proiectare activitati formale

8/19/2019 PROIECTARE ACTIVITATI FORMALE

1/135

CURS 1

EDUCAŢIA FORMALĂ, NONFORMALĂ ŞI INFORMALĂ.

Educaţia este un ansamblu de măsuri aplicate în modsistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor

intelectuale morale sau fizice ale copiilor şi tinerilor, ale

oamenilor, ale societăţii(DEX).

Educaţia este un fenomen social deoarece conservă şi

transmite experienţa teoretică şi practică acumulată, valorileculturii şi civilizaţiei de la o eneraţie la alta. !n concordanţă

cu ideea potrivit căreia educaţia şcolară este privită în

perspectiva educaţiei permanente, s"au conturat conceptele

de educaţie formală(instituţionalizată), non

formală(extraşcolară) şi educaţie informală(difuză).

!ncă din #$%&, 'oombs şi med, ecival*nd educaţia

cu învăţarea, au identificat aceste tipuri de educare pe care

le"au definit astfel+

"educaţia informală+ proces ce durează o viaţă, prin care

fiecare persoană dob*ndeşte cunoştinţe, îndem*nări,

aptitudini din experienţele zilnice,"educaţia nonformală+ orice activitate oranizată în mod

sistematic, creată în afara sistemului formal şi care oferă

tipuri selectate de învăţare subrupelor specifice populaţiei,

at*t adulţii c*t şi copii,

1


2/135

"educaţia formală+ educaţia instituţionalizată, structurată

în mod ieraric, radată cronoloic şi condusă de la

centru(inisterul Educaţiei),'a şi clasificări ale formelor e!ca"iei amintim două

criterii+

1. Cri#eri!l $roiec#ării +

"educaţie instituţională cu obiective specifice

instituţionalizate (educaţie formală şi nonformală),"educaţie noninstituţională, realizată fără obiective

specifice instituţionalizate(educaţie informală),

2. Cri#eri!l or%a&i'ării :

"educaţie realizată pe baza unor acţiuni explicite

şiinfluenţe implicite (educaţia formală şi informală),

"educaţie realizată pe baza unor influenţe

implicite(educaţia informală),

E!ca"ia formală reprezintă ansamblul acţiunilor

pedaoice proiectate instituţional prin structuri oranizate

sistemic, pe nivele şi trepte de studii, în cadrul unui proces

de instruire realizat în timp şi spaţiu('ristea,-,. /#/).0ermenul provine din latinescul formalis av*nd

semnificaţia de organizat, oficial.

Educaţia formală este oranizată instituţional în

cadrul sistemului de învăţăm*nt sub îndrumarea cadrelor

didactice de specialitate.

2


3/135

-istemul de învăţăm*nt cuprinde totalitatea

unităţilor şi instituţiilor de învăţăm*nt de diferite tipuri,

niveluri şi forme de oranizare a activităţii de instruire şieducare, fiind oranizat pe niveluri, asiur*nd coerenţa şi

continuitatea instruirii şi educării în concordanţă cu

particularităţile de v*rstă şi individuale ale elevilor.

O(iec#i)ele e!ca"iei formale * Cerghit,

Vlăsceanu, L,-1988):"dob*ndirea cunoştinţelor de specialitate,

"exersarea aptitudinilor şi atitudinilor umane într"

un cadru metodic stimulativ, descis, perfectibil,

"aplicarea instrumentelor de evaluare socială la

diferite niveluri şi rade de interare şcolară"postşcolară,

universitară"postuniversitară, profesională,

Cooro&a#ele f!&c"io&ale ale e!ca"iei

formale+

"proiectarea pedaoică oranizată pe baza

planurilor, proramelor, manualelor şcolare, cursurilor,

materialelor de stimulare a învăţării,"orientarea prioritară a finalităţilor pentru

parcurerea proramei,

"permite o asimilare sistematică a cunoştinţelor şi

facilitează dezvoltarea unor capacităţi, priceperi şi

3


4/135

deprinderi, aptitudini şi atitudini, necesare inserţiei

individului,

"răspunde unei comenzi sociale fie pentrutransmiterea zestrei istorice şi culturale fie formării

profesionale,

"învăţarea şcolară sistematică prin corelarea

activităţilor cadrelor didactice de diferite specialităţi,

"evaluarea pe baza unor criterii socio"pedaoiceriuroase prin+ note, calificative, aprecieri, caracterizări,

"evaluarea va fi însoţită de dezvoltarea capacităţii

de autoevaluare la elevi, de autoapreciere adecvată a

rezultatelor

E!ca"ia &o&formală* Cristea, S.2010).

!şi are oriinea în latinescul &o&formalis preluat

cu sensul, în afara unor fore organizate s!ecial"oficial

pentru un anumit en de activităţi.

'ompletează educaţia formală într"un cadru

instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţăm*nt dar

şi în interiorul acestuia, constituind o punte întrecunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate

informal,

Educaţia nonformală spri1ină direct şi indirect

acţiunile şi influenţele sistemului de învăţăm*nt pe două

circuite !e#agogice !rinci!ale:

4


5/135

"un circuit pedaoic situat $n afara clasei + cercuri pe

discipline de învăţăm*nt, cercuri interdisciplinare, cercuri

tematice, ansambluri sportive, competiţii, concursuri,-un circuit pedaoic situat $n afara %colii + activităţi

perişcolare pentru valorificarea educativă a timpului liber cu

resursele trediţionale (excursii, tabere, spectacole) sau cu

cele moderne (videotecă, televiziunea şcolară,

"activităţi paraşcolare+ oranizate în mediulsocioprofesional, ca o alternativă de perfecţionare reciclare,

instruire proramată,

Carac#eris#icile e!ca"iei &o&formale

"proiectarea pedaoică neformalizată, cu prorame

descise spre interdisciplinaritate şi educaţie permanentă,

"oranizare facultativă neformalizată cu orientare

spre opţiunile elevilor,

"evaluare facultativă, neformalizată, cu accente

psioloice, prioritar stimulative, fără note sau calificative.

O(iec#i)ele s$ecifice e!ca"iei &o&formale+

"dezvoltarea unor sectoare socioeconomice,"valorificarea adecvată a resurselor locale,

"formarea şi perfecţionarea adecvată a resurselor

locale,

"alfabetizarea funcţională, în domenii productive,

în special a rupurilor sociale defavorizate,

5


6/135

"formarea şi perfecţionarea profesională,

"educaţie pentru timp liber şi sănătate.

E!ca"ia i&formală"include ansamlul influenţelor pedaoice exercitate

spontan asupra personalităţii individului+ de la nivelul

familiei, mediului social, microrupurilor sociale,

comunicaţiilor, mass"mediei('ristea, -.,/#/),

"nu ana1ează o acţiune pedaoică, evoluează înc*mp psiosocial, prelu*nd direct sau indirect influenţele cu

efecte pedaoice rezultate în contextul situaţiilor şi

activităţilor cotidiene,

"aria de influenţe ale educaţiei informale are un

ansamblu de influen&e neorganizate (familie, stradă, cartier)

şi organizate (instituţii mass"media specializate în

educaţie).

2nterdependenţa formelor de educaţie asiură

creşterea potenţialului pedaoic al activităţii de formare"

dezvoltare a personalităţii umane.

3olul prioritar al activităţii formale este evident dar părerile specialiştilor conver spre ideea de a prelua unele

priorităţi din cadrul educaţiei nonformale pentru a oferi un

spectru mai lar şi descis procesului de formare şi

perfecţionare a personalităţii umane.

6


7/135


8/135

CRIERIULDE COM-ARAŢIE

EDUCAŢIAFORMALĂ

EDUCAŢIANONFORMALĂ

EDUCAŢIAINFORMALĂ

S!(iec#!le!ca"iei*ac#orii careesfăoarăac"i!&i ee!ca"ie/

"instituţii deeducaţie(şcoli, univ, licee)

"instituţii culturale,"oranizaţiinonuvernamentale,"instituţii cumisiune conexăeducaţia şi cultura,

"familia, media,rup de prieteni,"oricine executăo influenţăeducaţionalăneintenţionatăsauneoranizată.

0ra!l e $re%ă#ire ale!ca#or!l!i

"personal didacticcalificat,

4ersonal calificat în diferite domeniide activitate av*nd

uneori şi preătiredidactică,

"preătiredidactică sausporadică,

"preătirea nueste o condiţie ainfluenţeicondiţionale,

Fi&ali#ă"iale e!ca"iei

'lar stabilite şiradate pe etapede studiu pediscipline, etc,

-tabilite pentrufiecare activitate,fără o oranizarepe termen lun,

"nestabilite,

Co&"i&!#!le!ca"iei

"oranizat pe anide şcolaritate(etape

de v*rstă, peprofiluri5filiereprofesionale,

"relativ oranizatpe arii de interes,

"neoranizat,"contextual,

Moali#ă"ie cer#ificare,

"certificaterecunoscute lanivel naţional şiinternaţional+diplome debacalaureat,licenţă5 master,

certificat decompetenţăprofesională,

"certificate departicipare,certificate deabsolvire a unorcursuri, adeverinţe,certificateprofesionale

recunoscute saunu,

"fără certificare,

A!#o&omiacel!icare &)a"ă &ale%erea#emelor2 ac#i)i#ă"ilor

"redusă, "relativ mare, "crescută,

Figura 1. 'riteriul de comparaţie al formelor de educaţie.(6prea 'renuţa)

8


9/135

CURS 2.

CADRUL DE REALIZARE A EDUCAŢIEI FORMALE

Sis#em!l e e!ca"ie include oranizaţiile sauinstituţiile culturale, politice, economice şi reliioase precum

şi comunităţile umane de tip macrosocial(naţiunea, poporul,

comunitatea) şi microsocial(familia, oraşul, rupurile

profesionale('ristea, 2, //).

Conce!tul de sistem de educaţie a fost elaborat lanivel 78E-'6 în care societatea suerează necesitatea

proiectării unui sistem de educaţie lobal cu descideri

multiple, valorificate în plan politic, cultural,

economic(9aure, E., #$%&).

Sisteul glo'al de educaţie presupune valorificarea

potenţialului pedaoic al tuturor oranizaţiilor instituţiilor

şcolare şi comunităţilor umane, definind contextual cel mai

extins în care se realizează educaţia în mod oranizat şi

neoranizat.

Sis#em!l e &)ă"ăm3 reprezintă cadrul sau

contextual specializat în care se realizează educaţia.Desemnează totalitatea instituţiilor şi oranizaţiile care

servesc instruirii şi educării copiilor, tinerilor şi adulţilor din

domeniul preşcolar, şcolilor enerale, liceelor, şcolilor

profesionale, universităţilor, şcolilor postliceale şi instituţii de

perfecţionare(Dicţionar de pedaoie #$%$).

9


10/135

!n sens restr*ns sistemul de învăţăm*nt include doar

instituţiile care oranizează activităţi de educaţie5instruire

de tip formal. Dinamica sistemului de învăţăm*nt reflectăraporturile existente între nivelele şi treptele de şcolarizare.

2n sens lar sistemul de învăţăm*nt reprezintă

ansamblul instituţiilor specializate în educaţie5instruire

oranizate formal(rădiniţe, şcoli, licee, universităţi),

nonformal(cluburi, tabere, centre de preătire) şi informaldar şi actorii sociali(familia).

9amilia ca actor social de tip consensual, cu

implicarea părinţilor în manaementul şcolii şi al clasei de

elevi, mass media, specializată în educaţie, comunitatea

locală prin realizarea unor obiective contractuale sau

consensuale prin promovarea unor strateii de dezvoltare a

învăţăm*ntului în relaţii de parteneriat.

4rocesul de învăţăm*nt constituie principalul

subsistem al sistemului de învăţăm*nt. 2mplică activităţi

specifice de educaţie5instruire, oranizate formal şi

nonformal, de cadre didactice formate iniţial şi continuu.Din perspectiva profesorului, activităţile specifice

procesului de învăţăm*nt, sunt de instruire, iar din

perspectiva elevului sunt de învăţare subordonate acţiunilor

de instruire şi evaluare. 9uncţionarea procesului de

învăţăm*nt este determinată de sistemul de învăţăm*nt.

10


11/135

F!&c"iile sis#em!l!i e&)ă"ăm3 (Cristea, S.,

2010):

"formarea5dezvoltarea psiosocială a personalităţiielevilor, studenţilor, cursanţilor,

"formarea5dezvoltarea conitivă raţională,

"formare5dezvoltare socială optimă.

-tructura sistemului de învăţăm*nt este constituită din

ansamblul elementelor componente care asiurăoranizarea, susţinerea materială, conducerea şi relaţia cu

mediul social.

Or%a&i'area sis#em!l!i e &)ă"ăm3 se face pe

trei nivele+ primar, secundar şi terţiar. 0recerea de la un

sistem la altul a impus apariţia treptelor şi ciclurilor.

3eformele din învăţăm*nt au impus o nouă structură

de oranizare prin prelunirea învăţăm*ntului obliatoriu

p*nă la v*rsta de #: ani(include învăţăm*ntul primar şi cel

secundar inferior de $"#/ clase).

odelul cel mai des utilizat în lume este cea a

învăţăm*ntului obliatoriu de $ ani(: ani învăţăm*nt primar,din care ; ani învăţăm*nt secundar inferior, plus ; ani

învăţăm*nt secundar superior.

-tructura materială a sistemului de învăţăm*nt

cuprinde

resursele pedaoice+

11


12/135

-infora&ionale+ plan de învăţăm*nt, prorame

şcolare, manuale, cursuri),

-uane : cadre didactice, elevi, personaladministrativ,

"#i#actice+ mi1loace didactice interate în spaţiul şi

timpul şcolar),

"financiare+ de la buetul central, local sau atrase.

S#r!c#!ra e co&!cere reprezintă raporturileexistenteîntre tipurile de decizie manaerială şi

administrativ5executivă, raporturi care evoluează pe

verticală şi pe orizontala sistemului.

Sc4im(ările la &i)el!l sis#em!l!i e

&)ă"ăm3 (u'eran, *,+,198) :

Sc4im(ări $ar"ial c!ree sunt cele de la nivelul

practicii cadrelor didactice şi a manaerilor şcolari şi implică

investiţii şi inovaţii tenice şi manaeriale, impuse de

cerinţale de perfecţionare continuă, din cadrul procesului de

învăţăm*nt, corelate permanent cu finalităţile educaţiei.-cimbările curente sunt proiectate şi intervin în

cadrul procesului de învăţăm*nt, în activităţile şcolare

proramate anual, semestrial, zilnic.

12


13/135

Sc4im(ările reforma#oare sunt de tip superior, de

scimbare pedaoică5educaţională, proiectată şi realizată

lobal la nivelul sistemului de învăţăm*nt.Schi'ările !ot fi:

-glo'ale+ la nivelul întreului sistem de învăţăm*nt,

viz*nd structura întreului sistem,

-calitatie+ la nivel de inovaţie a oranizării şi relaţiilor

din structura sistemului de învăţăm*nt.Cauzele care impun reformele din sistemul de

învăţăm*nt+

"eolu&ia istorică a societă&ii prin tendinţa dinamicii

sociale şi prin devansarea structurii sistemelor de

învăţăm*nt,

-criza on#ială a e#uca&iei prin contradicţii la nivelul

de bază al structurilor moderne de învăţăm*nt enerate de

afluxul de candidaţi la studiu, costurile ridicate ale studiilor,

riiditatea structurilor interne şi conservatorismul cadrelor

didactice.

-oluţiile reformatoare vor trebui să vizezedesciderea sistemelor de învăţăm*nt spre relaţia cu

mediul social, pentru valorificarea resurselor pedaoice de

tip formal dar şi nonformal şi informal.

13


14/135

ACTIVITĂŢI CURICULARE, TIPURI ŞI CONŢINUT

C!rric!l!m5!l a reprezentat timp îndelunat unul

dintre cele mai controversate concepte ale pedaoiei,funcţie de concepţia pedaoilor şi metodoloia de

cercetare a conceptului, funcţie de concepţia pedaoică a

autorilor şi metodoloia de cercetare adaptată la tradiţiile

practicii şi literaturii pedaoice exprimate, precum şi

priorităţile şi caracteristicile reformelor învăţîm*ntului şi aleducaţiei.

3alp


15/135

activităţii educaţional5şcolar5universitar în interabilitatea şi

funcţionalitatea sa, care se concretizează în planul de

învăţăm*nt, prorama şcolară5universitară, manualeşcolare, iduri metodice, care conduc la realizarea

obiectivelor corespunzătoare scopurilor educaţionale(după

Dicţionarul de pedaoie, #$%$, pa.###).

/n sensul larg , curriculum semnifică e!erien&a #e

$nă&are dob*ndită în contextele educaţionale formale,nonformale şi informale, $n sensul tra#i&ional curriculum

semnifică con&inuturile $nă&ării obiectivate în planuri de

învăţăm*nt, prorame şi manuale.

'onţinutul curicular se referă la fa!te %i i#ei, !rinci!ii,

!ro'lee incluse într"un proram de studii iar în

accepţiunea tradiţională reprezintă un set #e #ocuente

%colare care planifică conţinuturile instruirii, un mi1loc de

eficientizare a activităţii şcolare, un proram de învăţare

oficial, oranizat instituţional.

0eoria modernă a curriculum"ului are în vedere

următoarele aspecte(?ocoş, ., //#)+"obiectivele educaţionale pe care va trebui să le

urmărească şcoala,

"experienţele educative care ar permite atinerea

obiectivelor,

"modalitatea de realizare a acestor obiective,

15


16/135

"modalitatea de stabilire a radului de realizare a

acestor obiective.

'urriculum"ul este considerat astăzi o importantăresursă a inovării care are ca scop adaptarea instituţiilor,

proramelor şi practicilor învăţăm*ntului la solicitările

societăţii.

'ercetătorii rom*ni definesc curriculum"ul ca fiind

ansa'lul !roceselor e#ucatie %i al e!erien&elor #e$nă&are !rin care trece eleul !e #urata !arcursului său

%colar. !n sens restr*ns reprezintă ansa'lul acelor

#ocuente %colare, #e ti! reglator, $n ca#rul cărora se

consenează #atele esen&iale !riin# !rocesul e#ucati %i

e!erien&elor #e $nă&are !e care %coala le oferă eleului.

!ncep*nd cu anul şcolar #$$>"#$$$ în 3omania

devine operant Curriculu-ul a&ional care cuprinde('8',

#$$>)+

"curriculum"ul naţional pentru învăţăm*ntul

obliatoriu, cadru de referinţă,

"planurile cadru de învăţăm*nt, pentru clasele 2"X225X222, document prin care se stabilesc+ ariile curriculare,

obiectele de studiu şi resursele necesare abordării

acestora,

"proramele şcolare, care stabilesc obiectivele cadru

şi de referinţă, exemple de activităţi de învăţare,

16


17/135

conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de

performanţă,

"iduri, norme metodoloice, materiale suport caredescriu condiţiile de aplicare a procesului curricular.

"manuale alternative.

C!rric!l!m5!l Na"io&al este alcătuit din două

componente.

"curriculum"ul nucleu(de bază),"curiculum"ul la decizia şcolii.

C!rric!l!m5!l &!cle! reprezintă trunciul comun,

privind numărul minim de ore la fiecare disciplină obliatorie

din planul de învăţăm*nt şi reprezintă un sistem de referinţă

la care ne raportăm pentru evaluări, examinări şi elaborarea

standardelor curiculare de performanţă.

C!ric!l!m5!l la eci'ia colii reprezintă diferenţa

de ore ale curriculum"ului nucleu şi numărului minim5maxim

de ore pe săptăm*nă pe disciplină şi an de studiu

prevăzute în planurile de învăţăm*nt.

4entru completarea curriculum"ului nucleu şcoalapoate opta pentru următoarele variante+

"curriculum nucleu aprofundat,

"curriculum extins,

"curriculum elaborat de şcoală,

"curriculum formal,

17


18/135

"curriculum local,

"curriculum ascuns.

Com$o&eele c!rric!l!m5!l!i+"un sistem de consideraţii teoretice asupra educatului

şi a societăţii,

"finalităţi,

"conţinuturi sau subiecte de studiu selectate şi

oranizate în scopuri didactice,"metodoloii de predare5învăţare,

"metodoloii de evaluare,

18


19/135

CURS 6. DOMENIILE CURRICULUM5ULUI+

i$!rile e c!rric!l!m(oco%, +.,2001)

1. 7& f!&c"ie e forma e!ca"iei căreia se aresea'ă+C!rric!l!m formal , este cel oficial şi cuprinde toate

documentele şcolare oficiale+ documente de politică a

educaţiei, documente de politică şcolară, planuri de

învăţăm*nt, proramele şcolare şi universitare, manuale

şcolare şi universitare, iduri indrumătoare şi materialesuport, instrumente de evaluare, validate de factorii

educaţionali de decizie şi care stau la baza proiectării

activităţii instructiv"educative la toate nivelurile procesului

de învăţăm*nt.

C!rric!l!m5!l &o&formal, vizează obiectivele şi

conţinuturile activităţilor instructiv educative nonformale, cu

caracter opţional, complementare şcolii, structurate şi

oranizate într"un cadru instituţionalizat extraşcolar(cluburi,

case ale elevilor).

C!rric!l!m5!l i&formal cuprinde ansamblul

experienţelor de învăţare şi dezvoltare indirecte care apar în urma interacţiunii celui care învaţă cu+ mi1loacele de

informare în masă, mediul social, cultural, economic,

familial,

2. Di !u"#u$ %& '&%&r& a$ "&r"(rii

)u%a*&#a$&:

19


20/135

C!rric!l!m %e&eral are ca obiectiv oferirea unei

baze de cunoştinţe pentru toţi cursanţii pe parcursul

diferitelor stadii ale şcolarităţii. 'uprinde trunciul comun dematerii, obliatoriu pentru toţi elevii şi cupreide >/@ din

totalul disciplinelor, constituind baza pe care pot fi

dezvoltate aptitudinile speciale.

C!rric!l!m s$eciali'a# pe cateorii de cunoştinţe şi

aptitudini şi care tind să formeze cunoştinţe şi valorispecifice, abilităţi şi competenţe pe domenii particulare de

studiu(tenic, artistic, sportiv).

C!rric!l!m s!(limi&al sau ascuns reprezintă

totalitatea valorilor şi experienţelor de învăţare pe care

instituţia de invăţăm*nt le transmite fără ca acestea să fie

prevăzute în proramul educativ(a şti să"ţi petreci timpul

liber, a te face plăcut, a alee, a fi independent).

C!rric!l!m5!l i&formal reprezintă oportunităţile şi

experienţele de învăţare pe care le oferă şcoala, din afara

sistemului de învăţăm*nt, care transmit valori cu rolul de

formare a aptitudinilor şi competenţelor complementareşcolii.

+. Di !&r!&"#i'a "&r"(rii a!$i"a#i'&

C!rric!l!m5!l formal reprezintă totalitatea

documentelor şcolare în cadrul cărora se consemnează

datele iniţiale privind procesele educative şi experienţele de

20


21/135

învăţare funcţie de etapa şi perioada de preătire pe care le

oferă instituţia de învăţăm*nt.

C!rric!l!m5!l recoma&a# reprezintă oferta făcutăutilizatorilor de către experţi şi specialişti din care rezultă o

serie de valori şi cunoştinţe.

C!rric!l!m5!l scris are un caracter oficial

reprezentat de produse curriculare(planuri de învăţăm*nt,

prorame şcolare).C!rric!l!m5!l e8cl!s sunt acele ipostaze ale

curriculum"ului care nu au fost introduse în materia de

predare din anumite raţiuni.

C!rric!l!m5!l $rea# reprezintă totalitatea

cunoştinţelor, deprinderilor, incluse în predare de către

profesori şi elevi.

C!rric!l!m5!l s!$or# reprezintă totalitatea

materialelor curriculare adiţionale(iduri, caiete didactice,

cursuri de perfecţionare şi specializare).

C!rric!l!m5!l &)ă"a# reprezintă totalitatea

aciziţiilor elevilor pe care aceştia le"au dob*ndit înprocesul de învăţare reprezent*nd rezultanta cumulată a

tuturor tipurilor de curriculum şi care poate fi evidenţiat prin

rezultatele evaluării.

C!rric!l!m5!l #es#a# reprezintă experienţa de

învăţare reprezentată în teste şi probe de examinare

21


22/135

precum şi altor instrumente de apreciere a proresului

şcolar, etalată prin totalitatea instrumentelor de evaluare.

9. D!$ă cri#eri!l e$is#emiolo%ic +"curriculum formal,

"curriculum comun, de bază,

"curriculum specializat,

"curriculum ascuns,

"curriculum informal,"curriculum nonformal,

"curriculum local.

C!rric!l!m5!l local sau zonal reprezintă oferta

educaţională oferită cursanţilor dintr"un anumit spaţiu

eorafic, consider*nd că unele valori reprezintă un interes

special(folclor, istorice, eorafice, linvistice).

i$olo%ia C!rric!l!m5!l!i Na"io&al operant în

cadrul sistemului de învăţăm*nt din 3om*nia+

a/. C!rric!l!m5!l &!cle! este expresia curriculară a

trunciului comun şi care cuprinde disciplinele obliatorii

recomandate de către autoritatea centrală, cu numărul deore aferent fiecărui an de studiu iar planul cadru cuprinde

numărul minim şi maxim al disciplinelor trunciului comun.

22


23/135

TIPURI DE CURRICULUM

A. CRITERIUL MODELULUI DE PROIECTARE

B. CRITERIUL MODALITĂŢILOR

C. CRITERIUL SURSELOR DE DEZVOLTARE

economic, politic, cultu!l, m!n!"ei!l 1. Curriculum bazat pe structuridisciplinare.

2. Curriculum bazat pe structuriinterdisciplinare.

3. Curriculum bazat pe competenţe

4. Curriculum bazat pe învăţarea deplină.

5. Curriculum bazat pe activitatea celuiinstruit.

6.Curriculum bazat pe relaţia professor-elev.

1.Curriculum eplicit (oficial, formal)

2. Curriculum principal (nucleu, de bază) -izează !ar"ea fundamen"ală de formare

#dezol"are a !er$onali"ă%iieleilor#$"uden%ilor.

3.Curriculum complementar (e&"in$, lăr'i"). -im!lică $"ruc"uri o!%ionale

facul"a"iecu obiec"ie de $!ecializare$au !rofil !rofe$$ional.

4. Curriculum implicit (informal).5. Curriculum ascuns(ob$cur, $ubliminal). -influen%e !$io$ociale ale $i$"emului,

mediului, !roce$ului de in$"ruire, e"c. -ma$cează in"en%iile $"ruc"urilor de

or'anizare a in$"ruirii ideolo'izarea,

!oli"izarea, cenzura, mani!ularea. 6. Curriculum absent. -cel nerealiza" din curriculumul

e&!lici" $au formal, -$ur$ă !en"ru !erfec%ionarea con"inuă

!rin !ro'rame $!ecial or'aniza"e.

1.Curriculum !lobal -rezul"ă din corela%ia din"re "oa"ecelelal"e "i!uri curriculare.2.Curriculum disimulat -rezul"ă din corela%ia din"recurriculum im!lici", a$cun$ *i ab$en".3. Curriculum aprofundat -realiza" !rin cre*"eranumărului de ore !en"ru di$ci!linele obli'a"orii.4. Curriculum nucleu etins-!re$u!une !arcur'erea"u"uror "emelor $u!limen"are ale di$ci!linelorobli'a"orii.5. Curriculum la dispoziţia "colii-re!rezin"ă ofer"a*colii !en"ru di$ci!linele inclu$e +n curriculumulo!%ional.6. Curriculum elaborate de *coală-la ini%ia"ia *coliifunc%ie de o!%iunile eleilor, !ărin%ilor, neoile $ociale*i re$ur$ele locale.

7.Curriculum naţional -rezul"ă din corelarea cadru de+nă%ămn" !en"ru +n"re'ul $i$"em de +nă%ămn", !ro'rame, manuale, e"c.8. Curriculum de tip asamblare-a$ambleazăcon%inu"uri nediferen%oa"e care $olici"ă con$"ruireaunei $i"ua%ii de in$"ruire in ederea +n$u*irii unorcuno*"in%e.9. Curriculum de tip inte!rare-elabora" !en"ru $i"ua%iide in$"ruire care nece$i"ă formarea unor ca!aci"ă%i$"ruc"urale in"er-in"ra-*i "ran$di$ci!linare

Figura 2. 0ipuri de curriculum. 'olibaba Evuleţ, //%.

23


24/135

-. Curri"u$u*/u$ $a %&"i0ia "$ii cuprinde

totalitatea proceselor educative şi experienţelor de învăţare

pe care şcoalale propune direct elevilor sau în cadrul ofertelor curriculare

proprii prin+

"oferirea posibilităţii de a opta pentru un anumit

domeniu de interes,

"corelarea cerinţelor elevilor cu posibilităţilor şcolii,"adaptarea demersului didactic la cerinţele sociale,

"individualizarea şcolilor,

"diferenţierea ofertei educaţionale

C!rric!l!m5!l &!cle! a$rof!&a# reprezintă aceea

formă de curriculum, la decizia şcolii, prin care se

urmăreşte aprofundarea obiectivelor şi conţinuturilor

curriculum"ului nucleu, prin noi obiective şi unităţi de

conţinut în număr maxim de ore prevăzut în planul de

învăţăm*nt al disciplinei.

C!rric!l!m5!l e8#i&s urmăreşte extinderea

obiectivelor şi conţinuturilor din curriculumul nucleu prin noiobiective şi unităţi de conţinut în număr maxim de de ore

prevăzut în planul de învăţăm*nt al disciplinei.

C!rric!l!m5!l ela(ora# e coală reprezintă aceea

formă a curriculum"ului la decizia şcolii prin care aceasta

propune o disciplină nouă cu prorame, obiective şi

24


25/135

conţinuturi noi, diferite de cele existente în planul cadru al

trunciului comun, reprezentate prin disciplinele opţionale,

care pot fi+-o!&ionalul #e a!rofun#are care derivă dintr"o

disciplină studiată în trunciul comun şi care urmăreşte

aprofundarea obiectivelor5competenţelor din curriculum"ul

nucleu, sau ale unor specializări care nu sunt parcurse

obliatoriu în trunciul comun,-o!&ionalul #e etin#ere care derivă dintr"o disciplină

studiată în trunciul comun şi urmăreşte extinderea

obiectivelor5 competenţelor enerale din curriculumul

nucleu prin obiective şi conţinuturi noi elaborate la nivelul

şcolii,

"o!&ional ca #isci!lină nouă, constă în introducerea

unei discipline noi în afara celor existente în trunciul

comun iar elaborarea proramei şi conţinutului se

realizează la nivelul şcolii,

-o!&ional integrat, constă într"un obiect de studiu

structurat în 1urul mai multor arii curriculare, prin elaborareaunei prorame interdisciplinare, cu obiective şi conţinuturi

diferite de cele cuprinse în ariile curriculare respective.

25


26/135

CICLURILE CURRICULARE

'iclurile curriculare sunt periodizări ale şcolarităţii

care au în comun obiective specifice şi rupează mai mulţiani de studiu şi în care sunt vizate pentru a fi atinse

anumite finalităţi.

'urriculum"ul 8aţional din 3omania, este prezentat în fiura

#, şi reprezintă trepte, nivele, care se suprapun pe structura

formală a sistemului de învăţăm*nt, finalităţile, conţinuturileşi strateiile de realizare sunt stabilite la nivel de politică a

educaţiei la nivel naţional cu descidere în cultura

europeană. 'onform 'urriculum"ului 8aţional elaborat de

E'(#$$>) în 3omania se lucrează după următoarele

cicluri+

europeană. 'onform 'urriculum"ului 8aţional elaborat de

E'(#$$>) în 3omania se lucrează după următoarele

cicluri+

26


27/135

V3RSTA(ani)

CICLUL4TREAPTA CLASA FINALITĂŢI

V3RSTA(ani)

CICLUL4TREAPTA CLASA FINALITĂŢI

;&A:

!nvăţăm*ntpreşcolar

ciziţiielementare

npreătitor

ciziţiifundamentale

%>$#/

!nvăţăm*nt primar 222222 Dezvoltare2B

####;#&#A

!nvăţăm*ntimnazial BB2B22 6rientare şi

observareB222

#A#:#%

#>#$

!nvăţăm*nt licealCcoli profesionaleCcoli de ucenici

2XX profundareX2

X22X222/.

>

-tudii universitare ; ani Diplomă de2'E8FDiplomă de-0E3

ani

; ani Diploma deD6'063

$ -tudii

27


28/135

.

.postuniversitare

Figura +. 'iclurile 'urriculumului 8aţional, #$$>.

Cicl!l ac4i'i"iilor f!&ameale cuprinde rupa

preătitoare a rădiniţei la care se adauă clasele 2 şi 22,

av*nd ca finalitate acomodarea la cerinţele sistemului

şcolar şi alfabetizarea iniţială, are următoarele obiective+

"asimilarea noţiunilor şi deprinderilor utilitare+scris,citit, calcul aritmetic,

"asimilarea noţiunilor şi deprinderilor utilitare+

scris,citit, calcul aritmetic,

"stimularea copiilor pentru cunoaşterea şi stăp*nirea

mediului apropiat,"stimularea capacităţii de imainaţie, creaţie şi intuiţie,

"formarea capacităţii psiomotorii multilaterale,

"formarea motivaţiei pentru învăţare.

Cicl!l c!rric!lar e e')ol#are, cuprinde elevii din

clasele 222"B2, v*rsta de $"# ani, are ca finalitate, formarea

capacităţilor de bază, inclusiv cele psiomotrice necesare şi

are ca obiective+

"dezvoltarea aciziţiilor linvistice necesare exprimării

în diverse situaţii de comunicare,

"dezvoltarea unei *ndiri structurate pe competenţe

aplicative de rezolvare a problemelor,

28


29/135

"familiarizarea cu abordarea pluridisciplinară, a

domeniilor cunoaşterii,

"constituirea unui set de valori consonate cu osocietate democratică şi pluralistă,

"încura1area talentului, experienţei şi expresiei în

diferite forme de artă,

"formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi

sănătate,"formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.

Cicl!l e o(ser)are i orieare cuprinde elevii din

clasele B22"2X, #;"#A ani, care au ca obiective ma1ore+

"identificarea de către elevi a propriilor afinităţi,

aspiraţii, atitudini şi valori cu scopul construirii unei imaini

de sine pozitive,

"formarea capacităţii de analiză a setului de

competenţe şi disponibilităţi bio", psio" sociale, în scopul

orientării profesionale sau sportivă,

"formarea capacităţii de a comunica, inclusiv prin

utilzarea unor limba1e specializate,"dezvoltarea *ndirii autonome şi a responsabilităţilor

de de interare socială.

Cicl!l e a$rof!&are, clasele X"X2, la v*rsta de #>"

#$ ani, are ca finalitate ma1oră ad*ncirea studiului în profilul

29


30/135

specializării alese şi vizează realizarea următoarelor

obiective+

"dezvoltarea competenţelor conitive care care permitrelaţionarea informaţiilor din domenii înrudite ale cunoaţterii,

"dezvoltarea competenţelor socioculturale care permit

interarea activă în anumite rupuri siciale,

"formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă

de acţiunile personale cu impact asupra mediului social,"exersarea imainaţiei şi creativităţii ca surse ale unei

vieţi personale şi sociale de calitate.

Cicl!l c!rric!lar e s$eciali'are, clasele X22"X222, la

v*rsta de #>"#$ ani, are ca finalitate ma1oră preătirea în

vederea interării în învăţăm*ntul universitar de profil sau

în c*mpul muncii şi are ca obiective+

"dob*ndirea încrederii în sine şi construirea unei

imaini pozitive asupra reuşitei personale,

"luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităţilor

condiţiilor sociale şi profesionale,

"înţeleerea şi utilizarea modelelor de funcţionare asocietăţii şi de scimbare socială.

30


31/135

CURS +. ARIILE CURRICULARE

riile curriculare reprezintă o cateorie fundamentală

a 'urriculum"ului 8aţional şi care rupează mai multe

discipline şcolare care au în comun mai multe obiective şi

metodoloii care oferă o viziune multi şi interdisciplinară

asupra obiectelor de studiu.

cestea sunt stabilite în mod ştiinţific pe baza unor criterii epistemioloice şi psiopedaoice.

'urriculum"ul 8aţional din 3om*nia este structurat pe

şapte arii curiculare+

"limbă şi comunicare,

"matematică şi ştiinţele naturii,

31


32/135

"om şi societate,

"arte,

"educaţie fizică şi sport,"tenoloii,

"consiliere şi orientare.

ria curriculară răm*ne aceeaşi pe toată durata

învăţăm*ntului obliatoriu, dar ponderea pe cicluri de clase

este variabilă.

NIVELURI, CICLURI, FILIERE, PROFILURI ŞI

SPECIALIZĂRI

Ni'&$uri$& de învăţăm*nt sunt ierarizate vertical,

diacronic, fiind leate de v*rstă, nevoile educaţionale ale

educabililor, şi radul de dificultate a conţinuturilor învăţării.

!nvăţăm*ntul din 3omania este structurat pe următoarele

niveluri de învăţăm*nt+ preşcolar, primar, secundar şi

superior.

Cicl!rile e &)ă"ăm3 pot fi identice sau se pot

deosebi în mai multe cicluri structurale. 4e durata învăţăm*ntului preuniversitar pot fi mai multe cicluri+

antepreşcolar, preşcolar, elementar, secundar

inferior(imnaziu),ciclul secundar superior(liceul).

Filierele reprezintă domenii curriculare diferite de

primele două clasificări deoarece separă curriculum"ul

32


33/135

lobal pe orizontală în sectoare, în zona educaţiei

postobliatorii(ciclul secundar superior). !n învăţăm*ntul

secundar superior, după absolvirea clasei există treialternative+ liceul, şcoala profesională, şcoala

complementară(şcoala de ucenici).4rezentăm spre

exemplificare oranirama sistemului de învăţăm*nt din

3omania, în formă tabelară(GGG.edu.ro,3eforma

învăţăm*ntului obliatoriu din 3omania p #).

:;R S A

CLASA0RU-A I S C E D

NI:ELURI EDUCAŢIONALE NI:ELCALIFI5CARE

#$5

6 !8BFFH80 782BE3-203

6

7

7 !8BFFH80 43E782BE3-203,

46-0 2'EED7'2E 0E323F 8E"782BE3-203F

+

#> X222

+2'E70EI8

6"6J2

'

+#% X22

2'E70E63E

02'

2'E7 + 30F-46302

B

2'E70EI86

6"

J2'#: X2 8

33

http://www.edu.ro/http://www.edu.ro/


34/135

0E66'64

02

#A X

2

!8B.0E63E

02'

!8B. 30F-46302

B0E66

J2'

!8BFF H80

0EI866"

J2'

C'6 DE 30E

C2E-E

322

1#& 2X

#; B222

!8BFFH80 '643EIE8-2B

# B22

## B22

#/ B

$ 2B

1

> 222

% 22

: 2

A 3E8& 2K6'2E

; 2'F

Fi%!ra 9. SRUCURA SISEMULUI DE 7N:ĂŢĂM;N

PROIECTAREA CURRICULUM/ULUICarac#eris#icile $roiec#ării c!rric!lare(oco%, +

2001).

bordarea curriculară sistemică şi perspectiva

sistemică, interatoare, a asupra procesului educativ,

promovează o concepţie nouă despre selectarea

34


35/135

oranizarea structurarea şi accesibilizarea conţinuturilor,

despre proiectarea şi realizarea învăţării.

etodoloia elaborării curriculumului va ţine cont detoate componentele şi etapele activităţii didactice şi funcţie

de obiectivele educaţionale urmărite în proiectarea

curriculară va ţine cont de următoarele elemente(?ocoş, ,

//#)+

"concentrarea actiită&ii #e instruire !e achizi&iile finaleale învăţării, prin trecerea de la proramele analitice la cele

centrate pe prorame în care demersurile instructiv

educative pe obiective formative, precum şi corelarea

optimă între obiective, conţinuturi, activităţi de învăţare,

-accentuarea #iensiunii ac&ionale $n forarea %i

#ezoltarea !ersonalită&ii eleilor prin stimularea activităţilor

didactice active şi interactive, stimulearea participării

elevilor la activităţile educaţionale, cooperarea lor cu cadrul

didactic şi colei şi situarea lor în centrul actului

instructiv5educativ,

-structurarea clară a ofertei e#uca&ionale a %colii $nra!ort cu interesele, a!titu#inilor %i a%te!tării eleilor %i

societă&ii prin coerenţa naţională a finalităţilor educaţionale

ale sistemului de învăţăm*nt, finalităţile etapelor de

şcolarizare, reperele enerale, principiile şi standardele de

elaborare şi aplicare a curriculum"ului.

35


36/135

-ri&ci$iile %e&erale ale $roiec#ării iac#ice

5articularea $n anieră sisteică a componentelor

procesului de învăţăm*nt+ finalităţi, conţinuturi, strateii, deinstruire şi evaluare,

"asigurarea coeren&ei %i conergen&ei finalităţilor,

"centrarea actiită&ii e#uca&ionale !e influen&a

foratiă a elevilor,

"stiularea !artici!ării con%tiente %i actie a elevilor şisituarea acestora în centrul procesului educaţional.

Ela(orarea c!rric!l!m!5l!i este un demers

întreprins pentru realizarea unei acţiuni, în abordarea unui

domeniu. 'urriculum"ul în educaţie va trebui să fie relevant,

adică să promoveze ceea ce este esenţial, util, oportun,

operativ, benefic şi fezabil.

4entru elaborarea curriculumu"lui vor fi necesare

răspunsuri la următoarele întrebări('olibaba, D, E, //%)+

C!i


37/135

7& ce co&i"ii


38/135

=. Im$lemearea, oranizarea situaţiilor de învăţare şi

inducerea5 enerarea experienţelor de învăţare

C. E)al!area c!rric!l!m!5l!i "stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare,

"realizarea evaluării.

D.Re%larea2ameliorarea $roces!l!i c!rric!lar

A5Ela(orarea2$la&ificarea A1. A&ali'a fi&ali#ă"ilor e!ca"io&ale, a com$e#e&"elor

%e&erale i s$ecifice )i'a#e i a &e)oilor e!ca"io&ale

ale e!ca"ilor

*naliza finalită&ilor e#uca&ionale este punctul de

plecare în proiectarea curriculumu"lui, respectiv a

orientărilor de care va ţine cont sistemul educativ. 'uprinde

sisteme de valori şi linii directoare care dau acestuia

coerenţă şi sens acţiunii educative.

9inalităţile enerale actuale relevă preocuparea

pentru formarea intelectuală, a abilităţilor şi competenţelor

practice şi pentru promovarea interdisciplinarităţii şitransdisciplinarităţii pentru realizarea caracterului

operaţional şi funcţional al aciziţiilor.

*naliza neoilor e#uca&ionale presupune identificarea

trebuinţelor obiective şi subiective. Elevi vor fi educaţi cu

38


39/135

identificarea propriilor trebuinţe care vor fi transformate în

obiective pe baza unui scimb de informaţii.

A.>. S#a(ilirea o(iec#i)elor 6biectivele curriculare sunt în concordanţă cu rolul

educaţiei care constă în contribuţia la încura1area indivizilor

să acţioneze în concordanţă cu tradiţiile şi convinerile lor

dar în acelaşi timp să"şi respecte pluralismul, să"şi dezvolte

mintea şi să"şi depăşească propriile limite(KacLues, Delors,///).

isiunea educaţiei este de a"i permite fiecăruia dintre

noi să.şi dezvolte talentul şi să"i valorifice la maximum

potenţialul creativ, inclusiv responsabilitatea pentru propria

viaţă şi pentru atinerea scopurilor personale(KacLues,

Delors, ///).

A.6. Selec#area isci$li&elor e s#!i!2co&"i&!#!rilor

Este foarte important ca în acţiunea de selectare a

conţinuturilor să se ţină cont de calitatea cuno%tin%elor

acuulate !recu %i a co!eten&elor forate. De

asemenea foarte important este achizi&ionareainstruentelor cognitie necesare #ocuentării, inforării,

utilizării %i !rocesării infora&iei . 6dată selectate

conţinuturile or fi consenate $n !lanurile #e $nă&ă3nt.

A.9.Or%a&i'area co&"i&!#!rilor

39


40/135

6ranizarea conţinuturilor se face $n concor#an&ă cu

finalită&ile e#uca&ionale urărite pun*nd accent pe

flexibilitatea şi adaptabilitatea acestora. A.?. S#r!c#!rarea si#!a"iilor e &)ă"are, $refi%!rarea i

ar#ic!larea e8$erie&"elor e &)ă"are.

4rin intermediul unor prorame coerente se propun

situa&ii #e $nă&are susceptibile de a enera e!erien&e

!ozitie #e $nă&are. -e pot concepe şi trasee curricularealternatie asiur*ndu"se flexibilitate în parcurerea lor.

4rin structurarea situaţiilor de învăţare se vizează

următoarele+

"formularea obiectivelor educaţionale sau ciar

operaţionale,

"stabilirea tipului de experienţă de învăţare dezirabilă,

"stabilirea formei de oranizare,

"realizarea transpoziţiei didactice a conţinuturilor,

"stabilirea unei metodoloii didactice adecvate,

"stabilirea sistemului mi1loaclor de învăţîm*nt,

"stabilirea formei de oranizare a activităţii elevilor,"simularea activităţii desfăşurate de profesor şi celor

centrate pe elev,

"simularea strateiei de evaluare a proramului.

=. Im$lemearea c!rric!l!m!5l!i

40


41/135

-e realizează prin aplicarea în practică a proramului

educativ, respectiv realizarea situaţiilor de învăţare într"o

modalitate flexibilă creatoare, valorific*nd resurseleanticipate. Este foarte important ca să ne raportăm la

obiectivele urmărite.

C. E)al!area c!rric!l!m!5l!i.

S#a(ilirea cri#eriilor i $roce!rilor e e)al!are

'riteriile de evaluare sunt obiectivele educaţionale, şialtele dacă se utilizează, vor fi aduse la cunoştinţa celor

educaţi înainte de începerea activităţilor.

4rocedurile de evaluare vor fi în funcţie de obiectivele

urmărite şi conţinuturile abordate prin îmbinarea optimă a

acestora.

Reali'area e)al!ării va consta în demersuri de

evaluare care pot viza obţinerea de informaţii despre+

"curriculum"ul în ansamblu, pertinenţa, calitatea şi

eficienţa lui,

"despre studenţi(cunoştinţe, competenţe),

"prestaţia didactică a educatorului.

D. Re%larea2Ameliorarea $roces!l!i c!rric!lar

/n ura ealuării tuturor !artenerilor $!lica&i precum

şi a autoevaluărilor realizaze de către studenţi, funcţie de

41


42/135

rezultatele şi informaţiile obţinute se !ot ela'ora strategii

corectie şi strategii aelioratie.

Res$o&sa(ili#ă"ile privind curriculum"ul se

repartizează la nivelul sistemului educaţional pe patru

nivele('8', #$$>)+

"la nivel naţional, uvernamental+ E',

"în teritoriu+ 2nspectoratele Ccolare Kudeţene,"la nivelul unităţilor şcolare+ Ccoli,

"la clase+ profesorul,

RES-ONSA=ILIĂŢI 7N -ROIECAREA CURRICULARĂ

Res$o&sa(ili#ă"i la &i)el &a"io&al2%!)er&ameal

"elaborează structura leislativă, reulamentele şi

recomandările curriculare, cadrul eneral de curriculum,

incluz*nd obiectivele şi standardele enerale, precum şi

cerinţele de certificare a studiilor,

"produce instrumente de evaluare ale sistemului

educaţional,"oferă suporturile de curriculum 2nspectoratelor Ccolare

Kudeţene şi reţelelor acestora,

"alocă resursele necesare către 2nspectoratele Ccolare

Kudeţene,

42


43/135

"evaluează realizarea curriculumu"lui la nivel de sistem şi

pe componente.

Res$o&sa(ili#ă"i la &i)el #eri#orial+ I&s$ec#ora#ele@!e"e&e Şcolare+

"dezvoltă politici de implementare ale curriculumu"lui,

"oferă resursele şi suportul finaciar necesar implementării

curriculumu"lui,

"asiură calitatea proramelor la toate nivelele deşcolarizare,

"elaborează şi diseminează material instrucţional,

recomandări şi iduri de implementare curriculară,

"evaluează realizarea proramelor,

"oferă consultanţă şi prorame de formare continuă a

cadrelor didactice.

Res$o&sa(ili#a#e la &i)el!l colii+

"asumă strateia de aplicare a curriculumu"lui,

"dezvoltă prorame proprii de studiu,

"determină tipurile de curriculum şi extensiile acestora,

"coordonează proramele de dezvoltare curriculară,"realizează formarea continuă a profesorilor proprii,

"evaluează realizarea curriculumu"lui pe discipline şcolare

şi clase de elevi.

Res$o&sa(ili#ă"i la &i)el!l clasei2$rofesor!l!i

"identifică nevoile subiecţilor educaţiei,

43


44/135

"realizează următoarele acţiuni în scopul proiectării

activităţii didactice

"lectura personalizată a proramei şi manualelor,"elaborarea planificării calendaristice(orientative) pe

termen mediu,

"efectuarea proiectării secvenţiale, pe termen

scurt(unităţilor de învăţare),

"îmboăţeşte curriculum"ul diferitelor discipline,"asiură individualizarea curiculumu"lui prin planuri

individuale de lecţii,

"realizează diferenţierea curriculară,

"evaluează rezultatele elevilor şi îi spri1ină în procesul de

învăţare.

DOMENIILE DE COMPETENŢE

!nvăţăm*ntul obliatoriu(clasele "2"X), trebuie să

asiure elevilor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini în cele optome&ii e com$e#e&"ă c4eie+

#"comunicare în limba maternă,

"comunicare în limbi străine,

;"matematica, ştiinţă şi tenoloie,

&"tenoloia informatică şi a comunicaţiilor,

44


45/135

A"competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi

civice,

:"cultură antreprenorială,%"sensibilizarea la cultură,

>"a învăţa să înveţi.

Res!rsele ariei c!rric!lare E!ca"ie Fi'ică i

S$or# & reali'area ome&iilor e com$e#e&"ăc4eie(Scarlat, 4.,2005)+

45


46/135

CONTRI9UŢIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI N REALIZAREA DOMENIILOR DE COMPETENŢĂ1. Com$e#e&"a c4eie com!&icare & lim(a ma#er&ă.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE 0erminoloia specifică "tenică

"tactică, "bio"fizioloică şi psioloică

"iienică, "metodică,3eulamentele probelor şi ramurilor desport,2nformaţii sportive,

A=ILIĂŢI "receptarea corectă a mesa1elorspecifice orale şi scrise,"emiterea mesa1elor orele şi scrise,"susţinerea unui dialo cu tematică

specifică"comentarea unor evenimentespecifice domeniului, în termeniadecvaţi,"înţeleerea informaţiei transmise demedia.

AIUDINI "interes pentru îmbunătăţireavocabularului specific,"preocupare pentru informarea sportivăsistematică,

"disponibilitate pentru receptarea şiconformarea la mesa1ele transmise decătre profesor, coleii şi partenerii deactivitate."utilizarea comunicării în scopulcolaborării,"autocontrol asupra corectitudinii şicaracterului elevat al comunicării,"intransienţă asupra aresiunii verbale

>. Com$e#e&"a c4eie Com!&icare & lim(i s#răi&e.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE 5- rincipalii termeni specifici, ecivalenţi în limba străină studiată cu precădere+

"denumirea probelor5ramurilorsportive, "denumirea procedeelor şi acţiunilortenico

tactice, "principalelor reuli de concurs, "termeni uzuali, metodici şi

A=ILIĂŢI 5perceperea corectă a mesa1elorscrise if orale, din domeniul sportive,

în limba studiată,"capacitatea de a utiliza, în paralelsau alternative termeni specifici înlimba maternă şi limba străinăstudiată,"de a comunica în limba modernăstudiată, într"un rup stabil sau

AIUDINI "interes pentru documentarea asuprafenomenului sportiv din aria eorafică

specifică limbii străine studiate,"iniţiativă în stabilirea de relaţii decomunicare orală şi scrisă, cu partenerivorbitori ai limbii străine studiate, petematică sportivă,"autoevaluarea obiectivă a posibilităţii dea"şi valorifica cunoştinţele sportive şi de

46


47/135

oranizatorici(poziţii, mişcări, comenzi)

constituit spontan, care practicăexerciţile f2zice şi sportul,

limbă străină în domeniile. turistic,competiţional şimass"media.

6. Com$e#e&"a c4eie Ma#ema#ică, #ii&"e i #e4&olo%ie.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE

"unităţile de măsură a masei,spaţiului şi timpului"sementele, oranele,articulaţiile şi mişcărilecorpului,

A=ILIĂŢI

"de a utilize aparatura demăsură şi control,"de a"şi determina parametriimorfoloici, funcţionali şimotrici,

AIUDINI

"obiectivitate şi rioare înautoevaluarea capacităţilorbio"psio"motrice,"exienţă if arumentare aselecţiei şi mi1loacelor utilizate

47


48/135

"funcţiile oranismului şiunităţile de măsurare aleacestora,(cardiorespiratorii,analizatori)"direcţie, amplitudine,uniuri,

"formule de calcul al indicilorspecifici(proporţionalitate,nutriţie),"aparatura de specialitate.

"de a selecta aparaturaadecvată scopului urmărit,"de a"şi doza parametriiefortului,"de a sesiza relaţia dintreconţinutul cantitatea şi

calitatea eforturilor depuse şireacţiile oranismului,

pentru creşterea capacităţilorfizice proprii,"dorinţa de auto"perfecţionareprin relarea continuă arelaţiei cauză efect.

9. Com$e#e&"a c4eie e4&olo%ia i&forma"iei i com!&icării .'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE "sursele de informaţiireprezentative din domeniuleducaţiei fizice şi sportului,existente pe plan naţional şi

internaţional,"cateoriile semnificative deinformaţii specificedomeniului,"criterii de evaluare în sport.

A=ILIĂŢI "de a selecta informaţiilecorespunzătoare interesuluipersonal,"de a stoca şi reăsi

informaţiile culese,"de a comunica prinintemediul mi1loacelor tenicemoderne.

AIUDINI "interes constant pentruanumite cateorii de informaţiisportive,"iniţiativă în dob*ndirea celor

mai noi informaţii"disponibilitatea pentruscimbul de informaţii,

48


49/135

?. Com$e#e&"a c4eieB A &)ă"a să &)e"i.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE "modelul bio"psio"motricspecific v*rstei,"tenici de determinare alpotenţialului bio"motricpersonal,

"metode şi mi1loace specificedezvoltării capacităţii motriceşi a instruirii sportive,"tenici de evaluare.

A=ILIĂŢI "utilizarea tenicilor deevaluare a capacităţii bio"psio"motrice,"prelucrarea datelorcapacităţii proprii şi reflectare

critică asupra valorii acestora,"conştientizareacomponentelor valorilorpozitive şi neative aledezvoltării fizice şi capacităţiimotrice proprii,

AIUDINI "automotivare şi încredere înposibilităţile de realizare,"perseverenţă în realizareaproramelor stabilite,"dorinţa de autoperfecţionare

continuă,"adaptabilitate şi flexibilitate înrealizarea obiectivelorpropuse sau autopropuse,

49


50/135

"elaborarea autonomă a unorprorame de acţionare,"concentrarea pe perioadeluni şi scurte ale realizăriiobiectivelor propuse.

. Com$e#e&"a c4eie Com$e#e&"e ier$erso&ale, ierc!l#!rale, sociale i ci)ice.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE "carta olimpică,"componentele acceptate şiinterzise în diferite ramuri desport,"fair"pla=,

"starea de sănătatepersonală,"iiena educaţiei fizice şisportului,"alimentaţia sănătoasă a unei

A=ILIĂŢI 5de a iniţia şi a intreţine relaţiiinterumane prin intrmediulpracticării exerciţiilor fizice şisportului,"de a se intera în colectivităţi

variate,"de a"şi controla reacţiile în 1urul activităţilor sportivecolective, manifest*ndtoleranţă faţă de parteneri,

AIUDINI "respect faţă de prtenerii de întrecere şi faţă de adversari,"disponibilitate pentrucompromis în oranizarea şidesfăşurarea activităţilor

practice sub formă de întrecere,"interitate şi respect pentruadevăr, în variate situaţii carese cer arbitrate,

50


51/135

persoane care practicăsistematic exerciţiile fizice ifsportul,"educaţia fizică şi sportul înfamilie,"instituţiile specifice sportului.

înlătur*nd orice formă deviolenţă,"de a media momenteleconflictuale care pot apăreape parcursul concursurilor,"de a face diferenţa dintre

activităţile diri1ate şi celeindependente, individuale şide rup.

"aservitate în desfăşurareaactivităţilor practice,"respect pentru valori,"atitudine critică faţă decomportamenteleneadecvate.

. Com$e#e&"a c4eie Com$e#e&"e are$re&oriale.'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE "statutul profesional şi socialal sportivilor de performanţă,"sportul de performanţă oposibilă profesie,"forme de practicare alexerciţiilor fizice care se potconstitui ca obiect al unorafaceri (fitness, culturism,centre de iniţiere în diferiteramuri de sport).

A=ILIĂŢI "de a"şi valorificadisponibilităţile şi acumulăriledintr"un domeniucompetiţional sauoranizatoric,"de a"şi evalua şansele deintrare şi de reuşită într"oformaţie sportivă,"de a"şi completa şiaprofunda cunoştinţele

AIUDINI "iniţiativă în descoperireadomeniilor în care îşi poatevalorifica competenţeledob*ndite,"perseverenţă şi efortsistematic pentru atinereaobiectivelor propuse,"realism în evaluarea şanselor de reuşită şi a riscurilor.

51


52/135

necesare iniţierii ulterioare aunor activităţi privateprofitabile.

. Com$e#e&"a c4eie Se&si(ili#a#e la c!l#!ră..'ontribuţia specifică a disciplinei Educaţie 9izică şi -port

CUNOŞINŢE "cultura fizică, domeniu alculturii universale,"repere reprezentative aleculturii fizice,"interferenţe între sport şi artă(patina1 artistic, înnot sincron,

sărituri în apă,sport aerobic,dans sportiv.

A=ILIĂŢI "de a recepta elementele decreaţie artistică în diferiteramuri sportive,"de a participa la discuţii şi adezbate valenţele artistice alediferitelor esture motrice,

"de a compara diferitele formede expresie artistică specificedomeniului educaţie fizice şisport.

AIUDINI "atitudine pozitivă pentru toateformele de expresie culturală,"conştiinţa diversităţii şievoluţiei estului estetic însport,"disponibilitate de cultivare a

calităţilor proprii,"toleranţă faţă de ustulestetic al celorlalte personae,"interes şi preocuparepermanentă pentru aspectul

52


53/135

estetic al atitudinii corporale şia esturilor motrice proprii.

53


54/135

PRODUSELE CURRICULARE

4rodusele curriculare reprezintă ansamblul documentelor oficiale

şi neoficiale, al resurselor şi al produselor care structurează în maniere

specifice conţinuturile învăţăm*ntului şi care spri1ină coninutul currricular în calitate de instrumente de oranizare a situaţiilor de învăţare şi de

enerare a experienţelor de învăţare('ristea, -, #$$>).

4rodusele curriculare pot fi(Candor, 2., //$)+

"#. 4roduse curriculare principale+

"planul"cadru de învăţăm*nt,

"prorama şcolară,"manualul şcolar.

. 4roduse curriculare auxiliare+

"iduri metodice pentru cadre didactice,

"caiete de munca independentă pentru elevi,

"pacete de învăţare,

"seturi multimedia,"soft"uri educaţionale,

;. 4roduse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică

realizată de cadrul didactic+

"planificarea calendaristica(anuală)

"proiectarea unităţilor de învăţare(secvenţială)

"proiectarea la nivelul lecţiei ( activităţii )

-LANUL5 CADRU DE 7N:ĂŢĂM;N

Este documentul oficial elaborat de către ministerul Educaţiei şi

'ercetării în #$$$ care reprezintă cadrul oficial al desfăşurării

54


55/135

procesului"instructiv educativ. ctuala reformă curriculară înlocuieşte

lanul #e $nă&ă3nt care se caracteriza prin faptul că era unic şi

oliatoriu penru toate şcolile şi clasele de acelaşi tip cu -la&!l5car! e

&)ă"ăm3. cesta se caracterizează prin faptul că se adreseazădisciplinelor de învăţăm*nt din ariile curriculare av*nd ore obliatorii, în

proporţie de %A">/@, şi opţionale în proporţie de /"A@.

4lanul cadru de învăţăm*nt prevede pentru toate ariile curriculare,

un număr minim şi maxim de ore(pla1ă orară) obliatorii pe săptăm*nă,

pentru fiecare disciplină de învăţăm*nt precum şi pentru fiecare clasă

care nu pot fi depăşite sau reduse.-ri&ci$ii %e&erale e ela(orare+

-!rinci!iul #escentralizării curriculum"ului+ trecerea de la

învăţăm*ntul eneral, proiectat pentru toţi, la un învăţăm*nt pentru

fiecare,

-!rinci!iul flei'ilită&ii + trecerea de la o şcoală pentru toţ,i la şcoala

pentru fiecare impune proiectarea şi implementarea unor trasee flexibile,particulare, specifice, personalizate.

-!rinci!iul #escongestionării + prin selectarea, structurarea

dimensionarea şi esenţializarea conţinuturilor proramelor şcolare şi

diminuarea supraîncărcării informaţionale,

-!rinci!iul eficien&ei + proiectarea unui curriculum care să asiure

atinerea finalităţilor,-!rinci!iul co!ati'ilită&ii cu stan#ar#ele euro!ene prin centrarea

pe competenţe, formarea şi modelarea personalităţii elevilor şi centrarea

activităţii de învăţare pe elev,

-!rinci!iul func&ionalită&ii + adaptarea disciplinelor de studiu, ariilor

curriculare, la particularităţile elevilor,

55


56/135

-!rinci!iul coeren&ei: asiurarea unui caracter omoen al

parcursului şcolar prin asiurarea unui raport optim între ariile curriculare

şi disciplinele de studiu,

-!rinci!iul egalită&ii %anselor: dreptul fiecărui individ la educaţierealizat prin parcurerea trunciului comun şi valorificarea potenţialului

de care acesta dispune,

-!rinci!iul racor#ării la social + existenţa unor corelări între ofertele

educaţionale şi comunitate,

lanul-ca#ru !ree#e pentru aria curriculară Educaţie 9izică şi

-port, următoarea pla1ă orară+""; ore pentru clasele a"2"B22"a şi a"2X"X2"a,

"#" ore pentru clasele Ma"B222 şi X22"a.

4la1a orară oferă posibilitate elevilor să opteze, între numărul

minim de două ore şi cel maxim de trei ore5săptăm*nă. 'ea de"a treia

oră face parte din curriculum"ul extins şi face parte alături de

curricululum"ul aprofundat şi cel opţional la curriculumul la decizia şcolii.4rin cele două componente ale curriculum"ului(trunci comun şi

curriculum"ul la decizia şcolii), se oferă posibilitatea constituirii

scemelor orare ale fiecărei clase potrivit formulărilor elevilor şi părinţilor.

8umărul de ore la disciplina Educaţie 9izică şi -port diferă, funcţie

de profilul instituţiei şcolare de învăţăm*nt, poate fi mai mare, ex., liceele

vocaţionale cu proram sportiv(:"#& ore5săptăm*nă), sau poate fi maimic cum este cazul liceelor vocaţionale cu profil arte, una oră5săptăm*nă

sau pot lipsi, în cazul liceelor vocaţionale de corerafie.

C!rric!l!l!m5!l i& #r!&c4i!l com!& corespunde nuărului

ini sau ai #e ore prevăzute în 4lanul"cadru de învăţăm*nt.

C!rr!c!l!m5!l la eci'ia colii reprezintă #iferen&a #intre

nuărul ini %i ai #e ore"să!tă3na care se pot aproba de către

'onsiliul de 'urriculum al şcolii funcţie de opţiunile elevilor. !n czul

56


57/135

educaţiei fizice şi sportului orele peste numărul minim, fără a depăşi

numărul maxim pot fi de aprofundare, opţional la disciplină nouă, de

extindere sau ansamblu sportiv.

Sc4ema orară reprezintă modalitatea concretă de alcătuire aproramului şcolar pentru fiecare clasă în parte, ţin*nd cont de numărul

minim şi maxim de ore alocate prin 4lanul"cadru de învăţăm*nt.

57


58/135

CURS 7. SOLUŢIILE DE OPTIMIZARE ŞI CONTRI9UŢIA EDUCAŢIEI

FIZICE LA REALIZAREA FINALITĂŢILOR

4rorama şcolară de Educaţie 9izică şi -port, este documentul

oficial elaborat de către E'0- prin comisia de specialitate a 'onsiliului8aţional de 'urriculum(E'0-5'8').

4rorama de Educaţie 9izică şi -port are caracter obliatoriu

pentru toate unităţile de învăţăm*nt, publice şi private.

4rorama se aplică în lecţiile de educaţie fizică din curriculum"ul

nucleu precum şi în lecţiile de aprofundare şi extindere din ciclul

imnazial(conţinuturile marcate cu asterix).4rorama de Educţie 9izică reflectă contribuţia pe care aria

curriculară 4#uca&ie 6izică %i S!ort o aduce la realizarea obiectivelor

enerale educaţionale enerale şi are următoarele caracteristici+

"sunt obliatorii pentru toate unităţile de învăţăm*nt,

"asiură o bază unitară şi multilaterală de preătire pentru toţii

elevii,"acordă prioritate funcţiei formative prin înzestrarea elevilor cu

tenici de lucru precum şi cu aplicarea deprinderilor şi priceperilor

motrice în viaţa socială sau anumite situaţii competitive speciale,

"asiură o relativă tratare diferenţiată a elevilor funcţie de sex,

"caracterul dinamic determinat de comanda socială,

"permite un rad ridicat de autonomie.SRUCURA -RO0RAMELOR DE EDUCAŢIE FIICĂ

ctualele prorame au fost elaborate pentru ciclurile+

primar(clasele 2"2B), imnazial(clasele B"B222), ciclul inferior al

liceului(clasele 2X"X), şi ciclul superior al liceului(clasele X2"X22)

(E'0-5'8').

58


59/135

-RO0RAMA ŞCOLARĂ -ENRU CICLUL -RIMAR

i&cl!e(E'0-5'8', //;).

Iro!cere2&o#a e $re'eare care reflectă concepţia ce stă la

baza reformei sistemului de învăţăm*nt urmărind realizarea finalităţilor prezentate în eea !nvăţăm*ntului referitoare la dezvoltarea complexă

a a personalităţii copiilor

O(iec#i)ele5car! care exprimă capacităţile şi atitudinile

specifice care vor fi formate5dezvoltate la elevi, care derivă din finalităţile

specifice acestui ciclu.

"menţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creştereacapacităţii de adaptarea acestora la factorii de mediu,

"armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării

abaterilor posibile de la aceasta,

"extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, utilitar

aplicative şi sportive elementare şi dezvoltarea calităţilor motrice

aferente,"practicarea independentă a exerciţiilor fizice a 1ocurilor şi

diferitelor sporturi,

"manifestarea spiritului de ecipă şi de întrecere în funcţie de un

sistem de reului acceptate.

1. Me&"i&erea s#ării o$#ime e să&ă#a#e a ele)ilor i

cre#erea ca$aci#ă"ii e aa$#area aces#ora la fac#orii e mei!,obiectiv cadru rezultat din finalităţile învăţăm*ntului primar+

"asiurarea educaţiei elementare pentru toţi copiiiN

"formarea personalităţii copilului, respect*nd nivelul şi ritmul său

de dezvoltare,

59


60/135

"înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi, aptitudini

care să stimuleze raportarea afectivă şi creativă la nivelul social şi

natural şi să permită continuarea educaţiei,

"stimularea copilului în perceperea, cunoaşterea şi stăp*nirea

mediului apropiat.

O(iec#i)e e referi&"ă i e8em$le e ac#i)i#ă"i e &)ă"are

rezultă din cele cadru şi arată nivelul la care vor fi îndeplinite de către

elevi precum şi mi1loacele pe care le utilizează profesorul pentru

realizarea obiectivelor de referinţă+

/nzestrarea eleilor cu cuno%tin&e %i ca!acită&i care să le !erită:

"identificarea principalelor caracteristici ale stării de sănătate,

"diferenţierea factorilor care pot influenţa starea de sănătate,

aplicarea reulilor de iienă personală,

"asiurarea interităţii corporale proprii şi ale coleilor pe

parcursul activităţii.

Cultiarea atitu#inilor o'iectielor #e referin&ă:

"să recunoască principalele caracteristicii a stării de sănătate,

"să respecte reulile de iienă personală precum şi ale efortului,

"să cunoască factorii de mediu care pot asiura călirea

oranismului,

"să manifeste ri1a pentru propria stare de sănătate,

"să acţioneze în condiţii de siuranţă pentru evitarea accidentelor

în timpul activităţilor speifice.

4entru realizarea acestor obiective activitatea cadrului didactic va

avea un caracter complex şi sistematic adaptat nivelului de înţeleere

al copiilor.

60


61/135

'unoştinţele acumulate de către elevi, de la disciplinele care

aparţin de alte arii curriculare cu referire la aceste obiective se

consolidează şi se valorifică în lecţia de educaţie fizică prin acţiunea

directă reacţiile oranismului la efort, influenţa factorilor de mediu.

S#a&are e $erforma&"ă+

Exemplificarea a două activităţi desfăşurate în scopul menţinerii

propriei stări de sănătate.

Co&"i&!#!rile &)ă"ării i sis#emele e ac"io&are pentru+

"elemente pentru oranizarea activităţilor practice sportive,

"elemente ale dezvoltării fizice armonioase,"calităţile motrice de bază,

"deprinderi motrice de bază,

"deprinderi motrice utilitar aplicative,

"deprinderi motrice sportive elementare,

"informaţii sportive.

S#a&are c!rric!lare e $erforma&"ă & concordanţă cu obiectivelecadru astfel+

O(iec#i) car!1.

enţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creşterea

capacităţii de adaptarea acestora la factorii de mediu,


Exemplificarea a două activităţi desfăşurate în scopul menţineriipropriei stări de sănătate.

O(iec#i) car! >.

rmonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării

abaterilor posibile de la aceasta,


Executarea unui complex de dezvoltare fizică din patru exerciţiifuncţie de posibilităţile individuale.

61


62/135

4rezentarea a c*te unui exerciţiu pentru prevenirea instalării

abaterilor de la postura corectă, pentru spate, membre inferioare,

abdomen.

O(iec#i) car!6.Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, utilitar

aplicative şi sportive elementare şi dezvoltarea calităţilor motrice

aferente


plicarea în cadrul unei ştafete a două deprinderi motrice de

bază dintre+ alerare, aruncare"prindere şi săritură. plicarea în cadrul unei ştafete a două deprinderi utilitar

aplicative din+ t*r*re escaladare, transport, tracţiune.

O(iec#i) car! 9.

4racticarea independentă a exerciţiilor fizice a 1ocurilor şi

diferitelor sporturi.

anifestarea spirtului de ecipă şi de întrecere în funcţie desistem şi reuli acceptate.


plicarea deprinderilor sportive elementare însuşite în cadrul

unei discipline sportive cu respectarea reulamentului specific şi

adecvarea la la sistemul de relaţii cu partenerii şi cu adversarii.

>. Armo&i'area $ro$riei e')ol#ări fi'ice i $re)e&ireai&s#alării a(a#erilor $osi(ile e la aceas#a obiectiv cadru aflat în

concordanţă cu finalităţile învăţăm*ntului primar+ obiectiv cadru rezultat

din finalităţile învăţăm*ntului primar+

"asiurarea educaţiei elementare pentru toţi copiiiN

"formarea personalităţii copilului, respect*nd nivelul şi ritmul său

de dezvoltare,

62


63/135

"înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi, aptitudini,

care să stimuleze raportarea afectivă şi creativă la nivelul social şi

natural şi să permită continuarea educaţiei,

"stimularea copilului în perceperea, cunoaşterea şi stăp*nirea

mediului social şi natural.

O(iec#i)ele e referi&"ă )i'ea'ă+

"cunoaşterea şi adoptarea atitudinii corecte în poziţiile statice,

"adoptarea poziţiilor corecte ale coloanei vertebrale şi ale

sementelor corpului în raport cu aceasta în situaţii statice,

"executarea principalele exerciţii de dezvoltare fizică înconcordanţă cu posibilităţile individuale, după demonstraţie,

"determinarea înălţimii şi reutăţii corporale.

4entru influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a dezvoltării

oranismului elevilor se pot adopta următoarele ac"i!&i+

"elaborarea de matriale intuitive care să ilustreze deviaţiile

coloanei vertebrale în comparaţie cu cea normală, precum şi poziţiilecorecte şi deficitare în bancă, la studiu,

"verificarea periodică a principalilor indicatori

antropometrici(înălţime şi reutate),

"recomandarea făcută părinţilor privind atenţionarea copiilor în

cazul constatării poziţiilor deficitare, vestimentaţiei în cazul unor condiţii

atmosferice nefavorabile,"efectuarea examinării somatoscopice de cel puţin două ori pe an

şi cuprinderea în prorame de cultură fizică medicală a celor cu

deficienţe fizice,

4rofesorul de educaţie fizică acţionează pentru influenţarea

corectă a şi armonioasă a corpului în veria a 222"a, după influenţarea

selectivă a aparatului locomotor fiindu"i alocate A"> minute, numărul de

63


64/135

exerciţii fiind de de %">, cu &"> timpi, fiecare viz*nd o reiune, lanţ

muscular sau sement.

doptarea posturii corecte poate fi realizată şi în celelalte etape

ale lecţiei astfel+"pe durata oentului organizatoric "prin adoptarea posturii

corecte prin exersarea poziţiilor de drepţi şi pe loc repaus, întoarcerilor

de pe loc însist*nd pentru adoptarea unor posturi corecte,

"pe durata !regătirii organisului !entru efort , la exersarea

variantelor de mers şi a mişcărilor sementare, se va insista prin

observaţii enerale şi individuale asupra menţinerii corecte a poziţieitrunciului, capului, mişcării braţelor,

"pe parcursul realizării teelor lec&iei vor fi vizate de asemenea

adoptarea corectă a poziţiilor din care se realizează exersarea,

"în etapa de reenire a organisului #u!ă efort %i $ncheierii

oranizate a lecţiei prin atenţionări asupra adoptării posturii corecte a

cor!ului în mers şi statice.S#a&are e $erforma&"ă+

Executarea unui complex de dezvoltare fizică din patru exerciţii

funcţie de posibilităţile individuale.

4rezentarea a c*te unui exerciţiu pentru prevenirea instalării

abaterilor de la postura corectă, pentru spate, membre inferioare,

abdomen.6. E8#i&erea fo&!l!i $ro$ri! e e$ri&eri mo#rice e (a'ă,

!#ili#ar5a$lica#i)e i s$or#i)e elemeare i e')ol#area cali#ă"ilor

mo#rice aferee.

cest obiectiv cadru vizează una din finalităţile specifice

învăţăm*ntului primar "$nzestrarea co!ilului cu acele cuno%tin&e,

ca!acită&i, a!titu#ini, care să stiuleze ra!ortarea afectiă %i creatiăla nielul social %i natural %i să !erită continuarea e#uca&iei.

64


65/135

'a obiective de referinţă ale acestui obiectiv cadru sunt vizate+

"însuşirea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ utilitare, în

contextul activităţii motrice,

"însuţirea mecanismului de bază al deprinderilor motrice sportive

elementare.

4rocesul didactic va fi orientat pentru formarea unor a#i#!i&i

cum sunt+

"dorinţa de întrecere,

"perseverenţa de a axersa p*nă la însuşirea corectă adeprinderilor,

"dorinţa de afirmare în întrecerile oranizate,

"spiritul competitiv.

'onstituirea !&i#ă"ilor de învăţare va fi proiectată conform

nivelului de stăp*nire de către elevi a deprinderilor motrice ce urmează

a fi predate.'adrul didactic va trebui să deţină co!eten&ele s!ecifice #e

!re#are a unei #e!rin#eri cunoscute prin interarea acesteia în acţiuni

motrice complexe şi variate, !recu %i $n cazul celor cunoscute prin

utllizarea descrierii, explicaţiei, demonstraţiei lobale şi sementare,

pentru formarea mecanismului de bază al deprinderii.

De$ri&erile mo#rice e (a'ă "cele utilizate frecvent în activităţimotrice curente, precum şi în formarea deprinderilor specializate+ ersul

alergarea, săritura, aruncarea %i !rin#erea.

-ers %i ariante #e ers+ pe v*rfuri, pe călc*ie, emuit,

-alergare %i ariante #e alergare+ şerpuită cu ocolire de obstacole, peste

obstacole,

-sărituri + de pe loc cu desprindere pe ambele picioare, cu deplasare,

65


66/135

-aruncarea %i !rin#erea #e !e loc + aruncări lansate, azv*rlite, la ţintă, la

partener, la distanţă, prindera cu două m*ini,

ceastă v*rstă este propice formării anumitor cateorii de

deprinderi şi însuşirea mecanismului de bază(innot, patina1, sci)devenind aciziţii pe toată durata vieţii).

De$ri&erile mo#rice !#ili#ar5a$lica#i)e+ permit realizarea unor

activităţi motrice curent înt*lnite în viaţa cotidiană+ echili'rul, t3r3rea,

că&ărarea-co'or3rea, $!ingerea, trac&iunea, trans!ortul #e o'iecte, care

devin aciziţii deosebit de utile pentru creşterea capacităţii de adaptare

la mediul social şi natural.-echili'rul + menţinerea poziţiilor de st*nd pe v*rfuri, pe enunci, pe un

picior pe sol şi pe suprafeţe înuste şi înălţate,

-că&ărare pe scara fixă cu cu păşire şi apucări succesive,

"escaladare cu apucare spri1in şi păşire pe5peste obstacol,

-trac&iune-$!ingere+ deplasarea propriului corp prin împineri realizate

cu braţele şi cu picioarele,-trans!ort #e greută&i + de obiecte uşoare, apucate cu una5ambele m*ini,

individual şi pe pereci,

"t3r3re pe palme şi enunci, pe antebraţe şi enunci,

-%tafete %i !arcursuri a!licatie.

De$ri&erile s$or#i)e elemeare sunt deprinderi cu structuri

simple aflate în str*nsă leătură cu deprinderile motrice de bază şi careaparţin unor probe şi ramuri de sport accesibile copiilor la această

v*rstă. 4rorama şcolară prevede pentru ciclul primar+

-s!ecifice atletisului + alerarea de rezistenţă, alerarea de

viteză cu start din picioare, aruncarea minii de oină de pe loc la

distanţă,

-s!ecifice ginasticii:

66


67/135

"acrobatice+ cumpăna pe un enunci, semisfoara, podul de

1os, rulări, rostooliri înainte din emuit în emuit,

"ritmice sportive+ balansări de braţe variaţii de paşi, întoarceri

de pe loc,"aerobice+ paşi aerobici de bază,

-s!ecifice 7ocurilor s!ortie: 1ocuri dinamice şi preătitoare

specifice fiecărui 1oc sportiv predat+ minibascet, minifotbal, badminton,

tenis de masă,

-s!ecifice unor rauri sezoniere+ sci, patina1, role, eaţă,

înnot, sanie,-regulile #e 'ază ale s!orturilor !re#ate.

De')ol#area cali#ă"ilor mo#rice e (a'ă+

-iteza:

"reacţia la stimuli auditivi, vizuali şi tactili,

"la viteza de execuţie în acţiunu motrice sinulare,

"viteza de deplasare pe direcţie rectilinie,-$n#e3nare+ coordonarea acţiunilor motrice realizate individual,

-for&a: forţa dinamică sementară,

-rezisten&a+ rezistenţa enerală la eforturi aerobe,

-o'ilitate şi stabilitate articulară.


plicarea în cadrul unei ştafete a două deprinderi motrice debază dintre+ alerare, săritură şi aruncare"prindere.

plicarea în cadrul unei ştafete a două deprinderi utilitar

aplicative din+ t*r*re escaladare, transport, tracţiune.

Demonstrarea nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice,

raportat la valorile determinate prin evaluarea predictivă la începutul

ciclului de şcolaritate.

67


68/135

9. -rac#icarea i&e$e&eă a e8erci"iilor fi'ice a Goc!rilor i

iferi#elor s$or#!ri

6biectivele de referinţă ale acestui obiectiv cadru vizează

selectarea diferitelor exerciţii fizice pentru practicarea lor independentă.4entru eficientizarea acţiunilor privind realizarea acestui obiectiv

cadrul didactic va trebui să coreleze conţinuturile de predare5învăţare cu

posibilităţile elevilor de a le utiliza în activităţile independente,

3ecomandarea ca exerciţiile pentru întărirea musculaturii

spatelui, sau abdomenului să fie practicate la domiciliu în beneficiu

personal.3ecomandarea ca exerciţiile de dezvoltare fizică să fie exersate

zilnic sub forma imnasticii de înviorare.

7tilizarea deprinderilor sub formă de întrecere pe parcursul

lecţiilor va constitui un prile1 favorabil de a recomanda copiilor

oranizarea şi participarea la întreceri în timpul activităţilor

independente.Elevii cu deficienţe, atitudini corporale deficitare precum şi a

celor cu unele infirmităţi vor utiliza în mod individualizat aceste exerciţii.

?. Ma&ifes#area s$iri#!l!i e ec4i$ă i e recere & f!&c"ie

e !& sis#em e re%!li acce$#a#e.

'a obiective de referinţă prorama şcolară prevede+"recunoaşterea reulilor simple stabilite pentru oranizarea şi

desfăşurarea activităţilor practice,

"manifestarea de iniţiativă în colaborarea cu coleii pe parcursul

activităţii practice.

4entru realizarea acestor obiective elevii vor fi interaţi în cadrul

diferitelor formaţii de lucru în cadrul 1ocurilor individuale şi pe ecipe în

scopul extinderii şistemului de relaţii al copiilor, precum şi cu exercitarea

68


69/135

unor roluri(căpitan de ecipă, şef de rupă, supraveetor al respectării

reulilor stabilite.


plicarea deprinderilor sportive elementare însuşite în cadrulunei discipline sportive cu respectarea reulamentului specific şi

adecvarea la sistemul de relaţii cu partenerii şi cu adversarii.

69


70/135

CURS 6. SOLUŢIILE DE OPTIMITARE ŞI CONTRI9UŢIA EDUCAŢIEI

FIZICE LA REALIZAREA FINALITĂŢILOR CICLULUI

;IMNAZIAL(E'0-5'8', //$).

Prgra*a "$ar( actuală a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrată pe obiective la moel!l

cera# $e com$e#e&"e.

v*nd în vedere că demersul de proiectare curriculară va acorda

conce!tului #e co!eten&ă, cea e or%a&i'a#or, sunt selectate

conţinuturile specifice şi sunt oranizate strateiile de pred

proiectare activitati formale

Documents