PROIECT PENTRU ORA DE DIRIGENTIEMetode si tehnici de învatare - organizarea studiului individual

OBIECTIVE:- însusirea unor metode de planificare si organizare adecvata a studiului individual- formarea / dezvoltarea deprinderilor de învatare sistematica

METODE DIDACTICE: conversatia, expunerea, problematizarea , exercitiul

DESFASURAREA ACTIVITATII:

Captarea atentiei : - se solicita 2-3 elevi sa descrie modul in care îsi organizeaza învatarea- nu se fac observatii critice în acest moment, ci doar constatariAnuntarea temei si a obiectivelor:Dirigintele prezinta tema si explica avantajele studiului sistematic- se obtin rezultate sigure, informatiile fiind asimilate în mod organizat, cu respectarea curbei uitarii (elaborata de Ebbinghaus) (anexa I)- presupune economicitate, ecluzând risipa de timp si de efort

Aceasta ora are ca scop însusirea unor metode de planificare a studiului individual si a unor metode de învatare.

Rezolvarea sarcinilor de lucruDirigintele ia exemplu o lectie si îi solicita pe 2 sau 3 elevi sa explice pasii pe care îi parcurg în învatarea materialului respectiv. Se prezinta metodele de învatare descrise în anexa II.Dirigintele prezinta anexa I - curba uitarii, explicând modul în care se repeta materialul învatatProfesorul prezinta etapele de planificare a învatarii- inventarierea materiilor si a lectiilor care trebuie învatate (stabilirea prioritatilor);- evaluarea timpului disponibil, care cuprinde si un "timp de rezerva";- elaborarea unui calendar de studiu saptamânal, apoi zilnic.

Se prezinta modelul de tabel pentru planificarea saptamânala (anexa III, pct 1). Elevii sunt împartiti pe grupe si li se cere sa stabileasca o planificare saptamânala a studiului pentru saptamâna urmatoare. Fiecare grupa prezinta rezultatul muncii. Planificarea se individualizeaza în functie de nevoile fiecarui elev. Ei exerseaza doar tehnica de planificare.

Se prezinta modelul de planificare zilnica (anexa III, pct.2). Elevii vor lucra individual la planificare a studiului pentru ziua urmatoare. Câtiva elevi vor prezenta tabelul de planificare zilnica. Se discuta eficienta planificarii.Evaluarea: Se discuta diferentele între metodele de învatare si planificarea saptamânala / zilnica a doi elevi si se motiveaza timpul alocat de catre ei studiului fiecarei materii.

Anexa 1 - Curba uitarii (dupa H. Ebbinghaus)

• Aproape 50 % din informatiile învatate se uita în prima ora de la memorarea lor.• Uitarea este masiva si la o zi dupa memorare.• Pentru a preveni uitarea este bine sa se repete materialul la intervalele în care uitarea este masiva.

Reguli pentru o repetare eficienta:• Numarul de repetitii trebuie sa fie optim (fiecare elev îsi apreciaza numarul. de repetitii de care are nevoie pentru a asimila un material);• Esalonarea repetitiei este mai eficienta decât repetitia comasata (de ex: este mai bine sa repeti la o materie o ora pe zi timp de trei zile, decât trei ore într-o singura zi înainte de seminar sau lucrare);• Repetitia este mai eficienta atunci când se combina cu încercari de reproducere a materialului studiat (asa îti poti da seama ce ai retinut si ce nu);• Repetitia poate fi organizata prin reluarea materialului în întregime (material cu un volum redus) sau prin fragmentarea materialului (volum mare).

Anexa 2Metoda învatarii globale- presupune citirea / repetarea integrala a materialului;- este recomandata în cazul unor materiale, bine organizate si nu foarte dificile.Etape:- lectura de ansamblu a textului - nu e necesar sa faceti notite, nici sa va propuneti sa retineti informatiile ( are rol de familiarizare cu materialul);- citirea analitica - întelegerea în profunzime a informatiilor, fara a face notite (nu lasati sa persiste nici o ambiguitate);- citirea analitico-sintetica si consemnarea – extragerea ideilor principale si notarea lor;- repetitia pe baza de recunoastere (cu textul în fata);- repetitia pe baza de reproducere (fara a avea materialul în fata) - doar astfel se poate verifica acuratetea retinerii informatiilor;- recapitularea generala;- repetarea materialului (conform sugestiilor din anexa I).Metoda învatarii secventiale

- presupune asimilarea textului dupa ce acesta a fost împartit în secvente de studiu sau fragmente;- se recomanda în cazul unor materiale voluminoase sau dificile.Etape:- fragmentarea materialului în secvente de studiu tinând cont de logica si structura materialului;- fiecare fragment va fi învatat tinând cont de etapele metodei învatarii globale.Metoda învatarii progresive- presupune combinarea metodei învatarii globale cu cea a învatarii secventiale;- se utilizeaza pentru învatarea materialelor voluminoase, pe o perioada mare de timp (semestre, ani de studiu).Etape- lectura de ansamblu – familiarizarea cu continutul materialului;- fragmentarea materialului în unitati de studiu ample (lectii , capitole- notate cu A, B, C, D etc.);- învatarea/repetarea lor dupa urmatoarea schema: A+B+AB+C+ABC+D +BCD+E+CD+E+ABCD…..Metoda RICAR- consta în cinci etape;- se recomanda în studierea cartilor, articolelor.EtapeR- rasfoirea generala a capitolelor, a alineatelor subliniate, a concluziilor partiale sau generale;I- întrebari . Se formuleaza în scris întrebari legate de continutul textului;C- citirea textului cu scopul de a gasi raspunsuri la întrebarile formulate anterior;A- amintirea, rememorarea esentialului, reproducerea ideilor principale, fara a avea materialul în fata R- recapitularea;- examinarea structurii de ansamblu a materialului;- recitirea întrebarilor formulate;- elaborarea raspunsurilor la întrebari;- recitirea textului unde este nevoie;- completarea notitelor unde este cazul.

Anexa 3Tabel pentru planificarea saptamânala a studiului

LUNI

Disciplina

Timp

Se realizeaza planificarea pe aceasta structura pentru fiecare zi a saptamânii

Tabel pentru planificarea zilnica a studiului

MATERIA

OBIECTIVE

(ce ai de învãþat,

ce trebuie sã ºtii)

MIJLOACE

(din ce surse înveþi)

TIMP

• PROIECT PENTRU ORA DE DIRIGENTIEModalitati de luare a notitelor

OBIECTIVE:- însusirea unor tehnici de luare a notitelor care faciliteaza;- organizarea logica a materialului;- aplicarea metodei Cornell de luare a notitelor.

METODE DIDACTICE: conversatia, expunerea, problematizarea, exercitiul.

DESFASURAREA ACTIVITATIICaptarea atentiei : - elevii observa un caiet de notite al unui coleg si stabilesc diferentele intre stilul colegului de luare a notitelor si stilul propriu;- nu se fac observatii critice în acest moment ci doar constatari.Anuntarea temei si a obiectivelor:Dirigintele prezinta tema si insista asupra importantei acesteia, prezentând functiile luarii de notite." Functiile luarii de notite"

Luarea de notite :- Constituie o modalitate externa de stocare a informatiei; - Faciliteaza prelucrarea si reactualizarea informatiei;- Permite structurarea materialului chiar in timpul predarii acestuia.

Rezolvarea sarcinilor de lucruSe aleg doua sau trei perechi de elevi; se aseaza spate in spate, doi câte doi. Un elev descrie o figura geometrica iar celalalt deseneaza in functie de indicatiile primuluiSe discuta rezultatele, concluzia poate fi: exista modalitati diferite de întelegere a mesajului si de notare a acestuiaElevii sunt împartiti pe grupe si li se cere sa stabileasca o modalitate de luare a notitelor pe baza unui text citit; fiecare grupa prezinta rezultatul muncii.Dirigintele descrie Metoda Cornell de luarea a notitelor. Acest sistem cuprinde trei sectiuni:Sectiunea I, portiunea cea mai mare, aflata in partea dreapta a paginii, în care se noteaza ideile într-o modalitate informala (asa cum sunt prezentate sau receptate în ora).Sectiunea II, aflata în partea stânga a paginii, este potiunea destinata cuvintelor cheie. Ea se completeaza de obicei în faza de revizuire si cuprinde comentarii care accentueaza ideile importante, clarifica sensuri sau leaga ideiSectiunea III, în partea de jos a paginii este cunoscuta ca zona rezumatului. Aici se include un rezumat format din doua sau trei propozitii care sumarizeaza ideile din pagina si le integreaza într-o structura clarificatoare.Se realizeaza un exercitiu de aplicare a metodei prezentate.EvaluareaSe discuta diferentele între metode si se analizeaza eficienta metodei Cornell.Asadar, dupa cum am aratat în analiza chestionarului initial, principalul factor de stres pentru elevii scolii de politie îl constituie cantitatea de informatii raportata la timpul alocat pentru pregatire (în esenta activitatea de învatare), iar ca strategii de adaptare la stres, cele mai utilizate sunt cele evitative, în mod evident ineficiente, întrucât 30% dintre elevi evalueaza nivelul stresului ca ridicat sau foarte ridicat. În afara sedintelor de consiliere psihologica individuala este nevoie de o interventie la nivelul grupului. Aceasta modalitate de prevenire si combatere a stresului, prin intermediul unor activitati desfasurate de cadrele didactice cu sprijinul psihologului are ca scop formarea sau dezvoltarea unor strategii active de confruntare cu problema stresanta.

Desigur, aceasta propunere constituie doar o prima parte dintr-un program de preventie/interventie care se poate construi pe modelul preventiei primare, secundare, tertiare. Astfel, lectiile propuse au scopul de a educa elevul pentru o abordare adecvata a învatarii, prevenind astfel aparitia simptomelor caracteristice stresului (preventie primara). În a doua faza de preventie se identifica elevii care înca nu prezinta simptomele de stres, dar sunt mai vulnerabili în aceasta privinta si se lucreaza cu ei pentru dezvoltarea unor strategii active de adaptare la stres în functie de factorii individuali . În faza a treia se lucreaza cu cei care prezinta un nivel ridicat al stresului, aceasta activitate realizându-se de catre specialist în cadrul consilierii psihologice individuale.Modalitatea în care se pune în practica acest program depinde de caracteristicile grupului si problemele identificate de elevi. De aceea, este indicata o activitate initiala de diagnoza dupa care se contureaza strategiile de interventie.

Bibliografie

1. Baban, A., Petrovai.D, Lemeni.G. (2002). Consiliere si orientare. Ghidul profesorului. Editura Humanitas Educational, Bucuresti;2. On, A., Petelean, A. (2001). Evaluari ale nivelului stresuluiprofesional,

http://www.cs.uu.nl/people/ion/po2_2001.pd ;3. Roth, S. & Cohen, L. J.,(1986)."Approach, avoidance and coping with stress" în American Psychologist, nr. 41;4. Roudseep, E., (1986)"Are You Losing the Battle Against Stress?", Machine Design, nr. 28, mai.

* Inspector psiholog, Scoala de Agenti de Politie „ Septimiu Muresan” Cluj-Napoca, M.A.I.