@nc#, stau pe oli]#, se \mbrac#, se\ncal]#, merg cu ma[ina sau cumijloacele de transport \n comun, mergla medic, cu telefoanele dup# ei.

C@nd \ncerc, \n timpul terapiei, s#mic[orez timpul petrecut de copil cuacestea, m# lovesc de replica: ”DARNU VEI FACE NIMIC CU EL! TEROG, FOLOSE{TE, ALTFEL }IP~ {ITERAPIA E PIERDUT~!”

Cu toat# sinceritatea, v# spun c# defiecare dat# v#d negru \n fa]a ochilor.Pentru c# [tiu c# fiecare minut petrecutde copil cu aceste ”mijloace de calmare”\ngreuneaz# at@t munca mea cu ei, c@t[i dezvoltarea lor. Pe l@ng# faptul c#vreau s# v# spun, dragi p#rin]i, c# NUESTE PIERDERE DE TIMP s# lucrezipe obsesia copilului fa]# de telefon [itablet#, v# mai spun ceva: efecteleacestora asupra creierului copilului vostrueste devastator. _n unele situa]ii, (\nmajoritatea, dup# p#rerea mea!) copilulvostru a ajuns s# refuze s# tr#iasc# \nlumea noastr#, pentru c# i s-a permisde c\nd avea c@teva luni s# tr#iasc# \nlumea lor, a telefoanelor [i a tabletelor.

Azi m@nc#m cu tablet#, st#m pe wc

cu tableta, cobor@m sc#rile cu ea, [ia[a mai departe. Dac# nu are tablet#la 6 luni, nu e \n grafic!

{i m# \ntreba o m#mic# de cur@nd:”Oare dac# noi nu am mai folosi neno-rocitele astea de tablete [i telefoane,copilul #sta ar mai fi a[a obsedat deele? C#ci m# g@ndesc cum de copiiis#raci nu mor f#r# ele, cum de ei m#n@n-c# normal, la mas#, f#r# s# stea cu ochiipirono]i \n display-urile astea!”.

I-am r#spuns z@mbind: ”Copilul #sta,cum spui tu, a devenit obsedat detelefon pentru c# p#rin]ii lui suntobseda]i de el. De c@nd sunt la voi, aiverificat telefonul de cel pu]in 10 ori. {ia trecut mai pu]in de 1 or#. Deci, f#r#a te certa, \]i spun doar at@t: de voidepinde c@t timp petrece copilul cuaceste telefoane [i mai ales CUM!”

Dragi p#rin]i, telefoanele nu sunt \nsine rele, ci modul \n care le folosimeste r#u! A[a cum alcoolul sau sexulnu sunt \n sine rele, ci modul \n careNOI alegem s# le folosim. Dac# unb#rbat face sex cu 3 femei pe s#pt#-m@n# nu \nseamn# c# sexul este unlucru r#u \n sine, ci r#u este modul \ncare se implic# el \n actul sexual.

Telefoanele ne ajut# foarte mult, darat@ta timp c@t le folosim cu scopuriprecise, care s# ne ]in# conecta]i larealitate, nu care s# ne rup# din ea!

Nu am v#zut niciodat#, \n to]i anii \ncare am lucrat cu copii, unul m#car cares# dezvolte o obsesie pentru telefon

sau tablet# care s# nu-i fi fost alimentat#de p#rin]i: dac# ace[tia nu i-ar fi limitataccesul la ele, dac# ace[tia nu le-arfolosi ei \n[i[i excesiv.

La 6 luni s# \i dai unui copil telefon [itablet#, este condamnare curat#! {i nu,nu sunt dur# acum, ci realist#! A[ vreas# m# \n[el, \ns# munca de peste 11ani cu copii cu tulbur#ri de limbaj (celpu]in) e dovada c# at@t telefoanele, c@t[i tabletele folosite abuziv, distrugcreierul \ntr-o a[a manier# \nc@t copii”absolut normali”, cum \mi spun p#rin]iilor, ajung la psihiatru, pe motiv de ne-cooperare, lipsa limbajului, crize decomportament ”c@nd \ncerc#m s# \ilu#m tableta din m@n#!”

Dragi p#rin]i, scopul acestor r@ndurinu este de a v# acuza, ci de a v# facecon[tien]i c# dac# al vostru copil ajunge\n cabinetul unui medic psihiatru pentruc# face totul NUMAI cu tableta, estepentru c# voi i-a]i permis accesul la ea!Dac# nu ar fi avut voie, acest copil nuar fi avut cum s# o foloseasc#!

_nainte s# le cump#ra]i copiilor de6luni – 1 an tablete, g@ndi]i-v# laefectele pe termen lung [i foarte lung,[i poate ve]i alege s# face]i o excursiela munte cu el, cu banii pe care i-a]i dape aceste “droguri”!

{tiu c# timpul vostru este limitat, dardac# [i din pu]inul pe care \l ave]i, lua]is# sta]i pe telefoane c@nd ajunge]iacas# sau s# \i arunca]i copilului tableta,numai s# tac#, sau s# nu mai urle...acest timp va trece \n defavoareapropriului copil!

Fi]i fascina]i de copilul vostru, nude telefoane, c#ci va veni o zi c@ndve]i vrea ca el s# fie fascinat de voi,[i \n locul vostru, va alege tableta!{i crede]i-m#, va durea de mii deori mai mult dec@t v-a durut pe voicapul c@nd a]i ajuns acas# foarteobosi]i [i a]i ales s# petrece]i timponline, dec@t cu copilul!

Monica BERCEANU

C@nd \n anul 1976 am fost numit magistrat-procuror \n B#ile[ti, ora[ulrespins...

Mi-am g#sit rostul aici, printre dasc#li [i elevi, ingineri [i muncitori, agronomi[i ]#rani [i toate categoriile sociale de atunci. N-am s# uit furnic#ria bicicli[tilorde diminea]# c@nd se \ndreptau spre locurile de munc#, voio[i [i buni de salutca omul cumsecade. Era un vis, un crez care m-a c#l#uzit toat# via]a. Eramai mult# omenie, solidaritate [i armonie. R#s#rea soarele. _ntreb#rile maig#seau [i r#spunsuri. Totul vibra...

Au trecut anii [i, mai t@rziu, m-am stabilit la Craiova ca magistrat [i scriitor.Al#turi mi-au fost oameni de litere pe care n-am s#-i uit niciodat#: Nic. A.Andrei, Marian Barbu, Romulus Diaconescu, Mircea Moisa, Petre Ciobanu,Gabriel Chifu, Patrel Berceanu, Florea Miu, Florea Firan, Ioan Lascu, JeanB#ile[teanu, Marin Sorescu, F#nu[ Neagu, Adrian P#unescu, Grigore Vieru,Petru C@rdu, Nicolae Manolescu, Eugen Uricariu [i Lauren]iu Ulici, f#c@ndu-m# s# devin membru al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia \nc# din anul 1995.

Al]i ani au trecut...

Copiii nu sunt fascina]i de telefoanepentru c# “a[a sunt copiii acum”,

ci pentru c# p#rin]ii lor sunt fascina]i de ele!

Liceul Mihai Viteazul

Rezultate care aduc satisfac]iiRaportat# la elevii promova]i, media

general# a liceului a fost 7,90.Compar@nd rezultatele de la simu-

lare cu cele de la bacalaureat, suntevidente progresele ob]inute, cre[tereanu numai cantitativ#, c@t [i, mai ales,calitativ#, se eviden]iaz# responsabili-tatea cu care au fost analizate rezulta-tele simul#rii din martie, eficien]a m#su-rilor \ntreprinse [i dorin]a de autodep#-[ire. Astfel la clasa a XII-a A (Matema-tic#-Informatic#), la simulare au fostprezen]i 19 elevi [i au promovat 4(21,05%), \n timp ce la examenul pro-priu-zis au luat loc \n b#nci 28 [i aupromovat 16 (57,14%); la a XII-a B({tiin]e ale Naturii): simulare din 20au promovat 4 (18,18%), la bacalua-reat din 29 au promovat 13 (44,82%),a XII-a C ({tiin]e Sociale) prezen]i 26,promova]i12 (46,15%), la simulare, iarla bacalaureat din 35 au promovat 30(85,71%). _n fine, la clasa a XII-a D

(Filologie) la simulare s-au prezentat29 [i au promovat 23 (79,31%), iar laexamenul-bilan] de finalizare a studiilorliceale au fost prezen]i 32, to]i reu[inds# ob]in# medii de promovare (100%).

Dup# cum lesne se poate observa,saltul este, f#r# a fi acuza]i, c# folosimvorbe mari, de-a dreptul spectaculos,\ns# dirigin]ii anumitor clase pot r@decu un ochi pentru situa]ia de la ba-calaureat, dar sunt nevoi]i s# pl@ng#cu cel#lalt, din cauza particip#rii [i arezultatelor la simulare. Astfel, dac# lasimulare s-au prezentat 96 de elevi [iau ob]inut medii de promovare 43,dup# cum men]ionam la \nceput, laexamenul de bilan] s-au prezentat 124[i au fost declara]i “reu[i]i” 91.

Pentru a nu m#ri prea mult dimen-sunile articolului [i, mai ales, spre anu \ntinde la maximum nervii cititorilor,\n analiza pe discipline a situa]ieiexamenului de bacalaureat ne vomraporta la rezultatele simul#rii numai

la indicatorul promovabilitate, pentruceilal]i indicatori vom prezenta numairezultatele de la examenul de bacalau-reat propriu-zis. Cu precizarea c# pri-mele cifre se refer# la simulare, situa]iase \nf#]i[eaz# astfel:

Limba rom@n#: prezen]i 101/127,promova]i 42/120 (71,28%/94,48%).Cei 120 de promova]i la bacalaureatsunt grupa]i pe medii: 5,00 – 5,99 =27 (22,5%); 6,00 – 6,99 = 24 (20%);7,00 – 7,99 = 32 (26,66%); 8,00 –8,99 = 25 (20,83%); 9,00 – 9,99 = 12(10%). Cei 7 respin[i au ob]inut 1,70= 1; 2,95 = 1; 3,35 = 1; 4,00 – 4,60= 4. Cele mai mari medii apar \ndreptul elevilor: Neac[u Ioan-Ovidius9,80; Tupangiu Maria-Adelina 9,60;C#lu[aru Isabela-Florentina-Irina 9,50;Scrieciu Nicu[or-David 9,40; DecaLoredana-Nicoleta [i Popa Maria-Gabriela 9,30. Cu medii de la 8,50 \nsus apar 27 de elevi (22,5%). Bucuriaacestor medii mari este umbrit# de

M-am pensionat ca magistrat, dar amr#mas pe t#r@mul maestrului al barei, caavocat [i scriitor. Itinerariul meu juridico-literar este Craiova-B#ile[ti [i retur. M# mai\nt@lnesc din c@nd \n c@nd, c@nd vin \nB#ile[ti, cu doi profesori de litere, dragi mie– cu scriitorul Valentin Turcu [i c#rturarulGheorghe Gheorghi[an, cei care nu aupregetat niciodat# s# fac# propagand#literaturii [i culturii \n urbea b#ile[tean#.

Ast#zi m# voi opri la literatura scriitoruluiValentin Turcu, la poemele epigramatice– cum le-am denumit eu – care, p@n# laurm#, iau forma pamfletului.

Autorul demasc#, \n scrierile sale, morala decadent# pe care o biciuie.Sunt biciuite aspectele negative ale vie]ii individuale sau sociale. Apareexprimarea direct# a sentimentelor proprii, pre]uind fiecare petic de h@rtiepurt#toare de g@nduri despre via]#. A[terne fr#m@nt#rile sufletului, tr#ie[tesentimente pline de contradic]ii. Repet, biciuie infatua]ii [i ipocri]ii murdari.Spune lucrurilor pe nume cu pl@nsul [i r@sul: Pl@nsu-n via]a omului / mereudup# cum se spune / e reversul r@sului / \n zile rele [i bune – scrie ValentinTurcu \n Balada r@su-pl@nsului [i \ncheie liric: De la-nceput r@su-pl@nsu / eo form# a prezen]ei // ve[nice \n nep#trunsul / mister sf@nt al existen]ei //darnic sau lacom la str@nsul / \n via]# de avere // [i \n el cu r@su-pl@nsul /rom@nul \n veci nu piere!.

De asemenea, autorul \nfiereaz# mizeria politic# ce dezumanizeaz#,\nfiereaz# narcotizarea mul]imilor cu discursuri demagogice [i paranoice, petinerii de bani gata, semianalfabe]i, care v@nd iluzii de doi bani trec#torilorneputincio[i (Poema bolilor).

Al#turi de Balada r@su-pl@nsului, Poema Bolilor, stau cu aceea[i reverbe-ra]ie epigramatic#, multe alte poeme publicate de scriitorul Valentin Turcu \nGazeta de B#ile[ti, \n Revista bibliotecii municipale B#ile[ti [i \ndemn cititorii,mai ales pe cei tineri, s# se aplece acestor scrieri \ntru sentimentul stabilit#]ii\n via]# unde \[i vor vedea \mplinite multe dintre sensurile existen]ei personale.

_n num#rul viitor voi scrie despre c#rturarul Gheorghe Gheorghi[an... 26 iunie 2017 Ion FLORICEL

Continuare din pag. 1

Continuare in pag. 7

Poemele epigramaticeDe Valentin TURCU

faptul c# \n situa]ie de mediocritate seafl# 51 de elevi (42,50%) ceea ce nueste deloc onorant, mai ales dac# laace[tia se adaug# [i cei 7 submediocri(5,90), a[a \nc@t \n cele dou# zone, totu[iru[inoase, sunt 58 de elevi (49%)!?

Matematic#: prezen]i 41/57, promo-va]i 11/36, (26,83%/63,15%). Mediilepromova]ilor se grupeaz# astfel: 5,00 –5,99 = 11 (30,55%); 6,00 – 6,99 = 6(16,66%); 7,00 – 7,99 = 8 (22,22%);

8,00 – 8,99 = 6 (16,66); 9,00 – 9,99 =4 (11,11%); 10 = 1 (2,77%). Dintre cei21 respin[i, 3 au media 1,00; 1,10 –1,70 = 4; 2,15 – 2,60 = 2; 3,10 – 3,95= 8; 4,25 – 4,55 = 4. Medii de la 9,00\n sus se \nregistreaz# \n dreptul ele-vilor: Deca Loredana-Nicoleta 10; GrimmMihai-Cristian 9,80; Mitroi Ovidiu-Ionu]9,15; Dinc# Andreea-Florentina [i PopaDrago[-Mihail 9,00.

6 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Balada porumbeilorBalada porumbeilorBalada porumbeilor

Nr. 7iulie 2017

Am c@ntat vie]uitoare,B#l#rii [i or#t#nii,Chiar [i nefolositoare,Leguminoase, g@ng#nii,Destule domesticite,Cai [i porci, oi [i m#gari,P#s#ri de curte [i vite,M@]e [i c@ini – mici [i mari...Acum, chiar c# n-am habarCum s# g#sesc un temeiS# nu fie \n zadarDe-o s# c@nt [i porumbei...Chem, astfel, prin rug#ciuneInspira]ia s#-mi cad#{i \n cuget s# se-adune,S# le \nchin o balad#.De ce?! Fiindc# poeziaLe-a c@ntat arareori,_n v#zduhuri, superbia,_n zbor av@ntat, spre nori...La-nceput s#lbaticeP#s#ri au fost, cum se [tie,Iar, apoi, domesticeOamenii au vrut s# fie;Din iubire de frumos,Zborul lor a fost s# plac#,Dar [i c@nd picau pe jos,Dup# paie, cuib s#-[i fac#...C#ci, dup# ce gunguresc,Se s#rut# cu pl#cere{i e falnic [i firescZborul dup#-mperechere,Sau, de v@nt, purta]i, \n stol,Pe cer, m@ng@ia]i de soare,Devin actori de spectacolDe magnific# splendoare,C@nd \n dans ame]itor,Se av@nt# “juc#torii”Sau, oprindu-se din zbor,Pic# din cer “c#z#torii”.Culorile penelor,De aproape contemplate{i [armul nuan]elorSunt instinctiv admirate.

E-o cromatic# bogat#,Cu iriz#ri minunate,{i de farmec, totodat#,Sub priviri stupefiate.Dac# ar da DumnezeuS# putem vedea departe,De porumbei-curcubeu,Sus, pe cer, am avea parte.Fie alb-imacula]i,Cu reflexe sidefii,Negri-corb, galbeni, t#rca]i,Cu multe culori, sau gri...De ce nic#ieri nu scrieCum de oamenii mereu,Vor aproape s# le fie{i la u[or [i la greu?!De ce porumbeii, oare,Sunt, de mult, \ntrup#ri aleFrumuse]ii zbur#toare{i suple]ei ideale?!Nimeni n-ar putea r#spundeLa astfel de \ntreb#ri,C#ci adev#rul se-ascunde,Mut, \n cele patru z#ri...Pe fa]a b#tr@nei Terre,Tr#iesc \n poduri de case,Colivii sau voliereMul]imi de soiuri sau rase...Oamenii i-au selectat{i-mprecheat, \n trecut,{i-ncruci[@ndu-i treptat,Rase noi au ob]inut,Evident – superioare,Cu performan]e la zbor,For]e de proliferare{i prezen]# \n decor._nc# din antichitate,Porumbeii c#l#tori,De la Roma, din cetate,Duceau departe scrisori,C#ci era asediat#De Hannibal – generalulCartaginez [i salvat#De Scipio “Africanul”...

Au dus [tiri la destina]ii{i, cu timpul, au ajuns,Zbur@nd peste-ntinse spa]iiS# aduc# un r#spuns.Dup# ajutor, \n scris,Vienezii-n Evul Mediu,Cereri afar#-au trimisDin prelungitul asediu...Cum?! Prin porumbei dresa]iS# duc# \n zbor r#va[e,Prin ploi [i de v@nt purta]iPeste o[tile vr#jma[e;Astfel Sobieski-a aflat,Peste turci a n#v#lit,Prin surprindere i-a luat{i asediu-a luat sf@r[it.Unii, ale[i, au fost pu[iLa dus de coresponden]#{i de partizanii ru[i{i francezi, din “Rezisten]#”Cum prin ora[e v@na]iErau c@inii, de hingheri,De nem]i erau \mpu[ca]i,Zilnic, porumbei stingheri._n zadar tot c#utaGestapo-ul-ncr@ncenat{i, de-au g#sit c@teva,Au fost greu de descifrat...Nu doar pe timp de r#zboi,C@te-un porumbel – po[ta[A dus scrisori, mai apoi,Dintr-un sat sau din ora[;Din palate [i din vile{i din case deseori,Au dus, zbur@nd multe zile,_n dep#rtare, scrisori.Scrisori de amenin]areNu [tim dac# s-au trimis,Dar de aten]ionareAu fost destule – precis.Au dus scrisori de iubire,Peste mun]i [i peste ape,Altele de prevenire –Adev#ruri s# \ngroape..................................................

E [tiut – capitalismul,La porumbei, socote[teNumai utilitarismul –C@t pre]ul scade sau cre[te;Se iau \n calcul, adic#,Strict, de evaluatoriValoarea estetic#Ca [i cea de zbur#tori...Sunt mai ieftini cei “corci]i”,_mperechea]i la-nt@mplare{i la gr#mad# pr#si]i,Buni pentru sacrificare,Pentru c# nu se respect#,Deseori, cum se cuvine,O selec]ie corect#{i gestionat# bine.Cresc#tori pasiona]iLe dau hran# adecvat#,Sunt atent supraveghea]i,La-mperecheri, totodat#.Destui s-au asociat,La nivel na]ional{i apoi, treptat-treptat{i interna]ional.Cu o cheltuial# mareSe tot fac de zeci de aniExpozi]ii cu v@nzare,Dar [i cu c@[tig de baniSe caut# [i se v@nd“C#z#tori” [i “Juc#tori”,_ncerca]i la zbor, oric@nd.“Misirlii” [i “Voiajori”,“Cuci”, “Rota]i”, “Mari” [i “Gu[a]i”,“Freza]i”, chiar, cu dou# mo]uri,“Gulera]i”, “_ncioreca]i”{i de alte multe feluri...Oamenilor – sociabili,_n peisajul citadin,Sunt demult indispensabili{i \i \ntregesc deplin...Poate fi imaginat#Inima Vene]iei –Pia]a “San Marco”, vreodat#,Cumva, f#r# porumbei?!Ei sunt parte integrant#Tabloului lagunar{i-o-ndep#rtare riscant#A lor ar fi \n zadar.Ciugulesc cu l#comieHran# de la trec#tori –Firimituri – cum se [tie –Sau semin]e, rareori.De foame iau chiar din m@n#,Dar, de[i lacomi din fire,Celor ce le dau le-ng@n#G@ngureli de mul]umire.Dup# ce-au m@ncat de zor,La f@nt@nile de-aproape,Se opresc, plutind u[or,Cu grij#, s# se adape..............................................Ca pas#re special#,F#r# s# fie dresat#,E st#p@nului loial#,Dar [i marf# totodat#.Nimeni nu [tie de c@nd,Adic#-n care din ere,Se cump#r# [i se v@nd,Porumbeii, la vedere...Ei nu s-au v@ndut deloc,La-nceput [i-au trecut anii{i cu ei s-a f#cut “troc”,P@n# s# apar# banii...

Columbofililor b#ile[teni

Pre]urile-n am#nunt –E o convingere cert#,C# tot \n func]ie suntDe cerere [i ofert#.Sunt pentru cump#r#tori,Totdeauna importanteCa [i pentru v@nz#tori,Chiar dac# sunt oscilante.Cu perechea sau stingheri,Sunt expu[i [i contempla]i,Se poart# negocieri{i sunt chiar [i \n zbor da]i.Columbofilii – destui –La noi, \n Socialism,Fiecare-n partea lui,S-a lovit de... ceau[ism{i de dejism mai-nainte,C@nd pentru-al lor viitor,N-au g#sit, m#car, cuvinteS# le fie-n ajutor,Pentru c# nu se puteaCa, fie ca [i treptat,Ni[te... “Cote” s# se deaDe porumbei c#tre stat...Partidul a folositPorumbeii-n zbor, \n stoluri,P@n# jos a fost tr@ntit,Doar ca ai p#cii – simboluri.Nu aveau \nsemn#tateNicicum economic#,La ora[e sau la sate,Ci... propagandistic#,C#ci nu au fost recenza]i,_n orice gospod#rie{i, deci, nici planifica]iC@]i \n cincinal s# fie;Deci n-au fost considera]i,_n viziuni optimiste,Nici chiar \n zbor admira]iCa p#s#ri socialiste,Ca ra]ele, g@[tele,G#inile ou#toare,Curcile [i altele,De carne produc#toare.Se [tie, din multe surse,C# erau \nregistra]iTo]i porumbeii de curse{i la picior “inela]i”.Vegheau priviri ve[nic treze,La noi, din... “Securitate”,Prin ei s# nu spioneze“Organe” din alte state,De ar fi fost acuza]iSt#p@nii de “Spionaj”{i \nchi[i nevinova]i,Sau “B#ga]i” la... “Sabotaj”......................................................Ast#zi, sunt liberi s# zboareUnde pot, \n dep#rt#ri,F#r# nimeni s#-i doboare,Pe jos, pentru... cercet#ri.{tiu s# se rentoarc#-acas#,Dup# multe s#pt#m@ni,Cu o bucurie-aleas#,C@nd pic# pentru st#p@ni;Din Praga, Var[ovia,_n Obor, la Bucure[ti,Din Bari sau Foggia,P@n#-n pia]#-n B#ile[ti,Astfel c#-n Lume se faceC# ei duc oric#ror stateAspira]ia de pace{i deplin# libertate...

Valentin TURCU

Ca mijloc de ap#rarePorumbeii au doar zborul{i-n aer, cu disperare,_[i \ntrec atacatorul;Se feresc cu greutate,Pretutindeni [i aiciS# scape pe c@t se poate,De ulii [i de pisici.De oameni n-au cum s-o fac#,De pu[ti, pr#[tii sau capcane,C@nd foame-i frige [i dac#Au [i familii s#rmane...La ei, mai dintotdeauna,De lacomi, a fost s# fieS# nu le fie totunaCe se afl#-n farfurie...De pild#, la noi, pe-aici,Foamea e doar \n[elat#Cu dragavei sau urzici,Cu lobod# sau salat#,Astfel c# destui m@nc#i,Dar [i pofticio[i din fire,Sunt, cu porumbeii, r#i,Sigur [i din nesim]ire._i prind [i nu le dau drumulPe str#ini [i chiar pe-ai lor{i \i taie cu duiumul{i, adio-v#zduh zbor!C#ci, dup#-al mor]ii supliciu,Ce n-are-n lume m#sur#,Devin, la mas#, deliciu –Ciulama sau saramur#.Cei milo[i nu au habarCum puii de porumbeiCap#t# gust pe gr#tar,Stropi]i \ncet cu mujdei,Sau \n tigaie, friptur#,Potrivit asezonat#,Din bel[ug cu garnitur#{i-nso]it# de salat#.Porumbeii au du[maniNu doar fl#m@nzii haps@ni,Ci [i m@]e sau motani,Chiar [i pe ai lor st#p@ni.Ace[tia, dup# ce cresc,{i din cuiburi au plecat_i taie [i \i g#tesc{i nu cred c# e p#cat,C#ci nu scrie-n nicio carte,C#, m@nc@nd, p#c#tuiesc{i-[i duc via]a mai apoiCu tot neamul omenesc.

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2017

Sprinten# ceas la umblet, C#t#lina-i lucru mareCe de treburi [i griji pe capu-i, pe]itori \n curte areUn fl#c#u de-o frumuse]e [i de-o bog#]ie rar#A venit cu mult# vorb#, pe Irina ca s-o cear#Pe copila dr#g#la[#, mai veniser# s-o cear#{i al]i fl#c#i, dar cum venit-au, tot a[a se-napoiar#Unul bog#ta[ de frunte, dar la chip ur@t cu foc,Altul, chipe[ ca f#ptur#, ce folos, un s#r#ntoc.Unul [i bogat [i chipe[, tot avea ceva din p#cate,Prea-[i avea departe vatra, peste nu [tiu c@te sate.Cel sosit acum \i place, \ntru toate C#t#linei,_i pl#cea nevoie mare, [i lui Dinu [i IrineiDoar de una-mi este fric#, mama c#tre fat# zice,De departe s# nu fie, satul unde-]i e voinice?Satul meu, ehei departe, h#t la margine de ]ar#,P@n-acolo faci cu carul, [apte zile-ntregi de var#.Tocmai p@n’la noi ajunse, vestea fiicei dumitale,Voi avea noroc sau ‘geaba, am b#tut at@ta cale.Biata fat# ce s# zic#, tot privind nedumerit#R#u \i pare [i de mire [i de mama sa iubit#.C#t#lina st# pierdut#, nori acoper# g@ndirea,Spre iubitele-i odrasle \[i \ndreapt-apoi privirea:Scumpii mamii, voi [ti]i c@t pl@ns-am dup#-al vostru bun p#rinteDup# cei opt fra]i ai vo[tri, care dorm acum-n morminteM@ng@iatu-m# la urm#, o n#dejde cu voi doi,La vreme de b#tr@ne]e, sprijinul o s#-l \nfruntVrei s# nu te am Irina, de-azi \ncolo nici pe tine,Vrei [i sora ta s# plece, Dinule, de l@ng# tine?Nu vreau neagra dep#rtare [i pe fat# s# mi-o-ngroapeNu te duce, fie-]i mil#, alt# nou# lovitur#,N-a[ putea s#-ndur copil#.Biata fat# ce s# zic#, st# privind nedumerit#R#u \i pare [i de mire, [i de mama sa iubit#.Dinu-o-nduio[# cu vorba, \nainte \i apuc#:Dac#-i este drag feciorul, las-o mam# s# se duc#Poate-a[a ne este dat, se vede, desp#r]i]i de ea s# fim_ns# nu vede]i cum suntem, de cei ce dorm \n ]intirim

N-o s-apuci s-o vezi pe mama cu via]#, de tu mai stai,Ea s#ri atunci din paturi, iat#-m#, sunt gata, hai!Roibul nechez# la poart#, Dinu-nc#lec@ndu-l iar,O s#lt# [i pe Irina, din-nainte pe fugar.Dar pe unde ei zburau, p#s#rile-n miez de noapte, toateprin copaci strigau,Dar mai strigau [i copacii, s-a schimbat a lumii sor]ii:Cum se poate ca s# umble, \mpreun# vii cu mor]ii?C@nd aude-a[a Irina, inima i se-nfioar#,Ce spun, frate, pomi [i p#s#ri?, las’ s# spun# surioar#,Noi s# mergem ca [i g@ndul, ne-o tot duce arm#sarul.Odat# ajun[i coboar#, Dinu duce-n grajd fugarul,Peste al lui trup, groapa rece iar se-ncuieIar Irina pe pridvor la geam se suie.Eu sunt, m#iculi]#, vino s#-mi deschizi,M#iculi]a vine [i la piept o str@nge, \n ve[m@nt cernitDar ce e[ti c#lug#ri]#, de te v#d a[a-mbr#cat#?Ba pe fratele t#u Dinu, \l jelesc prea-scump# fat#.A murit [i-n gr#dini]#, s#-]i ar#t a casei lui,R@nduit-am s#-l \ngrop, ca s#-mi fie mai aproapeCa s#-l blestem ziua-noaptea, c# departe at@ta cale,_nstr#inatu-te-a copil#, de la s@nul maicii taleC# de c@nd el a murit,Cum se poate una ca asta, c# cu d@nsul am venit?Am plecat la miez de noapte, ziu# nici acuma nu-i_ntr-un ceas at@ta cale, v#leu cu-n strigoi f#cui{i pe prag ea cade moart#, m#-sa c@nd se pomeniC# [i-a dat [i ea suflarea, de durere-ncremeniIar de-atuncea mama-mum#, nu-[i g#se[te loc de stat,C@nd la cimitir alearg#, c@nd din cimitir \n satBa pe un morm@nt s-apleac#, ba pe altu-n cimitir,Ba la Dinu \n gr#din#, spune vorbe f#r# [ir.Iar la Dinu c@nd ajunge, istovitele-i picioareN-au putere s-o mai ]ie, cade pe morm@nt [i zice:Somn s# n-ai \n groapa ta,Lacrimile s# te ard#, cum mi-ai ars tu inima.

Culeas# de Constantin COCIORV~

Dor de ea c@nd ]i s-o face, nu te las eu s# oftezi,Patru cai la car voi pune, [i-am s# ]i-o aduc s-o vezi.Greu i-a fost s# se despart# de copil#, pl@nsa mama, pl@ns# mult,Dar# eu nu am oprit-o, a r#mas cu fiul numai.Fata [i frumosul mire, spre c#minul lor plecar#,{i tot mears# p@n-s-ajung#, [apte zile-ntregi de var#.Nu mai trece mult \n urm#, [i fl#c#ul m@ndr# floare,Dinu, cel din urm# sprijin, al m#icu]ii acum moare.C#t#lina-n cap cu palma [i cu pumnii se b#tu,M-ai f#cut s#-mi dau copila, iar acum m# la[i [i tu?_ns# nu l-a dus pe Dinu, l@ng# ceilal]i s#-l \ngroape,Ci-n gr#din# sub fereastr#, l-a-ngropat s#-l aib#-aproape.{i mergea din ceas \n clip#, la mom@ntul nou s#pat,Nu mergea s#-[i pl@ng# fiul, ci s#-l blesteme-nfocatDinule, zicea cu lacrimi, ie[i afar# din morm@nt,Patru cai la car \nham#, zboar# ca u[orul v@nt,Adu-mi ce-mi f#g#duita-i, pe Irina m@ng@ierea,Care mi-ai \nstr#inat-o, adumi-o s#-mi alin durerea.Iar de nu-mi aduci copila, somn s# n-ai \n groapa ta,Lacrimile s# te ard#, cum mi-ai ars tu inima.Dinu neput@nd s# doarm#, de durerea ei amar#,_ntr-o noapte, iat#-l palid, iese din morm@nt afar#.{i gr#ie[te: tu morminte, f#-te cal de-nc#lecat,Iar tu p@nz#, ce-nvelita-i ochii mei, f#-te drum lat,Ca s-alerg s-aduc m#icu]ei pe Irina sora mea,C# p@n’ n-o aduc pe ea, pace-n morm@nt n-oi avea.{i morm@ntul cal se face, p@nza c#r#ruie lat#,P@n#-n poart# la Irina, Dinu-nc#lec# pe dat#{i la sora sa ajunge, \ntr-un ceas c# a zburat,Nu cum v@ntul rece zboar#, ci ca g@ndu-nfl#c#rat.Sor# scump#, hai la mama, pl@nge dup# tine, moare,Bun sosit, zise Irina, stai e noapte fr#]ioare,Dormi aicea p@n# m@ine, zorile c@nd se arat#, plec#m de grab# la mama.

C#t#lina

Au medii de la 8,50 \n sus 8 elevi(22,22%), medii peste 9,00 sunt 5(13,88%), \n situa]ie de mediocritatefiind 17 elevi (47,22%), o adev#rat#ne\mplinire, ca s# ne exprim#m euphe-mistic, o constituie cei 9 elevi cu medii\ntre 1,00 [i 2,60.

La Istorie, disciplin# obligatoriepentru profilul uman, prezen]i 60/66,promova]i 49/66 (81,7%/93,94%).Promova]ii examenului de bacalaureatau ob]inut medii cuprinse \ntre 5,00 –5,99 = 17 (27,42%); 6,00 – 6,99 = 14(22,58%); 7,00 – 7,99 = 8 (12,90%);8,00 – 8,99 = 14 (22,58%); 9,00 – 9,99= 9 (14,51%). Cei patru elevi care auob]inut medii sub limita de promovarese grupeaz#: 3,70 = 1; 4,00 – 4,99 =3. V@rfurile acestei discipline au \nscrisepe c#r]ile de identitate numele Neac[uIoan-Ovidius, Scrieciu Nicu[or-David [iHolt Tony-Georgian 9,80; Iovi]# Adrian-Cristian 9,75; Badea Constantin-Adrian9,60; Tupangiu Maria-Adelina 9,50.Medii peste 8,50 apar \n dreptul a 12elevi (19,35%) iar \n situa]ie demediocritate 30 de elevi (48,38%) ceeace este destul de mult pentru acestobiect care, departe de a fi facil, nu aretotu[i un grad extrem de mare dedificultate. Dup# cum se poate consta-ta, la disciplinele obligatorii mediocritatease afl#, regretabil, la ea acas#, dintrecei 218 promova]i afl@ndu-se \n aceast#situa]ie 95 (43,58%)!?

Credem c# este greu s# ne contra-zic# cineva c@nd afirm#m, a[a cum amf#cut-o cu orice prilej, c# disciplineleop]ionale vin \n sprijinul elevilor,facilit@ndu-le promovarea, deoarecesunt disciplinele la care dirigintele [ielevul sunt con[tien]i c# cei prezen]i labacalaureat au cuno[tin]e mai temei-nice [i trainice la aceste obiecte. C#

este a[a, o dovede[te faptul c# dintrecei 123 de elevi care au sus]inutexamenul la disciplinele op]ionale aupromovat 122 (99,2%) ceea ce nedetermin# s# adres#m un sincer bravodirigin]ilor [i elevilor.

At@t la simulare, c@t [i la examenulpropriu-zis, la Geografie promovabili-tatea a fost 100%, la simulare promo-v@nd to]i cei 15 prezen]i, iar la bacalau-reat cei 19 afla]i \n s#lile de examen.Mediile de la examen au configura]ia:6,00 – 6,99 = 2 (10,52%); 7,00 – 7,99= 5 (26,31%); 8,00 – 8,99 = 4 (21,05%);9,00 – 9,99 = 8 (42,10%), \mbucur#torfiind c# niciun elev n-a ob]inut not# sub6,00. Frunta[ii obiectului, o adev#rat#m@ndrie a profesorilor sunt: Holt Tony-Georgian 9,90 [i Dumitrescu Loredana-Cristina 9,80. Note de la 8,50 \n susapar \n dreptul a 11 elevi (57,89%), \nsitua]ie de mediocritate fiind 2 elevi(10,52%) ceea ce este p@n# acumprima raz# de lumin# la acest indicator.Dintre cei 41 \nscri[i la Logic#, argu-mentare [i comunicare s-au prezen-tat 40, to]i promov@nd cu mediile 5,00– 5,99 = 1 (2,5%); 6,00 – 6,99 = 2(5%); 7,00 – 7,99 = 10 (25%); 8,00 –8,99 = 10 (25%); 9,00 – 9,99 = 17(42,5%). Cei care merit# pre]uireatuturor pentru rezultatele superioareob]inute sunt: Neac[u Ioan-Ovidius,Mihai Marius-Gabriel, Popa Maria-Gabriela [i Camen Corina-Aniela,9,80, Boia Georgeta-Maria [i Calot#Luciana-Florentina 9,60, BobocelRoxana-Ileana 9,50. Medii peste 8,50au ob]inut 17 elevi (42,5%), acesta fiindobiectul cu prezen]# mai numeroas#la care mediocritatea se \nregistreaz#\n dreptul a 3 elevi (7,50%). PentruPsihologie au optat 3 elevi, promo-vabilitate 100%, mediile \nregistrate9,55; 8,30; 7,90, cu medii peste 8,50= 1 (33,33%), cea mai mare medie a

fost \nregistrat# pe lucrarea eleveiGheorghi[an Bianca-Florentina 9,55.Sociologia a fost op]iunea a 4 viitoriabsolven]i, to]i promov@nd cu mediile9,30; 8,95; 8,25; 6,75, dup# cum sevede cu medii peste 8,50 = 2 (50%),laureata obiectului fiind Mirea-RaduAndreea 9,30.

Op]iunile pentru profilul real se pre-zint# dup# cum urmeaz#: Anatomie[i fiziologie uman#, genetic# [iecologie uman# – \nscri[i 54, to]i pre-zen]i, promova]i 53 (98,14%): 5,00 –5,99 = 6 (11,32%); 6,00 – 6,99 = 9(16,98%); 7,00 – 7,99 = 11 (20,75%);8,00 – 8,99 = 15 (28,30%); 9,00 –9,99 = 9 (16,98%); 10 = 3 (5,66%).“V@rfurile” disciplinei deloc facile r#s-pund la numele Deca Loredana-Nico-leta, Dinc# Andreea-Florentina [i MitroiOvidiu-Ionu] – 10; Dumitrescu Cristi-nel-Ilian 9,80; Grimm Mihai-Cristian9,70; Gu]u Florentina-Teodora 9,50,av@nd convingerea c# mul]i dintreace[tia se vor g#si pe lista admi[ilorla Facultatea de Medicin# din Craiova,spre fericirea lor [i spre marea bucuriea profesorilor care i-au preg#tit [i ap#rin]ilor. Cu medii peste 8,50 sunt numai pu]in de 20 de elevi (37,73%). Cutoate acestea, satisfac]ia nu poate fideplin# fiind estompat# de cei 15 eleviafla]i \n zona mediocrit#]ii (28,3%),explicabil#, probabil, [i de dificultateamai mare a acestei discipline. PentruFizic# TEO au optat 3 elevi, promo-vabilitate 100%, mediile \nregistrate8,65; 7,55; 7,30, cea mai mare fiindob]inut# de elevul Popa Drago[-Mihail._n fine, op]iunea pentru Informatic#IM Pascal [i-au exprimat-o 3 elevi, to]i

promova]i cu mediile 8,15; 7,75; 7,60,preimantul fiind Ne]a R#zvan-Georgian.

_ntr-un articol \n care analizamadmiterea computerizat# la Liceul MihaiViteazul \n anul 2013, promo]ia actual#a liceului, promiteam c# dac# Dumne-zeu ne va ]ine s#n#to[i, vom urm#rievolu]ia primilor 5 de la fiecare specia-lizare [i fiindc# Milostivul a fost bun cunoi, ne ]inem promisiunea, f#c@ndprecizarea c# niciun absolvent nu s-aridicat la nivelul mediei de la admitere,cele mai mici diferen]e fiind de 0,10 –Pungaru Mih#i]#-Adrian (\n ordinea“intrare/ie[ire”), (9,00/8,90); 0,13 –Tupangiu Maria-Adelina (9,63/9,50);0,15 – Deca Loredana-Mihaela (9,91/9,76), iar cele mai mari 2,26 – Ti]aAdelina-Ileana (8,87/6,61); 1,71 –Doroban]u Cristina-Florentina (9,09/7,38). _n ordine descresc#toare, \ncontinuare situa]ia se prezint# astfel:1,36 – Popa Maria-Gabriela (9,79/8,43); 1,31 – Popa Drago[-Mihail(9,94/8,63), Ghi]ulescu Andreea-Raluca (9,16/7,85), Burt#verde L#cri-mioara-Cristina (8,97/7,66); 1,26 –Boia Georgeta-Maria (9,67/8,41); 1,25– Voicu Georgian-Robert (9,08/7,83);0,94 – Udrea Andreea-Elisabeta(8,87/7,93); 0,88 – Mihai Marius-Gabriel (9,63/8,75); 0,82 – DumitrescuCristian-Ilian (9,77/8,95); 0,68 – Gu]uFlorentina-Teodora (9,74/9,06); 0,66 –Gheorghi[an Bianca-Florentina (9,79/9,13); 0,54 – Mitroi Ovidiu-Ionu] (9,45/8,91); 0,52 – C#lu[aru Izabela-Florentina-Irina (9,43/8,91); 0,49 –Dinc# Andreea-Florentina (9,65/9,16).

S# fie at@t de mari exigen]eleliceului, \nc@t s# nu le poat# face fa]#

nici premian]ii de la admitere, s# seadapteze at@t de greu ace[tia curigorile liceului (este valabil, poate,pentru clasa a IX-a [i a X-a), s# fievorba de o schimbare p#gubitoare dementalitate sau de atitudine fa]# de\nv#]#tur#, n-am crede, \ntruc@t pe uniidintre elevii men]iona]i \i cunoa[tem,le cunoa[tem [i familiile, s# fie vorbade o tratare cu superficialitate a ba-calaureatului, de asemenea, nu nevine s# credem. Dar mai [tii? Neb#-nuite sunt c#r#rile Domnului!

F#r# a \ncerca s# ne disculp#m \ncazul existen]ei unor acuze, men]ion#mc# suntem con[tien]i (sau poate avemnumai iluzia) c# articolul nostru nu vafi citit cu mare pl#cere, ci, \n cel maifericit caz, cu oarecare aten]ie oricuriozitate, deoarece neadres@ndu-nesensibilit#]ii cititorului, nu avem pre-ten]ia c# ar fi apreciat ca o lucrareplin# de poezie. Folosind cifre [i sta-tistici, facem apel la g@ndire [i \ncer-c@nd s# demonstr#m, s# argument#manumite idei [i constat#ri, cu indul-gen]# [i \n]elegere ar putea fi socotitca o \ncercare de “oper#” cu caracterdocumentar. Aducem \n sprijinulacestei afirma]ii faptul c# am folositstilul jurnalistic, \mbinat cu cel admi-nistrative, calitatea principal# a aces-tora fiind, dup# cum se [tie accesi-bilitatea. _ns# parafraz@ndu-l pe L.Rebreanu (care se refer# totu[i laliteratur#), prefer#m ca expresianoastr# s# fie “bolov#noas#” dec@t s#fim [lefui]i, dar nepreci[i. Am \mpru-mutat astfel crezul creatorului roma-nului rom@nesc modern.

Gheorghe GHEORGHI{AN

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234

Liceul Mihai Viteazul

Rezultate care aduc satisfac]iiContinuare din pag. 1 [i 5

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVANCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 7iulie 2017

Cu ce se ocup# Poli]ia Local#? Esteo \ntrebare la care nu poate r#spundetoat# lumea. Mai \nt@i, trebuie s# re]inemfaptul c# Poli]ia Local# apar]ine de Pri-m#rie [i este un organism creat \n folosulcet#]eanului, prim#ria fiind cea caresuport# costurile. Poli]i[tii locali sunt cu-noscu]i ca fiind fo[tii gardieni publici, Po-li]ia Local# fiind fosta “Paz# contractual#”[i mai apoi “Poli]ia Comunitar#”, av@ndca prerogative PAZA bunurilor [i obiec-tivelor. Mai precis, poli]i[tii locali vegheaz#la respectarea regulilor de bun-sim], cumar fi: s# nu intri cu ma[ina pe spa]iileverzi, s# nu \]i arunci gunoaiele pe strad#[i alte lucruri de acest gen. Din p#cate,din cauza efectivului redus, Poli]ia Co-munitar#, a[a cum purta denumirea\nainte de a-[i schimba numele, esteaxat# \ntr-o propor]ie foarte mare doarpe circula]ia rutier#. Poli]ia local# a fost\nfiin]at# \n scopul exercit#rii atribu]iilorprivind ap#rarea drepturilor [i libert#]ilorfundamentale ale persoanei, a proprie-t#]ii private [i publice, prevenirea [i des-coperirea infrac]iunilor, \n urm#toareledomenii: a) ordinea [i lini[tea public#,precum [i paza bunurilor; b) circula]iape drumurile publice; c) disciplina \nconstruc]ii [i afi[ajul stradal; d) protec]iamediului; e) activitatea comercial#; f)eviden]a persoanelor; g) alte domeniistabilite prin lege.

Totodat#, nu trebuie omise nici dis-ciplinarea pietonilor, sanc]ionarea opririlorneregulamentare sau sanc]ionarea celorcare circul# pe zone de drum undeaccesul este interzis.

_n continuare v# prezint un interviu cu{eful Poli]iei Locale B#ile[ti, inspectorsuperior, domnul Vic# Iure[, care, cred,c# va da r#spunsuri potrivite la \ntreb#rilece macin# mul]i cet#]eni b#ile[teni.

Reporter: Domnule {ef al Poli]ieiLocale, ce \nseamn# Poli]ia Local# [i

V.I.: Camerele de supra-veghere video amplasate\n localitate sunt de un realfolos at@t nou#, c@t [i cet#-]enilor care, sper#m noi, sesimt mai \n siguran]#. Dela amplasarea acestora,\ntr-un timp mult mai scurts-au finalizat multe acte [ifapte antisociale: de lafurturi din locuin]e, unde aufost identifica]i clar f#pta[ii,la producerea de acidenterutiere, c@t [i la distrugereabunurilor de pe domeniul public, fapt cea dus la identificarea mult mai repede af#ptuitorilor.

Rep: Cine trebuie s# asigure lini[tealocatarilor de la blocurile din centru ora-[ului, ace[tia s# fie feri]i de zgomotulf#cut de cei ce stau, consum# b#uturi [idiscut# cu decibelii ridica]i p@n# \n miezde noapte?

V.I.: Prevederile privind sanc]ionareatulbur#rii lini[tii publice a locuitorilor/locatarilor sunt incluse \n Legea 61/1991,amenzile pornind de la 500 p@n# la 1500lei. Constatarea se face de c#tre ofi]eri/agen]i de poli]ie ori de c#tre ofi]eri/sub-ofi]eri din jandarmerie. Orice persoan#care se simte lezat# de acest drept sepoate adresa telefonic la institu]iilemen]ionate mai sus.

Rep: Ce alte atribu]ii mai are un poli]istlocal?

V.I.: Legea \i oblig# s# participle al#turide institu]iile abilitate la activit#]i de salva-re [i evacuare a persoanelor [i bunurilorpericlitate de calamit#]i naturale saucatastrofe. Agen]ii Poli]iei Locale potconstata [i aplica sanc]iuni referitoare lacircula]ia \n zona pietonal#, \n parcuri sauzone de agrement. Nici pietonii nu scap#de amenzi, Poli]ia Local# av@nd dreptuls# \i sanc]ioneze [i pe ace[tia pentru\nc#lcarea normelor rutiere (bicicli[ti,conduc#tori de mopede sau de vehiculecu trac]iune animal#). Trebuie s# [ti]i c#poli]i[tii locali au dreptul s# intervin# [i \nafara orelor de program pentru exer-citarea atribu]iilor de serviciu, c@nd afl#de existen]a unor situa]ii care justific#

_ncep@nd cu acest num#r Gazeta deB#ile[ti are un nou colaborator. Putemspune c# este un nume [i un c@[tig pentrunoi, av@nd al#turi pe Viorica Pu[ca[u.

Doamna Viorica Pu[ca[u, este absol-vent# a Facult#]ii de Drept [i {tiin]e Ad-ministrative, Universitatea Ecologic# dinBucure[ti, Interna]ional Association forNeuro-Linguistic Programming din Bu-cure[ti, nivel master, Academia Rom@n#de Coaching din Bucure[ti [i Universitatea

Na]ional# Kapodistriana din Atena, sec]ia {coala Filozofic#, limba neo-greac#.Vorbe[te nativ limba greac# [i este un foarte bun psiholog, organizeaz#

[edin]e de grup (suport psihologic) pacien]ilor sec]iei de hematologie de laspitalul Colentina, activitate desfa[urat# \n cadrul Asocia]iei ARIL. De asemeneaorganizeaz# grupuri de mastermind [i work-shop-uri cu diferite tematici ce ]in dedezvoltarea personal# [i profesional#.

Are numeroase diplome de participare-implicare-recuno[tin]# la diferiteevenimente/conferin]e cum ar fi: ”Vrei s# schimbi! Cu ce \ncepi?” 2015 Bucure[ti;”Ce s# fac cu via]a mea” 2015 Bucure[ti; ”Ini]iere \n coaching” 2015 Bucure[ti;”Rela]ii remarcabile” 2016 Bucuresti sau ”Ce vreau s# fac cu via]a mea”, proiecteducativ pentru elevii din clasele a-XI-a [i a-XII-a a Colegiului Na]ional ”NicolaeIorga”,din cadrul programului Gala Excelen]ei edi]ia a IV-a 2015 V#lenii de Munte.

Nu \n ultimul r@nd men]ion#m c# este membr# a Asocia]iei Rom@ne_mpotriva Leucemiei, organiz@nd astfel [edin]e suport psihologic-consilieres#pt#m@nale cu pacien]ii.

Gazeta de B#ile[ti \i dore[te succes [i o c@t mai bun# [i benefic# colaborare.

_n perioada primitiv#, oamenii se sa-lutau [i \[i exprimau acceptul ar#t@ndu-[idin]ii.

_n sec. al IX-lea, pe timpul dinastieiLiang, exista un c#lug#r zen, foarte iubit\n China [i Japonia care mereu c#l#-torea. C#l#torea din sat \n sat \mp#r]indmici daruri copiilor [i r@dea! Se spunec# avea un r@s voios, s#n#tos [i molip-sitor. S#tenii uimi]i se apropiau [i \l \ntre-bau: De ce r@zi ? La aceast# \ntrebarec#lug#rul r@dea [i mai tare [i a[a \nce-peau [i s#tenii s# r@d# de nu se maiputeau opri! Apoi fiecare se \ntorcea latreaba lui, \ns# altfel – cu mintea maieliberat# de griji, cu corpul cur#]at detensiuni, mai treaz, mai \nviorat. Aceastaera \nv#]#tura c#lug#rului cel iubit, iarast#zi este cunoscut pretutindeni caBudha r@z@nd.

_n 1994, dr. Kataria din India carecredea foarte mult \n efectele beneficeale r@sului, a \nceput prin a adunadiminea]a oameni \ntr-un parc [i a-i invitas# r@d#. El a dezvoltat yoga r@sului carecombin# r@sul cu respira]ia.

Unul dintre cele mai reprimante lucruridin toate timpurile este r@sul. Societateavrea s# fii serios, p#rin]ii vor ca odraslelelor s# fie serio[i, profesorii vor ca eleviis# fie serio[i, [efii vor ca subalternii s#fie serio[i. Tuturor ni se cere seriozitate.

Dac# r@zi \n fa]a profesorului, acesta

care este rolul ei \n societate?Vic# Iure[: Poli]ia Local# s-a \nfiin]at

\n scopul exercit#rii atribu]iilor privindap#rarea drepturilor [i libert#]ilorfundamentale ale persoanei, a proprie-t#]ii private [i publice, rolul ei \n societatefiind prevenirea [i descoperirea infrac-]iunilor \n urm#toarele domenii: ordinea[i lini[tea public#; circula]ia pe drumurilepublice; disciplina \n construc]ii [i afi[ajulstradal; protec]ia mediului; activitateacommercial# [i eviden]a persoanelor.

Rep: Dac# sunt cu ma[ina, are voies#-mi efectueze semnal de oprire unpoli]ist local \n trafic?

V.I.: Poli]istul local are dreptul de aefectua semnale regulamentare deoprire a conduc#torilor de autovehicule,exclusiv pentru \ndeplinirea atribu]iilor \ndomeniul circula]iei pe drumurile publice.

Rep: Ce documente are voie s#-misolicite un poli]ist local?

V.I.: Sunte]i obliga]i s# v# legitima]i \nfa]a unui poli]ist local cu cartea deidentitate sau cu orice alt document carepoate folosi la stabilirea identit#]ii.

Rep: Poate un poli]ist local s#-mi aplicesanc]iuni pentru c# nu folosesc centurade siguran]#, pentru c# vorbesc la telefonc@nd sunt la volan sau alte abateri?

V.I.: Nu. Poli]ia Local# poate aplicasanc]iuni doar pentru opriri, sta]ion#rineregulamentare, circula]ia pe sectoarede drum cu acces interzis, masagabaritic# [i trafic pietonal, bicicli[ti [ivehicule cu trac]iune animal#.

Rep: Sunt obligat s# m# legitimez lacererea unui poli]ist local? Dac# nu, arevoie s# foloseasc# for]a [i s# m#conduc# la sediu?

V.I.: Da. Poli]i[tii locali, prin prismaprevederilor art. 23 lit f din Legea 155/2010, au voie s# foloseasc# for]a [i s# v#conduc# la sediu, \n vederea identific#rii.

Rep: Referindu-ne la c@inii comunitari,

[i dup# cum bine [ti]i au fost cazuri \ncare au fost cet#]eni mu[ca]i de ace[tia._n atribu]iile Poli]iei Locale intr# siguran]acet#]enilor fa]# de aceste animale [i caresunt m#surile ce se iau \n acest caz?

V.I.: Potrivit art 6 lit e din Legea 155/2010, poli]i[tii locali constat# [i aplic#sanc]iuni pentru nerespectarea legisla]ieiprivind regimul de de]inere a c@inilorpericulo[i [i agresivi, a celei privind pro-gramul de gestionare a c@inilor f#r#st#p@n, sesizeaz# serviciile specializatedespre existen]a acestora [i acord#sprijin personalului specializat \n captu-rarea [i transportul lor la ad#post.

Rep: Ce face Poli]ia Local# cu ma[inileparcate pe trotuar, caz \n care e[ti nevoits# ocole[ti pe carosabil pentru a mergemai departe, sau cu ma[inile parcate pecontrasens, pe trecerea de pietoni, f#r#niciun motiv?

V.I.: Potrivit Legii Poli]iei Locale, \n do-meniul circula]iei pe drumurile publice,Poli]ia Local# constat# [i aplic# sanc]iunipentru \nc#lcarea normelor legale privindoprirea, sta]ionarea, parcarea autovehicu-lelor [i accesul interzis, av@nd dreptul de adispune m#suri de ridicare a celor sta]ionateneregulamentar. Poli]ia Local# mai areautoritatea [i competen]a s# solicitedispeceratului prin sta]ie identitatea pro-prietarului vehicolului sta]ionat nepermis.

Rep: Ce ne pute]i spune despresemaforizare sau despre marcaje rutiere\n punctele cheie ale ora[ului?

V.I.: Potrivit legii, atribu]ia poli]i[tilor localieste aceea de a verifica integritateamijloacelor de semnalizare rutier# [i de asesiza neregulile constatate privindfunc]ionarea semafoarelor (acolo undeexist# montate), starea indicatoarelor [i amarcajelor rutiere [i de a acorda asisten]#\n zonele \n care se aplic# aceste marcaje.

Rep: Care este situa]ia monitoriz#rii cuajutorul camerelor video montate \n ora[?

interven]ia lor.Rep: _n \ncheiere, domnule V. Iure[,

ce sfaturi sau recomand#ri transmite]icet#]enilor din ora[ul nostru?

V.I.: Cet#]enii au obliga]ia de a aducela cuno[tin]a organelor abilitate atuncic@nd iau act de s#v@r[irea unorinfrac]iuni, s# respecte normele deconvie]uire social#, hot#r@rile ConsiliuluiLocal privind gospod#ria localit#]ii, s#aib# mai mult# grij# de investi]iile f#cutepe domeniul public \n localitatea noastr#.

Mul]umim domnului {ef al Poli]ieiLocale B#ile[ti pentru amabilitatea de ane acorda acest interviu, cu speran]a c#cet#]enii vor avea mai mult# \ncredere\n acest organism al institu]iei prim#riei.

_n \ncheiere, vrem s# men]ion#m c#dac# exist# comunicare [i un parteneriatbazat pe \ncredere, integritate [i respectdin partea celor dou# institu]ii, Poli]iaNa]ional# [i Poli]ia Local#, contribu]iacelei dint@i la dezvoltarea [i profesiona-lizarea Serviciilor Publice de Poli]ie Loca-l# aduce o serie de beneficii notabileat@t pentru acestea, c@t [i pentru cet#-]eni. O privire mai atent# spre esen]aserviciului public relev# faptul c# \nfiin-]area Poli]iei Locale aduce beneficiimajore at@t pe plan local, c@t [i na]ional,\n lupta \mpotriva factorilor generatori aicriminalit#]ii. _mp#r]irea clar#, evaluat# [irealizat# de comun acord a responsa-bilit#]ilor de ap#rare a odinii [i siguran]eipublice \ntre cele dou# autorit#]i repre-zint# o provocare ce \[i va dovediefectele benefice \n timp.

Marian MILOVAN

se simte ofensat... dac# r@zi c@nd p#rin]ii\]i spun ceva, ace[tia se simt insulta]i...seriozitatea este considerat# respect !

Chiar a[a? Cine spune c# un om se-rios nu are voie s# r@d# sau c# un omcare r@de nu poate fi [i serios? {tiu cinespune! To]i acei oameni care ne-aueducat... pentru c# [i ei, la r@ndul lor,a[a au fost educa]i. R@sul ne-a fost d#ruitprin na[tere... vede]i un copil mic carer@de cu poft# [i cu gura p@n# la urechi...c@t# fericire exist# \n el ? Acel copil exist#\nc# \n mine, \n tine, \n fiecare dintre noi.El nu moare niciodat#, e \n noi [i r#m@ne\n noi p@n# la ultima suflare. Pe m#sur#ce am crescut, r@sul [i veselia ne-aufost reprimate chiar din motive minore(s# nu spargem ceva, s# nu ne lovim,s# nu ne ud#m hainele, dac# alerg#mprin ploaie etc.) iar seriozitatea aproapec# a ajuns s# fac# parte din s@ngelenostru. Copilul cuminte este \ntotdeaunal#udat de c#tre p#rin]i, profesori pe c@ndcopilul rebel este considerat un pericol.El nu va putea fi u[or de controlat.

Reprimarea constant# a r@sului te-af#cut s#-l ]ii \n lan]uri, iar dac# decizi s#-l eliberezi, ai putea fi uimit/#, surprins/#cum la fiecare pas exist# ceva hazliu!Nu l#sa copilul din tine s# moar# !

Uit#-te \n jur la via]# [i caut# s# vezipartea amuzant# a lucrurilor, fiecareeveniment care se \nt@mpl# are partealui amuzant#! R@sul trebuie \nv#]at [iadus \napoi \n via]a ta.

R@sul este un medicament grozav,amelioreaz# [i chiar vindec# boli, reduceefectele stresului [i \mbun#t#]e[te stareapsihic#. C@nd r@zi, organismul secret#endorfine – acele substan]e chimicecunoscute [i sub numele de “moleculelefericirii”. R@zi c@t de des po]i, c@t po]i...r@zi de tine chiar [i vei vedea c# via]a emult mai frumoas#, e un dar minunat !

R@sul relaxeaz# spiritual. El te aducepe p#m@nt, te aduce la realitate, te scoatedin Ego [i te face mai uman. Caut#modalit#]i pentru a stimula r@sul, \ntreab#dac# nu [tii [i nu te las# cople[it/# deproblemele tale... ele sunt [i probabil vormai fi... r@zi [i atrage r@s!!!

Chiar [i \n Biblie, \n pildele lui Solomonsunt men]ionate beneficiile r@sului: Oinim# vesel# este un leac minunat, pec@nd un duh f#r# curaj usuc# oasele.

Eu sunt \ntru totul pentru r@s, sunt\ntru totul pentru fericire!!!

Viorica PU{CA{U

Se ridic# Poli]ia Local# la\n#l]imea prerogativelor sale?

R@sul, pl@nsul nu te-atinge.Treci prin via]# ca un g@de;Nu te r@d c# nu po]i pl@nge,Ci te pl@ng c# nu po]i r@de.

(Epigram# de I.ST. Bogza)

R@zi [i o lume \ntreag# va fi cu tine!