Cyan Magenta YellowBlack

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

Spreaducere-aminte

Hot#r@ri cu efectebenefice asupradestinului urbei

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Euforia decent#s# se \mbinecu realismul

Sport

NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2010

Seria a IX-a

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

Reporter: D-le primar, \n interviulacordat G.d.B. \n num#rul trecut,a]i informat pe cititori despre princi-palele proiecte privind dezvoltarea[i urbanizarea B#ile[tiului [i, a[acum le-a]i promis, \n num#rul defa]#, v# rug#m s# reveni]i cu detaliiasupra proiectelor men]ionate. Decilu@ndu-le \n ordine, v# solicit#mdetalii, dup# cum urmeaz#:

1. _n legatura cu Proiectul regionalde ap# [i canalizare \n municipiulB#ile[ti, proiect depus [i c@[tigat pePOS Mediu (Programul Opera]ionalSectorial de Mediu), \n valoare de13,1 milioane euro, ce ne pute]ispune despre demararea [i duratarealiz#rii lui?

Primar: Acest proiect face partedin Proiectul regional de ap# [i canalunde se reg#sesc al#turi de B#ile[ti[i localit#]ile: Craiova, Calafat,Filia[i, Bechet – C#l#ra[i, Segarcea,Poiana Mare.

_n acest moment, \ntregul proiectse afl# \n evaluarea tehnico-econo-mic# la Autoritatea de Managementdin cadrul POS Mediu (ProgramulOperational Sectorial de Mediu),urm@nd s# fie avizat cel mai t@rziula finele lunii septembrie de ComisiaEuropean# din cadrul POS Mediu.

Dup# avizare, se trece la imple-mentarea proiectului prin scoatereala licita]ie privind partea de execu-tare a lucr#rilor din proiect (conductecanalizare, conducte ap#, sta]ie dededurizare [i tratare a apei).

La sf@r[itul lunii septembrie, con-form graficului, trebuie finalizat#aceast# licita]ie de lucr#ri, ceea ceface posibil# demararea lucr#rilor.Pe \n]elesul tuturor, la sf@r[itul luniiseptembrie, a[a cum am men]ionatmai \nainte, trebuie s# vedem primelestr#zi \n care se sap# [i se introducconductele de canalizare [i ap#. Acestproiect are prev#zut# o durat# de 36de luni (finalizarea lucr#rilor nu poatedep#[i conform graficului proiectuluianul 2013).

2. Reporter: V# rog privitor laproiectul PIDU (Plan integrat dedezvoltare urban#) pe POR (Pro-gramul Opera]ional Regional – Axa1 infrastructur#) pentru care a fostalocat# suma de 9,5 milioane euro,s# veni]i cu detaliile cuvenite, pentruo \ntelegere deplin# a acestuia.

Primar: Dup# aprobarea proiec-tului [i alocarea sumei de 9,5 mi-lioane euro, ne afl#m acum \n etapa

precontractual#.Aceast# etap# in-clude deplasarea \nteren a speciali[tilordin cadrul minis-terului, urm@nd cala finele lunii au-gust s# se \ntre \nfaza contractual#,prin scoaterea la li-cita]ie a lucr#rilordin acest proiectintegrat. Pot s# v#spun c# proiectelecare implic# asfal-tarea str#zilor, mo-dernizarea trotuarelor [i parc#ri autoau o durat# de execu]ie de 24 deluni; proiectul pentru modernizareaParcului Tineretului are durata deexecu]ie de 12 luni, iar proiectulprivind supravegherea video are odurat# de 6 luni.

Vreau s# men]ionez aici faptul c#nu se vor asfalta \nainte cele 25 destr#zi [i dup# aceea se introducecanalizarea, ci graficul de execu]iea lucr#rilor pentru str#zi este f#cutdup# graficul de execu]ie a proiec-tului de canalizare.

3. Reporter: Ce crede]i c# estenecesar s# [tie cet#]enii b#ile[teni\n legatur# cu extinderea [i mo-dernizarea Parcului Balasan?

Primar: Pentru Parcul Balasan,exist# un proiect depus la Minis-terul Mediului, pentru modernizareaacestei zone, \n sensul de a amenajaalei, a asigura iluminatul, dar maiales zone verzi. Acest proiect seafl# \n etapa de evaluare, \nc# nuam primit nicio notificare de clari-ficare, dar cred c# foarte cur@nd,vom afla dac# acest proiect va fiadmis sau nu. Valoarea pe care oare acest proiect este de 10 miliardede lei vechi, iar termenul de imple-nentare este de 24 de luni. A[acum a]i v#zut, \n acest moment serealizeaz# decolmatarea r@ului Bala-san, printr-un proiect pe care l-amc@[tigat, [i sper#m, a[a cum esteprev#zut, ca p@n# la sf@r[itul luniiseptembrie, s# se termine decolma-tarea \ntregului r@u Balasan (inclusivpartea de dincolo de pod).

4. Reporter: D-le primar, s-audepus la Ministerul Administra]iei[i Internelor proiectul “_mbun#t#]ireacircuitului documentelor [i reabili-tarea timpilor de r#spuns \n rela]iadintre Prim#ria B#ile[ti [i serviciiledeconcentrate” – proiect \n valoarede 10 miliarde cinci sute milioanelei vechi, iar la Ministerul Comuni-ca]iilor s-a depus proiectul “Eficien-tizarea comunic#rii dintre Prim#riaB#ile[ti [i cet#]eni prin implemen-tarea de servicii on line” – proiect \nvaloare 10 miliarde cinci sute milioa-ne lei vechi. _n ce stadii se afl# acestea[i c@nd va \ncepe derularea lor?

Primar: Aceste dou# proiecte suntdepuse din luna septembrie a anului2009, la cele doua ministere men-]ionate chiar de dumneavoastr#. _nurm# cu o s#pt#m@na, am fost laBucure[ti pentru clarific#ri, iar ceeace v# pot spune \n legatur# cu de-rularea acestor proiecte, este c# nupot da \nc# un r#spuns precis, pentruc# am@ndou# se afl# \n etapa deevaluare tehnico-economic#, urm@ndca dup# aceast# evaluare s# primimr#spunsul dac# au fost admise saunu.

5. Reporter: Aprobarea proiec-tului privind conducta de transportde gaze naturale [i implementarealui \n 2010 de c#tre S.N.T.G.N.Transgaz Medias aridicat unele pro-bleme cu unii proprietari ai terenu-rilor pe unde urmeaz# s# treac#aceasta. Au fost rezolvate? Cum?C@nd va ajunge conducta la B#ile[ti[i cine vor fi beneficiarii ei?

Primar: _n primulr@nd, vreau s# mul-]umesc tuturor b#i-le[tenilor care [i-audat acordul, pentruca aceasta conduct#de transport gazenaturale s# treac# peterenurile dumnea-lor.

Acest proiect estederulat de GuvernulRom@niei prinS . N . T . G . N .Transgaz Medias,care are ca termen

de execu]ie anul 2011, deci [iB#ile[tiul va beneficia de acesta.Conducta de transport de gaze natu-rale va intra pe teritoriul localit#]iinoastre prin partea de nord (zonastemei localit#]ii – drumul spreGaliciuica), urm@nd partea de vest[i ulterior de sud a orasului, B#i-le[tiul va avea trei laturi cuprinsede conducta principala de transportde gaze naturale, p#r#sind teritoriullocalit#]ii noastre \n zona drumuluiDJ561 D B#ile[ti - Rast. _ntr-adev#rau existat din partea unor proprietaride terenuri [i re]ineri \n sensul dea accepta trecerea conductei detransport de gaze naturale pe terenuldumnealor, dar p@n# la urma auacceptat. Implementarea \n ora[ aconductei de gaze nu se face dec#tre S.N.T.G.N. Transgaz Media[,ci de c#tre antreprenori priva]i prinscoatere la licita]ie pe str#zi aacestor lucr#ri de implementare. Nupot s# dau un termen pentru imple-mentarea \n ora[, dar cu siguran]#se va face imediat ce conductaprincipal# va fi func]ional#, la fineleanului 2011.

6. Reporter: D-le primar, c@[ti-garea proiectului “Sala de sport”cu nivel de practic# sportiv# compe-ti]ional# local# pentru handbal,baschet [i volei cu un num#r de150 de locuri pentru spectatori, esteun prilej de satisfac]ie pentrub#ile[teni. Pentru cititorii G.d.S, v#rog s# detalia]i despre demararea [idurata lucr#rilor.

Primar: Acest proiect a fost c@[ti-

gat de noi \n anul 2009, dar din cauzaunor probleme ce au ap#rut ulteriorc@[tig#rii, s-au \nt@rziat lucr#rile cumai bine de 5 luni. _n acest moment,se lucreaz# la aceast# construc]ie, iardup# graficul de execu]ie nu avem\nt@rzieri. Sala de sport s-a pututrealiza prin c@[tigarea acestui proiectdepus la Ministerul Dezvolt#rii \nc#de la sf@r[itul anului 2008. Din datelepe care le am, o singura localitatedin jude], \n afar# de noi, a maic@[tigat un asemenea proiect, deaceea ne bucur# faptul c# reu[im s#acces#m, \n sfir[it, bani europeni.

Durata de execu]ie a acestui proiecteste de 6 luni, termenul de finalizarefiind sf@r[itul lunii ianuarie, iarsarcina a noastr# \n acest proiect esteaceea de a rezolva problema utilit#-]ilor (ap#, canal, curent electric).

7. Reporter: Ce alte preciz#riaprecia]i c# sunt necesare a fi f#cute[i care n-au fost solicitate prin \ntre-b#ri?

Primar: Cred c# sunt [i proiectepe care p@n# la momentul acestanu am putut s# le realizez, mai po-pular noi bailestenii spunem “ce n-am f#cut”, dar s# sper#m c# urmeaz#a le realiza. Doresc s# aduc \n aten]ieo serie de mici proiecte pe care dejaam \nceput sa le derul#m, cum ar fi:p#rcule]ele [i locurile de joac# pentrucopii ce se construiesc acum \n zonablocurilor Carpa]i, Lt. Becherescu,30 Decembrie [i zona G#rii. Legatde proiectul pentru cimitire, s-a trecutla \ngr#direa acestora [i amenajareaaleilor. _ncerc#m un proiect pilot deschimbare a destina]iei construc]ieicentralei termice din strada M#r#[e[ti,\n pia]# agroalimentar# de cartier.Un alt mare proiect, cu care am venitla \nceput de an \n fa]a ConsiliuluiLocal, a fost “Modernizarea Pie]eiAgroalimentare”.

P@n# \n momentul de fa]#, amrealizat documenta]iile (Studiu deoportunitate; Studiu de fezabilitate;Proiectul tehnic), urm@nd ca \n datade 28 iulie a.c., \n [edin]a ordinar#de Consiliu s# fie aprobat# docu-menta]ia, iar pe rectificare de buget,sa supliment#m suma pentru acestproiect.

8. Reporter: Mul]umindu-v#pentru amabilitate [i solicitudine, \nnumele cititorilor G.d.B., v# urezsucces \n ducerea la \ndeplinire atuturor proiectelor.

Valentin TURCU

Interviu cu d-l Costel Pistri]u, primarul municipiului B#ile[ti

Totul \n folosul comunit#]ii

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNume de familiedin B#ile[ti (III)

Nr. 7iulie 2010

A[a cum am precizat \n num#-rul trecut, \n luna lui cuptor, voireveni cu alte c@teva r@nduridespre suveranul Rom@niei, Carolal II-lea (1930-1940), cu speran]ac# articolul precedent v-a st@rnitinteresul, \n suficient# m#sur#,astfel \nc@t s# dori]i s# afla]i [ilatura de om politic, [ef de statsau de prim instaurator al unuiregim autoritar \n Rom@nia.

Revenit pe tronul ]#rii, pe 6iunie 1930, cu largul sprijin alliderilor ]#r#ni[ti, printre care [iIuliu Maniu, [i proclamat regepe 8 iunie 1930, Carol \[i propunes# conduc# statul cu o m@n# forte,s# fie o persoan# autoritar# [icapabil#, s# devin# omul provi-den]ial. Pentru a-[i atinge obiec-tivul, trebuia, \n primul r@nd, s#discrediteze Parlamentul, precum

Carol al II-lea, suveranulcontroversat al Rom@niei

rom@n.Domnia lui Carol a

constituit [i momentulascensiunii organiza]iei detip fascist din Rom@nia,Garda de Fier. Creat# deCorneliu Zelea Codreanu,prin separarea de Liga

Ap#r#rii Na]ional Cre[tine aprofesorului A.C. Cuza, \n 1927,Legiunea Arhanghelului Mihai(din 1930 Garda de Fier) estescoas# \n afara legii de c#tre gu-vernul lui I. Gh. Duca (acestava pl#ti cu via]a \ndr#znealaaceasta) \n decembrie 1933. Vareveni pe scena politic# un anmai t@rziu, de aceast# dat# subforma unui partid politic numit“Totul pentru }ar#”, ce reu[e[tes# ob]in# la alegerile parlamen-tare din 1937 al treilea scor alsufragiilor. Rela]iile dintre rege[i legionari au fost dintre celemai controversate: de la asasi-narea liderului Codreanu, \nnoiembrie 1938, [i p@n# lacooptarea lor \n guvern \n 1939.

Toat# aceast# perioad# a adus\n prim-plan [i asasinatelepolitice: Nicolae Iorga, ArmandC#linescu, I. Gh. Duca

Pata cea neagr# a regimuluicarlist este reprezentat# \ns# deprop#[irea, \n jurul regelui, a a[a-zisei camarile regale, acea gru-pare de indivizii cu caractere \n-doielnice, moravuri u[oare,corup]i [i lacomi, dar prefera]ide consoarta regelui, ElenaLupescu.

Pe acest fond, nu este delocgreu de \n]eles de ce, atunci c@ndRom@nia a pierdut o mare partea teritoriului s#u, \n favoarea unorstate vecine cu regimuri desorginte fascist#, sus]inute de

m@nia. Mai mult dec@t at@t, atuncic@nd \mprejur#rile i-au devenitprielnice, a desfiin]at partidele, \nlocul lor \nfiin]@nd Frontul Rena[-terii Na]ionale, al c#rui lider erael \nsu[i.

A \nc#lcat o uzual# practic#democratic#, anume aceea de anumi liderul partidului c@[tig#tor\n alegeri, [ef de guvern. Astfel,de[i se clasase abia pe locul altreilea la alegerile din 1937, parti-dul lui Octavian Goga, PartidulNa]ional Cre[tin, prime[te res-ponsabilitatea form#rii nouluicabinet. A[a cum era de a[teptat,n-a avut sus]inere parlamentar#ceea ce a condus la e[ecul m#-surilor pe care [i le propusese \nactul de guvernare. Un motiv \nplus ca regele s# arate spreparlamentari. S-a folosit de acestcontext pentru a instaura un nouguvern, \n februarie 1938, condusde c#tre mitropolitul MironCristea. Trei s#pt#m@ni mai t@r-ziu, promulga Constitu]ia carlist#care \i acorda puteri depline.

A instaurat cenzura \n pres# [ila radio [i a sus]inut mijloacelede propagand# regal# care s#-icreeze \n r@ndul poporului oimagine c@t mai favorabil#.

Pentru a controla masele demuncitori, a desfiin]at sindicatele[i \n locul lor au ap#rut breslele.Dup# modelul hitlerist, a \nfiin-]at “Straja }#rii”, care reprezintaforma de organizare a tineretului

Motto: “Trecutul poate fi ca p#catulimaginar pe care nu l-am s#v@r[itnoi, \ns# \l pl#tim noi.”

Octavian Paller

Sistemul tradi]ional rom@nesc dedenomina]ie nu a diferit de al altorpopoare cu care rom@nii au venit\n contact. Neexist@nd mult# vreme\n Moldova [i }ara Rom@neasc# olege care s# pun# ordine \n sistemulde identificare a unei persoane, s-au avut \n vedere numele personal,cu care a fost botezat copilul, [inumele c@torva ascenden]i, \ncep@ndcu numele tat#lui, incluz@nd aci [isupranumele unuia dintre ace[tia.Acest sistem este pus \n eviden]#de recens#mintele (catagrafiile) din1755, 1774, 1808 [i 1820 dinMoldova, [i cele din 1798 [i 1831din }ara Rom@neasc#. Acesta dinurm# s-a \nscris \n programul dereforme instituit de RegulamentulOrganic. _n Transilvania, obligati-

vitatea ca fiecare persoan# s# aib#un nume de familie a fost impus#printr-o dispozi]ie dat# de \mp#ratulIosif al II-lea.

P@n# la aceste date, numele depersoane apar \n documente istorice[i vizeaz#, \n primul r@nd, acte dev@nzare-cump#rare a unor proprie-t#]i [i acte de confirmare domneasc#a unei propriet#]i. _n aceste docu-mente sunt men]ionate [i nume delocuri, în structura c#rora intr# [inume de persoane.

Revenind la problema care neintereseaz# \n mod direct, trebuieprecizat c# de[i nu exista o lege \nbaza c#reia s# fie obligat# fiecarepersoan# s# aib# un nume de familie,cei \ns#rcina]i cu realizarea acestorrecens#minte sesizau existen]aformal# a unor nume cu aceast#func]ie, f#r# s# fac# din aceasta oregul# de \nregistrare a cuiva. Printrebirnicii str#ini de la 1831 din B#ile[tiera [i Gheorghe Ciontu (numelepersonal Gheorghe este urmat desupranumele Ciontu, probabil mo[-

tenit). B#ie]ii lui au fost \nregistra]i\n felul urm#tor: P@rvu sin GheorgheCiontu [i Matei brat P@rvu Ciontu.Acesta ar fi trebuit s# fie \nregistratca fiu al lui Gheorghe Ciontu [i nuca frate al lui P@rvu. Dar \n aceast#variant#, numele lui P@rvu nu esteurmat de numele tat#lui, ci desupranumele familiei, acesta func]io-n@nd ca un nume de familie. Alteexemple: P#tru sin Badea B#deal#are un fiu \nregistrat Stanciu sin P#truB#deal#. A[adar,P#tru este \nregistratdirect cu supranumele B#deal#.Asem#n#tor se prezint# [i exemplul:Gheorghe sin Dinu Dun#ve] are fiupe Gheorghe sin Gheorghe Dun#ve]._n numele complet al acestuia ar fitrebuit s# figureze [i numele personalal bunicului.

_n 1885, P#dure]u S. Stan, de50 de ani, era unul dintre cei doimartori la declararea na[terii fiiceilui Florea Ion Florea Voinea.Rezult# c# Stan s-a n#scut \n 1835,iar tat#l lui, numit [i el Stan, nu ealtul dec@t fiul lui Stan Ion P#dure]u

din Catagrafia de la 1831. A[adar,supranumele P#dure]u s-a transmismai multor genera]ii, figur@nd canume de familie dup# 1895, c@nd adevenit nume oficial.

Printre membrii comisiei \ns#r-cinate s# realizeze recens#m@ntuldin 1831 la B#ile[ti figureaz# maimulte personalit#]i locale, binecunosc#toare a popula]iei localit#]ii._n cele mai multe cazuri locuitoriicapi de familie sunt \nregistra]i cunumele personal activ, urmat denumele tat#lui [i un antroponim,care poate fi numele bunicului sauun supranume. _n exemplul Mitroisin Stan P#dure]u, Mitroi este numeactiv folosit \n locul lui Dumitru,care e nume de botez, iar P#dure]ueste supranume, ar#t@nd originealocal#. _n Ion sin Mihai Cucu, Cucueste un supranume provenit dinporecl#. Tot porecle, devenite supra-nume, sunt [i Ciuciulete, Ciontu,Mititelu, Durac, Becheru, Coco-noiu, Licurici etc., care s-auoficializat dup# trei genera]ii, fiindprezente [i azi ca nume de familie\n B#ile[ti.

C@nd porecla atribuit# uneipersoane era bine cunoscut#, numelepersonal era urmat doar de aceaporecl#: Mihai Buzdugan, StanL#stunu, Preda Vulturu, NicolaBivolan etc.

Numeroase sunt exemplele din1884 c@nd numele personal esteurmat doar de numele tat#lui, ca \nCatagrafia de la 1831. _n cazul altorfamilii, noul-n#scut a fost \nregistrat,de regul#, cu numele complet altat#lui, urmat de numele bunicului,eventual [i al str#bunicului, sauprintr-o porecl# a acestuia. Dauexemple din 1884 din B#ile[ti : StanIon Ion Iovan Iure[, Gheorghe StanDinc# Vasile, Anica {tefan M. Cio-chia, Florea Dinu Barbu Vulturu,Nicolae Dinu V. Ciocioan#, Gheor-ghe Radu Ion Pascu, ElisabetaMihalache S. Pistri]u etc. Toateaceste nume, care \l \nregistreaz# [ipe cel mai \ndep#rtat \nainta[ dinfamilie, au func]ionat, dup# cum sevede, ca supranume formate de lanume personale, transmise de la ogenera]ie la alta. _n primul exemplu,Iovan este fiul lui Iure[, Ion estefiul lui Iovan Iure[, Ion este fiul luiIon Iovan Iure[, iar Stan este fiullui Ion Ion Iovan Iure[. A[adar, cincigenera]ii. _n felul acesta a func]ionatsistemul popular de denomina]ie lanoi p@n# la 1895, c@nd s-a trecut lastructura nume personal + nume defamilie, exprimat, de regul#, printr-un cuv@nt. Mai adaug o precizare:generalizarea numelui de familie s-a realizat \n aproape 20 de ani.

Prof. univ. dr. Teodor OANC~

Cultura, un lux?R@ndurile de mai jos mi-au fost inspirate de un articol al lui

Radu Gabrea publicat \n ”Jurnalul Na]ional”, nr. 5389 din 18iunie 2010. Articolul este intitulat ”Cultura nu consum#, ci produce”[i este o replic# la opinia, din ce \n ce mai r#sp@ndit#, c# numaicei din economia real# (cei care produc bunuri materiale) ]instatul \n spate iar cei care lucreaz# \n domenii ca s#n#tate,\nv#]#m@nt, cultur# nu produc nimic, ci doar consum# [i c#trebuie s# se mul]umeasc# cu pu]in, ba chiar s# fie mul]umi]i c#sunt tolera]i.

Marele regizor rom@n recomand# tuturor celor care \mp#rt#[escaceast# opinie s# citeasc# studiul economistului american JohnGalbraith intitulat ”Arta [i banii”. _n aceast# lucrare se arat# c#marile centre financiare mondiale (Londra, New York, Paris,Shanghai), cele mai bogate ora[e din lume \[i datoreaz# aceast#pozi]ie [i ofertelor culturale.

Autorul american (laureat al premiului Nobel) explic# \n aceststudiu c# acest domeniu at@t de dispre]uit la noi (cultura) producenu numai valoare ci [i bani prin ofertele culturale, prin institu]iileculturale care atrag anual milioane de turi[ti.

{i \n Rom@nia, cultura ar putea produce bani, dac# ar fi sprijinit#.(Exemplul Sibiului cu Festivalul Interna]ional de Teatru – din ce\n ce mai cunoscut \n lume – este concludent). Dar pentru aceasta,domeniu respectiv trebuie s#-[i recapete locul pe care \l merit# \nsocietate. Prof. Drago[ CO{EREANU

{coala cu clasele I-VIII, nr. 3, B#ile[ti

c#tre Germania, \n tragicul an1940, poporul rom@n a g#sit \nCarol al II-lea principalul vi-novat. Zadarnic a \ncercat o rea-bilitare prin aducerea \n frunteaguvernului a unui general dearmata, respectat de mase, \npersoana lui Ion Antonescu,pentru c# nimic nu a reu[it s#mai repare r#ul f#cut deja. Esteobligat s# abdice [i s# p#r#seasc#]ara, \n septembrie 1940.

Ar fi \ns# nedrept fa]# de rege,dar [i fa]# de propria noastr#con[tiin]# dac#, tot acum, nu amface precizarea c#, \n timpulregimului autoritar al lui Carolal II-lea, criza economic# a fostdep#[it#, iar Rom@nia a \nre-gistrat chiar o cre[tere din acestpunct de vedere.

{i, tot pe ceast# linie, trebuies# preciz#m c# a fost un iubitorde cultur#, motiv pentru care a[i sprijinit-o foarte mult.

Nu cred c#, aceste pu]ine infor-ma]ii, v# pot face s# v# forma]io opinie proprie despre cel carea condus Rom@nia timp de zeceani, dar sper s# v# fi incitatinteresul de a-l descoperi]i dum-neavoastr# citind c@teva c#r]i despecialitate. Lectur# frumoas#!

Prof. Claudia SURCEL

[i partidele politice, lucru nugreu de f#cut, dac# st#m [ine g@ndim c# nu \ntotdeaunainteresele statale au stat labaza comportamental# apoliticienilor.

A manipulat cu mare u[u-rin]# cele dou# partide aletimpului, Partidul Na]ional Liberal[i Partidul Na]ional }#r#nesc,determin@nd lupte interne care audat na[tere unor sciziuni [idiziden]e ce au sl#bit for]a politic#a celor care aveau \n doctrina lorca principat deziderat ap#rarea [ipromovarea democra]iei \n Ro-

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2010

Am \nceput “osteneala aceasta”(pentru a-l evoca pe Miron Costin)odat# cu pensionarea, cucerit denum#rul extrem de mare alcuvintelor cu tent# dialectal#\nt@lnite de-a lungul anilor. Facmen]iunea c#, except@nd doi anide liceu [i cei cinci de facultate,\n rest m-am n#scut, am tr#it [iam muncit \n acest col] de lumecare este B#ile[tiul. Nu am f#cut,propriu-zis, o anchet# dialectal#,ci m-am bazat pe cuvintele auzite\n copil#rie [i tinere]e, dar [i mait@rziu, p#strate \n memorie caun fond al spiritualit#]ii locale.

Ulterior, m-a frapat tendin]a“Gazetei de B#ile[ti” de a realizao geografie spiritual# a localit#]ii,\ndeosebi baladele colegului [iprietenului meu Valentin Turcu,care \ncearc# s# fixeze \n eterni-tate imaginea B#ile[tiului de alt#-dat#. Ca atare, mi-am zis c# potavea o modest# contribu]ie laacest demers, \ncerc@nd s# re-constitui modul cum vorbeau [i\nc# mai vorbesc concitadiniino[tri. Iar teama c# acest modde a vorbi este sortit dispari]ieim-a determinat s# \ncredin]ezrezultatele ob]inute prietenilormei din redac]ia acestei publica-]ii. Mai mult dec@t at@t, carteaprof. univ. Ion Coja (c#ruia, m#m@ndresc, i-am fost coleg degrup#) a \nl#turat ultimele ezit#ri[i m-a \mpins s# fac publicemodestele mele \ncerc#ri. Iat#pasajul care m-a impresionat:

”Dar este nedrept [i dezonorantpentru zilele noastre c# disparlimbi despre care nu ne-am\nvrednicit s# [tim nimic. Acestelimbi reprezint#, de cele maimulte ori, cheia unic# cu careputem avea acces la o lume\ntreag# de mituri, obiceiuri,experien]e [i credin]e, valori carecaracterizeaz# o ipostaz# uman#irepetabil#” (Coja, Ion – “UNU\n limba rom@n#”, Editura“Semne”, 2009, pag. 504).

A[adar, pentru a evita dispari]iapentru totdeauna a “graiului”vorbit \n B#ile[ti [i \n \mpreju-rimi, m# \ncumet s# \ncredin]ezacestei reviste rezultatele demer-sului meu, din care rezult# c#,aproape la toate nivelurile limbii,ora[ul [i zona noastr# stau cum@ndrie \n panoplia dialectal# aRom@niei* na]ionale.

I. Astfel, \n domeniul foneticii,de[i ar fi preten]ios s# sus]inemexisten]a unor reguli specificevorbirii din B#ile[ti [i din \mpre-jurimi, putem observa totu[iunele obi[nuin]e, cutume chiar,privind pronun]ia.

Iat#-le pe cele mai frecvente:1. _n verbele de conjugarea a

IV-a, \n care exist# dou# sunete“@”, al doilea, de fiecare dat#, se

pronun]# “#”: a b@z#i, a c@r#i,a f@lf#i, a g@lg#i, a m@r#i, ap@r#i, a r@c#i, a zg@l]#i [.a.

2. Consoana “m”, urmat# de“b” sau “p” se pronun]# “n”:asanblat, bunbac, a \nbun#t#]i,\nt@nplare, t@npl# etc.

3. Consoana “p”, \n special \npozi]ia ini]ial#, urmat# de difton-giii “ia” [i “ie”, se transform# \nk (chi): chele, chept, cheptar, acherde, chetroi, chia]#, cheptin,a se \nchedeca [.a.

4. Dup# consoanele siflante“s”, “z”, “]”, vocalele “e” [i “i”se transform# \n “#” [i “@”: a s#ab]@ne, s# \ntoars#, s@t#, ]@gl#,]@nt#, a ]@pa, ]@gan, z#r, z@detc.

5. La r@ndul lui, dup# acelea[iconsoane, diftongul “ea” devine“a”: cov#sal#, mirosa, sar#,]ap#, zam# [.a.

6. _n aproape toate cazurile, “h”ini]ial absenteaz#, dispare: abar(habar), art# (hart#), alat(halat), odorogit (hodorogit),otar (hotar), otel (hotel), ot#r@t(hot#r@t), o] (ho]), uligan(huligan), uruie (huruie).

II. C@teva particularit#]i dialec-tale se pot constata la nivelgramatical, \n spe]# \n cadrulmorfologiei. Pe l@ng# cunoscuta[i excesiva utilizare a perfectuluisimplu (care ne tr#deaz# origineaoriunde ne-am afla), “idiomul”(s#-l numim cu acest termengeneric) b#ile[tean pune \n evi-den]# [i alte elemente distincte,printre care:

1. Articolul hot#r@t “lui” esteantepus, \n genitiv-dativ, nunumai la substantivele propiimasculine, ci [i la cele feminine:Caietul este al lui Geta; i-amd#ruit lui Maria o floare.

2. Absen]a articolului hot#r@tenclitic “l” \n pronun]ia substan-tivelor masculine [i neutre, sin-gular: b#iatu’, omu’, coridoru’,tablou’.

3. Se folose[te vocativul femi-nin \n “o”: Aurico, Florino,Adriano.

4. Folosirea formei populare,scurte, a articolului [i pronumeluidemonstrativ: B#iatul #l mare;Fetele #le mici; ~la vine m@ine;#ilal]i nu mai vin; #sta [i asta;Haina a mai frumoas# etc.

5. Folosirea pronumelui per-sonal “d@nsul” ca pronume depolite]e: L-am c#utat pe direc-tor, dar d@nsul plecase deja.

6. Utilizarea viitorului I, formapopular#: O s# merg [i eu.

7. Adverbul restrictiv “dec@t”se folose[te [i \n enun]uri afirma-tive: A venit dec@t Costel.

8. Prepozi]ia compus# “de pe”este \nlocuit# uneori cu prepozi]iasimpl# “dup#”: Cartea dup# bi-rou, }igla dup# cas#, A cobor@t

dup# acoperi[, A luat baniidup# mas# etc.

9. Prepozi]iile [i locu]iunileprepozi]ionale specificegenitivului se folosesc cuacuzativul:

- Am \nt@rziat din cauza lavreme.

- _n locul la b#iat a venit ofat#.

- Scorul este \n favoarea laai no[tri.

- Maria a votat \mpotriva laai mei.

III. Desigur \ns# c#, \n princi-pal, specificitatea idiomului localse manifest# la nivelul lexicului,domeniul cel mai mobil al uneilimbi. Am identificat, aproapenumai prin recursul la propria-mi memorie, la experien]a per-sonal# [i la cea familial#, peste500 de cuvinte regionale, dintrecare aproape jum#tate sunt nea-testate, a[a cum se va vedea mait@rziu.

F#r# a pretinde s# epuiz#m pro-blematica [i c#, deci, demersulnostru este exhaustiv (mai alesc# nici nu are la baz# o anchet#metodic#, [tiin]ific#, de tip dialec-tologic), trebuie, totu[i, s#men]ion#m c@teva din explica]iilebog#]iei de regionalisme, dac#vre]i, de “b#ile[tenisme” \nt@lnitede-a lungul vie]ii. A[ sus]ine, mai\nt@i, ideea nevoii de expresivitate[i de proprietate a termenilor,manifestat# de vorbitorii no[tri deieri [i de azi. Li s-a p#rut, cumva,c# termenii din limba literar#, dinvocabularul fundamental, nu suntsuficient de expresivi, de suges-tivi, ceea ce, s# recunoa[tem, estel#udabil pentru locuitorii acestormeleaguri.

Apoi, izolarea cultural# [i chiareconomic# a zonei induce ideeadistan]#rii tot mai pronun]ate fa]#de normele limbii literare. P@n#prin anii 1950-1960, pu]ini copiidin ora[ mergeau la [coal#, maiales la Craiova sau \n alte ora[e.La r@ndul ei, popula]ia lucra pre-ponderent \n agricultur#, una defactur# autarhic#, suficient# sie[i,ceea ce excludea posibilitateaschimburilor comerciale [i, deci,lingvistice. C@]iva localnici eraunaveti[ti la Craiova (la “Electro-putere” sau la “7 Noiembrie”),\nc@t contactul cu alt tip devorbire era limitat, dac# nu exclus.

Cu titlul de amuzament, \miamintesc urm#toarea \nt@mplare:prin anii ’50, o t@n#r# de pestrada mea, Lt. Becherescu, aplecat pentru o s#pt#m@n# laCraiova. Revenind acas#, cinevaa \ntrebat-o ce mai face. R#spun-sul a fost n#ucitor: “Merci,dobre”, \mbin@nd admirabilemanciparea for]at# [i superfi-cial# cu \napoierea lingvistic#, de

sorginte “s@rbeasc#”, de faptbulg#reasc#.

Pentru c#, un alt factor decisivpentru conturarea unui idiomb#ile[tean \l reprezint# specificulmultietnic al ora[ului, cu rom@ni,s@rbi (bulgari macedoni) [i...]igani. De fapt, se [tie c# jum#-tatea de vest a localit#]ii, denu-mit# “_n s@rbi” este locuit# deurma[ii bulgarilor stabili]i aici nunumai pe vremea ]aratuluirom@no-bulgar al Fra]ilor Petru[i Asan (sec. al XII-lea) ci [i dinsec. al XVIII-lea –al XIX-lea,imigra]i care trecuser# Dun#readin pricina abuzurilor otomane.

Cum s-ar explica altfel patro-nime precum Becea, Dinc#,Duinea, Donea, Gaciu, Ivanovici,Lucan, Ilcea, Jifcu, Pencea,Pirnea, Ristea, Velea etc., saucuvinte absolut necunoscute \nrestul teritoriului rom@nesc, darutilizate peste Dun#re, cum arfi: c#cemac (m#m#lig#), g#l#bar-nic (ad#post pentru porumbei),luti]# (salat# din ro[ii coapte \ntav# [i din usturoi), mle[ni]# (unfel de budinc#), sob# (camer#),]eclenc# (sticl#) [.a.

A[ mai face, \n privin]a expli-ca]iilor vizavi de bog#]ia dialec-tal# a idiomului b#ile[tean, ocompletare: o surs# major# aacestui tezaur de regionalisme oreprezint# umorul, ironia, speci-fic# \n mare m#sur# localnicilor.{i a[ aminti aici pe neuita]iiCostic# Averescu, Bebe Fir#-nescu, Licu V@rban, Ghi]uM#nucu, Ionel Pelea-Burineac,Ioni]# Teac#, Iulic# Turcu [imul]i al]ii, recunoscu]i pentrutalentul de a povesti \nt@mpl#rihazlii, pentru firea lor deschis#[i mucalit#. C# doar, nu \nt@m-pl#tor, de aici s-a \n#l]at spreuniversalitate marele AmzaPellea. Ce-a]i zice, de exemplu,de aceast# expresie verbal# “Asta m@rl# pe f@rl#”, auzit#frecvent de la regretatul meu tat#.

Pentru a ilustra cele de maisus, am cules, mai ales din me-morie [i din familie – a[a cummen]ionam mai \nainte – peste500 de cuvinte cu specific regio-nal, pe care, pentru o corect#sistematizare, le-am grupat \npatru categorii:

1. Astfel, am identificat unnum#r foarte mare de termeni(cca 130), u[or modifica]i fo-netic, a[adar pronun]a]i diferitfa]# de limba literar#. Men]ionezc# aceste cuvinte se sustragoric#ror reguli sau criterii cares# faciliteze o ordonare a lor,av@nd, mai degrab#, un caracteraleatoriu. Iat#, mai jos, o bun#parte dintre acestea; pentru uneledintre ele, \n parantez#, d#mdenumirea corect#:

- aba (”p#i bine, m#i...”), ad#l-ma[ (ald#ma[), adeveren]#, adi-nenea, advocat, an[a (a[a), baleg#(balig#), b#legar (b#ligar), a seberberi (a se b#rberi), berlic, bli-don, bolboiat (bulbucat), bo[og(bojoc), bontur (bont), bostan(bostan#, bost#n#rie), bujdul#(bujd#, bojdeuc#), cancioc(canciog, scul# de tencuit),cartabo[, c#l#ican (calaican, colo-rant verde), c#lindar, c#pistele(c#pistere), c@[ (adv. h@[, al#turi,str@mb), cinghir (cinghel, c@rligla carmangerie), ciucalat#, ciu-rapi, a clefeti (a clef#i), clo]#,coast# (verbul cost#, ind. prez),cobie, colastr# (corastr#, lapte dela vac# abia f#tat#), combilizon,a se corconi (corcoli), a costori,co[ere (co[are, grajd pentru ani-male), cov#sal#, coverc# (cover-g#), a cr#[una, creac#, creon,cribite, curcudu[, curuple[ni]# (co-ropli[ni]#), de[ti, d#oag#, dovlete,dupe (prep. dup#), ep@ngea(ipingea), ete (uite), f#sui, feresteu,fermelie (infirmerie), fermol,franel, garaga]# (caraga]# - co-]ofan#, ironie, batjocur#), ghioce,ghevet# (chiuvet#), haito[# (hai-do[#, femeie zdrav#n#, voinic#),lum#r (num#r), magaoaie (m#-g#oaie, matahal#), magion, m@i-ta (maic#-ta), moloment, molo[it,monton, a se mo[moni (a se mo[-moli, a lucra \ncet [i f#r# spor),mufturos, negel (neg), n#t#ntol(n#t@ntol, bleg), oag# (hoag#,v@lcea, uli]#, uli]# dosnic#, v#-g#un#), ogeac, panceaur# (pa-ceaur#, femeie u[uratic#, murda-r#, rea), p#n# (prep. p@n#), ap@rpori (a p@rp#li, a frige super-ficial), perin#, a pitroci (a pritoci),pleo] (interj. pleosc), pojvi]#,poringhel, poteac#, procest,procoror, propoad#, prizioner,purece, recin, r#jghinat (r#zghi-nat), sc@rci (sc@rcium, scr@nciob),sfunduc (schinduf, plant# aro-mat#), siring#, soset#, a stricora,a stro[i (a strop[i), sud# (sod#caustic#), [icoal#, [ofru, [i[lete([u[lete, cod@rl#), [omuldoc([omoltoc, [omoioc, gr#m#joar#),[ontrop ([ontorog), tablanet, tin#r,titanus, tirbi[on, tomite (adv.tocmai), traftir (tractir, local, birt,han), trean]# (sdrean]#), treling,a se tomni (a se tocmi), a setrezvi (a se trezi – despre vin, a-[i pierde gustul, aroma, a r#sufla),]#st, ]@mburu[ (]umburu[ - mic#proeminen]# la un obiect), ]eperig(]ipirig – clorur# de amoniu [iplant# acvatic#), ]iment, une (adv.relativ unde), urez (orez), usc#turi(usc#]ele – buc#]ele de aluatpr#jite \n gr#sime), v#psa, vitrion,zarzavele, z#m@rc# (z#murc# -zeam# lung#, s#r#c#cioas#).

(Va urma)Prof. Marian PIRNEA

”Cum vorbeau – [i mai vorbesc – b#ile[tenii”

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2010

Deoarece din motive pe care nu lecunoastem, dar consider#m c# nu aremare importan]# acest fapt [i, maiales, c# suntem siguri c# a fost vorbade cauze obiective, nu s-a ]inut [e-din]a ordinar# pe luna iunie a Consi-liului Local, vom “radiografia” celedou# [edin]e extraordinare, ale c#rorlucr#ri s-au desf#[urat \n decurs dedou# s#pt#m@ni – 9 [i, respectiv,23.06. {i de data aceaata am valo-rificat datele consemnate \n proceseleverbale \ntocmite de cei abilita]i.

Prima [edin]# a fost statutar#, par-ticip@nd to]i cei 17 consilieri, motivpentru care pre[edintele de [edin]#,dl. Sabin Gaciu, l-a invitat pe dl.primar Costel Pistri]u s# prezinteordinea de zi, aprobat# apoi \nunanimitate.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind rectificareabugetului local, prezentat de dnaVioleta Mo]#]#eanu, se stipuleaz# c#,av@nd \n vedere adresa 29853/2010a Ministerului Finan]elor Publiceprin care se comunic# suplimentareabugetului cu suma de 50 de mii delei, la capitolul 11.02.02 – sumedefalcate din TVA pentru finan]areacheltuielilor descentralizate de per-sonal din institu]iile de \nv#]#m@ntpreuniversitar de stat, executivul apropus rectificare bugetului \n felulurm#tor:

La partea de Venituri:- sume defalcate din TVA pentru

finan]area cheltuielilor descentra-lizate de personal din institu]iile de\nv#]#m@nt preuniversitar de stat+50.000 de lei

La partea de Cheltuieli:-Cap. 65.02, _nv#]#m@nt – chel-

tuieli de personal +50.000 de lei._n urma acestei rectific#ri, bugetul

local se cifreaz# la 23.618.000 delei, la ambele p#r]i.

_n cuv@ntul s#u, dl. Ioan Negre],dup# ce a \ntrebat dac# sunt sauvor fi probleme \n leg#tur# cu sala-riile, [i-a exprimat convingerea [imul]umirea c# domnii consilieri auposibilitatea s# se informeze asupraproblemelor importante ale munici-piului, iar dl. Gabriel Tica a informatc# p@n# \n prezent, la liceu nu suntprobleme. Dl. Dorin Manciu a pusaccent pe faptul c# nu este nevoies# se poarte prea multe discu]ii, dinmoment ce suma comunicat# estecu destina]ie special#. Intervenind

Hot#r@ri cu efecte beneficeasupra destinului urbei

\n discu]ie, edilul-[ef i-a asigurat pecei prezen]i c# la B#ile[ti, \n anul2010, nu sunt [i nici nu vor fi pro-bleme cu salariile [i cu alte cheltuielila \nv#]#m@nt, spre deosebire de altelocalit#]i. “Se vor da bani la [colipentru igeniz#ri, moderniz#ri [irepara]ii.”

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor urbei.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la modificarea art.1 al Hot#r@rii Consiliului Local 62/2006, supus aten]iei de dl. VictorBonci, se men]ioneaz# c# dl. JianuIon, domiciliat \n str. Progresul, 155a c@[tigat licita]ia pentru concesio-narea suprafe]ei de 69,55 mp, \n str.Drept#]ii, 35, \n urma c#reia s-a\ncheiat Contractul de concesiunenr. 15918/01.10.2007, suprafa]a fiinddestinat# construirii unui chio[cmetalic. Ulterior, prin cererea 14198/2010, acesta a solicitat ca pe supra-fa]a concesionat# s# se construiasc#un spa]iu comercial, cum prev#dactele normative \n vigoare, deoa-rece chio[cul metalic nu mai cores-punde normelor legale pentru a des-f#[ura o activitate comercial#.}in@nd seama de cele men]ionate,executivul propus modificarea art.1 al HCL 62/2006, care va aveaformularea: “Se scoate la licita]ie \nvederea concesion#rii suprafa]a deteren de 69,55 mp, situat \n str.Drept#]ii, 35, pentru construirea unuispa]iu comercial, conform planuluide situa]ie anexat.

Dl. I. Mu[uroi [i-a exprimatnedumerirea cu privire la faptul c#cererea este f#cut# pe persoan#fizic#, ci nu, cum era normal, pesocietate, interven]ie \n urma c#reiadl. V. Bonci a precizat c# “actele s-au f#cut pe persoan# fizic#.” Primulgospodar al municipiului a informatc# exist# un contract de concesiunepe numele Jianu Ion, care a amplasatpe terenul respectiv un chio[c me-talic, iar acum vrea s# construiasc#un spa]iu comercial, motiv pentrucare executivul a propus modificareart. 1 al HCl 62/2006. “Prin acestproiect se dore[te intrarea \n lega-litate.” A avansat propunerea caarticolul 2 s# fie completat cu: “Seaprob# Actul adi]ional la Contractulde concesiune 15.918/01.10.2007,conform Anexei 1, care face partteintegrant# din prezenta hot#r@re”,

men]ion@nd c# \n aceast# situa]iefostul articol 2 devine art.3. Dl. I.Negre], dup# ce a \ntrebat ce anumese va construi pe acel teren [i dac#se va demola actuala construc]ie, \ncazul c# va exista o p[roblem#pentru comunitate, a men]ionat c#\n toate contractele trebuie introduse“clauze de utilitate public#” [i c#,\n cazul \n care, construc]iile f#cutepe terenul concesionat erau demon-tabile, “situa]ia este mai complicat#.”R#spunz@ndu-i, dl. V. Bonci a preci-zat c# “se va construi ceva solid”,iar dl. primar a informat c# nu exist#o clauz# special# \n contract, daraceasta va fi stipulat# \n actul adi-]ional [i a dat citire clauzelorcontractuale. Dl. Mugurel M@nz@n#a fost de p#rere c#, dac# s-ar ajungecumva la reziliere, trebuie pl#titeanumite desp#gubiri, \n timp ce dl.Vasile Duinea a propus ca \n actuladi]inal s# se stabileasc# “ni[te clau-ze care s# ne avantajeze.” DomnulIonel Mu[uroi a men]ionat c#, \ntimp ce \nchirierile s-au f#cut pe 5ani, concesion#rile s-au f#cut pe operioa#, mai mare, de aproximativ49 de ani. Dl. I. Negre] a pus accentpe faptul c# nu trebuie s# se ne-glijeze c# acest teren de pe str.Drept#]ii este l@ng# [coala din zon#.Dup# ce dl. S. Gaciu a prezentatproiectul de hot#r@re pe articole, iardl. primar a dat citire actului adi]io-nal, au urmat [i alte comentarii saupropuneri. Dl. V Duinea a avansatpropunerea ca respectiva construc]ies# se fac# pu]in mai \n spate, pentrua nu \mpiedica modernizarea str#zii.Dl. Irinel Mu[uroi a propus ca art.1 al proiectului de hot#r@re s# fiecel din Actul adi]ional, iar dl. D.Manciu a fost de p#rere c# se im-pune s# se schimbe doar actuladi]ional. Dup# ce dl. M. M@nz@n#a opinat c# trebuie s# se construiasc#totul conform actelor normative \nvigoare, edilul-[ef a revenit cuexplica]ii suplimentare referitoare la“construc]ia spa]iilor comerciale.”

Supus la vot, proiectul executi-vului a fost aprobat cu 15 voturi“pentru”, \mpotriva acestuia decla-r@ndu-se domnii D. Manciu [i IrinelMu[uroi.

_n \ncheierea [edin]ei, dl. primarCostel Pistri]u a f#cut c@teva preci-z#ri referitoare la proiectele “c@[ti-gate de noi” [i a asigurat c# exist#

condi]ii de materializare a acestora,d@nd, \n acela[i timp, informa]ii [idespre drumul de centur# c#tre Rast.

{i cea de a doua “extraordinar#”din 23.06.2010 a \ntrunit condi]iilede legalitate, fiind prezen]i 16 con-silieri. Conform uzan]elor, dl. S.Gaciu, pre[edintele de [edin]# aadresat domnului primar CostelPistr]u rug#mintea de a prezentaordinea de zi care, supus# la vot dec#tre pre[edintele de [edin]# a fostaprobat# \n unanimitate. Dl. I. Negre]a men]ionat c# \n ultima s#pt#m@n#a fiec#rei luni trebuie s# se desf#-[oare [edin]a ordinar# a CL, conformhot#r@rii luate, dar a fost de p#rerec# ar trebui schimbat# data, \n func]iede “c@t de aglomerat# este ordineade zi a lunii respective”, dl. S. Gaciuasingur@ndu-l c# “s-a luat \n conside-rare propunerea.”

Primele dou# proiecte de hot#r@reau fost supuse asiten]ei de c#tredirectorul executiv economic.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re prin care se aprob#preluare managementului asiten]eimedicale a Spitalului Municipal B#i-le[ti de c#tre autorit#]ile locale aleMunicipiului B#ile[ti, pe baz# deprotocol \ncheiat cu Direc]ia deS#n#tate Public# Dolj, \ncep@nd cudat# de 01.07.2010, se stipuleaz# c#HG 529/2010 prevede aprobareamen]inerii managementului asisten]eimedicale la autorut#]ile administra]iepublice locale care au des#[urat fazepilot, precum [i a Listei unit#]ilorsanitare publice cu paturi pentru carese transfer# managementul asisten]eimedicale c#tre autorit#]ile adminis-tra]iei publice locale [i c#tre Prim#riaMunicipiului Bucure[ti. Conformdispozi]iilor art. 2, alin. 2, s-a aprobatLista unit#]ilor sanitare, prev#zute \nAnexa 2, document care exist# [i laSpitalul B#ile[ti pentru care setransfer# managementul asisten]eimedicale c#tre Consiliul LocalMunicipal B#ile[ti. _n art. 3 al acesteihot#r@ri, se men]ioneaz# c# “_ntermen de 30 de zile de la dataintr#rii \n vigoare a prezentei hot#-r@ri, direc]iile de s#n#tate public#jude]ene [i a Municipiului Bucure[ti\ncheie cu autorit#]ile administra]ieipublice locale protocoale de predare-primire, conform modelului aprobatprin ordin al ministrului s#n#t#]ii,pentru spitalele publice al c#rormanagement al asisten]ei medicales-a transferat prin prezenta hot#r@re.”Av@nd \n vedere cele men]ionate,executivul a propus emiterea uneihot#r@ri prin care s# se aprobepreluarea managementului asisten]eimedicale a Spitalului MunicipalB#ile[ti de c#tre autorit#]ile localeale municipiului, pe baz# de protocol\ncheiat cu Direc]ia de S#n#tatePublic# Dolj, \ncep@nd cu data de01.07.2010, [i \mputernicirea dluiprimar Costel Pistri]u pentru semna-rea protocolului de predare-primirea managementului asisten]ei me-dicale a Spitalului B#ile[ti, conformmodelului aprobat prin ordin alministrului s#n#t#]ii. Dl. S. Gaciu aprecizat c#, din moment ce aceast#preluare este reglementat# prin HG529/2010, CL nu se poate opune.Dup# ce a men]iona c# “trebuie tratattotul cu seriozitate” [i a informat c#\n trecut la Spitalul B#ile[ti erauarondate 12 localit#]i, dl. I. Negre]a \ntrebat care va fi sursa de finan]are\n continuare a spitalului [i ce rolva avea D.S.P. Dolj, dna VioletaMo]#]#eanu a informat c# surselede finan]are vor fi CAS, Bugetul destat [i, par]ial, CL, d@nd [i alter#spunsuri legate de cheltuielile din

anul 2010 – investi]ii – insit@nd pefaptul c# se va prelua numaimanagementul , sursa de finan]areneschimb@ndu-se. _n ceea ceprive[te rolul D.S.P. Dolj, aceastava \ncheia \n continuare contracte,p#str@ndu-[i multe dintre atribu]iileactuale. Dl. Dorin Manciu a opinatc# era absolut necesar# invitareaconducerii spitalului la aceast#[edin]# [i c# celelalte localit#]i \[ivor pl#ti actul medical. _ntruc@t dl.Amza Dumitra[cu a pedalat pefaptul c#, de[i se preia doarmanagementul, au mai fost discu]iicu privire la sus]inerea de c#tre CL[i a cheltuielilor cu salariile (medici,asisten]i medicali etc), dna VioletaMo]#]#eanu a dat explica]ii cuprivire la cheltuieli (CAS [i Bu-getul de stat) [i a precizat c# spitalulnu are crean]e. Intervenind \ndiscu]ie, edilul-[ef a men]ionat c#spitalul va fi preluat de comunitatealocal#, c# apar unele mici modific#ri\n privin]a sursei de fina]are [i seschimb# procedeul numirii \nconsiliul de administra]ie. _n prezent,sunt 123 de paturi, “este un exce-dent de aproape 20 de paturi \norganigram#”, CAS are un contractcu spitalul de aproximativ 6 miliardede lei vechi lunar, iar cheltuielilecu personalul sunt de aprox. 4,2miliarde. Descentralizarea s-a f#cutdin punctul de vedere al conducerii[i al monitoriz#rii banilor, dar spita-lul trebuie “coordonat [i condus lao dimensiune real#”. A informat c#dl. ministru secretar de stat, AdrinSteinu Cercel, a fost impresionatde situa]ia g#sit# la spitalul B#ile[ti– maternitate, buc#t#rie, etc. Condu-cerea spitalului a confirmat c# nuexist# datorii, iar contractul cu CASeste foarte bun. Se impune ca pentruviitor s# se fac# [i alte investi]ii. _nceea ce prive[te numirea unormembri \n consilul de administra]ie,a precizat c# unul dintre ace[tia vafi numit de primar, iar doi, de CL,restul fiind atributul celorlaltedirec]ii. Dl. I. Negre] [i-a exprimatp#rerea c# problema cea maiimportant# [i mai grea a spitaluluio constitue \nc#lzirea.

Proiectul de hot#r@re a fostaprobat \n unanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se numesc repre-zentan]ii CL \n Consiliul de admi-nistra]ie al Spitalului MunicipalB#ile[ti, se precizeaz# c# descentra-lizarea serviciilor de asisten]#medical# impune implicarea auto-rit#]ii locale \n conducerea [i coor-donarea spitalelor publice. Deoareceart. 186 din Legea 95/2006, privindreforma \n domeniul s#n#t#]ii, a fostmodificat prin OUG 48/2010, potrivitc#reia din consiliul de administra]ieial spitalelor din re]eaua autorit#]iloradministra]iei publice locale fac parte[i doi reprezentan]i numi]i de CL,dintre care unul s# fie economist,executivul a propus emiterea uneihot#r@ri prin care s# fie desemna]icei doi reprezentan]i ai CL \nconsiliul de administra]ie al SpitaluluiB#ile[ti, ale c#ror mandate \ncep cudata de 01.07.2010 pentru o perioad#de 26 de luni, precum [i stabilireadrepturilor [i obliga]iilor acestora.Dna Violeta Mo]#]#eanu a dat citireobliga]iilor pe care le au membriiconsiliilor de administra]ie, potrivitlegisla]iei \n vigoare. Dl. IrinelMu[uroi a propus ca unul dintremembrii consiliului de administra]ies# fie dl. A. Dumitra[cu, care esteeconomist de profesie. Dl. A.Dumitra[cu a informat c# asemnat un cod etic cu unitatea

5

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2010

Spre aducere-aminteAbsolven]ii primei promo]ii a Liceul B#ile[ti aduc sincere mul]umiri redac]iei Gazetei

de B#ile[ti [i, \n mod special, distinsului profesor Valentin Turcu, redactorul-[ef, pentrumi[c#toarea ”prezentare” a emo]ionantei noastre \nt@lniri, la o jum#tate de secol de laplecarea de pe b#ncile prestigiosului liceu care, de-a lungul anilor, a avut profesori de marevaloare, profesioni[ti dedica]i nobilei misiuni, oameni de \nalt# ]inut# moral#, dasc#li \nadev#ratul \n]eles al cuv@ntului.

_n semn de profund# pre]uire [i recuno[tin]#, le oferim at@t dumnealor, c@t [i cititorilorpublica]iei aceast# pre]ioas#, pentru noi, fotografie de grup, o amintire scump# sufletelornoastre, dar [i prilej de nostalgie dup# frumo[ii ani de liceu, sentiment generat de nemiloasatrecere ireversibil# a timpului.

Felicit#ri [i ur#ri de succes colectivului de redac]ie, care sluje[te cu pasiune responsabilitateape care [i-a asumat-o. Prof. Marian PIRNEA

la care \[i desf#[oar# activitatea,[i prin acesta, nu i se d# drep-

tul de a fi membru \n consiliile deadministrra]ie ale altor institu]ii. Dl.Ionel Mu[uroi l-a propus pe domnulFlorin Go]a; dl. C#t#lin Ne]a pe dl.Dorin Manciu, dl. S. Gaciu [i-amanifestat preferin]a pentru numireadnei Cristina S#lceanu, medic de pro-fesie, iar dl. Paul Mitroi a propus cavotul de \ncredere s# fie acordat dluiIonel Mu[uroi.

Tec@ndu-se la vot, s-au ob]inuturm#toarele rezultate: dl. FlorinGo]a – unanimitate; dl. DorinManciu – 5 voturi “pentru” [i 11“\mpotriv#”; dna Cristina S#lceanu– 5 “pentru”, 11 “\mpotriv#” [i dlIonel Mu[uroi – 11 “pentru”, 5“\mpotriv#”. Dl. D. Manciu a fostde p#rere c# votul pentru persoanetrebuie s# fie secret. Dl. pre[edintede [edin]# a cerut acordul deprincipiu al celor nominaliza]i, dnaCristina S#lceanu nedeclar@ndu-sede acord cu aceast# propunere.Ob]in@ndu-se majoritatea, s-a pro-cedat la votul secret. Dup# expri-marea votului secret, pre[edintelede [edin]# a solicitat comisiei denum#rare a voturilor [i celei de vali-dare, din cadrul CL, s# stabileasc#[i s# comunice rezultatul. _n urma

acestei opera]iuni s-a ajuns la rezul-tatul final: dl. Florin Go]a –unanimitate; dl Dorin Manciu – 7voturi “pentru” [i 9 “\mpotruv#” iardl. Ionel Muroi – 9 “pentru” [i 7“\mpotriv#”.

Rezultatul “alegerilor” a ob]inutsufragiile tuturor “parlamentarilorlocali”.

Au fost dezb#tute apoi cele 3proiecte de hot#r@re prezentate dedl. Victor Bonci.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea Proiectului tehnicpentru “Modernizarea str#zilor,trotuarelor [i \nfiin]area de parc#riauto”, se precizeaz# c# ProgramulOpera]ional Regional este docu-mentul strategic care implementeaz#elemente ale Strategiei Na]ionale deDezvoltare Regional# \n cadrulPlanului Na]ional de Dezvoltare [icontribuie la realizarea obiectivuluiStrategiei Na]ionale de DezvoltareRegional#, respectiv diminuarea dis-parit#]ilor de dezvoltare economic#[i social# dintre Rom@nia [i mediadezvolt#rii statelor membre ale UE.Planurile integrate de dezvoltareurban# reprezint# cre[terea calit#]iivie]ii [i crearea de noi locuri demunc# prin reabilitarea infrastruc-turii urbane [i \mbun#t#]irea

serviciilor. Principalele categorii deopera]iuni [i activit#]i eligibile sunt:reabilitarea infrastructurii [i a servi-ciilor urbane, inclusiv transportul ur-ban (infrastructura public#, transport[i mobilitatea popula]iei, patrimoniucultural mondial UNESCO, na]ional[i local); dezvoltarea durabil# amediului de afaceri; reabilitareainfrastructurii sociale. }in@nd seamade faptul c# pentru municipiul nostrus-a aprobat realizarea investi]iei“Modernizarea str#zilor, trotuarelor[i \nfiin]area de parc#ri auto” \nvaloarea de 8.259.607,13 euro,investi]ie pentru care s-a \ntocmitproiectul tehnic, executivul a propusemiterea unei hot#r@ri prin care seaprob# acest proiect [i depunerealui p@n# la data de 25.06.2010, con-form cerin]elor din scrisoarea denotificare emis# de ADR Sud-VestOltenia, nr. 5462/11.06.2010.

Dl. V. Duinea a fost de p#rere c#,deoarece toate cele 3 proiecte dehot#r@re sunt legate \ntre ele [i ex-punerea de motive este aceea[i, cuexcep]ia sumelor, ar fi fost bine s#fi fost prezentate toate odat# [i s#se discute pe marginea lor, iar dl.S. Gaciu a opinat c# era bine caaceste proiecte s# fi fost v#zute [istudiate de consilieri, interven]ie \n

urma c#reia dl. V. Bonci a men]ionatc# proiectele au toate avizele nece-sare, dar fiind voluminoase nu s-auputut multiplica. Continu@ndu-[iideea, dl. V. Duinea a pus accentpe faptul c# lucr#rile trebuie s# se\nceap# c@t mai repede. Edilul-[ef aprecizat c# este vorba de aprobarede principiu [i c#, dup# ce se vasemna finan]area, se va reveni \nCL cu un proiect prin care s# seaprobe toate detaliile.

To]i consilierii locali au fost deacord cu proiectul de hot#r@repropus de executiv.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobarea Pro-iectului tehnic pentru “Modernizarea[i Extinderea Parcului Tineretului”,se men]ioneaz# c# motiva]ia dez-baterii lui este aceea[i ca [i \n cazulcelui anterior, dl. V. Bonci d@ndexplica]iile necesare [i preciz@nd c#valoarea investi]iei respective estede 1.014.003,29 euro.

Supus la vot, proiectul de hot#r@rea fost aprobat cu 14 voturi “pentru”,domnii S. Gaciu [i I. Negre]ab]in@ndu-se.

Expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobareaProiectului tehnic pentru “Sistem desupraveghere urban” n-a diferit de

cele de la proiectele anterioare,av@nd aceea[i fundamentare, iar dl.V. Bonci a intervenit cu c@tevaexplica]ii suplimentare [i a men]ionatc# valoarea investi]iei pentru acestproiect este de 303.584,10 euro.

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tuturor consilierilor locali.

_n \ncheierea lucr#rilor, pre[e-dintele de [edin]#, dl. S. Gaciu, amen]ionat c# propunerea dlui I.Negre] cu privire la schimbarea datei[edin]elor nu poate face obiectulacestei \nt@lniri, deoarece este vorbade o [edin]# “de \ndat#” la care nuexist# punctul “Diverse” [i c# maisunt dou# solicit#ri referitoare labugetul SPADPP [i propunerea dluiV. Duinea cu privire la decernareatitlului de Cet#]ean de Onoare.

Din acest col] de pagin#, neexprim#m bucuria c# prin \n]elep-ciunea de care au dat dovad#, prindezbateri de ]inut# [i la obiect, s-auaprobat proiecte extrem de impor-tante pentru urbea noastr#, care vorduce la dezvoltarea [i la cre[tereaprestigiului s#u, reprezentan]ii execu-tivului [i ale[ii locali dovedind, dedata aceasta, c# au permanent \naten]ie destinele celor care le-auacordat votul de \ncredere.

Gh. GHEORGHI{AN

Una dintre legendele [ahuluirom@nesc este marea maestr# inter-na]ional# Elisabeta Polihroniade.

A \nceput s# joace [ah din\nt@mplare, \n copil#rie. Mait@rziu, din cauza regimului co-munist a avut un acces limitat laparticiparea \n competi]ii, fiindnevoit# s# joace \n special \n

c# [ahul va deveni disciplin#[colar#. Exist# un program, \nfoarte multe ]#ri [ahul este studiat\n [coal#.

Campionatele noastre de copiise bucur# de o mare aten]ie [iaudien]#; de pild# la campionatelede juniori vin c@te 500 de copii.La un singur campionat. Un singurconcurs. Sunt copii care vor s#joace [ah, sunt p#rin]i care-i sus]in[i sunt profesori care-i ajut#.

Dac# s-ar putea s# aib# cluburilemai mul]i bani... {ahi[tii nu aubani, sunt mode[ti... Ce-]i trebuiela [ah? O tabl#, ni[te piese... {ini[te bani s# te duci s# te \ntrecicu cineva, s# progresezi. Ei, Banii#[tia sunt greu de g#sit!

Exist# acum un program foartebun pentru [ahul [colar; deciindiferent c# se vrea sau nu, lanivel local,jude]ean [i na]ional, seva organiza un campionat dedicat[colarilor.

Concretiz@nd, pe plan local amreu[it \nfiin]area unei sec]ii de [ahpe l@ng# Clubul Sportiv Muni-cipal ”Progresul” B#ile[ti. Princi-palele merite revin ConsiliuluiLocal al municipiului nostru, care

Din tainele g@ndirii juc#torului de [ahcompeti]iile rezervate b#rba]ilor.

Ne-a predat [ahul la televizor,dar asta se int@mpla demult \nera televiziunii alb-negru. Esteconvins# c# emisiunea sa despre[ah ar fi avut azi audien]# mare.

Este proprietar [i director alrevistei de [ah ”Gambit”. Selupt# de mul]i ani pentru ca

sportul min]ii s# devin# disci-plin# [colar#. Ar fi un vis fru-mos, \mplinit.

_ntrebat# fiind ce este [ahul,[tiin]#, art# sau sport ea a r#spuns:de toate la un loc. Sau c@te pu]indin fiecare.

Pentru a fi un [ahist bun \n pri-mul r@nd trebuie s# fi coresct. Apoi

consecvent; trebuie s#studiezi pentru c# [ahulf#r# studiu nu se poate;s# fi politicos, s#-]i res-pec]i adversarul

_n [ah nu se tri[eaz#de[i a existat pe vre-muri o ma[in#rie careumbla prin Europa [ijuca [ah, dar, \n reali-tate, a fost o fars#,pentru c# \n#untru eraun juc#tor bun care mu-ta. Aceast# \nt@mplareare meritul c# a pre-v#zut ceea ce ast#zi este[ahul electronic.

Condi]ia fizic# esteimportant#: ai o mintes#n#toas# dac# ai uncorp s#n#tos.

Se vorbe[te foarte des

a aprobat \n [edin]a de consiliuacest lucru, dar [i noului directoral CSM ”Progresul” B#ile[ti, ini-mosul inginer Constantin Ciuc#,prin a c#rui implicarea [i consec-ven]#, sec]ia de [ah a fost afiliat#la Federa]ia Rom@n# de {ah, legi-tim@ndu-[i un num#r de 20 desportivi, to]i provenind din r@ndulelevilor preg#ti]i ani de zile, cuprofesionalism, experien]# [i com-peten]# de subsemnatul, \ntr-unregim de voluntariat...

Un hobby este un hobby, darf#r# sprijin financiar ace[ti sportivicare au muncit mul]i ani nu pots# progreseze, nu pot ob]ine re-zultate superioare, nu pot re-prezenta cu cinste culorile clubului[i ale municipiului nostru.

Voi prezenta acum o partida-bijuterie realizata de catre mareamaestra Elisabeta Polihroniade (cupiesele albe) la un turneu inter-na]ional.

1. e4 d6 2. d4 g6 3. Cf3 Ng74. Nc4 Cd7 5. 0-0 Cgf6 6. e5!d:e5 7. d:e5 Cg4 8. N:f7 [ah!! [inegrul a cedat.

Antrenor-instructorConstantin MICU

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2010

Ca s# umpl# p#m@ntul [i s#-l st#p@neasc#,Dumnezeu i-a dat omului de toate{i animale l-a deprins s# creasc#{i cum s# semene legume [i bucate...{i tot rode[te c@mpul de vreo cinci mii de ani{i se-nmul]esc cirezi [i turme [i ciopoare,Iar toate \n nego] sunt pre]uite-n bani{i-mbrac# omenirea [i-i d# [i de m@ncare...Gr@u, orz, secar# - zise ele “P#ioase”,Porumb, sfecl# [i soia [i floarea soareluiDau lumii, an de an, c@mpiile m#noase{i-i ]in mereu deschis# calea progresului...Buc#t#ria cere mereu “Leguminoase”,Fructe apetisante via]a \ndulcesc,Se fac din mii de ierburi leacuri miraculoase –Balsam pe suferin]ele din neamul omenesc...C@nep#, in, bumbac se torc [i \n r#zboaieMe[te[ugit se schimb#-n mul]imi de ]es#turi,Mobila [i h@rtia fac pomii s# se taie,De se desbrac# mun]ii \n goan# de p#duri...Prin verde peste tot respir# Sfera,Tumultul vie]ii-anim# \ntreag# fa]a ei{i unic#, de-aceea, e-ntre Planete TerraPerpetuu locuit# de oameni – promethei

{i dac# via]a curge firesc necontenitPrin r#d#cini, semin]e [i prin s@mburi,E ca frumosul verde nesf@r[itS#-[i schimbe-nf#]i[area \n patru anotimpuri:Verdele prim#verii – pl#p@nd, timid [i crudDin parc, p#duri, gr#din# [i c@mpie,Sau verdele de ser#, ve[nic udFac v@nt de prospe]ime s# adie...Dar c@t de admirat e verdele de var#!El domin# vremelnic al florilor covorCe-mpr#[tie \n fiecare sear#Un miros delicat [i bl@nd-ame]itor...Verdele ruginiu de toamn#-i nostalgiaC# timpul nemilos zadarnic parc# trece{i florile p#lesc dup# Sf@nta Maria,Doar crizantema r@de t@rziu \n ploaia rece...Triumf# verdele chiar [i c@nd e iarn# plin#:Cu un z@mbet printre ]ur]uri de ghea]# la fereastr#Sfideaz# gerul de-afar# cu o alur# senin#,Etal@nd frunze [i flori o nalb# ]inut#-n glastr#...Verdele planetei noastre se vede-n Cosmos albastru,Fie c# e tropical, de taiga sau preerieZugr#vit fantastic de c#tre un pictor m#iastru,Panoram# unic# de-acorduri de simfonie...Verdele e pretutindeni – \n dogoarea de cuptor,Sau lacustru-ml#[tinos, glacial, verde-marin,Din Cercurile Polare p@n# la Ecuator,Verde fli[, verde campestru, forestier [i alpin...De aceea, la rom@ni nu-i deloc \nt@mpl#torC#, de c@nd e pl#smuit [i p@n#-n uit#ri se pierde,Orice c@ntec, de oric@nd, din minunatul folclor,Trebuie neap#rat s#-nceap# cu ... “Foaie verde...”Pentru om natura vie a avut mereu un rost{i-a intrat cu drag \n codru, oricare-ar fi fost st#p@nul,C#ci i-a fost loc de refugiu, iubire [i ad#post,Sau, cum a zis Eminescu, “Codru – frate cu rom@nul...”Timpul \n Istorie parc#-ar curge mai domolDec@t cel intim-uman fapt ce s-a explicat logic{i, astfel, culoarea verde s-a pref#cut \n simbolDe doctrine cu adep]i sub raport ideologic...Din Pustiul Ar#besc, de la Mecca la Medina,Verdele Mahomedan a devenit legendar,Iar la noi \ntre R#zboaie a plecat din Bucovina{i s-a r#sp@ndit \n }ar# verdele legionar...Azi verdele musulman se afl# \n plin Jihad;Mujahedini, talibani, cr@nceni fundamentali[ti,Detoneaz# explozivi [i \n[i[i victime cad,{i sunt urm#ri]i prin lume [i v@na]i ca “Terori[ti”...Verdele “G#rzii de Fier” e acum doar amintire;Membrii i-au murit b#tr@ni, sau demult \n \nchisoare,Numai comuni[tilor, brusc trezi]i din adormire,Li se pare chiar c# v#d steaguri verzi legionare...Ast#zi verdele e altul [i-a cucerit lumea toat#{i-are-n toate ]#rile mul]ime de activi[ti,Care, um#r l@ng# um#r vor s#-o fac# mai curat#,Trec@nd peste frontiere [i numi]i “Ecologi[ti”...Cine-ar fi putut s# cread# c#-n traiul cotidianDin mediul or#[enesc stresant [i d#un#torEste tot mai important, evident, din an \n an,Pentru [oferi [i pietoni verdele de semafor...Dac# nu l-ai prins, oricum, a[tep]i num#r@nd secunde;Sunt destui la r@nd – depinde – unii veseli, al]ii tri[ti,Ai vrea s# faci pl@ngere? P#i, c@nd, la cine [i unde?Cei mai mul]i, pe \nfundate, \njur# pe ...poli]i[ti...Verdele e [i \n sport, un verde precum gazonul{i nu-i mai e nim#nui de mirare pe Planet#C# \[i schimb# pe valut# oric@nd clubul [i blazonul,Dar numai cu “Cartea verde” orice fotbalist-vedet#..........................................................................................

E verde mai peste tot ceea ce \nseamn# via]#:Verde speologic brun, verde din str#fund de ape,Verde aspru care numai pe partea de Nord se-aga]#_ns# pentru ori[icine mai drag e cel de aproape:Verdele-negru din lanuri la mijloc de prim#var#,Verdele salc@milor sp#l#cit, parc# incert,Verdele lubeni]ei [atirat \n plin# var#,Verdele porumbului c@nd e numai bun de fiert...Verdele inconfundabil al frunzelor de stejar,Verde-n sum# de nuan]e din gr#dina de legume,Verdele iederelor pref#cute \n umbrar,Verdele din furajere, fiecare cu un nume...Verde la margini de drum, pe p#[uni, verde p@rlog,Verde verzuliu, bozi verzi \mbr#ca]i de paparude{i-altele trecute de botani[ti \n catalog –Toate cresc pe fieunde, numai ploaia s# le ude...B#l#rii sau buruieni li se spune \n popor,(Agronomii le zic, \ns#, savant, “Plante erbacee”...Ele sugrum# planta]ii de gr#din# sau ogor –Porumb, maz#re, cartofi, legume [i graminee..._nv#]a]ii \n “Herbare” le-au dat nume latine[ti,{tiin]ific, cu argumente temeinic-obiective,_ns# sunt mai cunoscute cu numele rom@ne[ti,Neao[e [i chiar vulgare, \ns# foarte ...sugestive...Dou# ierburi p#guboase, la c@mpie r#sp@ndite{i bine reprezentate [i \n flora olteneasc#,Poart# denumiri obscene [i numele lor trimiteLa organe genitale de etnie ]ig#neasc#....Alta, tot de pe la noi, dotat# cu foi rotunde,Poart# un nume hazliu ce te face s# z@mbe[ti,Fiindc# este cunoscut# - de unde [i p@n# unde –Pentru referirea la ...fudulii duhovnice[ti...La general le mai zice “buiaze” sau “bolbotini”,Dar mul]i nu deosebesc loboda de gra[i]#,Fiindc# nu s-au \n]epat \n t@rnome]i sau ciulini{i n-au b#ut niciodat# ceai de m#selari]#...N-au m@ncat ciorb# de [tir [i nici dragavei pe plit#,_n “p#pu[i”, s#rate bine [i pr#jite la foc mic,Nici m@ncare de urzici, p@n# ce nu se m#rit#,C#ci, apoi, mu[c# de m@ini [i nu-s bune de nimic...Ce copil a fost cel care prin copaci nu s-a urcat{i n-a-f#cut cuno[tin]# nici cu ghimpii de dafini?Ori descul], m#car o dat#, \n t#lpi nu s-a \n]epatNici \n “Col]ii babei” nici “Dracil#” sau “M#r#cini”?!Copiii de alt#dat# improvizau juc#rii –Felinare din dovleci f#ceau pe post de lanterne,Din coceni – viori [i cobze [i – alte multe dr#c#rii,Evada]i de sub privirea [i dojenile materne ...Care copil dintr-o frunz# s# c@nte n-a \ncercat?Sau s#-[i fac# pu[culi]# dintr-o ramur# de soc?Sau pra[tie cu crecane din lemn de cire[ uscat?Iar, c@nd nu pocnea pu[cala, striga el \nsu[i “poc-poc!!!”Or#[enii nu [tiu azi s# se joace pe-un maidan”}urca”, “Poarca” sau “Popicu” – emancipa]i get-beget!;Se joac# doar “electronic” [i tot mai mult, an de an,Nu mai [tiu dec@t c# “sunt conecta]i la Internet”!Dac# n-au c#lcat pe iarb#, vara-n roua dimine]ii,Sau, descul]i, prin b#l]i [i [an]uri, \n dup# amiezi cu ploi,Nu-n]eleg de unde vin bucuriile vie]ii,Nici ce e tenta]ia de-a privi mereu-napoi...Deseori cei de la ]ar#, pe la nun]i [i cumetriiSunt trata]i de or#[eni evident b#[c#lios,Fiindc# sunt “rudimentari” [i crescu]i \n b#l#rii”{i, oric@t s-ar parfuma, ei tot a tarla miros...

Ei!, da, b#l#riile ...obsesie ve[nic#...;Etnologii-au afirmat c# ar fi chiar ancestral#,Ba, de vreo cinci zeci de ani, chiar [i paranoic#,Iar de cur@nd, a ajuns problem# na]ional#...Cu ele trudea demult ]#ranul [i gr#dinarul,Fiindc#-i n#p#deau cultura [i \i beau repede apa{i cu ele genera]ii [i-au m@ncat mereu amarul{i le-nvingeau anual cu m@inile [i cu ...sapa..._n timp au intervenit peste tot speciali[tii{i de-atunci, cu cheltuial#, se face “Erbicidarea”,_ns#-au constatat apoi agronomii [i chimi[tiiC#-n b#l#rii s-a creat autoimunizarea...Socialismu-a l#sat urme ad@nci pe aici{i c@mpia noastr#-a fost una din ]intele sale,C#ci e o realitate, ori[ice ai vrea s# zici,C# a fost intoxicat# ani [i ani cu chimicale...Da, pentru “d#un#tori” d#deau cu “Insecticide”{i cantit#]i importante \i erau administrate;Contra buruienilor se foloseau “Erbicide”{i cu ma[ini sau cu m@na erau ele-mpr#[tiate...D#deau [i cu-ngr#[eminte – cantint#]i industriale –Pentru “Recolte bogate”, “Organele competente”Ordonau s# foloseasc# fel [i fel de chimicaleLa care se-ad#ugau alte multe “Stimulente”...{i era “eficien]#” cu astfel de tratamentDe parc# vedeai cu ochii cum cre[teau culturile...Dar, stupoare general#!, c#ci cre[teau concomitent{i-amenin]#tor de iute \n lan buruienile..._n “Biroul de Partid” a zis pe atunci primarul:”Scoate]i elevii, tovar#[i, buiazele s# jumoal# -{tir, lobod# din legume, dar [i din cartofi mu[tarul!!!,S#-i \nv#]#m s# munceasc#!!! Da, p#i, ce cu-at@ta [coal#?...La morcovi, la arpagic, ro[ii, vinete [i ceap#{i la toate cele care au nevoie de plivit!...S# \[i ia cu ei m@ncare, Ferma s# le dea doar ap#,S# munceasc# zi-lumin#, de-aia-nva]# gratuit!!!...La culesul de porumb [i, pe urm#, la-nc#rcat,Manifesta]i exigen]# cu drugi s# nu se loveasc#!S# ajute s#-l descarce unde e depozitat,{i, fiindc# le fac pe toate, s#-i punem s#-l [i pr#[easc#!!!”...{i munceau bie]ii elevi – prim#vara la pr#[it,Vara \i chemau “la Spice” [i la “irigat cu cana”Iar toamna str@ngeau de toate \ntr-un vacarm infinit...Cine-i \ntreba cum stau cu speran]ele [i hrana?!B#ie]i din clasa a V-a trudeau cu sape grele,Mai \nalte dec@t ei [i b#lurul confundauAdesea cu porumbul, iar feti]ele [i ele,Mai mare r@su-pl@nsu’, din ambele t#iau...Un banc zicea de un anume soi pitic,Creat \n laboratoare, un fel de porumb-poneyPentru un culeg#tor, ori[ic@t ar fi de mic,S#-ajung# la druguli]e chiar [i “{iomii Patriei”!.....................................................................................Au trecut dou# decenii [i-a murit “La belle epoque”Cu-ndoctrin#ri [i minciuni, urm#ri]i [i-amenin]a]i{i, cu nervi, p#m@nturile \ncet s-au \ntors la loc,Cu documente legale la st#p@nii-adev#ra]i...Ce entuziasm pe-atunci [i c@t# naivitate!!!Eram cu to]ii convin[i c#-am biruit s#r#cia ;Nu-n]elegeam c# tr#im \n pseudolibertate{i c# ne pa[te de fapt, oricum, tragicomedia...P#m@ntul, bietul ]#ran, oare, cu ce s#-l munceasc#?!Iar cu caii sau cu boii, iar cu un plug [i cu o grap#,S#tul de elucubra]ii despre “Glia str#mo[easc#”?!Iar cu buruieni \n lanuri, ve[nic condamnat la sap#?!...Dughene cu “Erbicide” – precum ciuperci dup# ploiSunt [i au pentru v@nzare [i-alte multe chimicale,Dar [i consulta]ii pentru orice specie [i soi,Numai c# acum ]#ranul face tot mai greu parale..._n B#ile[ti, dou# din toate – ierta]i-mi mali]ia –Dar cred c# ac]ioneaz# ra]iunea de a fi –Curios, \ns# real, le-a atras ...Poli]ia...Fiindc# una e al#turi iar cealalt# ...vizavi...Ce s# fac#-acela care nu are nici bani nici sap#{i \l mu[c# \n gr#din# de glezne urzicile,Sau c@nd \n palmele goale p#l#mida \l \n]eap#?Doar blestem# \n zadar [i-njur# culturile...De ce at@tea-n gr#din# cu a[a de mult efort?De ce at@tea verde]uri? N-are nici un sens, deloc!Dac# sunt cartofi [i varz#, f#sui [i praz din import?De ce cu p#m@nt sub unghii, c@nd te po]i muta la bloc?!...Dar cine o duce r#u printre ...buruieni umane,C@t ar fi de muncitor, abil [i cu mintea treaz#,Ion, Costic#, Mircea , Stan, Miti]#, S#ndel sau FaneLas# casa [i p#m@ntul [i aiurea emigreaz#....................................................................................Omul e verde [i el, puternic [i plin de via]#,Nu simte cum trece timpul [i pare ve[nic ca Marea,Dar, mai t@rziu, peste ani, vede adev#ru-n fa]#,Adev#rul implacabil care-i aduce uscarea...Politicienii no[tri prosper# material:Case, vile [i hoteluri, contu-n banc# se m#re[te,Fiecare-n sinea lui crede c# e genial{i habar nu are c# se usuc# suflete[te...

Valentin TURCU

Balada verdeluiBalada verdeluiBalada verdelui

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2010

(Va urma)din Fa]a neagr# a Rom@niei sau Fals

tratat pentru uzul chibi]ilor politicide Dorin BULDUR

continuare din num#rul anterior

Fa]a neagr# a Rom@niei- Eu nu sunt de acord cu punctult#u de vedere.

- Ba, ar trebui s# mi-l accep]i,pentru c# eu \]i spun purul adev#r.{tiu c# mul]i s-au l#sat \n[ela]i deIliescu, care a instrumentat osistematic# [i perfid# campanie de\ndobitocire, de intoxicare sau detorpilare a con[tiin]ei colective [isocotesc c# niciodat# cei de jos n-au fost mai prosti]i dec@t \n epocalui... To]i au asistat cu pasivitate laformarea unei plutocra]ii m@r[avesau la \nfiriparea unei conjura]ii anetrebnicilor, care, prin tot felul dematrapazl@curi, au jefuit bog#]iana]ional# [i au \mpins corup]ia lacele mai \nalte cote ale nesim]irii..._n plus, to]i au privit neputincio[icum Rom@nia a ajuns la cheremulobr#zniciei gitane, al mafiei slave [ia fost colonizat# de scursurile afri-cane [i asiatice... Z#u, f#r# nici oexagerare, Iliescu simbolizeaz#preponderent spiritul malefic alepocii de tranzi]ie. El ne-a adushaosul [i a contribuit la degradareaf#r# precedent a vie]ii de zi cu zi.Astfel, pe timpul lui, s-a mic[oratnatalitatea [i s-a m#rit mortalitatea.{omajul [i fiscalitatea au fost dirijatecu viclenie, pentru ca panica [inervozitatea poporului s# generezesenza]ia de insecuritate [i de team#pentru necunoscut... Cei n#p#stui]i– infinit mai mul]i dec@t sub Ceau-[escu – s-au hr#nit “[tiin]ific”, mul]u-mindu-se cu “tac@muri”, cu “naiuri”,cu “adida[i” sau cu “calculatoare”...Partidul lui Iliescu a eliberat chiar“adeverin]e de s#raci”, pentru acump#ra pui [i salam la pre] redus!...A[a ac]ioneaz# un adev#rat “demo-crat” ?!... Distribuind “certificate” careatest# mizeria oamenilor [i ne fac]ara de r@s?!

Lunganu a \ncercat s#-i ia ap#rarea

lui Iliescu:- Pe cuv@nt, nu [tiu dac# mai sunt

mul]i ca tine care s#-i aduc# ase-menea acuza]ii [i care s#-l desfiin-]eze at@t de metodic!...

- Ba, sunt milioane! i-a \ntors-oProfesorul... Iar ca s#-l caracterizezcorect nici n-am nevoie de vorbeme[te[ugite sau de formule originale,pentru c# \mprumut de la ziari[tiidei, concepte sau tr#s#turi care dejaau intrat \ntr-un fond comun [i audevenit cli[ee sau expresii stereo-tipice... A[adar, eu nu sunt un col-portor r#ut#cios, ci un transmi]#torobiectiv [i onest [i nu m# po]i b#nuide altceva.

- Pe noi ne-ai convins, a \n#l]atvocea Trufitul. Dar numai el estevinovat de evenimentele din 1989[i 1990 sau de toate nenorocirilecare ne-au lovit p@n# \n 1996?

- Se \n]elege c# mai sunt [i al]ii– [i, \n primul r@nd m# g@ndesc lamembrii marcan]i ai P.D.S.R.-ului,a recunoscut Profesorul.

- Bine!... Am v#zut cine esteIliescu, dar n-ar fi “instructiv” s#afl#m c@te ceva [i despre “calitatea”acoli]ilor s#i? s-a auzit vocea Roto-feiului.

- Ba da, dar am date sumaredespre ei...

- N-are importan]#!... Ne mul]u-mim [i cu mai pu]in...

- Dac#-i a[a, vreau s# pornesc dela o observa]ie general# [i anume c#Ion Iliescu, de-a lungul \ntregii salecariere statatle, s-a \nconjurat, cuunele excep]ii, doar de “dalma]ienip#ta]i”... Da, ar fi suficient s# v# daudoar c@teva exemple luate la\nt@mplare... Alexandru B@rl#deanu,

ideologul lui Dej [i academicianulf#r# oper#, vorbea inexpresiv [ig@ndea ca un marxist prost reciclat...

- S#-l l#s#m \n pace pe r#posat!s-a rugat Lunganul.

- De acord! a acceptat Profesorulimediat... Oliviu Gherman, poreclitA]ipil# sau Somnoril#, era un fel deTrahanache amorf, cu un flux verbalezitant [i poticnit... A mai fostsupranumit [i “Badea P@r]an”, r#mascelebru prin fraza: “E timpul s#privim cu vectorul \ndreptat spreviitor!”... Adrian N#stase, un opor-tunist notoriu, supranumit “N#stase-Patru Case”, pe l@ng# afaceriledubioase, are [i o biografie \nc#rcat#:o bunicu]# chivu]#, un tat# nomen-claturist, o leg#tur# necurat# castudent – cu un profesor homosexual[i ginerele – succesiv— al celor doipoten]a]i comuni[ti: Grigore Preo-teasa [i Angelo Miculescu.

- Bun b#iat! a apreciat Rotofeiul.- Miron Mitrea reprezint# tipul

tr#d#torului patentat, c#ci, din [ef alsindicatului [oferilor, a devenitvicepre[edinte al P.D.S.R. –ului, areluat Profesorul expozeul, dar, dedata aceasta, a avut {mecherul cevade spus:

- Pe seama lui am citit o glum#\n “Academia Ca]avencu”: cic#domnul Miron Mitrea a fost “occi-dental de la profesional#, deoarecese exprima numai cu cheia francez#”– de[i am auzit c# ar fi inginer.

- Tot ce se poate, a admis Pro-fesorul [i a ridicat m@na, semn c#ar vrea s# fie ascultat... Vasile V#-caru s-a dovedit o nulitate \n planulpolitic, cu toate c# s-a l#udat c# apublicat mai multe c#r]i [tiin]ificec@nd a fost subordonatul lui Ion Ilies-cu la Editura Tehnic#... “Patriotul”Gheorghe Dumitra[cu “n-a vrutniciodat# s# cedeze vreo palm# dep#m@nt rom@nesc de sub unghii” (dup# Alcibiade), devenind un“Ca]avencu Latrans” zgomotos [iridicol, ]an]o[ [i logoreic.

-Admirabil b#rbat politic! a mur-murat, reticent, Mila[ Frmosul.

- Dan Mar]ian a fost ministru altineretului \naintea lui Nicu Ceau[es-cu, a schimbat Profesorul tonul,ar#t@ndu-se mai vesel [i aleg@nd o“fi[#”... Vineri, 9 iulie 1971, a luatcuv@ntul la consf#tuirea de lucru cuactivul de paritd din domeniulideologiei [i al activit#]ii politice [icultural-educative (dup# \ntoarcerealui Ceau[escu din China) [i a afirmatcu entuziasm: “Apreciem, stimatetovar#[e Nicolae Ceau[escu, \n moddeosebit m#surile preconizate \n ceea

ce prive[te politica \n domeniul mij-loacelor informa]iei de mas#, politicaeditorial# [i a repertoriului”... Pentruc# tot suntem aici, \n parantez#,vreau s# v# citesc un mic fragmentdin discursul lui Ion Iliescu, ]inuttot cu aceea[i ocazie: “Trebuie s#observ#m, tovar#[i, c# datorit# nea-junsurilor activit#]ii noastre politice,sl#birii spiritului de exigen]# [i almuncii de educare politic#, uneorichiar membrii de partid devin pur-t#tori ai unor mentalit#]i \napoiate”...

- Hopa!... Cred c# aici se g#sescgermenii laten]i ai diziden]ei anti-ceau[iste cu care s-a tot l#udat IonIliescu! a exclamat Inginerul.

- N-ar fi exclus! a admis Profe-sorul... Dar s# revin la Dan Mar]ian._n epoca postdecembrist# a r#mascelebru prin folosirea deformat# sauprin estropierea farfuridist# a voca-bulei “revindec#ri” (rezultat al unein#stru[nice etimologii populare) sauprin pre]iozit#]i gongorice ( de tipul:“Risc#m s# fim foarte combativi \nconjuncturi”). De[i “onest [i \mpietrit\n limitele lui” (dup# OctavianPaller), totu[i nu ne-a convins delocc# ar fi un reformator autenttic.

- A[a este! a adeverit Baronul.- Ion Solcanu, cu barbi[onul [i cu

]#c#lia lui Ca]avencu, m-a frapat prinsuperbul, dar [i prin realistul cinismcu care s-a exprimat odat#: “_n locs# retragem sprijinul politic aldemnitarilor implica]i \n afaceri, laapelul [efului statului rom@n, noi amezitat: dac# am fi f#cut-o, am firiscat s# r#m@nem aproape f#r#parlamentari!”...

- Pentru o asemenea apreciere, artrebui felicitat \n fa]a na]inunii! astrigat Trufitul chicotind.

La \nceputul anului competi]ional2009-2010, CSM “{tiin]a” B#ile[tia aliniat la startul competi]iilor toatecele trei echipe – juniori III, cade]i[i copii. Obiectivele pe le-am pro-pus \n [edin]a tehnic# [i pe care le-am adus la cuno[tin]# conduceriiclubului, cu deosebire, domnuluipre[edinte, reputatul medic MugurelM@nz@n#, au fost:

a) Calificarea echipei de junioriIII la turneul semifinal, obiectiv carea fost realizat, echipa calific@ndu-sela turneul semifinal, al#turi de echi-pele CS Rom Cri* Bra[ov, CSSGala]i, LPS Piatra Neam];

b) Ocuparea locului \nt@i la Cam-pionatul municipal Bucure[ti, junioriIII.

La aceast# competi]ie, echipanoastr# a f#cut parte din grupa \ncare au mai evoluat: CS “Steaua”Bucure[ti, CS “Dinamo” Bucure[ti,CS {coala general# nr.88 “MihaiViteazul” Bucure[ti, CSS “Triumf”C#l#ra[i, CS Blejoi – Ploie[ti, CS“Voluntari” Bucure[ti [i CS {coalanr. 2 Bucure[ti. _n urma disput#riicelor 14 jocuri, tur-retur, echipanoastr# a ob]inut 14 victorii din totat@tea posibile, performan]# care s-a constituit \ntr-o mare bucurie [icu care ne m@ndrim;

c) clasificarea echipei de cade]i(copii n#scu]i \n 1997 [i 1998) peunul din primele dou# locuri, \nCampionatul municipal Bucure[ti.La aceast# categorie de v@rst# spor-tivii b#ile[teni s-au confruntat \ngrup# cu adversari de calibru pre-cum: CS “Steaua” Bucure[ti, CS{coala general# nr. 88 “MihaiViteazul” Bucure[ti, CS “Voluntari”

Bucure[ti, CS {coala nr. 2 Bucu-re[ti, CS Blejoi – Ploie[ti, Clubul[i Palatul Copiilor Giurgiu. Dup#disputarea a dou# tururi [i a dou#retururi, echipa noastr# a ocupatlocul al II-lea;

d) Calificarea echipei de cade]ila turneul semifinal. Pentru aparticipa la faza semifinal# aturneului, copiii no[tri au ob]inutlocul al II-lea la turneul eurozon#,care s-a desf#[urat la T@rgu-Jiu,primele trei echipe asingur@ndu-[iparticiparea la turneul semifinal cares-a desf#[urat \n Sala SporturilorWisennyaer din Jimbolia, jude]ulTimi[. Dup# trei zile de competi]iiechipa b#ile[tean# s-a clasat pe loculal V-lea, dar obiectivul particip#riila turneul semifinal a fost atins.

Ultima categorie de handbali[ti

\nscri[i \ntr-o competi]ie na]ional#,\n anul sportiv 2009-2010 a fostgrupa de copii n#scu]i \n anii 1998,1999, 2000. Ace[tia au participatla competi]ia dedicat# zilei de I Iunie,ocazie cu care s-a organizat \n fiecarean, competi]ia sportiv# “CupaCopilului”, competi]ie organizat# deAsocia]ia Municipal# de HandbalBucure[ti [i Federa]ia Rom@n# deHandbal. Competi]ia s-a desf#[uratpe data de 29 mai 2010, la b#ie]i [ipe 30 mai la fete. La finalulcompeti]iei, minuna]ii no[tri copii auocupat locul I [i au c@[tigat cupapus# \n joc. Bucuria a fost imens#,greu de descris \n cuvinte, mai alesc# acest# clasare pe prima treapt# apodiumului de premiere, a fost com-pletat# fericit cu acordarea unorpremii individuale: Cel mai bun

portar – Badea Constantin Adrian –elev la {coala Gen. Nr. 5; cel maitehnic juc#tor – Bonteanu BogdanGiorgian – {coala Gen. Nr. 5;Goageterul competi]iei – VoiceaMirel Valerian – {coala Gen. Nr. 2.

Este pentru mine o mare pl#cere,dar [i o datorie de con[tiin]# s#prezint citirorilor Gazetei de B#ile[tilotul folosit, av@nd \n componen]#elevi de la aproape toate [colilegenerale din B#ile[ti: BadeaConstantin Adrian, Ne]a R#zvanGiorgian, Bonteanu Bogdan Gior-gian, Becherescu R#zvan, StanciuRaul – {coala Gen. Nr.5; Coconoiu{tefan Gheorghe, Gheorghi[anAndrei, Milovan Mih#i]# - Liceul“Mihai Viteazul”; Mitrache Lucian,Cibanu Ionu] – {coala Gen. Nr. 4;Radu Cosmin, Mitric# Andrei Viorel

Clubul sportiv municipal ”{tiin]a” B#ile[ti – Handbal masculin

Obiective realizate100%– {coala Gen. Nr.3; Voicea MirelValerian – {coala Gen. Nr.2 [iFirescu Victor Alexandru – {coalGen. 114 Bucure[ti.

A[adar, s-a tras cortina peste toatecompeti]iile ortganizate de FRH [iAMH Bucure[ti \n anul competi]ional2009-2010 [i, f#r# a fi considerat#lipsit# de modestie, trebuie s# spunc# handbali[tii no[tri au avut ocomportare mai mult dec@t meritorie,chiar onorant#. Obiectivele propuseau fost realizate, \ncheind acest ancompeti]ional cu fruntea sus.

Tuturor celor care au avut \n-credere \n ace[ti copii – p#rin]ilor,domnilor profesori [i \nv#]#tori, con-ducerilor de [coli [i conducerii Pri-m#rie B#ile[ti, domnilor consilieri,sponsorilor, Opric# Ro[u [i SCAgrozind, reprezentat# de dl.inginer Sabin Gaciu, le aducemcalde mul]umiri [i le promitem c#vom face tot ce este posibil pentruca anul viitor s# dep#[im perfor-man]ele ob]inute \n acest an com-peti]ional. Ne st# \n putin]#!

Bine\n]eles c# pentru anul urm#torne vom propune obiective multmai \ndr#zne]e, mai ales dac# lu#m\n considera]ie faptul c# pentru anulviitor vom avea [i noi o sal# desport \n B#ile[ti, a[a cum au majo-ritatea echipelor cu care ne-amconfruntat.

Ave]i \ncredere \n noi, da]i-nearipi [i nu v# vom dezam#gi!

_nc# o dat# v# mul]umesc \nnume personal [i \n numele tutrorhandbali[tilor pe care \i am \npreg#tire.

Antrenor Ioana (Cu]a) LUPU

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU

Nr. 7iulie 2010

Chiar dac# nu s-a c@[tigat CupaLigii doljene, este greu de redat \ncuvinte bucuria care pusese st#p@nirepe cea mai mare parte a fotbali[tilorb#ile[teni, starea de spirit fiind unasor# bun# cu euforia, cei mai mul]iconsider@nd c# totul este bine c@ndse termin# cu bine. Ne este greu s#contrazicem aceast# zical#, izvor@t#din \n]elepciunea popular#, dar, fiindabsolut obiectivi [i reali[ti, nu putems# nu amintim c# ea venea dup# omare dezam#gire, generat# de rezulta-tele ob]inute \n campionat, concre-tizate \n clasarea pe penultimul loc,ceea ce \nseamn# retrogradarea dinLiga a IV-a. Cei care ne cunosc [tiuc# nu suntem un negativist \nn#scutsau \nr#it, ci, dimpotriv#, un mareoptimist, \ns# nu putem trece pesterezultatele deloc onorante ob]inute \nultimele dou# campionate, [i aceastapentru a ne exprima totu[i elegant,aprecierile noastre constituindu-se nu\n descurajare, ci \n stimulare, \nmobilizare general# pentru evitareaunor astfel de situa]ii [i revenireafotbalului b#ile[tean acolo unde \ieste locul, impus [i justificat detradi]ie.

Anima]i de cele mai curate g@n-duri, vom face mai \nt@i o analiz# acampionatului pentru a putea \ncheiaoptimist cu comportarea mai multdec@t meritorie a echipei \n primaedi]ie a Cupei Ligii doljene, desprecare am spus c@te ceva \n articoluldin num#rul anterior al Gazetei.

Dup# modesta noastr# p#rere(pentru c# nu avem preten]ia c#suntem de]in#torii adev#rului abso-lut), rezultatele mai mult dec@tmodeste din campionat au dreptcauze lipsa de organizare [i de co-municare [i, mai cu seam#, diletan-tismul factorilor de decizie, al aceloracare au \n grij# destinele echipei. Estebine [tiut c# pentru ob]inerea unorrezultate superioare \n sport [i \n toatedomeniile, actul de conducere nutrebuie s# fie numai o [tiin]#, cumconsiderau ”[efii” din regimul detrist# amintire, fiind imperios necesarca el s# devin# adev#rat# art#, [tiin]a[i arta conducerii fiind garan]iarealiz#rilor notabile. De ce s-auob]inut rezultate mai mult dec@tmeritorii, concretizate \n participareadoi ani consecutiv la turneul play-off, pentru promovarea \n fostaDivizie C pe timpul c@nd pre[edinteera dl. Sorin Popescu? R#spunsul estedestul de u[or de dat. Pentru c# existaatunci preocupare permanent# pentrustabilirea obiectivelor [i pentru analizaactivit#]ii, exista colaborare [i con-sultare, exista entuziazm temperat [inu lipsea exigen]a bine \n]eleas#. Eraudestul de frecvente analizele at@t \ntimpul campionatului, c@t [i, mai ales,\n pauza dintre tur [i retur, ca s# numai vorbim de cea de la \ncheiereaunui campionat, analize f#cute lanivelul echipei, dar [i la nivelulComisiei de _nv#]#m@nt, Cultur#,Sport a Consiliului Local. Din p#cate,nu s-a reu[it s# se ia ce era bun dela acest mare iubitor al fotbalului, \ngeneral, al echpei b#ile[tene, \nspecial, [i de la colaboratorii s#i. {icum s# evit#m insuccesele \n lan]c@nd, dup# tristul ”episod” CFRCraiova, cu asocierea sau fuziuneaat@t de mult tr@nbi]ate, municipiul ar#mas f#r# reprezentant# \n Liga aIV a, echipa, \ncropit# rapid de ni[teentuzia[ti, activ@nd un sezon \nCategoria ”Elit#”, [i apoi s-a privitcu pasivitate condamnabil# evolu]ia[i rezultatele din ultima edi]ie decampionat? Nu este normal ca, dinmoment ce echipa se afla pe pozi]ieretrogradabil# la \ncheierea primeip#r]i a campionatului (15 etape dintur + 8 din retur, disputate \n anul2009) s# nu se fac# o anliz#

minu]ioas# [i matur#. Se impuneaprezentarea unui raport de activitate,\n cadru organizat, poate chiar lanivelul CL, raport care, dup# cum[tie orice persoan# care a trecutprintr-un liceu, trebuie s# prezinterezultatele \n sine, s# analizezecauzele care le-au generat [i, maiales, s# propun# m#suri de redresare.C# nu s-a procedat a[a este o situa]iegreu de explicat [i care nu se\nt@lne[te, credem, nici la echipelemodeste din Liga a VI -a.

Diletantismul de care vorbeam s-a concretizat, \ntre altele, \n u[urin]acu care au fost adu[i juc#tori, condu-

c#tori [i antrenori din afara ora[ului,mul]i juc#tori fiind de valoare\ndoielnic#, oricum sub poten]ialulunor b#ile[teni, cei mai mul]i tineri,la care s-a renun]at cu condamnabil#senin#tate, ca s# nu-i zicem ”penumele bun” adic# incon[tien]#. Nus-a dat dovad# de exigen]# pe par-cursul campionatului, pentru c# estederanjant ca echipa s# fac# mereupa[i \napoi, \ntruc@t, dac# dup# 15etape, turul-propriu zis, forma]ianoastr# se afla pe locul al zecelea,cu [ase victorii, dou# egaluri [i [apte\nfr@ngeri, 20 de puncte [i golaveraj,30-32, \n urma disput#rii celor optetape din retur, planificate a se jucatot \n 2009, ea cobor@se deja pelocul al XIV-lea, pierz@nd toate celeopt jocuri [i ajung@nd la un gola-veraj ap#s#tor, 35-63 (-28), acela[inum#r de puncte, [i, dup# cum seva vedea, a \ncheiat campionatul pelocul al XV-lea (penultimul) cu 26de puncte, golaveraj 51-87 (-36?!),dup# ce \n urma etapei a II-a, dincele opt, devenise ”lanterna ro[ie”[i a p#r#sit ultimul loc gra]ie victo-riei din ultima etap#.

Pentru informarea cititorilor no[tri,vom prezenta mai \nt@i o situa]iecomparativ# av@nd ca obiect rezul-tatele ob]inute \n cele [apte etapedin anul 2010, raportate la acelea[ietape disputate \n 2009. _n cele [apteetape cont@nd, s# zicem, pentruprima parte a campionatului, s-auob]inut 4 victorii [i s-au \nregistrat 3\nffr@ngeri, s-au \nscris 16 goluri [is-au primit 12, realiz@ndu-se 12puncte, \n timp ce \n confrunt#riledin 2010 cu acelea[i echipe, forma]ianoastr# a ie[it victoriaos# numai dedou# ori [i a pierdut cinci jocuri,b#ie]ii no[tri au scuturat plasa por]iloradverse de 16 ori, iar portariib#ile[teni au primit 24 de goluri,zestre fiind de 6 puncte. Trist,descurajant, dar adev#rat!

Referindu-ne la \ntregul campio-nat, din cele 30 de jocuri s-auc@[tigat 8, s-au realizat dou# remize[i s-au pierdut 20, \nscriindu-se 51de goluri [i primindu-se 87, a[acum, men]ionam mai sus. Din cele90 de puncte puse \n joc, s-aurealizat doar 26, adic# 28,88%, ceeace, s# recunoa[tem, este extrem depu]in. Din cele 15 jocuri disputateacas#, [apte au fost c@[tigate, \ndou# s-a \nregistrat rezultat de ega-litate, iar [ase s-au soldat cu\nfr@ngeri, a[a \nc@t din cele 45 depuncte posibile s-au realizat 23, ceeace reprezint# 51,1%, situa]ia care

plaseaz# echipa tot \n apropiereazonei mediocrit#]ii. Dac# lu#m \ncalcul jocurile din deplasare, avemsuficiente motive de nemul]umire,chiar de indignare, av@nd \n vederec# \n 15 jocuri echipa noastr# a fost\nvins# de 14 ori [i a ob]inut o singur#victorie??!!, realiz@nd numai 3 punctedin 45, adic# 6,7%. Deloc onorant#se prezint# situa]ia [i \n clasamentuladev#rului, echipa \ncheiind com-peti]ia cu un ap#s#tor -22, cifr# carene plaseaz#, vrem nu vrem, \n zonasubmediocrit#]ii. Acest sentimentdevine mai ap#s#tor, dac# avem \nvedere c# o singur# echip# are mai

multe jocuri pierdute – ”Gic#Popescu” – 21, aceasta \n condi]iile\n care, retr#g@ndu-se, ea a pierduttoate cele [apte meciuri cu 0-3, \napropierea ”performan]ei” echipeinoastre afl@ndu-se FC Br#de[ti, cu18 jocuri pierdute, ”Dun#rea” Bechet[i FC Leamna, cu c@te 17, la polulopus situ@ndu-se CS Sopot, cu doar3 \nfr@ngeri, ”Dun#rea” Calafat – 5[i CS I[alni]a – 6.

Dac# lu#m \n calcul ”indicatorul”goluri marcate [i primite, tr#im acela[igust amar al nereu[itei, ca s# nu-ispunem al contraperforman]ei, pentruc# per total s-au \nscris 51 de goluri(1,7 /joc) [i s-au primit 87 (2,9/joc)._n meciurile de acas#, b#ie]ii no[triau marcat 35 de goluri (2,3/joc), iar\n deplasare i-au obligat pe goalkea-perii echipelor gazd# s# scoat# mingeadin plas# de 16 ori (1,07/joc), \n timpce la golori primite din cele 87 pertotal 31 s-au \nregistrat pe terenpropriu, adic# 2,07/joc, iar 56 \ndeplasare (3,7/joc). _i l#s#m pe res-pectabilii no[tri cititori s# continuecomentariile [i s# emit# alte judec#]ide valoare, cu men]iunea c# \n cazuljocului cu forma]ia ”Gic# Popescu”disputat la B#ile[ti, am luat \n calculrezultatul de pe teren 3-2, nu pe celomologat: 3-0. Simpla afirma]ie c#pe parcursul celor 30 de etape dinedi]ia 2009/2010 a CampionatuluiLigii a VI-a s-au folositi nu maipu]in de 32 de juc#tori?! ne scute[te,credem, de comentarii suplimentare,\nt#re[te aprecierile noastre cu privirela modul defectuos de selec]ie [i seconstituie \ntr-o explica]ie indubi-tabil# a comport#rii echipei, pentruc# \n aceste condi]ii era extrem degreu, dac# nu chiar imposibil, s# seajung# la omogenizarea echipei [ila stabilirea rela]iilor de joc. _ntruc@tde pe data de 17 aprilie, \n ciudaeforturilor f#cute spre a afla forma]iafolosit# \n jocul de la G@ngiova [iautorii celor dou# goluri, am fostnevoi]i s# apel#m telefonic la dl.Sorin P#tra[cu, vicepre[edintele AJFDolj care, cu amabilitatea-i prover-bial#, ne-a furnizat urgent aceste in-forma]ii, motiv pentru care \i mul]u-mim [i pe aceast# cale, \l asigur#mde pre]uirea noastr# superlativ#, \itransmitem meritatele felicit#ri pentrurezultatele ob]inute de echipele pecare le-a antrenat – echipa de fotbalfeminin [i cea masculin# de amatoria Olteniei, ambele vicecampioanena]ionale – [i-i dorim s# dep#[easc#aceste succese, performan]# la care\i d# dreptul pasiunea, onestitatea [i

profesionalismul cu care se dedic#nobilei meserii de antrenor.

Din numerosul lot de care amin-team, cele mai multe prezen]e \nechip#, titulari pe toat# durata meci-ului ( adic# integrali[ti) au avut: Jido-vu – 22 de jocuri (73,3%); V@rban –19 (63,3%); Bentaru – 18 (60%);B#l[eanu – 17 (56,7%); Marghidan –16 (53,3%); Florea [i }epu[i – 15(50%). Referindu-ne la num#rul dejocuri \n care au evoluat, indiferentc# au fost integrali[ti, titulari \nlocui]ipe parcursul meciului sau rezerveintroduse \n joc, situa]ia se prezint#astfel: Jidovu [i Fir# – 25 (83,3%);

B#l[eanu [i }epu[i – 23 (76,7%);Marghidan [i Popa C. – 22 (73,3%);Bentaru, Mogoi, Iure[ [i Stanciu – 21(70%); V@rban [i Florea – 20 (66,7%);Pascu [i Brezoi – 17 (56,7%).

{i pentru a re\nprosp#ta memoriacititorilor no[tri, vom nominaliza [ipe ceilal]i fotbali[ti care au ap#rut \nforma]ie, mai ales c# unii ”au p#r#sitcorabia”, la greu, iar al]ii au venit\nainte de reluarea campionatului, cuinten]ia m#rturisit# de a salva ce semai putea: Niculescu – 15 jocuri,dintre care \n 4 a fost integralist;Balica – 13 (5); Pantelimon – 11 (6,fost [i antrenor); Paraschiv – 7 (4);Iancu – 7 (3); Firan – 6 (4); Cioroianu– 5 (2); Cafadaru – 4 (3); Popa M.– 4 (2); Becheru – 3 (3, la G@ngiovafiind portar??); Paraschivu – 3;Vi]elaru – 2 (2); Dragu – 2 (2); T#nase– 2 (1); Stoicescu – 1 (1); Bobolocu[i Sp#imu[ – 1 (1, \n jocul de trist#amintire de la Segarcea, \n careCioroianu s-a aflat \n postura degoalkeaper) [i Nistorean – o apari]iede-a dreptul surprinz#toare, introdus\ntr-un joc dup# pauz# de fostulantrenor Pantelimon, de[i celal]ijuc#tori nici nu [tiau c# este legitimatla echipa noastr# [i c# avea 40 deani. Doamne, mare e gr#dina Ta!

_n fine, pentru a le r#spl#ti efor-turile, ne face pl#cere s# prezent#m[i autorii celor 51 de goluri marcatede-a lungul celor 30 de etape, felici-t@ndu-l \n mod special pe goalge-terul echipei – Fir#, una dintre feble-]ele noastre, autor a 14 goluri, unulmai frumos dec@t altul. Celelaltereu[ite au fost ”opera” urm#torilorjuc#tori: B#l[eanu – 7; Marghidan[i Popa C. – 5; Jidovu – 4; Pante-limon [i Niculescu – 3; Balica – 2,c@te un gol \nscriind: V@rban, Flo-rea, Mogoi, }epu[i, Pascu, Stanciu,Cafadaru [i Iancu.

Pe orice fa]# am \ntoarce lucru-rile, trebuie s# spunem r#spicat c#situa]ia deloc onorant# a echipei \ncampionat trebuie s# fie un prilej deanaliz# matur#, obiectiv#, b#rb#teasc#[i s# \ndemne la medita]ie profund#.Deocamdat#, nici nu [tim \n ce

categorie va evolua echipa \n edi]iaviitoare a campionatului, fiind ”lam@na” unor echipe, care s-ar putearetrage din Liga a IV-a din motivefinanciare, [i la bun#voin]a merituo-[ilor conduc#tori ai AJF Dolj. {ipentru a nu \ncheia pesimist acestcapitol, obiectivitatea ne oblig# s#spunem c# \n acest noian de nemul-]umiri [i insatisfac]ii au existat [iunele ”pete albe”, unele evolu]ii apre-ciabile, chiar dac# nu s-au \ncheiat[i cu victorii, \n orice caz ele constitueelementul pozitiv pe care trebuie s#-l valorific#m, pentru a pune cap#tinsucceselor.

C# este a[a, o dovede[te evolu]iaechipei [i rezultatele meritoriiob]inute \n Cupa Ligii doljene,despre care am amintit \n articoluldin num#rul anterior. Cert este c#b#ie]ii au abordat cu mare ambi]ie[i seriozitate aceast# competi]ie util#pentru noi [i pentru care o datoriede con[tiin]# ne oblig# s# aducemdin nou mul]umiri conducerii AJFDolj – d-lor Nicu Neagoe, pre[edinte[i Sorin P#tra[cu, vicepre[edinte –oameni de calitate, profesioni[ti deexcep]ie, care au \n grij# destinelefotbalului doljean [i vegheaz# atentla continua sa perfec]ionare. A[acum spuneam [i cu alt prilej, dup#ce a c@[tigat grupa din care a f#cutparte, \n urma a trei victorii [i aunui meci egal, acumul@nd 10puncte, [i a \nvins \ntr-una dintresemifinale ”Energia” Craiova, cu 2-1, echipa noastr# a evoluat la unnivel superior [i \n finala cu”Viitorul” C@rcea, pierz@nd greu [ichiar nemeritat cu 2-3. Orice s-arspune, este o reu[it#, av@nd \n vederec# din cele 6 jocuri s-au c@[tigat 4,s-a ob]inut o remiz#, \n deplasare,[i s-a pierdut o singur# partid#, peteren neutru, realiz@ndu-se 13 puncte(jum#tate din cele acumulate \ncampionat \n 30 de etape) [i ungolaveraj de invidiat, +14, adic# 22de goluri marcate [i 8 primite, ceeace reprezint# 3,7 goluri/joc marcate[i 1,33 primite. Ei, alt# f#in# (ap#)s-a v@nturat la moar#!

Felicit@nd \ntregul lot pentruaceast# performan]# d#t#toare desperan]e, sim]im o mare bucurie s#inser#m [i numele autorilor celor22 de goluri, \ncep@nd cu goalgeterulcompeti]iei, Jidovu – 7 goluri\nscrise; Iancu – 3; Fir# [i Cafadaru– 2, cu men]iunea c# Fir# a evoluat\n numai dou# jocuri, dup# care aplecat la munc# \n str#in#tate, pelista marcatorilor \nscriindu-se:Firan, Popa C., Balica, B#l[eanu,Cioroianu, Marghidan (ajutat [i deportarul de la ”Energia” Craiova,care a boxat gre[it balonul, lacentrarea mijloca[ului nostru), Pascu[i }epu[i care au avut c@te o reu[it#.

Important este s# se analizeze culuciditate [i maturitate situa]ia, s# setrag# concluziile care se impun, s#se valorifice tot ce a fost bun dinaceast# competi]ie, juc#torii s# nu se”\mp#uneze” [i s#-[i supraevaluezevaloarea, a[a cum se \nt@mpl# la noila rom@ni, nu de pu]ine ori, iarentuziazmul, euforia s# fie temperate[i \mbinate fericit cu realismul.

S# nu se uite c# modestia [i sim]ulm#surii \nnobileaz# omul!

Gh. GHEORGHI{AN

Euforia decent#s# se \mbinecu realismul

Euforia decent#s# se \mbinecu realismul

Euforia decent#s# se \mbinecu realismul