proiect_silva.pdf

1

Referat la Silvicultura

Anul III, Sem. II, 2011

ing. Liviu Nichiforel

Reguli anti-copiere

• Aceasta structura de referat este valabila pentru studentii

anului III zi si ID din cadrul Facultatii de Silvicultura

Suceava, sem II, 2011

• Următoarele indicii de copiere a proiectelor duc la

respingerea acestora

– referate realizate pe structura din anii anteriori

– utilizarea altor date decat cele primite la laborator

– neconcordanţa tabelelor cu explicaţiile din text

• Predarea şi susţinerea referatului constituie condiţie

obligatorie de intrare în examenul de silvicultura, sem II

2

Cap I. Scop şi obiective

1. Scop:

• Studiul condiţiilor staţionale şi de vegetaţie a unei

suprafeţe de pădure, denumită in scopul referatului

Unitate de Studiu (US)

• Proiectarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor şi alegerea tratamentelor indicate pentru

US

De detaliat fiecare scop

Obiective

• familiarizarea cu conţinutul fişelor de descriere parcelare şi a hărţilor amenajistice;

• identificarea elementelor necesare pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de vegetaţie;

• utilizarea elementelor de statistică descriptivă pentru prezentarea caracteristicilor identificate;

• înţelegerea şi explicarea legăturilor dintre caracteristicile staţionale (factorii ecologici!) şi caracteristicile de vegetaţie (specii existente, regenerare etc);

• însuşirea elementelor de stabilire şi proiectare a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

• însuşirea elementelor de alegere şi aplicare a tratamentelor

• însuşirea elementelor de redactare a unui referat ştiinţific;

• utilizarea tehnicilor de calcul, de redactare şi de prezentare a rezultatelor

3

Principii generale de redactare

• Fiecare tabel va fi introdus în text printr-un comentariu

– (ex. repartiţia suprafeţei unităţii de studiu pe specii (tabelul x) arată…

• Fiecare tabel, va păstra faţă de model numai acele linii pentru care există date

• Datele din tabele vor fi comentate în text

– De exemplu: analiza repartiţiei numărului de specii din unitatea de studiu arată că … molidul este specia predominantă… ceea ce este în concordanţă cu faptul că ne aflăm in etajul fitoclimatic FM3

• Nu se vor utiliza tabele şi grafice care să prezinte acelaşi lucru (pleonasm des întâlnit în proiecte). Se va alege modalitatea de prezentare cea mai adecvată.

• Instrucţiunile privind modul de redactare a unei lucrări de cercetare le găsiţi pe site www.silvic.usv.ro Ghid de redactare lucrări de licenţă http://www.silvic.usv.ro/ghid_licenta_2009.pdf

Cap II. Apecte teoretice

• 2.1. Necesitatea aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere

• 2.2. Clasificarea lucrărilor de îngijire şi conducere

• 2.3. Modalităţi de regenerare a arboretelor

• 2.4. Clasificarea lucrărilor de regenerare a arboretelor

http://www.silvic.usv.ro/

http://www.silvic.usv.ro/ghid_licenta_2009.pdf

4

Cap III. Metoda de cercetare

• 3.1. Descrierea metodei de cercetare folosită

– analiza descrierilor parcelare pentru US

– integrarea elementelor teoretice de silvobiologie şi

silvotehnică

– aplicarea Normelor tehnice 2 privind lucrările de îngrijire şi

conducere a arboretelor şi a Normelor tehnice 3 privind

alegerea şi aplicarea tratamentelor

• 3.2. Culegerea datelor

– Datele au fost culese din amenajamentul U.P. ..........., şi

sunt prezentate în fişele de descriere parcelară

Culegere date

• Date de descriere a 40-60

u.a. dintr-un trup compact

de padure

5

Descrierea parcelara

3.3: Localizarea studiului

• 3.3.1. Constituirea unităţii de studiu

– Alegeţi numele unităţii de studiu, prezentaţi numărul de

parcele, număr de subparcele, suprafaţă

– Localizarea geografică a zonei de studiu

– Localizarea administrativă (Directia Silvică, Ocolul

Silvic)

6

Unităti amenjistice cu caracter special

Teren pentru producerea hranei vânatului

Teren administrativ

• 3.3.2. Diferenţierea unităţilor amenjistice pe tipuri de folosinţă

Tabelul 1

Diferenţierea unităţilor amenajistice pe tipuri de folosinţă

Destinaţia u.a. Număr Suprafaţă (ha)

Producţie – protecţie

Impăduriri

Vânătoare (V)

Administraţie (A)

Construcţii silvice (C)

Ocupaţii litigii (M)

Linii parcelare (L)

Drumuri forestiere (D)

……………………

Total U.S.

7

3.4. Analiza datelor

• Datele vor fi analizate prin crearea unei baze de

date

– Vor fi integrate descrierile parcelare numai pentru unităţile

de producţie-protecţie stabilite conform tabelului 1

– Baza de date se creează în excel după şabloane proprii avînd

menirea de a facilita calculul datelor necesare pentru tabelele

ulterioare

– La acest punct se va prezenta structura bazei de date

Capitolul 4. Studiul vegetatiei forestiere

4.1. Caracterizarea structurală a arboretelor

• Structura arboretelor pe specii tabel + comentariiTabel 2

Structura arboretelor pe specii

Specia

Suprafaţa

Ha %

Br 105,7 38,20

Fa 99,5 35,96

Mo 66,2 23,93

La 2,8 1,01

Ca 1,4 0,50

DT 0,9 0,33

Pam 0,2 0,07

Total 276,7 100

8

Date pentru calcul repartitiei pe specii

Ex: 9Fa 1 Ca u.a = 28,7 ha Fa: (90 x 28,7ha)/100 = 25,8 ha

Br: (10 x 28,7ha)/100 = 2,9 ha

Capitolul 4 Studiul vegetatiei forestiere

4.2. Structura arboretelor în funcţie de consistenţăTabel 3

Structura arboretelor în funcţie de consistenţă

Suprafaţa

Arborete cu grad de închidere a coronamentului

Total

0,1-0,3 0,4-0,6 0,7-0,9 1

Ha 276,7

% 100

9

4.3. Structura arboretelor U.S. pe clase de producţietabel+ comentarii

Tabel 4

Structura arboretelor U.S. pe clase de producţie

Clasa de producţie

I II III IV V Total

ha % ha % ha % ha % ha % ha %

S1 S2 S3 S4 S5

Clasa de producţie medie:

(1 x S1 + 2 x S2 + 3 x S3 + 4 x S4 + 5 x S5 )/Stotală = I,72

10

4.4. Structura arboretelor U.S. pe etape şi faze de dezvoltare

Tabel 5

Repartiţia suprafeţelor U.S. pe faze de dezvoltare

Suprafaţa

Faza de dezvoltare

Total

Seminţiş Desiş Nuieliş Prăjiniş Păriş CodrişorCodru

mijlociu

Codru

bătrân

Ha D< 1cm D<1cm 1-5 cm 6-10cm 11-20 21-35 35-50 >50

% H <0.4 H >0.5

Încadrarea se va face după diametrul elementului

preponderent

Se poate utiliza şi vîrsta arboretului conform tabelului

ulterior

Se va nota faza de dezvoltare in foaia de lucru excel

11

Diferentierea fazelor de dezvoltare

Capitolul 5: Studiul conditiilor stationale

• 5.1. Distribuţia altitudinală a suprafeţelor US

• 5.2. Distribuţia pe expoziţii a suprafeţelor US

• 5.3. Distribuţia pe tipuri de sol a suprafeţelor US

• 5.4. Distribuţia pe tipuri de staţiune a suprafeţelor US

• 5.5. Distribuţia pe tipuri de pădure a suprafeţelor US

• Pentru comentarii este necesar a se revedea discuţiile din

semestrul 1 privind factorii ecologici

• Folosiţi caracteristicile ecologice ale speciei principale în

aceste comentarii

12

Tabelul 6

Repartiţia suprafeţei unităţii de studiu pe categorii de altitudine

Altitudine

(m)

Suprafaţa

Ha %

401 – 600

601 – 800

801 - 1000

Total 100

5.1. Distribuţia altitudinală a suprafetelor U.S. (Hipsometria)

Clasele de altitudine se aleg cu mărimea de 50, 100 sau 200 m în

functie de amplitudinea clasei altitudinale astfel încât să existe minim

trei clase altitudinale

În cazul unităţilor amenajistice care au trecute altitudinea minimă şi

cea maximă se va intra cu altitudinea medie

0

200

400

600

800

1000

1200Ha

Limitele categoriei - m -

Repartiţia suprafeţei U.P. pe categorii altitudinale

suprafaţa ha 21,1 1110,6 889,5 113,3

400-600 600-800 800-1000 1000-1200

sau grafic

13

Expoziţia

Suprafaţa

Ha %

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Fără expoziţie(platou)

Total 100

Expoziţiile N se consideră umbrite, cele NE şi NV parţial umbrite, cele

S – însorite cele SV şi SE parţial însorite

Tabelul 7

Repartiţia suprafeţei unităţii studiate pe tipuri de expoziţii

5.2. Distribuţia pe expoziţii a suprafeţelor US

se poate realiza şi grafic

14

Se poate realiza o scurta caracterizare a principalului tip de sol:

Chiriţă, 1977, Staţiuni forestiere, Pedologie, Vol I

Roşu, 2000, Pedologie

5.3. Evidenţa tipurilor de sol din zona studiată

Tip de sol Suprafaţa

Cod Denumire Ha %

Total -

Tabel 8

Repartiţia suprafeţei U.S. pe tipuri de sol

15

5.4. Evidenţa tipurilor de staţiune

5.5. Evidenţa tipurilor de pădure

Se va folosi aceeaşi structură de table ca la tipurile de sol

Capitolul 6: Studiul functiilor ecologice,

economice si sociale

• 6.1 Zonarea funcţională a arboretelor

• 6.2. Subunităţi de producţiei protecţie constituite

16

6.1. Zonarea funcţională a arboretelor

La acest punct se va realiza: identificare tabelară a categoriilor

funcţionale, descrierea categoriei principale şi identificarea şi

descrierea tipurilor de categorii funcţionale

Categoria

funcţională

Denumire

categorie

Suprafaţa Tip de

categorie

funcţională

Denumire tip

categorie

funcţională

17

Zonarea functională

Tipuri de categorii funcţionale

18

Normele tehnice

5 / 2000

Amenajarea

pădurilor

Subunităţi de producţie sau protecţie constituite

Subunitatea de producţie

protecţie

Suprafaţa

Ha %

A – codru regulat

G – codru grădinărit

J – codru cvasigrădinărit

…

Total

Comentarii

6.2. Subunităţi de producţie sau protecţie

constituite

19

Subunităţi de

producţie sau

protecţie

constituite

20

Capitolul 7: Planificarea lucrărilor de îngrijire

şi conducere a arboretelor

7.1. Necesitatea planificării lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor

7.2. Elaborarea planului anual pentru aplicarea lucrărilor de

îngrijire şi conducere a arboretelor în U.S.

7.3. Organizarea aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor

7.1. Necesitatea îngrijirii şi conducerii arboretelor

Complexul de lucrări sau intervenţii silvotehnice prin care se

dirijează procesul natural de creştere şi dezvoltare a

arboretelor, de la întemeiere şi până la exploatare, poartă

numele de lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.

Scop: crearea celor mai favorabile condiţii bioecologice şi

economice:

în vederea obţinerii unei producţii corespunzătoare

de biomasă sub raport cantitativ şi calitativ pentru

arboretele din grupa II funcţională

creşterea capacităţii de protecţie a calităţii factorilor

de mediu pentru arboretele din grupa I funcţională.

21

Lucrări de îngrijire cu caracter sistematic

(Operaţiuni culturale):

Lucrări de îngrijire a culturilor şi seminţişurilor până la realizarea stării

de masiv:

îngrijirea culturilor seminţiş

îngrijirea seminţişurilor seminţiş

Lucrări de îngrijire după realizarea stării de masiv:

Degajări şi depresaj seminţiş/desiş

Curăţiri nuieliş/prăjiniş

Rărituri păriş/codrişor/codru mijlociu

Tăieri de igienă prăjiniş-codru bătrân

Clasificarea lucrărilor de îngrijire şi conducere:

Lucrări de îngrijire cu caracter special: Îngrijirea marginii de masiv toate stadiile

Elagajul artificial prăjiniş/păriş/codrişor

Emondajul prăjiniş/păriş/codrişor

Clasificarea lucrărilor de îngrijire şi conducere:

22

Degajări:

salvarea de copleşire şi

promovarea speciilor

valoroase

Selecţie negativă în masă

Depresaj: (in arborete pure)

– reglarea desimii

regenerărilor naturale

excesiv de dese

Seminţiş – desiş:

Nuieliş - prăjiniş:

Curăţiri:

înlăturarea exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi

conformare (selectie negativă în masă)

23

Păriş, codrişor, codru mijlociu

Rărituri:

ridicarea valorii productive (cantitative şi calitative) şi

protective a arboretului (selecţie individuală pozitivă)

Prăjiniş – codru bătrân

Lucrări de igienă

– realizarea şi menţinerea unei stări fitosanitare cât mai

bune a pădurii

24

Planificarea lucrărilor

• 2 etape:

planificarea decenală (o dată la 10 ani): se

realizează cu ocazia revizuirii

amenajamentului

planificarea anuală: se realizează anterior

executării lucrărilor de acest gen din anul

respectiv

25

Planificarea decenală

• Se realizează potrivit:

N.T. 5 – “Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”,

în baza descrierii unităţilor amenajistice,

în conformitate cu prevederile N.T. 2 – “Norme tehnicepentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.

• Constă în realizarea Planului decenal al lucrărilor de îngrijireelaborat la nivelul fiecărei unităţi de producţie care include:

arboretele (u. a.) necesare a fi parcurse pe natură de lucrări(degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă)

suprafaţa de parcurs;

cantităţile orientative de masă lemnoasă ce vor rezulta


26

Subunităţi de gospodărire

• Planificarea se va realiza pentru SUP de codru regulat şi cvasigrădinărit• Pentru SUP G – de codru grădinărit se realizează un plan separat, de aceeaşi

formă, cu precizarea că lucrările de îngrijire şi conducere se desfăşoară concomitent la cele care au structura plurienă şi corespunzător fiecărui stadiu la cele aflate în curs de transformare (relativ echiene).

27

7.2. Elaborarea planului anual pentru aplicarea lucrărilor de

îngrijire şi conducere a arboretelor în U.S.

U.A.Descrierea

staţiuniiDescrierea vegetaţiei Natura lucrării / Suprafaţa

Nr.

Su

pr.

(ha

)

Gr.fct.

Pa

nta

0

faza de

dezv.

C

o

n

s

i

s

t

vârsta actuala vârsta exploatab.

Co

mp

oziţie

C.L.P.

Pro

venien

ta

D (cm

)

Lucrar

ea

Nr.

interven

tii

20

11

20

12

-2

01

3

20

14

-2

01

5

20

16

-20

17

20

18

-20

20

SUP A

SUP B

Total X 2X 2X 2X3

X


28


• Stabilirea suprafeţelor de parcurs se realizează, în funcţie de:

– starea de fapt a acestora la data revizuirii amenajistice,

– dar şi de evoluţia lor (ţinând cont de intrările şi ieşirileîn şi din diverse stadii de dezvoltare)

• Suprafeţele cuprinse în planul decenal pot fi reconsiderate ori decâte ori şi oriunde este necesar pe baza analizelor efectuate despecialiştii unităţilor silvice, în mod deosebit pentru degajări şicurăţiri datorită schimbărilor rapide ce pot intervenii de laîntocmirea amenajamentului.

Elemente necesare planificării

29


Alegerea lucrărilor de îngrijire şi conducere aplicabile

1. Stadiul de dezvoltare al arboretului

2. Funcţiile atribuite – prin categoriile funcţionale

3. Consistenţa

4. Vârsta arboretului

Faza de dezvoltare

Încadrarea se va face după elementul preponderent

Se utilizează caracteristicile de diametru şi de vârstă

30

1. Stadiu de dezvoltare

seminţiş/desiş Degajări sau depresaj

nuieliş/prăjiniş Curăţiri

păriş/codrişor/codru mijlociu Rărituri

prăjiniş-codru bătrân Tăieri de igienă

Se va avea în vedere şi trecerea dintr-un stadiu de dezvoltare în

altul care duce la modificarea lucrărilor:

Desiş NuielişVârsta 10-15 ani

Prăjiniş PărişDiametrul 10 cm

2. Funcţiile atribuite – pot avea caracter restrictiv

• În arborete cu funcţii de protecţie a apei (1.1):

– În categoriile 1.1. a, 1.1. b, 1.1 g, 1.1. h se pot efectua

degajări, curăţiri de intensitate moderată, rărituri

slabe de jos, pe cât posibil mai rar repetate, şi tăieri

de igienă.

• În arborete cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solului (1.2.):

– Pentru categoriile 1.2. a, 1.2. f, 1.2. h, 1.2. i din

considerente ecologice nu se planifică şi nu se

execută rărituri; se efectuează în schimb degajări,

curăţiri şi tăieri de igienă.

31

2. Funcţiile atribuite – pot avea caracter restrictiv

• În arborete cu funcţii de protecţie a factorilor climatici (1.3.):

– În categoria 1.3. k – benzile de pădure limitrofe golurilor alpine nu se execută rărituri.

• În arborete cu funcţii speciale de recreere (1.4.):

– În aceste arborete se va urmării păstrarea caracterului natural alpădurii lucrările recomandate fiind tăierile de igienă, degajărişi curăţiri. Se evită realizarea răriturilor.

• În arborete cu funcţii speciale de interes ştiinţific (1.5.):

– Categoriile funcţionale 1.5. a, 1.5. c, 1.5. d, 1.5. e şi 1.5. f –lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt interzise.

– În categoriile 1.5. i şi 1.5. j se vor executa numai tăieri de igienă.

3. Consistenţa:

• Din raţiuni de stabilitate a arboretelor, după executarea

lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor, gradul de

închidere al coronamentului (consistenţa) nu poate să scadă

sub valori cuprinse între 0,7-0,8 - consistenţa critică.

• De aceea arboretele cu consistenţă mai mică sau egală cu 0,7 –

care se consideră a nu fi capabile să-şi refacă consistenţa, se

parcurg doar cu lucrări de igienă.

32

4. Vârsta:

• Conform N.T. 2, răriturile se sistează după parcurgerea a 2/3

din vârsta exploatabilităţii arboretelor (după aproximativ 75-

80 de ani)

• De la ultima răritură şi până la vârsta exploatabilităţii se vor

executa lucrări de igienă


Alegerea lucrărilor de îngrijire şi conducere aplicabile

1. Stadiul de dezvoltare al arboretului: determină lucrarea

2. Funcţiile atribuite: pot avea caracter restrictiv

3. Consistenţa: caracter restrictiv sub valoarea critică

4. Vârsta arboretului: limită pentru rărituri

33


Planificarea anuală

• Planificarea decenală răspunde la întrebările unde şi ce!

• Planificarea anuală răspunde la întrebările când, de câte ori şi cum!

• Pe baza planificării decenale, ocoalele silvice, după cercetareaprealabilă a arboretelor, întocmesc Planul anual al lucrărilor deîngrijire şi conducere ale arboretelor.

• Planul anual, este indicat să se prezinte sub formă de proiect, în care săse prezinte toate soluţiile tehnice de ansamblu şi de detaliu necesarepentru executarea tuturor lucrărilor.

34

Planificarea anuală

• Planificarea anuală are în vedere:

necesitatea delimitării arboretelor pe urgenţe de intervenţie;

stabilirea numărului de intervenţii;

criteriul economico-administrativ prin care anual se doreşteparcurgerea cu lucrări a unei suprafeţe relativ egale;

organizarea executării lucrărilor prin gruparea spaţială a arboretelorde parcurs anual cu diverse categorii de lucrări.

Etape în planificarea anuală

• 1. Delimitarea arboretelor pe urgenţe de intervenţie

– Se consideră trei urgenţe de intervenţie I, II, III:

(I) – după cum arboretul necesită intervenţia imediată;

(II) – intervenţia în prima parte a deceniului;

(III) – intervenţia în a doua parte a deceniului.

• În proiect anul 2010 se consideră urgenţa I.

35

Criteriile de includere a u.a. în urgenţe

a. Vârsta:

– au întâietate arboretele tinere care necesită lucrări de degajări –depresaje şi curăţiri, respectiv atunci când arboretele pot fi uşor modelate potrivit funcţiilor atribuite

b. Consistenţa:

– au întâietate arboretele cu consistenţă plină (1.0) şi valori ale indicelui de densitate 1,0 sau mai mare. Arboretele cu consistenţă mai redusă se planifică în urgenţa a II-a sau a III-a (0,6-0,7).

c. Compoziţia:

– se dă întâietate arboretelor de amestec şi în special amestecurilor mai complexe, care cuprind specii cu temperamente mult diferenţiate.

d. Productivitatea:

– au întâietate arboretele din clasele de producţie superioare

Criteriile de includere a u.a. în urgenţe

e. Provenienţă:

– au întâietate arboretele provenite din sămânţă

f. Structură verticală:

– au întâietate arboretele bietajate sau pluriene, cu închidere pe

verticală şi cu profil neregulat, în care raporturile dintre etaje şi

exemplare sunt mai complexe.

g. Starea de sănătate:

– se dă întâietate arboretelor în care, din diferite motive, se produc

uscări anormale şi în care există un număr mare de arbori

vătămaţi, accidentaţi, deperisaţi.

36


• 2. Stabilirea numărului de intervenţii:

se realizează conform periodicităţii,

stării actuale a arboretelor (consistenţă şi vârstă)

lucrărilor anterioare executate

Lucrare Faza de dezvoltare Periodicitate

Degajări Seminţiş Desiş 1-3

Curatiri Nuieliş, Prăjiniş 2-6

Rărituri Păriş, Codrişor, C.mijlociu 5-10

Vezi anexa 8 din NT 2 – prezentata anterior


37


• 3. criteriul economico-administrativ prin care anual se doreşteparcurgerea cu lucrări a unei suprafeţe relativ egale;

• X = suprafaţa de parcurs anual cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în U.G.

• X = S totala de parcurs / 10 ani

• S totala de parcurs = ∑ Nr interventii/u.a. x Suprafaţa u.a.


38


• Stabilire urgenţe de intervenţie:

• Vârstă

• Consistenţă

• Compoziţie

• Productivitate

• Provenienţă

• Etajare

• Stare de sănătate

Stabilirea numărului de intervenţii (periodicitate)

Stabilirea suprafeţei de parcurs anual (X)

Incadrarea cu suprafeţe

Trei etape principale:

– Identificarea, amplasarea şi delimitarea

lucrărilor– Se identifică şi se delimitează suprafaţa de parcurs (parchet)

de către organele silvice şi se predă executanţilor

– Executarea lucrărilor

– Recepţia şi evidenţa lucrărilor

7.3. Organizarea aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor

39

7.3.1 Amplasarea lucrărilor de îngrijire şi conducere în

2011

alegerea arboretelor de parcurs cu lucrări în anul următor întocmirii

planificării anuale se face după verificarea pe teren a stării arboretelor

amplasarea arboretelor de parcurs cu lucrări în 2011 Tabel …

Borderou de amplasare a lucrărilor de îngrijire şi conducere în anul

2011U.A.

CompoziţieVârsta

aniConsistenţă CLP

Lucrări propuse

Nr.Supraf.

ha

degajări curăţări rărituri

ha ham3 ha

m3

Total

tabelul se completează cu unităţile amenajistice propuse a fi parcurse cu

lucrări în 2011 prin planificarea anuală

– amplasarea suprafeţelor demonstrative şi realizarea de

instructaje diverse

– deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret

– punerea în valoare (alegerea şi marcarea arborilor de extras)

– întocmirea actelor de punere în valoare

– execuţia efectivă a lucrărilor

– controlul şi recepţia lucrărilor de îngrijire şi conducere a

arboretelor

– evidenţa contabilă şi amenajistică

Etape în executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere:

7.3.2. Proiectarea executării lucrările de îngrijire şi conducere

40

Amplasarea suprafeţelor demonstrative:

Rolul suprafeţelor demonstrative ţine de instruirea forţei de muncă utilizată prin:

punerea în temă asupra tipului lucrării de executat, scopul acesteia, suprafeţei

de parcurs;

prezentarea tehnicii de lucru

suprafeţe demonstrative au mărimi recomandate de:

1000 m2 la degajări-depresaje,

2000 m2 la curăţiri;

3000 m2 la rărituri

Forma – variabilă: pătrată, dreptunghiulară sau circulară

Număr depinzând de natura lucrărilor şi de omogenitatea pădurii

sub raportul vârstei.

În condiţii de omogenitate se amplasează câte o suprafaţă

demonstrativă pentru fiecare arboret.

prezentarea regulilor de securitate a muncii

stabilirea normelor de lucru, precum şi a tarifelor pe natură de lucrări

Pentru degajări şi curăţiri este recomandat să existe şi o

suprafaţă martor de aceeaşi mărime în care nu se va

intervenii cu lucrarea respectivă.

Amplasarea suprafeţelor demonstrative

Suprafaţă martor

(se intervine decalat

cu o lucrare)

Suprafaţă

demonstrativăintervenţie

Suprafaţa martor are scop în controlul execuţiei lucrărilor

41

Deschiderea căilor tehnologice de acces în arboret

Asigură realizarea unei reţele de acces în arboret, în scopul

executării în condiţii corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire.

Se realizează în faza de desiş - nuieliş, cu ocazia degajărilor

sau a primei curăţiri.

Este recomandat ca reţeaua nou creată să se bazeze pe

îndesirea reţelei folosite la extragerea arboretului matern.

Capitolul 8 . N.T. 2

Căile de acces recomandate pentru accesibilizarea arboretelor în care se

execută lucrări de îngrijire sunt:

culoare înguste (poteci, linii de penetrare), care să permită în

special lucrarea în stadiul de desiş, au lăţimea de 0,8-1,50 m şi sunt

distanţate la 12-15 m

culoare semilargi (linii secundare de acces), în nuielişuri şi

prăjinişuri, au lăţimea de 1,50 – 2,50 m, distanţate la 30-40 m

culoare largi (linii principale de acces, drumuri de colectare a

lemnului) cu lăţimea de 2,50-3,50 m, distanţate la 50-60 m


42


Suprafeţele ocupate de culoare nu sunt scoase din circuitul

productiv deoarece lăţimea acestora este mai mică decât distanţa

dintre arbori la vârsta exploatabilităţii.


43



44

Punerea în valoare (marcarea şi inventarierea arborilor de extras)

Marcarea arborilor constă în alegerea şi însemnarea arborilor ce urmează să

fie extraşi, în vederea aplicării diverselor categorii de lucrări.

La degajări-depresaje – datorită dimensiunilor reduse ale arborilor

operaţia de marcare nu se realizează, alegerea arborilor de extras

realizându-se pe principiul explicat în suprafeţele demonstrative.

La curăţiri însemnarea arborilor de extras se realizează prin grifare

(pentru arborii care au până la 8 cm diametru la bază) şi aplicarea unui

cioplaj la nivelul pieptului.

Nu se măsoară diametre – nu se notează în carnet.

La rărituri marcarea se realizează cu ciocan rotund prin aplicarea mărcii

pe un cioplaj la baza arborelui. Pe un cioplaj efectuat la înălţimea pieptului

se trece cu cretă forestieră şi numărul de inventariere, care trebuie să

corespundă celui înscris în carnet. În carnet se mai trec clasa de calitate

pentru fiecare arbore marcat şi înălţimi la anumiţi arbori.

Inventarierea volumului rezultat din aplicarea lucrărilor de îngrijire:

la degajări, datorită dimensiunilor nesemnificative nu este necesară această

operaţie, masa lemnoasă rezultată nefiind valorificată

la curăţiri – evaluarea masei lemnoase se realizează prin aplicarea

procedeului suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat.

se delimitează pe teren suprafeţe de probă de formă regulată cu mărimi

de 500-1000 m2 în funcţie de desimea arboretului de parcurs

numărul lor trebuie să asigure:

4% din suprafaţă pentru u.a. de până la 15 ha,

3% pentru u.a. de 16-30 ha respectiv

2% pentru u.a. mai mari de 30 ha.20 ha

3% din 20 ha = 0,75 ha

7500 m2 / 1000 m2 = 7,5 suprafeţe

45

se grifează şi se doboară toţi arborii de extras (cu grosimi la

bază de până în 8 cm)

crăcile se aşează în grămezi tip cu dimensiunile: 2 m lăţime

x 1,5 m înălţime x lungimea arborilor (dacă nu depăşeşte 3 m)

procedeul suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului

rezultat

se determină volumul

grămezii (steri) x 0,11

m3/steri = volumul unei

grămezi tip

se extrapoleză volumul

rezultat în grămezile din

suprafeţele de probă la

volumul total al u.a.

Inventarierea volumului rezultat din aplicarea lucrărilor de îngrijire:

la rărituri – evaluarea masei lemnoase se realizează Actul de Punere în

Valoare (A.P.V.)

Prin determinarea speciei, diametrului, înălţimilor

46

Execuţia lucrărilor şi comercializarea materialului rezultat:

Degajările se realizează de către firme specializate (prin adjudecarea lucrării

la licitaţie) sub supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.

Datorită dimensiunilor nesemnificative nu este posibilă comercializarea

masei lemnoase rezultate.

Curăţirile – se realizează de către firme specializate (prin adjudecarea

lucrării la licitaţie) sub supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.

Comercializarea se realizează prin vânzarea grămezilor tip rezultate (în

special ca lemn de foc dar şi ca araci, prăjini) de către ocolul silvic

Răriturile: execuţia presupune scoaterea la licitaţie a partizii respective

(practic prin A.P.V.).

Dacă după mai multe licitaţii răritura nu este adjudecată de către un agent de

exploatare, răritura (având un caracter cultural important) se poate realiza şi

în regie proprie (de către ocol).

Comercializarea se realizează prin preţul obţinut la licitaţie sau prin vânzarea

lemnului la drum auto.

• tehnologia de aplicare se alege în funcţie de recomandării N.T. 2 pentru

aplicarea lucrărilor în principalele formaţii forestiere

• descriere va cuprinde:

• tipul de operaţiune recomandat pentru formaţiunea respectivă

• mijloacele folosite la recoltare

• epoca de executare

Execuţia lucrărilor – tehnologia de aplicare

47

7.3. Intensitatea operaţiunilor culturale

Intensitatea exprimă proporţia materialului de extras dintr-

un arboret şi se stabileşte în funcţie de:

- condiţiile structurale ale arboretelor în care se lucrează

- condiţiile staţionale

- ţelul de gospodărire adoptat.

În mod practic, intensitatea parţială a operaţiunilor culturale se poate exprima

în mai multe moduri:

în funcţie de numărul arborilor la ha

în funcţie de suprafaţa de bază a arborilor de extras

în funcţie de volumul arborilor de extras

în funcţie de gradul de reducere al consistenţei

Intensitatea pe număr de arbori:

100i

e

NN

Ni

Ne – număr de arbori extraşi

Ni – număr de arbori iniţial (înainte de intervenţie)

Determinarea numărului de arbori total şi a numărului de arbori extraşi!

48

Intensitatea pe suprafaţă de bază:

100i

e

NG

Gi

Ge – suprafaţa de bază a arborilor extraşi

Gi – suprafaţa de bază a arboretului iniţial (înainte de intervenţie

Determinarea suprafeţei de bază pentru arboretul iniţial şi a suprafeţei

de bază pentru arboretul secundar!

2

4irealb dS

Intensitatea pe volum:

100i

e

VV

Vi

Ve – volumul arborilor extraşi

Vi – volumul arboretului iniţial (înainte de intervenţie)

Determinarea volumului pentru arboretul iniţial şi a volumului pentru

arboretul secundar!

49

Factorul de spaţiere Hart – Becking

100% domH

aS

a = distanţa medie între arbori, în m

Hdom = înălţimea dominantă (superioară) a arboretului – media înălţimilor

celor mai groşi 10% arbori

In ipoteza în care arborii sunt dispuşi uniform în vârful unui hexagon:

866.0

100

2

3

10000

NN

aN – număr de arbori la hectar

(10000 m2)

Clasificarea arboretelor după factorul de spaţiere înainte de intervenţie, folosită

în special pentru arborete tinere sau mature, pure şi echiene, până la atingerea

unei înălţimi dominante de 25 m.


S% > 20% - arborete cu desimi normale, în care se poate aplica

o silvotehnică energică şi eficace (rărituri de intensităţi mari);

S% : 15-20% - arborete cu relativ dese, în care se poate aplica o

silvotehnică tradiţională (cu rărituri de intensităţi moderate);

S% : 10 – 15 % - arborete dese, instabile, în care este necesară

prudenţă în intervenţii, se recomandă aplicarea unor rărituri;

S% < 10% - arborete excesiv de dese, în care este interzisă, din

motive de stabilitate, executarea răriturilor

50

Valoarea factorului de spaţiere se consideră că poate fi modificată cu 5% la

fiecare intervenţie cu rărituri şi să se găsească în general în intervalul 20-25%.


În funcţie de valoarea lui S% după intervenţie răriturile se clasifică în:

Rărituri slabe S% = 15(16)%

Rărituri moderate S% = 19(18-20)%

Rărituri forte (puternice) S% = 22 (25%)

Rărituri foarte puternice S% = 25%

7.4. Calculul posibilităţii de produse secundare

• Posibilitatea este dată de:

– posibilitate pe volum - volumul de material lemnos destinat să fie recoltat

dintr-o unitate de producţie, stabilit de amenajament

– posibilitatea pe suprafaţă - suprafaţa parcursă cu lucrări, stabilită prin

amenajament

• În funcţie de tipul de produse rezultate în urma recoltării posibilitatea este:

– posibilitatea de produse secundare – reprezentată de volumul/suprafaţa

rezultată prin aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

– posibilitatea de produse principale - reprezentată de volumul/suprafaţa

rezultată prin aplicarea tehnologiilor de regenerare

• În funcţie de perioada pentru care este calculată

– posibilitatea decenală – calculată pentru lucrările de executat în perioada de

aplicare a amenajamentului

– posibilitatea anuală – calculată pentru lucrările de executat anual =

posibilitatea decenală / 10 ani

51

Calculul posibilităţii pe volum pentru produsele secundare-

pentru borderoul de amplasare a masei lemnoase

LucrareaPosibilitateaanuală (2011)

m3

Curăţiri VaCRărituri VaRIgienă VaI

Total Σ

Volumul rezultat din degajări este neglijabil

Vigienă = suprafaţa de parcurs cu lucrări x i ( 1-5 m3/an/ha)

VCurăţiri - Conform tabel calcul volum rezultat din curăţiri

Formaţia forestieră Tip recomandat de intervenţie

Molidişuri Forte

Brădete Moderată – forte

Amestecuri de fag cu răşinoase Moderată

Făgete Moderată

Goruneto-făgete Moderată

Gorunete şi stejărete Moderată

• La curăţiri intensitatea intervenţiilor se recomandă să fie moderată cu

excepţia primelor intervenţii în molidişuri

– De ce?

– În borderoul de amplasare a masei lemnoase se va calcula volumul

de extras cu intensitatea corespunzătoare unei intervenţii moderate

x cu volumul actual

• La rărituri indicii de extragere pe volum se iau in funcţie de

recomandările NT 2: tabel folosit si pe teren

• La igienă volumul maxim acceptat este de 5 mc/an/ha

Calculul intensităţilor de intervenţie pe

volum

52

7.5. Aplicatii bazate pe iesirea din teren de

la Râşca

Studiu de caz, răritura Râşca

Analiza datelor

- Prezentarea carnetului de inventariere

- Prezentarea caracteristicilor u.a. parcurse cu lucrări

- Punctajul (despuierea) datelor

Categoria de diametre

2 cm

Arbori iniţiali

(arboretul total)

Arbori extraşi

(arboretul secundar)

10

12

….

32

Total

53

Analiza datelor

- Calculul numărului de arbori

- iniţiali

- extraşi

Intensitatea pe număr de

arbori şi compararea cu

valorile recomandate

- Calculul suprafeţei de bază

- pentru arboretul iniţial

- pentru arboretul secundar (arbori extraşi)

Intensitatea pe

suprafaţă de

bază

- Calculul volumului

- pentru arboretul iniţial

- pentru arboretul secundar (arbori extraşi)

Intensitatea pe

volum şi

compararea cu

valorile

recomandate

0

10

20

30

40

50

26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 d(cm)

h(m)

- Trasarea curbei înălţimilor pe baza înălţimilor determinate în suprafeţele de

probă

Analiza datelor

Calculul volumului

54

Analiza datelor

Calculul volumului

d

(cm)

n h Vu Vt

10 de pe curba

înălţimilor

din tabela

de cubaj

Vt = Vu*n

12

…

32

8. Alegerea tratamentelor de aplicat în U.S.

Elementele care intră în alegerea tratamentelor:

d. Tipuri de categorii funcţionale - T I – T VI – condiţii staţionale (panta)

c. Categoria de productivitate: superioară şi mijlocie / inferioară

b. Tipuri de structură: pluriene / relativ pluriene / echiene şi relativ echiene

a. Formaţii forestiere şi grupe de formaţii

55

Formaţii şi grupe

de formaţii, pe

grupe de tipuri de

structură

Categoria de

productivitate

GRUPA FUNCŢIONALA

I a II-a

TIPURI DE CATEGORII FUNCŢIONALE

I II III IV V VI

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. MOLIDIŞURI

Pluriene

Superioară şi

mijlocieE Lc G* G* G* G, Cv

Inferioară E Lc G* G* - G, Cv

Relativ pluriene

Superioară şi

mijlocieE Lc G;Sm

G;Sm;

PmG* G; Sm; B

Inferioară E Lc G;SmG; Sm;

B- Sm; B

Echiene

şi relativ echiene

Superioară şi

mijlocieE Lc

Sm;

Pm

Sm;

Pm; BG**; Sm Sm; B; R

Inferioară E LcSm;

Pm; BSm; B - Sm; B; R

* în situaţiile în care condiţiile de gospodărire nu permit aplicarea tratamentului prevăzut, arboretele se vor

parcurge cu lucrări de conservare

** în staţiuni cu pericol redus de doborâturi produse de vânt şi în arborete conduse adecvat cu lucrări de

îngrijire

SCHEMA PRIVIND ALEGEREA TRATAMENTELOR PENTRU PĂDURILE DIN ROMANIA

Tabel …

Alegerea tratamentelor în U.G. …..

u.a. Descrierea vegetaţiei Descrierea staţiunii Tratament

Nr

.

S.

ha

Comp Cons

.

Vârsta

act.

Vârsta

expl.

Gr.

fcţ.

Tip cat.

fcţ.

struct

.

Prod. Trata

ment

Tipul

tăierii

SUP A

SUP G

SUP M

57

SCHEMA PRIVIND ALEGEREA TRATAMENTELOR PENTRU PĂDURILE DIN ROMANIA

4. FAGETE

Pluriene

Superioară şi

mijlocieE Lc G;Cv G; Cv G;Cv G;Cv

Inferioară E Lc G;Cv G; Cv - G;Cv,P

Relativ

pluriene

Superioară şi

mijlocieE Lc G;Cv G; Cv G;Cv G;Cv,P

Inferioară E Le G;Cv G; Cv - G;Cv,P

Echiene

şi relativ

echiene

Superioară şi

mijlocieE Le G;Cv

G;

Cv; P

G;Cv

; P

G;Cv;

P;S

Inferioară E LeG;

Cv;P

G,

Cv; P-

G;Cv;

P;S

9. CONTROLUL ANUAL AL REGENERĂRILOR

Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică

complexă prin care se determină starea regenerărilor şi se

stabilesc măsurile necesare a se aplica în vederea dezvoltării

normale a acestora, până la realizarea stării de masiv.

NT 7 – NORME TEHNICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROLULUI

ANUAL AL REGENERĂRILOR

Scopul controlului este de a determina reuşita regenerărilor şi

modul în care acestea s-au dezvoltat, precum şi de a stabili

lucrările ce trebuie executate în continuare, în vederea realizării

compoziţiei ţel.

58

CONTROLUL ANUAL AL REGENERĂRILOR

Obiectul controlului este constituit de toate suprafeţele

regenerate pe cale naturală, artificială sau mixtă care nu au

realizat starea de masiv.

Perioada de urmărire a regenerărilor prin controlul anual

este cuprinsă între momentul declanşării acestora şi

momentul realizării stării de masiv.

CONTROLUL ANUAL AL REGENERĂRILOR

Există două etape în realizarea controlului:

•Etapa I: se referă numai la suprafeţele pe care se asigură

regenerarea naturală a pădurilor de codru, în perioada în care

seminţişul se află la adăpostul arboretului matern până la trecerea

unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierilor definitive

•Etapa II: se execută în suprafeţele care se regenerează în

totalitate pe cale naturală (exceptând suprafeţele regenerate în

codru grădinărit), mixtă sau artificială şi începe la trecerea unui

sezon de vegetaţie de la executarea tăierii definitive (în cazul

regenerării naturale) respectiv de la executarea completării

regenerării naturale (pentru regenerarea mixtă) şi de la executarea

împăduririlor pentru regenerarea artificială.

59

CONTROLUL ANUAL AL REGENERĂRILOR – ETAPA I

În această etapă se urmăreşte modul în care evoluează

seminţişul natural, se stabilesc măsuri pentru aplicarea corectă

a tăierilor, natura lucrărilor de ajutorare necesare în vederea

conducerii regenerării naturale în direcţia dorită, precum şi

momentul înlăturării complete a arboretului matern.

Foarte important!!!!

Determinările efectuate cu ocazia controlului anual al regenerărilor în

etapa I vor sta la baza stabilirii momentului şi intensităţii intervenţiei

următoare cu tăieri de regenerare.


Culegerea datelor de teren se face în suprafeţe de probă

dreptunghiulare, de 5m2, sau circulare cu raza de 1,26m, după cum

urmează:

-10 suprafeţe la hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control mai mici

de 3ha;

-5 la hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control între 3 şi 10ha

-2 la hectar în cazul suprafeţelor aflate în control peste 10ha

Suprafeţele se instalează într-o reţea schematică pornind de la

poziţia primei suprafeţe de probă instalate. Poziţia fiecărei

suprafeţe de probă se materializează prin ţăruşi care trebuie să

reziste doar pe parcursul perioadei de control

60


Seminţiş natural utilizabil: exemplarele sau grupele de seminţiş care

corespund scopului urmărit pentru regenerarea arboretului, constituite din

specii de valoare potrivit compoziţiei de regenerare, viguroase, fără răni

sau cicatrice, bine conformate, indiferent de vârsta sau înălţimea pe care

o au, capabile să se integreze în viitorul arboret.

Seminţiş natural neutilizabil: se consideră cel format din exemplarele

închircite, vătămate, rău conformate, cu coroane tabulare sau sub formă

de umbrelă ori cu alte defecte sau caracteristici care corespund scopului

urmărit.

61

Date esentiale pentru sustinerea proiectului

1. Localizarea studiului

2. Caracteristicile fisei de descriere parcelară

3. Structura generală pe specii

4. Modul de determinare a fazelor de dezvoltare

5. Semnificatia SUP+urilor

6. Semnificatia categoriilor functionale

7. Tipurile de lucrări de îngrijire şi conducere pe faze de

dezvoltare

8. Cele 4 caracteristici ale arboretului utilizate în planificarea

decenală

9. Periodicitatea lucrărilor

Date esentiale pentru sustinerea proiectului

10. Modul de realizare al planificării anuale

11. Rolul căilor tehnologice de acces

12. Modalitatea de inventariere a volumului la curăţiri

13. Modalitatea de calcul a intensitătilor de extras

14. Utilizarea tabelului de stabilire a intensitătilor prin rărituri

15. Descrierea răriturii efectuate la Râşca

16. Modalitatea de alegere a tratamentelor

17. Rolul controlului anual al regenerării etapa I cu completarea

fisei

18. Diferentierea notiunilor de semintis natural utilizabil si

neutilizabil

proiect_silva.pdf

Documents