proiect tcm

TEMA PROIECTULUI

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului din figura n condiiile unei producii de serie mijlocie i s se ntocmeasc planele de operaii pentru acest proces tehnologic.

Capitolul I

ANALIZA DATELOR INIIALE

1.1. Analiza desenului de execuieDesenul de execuie constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaie a unui reper.Verificarea desenului de execuie a unui reper prezint urmtoarele dou aspecte: respectarea prescripiilor standardelor n vigoare; verificarea tehnologicitii piesei.

n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele:- desenul a fost executat pe format A4(210x297);- pentru explicitarea corect i complet a piesei n desen sunt necesare cinci vederi; -cotele existente sunt cele necesare, toate lanurile de dimensiuni nchizndu-se;-toleranele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mK;-suprafeele ce alctuiesc piesa sunt tehnologice, ele putndu-se executa pe maini-unelte universale.-observatii directe asupra piesei: Piesa are o portiune conica , dimensiunile de gabarit, 40 mm lungime totala si diametrul maxim de 50 mm . -pentru suprafeele diametrelor 50 se recomanda rugozitate de 3.2 m, -abateri impuse - abatere de la coaxialitate cu 0.01 mm fa de suprafata A.

1.2. Analiza tehnologicitaii piesei

Prin tehnologicitatea construciei unei piese se nelege acea soluie constructiv-funcional care s asigure condiii tehnice impuse de beneficiar i s se realizeze cu costuri minime, cu consum minim de scule achietoare si energie, satisfcnd n acelai timp i condiii sociale.Factorii care influeneaz tehnologicitatea construciei sunt:-prelucrabilitatea prin achiere;-forma constructiv a piesei; -stabilirea bazelor tehnologice i de cotare ale piesei;-gradul de precizie i cel de rugozitate impus suprafeelor;-gradul de normalizare i de unificare a piesei.

Din analiza desenului de execuie al piesei rezult c forma constructiv asigur prelucrarea n condiii favorabile. Forma este optima i asigura o prelucrare cu volum minim de munc i respectarea condiiilor de precizie dimensionale i starea suprafeei. Forma constructiv a piesei asigur o rigiditate corespunztore, suprafeele piesei ce urmeaz a fi prelucrate prin achiere sunt uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule obinuite. Piesa este tehnologic din punct de vedere funcional, al prelucrabilitii prin achiere, al materialului utilizat: C15 care are urmtoarele caracteristici:

Compoziie chimica C 15

C=(0.120.18)% Mn=(0.350.65)%Si=(0.170.37)% Crmax=0.30%

Pmax=0.040%Smax=0.045%Nimax=0.37% Asmax=0.05%

Crmax=0.30%

Caracteristici mecanice pentru C 15

rezistenta la traciune r = 590 N/mm2 c = 0.58c

limita de curgere 0.2 = 350 N/mm2 rf = 0.8r

alungirea la rupere r = 14%

gtuirea la rupere z = 35 %

duritate Brinell max. HB =145

Tratament termic cementare pe 0.8-1.2 mm

Deoarece piesa nu prezint suprafee cu tolerane i rugoziti mici, nu necesit prelucrare pe maini de precizie ridicat. Forma constructiv a piesei asigur numeroase posibiliti de strngere i fixare n dispozitiv.Din studiul modelului n care a fost realizat cotarea, reiese faptul c bazele de referin sunt materializate de capetele arborelui i de asemenea cotarea mai sugereaz i modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleas. Astfel, ca baza de fixare se consider gurile de centrare.Gradul de normalizare i unificare se realizeaz prin folosirea unor guri de centrare standardizate.Producia este de serie mijlocie (500 buc/an) - Tabelul 3.14 (PRU,1980).

1.3. Alegerea semifabricatului

Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, form i precizie impus prin desenul de execuie de ctre proiectant se alege un semifabricat tip bar cu seciune circular.Avnd in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat, forjat liber sau matriat. Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si dimensiunile finite. Avnd in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat laminat cu seciune rotund SR EN 10060-2004.

1.4. Notarea suprafeelor piesei

Fig. 1.2. Notarea suprafeelor

Din analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee:

S1 Suprafa frontal;S2 Suprafa conic;S3 Suprafa cilindric longitudinal exterioar;S4 Teitur 2x45o;S5 Suprafa frontal;S6 Teitur 0,5x45o;S7 Suprafa filetat M6x0,5;S8 Suprafa cilindric longitudinal interioar;S9 Suprafa cilindric longitudinal interioar;

Capitolul II

2. Succesiunea operaiilor de prelucrare a unui arbore

Pentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmtoarele recomandri: la nceputul procesului tehnologic se prelucreaz suprafeele care devin baz de aezare sau suprafeele de prindere (suprafeele frontale, guri de centrare, gaur pentru dorn, suprafeele pentru prindere cu dorn); gurile se executa ctre sfritul procesului tehnologic cu excepia a celora care devin baz de aezare sau suprafeele de prindere; operaiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se execut la nceputul procesului tehnologic; rectificarea se executa dup tratamentul termic.

Nr.ctr.

Denumirea operaiilor si fazelorSchia de prelucrareM.U.S.D.V.

1.Debitare

a).Prinderea piesei n mandrin.1.1 Debitat din bara laminat.b). Desprindere pies.

Ra =6,3mFC-710

-Cuit debitat12x6SR ISO 243:2011-ublerSR ISO 3599:1996

2.Strunjire frontala i centruire

a). Prinderea piesei n mandrina universal.2.1 Strunjire frontal de degroare pe suprafaa S1.2.2 Centruire tip Ab). Desprinderea i ntoarcerea piesei ntre mandrin universal.2.3 Strunjire frontala degroare pe suprafaa S5.2.4 Centruire tip Ac). Desprindere pies.

Ra =6,3m SN 320x750

-Cuit frontal20x20SR ISO 243:2011-Burghiu de centruire tip A SR ISO 866:2011-ublerSR ISO 3599:1996

3.Strunjire de degroare

a). Prinderea piesei n mandrina universal i vrful din ppusa mobil.3.1 Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S3b) . Desprinderea i ntoarcerea piesei ntre mandrin universal i vrf.3.2 Strunjire cilindric longitudinal si conica pe suprafaa S2.c). Desprindere pies.

Ra =6,3 mSN 320x750

-Cutit 20x20 SR ISO 243:2011-Cutit conic.-ubler SR ISO 3599:1996

4.Strunjire de finisare

a). Prinderea piesei ntre vrfuri.4.1. Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S34.4. Executat teire suprafaa S4 2x45ob). Desprinde i ntoarcerea pisei ntre vrfuri.b). Desprindere pies.

Ra =3,2m SN 320x750

-Cutit 20x20 SR ISO 243:2011 Cutit pentru col SR ISO 243:2011-ubler SR ISO 3599:1996

5.Gaurirea). Prinderea piesei intre prisme5.1 Gaurirea 8pe toata lungimea piesei.5.2 Filetare interioara M6, suprafata S7.b). Desprindere pies.

Ra=6,3m SN 320x750

Burghiu elicoidal SR ISO235:2012Tatod SR ISO 2283:2011ubler SR ISO 3599:1996

6Strunjire interioara

a). Prinderea piesei n mandrina universal.6.1 Strunjire cilindric interioara pe suprafaa S8.6.2 Strunjire cilindric interioara pe suprafaa S9.b) . Desprindere piesa.Ra=6,3mSN 320x750

-Cutit de strunjire interioara SR ISO 243:2011- ubler SR ISO 3599:1996

7Randalinare

a). Prinderea piesei n mandrina universal.7.1 Randalinare cilindric exterioara pe suprafaa S3.b) . Desprindere piesa.Ra=3,2mSN 320x750

-cutit pentru randalinare.Knurls DIN 403

8.Tratament termicCementare pe 0.8-1.2mm

9.Control tehnic final9.1 Verificare dimensiuni9.2Verificare Ra9.3Verificare duritate-ubler SR ISO 3599:1996-MicrometruSR ISO 3599:1996

Capitolul III

3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.

3.1. Noiuni de bazaa)Adaosul de prelucrarePentru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc:-metoda de calcul analitic;-metoda experimental - statistica.

Comparativ cu adaosurile de determinate experimental - statistic, calculul analitic poate conduce la economii de material de 6 15% din greutatea piesei finite.Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaz cu ajutorul relaiilor:

1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeele exterioaresi interioare de revoluie:

2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane opuse prelucrate simultan:

3. - pentru adaosuri asimetrice:

, in care:Api min- adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte;Rzi-1- inaltimea neregularitilor de suprafaa rezultate la faza precedenta;Si-1- adncimea stratului superficial defect (ecruisat) format la faza precedenta;i- eroarea de aezare la faza de prelucrare considerata.

Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S3 mm, Ra=3.2 mPentru obinerea suprafeei S3, la diametrul sunt mm, necesare urmtoarele operaii: strunjire de degroare; strunjire de finisare; tratament termic.

1). Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)

tab.4.9 [Pi.1.] tab.4.9 [Pi.1.]

tab.4.6 [Pi.1.]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare conform treptei de precizie 12 :

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):

Se rotunjete

Diametrul minim rezulta :

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota

2). Strunjire degroare (bara sub forma de laminat)

tab. 4.5 [Pi.1] tab. 4.5 [Pi.1]

pentru laminat fr ndreptare tab.4.6 [Pi.1]

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este, conform tabel 1.37 [Pi.1.]:

Din tab 4.1 cap.4 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedenta - laminarea la cald :

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroare este :

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula 4.1 [Pi.1.]

Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat conform SR EN 10060-2004.

Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaia de strunjire a treptei mm, este:

Suprafeele frontale:

Aceste suprafee de capt se prelucreaz prin strunjire. Operaia precedent este debitarea pe fierstru circular treapta 14 de precizie din tabel 4.1 [Pi.1.]calitatea suprafeei dup debitare: tab.4.11 [Pi.1.]

tab.4.11 [Pi.1.]

Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degroare a suprafeelor frontale se calculeaz cu relaia:

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este, conform tabel 1.37 [Pi.1]:

Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1000 m (tab. 2.15) [Pi.1.].Abaterile limita la lungimea de debitare sunt deci 0,66 mm sau rotunjit 0.7 mmPrin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este:

Lungimea nominala pentru debitare este:

Se rotunjete Lnom =42 mm Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:

La debitare se va respecta cota: 40 0.7 mm

Pentru fiecare suprafaa frontala adaosul este:

Capitolul IV

4. Calculul si adaosul regimului de achiere

4.1.Notiuni de bazaRegimul de achiere este factorul principal care determina valoarea normei de lucru si reprezint totalitatea urmtorilor parametri:-adncimea de achiere;-avansul de lucru;-viteza de achiere.Alegerea regimului de achiere se face in concordanta nu numai cu operaia, ci si cu faza de lucru. La alegerea celui mai raional regim de achiere se iau in considerare valorile cele mai avantajoase ale parametrilor de lucru in ceea ce privete productivitatea, precizia de prelucrare si rugozitatea suprafeelor de prelucrat.La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele etape de lucru:-alegerea mainii - unelte;-alegerea sculei achietoare;-determinarea adncimii, avansului si vitezei de achiere;-determinarea turaiei de lucru si recalcularea vitezei de lucru si a durabilitii sculei;-determinarea momentului de torsiune si a puterii efective de achiere.

4.2. Alegerea mainii - unelteAlegerea tipului si dimensiunii mainii - unelte se face pe baza caracteristicilor produciei si semifabricatelor care urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mica si unicate, cnd la aceeai maina urmeaz sa se execute mai multe operaii, ea trebuie sa corespunda condiiilor de trecere uoara de la o operaie la alta.Pentru alegerea mainii unelte trebuie sa se ia in calcul urmtorii factori:-felul prelucrrii ce trebuie executata;-dimensiunile si forma semifabricatului;-precizia ceruta la prelucrare;-schema cinematica a mainii, avnd in vedere concordanta cu regimul de achiere ales si materialul de prelucrat;-puterea efectiva a mainii - unelte.

STRUNG NORMAL SN 320x750h = 320 mml = 750 mmP = 3 kWGama de avansuri: [mm/rot]

0,030,030,040,050,060,07

0,080,090,100,110,120,14

0,160,180,200,220,240,28

0,320,360,400,440,480,56

0,641,25 3,520,721,440,801,600,881,760,962,241,122,88

Gama de turaii: [rot/min]

31,540506380100125160

2002503154005006308001000

12501600

Gama de avansuri transversal: [mm/rot]

0,01

0,013

0,017

0,02

0,023

0,027

0,03

0,033

0,037

0,04

0,047

0,053

0,067

0,073

0,08

0,093

0,107

0,147

0,160,187

0,213

0,24

0,267

0,293

0,32

0,747

0,373

0,96

0,427

1,133

0,48

1,17

0,533

0,586

4.3. Alegerea sculelor achietoare

Dup stabilirea felului sculelor achietoare si cunoscndu-se suprafaa de prelucrat si faza de lucru - degroare, semifinisate, finisare - se alege scula cu geometria optima corespunztoare. Dup natura materialului de prelucrat, dup proprietile lui fizico - mecanice si dup regimul de lucru adoptat, se alege materialul sculei achietoare care sa poat realiza o prelucrare optima in condiiile date.-cuit de strunjit pentru degroare:cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10k = 900-cuit de strunjit pentru finisare:cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10k = 900-cuit de strunjit interior:cuit 10x10 SR ISO 243:2011/P10k = 550

-burghiu de centruire:burghiu A SR ISO 6411:2001/Rp3 -disc abraziv pentru rectificat:200x30x100 STAS 601/1-84- Burghiu elicoidal 4,8 mm SR ISO 235:2012- Tarod 6 mm SR ISO 2283:2011

4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere4.4.1. Debitarea semifabricatuluiAdoptarea avansurilor

Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 54 si adncimea de achieret sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]

-avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.

Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie:

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x1 si y1 exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n1 exponentul duritii materialului de prelucrat.

C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =6 mmf = 0,48 mm/rotHB = 150x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.

In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; Rm rezistenta la rupere la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]

C = 6 mm Rm= 66 daN/mm2t = 6 mm

Verificarea avansului din punct de vedere al rigiditii piesei.Aceasta verificare se va face numai pentru piese lungi (L/D>7).L = 40 mmD =54 mmL/D < 7Nu se face verificarea.

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mainii unelte.Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:

In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere, in N.

Dublul moment de torsiune, calculate cu formula de mai sus trebuie sa nu depeasc valoarea dublului moment de torsiune ce poate fi realizat la maina unealta respective, care se determina cu relaia:

In care: Nm este puterea motorului mainii unelte, in KW; n turaia arborelui principal, in rot/min ; randamentul mainii unelte (0,80 0,90).

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale se va face dup turaiei pentru arborele principal.

Calculul vitezei de achiere

In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia:

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min; m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; xv si yv exponenii adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k1,, k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele considerate.

f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 1

T = 90 mink3= 0,905

t = 6[mm]k4= 0,771

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1

Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm2 ; - coeficientul in functie de materialul prelucrat. Pentru otel

Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:

In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.

Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:

In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.

Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.

In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat. Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.

Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].

Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].

Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor: Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic (mbuntire).

Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: Pentru otel fra under.

Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare : Pentru forma plana.

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei

Recalcularea vitezei

Calcularea puterii efective

4.4.2. StrunjireaAdncimea de achiere

a.) Suprafaa S1 si S5 mm

Strunjire frontala:Adoptarea avansurilor




Din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului:

Pentru cuitele cu corp de seciune dreptunghiulara, din condiia de rezistenta la ncovoiere, se obine:

In care este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care este confectionat corpul cutitului, in daN/mm2; b limea seciunii cuitului, in mm; L lungimea in consola a cuitului, in mm. Se recomanda L=1,5h.

b = 20 mmh = 20 mmL = 30 mmRa1 = 30 daN/mm2







C = 6 mm Rm= 66 daN/mm2t = 1mm

Verificarea avansului din punct de vedere al rigiditii piesei.Aceasta verificare se va face numai pentru piese lungi (L/D>7).L = 40 mmD =54 mmL/D < 7Nu se face verificarea.









f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 1

T = 90 mink3= 0,905

t = 1[mm]k4= 0,771

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1














Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



STRUNJIREA DE DEGROSARE

b.) Suprafaa S3

Strunjire longitudinala exterioara:Adoptarea avansurilor






C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =1,75 mmf = 0,48 mm/rotHB = 150x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]




Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]

C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 1,75 mmk = 90o

Verificarea avansului din punct de vedere al rigiditii piesei.Aceasta verificare se va face numai pentru piese lungi (L/D>7).L = 40 mmD =50 mmL/D < 7Nu se face verificarea din punct de vedere al rigiditatii.









f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 1,75[mm]k4= 0,794

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1














Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



c.) Suprafaa S8 - interioara


Se va face din mai multe treceri numarul de treceri este 10 si t=1.2 mm Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 20 si adncimea de achieret sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]





C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =1.2 mmf = 0,48 mm/rotHB = 150x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]






C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 1.2 mmk = 55o










f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t =1.2[mm]k4= 0,794

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1














Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



d.) Suprafaa S9 - interioara


Se va face din mai multe treceri numarul de treceri este 5 si t=1mm Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 30 si adncimea de achieret sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]











C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 1 mmk = 55o










f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 1[mm]k4= 0,794

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1














Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



Suprafaa S2 suprafaa conic

Strunjirea conic cu cuit profilat se efectueaz dup metoda generatoarei materializat i se aplic suprafeelor conice scurte l = (50 70) mm. La aplicarea acestei metode se poate utiliza i un cuit lat obinuit poziionat nclinat.Adoptarea avansurilor:

Tabel 10.52 [Pi.1.] pentru diametrul de 50 avansul f = 0,25 [mm/rot]


Calculul vitezei de aschiere:

Cv2=72,8 tab.10.53 [Pi.1.]y2=0,35 tab.10.53 [Pi.1.]

k5=0,85 tab.10.31 [Pi.1.]k6=1 tab.10.32 [Pi.1.]k10=0,97

k12=0,1

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei


STRUNJIREA DE FINISARE

a.) Suprafaa S7






C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =0,25 mmf = 0,12 mm/rotHB = 150x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]






C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 0,25 mmk = 90o

Verificarea avansului din punct de vedere al rigiditii piesei.

Aceasta verificare se va face numai pentru piese lungi (L/D>7).L = 40 mmD =50 mmL/D < 7Nu se face verificarea din punct de vedere al rigiditatii piesei.









f = 0,12 mm/rotk1= 0,761

Cv= 257k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 0,25[mm]k4= 0,794

HB = 150k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,20k8= 1

n = 1,75

k9= 1








In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat. Pentru prelucrarea de finisare = 0,1.






Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



4.4.2. Centruirea

Regimul de achiere se alege n funcie de material:v = 15 m/minf = 0,04 mm/rotn = 200 rot/min

4.4.3. Proiectarea regimului de achiere la prelucrarea gurilor

Avansul

Reprezint deplasarea burghiului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaie a arborelui principal al mainii.Calculul avansului se face cu relaia 16.3 [Pi.2.]

n care: Ks este un coeficient de corecie n funcie de lungimea gurii (l3D), dat in tabelul 16.8[Pi.2.]; dac l

proiect tcm

Documents