proiectul bvau-info (1990)

7/23/2019 Proiectul BVAU-Info (1990)

1/5

BIBLIOTECA

,,V.

A.

URECHIA-

GALATI

1C0de ani de Ia

infiintarea

Bibliot

ecii

,,V.A.

Llrechiat'

Galati

Volum-

ublfiar

GALATI

1

qgl


2/5

I

'i

ROIECTUL

BVAU

_

NNFO

LIVIU-IULIAN

DED;IT}

Eiblioteca

,V.

A. IJrechia,.

Galati

Cea inai

buna

formd

de

gestionare

a fondurilor

de

publica{ii

qi

ope-

rativd

cale de utilizare

a

lor intr-un minim

de

timp

o

poate

oferi

introdu-

cerea

sistemelor

de calcul

electroni'c.

Ele

pot

oferi

cititorului

satisfactia

de

a afla date

despre

o lucrare

solicitatd

Ei,

ln acela,;i

timp,

despre

alte

lucrdri

inrudite

existente

in

biblioteca

centraid

sau filialele

icesteia,

scur-

teazd

mult timpul

de

completare

a

formularelor

de

inscriere,

ajuta

bi-

bliotecarul in a regdsi uqor o informafie sau, in cazul cererii de impru-

mut,

cel

mai

apropiat

termen

de returnare

s.

a.

'In

ceea ce_

ne

priveEte,

vom

putea

apela

la fondul

de inregistrdri

bibiiografice

al

Bibliotecii

Nalionale

qi

INID.

Soft-ware-ul

specific asigurd

in

principal

urmdtoarele

func{ii

:

-

gestiunea

qi

evidenfa

fondurilor

documentare (achizilii,

impru-

muturi etc)

;

-

gestionarea

qi exploatarea

in

regim

on-line

(acces

direct

prin

intermediul

terminalului) a datelor

;

-

elaborarea

publicaliilor

de informa're secundard

curente

qi

cu.-

mulative ;

-

introducerea,

validarea

qi

corec{ia

datelor

rezultate

ca urmare

a

prelucrdrii

datelor

primare

;

-

asigttrd transferul

de

date la nivel

na{ional qi

interna{ional.

.

Orice sistem

automatizat

de caleul

al

bibliotecii

trebuie

sd rds-

pundd

la

cel

pu[in

trei cerin{e majore :

-

sd

fie capabil

sd

stocheze, sd

manipuleze

qi

sd

disemineze

o can-

titate foarte

mare

de

informalii eu o structurd

complexd.;

sd

poatd

deservi simultan

un numdr

mare

de utilizatori

-'cel

pu{in

de

ordinul

zecilor

care

sint

fie

cititori,

fie bibliotecari

;

- sd aibd o fiabititate mare, oprirea lui putind pune sub

semnul

intrebdrii

insdqi func{ionarea

unei

biblioteci

automatizate.

Toate

aceste lucruri

pot

fi aplicate

Ei

Bibliotecii

,,V.

A.

Urechia(.

In

primul

rind

por{ile

au fost

deschise

spre

tehnologizare

prin

introdtr-

eerea

unui

sistem fonic

qi

video de

urmdrire

cu

circuit

inchis.

Practic

amplasamentul

salilor

face

posibile,

chiar favorabild,

integrarea

unui

sis-


3/5

Froiectul

B.V.A.U.

-

I.N.F.O.

tem

de calcul

care

sd cuprindd

intr-o

primd

variantd

: doud

terminale

pentru sdlile

"

de

imprumut,

cu

tendin{a

de

introducere a

incd

doud

in

lrerspectivd,

alte

terminale

sd deserveascd

sala cataloagelor,

sala de

re-

ierinld, depozitul salii de lecturd, precum gi compartimentele de e\li'

clen[d

qi

catalogare.

Trebuie

afectat

un spaliu

pentru

amplasarea

dispozi-

tiveior'periferice,

un virtual

loc

oferindu-l

sala de

consultare

a

catalogu=

Iui de

iolecfii

speciale,

loc

ce

ar

putea

deveni

nodul

principal

in

cone'

xiunea

terminalelor,

preeum

qi

pentru

eventualele legdturi

telefonice

c.u

un

microcalculator

terminal

al

filialei

sau cr-l

INID

etc.

Privind

mai atent

iatd

care

ar

fi

programele rezolvabile de siste-

rnul

de calcul

in diferitele

puncte

calde

ale

bibliotecii

:

in

sectorul,

euiden[d:

-

memorarea

listelor

de

anchetare,

a

precomenzilor forrnulate,

precum

Ei urmdrirea

lor

automatS.

realizatd

prin

bifarea

pe mdsurE,schi-

zi{i i lor

;

.

:

-

introducerea

in

memorie

a

caracteristicilor

proprii

institufiei

noastre

pentnr

diferitele

documente

achizi .ionate, cum'ar

fi :

reparti-

zarea

pe

sec{ii,

numdrul

de inventar

atribuit,

pr.ecum qi

celelalte

elemen-

te

specifice

sectorului

:

verificare,

corecfie,

scoaterea

din

gestiune

a

do-

cumentelor

uzate

moral sau

fizic

q.

a.

-

se

va

obline cumularea catalogului

topografic

(bine

dezvoltat in

institu{ia

noastrd) cu fiqierul

sau

documentele de achizifie

Ei

un

dvenl='

tual

catalog

colectiv

al

cotecliilor bibliotecilor

publice

de stat

din

judef,

in memoria internd a

microcalculatorului terminal

al sec{iei

;

in sectoruL catalogare :

-

terminalul

sa aibd in

memoria

internd

intreaga structurd

C.Z.U.

;

ln

aceaqtd

situa[ie catalogatorul

va

putea

combina

munca sa

de

clasifi-

cpre

propriu-zisd,

dupd

standardele internafionale, cu

adaptarea

clasi-

ficdrii

specificd

sec{iilor

de

imprumut;

-

se vor

putea

asimila

in

memoria

internS,

catalogul alfabetic

de

serviciu

gi'

catalogul

sistematic

de

serviciu

(necesar,

insd

greu

de

reali-

zat

azi);

-

din

practica

serviciilor

de documentare

se

poate prelua metoda

indexdrii coordonate,

compatibila

prin

structura

sa

matematicd

cu

siste-

mele de calcul

Ei

cu

avantajul eliminiirii

metodelor

conven{ionale

(carto-

teci, fiEier analitic

etc.)

;

aspecttrl

duce

la centralizarea

tuturor

fiqierelor

analitice

existente

qi,

op{ional, sporirea

numarului

lor.

In

sec{iil,e

de

im'Prumut:

-

dacd

sectorul

evidenfd

asigurd

gestionarea

globalS

gi eviden{a

dondurilor

documentare

(achizifii),

pentru

secfiile

de imprumut

soft-ware-ul

specific

va

asigura

gestionarea

Ei

exploatarea

in

regim

on-line

a datelor.

piecu*

qi

introducerea,

validarea

Ei

corec{ia

datelor

rezultate

ca

urmare

a

preiucrarii

datelor

Primare

;

sistemul

de

calcul

va

regasi

documentele

(dupa

titltr,

subiect,

lirnb5, ngmdr de

inventar,

cod

etc.)

gi

va

putea asigura

diseminari

de in-

formalii

;

vor

putea

fi

realizate

instantaneu

conexiuni

intre domenii

in-

rudite

;

-

in

cadrul

rnemoriei

interne

a

microcalcuiatorului

terminal

se

va

stoca

informalia,provenind

din

actualul

fiEier

de inscriere,

utilizat

qi


4/5

LIV ILI,IT.]

.I

AN

DEDIU

ca

suport

pentru

rrlarcarea

irnprurnutuiui

pentru

fiecare

cititor

in

parte,

eliminind

sistemul

practica't azi

(fiEa

cdr{ii,

p}icul

cititorului)

;

-

se va putea Ltqura foarte mult intreaga activitate

prin

folosirea

unui

sistem

propriu

de

codificare

a

cdrfii

(atribuirea

ttnui cod

grafic

for-

rnat eventual

dintr-o

succesiune

de linii

qi

cifre,

grefat pe

un

dreptunghi

de

hirtie, ataqat

cdrlii,

cu

adeziv

qi

care

sA con{ind

informa{ii

despre

sec*

1ia

in

gestiunea

cdreia

este documentul,

codul

propriu-zis

de recunoa$-

tere,

precum

Ei

un

numir de

control

(verificare)

;

scopul

acestei

ac{iuni

ar

fi

sciderea

procentajului erorii

umane, datorat

in

principal

oboselii

qi

capacit5{ii

destul de

timitate de

urmdrire

a

subiec{ilor

supuSi

observafiei

qi

bineinfeles

creEterea

siguranfei

gestiunii

;

modr-rl

de

lucru

ar fi

urmd-

torul

:

operatorul

bibliotecar

va

marca

pe

tastaturd

numdrul

permisului

cititorului,

va trece

documentul cu

partea

codificati

prin

dreptttl

unui

cititor opto-electronic aI terminalului sec{iei, ca}culatorul va opera in me-

moria

centrald

num;irul

perrnisului

cititorului,

in dreptul datelor

de-

scrierii

bibliografice

a'documentului,

iar,

pentru

sigurart'li, codul docu-

mentului inregistrat

in

dreptul

fiEei

cititorului, din

memoria internd

a

terminah,rlui

secfiei

;

astfel

se

poate

afla

oricind

unde

se

af]d

un

docu-

ment

sau ee

imprumut

a

realizat

oricare

din cititorii

bibliotecii

;

in sis-

tem se

pot

introduce

qi

date

precum

termenul

de imprttmut,

data

impru-

mutului,

putindu-se

cere

apoi

afiqarea

statisticd,

pornind

de

la

aceste

date,

a termenelor

expirate,

a frecventei

la

finele unei

zile,

precum

qi

procentajele

sau

datele exacte cerute de

caietele de

evidenld

;

acest

sis-

tern va putea fi reutilizat dupd o perioadi de timp, constituind un nou:

ciclu.

'

Ia

sala cataloagelor:

-

sistemul de

calcul va

putea

informa cititorii asupra

fondului

existent,

a locului unde

documentul solicitat

poste

fi consultat

sau,"

dupd

caz,

imprumutat,

preclrm gi,

folosind

indexarea

coordonati realizata

de serviciul catalogare, informarea

bibliograficd

asupra

altor documente'

de interes in domeniul

respectiv

;

la cerere, lista

ob{inutii in forma

finatra

de

calculator

poate

fi introdusd in imprimantd

sau maEina

de

scris

;

acest lucru ducg la

creqterea

randamentului

qi

pentru

cititor

qi

pentru

bibliotecd, fiind poten{ial activat intregul fond ;

-

in sala de referin{d se va

putea

clesfaqura

lrlllnca

de informare

bibliograficd

;

microcalculatorul va

purta

in

memoria internd

datele

ct-r-.

prinse

de fiqierul bibliografic

al

bibliografiilor

existente, fiqierul

socio-

economico-cultural

al

jude[ului,

fiqierul de

rnodele

de

descriere bibliogra-

fic5, catalogui

periodicelor

S.

a.

care,

in

conexiune

cu

catalogul

alfabetic

de serviciu

qi

indexarea coordonati,

vor

duce

la

o

mai

mare

cuprindere

a

acestui

vast domeniu

de actirritate

;

[uletinul

de inforlrlare,

probabil

lunar,

elaborarea

cataloagelor

de

biblio-

teci

pe

microfiqe

;

asigurarea

schimbului

de informafii

ale

bazei de

date

cu

filialele

din

oraE

qi,

probabil

nu

peste

mult

timp,

din

jucle{,

asigura-

rea transferului

de

date la

nivel

na{ional

gi

internalional,

se

va

pr:elua i


5/5

Proiectul

B.V.A.U-

-

I.N.F.O.

imbundtagi

caractetisticile

fiqierultii

personalului

bibliotecii

qi arhiva

contabil-financiar5

etc.

Desigur, se impune o

strinsd

legdturd

cu

Biblioteca

NafionalS, INID

qicuoriearecor.nponentdaSistemuluiNa[ ionaldeInformareRom6

itl{1:|S-

-

RO.

Se

prea poate

ca

cea

mai

,indrdznealS

idee

adresatd cen-

tenari

no-astre

institufii

sd fie Proiectul

BVAU

-

INFO.

6S

ri;

r:

I

i l

i i , ' -

"

i

.

r

' " '

,

t t l

i ,

i t " J

' t " l l

- y "

' i ,

, i .

' i

; .

: ' . . 1 { 1

I

; ' i , ' i f

' l

.

; '

' -

i ;

proiectul bvau-info (1990)

Documents