proiectarea lanţului cinematic principal- ansamblul cutie de domenii, arbore principal- pentru cph

Proiect la Maini Unelte

Universitatea din Oradea

Facultatea de Ingineria Managerial i Tehnologic

Catedra de Inginerie Economic n Domeniul MecanicUniversitatea din Oradea

Facultatea de Inginerie Managerial i Tehnologic

Catedra de Inginerie Economic n Domeniul Mecanic

Proiect la Maini Unelte

Proiectarea lanului cinematic principal- ansamblul cutie de domenii, arbore principal- pentru CPH

ndrumtor de proiect:

Conf. Dr. Ing. Bungu ConstantinStudent:

Ana-Maria Tarb

Grupa: 1030C, An III

Cuprins1. Capitolul 1 Tema de Proiect.31.1 Memoriu de prezentare..3

1.2 Clasificarea masinilor unelte .41.3 Etapele proiectarii si constructiei masinilor unelte..6

1.4 Probleme ale proiectarii masinilor unelte.9

2 Capitolul 2 Breviar de calcul...10

2.1 Alegerea motorului electric de actionare ..102.2 Determinarea domeniilor si rapoartelor de transmisie.11

2.2.1 Schema cinematica si reteaua structurala...11

2.2.2 Rapoarte de transmitere.12

2.2.3 Domenii de turatii.13

2.3 Proiectarea angrenajelor.....14

2.3.1 Determinarea momentului de turatii pe fiecare arbore..14

2.3.2 Calculul diametrului exterior..19

2.3.3 Calculul diametrului de divizare202.3.4 Calcului distantei dintre axele arborilor202.3.5 Calculul grosimii rotilor202.4 Proiectarea arborelui principal202.4.1 Diametrul arborelui..212.4.2 Dimensionarea arborelui la solicitri compuse213 Capitolul 3 Lagaruirea, reglarea lubrifierea si etanarea arborelui principal..234 Capitolul 4 Proiectarea mecanismului fixare-eliberare scula265 Capitolul 5 Masuri de protectia muncii.276 Capitolul 6 Intocmirea materialului grafic287 Bibliografie...291 Capitolul 1Tema de Proiect

S se proiecteze lanul cinematic principal (ansamblul cutie de domenii - arbore principal ), pentru un centru de prelucrare prin frezare de tipul CPH, avnd urmtoarele caracteristici:

Dmax= 55 mm

nmin= 22 rot/min

nmax.= 4500 rot/min.Punct de vedere asupra utilitii temei

Mainile unelte au aprut ca o evoluie fireasca in sensul automatizrii proceselor de producie fiind mainile cele mai produse.

Centrul de prelucrare orizontal de nalta eficienta, este ideal pentru producia de masa. Maina prezint o elevata capacitate operativa datorita APC-ului si dispozitivelor automatice pentru sisteme nedefinite, de exemplu bancurile liniare pentru palei, etc.

Este o maina perfecta pentru producia eficienta de masa.

Centrul de prelucrare orizontal este o main unealt cu comand numeric cu un grad ridicat de automatizare,care permite realizarea unor operaii pe suprafee multiple,fiind dotat cu sisteme att pentru schimbarea sculelor ct i pentru controlul mainii.

De asemenea este dotat cu 3 axe de translaie i maximul dou rotaii,toate controlate numeric (CNC) .

El permite realizarea unor operaii diferite : gurire, frezare, strunjire, filetare, adncire, lamare, posed domenii largi de reglare continu a turaiilor arborelui principal i a vitezelor de avans .1.1. Memoriu de prezentare

Mainile unelte sunt destinate prelucrrii pieselor prin procesul de achiere. Odat cu dezvoltarea construciei de maini unelte au existat i preocupri de creare a unei tiine unitare n acest domeniu, care s-a soldat cu rezultate spectaculoase.

Maina unealt este o main de lucru avnd ca scop generarea suprafeelor pieselor prin procesul de achiere, n anumite condiii de productivitate, precizie dimensional i calitate a suprafeelor.1.2. Clasificarea mainilor unelte

Diversitatea mare de tipuri i dimensiuni de maini unelte a aprut ca urmare a marii varieti a formelor i dimensiunilor pieselor folosite n construcia de maini a materialelor folosite la confecionarea acestora, a preciziei dimensionale i a calitii suprafeelor prelucrate prin procesul de achiere.

Mainile unelte cu comanda numericaMaina unealt cu comand numeric (MUCN) reprezint un ansamblu tehnologic complex capabil s asigure ciclul de prelucrare (sau chiar a celui de lucru) ntr-un regim de funcionare automatizat i flexibil n baza unui program prestabilit.

C.N.C. (comanda numerica asistata de calculator) este sistemul cel mai performant care din punct de vedere al principiului ataeaz controlul numeric unui calculator capabil de o logica geometrica si tehnologic.

Comanda numeric: realizeaz conducerea unei M.U. sau a unor echipamente de prelucrare pe baza unor informaii codificate stocate pe un suport de informaii adecvat.

Utilizarea comenzii numerice implica n primul rnd utilizarea unui sistem de codificare a informaiilor.

Informaiile de comand situate pe suportul informaional sunt transmise comenzii numerice propriu-zise recodificat ntr-un limbaj propriu. Aceast recodificare se numete codificare intern.

In general, comanda numeric controleaz deplasri, viteze n micri de rotaie, poziii ale sculelor achietoare din turele portscul, diveri parametrii auxiliari (temporizri, lichid de rcire-ungere, sensuri de rotire, etc.).

Limbajul comenzii numerice. Comanda numerica funcioneaz pe baza unui program. Un program este alctuit dintr-o secvena de fraze de program de comanda numerica. Fiecare fraza este alctuita din cuvinte de program de comanda numerica.

Lungimea unei fraze este marcata printr-un indice care apare la sfritul frazei, acesta putnd fi EOB sau LF.

Informaiile geometrice reprezint descrierea dimensionala a piesei si utilizeaz cuvintele X, Y sau Z urmate de grupuri de cifre care reprezint deplasarea intr-un anumit sistem de coordonate pe direcia respectiva. Poziionarea axelor pe M.U. difer de la un fabricant la altul, de multe ori fiind necesare si alte sisteme de coordonate ataate, de exemplu meselor sau pieselor, caz in care se utilizeaz sisteme sau axe secundare U, V, W sau teriare P, Q, R, toate avnd ca si caracteristica principala paralelismul cu sistemul primar X, Y, Z. Sistemul ataat piesei se noteaz de obicei cu X, Y, Z.

Pentru micrile circulare, in afara sistemului A, B, C care conine rotaiile in jurul axelor X, Y sau Z, se mai poate utiliza si un sistem de coordonate polare cuprinznd axele I, J, K, utilizat frecvent la echipamentele de conturare care pot executa interpolare circulara.

Majoritatea M.U. moderne ofer posibilitatea de a opta intre rot/min la arborele principal sau m/min la vrful sculei achietoare, in cazul din urma comanda numerica modifica in permanenta turaia la arbore astfel nct viteza la vrful sculei sa rmn constanta la valoarea stabilita.

1.3. Etapele proiectrii i construciei mainilor unelte

Proiectul unei maini unelte, elaborat in baza temei de proiectare, materializeaz n final o serie de desene de execuie (D.E.) necesare constructorului.Pentru realizarea proiectului, este necesar parcurgerea mai multor etape care presupun elaborarea unor documente al cror coninut n ara noastr este reglementat prin normative.1. Elaborarea studiului tehnico-economic

Studiul tehnico-economic (S.T.E.) are drept scop justificarea necesitii de asimilare a mainii unelte i conine urmtoarele capitole:a. Denumirea mainii unelte i domeniul de utilizare.

b. Caracteristici tehnice generale, constructive i funcionale, coninnd i schiele cu dimensiunile de gabarit ale mainii.

c. Necesarul de maini unelte ce urmeaz a fi proiectate pentru dotarea intern i la export, ealonat pe o anumit perioad de timp.

d. Beneficiarul principal al primei sau primului lot de maini unelte.

e. Alegerea tipului de main unealt ce va fi asimilat, care se face pe baza unui studiu comparativ al mainilor unelte similare produse n ar i n strintate.f. Modul de asimilare a mainii unelte care se poate face:

n concepie proprie;

Dup un tip de main unealt existent, pe baz de licen de fabricaie sau de cooperare.

g. Stabilirea ntreprinderii sau ntreprinderilor care realizeaz maina unealt, cu analiza potenialului tehnologic de fabricaie a prototipului sau a produciei n serie.

h. Precizarea colaborrilor cu alte ntreprinderi din ar pentru piese turnate, aparatur electric i electronic, hidraulic, cu stabilirea i ealonarea volumului de produse n timp.i. Precizri i ealonri similare se fac, dac este cazul, pentru elemente din import.

j. Stabilirea materiilor prime pentru prototip, precum i pentru fabricaia n serie.k. Stabilirea condiiilor de control i recepie a mainii unelte. Acestea sunt reglementare de obicei prin STAS-uri de sau norme interne.

l. Modul de rezolvare a normelor de tehnic a securitii muncii.

m. Eficiena asimilrii mainii unelte. Este cel mai important capitol al S.T.E: i are la baz studiul comparativ al indicatorilor economici ai mainii unelte ce urmeaz a fi proiectat, cu cea a mainilor unelte similare existente, produse de diferite firme din strintate.

n. Ciclul i fazele de asimilare a noului tip de main unealt.

o. Tema de proiect a mainii unelte.

2. Elaborarea proiectului tehnic

Proiectul tehnic (P.T.) se elaboreaz n baza S.T.E avizat i trebuie s conin toate informaiile necesare ntocmirii desenelor de execuie (D.E.), care sunt elemente constructive rezultate pe baza dimensionrii cinematice i de rezisten, detalii tehnice etc.Proiectul tehnic conine pri scrise i desenate, dup cum urmeaz:

a. Pri scrise:

Borderoul n care se specific prile componente ale proiectului tehnic.

Memoriul de prezentare care conine descrierea general a mainii unelte din punct de vedere cinematic, constructiv, funcional, i al deservirii; caracteristicile tehnice principale; tema de proiect i avizul S.T.E.; indicii tehnico-economice i costul evaluat al mainii unelte; studiul comparativ cu mainile unelte similare existente; bibliografia folosit la elaborarea proiectului tehnic. Caietul de sarcini cuprinde definirea i domeniul de utilizare a mainii unelte; caracteristicile principale dimensionale i funcionale; precizarea dispozitivelor i accesoriilor cu care se livreaz; condiii speciale ce trebuiesc ndeplinite de anumite piese sau ansambluri; precizarea detaliilor pentru mentenana mainii (lubrefierea, verificri, depozitare, ambalare, durata ntre reparaii); informaii privind transportul i montajul pe fundaii speciale. Breviarul de calcul tehnologic funcional justific soluiile cinematice i constructive adoptate i relev productivitatea, precizia, calitatea suprafeelor prelucrate.

Breviarul de calcul de rezisten conine calculele preliminare de rezisten pentru dimensionarea principalelor elemente: arbore principal, angrenaje, lagre, cuplaje, batiuri, arbori intermediari.

Consumul specific de materiale.

Fia de recomandare privind ntreprinderea care poate realiza maina unealt proiectat, avnd n vedere experiena ce o posed aceasta. Specificarea elementelor de import necesare construciei mainii unelte.

b. Pri desenate

Schema cinematica inclusiv diagrama de turaii si avansuri, gama de turaii i de avansuri.

Schemele acionrii hidraulice, electrice, pneumatice, de ungere, rcire.

Ansambluri si/sau detalii pentru care au fost necesare calculele specifice sau pentru care au fost necesare calcule speciale de rezisten.

Diagramele, nomogramele, tabele necesare reglrii mainii unelte.

Planul fundaiei pe care se va fixa maina unealt.

c. Indicaiile finale

Tema de proiectare pentru colaboratori (instalaia electric, electronic, sistemele hidraulice).

Beneficiarul mainii unelte trebuie s pun la dispoziia proiectantului general date specifice mainii unelte.

Constructorul mainii unelte trebuie s fie de acord cu soluiile tehnologice din proiectul tehnic aprobat.

1.4. Probleme ale proiectrii mainilor unelte

La proiectarea unei maini unelte se parcurg obligatoriu dou faze distincte determinate de proiectarea cinematic i respectiv proiectarea organologic. Cele dou faze se ntreptrund iar soluiile adoptate se influeneaz reciproc, aceasta deoarece proiectantul trebuie s cunoasc i s rezolve prin proiect mai multe cerine determinate de scopul mainii unelte proiectate; principiile de funcionare ale acesteia; tehnologia de fabricaie a ei.

posed aceasta.

dere lae raiiasi

2 Capitolul 2

Breviar de calcul2.1. Alegerea motorului electric de acionareAlegerea motorului electric corespunztor unei anumite acionri se face lund n considerare un numr nsemnat de criterii. n primul rnd trebuie ales felul curentului, continuu sau alternativ, apoi tensiunea, eventual frecvenele, puterea i tipul constructiv al motorului.

Alegerea corect a puterii motoarelor electrice are mare importan, att din punct de vedere al funcionrii i utilizrii acestora, ct i din cel al pierderilor de energie n reeaua de alimentare.

Sub dimensionarea motoarelor electrice determin supranclzirea i deteriorarea rapid a izolaiilor. n acelai timp, cuplul de pornire i capacitatea de suprancrcare devin mai mici i conduc la reducerea productivitii mainilor de lucru, mai ales a acelora care necesit porniri frecvente.

Supradimensionarea motoarelor crete inutil cheltuielile de investiie, reduce randamentul i n cazul motoarelor asincrone i factorul de putere.

Alegerea motorului electric se va face din catalogul pus la dispoziie, dup calcularea puterii i anume:

Din catalog se alege urmtorul tip de motor:CSD-10-204

Puterea: 10 kW (S1) 12 kW (S6)

Viteza nominal: 1.000 r.p.m.

Momentul maxim: 96 Nm (S1) 115 Nm (S6)

Viteza maxim: 8.000 r.p.m.

Poziia de instalare: orizontal

2.2. Determinarea domeniilor i a rapoartelor de transmisie2.2.1. Schema cinematic i reeaua structuralDe regul, generarea micrii se face pe baza unor structuri numite lanuri cinematice.Lanurile cinematice sunt construite de regul dintr-o succesiune de mecanisme care concur la realizarea unui anumit scop.Toate aceste mecanisme ale unei maini unelte, n structura lanurilor cinematice formeaz cinematica mainii unelte.

z1= 37; z2= 49; z3= 21; z4= 65; z5= 44; z6= 59; z7= 25; z8= 78.2.2.2. Rapoarte de transmitere

Raportul de transfer al angrenajului poate fi exprimat n funcie de unii parametrii dimensionali ai roilor dinate. Raportul de transfer poate fi scris astfel:

2.2.3. Domenii de turaiiAcionarea principal a mainii de frezat cu comanda numeric se face de la motorul electric ME, fi. , prin intermediul cutiei de viteze. Aceasta poate da arborelui principal 8 turaii diferite.

Micrile de avans sunt obinute de la cutia de avansuri, fig. , avnd 8 viteze diferite de avans, conform unei diagrame identice cu cea de la cutia de viteze.

Elaborarea diagramei de turaii

Diagrama turaiilor este o reprezentare asimetric i indic valorile turaiilor fiecrui arbore i poziia lor reciproc. Ea se obine din reeaua structural optim prin desimetrizarea acesteia. Pentru elaborarea diagramei turaiilor trebuie cunoscute: reeaua structural optim, deci ecuaia structural a acesteia; turaia minim a arborelui principal; turaia motorului electric de acionare.

2.3. Proiectarea angrenajelor

2.3.1. Determinarea momentului i turaiei pe fiecare arbore

Calculul roilor dinate folosite n mecanismele de reglare discret a mainilor unelte se face urmnd aceleai reguli de proiectare proprii angrenajelor n general i are la baz determinarea modulului considerndu-se solicitarea static, dinamic, la oboseal i la uzur. Cu toate acestea intervin o serie de particulariti la calculul roilor dinate destinate mainilor unelte.

Aproape ntotdeauna calculul modulului roilor dinate folosite ntr-o cutie de viteze sau de avansuri se face dup ce proiectarea cinematic a acesteia a fost ncheiat. n aceste condiii sunt cunoscute puterea, P [kW]; domeniul de variaie al turailor pe fiecare arbore; numrul de dini ai fiecrei roi i ca urmare, raportul de transfer al fiecrui angrenaj.Pentru turaia minim pe AP, cnd P=ct, n= 103 rot/min

Pentru turaia minim realizat pe AP, cnd P=ct, n=240 rot/min




Pentru turaia minim realizat pe AII, cnd P=ct, n=755 rot/min




Pentru turaia minim realizat pe AI, cnd P=ct, n=2584 rot/min



2.3.2. Calculul diametrului exterior, De [mm]

2.3.3. Calculul diametrului de divizare, Dd [mm]

2.3.4. Calculul distanei dinte axele arborilor

2.3.5. Calculul grosimii roilor

2.4. Proiectarea arborelui principalOdat cu elaborarea cinematicii cutiei de viteze, sunt cunoscute turaiile pe fiecare arbore n parte ca urmare a stabilirii diagramei turaiilor i puterea de acionare pe arborele principal. Puterea pe arborii urmtori se determin considerndu-se pierderile de putere ce au loc n lagre, angrenaje etc. sunt adesea situaii cnd puterea de pe arborele principal, adic a motorului de acionare, nu este indicat ci trebuie determinat. 2.4.1. Diametrul arborelui rezult din relaia:

, unde:

d= diametrul arborelui, mmMt= momentul maxim de torsiune pe arborele principal, daN*cm

, unde:

P= puterea, kWn= turaia minim, rot/min (turaia minim calculat)

at= rezistena admisibil.

Pentru a afla rezistena admisibil, trebuie s alegem materialul de fabricaie a arborelui. n general se folosete 33MoCrNi13, la care:

at=390 daN/cm2

2.4.2. Dimensionarea arborelui la solicitri compuse

Dimensionarea arborilor la solicitri compuse, torsiune i ncovoiere, solicitri caracteristice arborilor mainilor unelte, presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

Determinarea reaciunilor din lagre (reazeme) n cele dou plane, orizontal i vertical; Determinarea momentelor ncovoietoare, Miy i Miy n cele dou plane;

Trasarea liniei de variaie a momentelor ncovoietoare;

Determinarea momentului ncovoietor rezultat Mie, punct cu punct, considerndu-se componentele Mix i Miy ;

Trasarea liniei de variaie a momentului de torsiune;

Calculul momentului redus, Mred, considernd momentele ncovoietor i de torsiune, punct cu punct:

Trasarea liniei de variaie a momentului redus.Determinarea diametrului arborelui se face, n concordan cu teoriile de rezisten; considerndu-se momentul ncovoietor echivalent Mie i ca urmare pentru arborii cu seciune plin exist relaia:

Pentru arborii cu seciune inelar se folosete relaia:

In care (=D/d este raportul dintre diametrul exterior i cel interior al arborelui iar ai este dat n N/mm2.3 Capitolul 3

Lgruirea, reglarea, lubrefierea i etanarea arborelui principal

Lagrele folosite la mainile unelte au scopul de a asigura, pe timp suficient de lung la toate turaiile i sarcinile arborilor lor, precizia necesar micrii n sens radial i axial. Acest scop funcional, particular lagrelor arborilor mainilor unelte, reclam o serie de condiii impuse acestora: S asigure precizia ghidrii radiale i axiale;

S adapteze regimul variabil de lucru la lagrele arborilor principali

Reglarea jocului s se fac cu uurin;

S fie simple din punct de vedere constructiv, asigurnd o montare i demontare uoar,

Cost redus al confecionrii i ntreinerii.Lagrele utilizate n general la construcia subansamblului arbore principal al mainilor unelte sunt lagre cu rostogolire.Pentru proiectarea unui ansamblu de lagre se are n vedere: natura i mrimea forelor; turaia de funcionare, duritatea impus, dimensiuni constructive impuse sau limitate; rigiditatea arborelui; mrimea deformaiilor unghiulare; lungimea arborelui i variaiile de temperatur n funcionare, cerinele de precizie a micrii, valori limit pentru nivelurile de vibraii i zgomot, condiii de ungere, cerine deosebite de etanare.Rulmenii utilizai pentru arborii principali sunt rulmeni de construcie special, avnd caracteristici de precizie i rigiditate corespunztoare acestui scop.Pentru arbori principali se utilizeaz rulmeni din clasele de precizie:

P4- numai pentru maini unelte cu precizii deosebit de ridicate (ex. maini de rectificat, strunguri), P5, P6- maini unelte cu precizii normale,

P0- numai pentru maini unelte de degroare i n unele cazuri, de semi-finisare.

n tabelul de mai jos sunt prezentate soluii de lgruire pentru arborii principali.

Reglarea arborilor principali se rezum la pretensionarea rulmenilor pe direcie radial la rulmeni radiali cu alezaj conic i pe direcie axial la rulmeni radiali-axiali, n scopul ncercrii corpurilor de rulare pe mai mult de jumtate din numrul lor. Prin pretensionare crete rigiditatea rulmentului, implicit a subansamblului arbore principal, se reduc btile radiale i frontale, crete stabilitatea la vibraii, se compenseaz unele jocuri care pot apare n funcionare ca efect al dilatrii termice.

Asigurarea rigiditi i a fiabilitii subansamblului arbore principal depinde i de soluiile adoptate pentru lubrifierea lagrelor. Meninerea parametrilor funcionali i rulmenilor este condiionat de realizarea unei lubrifieri elastohidrodinamice, care s asigure pentru un parametru de ungere de 3 .Parametrul de apreciere a calitii ungerii se calculeaz cu realia:

Unde: k factor ce depinde de tipul rulmentului

Dm- diametrul mediu al rulmentului, mm

0- vscozitatea dinamic a lubrifiantului la temperatura de lucru, Pa8-*s

p- coeficientul de variaie a vscozitii cu presiune, p-1a,

P0 sarcina static echivalent cu a rulmentul, N.Etanarea arborilor principali se face n general, prin dispozitive de etanare fr contact (STAS 7297-71).Rolul etanrii este de a asigura condiiile unei funcionri normale prin protejarea acestora mpotriva ptrunderii n interior a unor elemente nocive (particule dure, ap, substane agresive) i de a menine lubrifiantul n lagrul de rostogolire.

Etanarea se face prin sistemul de etanri fixe cu garnitur.

Garnitura trebuie s fie n form plat confecionat din azbest pentru a rezista temperaturii la care este expus garnitura.

4 Capitolul 4

Proiectarea mecanismului de fixare-eliberare scul

Centrele de prelucrare sunt maini-unelte cu un nalt grad de automatizare, fiind prevzute cu mecanism de fixare-eliberare si schimbare a sculei in mod automat .In acest scop arborele principal este prevzut la capt cu un con ISO

Pentru a exista posibilitatea schimbrii automate a sculei este necesar ca arborele principal sa poat fi oprit in aceeai poziie prestabilita. In acest scop pe arborele principal se monteaz o roata de curea dinata care este acionata de un motor electric. Aceasta primete semnal de oprire a arborelui principal de la sistemul N Coder.

Pentru fixarea-eliberarea sculei, arborele principal care este de seciune inelara este prevazut in interior cu o tija tubulara cu care se prinde conul ISO

In seciunea inelara se insereaz arcurile disc (belleville) construite in pachete de cate 3 lamele si in numr de 27 de pachete

Cursa totala de comprimare a arcurilor este de 17 mm necesare pentru eliberarea sculei. La aceasta comprimare va fi necesara o fora de 2100 daN ( fora data de un motor pneumatic sau hidraulic ) pentru a putea comprima arcurile. Cnd scula este fixata in arbore arcurile sunt comprimate pe o lungime de 11 mm iar fora de tragere a sculei este de 1300 daN .

5 Capitolul 5Msuri de protecia muncii

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea materialelor prin achiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, avnd ca scop eliminarea factorilor periculoi in sistemul de munca si se aplica in toate unitile economice in care exista activitate de prelucrare a metalelor prin achiere, indiferent de forma capitaluri social si de modul de organizare a acestora .

La locul de munca, muncitorul se va prezenta in echipament corespunztor, va verifica buna funcionare a mainii unelte. Pentru operaia de prelucrare, muncitorul va folosi scule adecvate si va respecta normele specifice de protecia muncii. Mainile unelte trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa aib aprtori de protecie, sa fie protejat de electrocutare prin legare la pmnt. Se prezint in continuare cteva norme ce trebuie respectate: pentru protecia mpotriva achiilor, maina unealt trebuie sa fie prevzut cu ecrane de protecie; naintea nceperii lucrului, se va verifica starea mainii, si in cazul constatrii unor defeciuni, va anuna maistrul; daca in timpul prelucrrii se produc vibraii puternice, maina unealta se va opri imediat, procedndu-se la constatarea si nlturarea cauzelor; elementele de comanda pentru pornirea mainilor trebuie sa fie astfel dispuse incit sa nu permit pornirea accidentala a mainii; pe mainile de frezat se vor executa numai operaiile pentru care a fost destinata maina; in timpul fixrii sau desprinderii piesei, precum si la msurarea pieselor fixate pe masa mainii, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare; verificarea cotelor pieselor fixate pe masa mainii precum si a calitii suprafeei prelucrate se va face numai dup oprirea mainii; se interzice frnarea cu mana a axului port-mandrina la oprirea mainii.

6 Capitolul 6

ntocmirea materialului graficBibliografie1 Botez E, Masini-unelte, Bazele proiectarii.Cinematica, vol.I, Editura Tehnica Bucuresti, 1969.

2 Bungau C., Curs Masini Unelte Platforma e-learning, Unviversitatea din Oradea, 2010.

3 C.Picos, O. Pruteanu si altii, Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, vol.I, Editura Universitas, Chisinau, 1992

4 Vasile Moraru, Teoria si proiectarea masinilor unelte, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Maini de rectificat

Maini de frezat

Maini de strunjit

Dup gradul de automatizare

Dup felul produciei creia ii sunt destinate

Dup mrimea mainii unelte

Maini de degroat

Dup calitatea suprafeei prelucrate

Dup genul operaiei

Clasificarea mainilor unelte

MU mari

Maini de finisat

MU grele

Maini de filetat

MU mijlocii

MU mici

MU universale

Maini unelte speciale

Maini unelte specializate

Strunguri normale

Maini de frezat universale

Maini de rectificat universale

Maini de filetat

pentru prelucrarea danturii roilor dinate

Pentru prelucrarea arborilor cotit

MU agregate

MU ce compun liniile automate

neautomate

Semi

automate

automate

2009-2010PAGE 15

2009-2010

_1337622251.unknown

_1337622843.unknown

_1337625116.unknown

_1337626665.unknown

_1337678887.unknown

_1337678910.unknown

_1337628120.unknown

_1337628182.unknown

_1337632636.unknown

_1337627722.unknown

_1337626138.unknown

_1337626579.unknown

_1337625890.unknown

_1337623955.unknown

_1337624451.unknown

_1337623930.unknown

_1337622640.unknown

_1337622747.unknown

_1337622790.unknown

_1337622688.unknown

_1337622545.unknown

_1337622596.unknown

_1337622271.unknown

_1337543018.unknown

_1337622143.unknown

_1337622157.unknown

_1337622028.unknown

_1337542127.unknown

_1337542219.unknown

_1337449805.unknown

_1335181473.dwg

proiectarea lanţului cinematic principal- ansamblul cutie de domenii, arbore principal- pentru cph

Documents