Impactul avertismentelor scrise și vizuale

de pe pachetele de țigări asupra consumatorilor

Introducere

La începutul anilor ’90, în lume erau 1,1 miliarde fumători, dintre care 800 milioane în ţările în curs de dezvoltare, iar numărul de ţigări fumate anual ajunge la 6.000 de miliarde. Din cauza lor, mor, tot anual, câte 3 milioane de oameni, dintre care 500.000 sunt femei, iar, la fiecare 8 secunde, un om moare din cauza afecţiunilor agravate de fumat. Fiecare tonă de tutun ucide 650 de oameni, iar fumatul provoacă mai multe decese decât consumul ilegal de droguri, accidentele de circulaţie, sinuciderile, tulburările mintale şi SIDA.

Se estimează că până în anul 2020 această cifră va ajunge la aproximativ 7,5 milioane si fumatul va reprezenta cauza a peste 10% din decese.

Am ales această temă întrucât problemele de sănătate cauzate de fumat și campaniile de conștientizare asupra acestora reprezintă un fenomen de actualitate cu care se confruntă întreaga societate.

În România, Ministerul Sănătății a prevăzut o serie de măsuri de control și de prevenire desfășurând și o serie de campanii împotriva fumatului. Una dintre acestea se referă la obligativitatea producătorilor de tutun de a imprima pe pachetele de țigări mesaje scrise și imagini vizuale care reflectă efectele fumatului asupra sănătății, contribuind astfel la conștientizarea fumătorilor cu privire la acestea.

Conform informaţiilor provenite din Studiul Global asupra Tutunului la Adulţi, în România existau anul trecut 4,84 milioane de fumători. Studiul în Populaţia Generală privind prevalenţa cosumului de droguri la nivel naţional, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cuprins în Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2011, arată că tutunul cauzează annual moartea a peste şase milioane de oameni, dintre care peste cinci milioane sunt fumători şi foşti fumători.

În România, 15% dintre decese sunt cauzate de fumat, dintre care 24% în cazul bărbaţilor şi 6% în cazul femeilor.

Un studiu realizat de ISRA Center Marketing Research, în primăvara anului 2010, a arătat că din eşantionul considerat, 55% erau nefumători, iar 45% fumau peste cinci ţigări pe zi. Acelaşi studiu spune că 55% dintre fumători au avut cel puţin trei tentative de a se lăsa de ţigări, dar din cauza lipsei autocontrolului sau al sfatului unui medic sau farmacist, au eşuat.

Există câteva metode folosite de cei care vor să se lase de fumat, printre care plasturele anti-fumat, ţigara electrică, tutunul de mestecat, tratament terapeutic. Însă cea mai eficientă metodă rămâne autocontrolul şi mai ales autostimularea financiară.

Scumpirile repetate ale ţigărilor în utlimii ani, în încercarea de a alinia preţurile Europei de Est cu preţurile din Vest, au avut ca rezultat benefic creşterea numărului de nefumători. Chiar şi cu aceste scumpiri, preţul unui pachet de ţigări este de două ori mai mic în România faţă de Anglia sau Irlanda.

Un consumator de tutun, care fumează un pachet de ţigări pe zi, plăteşte în jur de 10 – 13 lei pe zi. Într-o lună, bugetul alocat pentru fumat este de 300 – 390 de lei, bani care reprezintă 50% din venitul minim.

Tema de cercetare a prezentei lucrări vizează analiza impactului utilizării avertismentelor scrise și vizuale cu privire efectele tutunului, de pe pachetele de țigări asupra fumătorilor.

Scopul cercetarii

In ce masura au fost fumatorii influentati de avertismentele scrise si vizuale de pe pachetele de tigari?

Care este gradul de impact al avertismentelor scrise in comparație cu cele vizuale?

Ce categorii de varste au fost influentate de avertismentele scrise si vizuale de pe pachetele de tigari?

Care este probabilitatea renuntarii la fumat datorita avertismentele scrise si vizuale de pe pachetele de tigari?

Ipoteza

Cercetarea pornește de la ipoteza potrivit căreia aceste avertismente scrise și vizuale au avut impact asupra fumătorilor, contribuind la reducerea consumului de țigări, sau chiar la renunțarea efectivă la acestea.

Metoda de cercetare

Consultând literatura de specialitate și abordările teoretice privind diferitele metode de cercetare, am ales ca metodă de cercetare a prezentei teme - sondajul statistic, întrucât acesta prezintă avantajul obținerii unui rezultat cu o precizie destul de ridicată, dar și datorită faptului că permite realizarea unei economii de resurse banesti, de munca si de timp (care, în ultima instanta, înseamna tot economie de bani) pentru obtinerea unui volum de informatii necesar si suficient, cu un grad de exactitate acceptabil, fiind astfel accesibil posibilităților noastre de cercetare.

Sondajul statistic realizat în vederea identificării răspunsului la problema abordată a fost realizat prin aplicarea unui chestionar asupra unui eșantion format din 100 de persoane fumatoare, dintre care 50% bărbați și 50% femei.

În elaborarea chestionarului au fost avute în vedere diferite întrebări care să contribuie la obținerea răspunsului, astfel că acesta a fost împărțit în două secțiuni, A și B, una destinată persoanelor care fumează în prezent și alta destinată persoanelor care au fumat în trecut și care au reușit să renunțe la acest viciu.

Prezentarea chestionarului

Chestionarul a început cum era de așteptat printr-o serie de întrebări destinate identificării persoanelor intervievate (sex, vârstă), urmând apoi două intrebări de selecție:

1. Sunteti fumator?

a. Da (se trece la sectiunea “A”)

b. Nu (se trece la intrebarea 2)

2. Ati fumat in trecut?

a. Da (se trece la sectiunea “B”)

b. Nu (se inchide chestionarul)

În elaborarea celor două secțiuni s-a avut în vedere utilizarea mai multor tipuri de întrebări: identificare, filtru, de conținut, închise, deschise, mixte etc.

Aceste intrebari sunt:

De cat timp aţi inceput să fumaţi?

Câte ţigări fumaţi în medie pe zi?

Ati incercat sa va lasati de fumat?

Ați încercat să răriți numărul de țigări fumate?

Care a fost motivul care v-a determinat sa luați această decizie?

Considerați că avertismentele de pe pachetele de tigari au avut vreo influență în decizia dvs.?

Care tip de avertisment credeți că a avut o influență mai mare?

Care din mesajele/imaginile de pe pachetele de tigari au avut un impact mai mare asupra dumneavoastra?

De cat timp v-ati lasat de fumat?

Cat timp ati fumat?

De ce v-ati lasat de fumat?

Daca raspunsul la intrebarea 2 este a) sau b), mesajele si imaginile antifumat de pe pachetele de tigari au avut o infleunta asupra deciziei dumneavoastra de a renunta la fumat?

Care din avertismentele scrise si vizuale de pe pachetele de tigari au avut o influenta mai mare asupra dvs?

Ați fi tentat sa va reapucati de fumat?

Date si observatii

În realizarea cercetării am făcut o analiză și asupra altor tipuri de studii efectuate pe această temă, astfel că în perioada 2010-2011 Synergon Consulting, compania cu cea mai mare expertiză în cercetare prin tehnici de neuromarketing din România a realizat un studiu despre impactul imaginilor de pe pachetele de țigări asupra fumătorilor si a ex-fumătorilor.

Acest studiu a fost realizat pornind de la comportamentul fumatorilor, de evitare a mesajelor de pe pachetele de tigari: 30% dintre tineri acopera imaginea atunci cand iau tigari din pachet.

In prima parte a cercetarii a fost examinata reactia la mesajele verbale a fumatorilor si a subiectilor care au renuntat la fumat de cel putin un an. Nici in cazul fumatorilor, nici al ex-fumatorilor nu a aparut vreun semn de emotie in creier, acesta neprocesand mesajul verbal de avertizare. In a doua parte, echipa de cercetatori a investigat reactia creierului la combinatia imagine plus mesaj verbal.

Studiul despre efectele imaginilor de pe pachetele de tigari a condus la concluzia ca raspunsurile cele mai puternice se manifesta atunci cand subiectii sunt expusi la imagini foarte socante (tumori la gat si plamani). Asadar, efectul este cu atat mai semnificativ cu cat imaginea folosita are un continut fizic mai evident (tumori si alte organe afectate vizibil).

Codificarea şi centralizarea răspunsurilorAnaliza rezultatelor

În ceea ce privește structura pe vârstă a persoanelor intervievate, se constată că cea mai mare pondere, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților o dețin persoanele din categoria 25-44 ani, urmate îndeaproape de cele din categoria 45-64 ani.

S-a constatat faptul că aproximativ 90% din persoanele intervievate, indiferent de sex, sunt fumătoare.

După cum se poate observa din graficul de mai jos, peste 60% dintre fumători nu au fost tentați să se lase de fumat, sau să rărească numărul de țigări fumate, doar 20% dintre aceștia reușind să adopte decizia de a renunța la acest viciu. Din acest punct de vedere, persoanele de sex feminin ocupă o pondere mai mare.

În ceea ce privește motivul pentru care s-a optat pentru renunțarea la fumat sau reducerea numărului de țigări fumate, s-a constatat că cele mai frecvente răspunsuri au fost legate de “probleme de sănătate”, “apariția unui copil”, “probleme financiare”etc. Totodată, se poate observa că în decizia lor, intervievații au fost influențați și de avertismentele scrise și vizuale de pe pachetele de țigări.

Dintre respondenții care nu mai sunt fumători în prezent s-a constat că majoritatea erau fumători de aproximativ 5 ani, iar motivele pentru care au luat decizia de a nu mai fuma se referă la: probleme de sănătate, sarcină, creșterea prețurilor la țigări.

Dintre cei care au fost influențați în decizia lor de avertismentele de pe pachetele de țigări, cei mai mulți au reacționat la imaginile vizuale și mai puțin la mesajele scrise, imaginile cu cel mai mare impact fiind: pentru bărbați – imaginile cu afecțiunile din zona dentară și a gâtului, iar pentru femei – imaginea cu afecțiuni din zona dentară și imaginea cu efectele negative ce se răsfrâng asupra copiilor. În ceea ce privește categoriile de vârstă, s-a constatat că cei care au reacționat la aceste avertismente au fost persoanele cu vâsta cuprinsă între 25-44 ani.

Concluzii

Ca urmare a rezultatelor obținute, putem spune că ipoteza de la care am pornit cercetarea este falsă, avertismentele scrise și vizuale neavand un impact prea mare asupra fumătorilor, astfel că nu contribuie la reducerea consumului de țigări sau la renunțarea efectivă la acestea. S-a constatat că în cadrul persoanelor influențate de aceste avertismente cea mai mare pondere era deținuta de persoanele cu vârsta între 25 -44 ani, in special de sex feminin. De asemenea, o altă problemă la care s-a încercat să se răspundă se referă la gradul de impact al avertismentelor scrise față de cele vizuale asupra fumătorilor, rezultând că mesajele scrise nu au nicio influență dacă nu sunt asociate cu imagini vizuale șocante privind anumite organe ale corpului afectate de diverse boli. Ca o concluzie, analizând opiniile tuturor repondenților fumători, se poate afirma faptul că probabilitatea ca aceștia să renunțe la fumat sau să diminueze cantitatea de tuttun fumată ca urmare a vizualizării avertismentelor de pe pachetele de țigări este foarte mică.