curriculum dirigentie

27
1 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM LA DIRIGENŢIE CLASELE V – XII Chişinău, 2006

Upload: chiriac-margareta

Post on 21-Oct-2015

243 views

Category:

Documents


110 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curriculum Dirigentie

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM

LA DIRIGENŢIE

CLASELE V – XII

Chişinău, 2006

Page 2: Curriculum Dirigentie

22

Aprobat de Consiliul Colegial al Ministerului Educaţiei şi Tineretului

Autori:Vlad Pîslaru, prof. univ., dr. hab., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, – coordonatorVioleta Mija, cercetător ştiinţific, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Eugenia Parlicov, specialist coordonator, Ministerul Educaţiei şi TineretuluiRecenzenţi:Vl.Guţu, dr. hab. ped., prof. univ., şef catedră Ştiinţe ale Educaţiei, Univ.

de Stat din MoldovaV.Goraş-Postică, dr. ped., conf. univ., catedra Ştiinţe ale Educaţiei, Univ.

de Stat din MoldovaT.Repida, dr ped. conf. univ., catedra Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. de Stat

din MoldovaA Zbîrnea, dr ped., conf. univ., şef catedră Pedagogie generală, Univ. Pe-

dagogică de Stat I.CreangăL.Afteni, psiholog şcolar, Liceul Teoretic, A.Mateevici din ChişinăuM.Gheţu, prof. gr. did. I, diriginte, Liceul Teoretic G.Meniuc din Chişi-

năuV.Harea, metodist la Centrul Metodic al DGJÎTS, FăleştiM.Soltanovschi, gr. did. I, gr. manag. I, dir. adj. educaţie, Liceul Teoretic

N.Gogol din Chişinău

© Ministerul Educaţiei şi Tineretului © Vl. Pîslaru, V. Mija, E. Parlicov

Page 3: Curriculum Dirigentie

33

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Curriculum-ul la dirigenţie este destinat reglementării activităţilor educa-ţionale la orele de clasă şi în afara acestora. Elaborat în baza Concepţiei educaţiei în Republica Moldova, Curriculum-ul este conform acesteia şi, la fel ca şi Curriculum-ul Naţional (de bază, pe discipline şcolare), se constituie din următoarele componente: teleologie (sistemul de obiective), conţinuturi (materii de predare-învăţare-evalua-re), tehnologii (metodologie), epistemologie (baza conceptuală).

Specificul activităţilor la orele de dirigenţie revendică o flexibilitate mai vădi-tă în comăparaţie cu cea de la orele altor discipline şcolare. Iată din ce cauză sistemul de obiective al prezentului Curriculum reprezintă mai curînd nişte repere teleologice pentru activitatea dirigintelui, solicitînd acestuia să-şi racordeze activitatea mai mult la conceptul educaţional preconizat, decît la obiectivele propriu-zise, formulate de Curriculum-ul disciplinelor şcolare.

Conţinuturile au un grad de flexibilitate mai relevant. Orele de dirigenţie tre-buie să se desfăşoare pe materii imperative nu doar în baza conceptului general educaţional, dar şi a unor situaţii educaţionale de moment.

Metodologia educaţională referitoare la activităţile dirigintelui se vor dedu-ce, cu prioritate, din nivelul de capacitate, particularităţile psihologice şi de vîrstă ale elevilor, din caracteristicile de personalitate ale acestora, precum şi din materiile angajate în activităţile educaţionale.

În ceea ce priveşte activităţile educaţionale, ele sînt menite să menţină struc-tura Curriculum-ului la dirigenţie asemănătoare cu cel al disciplinelor şcolare. Aici activităţile educaţionale comportă rol de activităţi de formare-dezvoltare a unor tră-sături de personalitate, reprezentînd o continuare firească a procesului de formare apersonalităţii elevului în cadrul orelor de curs şi, în special, în cadrul activităţilor de formare-dezvoltare, preconizate de obiectivele-atitudini.

Textul Curriculum-ului la dirigenţie este structurat în acelaşi mod ca şi cel disciplinar, şi include obiective-cadru, obiective de referinţă (pe trepte de învăţă-mînt), activităţi educaţionale, sugestii metodologice şi de evaluare, această structură urmînd să faciliteze proiectarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale într-un sis-tem bine echilibrat.

REPERE CONCEPTUALE

Educaţia elevilor, concepută în sensul larg al acestei sintagme, este pre-conizată de Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova, Legea învăţămîntului, Programul Naţional de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova, Concepţia educaţiei în Republica Moldova, concepţiile disciplinelor şco-lare, Curriculum-ul de bază, Curriculum-ul disciplinelor şcolare. Toate acestea pre-conizează un nou învăţămînt, adecvat problemelor şi valorilor lumii contemporane, dar şi specificului mediului educaţional al Republicii Moldova.

Page 4: Curriculum Dirigentie

44

Problemele şi valorile lumii contemporane sînt conturate de documentele UNESCO, de cele ale Consiliului Europei, de alte lucrări în domeniu, consultarea cărora oferă diriginţilor reperele educaţiei contemporane. Ele constituie coordonata general-umană, sau universală, a educaţiei. Specificul educaţiei în Republica Mol-dova este sistematizat în tezele sus-numitelor documente, precum şi în diverse studii de specialitate şi reprezintă coordonata naţională a educaţiei.

Coordonata naţională a educaţiei este conturată de problemele primordiale ale educaţiei în Republica Moldova, marcate de cele două crize fundamentale ale populaţiei (în special ale reprezentanţilor generaţiei de vîrsta a doua şi a treia: criza de identitate şi criza de proprietate).

Criza de identitate rezultă din contrapunerea tradiţională a intereselor perso-nalităţii cu interesele societăţii. Depăşirea acesteia se va realiza nu pe calea absolu-tizării valorii personalităţii sau superiorităţii societăţii asupra acesteia, ci, pe calea corelării intereselor lor şi, ca urmare, a corelării paradigmelor personal/social, co-lectiv / individual. Personalitatea este de neconceput în afara societăţii. Tinzînd spre o armonie socială, ambele realizează itinerarul dezvoltativ uniplan.

Eliminarea crizei de identitate se va efectua prin cultivarea sistematică, conti-nuă şi permanentă a conştiinţei identităţii, manifestată în conştiinţa identităţii indivi-dului, conştiinţa identităţii comunităţii naţionale/sociale, conştiinţa identităţii uma-nităţii. În acest mod, valorile lumii contemporane vor fuziona cu valorile comunităţii naţionale şi cu cele ale individului, educaţia fiind întemeiată pe repere axiologice, proprii celei mai mari părţi a omenirii.

Criza de proprietate se manifestă la aceleaşi categorii de oameni şi reprezintă absenţa conştiinţei de sine (individul nu este conştient de propriile valori – proprie-tăţi, capacităţi), şi de absenţa conştiinţei de proprietate (individul nu este conştient de faptul că reprezintă o entitate a lumii şi că, aparţinînd lumii, şi lumea îi aparţine – sub formă de valori spirituale şi materiale).

Declararea independenţei Republicii Moldova a fost un act istoric, consecinţa firească a căruia este cultivarea conştiinţei identităţii şi a proprietăţii – scopul educa-ţional al învăţămîntului preuniversitar din Republica Moldova.

Acesta urmează a fi atins prin operarea unui sistem de obiective educaţionale, structurate în sisteme de obiective specifice Curriculum-ului fiecărei discipline şco-lare. Curriculum-ul la dirigenţie, fiind axat pe aceste repere, reprezintă documentul normativ care preconizează generalizarea /consolidarea /dezvoltarea cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor formate în cadrul activităţilor la diverse discipline şco-lare şi care atribuie elevului calitatea de personalitate, adică a conştiinţei identităţii cu sine, cu poporul şi lumea, a conştiinţei proprietăţii – a valorilor morale, spirituale şi materiale proprii, a celor contigente şi din alteritate.

Coordonata general-umană şi universală a educaţiei este marcată de proble-mele educaţionale ale civilizaţiei moderne. Lumea contemporană revendică educa-ţiei întemeierea ei pe principiul pozitiv şi pe principiul libertăţii.

Page 5: Curriculum Dirigentie

55

Principiul pozitiv al educaţiei preconizează orientarea tuturor actelor edu-caţionale către consolidarea şi dezvoltarea permanentă şi continuă a valorilor fun-damentale ale humanitas-ului: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea, toate ele producîndu-se sub semnul Sacrului.

Principiul libertăţii presupune formarea/dezvoltarea – fizică, intelectuală,spirituală – a copiilor şi a elevilor în conformitate cu valorile congenitale, cele achi-ziţionate pe parcursul vieţii şi cele din alteritate, dar şi încurajarea celor educaţi în spiritul manifestării ca subiecţi ai propriei formări şi dezvoltări.

Libertatea şi caracterul pozitiv al educaţiei străbate toate sistemele de obiec-tive ale curriculum-lui şcolar. Curriculum-ul la dirigenţie le sintetizează, oferind profesorilor repere suficiente pentru orientarea elevilor către inserţie socială şi pro-fesională ulterioară eficientă, către dezvoltarea, prin conştiinţa elevilor înşişi, a ideiide democraţie şi progres social – condiţii inerente libertăţii persoanei.

Scopul educaţional al activităţilor de dirigenţie este formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor integratoare ale personalităţii contemporane, definită în con-textul problemelor şi valorilor individuale, ale comunităţii naţionale şi mondiale.

Realizarea scopului va fi ghidată de un automanagement educaţional centrat pe abilităţi, precum:

– stăpînirea de sine, deprinderile, aptitudinile, interesele etc. – caracteristici şi valori care definesc personalitatea, permit elevului să-şi precizeze dorinţeleşi scopurile;

– posibilităţile concrete, reale pentru atingerea obiectivelor stabilite;– capacităţile (cunoştinţe, competenţe, atitudini) necesare pentru proiectarea şi

monitorizarea activităţii orientate către atingerea scopului.Comportamentul cotidian al elevului, conştient de rolul său de actor al propri-

ei formări /dezvoltări fizice, intelectuale şi spirituale, responsabil de propria lui viaţă,de acoperirea nevoilor vitale şi a celor spirituale, se va manifesta prin maniere elevate, ţinută demnă, activism în toate sferele de formare şi realizare a fiinţei umane – indivi-duală, socială, spirituală.

Obiectivele-cadru:– Formarea conceptului de sine.– Formarea nevoilor /trebuinţelor de autorealizare /actualizare.– Formarea abilităţilor de automanagement al propriei formări fizice, intelec-

tuale şi spirituale.Dezvoltarea culturii comportamentale.Curriculum-ul la dirigenţie s-a constituit pe principiile: • continuităţii;• flexibilităţii;• axării pe valorile naţionale şi cele general-umane;• axării pe caracterul pozitiv al educaţiei.

Page 6: Curriculum Dirigentie

66

CLASA a V-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE

Obiective de referinţă Elevul va fi capabil:

Activităţi educaţionale (Exemple)

I. Formarea conceptului de sine– Să determine sensul cuvîntului identi-

tate.– Să explice în cuvinte proprii specificul

fiinţei /speciei umane.

– Discuţii dirijate.– Lecturi comentate.– Studiu de caz.– Jurnalul intim.

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să identifice nevoile /trebuinţele vitale.– Să determine condiţiile favorabile şi

căile decente de satisfacere a nevoilor vitale.

– Discuţii dirijate.– Analiza propriei experienţe. – Studiu de caz.– Lecturi comentate.– Mozaic.– Păianjen.

III. Formarea abilităţilor de automanagement – Să exprime în cuvinte proprii impor-

tanţa autodirijării pentru obţinerea succesului.

– Să denumească aspecte din munca reprezentanţilor diferitelor profesiu-ni.

– Să-şi creeze un model demn de urmat şi responsabilităţile proprii pentru a-l atinge.

– Discuţii dirijate.– Comentarea secvenţelor din literatu-

ră, presă, emisiuni radio şi TV, viaţa cotidiană.

– Joc de rol.– Păianjen.– Masa rotundă (cercul).– Comentarea meritelor oamenilor

iluştri.– Chestionarea.– Concursuri ale erudiţilor.

IV. Dezvoltarea culturii comportamentale– Să definească normele de comporta-

ment etic în situaţii cotidiene.– Să discearnă ce este bine şi frumos în

aspect şi conduită.

– Discurs.– Dialog.– Discuţia dirijată.– Jocul de rol.– Examinarea aspectului fizic.– Comentarea paradelor, revistelor de

modă pentru copii.– Lectura unor texte speciale.– Masă rotundă.– Studiu de caz.– Interviu.

Page 7: Curriculum Dirigentie

77

CONŢINUTURI RECOMANDATE

Persoana şi identitatea sa

Omul ca parte componentă a lumii vii: asemănări şi diferenţe. Identitate înseamnă a fi tu însuţi. Familia şi societatea – sursă şi condiţie a

formării identităţii noastre.Omul şi tentaţia sa să se cunoască pe sine. Introspecţia /autoobservarea şi

cunoaşterea de sine - capacitate specific umană.Jurnalul intim şi cunoaşterea de sine.

Cultura dorinţelorOmul şi trebuinţele/nevoile sale vitale: fiziologice (hrană; apă; oxigen; somn;

activitate fizică), de protecţie şi securitate (temperaturi favorabile; organizare, stabilita-te (regim stabil), ordine (disciplină), lege). Nevoile vitale şi problema supravieţuirii.

Vîrsta, stresul şi alimentaţia. Bulimia; anorexia.Dreptul la viaţă decentă. Dorinţe şi trebuinţe. Limitele dorinţelor. Valorile ge-

neral - umane - Adevărul, Binele, Frumosul, Sacrul şi alegerea căilor de satisfacere a nevoilor vitale şi dorinţelor rezonabile.

Cultura automanagerială 1. Emoţiile de bază – plăcerea, mînia, frica, disperarea: cauze şi efecte. Emo-

ţiile şi capacitatea omului de a le controla /stăpîni. Autoreglarea. Rolul şi importanţa ei pentru persoană şi ceilalţi. Emoţiile şi profesiunile.

2. În lumea profesiunilor. Aspecte şi caracteristici.3. Galeria eroilor preferaţi (folclor, opere literare, cinema etc.). Cunoaşterea,

curiozitatea şi importanţa lor pentru carieră. Nivelul propriu de dezvoltare a proceselor de cunoaştere.

4. Jocul şi efectele lui asupra emoţiilor, voinţei şi proceselor de cunoaştere.

Cultura şi comportamentul etic1. Politeţea în viaţa cotidiană. Zîmbetul. Semnificaţia mimicii şi a gesturilor.

Vîrsta, genul, şi alegerea vestimentaţiei, pieptănăturii etc. Aspect cotidian şi festiv. Drepturile /libertăţile omului şi dreptul /libertatea alegerii. Arta de a fisimpatic.

2. Norme de comportament etic în cotidian: la masă, în transport, pe stradă, la teatru, cinema, în sala de festivităţi etc. Casa părintească, jocul, şcoala – sursă de cunoaştere a regulilor de comportament şi a celui ce este bine şi frumos.

3. Cartea – izvor nesecat de valori şi modele de comportament. Biblia – Marea Carte a răspunsurilor şi a veşnicii înţelepciuni.

Page 8: Curriculum Dirigentie

88

CLASA VIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI

EDUCAŢIONALE

I. Formarea conceptului de sine– Să scoată în evidenţă apartenenţa sa la

familie /neam, popor, ţară.– Să justifice legătura emoţională cu lo-

cul de baştină, cu patria.– Să explice rolul şi importanţa mediu-

lui etnic şi cultural pentru dezvoltarea omului.

– Discuţia dirijată– Introspecţie– Discuţia “Panel”– Masa rotundă– Chestionare– Eseu– Jurnalul intim

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să explice nevoia de familie, de me-

diu social pentru satisfacerea nevoii de autorealizare.

– Să argumenteze importanţa responsa-bişităţii faţă de /pentru familie şi ale-gerea grupurilor de referinţă.

– Să manifeste interes pentru autodez-voltare.

– Discuţia dirijată– Analiza informaţiilor obţinute din

diferite surse– Discuţia “Panel”– Masa rotundă– Chestionare– Testare– ExpunereEseu

III. Formarea abilităţilor de automanagement - Să descrie modalităţi de autoreglare

emoţională. - Să numească exigenţe specifice diver-

selor profesii.- Să manifeste interes pentru dezvoltarea po-

tenţialului intelectual şi calităţilor volitive.- Să propună exemple de profesionişti

(inclusiv remarcabili) - manageri ai propriilor destine.

- Lecturi speciale- Masa rotundă- Discuţia dirijată- Discuţia “Panel”- Păianjen- Concursul erudiţilor- Training- Jocul de corecţie

IV. Dezvoltarea culturii comportamentale

Page 9: Curriculum Dirigentie

99

– Să explice interdependenţa dintre fru-museţea interioară şi cea exterioară.

– Să definească modalităţi verbale de exprimare decentă a stărilor interioa-re.

– Să argumenteze rostul şi importanţa aspectului exterior, etichetei şi com-portamentului etic.

– Lecturi speciale– Exerciţiu– Jocul de rol– Dialog– Monolog– Autoprezentare Descriere– Dezbateri– Excursii la muzee, galerii de artă– Expoziţii ale realizărilor colegilor

CONŢINUTURI RECOMANDATE

Persoana şi identitatea sa72. Familia face parte din popor. Familia are casă, poporul are patrie Terra e

patria tuturor. Pater, patrie, patrimoniu, patriotism. Valorile, credinţa, tradi-ţiile, datinile, folclorul – patrimoniul spiritual al familiei, al poporului. Omul – purtător şi creator a culturii familiei, a poporului, a umanităţii.

73. Omul - transmiţător al genelor şi valorilor familiei. Limba literară – expresie a nivelului de cultură a persoanei.

74. Migraţia. Înstrăinarea. Dorul de casă, de patrie. Patriotismul şi civismul - no-ţiuni complexe şi multidimensionale.

II. Cultura dorinţelor75. Trebuinţa de afiliere: de apartenenţă, relaţii, colaborare, de familie, de afec-

ţiune. Dorinţă şi ambiţie. Dorinţă şi frică. Dorinţă şi trebuinţă.76. Dorinţă / trebuinţă / responsabilitate.77. Adevărul, Binele, Frumosul, Sacrul şi importanţa lor în realizarea nevoii de

afiliere.78. Probleme cauzate de nesatisfacerea trebuinţei de afiliere: solitudine (singură-

tate), izolare, respingere.79. Căi de soluţionare a problemelor personale: autoanaliza, introspecţia, cu-

noaşterea de sine, analiza statutului în grup (familie, clasă, gaşcă…), deter-minarea sensului pentru autodepăşire.

Cultura automanagerială1. Autodirijarea şi importanţa ei în satisfacerea nevoii de afiliere. Nivelul propriu de

autodirijare. Strategii individuale pentru dezvoltarea capacităţii de autodirijare.2. Autodirijarea şi voinţa în universul profesiunilor. Profesionişti consacraţi

(inclusiv din mediul de viaţă al elevului).3. Avantajele dezvoltării potenţialului intelectual pentru formarea unei cariere

Page 10: Curriculum Dirigentie

1010

de succes. Oameni cu preocupări deosebite: B.-P. Haşdeu, N. Iorga, M. Lo-monosov, N. Roerich, J.-Y. Cousteau, Tur Hayerdal, S. Kovalevski, N.Dadia-ni, M.Curie, Indira Gandhi, M.Montessori etc.

Cultura şi comportamentul etic1. Aspectul şi imaginea de sine. Frica de a fi înţeles greşit şi frica de a părea ne

agreabil. Frumuseţea, veritabilă sau iluzorie, a persoanei: 2. Emoţii şi acţiuni: efecte asupra propriei vieţii şi a vieţii celorlalţi. Receptivi-

tate, tact, toleranţă – condiţii ale unei relaţii eficiente.3. Comunicare verbală. A tăcea / a vorbi: Cînd şi cum? Argourile: motive şi

efecte. Elocinţa – arta de a vorbi frumos şi convingător.4. Eticheta: istoric şi modernitate. Organizarea unei recepţii: aranjarea sălii,

mesei, întîlnirea oaspeţilor, salutul, prezentarea, plasarea la masă. Rolul de amfitrion.

5. Raportul etic / estetic. Reflectare în literatură, teatru, cinematografie.6. Felul de a comunica şi de a se comporta fac parte din identitatea persoanei.

Page 11: Curriculum Dirigentie

1111

CLASA VIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI

EDUCAŢIONALE

I. Formarea conceptului de sine– Să-şi estimeze valoarea pentru mediul

său de viaţăSă explice în cuvinte pro-prii cum î-l influenţează mediul şi cumel influenţează asupra mediului său so-cial.

– Autoanaliză– Discuţie – Discuţia “Panel”– Masa rotundă– Studiu de caz– Brain-storming– Jurnalul intim

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să argumenteze importanţa respectu-

lui de sine şi faţă de alţii pentru propria autorealizare.

– Să elaboreze căi decente pentru satis-facerea nevoii de respectul celor din jur /afecţiune.

– Analiză– Testare– Discuţie – Discuţia “Panel”– Masa rotundă– Studiu de caz– Păianjen– Dezbateri– Brain-storming

III. Formarea abilităţilor de automanagement – Să aplice tehnici de autoreglare şi

dezvoltare a potenţialului intelectual.– Să-şi identifice aptitudinile şi deficien-

ţele pentru domeniile profesionale.– Să analizeze efectele acţiunilor proprii

asupra mediului său de viaţă.

– Lecturi speciale– Masa rotundă– Discuţia dirijată– Discuţia “Panel”– Păianjen– Concursul erudiţilor– Training– Jocul de corecţie

IV. Dezvoltarea culturii comportamentale– Să scoată în evidenţă importanţa limba-

jului paraverbal pentru comunicare.– Să exprime în cuvinte proprii ce însem-

nează om cult.– Să-şi determine stilul individual de ex-

presivitate a Eu-lui.

– Lecturi speciale– Exerciţiu– Jocul de rol– Dialog– Monolog– Autoprezentare / descriere– Dezbateri

Page 12: Curriculum Dirigentie

1212

CONŢINUTURI RECOMANDATE

Persoana şi identitatea sa1. Socializarea – condiţie a avansării de la individ la personalitate. Mawgly,

Tharsan: real şi fantastic.2. Omul şi lumea înconjurătoare. Eu vreau, ştiu şi pot să influenţez mediul meu

spre bine. Eu în afara lumii, lumea fără mine. Puterea de influenţă şi valorile ge-neral umane. Tendinţa omului spre perfecţiunea sa şi a lumii. Familia, comunita-tea, Patria, Europa, Pămîntul / Terra: imaginea şi starea lor depinde de fiecare.

3 Identitatea noastră umană, naţională, socio-culturală: suntem oameni, suntem popor, suntem purtătorii culturii lui, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

II. Cultura dorinţelor1. Respectul de sine - nevoie umană. Respectul celorlalţi faţă de persoană.

Importanţa încrederii în sine pentru asigurarea succesului. Valorile general umane şi alegerea căilor decente de satisfacere a nevoilor (munca, antrenarea facultăţilor intelectuale, autoreglarea emoţională, dezvoltarea capacităţilor volitive, elaborarea proiectelor mici etc.)

2. Munca şi importanţa ei pentru respectul de sine. Lenea.3. Efectele alegerii căilor inadmisibile de satisfacere a nevoilor (furtul, jaful,

violenţa, minciuna, trădarea etc.) asupra respectului de sine.

III. Cultura automanagerială1. A fi stăpîn al propriei vieţi. Modalităţi de autoreglare: sportul, creaţia, credin-

ţa etc.2. Calităţi inerente executării diverselor profesii. Orientarea individuală spre

profesie.3. Învăţarea eficientă. Experienţele proprii în dezvoltarea potenţialului personal.

Competenţa în materie şi rolul ei pentru respectul de sine şi respectul altora.4. Proiectul de dezvoltare individuală: menire şi structură.

IV. Cultura şi comportamentul etic1. Comunicarea eficientă în diverse situaţii: familie, curte, şcoală, local public.

Importanţa intonaţiei în actul comunicării. Comunicarea şi eticheta. Com-petenţa comunicativă şi cultura omului. Rostul complimentelor. Arta de a le adresa.

2. Credinţa şi Decalogul (zece porunci ale Bibliei) – dominantă a comporta-mentului etic. Valorile spirituale şi cultura. Relaţia dintre comportament etic, etichetă, inteligenţă şi cultură. Eticheta, cultura şi sinceritatea.

3. Vestimentaţia, machiajul şi gustul estetic. Aspectul exterior – expresie a cul-turii.

4. Măsura străduinţelor de autoperfecţiune – manifestare a identităţii.

Page 13: Curriculum Dirigentie

1313

CLASA VIII

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE

Formarea conceptului de sine– Să-şi raporteze calităţile proprii la rolu-

rile sociale.– Să-şi pună în valoare deosebirile esen-

ţiale de alţii.

– Autoanaliză /Introspecţie– Chestionare– Testare– Jurnalul intim

Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să identifice rostul comunicării intime

pentru realizare şi pentru autorealizarea celuilalt.

– Să manifeste capacitatea de a fi prietenintim.

– Să elaboreze strategii pentru satisface-rea propriilor trebuinţe în corelaţie cu trebuinţele grupului social.

– Discuţie– Masa rotundă– Studiu de caz– Brain-storming

III. Formarea abilităţilor de automanagement – Să descrie modalităţi de prevenire a

dezechilibrului emoţional.– Să propună motive pentru a face ceea

ce se cuvine.– Să scoată în evidenţă raportul dintre ap-

titudini, aspiraţii şi posibilităţi reale.– Să se identifice în domeniile profesio-

nale.

– Lecturi speciale– Masa rotundă– Discuţia dirijată– Discuţia “Panel”– Păianjen– Training– Jocul de corecţie

IV. Dezvoltarea culturii comportamentale– Să utilizeze în mod decent şi veridic

limbajele de comunicare verbal, non-verbal şi paraverbal.

– Să delimiteze comportamentul etic de cel imoral.

– Să determine modalităţi de accentuare a individualităţii.

– Exerciţiul– Studiu de caz– Masa rotundă– Jocul de rol– Dialog– Dezbateri

Page 14: Curriculum Dirigentie

1414

CONŢINUTURI RECOMANDATE

I. Persoana şi identitatea sa1. Rolul social – model de conduită. Apartenenţa gender şi rolurile sociale. In-

teracţiunile umane şi rolurile sociale. Roluri sociale şi comportamente adec-vate cerinţelor rolului. Acţiuni aşteptate de la persoană (în funcţie de rol).

2. Modelul social şi tendinţa de identificare cu el. Calităţi dictate de rolul so-cial. Insuficienţă de însuşiri pentru adecvanţă rolului.

3. Persoana, vîrsta şi dinamica rolurilor sociale. Rolul e acelaşi pentru toţi, dar fiecare îl realizează în mod diferit. Individualitatea persoanei.

4. A fi sau a părea astfel. Fiecare ştie cum este şi cum poate fi.

Cultura dorinţelor1. Autorealizarea/actualizarea – trebuinţă umană supremă.2. Autorealizarea prin intermediul comunicării. Importanţa comunicării sincere

pentru autorealizare. Confidenţa, încrederea, destăinuirea. Voinţa şi impor-tanţa ei pentru autorealizare/actualizare. Abulie – dereglări de voinţă.

3. Prietenie adevărată şi falsă. Calităţile unui prieten adevărat. Prietenia sinceră. Diferenţa între relaţiile de prietenie în grup şi a prieteniei între două persoane.

4. Avantajele prieteniei sincere. Importanţa prieteniei sincere cu persoane de acelaşi gen. Importanţa prieteniei sincere cu persoana de gen opus. Avantajul unei prietenii sincere cu persoana de gen opus pentru propria afirmare şi afir-marea acesteia. Prietenia, adevărul şi solidaritatea.

5. Relaţiile de prietenie şi problema manipulării.6. Dorinţe şi trebuinţe: semnificaţii, diferenţe. Strategii posibile pentru satisfa-

cerea nevoii de comunicare intimă.

Cultura automanagerială1. Emoţii şi sentimente. Consecinţe ale emotivităţii.2. Modalităţi de prevenire şi depăşire a emotivităţii. Emotivitatea şi voinţa. 3. Raţiunea şi emoţiile. Responsabilitatea pentru felul de a reacţiona.4. Prietenia şi valorile general – umane / democratice. Rolul autodirijării pentru

păstrarea prieteniei. Drepturi, libertăţi şi responsabilităţi în relaţia de prietenie.5. Aptitudini individuale pentru o profesie. Aptitudinile şi vocaţia. Aptitudini şi

aspiraţii.6. Puncte forte şi slabe pentru alegerea profesiei. Responsabilitatea pentru ale-

gerea profesiei.

Cultura şi comportamentul etic1. Politeţea - bunătate, toleranţă, respect şi omenie. Politeţea şi eticheta.2. Limbajul corpului – limbajul sufletului, limbajul verbal – limbajul minţii.

Page 15: Curriculum Dirigentie

1515

Îngăduinţa, toleranţa – limbajul înţelepciunii. Cultura şi comunicarea /com-portarea faţă de cei mai mici/ mai vîrstnici.

3. “Clovnismul”, bravada şi agresivitatea – faţa adevărată şi mască. Modalităţi de exteriorizare decentă a stărilor / trăirilor interioare. Cultura şi comporta-mentul. Comportament etic / comportament imoral.

4. Cultura şi stilul propriu de viaţă – expresie a individualităţii. Stil de viaţă fără vicii – provocare a timpului. Sursele mass-media şi stilul de viaţă. Stilul de viaţă şi stilul vestimentar - accentuarea individualităţii.

Page 16: Curriculum Dirigentie

1616

CLASA IX

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE

I. Formarea conceptului de sine– Să definească noţiunea de identitate.– Să reprezinte identitatea ca structură di-

namică.– Să argumenteze interdependenţa dintre

autocunoaştere, cunoaşterea celorlalţi şi formarea identităţii.

– Să aplice autoobservarea şi elemente de auto-analiză pentru cunoaşterea propriei identităţi

– Analiză– Discuţie– Masa rotundă– Studiu de caz– Păianjen

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să explice esenţa şi supremaţia nevoii

de autorealizare.– Să elaboreze proiecte individuale pen-

tru satisfacerea trebuinţelor/ nevoilor proprii.

– Analiză– Discuţie– Discuţia “Panel”– Masa rotundă– Studiu de caz– Păianjen

III. Formarea abilităţilor de automanagement – Să manifeste stăpînire de sine în com-

portamentul cotidian.– Să determine posibilităţile de a căpăta o

profesie în ţară şi în afara ei.– Să-şi evalueze propriile competenţe ge-

nerale de muncă.– Să elaboreze un proiect individual de

carieră profesională– Să manifeste capacităţi de autoevaluare

şi evaluare obiectivă în realizarea proiec-tului individual.

– Lecturi speciale– Masa rotundă– Discuţia dirijată– Discuţia “Panel”– Păianjen– Training– Jocul de corecţie

IV. Formarea culturii comportamentale– Să raporteze stilurile de comunicare la

situaţiile concrete de viaţă.– Să elaboreze un cod comportamental

decent pentru diferite situaţii de viaţă.– Să demonstreze deprinderi de a-şi pune

în valoare individualitatea în diverse forme de activitate.

– Lecturi speciale– Exerciţiu– Jocul de rol– Dialog– Monolog– Brain-storming

Page 17: Curriculum Dirigentie

1717

CONŢINUTURI RECOMANDATE

I. Persoana şi identitatea sa1. Natura vie, e în permanentă schimbare. Autocunoaşterea şi autoeducaţia.

Autocunoaşterea şi schimbarea. 2. Schimbarea individului şi responsabilitatea acestuia pentru ceea ce devine.

Gîndirea pozitivă şi importanţa ei pentru schimbarea omului.3. Eu-l real, Eu-l ideal, Eu-l dinamic. Mediul social şi puterea lui de influenţă

asupra capacităţii omului de a deveni cel care intenţionează să devină.

II. Cultura dorinţelor1. Trebuinţele/nevoile de ordin inferior (fiziologice, de protecţie şi securitate) şi

trebuinţele/nevoile de ordin superior (de afiliere, de statut social, de autorea-lizare): consecutivitatea lor şi interdependenţa.

2. Nevoia de valori. Trebuinţele şi valorile general-umane, democratice.3. Adolescenţa. Nevoi şi dorinţe la vîrsta adolescentină. Dorinţa de realizare a

propriilor resurse psihofizice.4. Dorinţe realiste şi efemere.

III. Cultura automanagerială1. Stăpînirea de sine şi manifestările în viaţa cotidiană (din perspectiva persoa-

nei şi a celorlalţi).2. Identificarea alternativelor de alegere în domeniul carierei. Valori şi motivaţii

relevante pentru a lua o decizie în orientarea profesională. Pot, Vreau şi Tre-buie în alegerea profesiei. Profesionalizarea în Republica Moldova: cerinţe şi condiţii. Instituţii de profesionalizare.

3. Voinţa, inteligenţa emoţională, intelectul în exerciţiu – condiţie de dezvoltare şi actualizare a potenţialului psihofizic.

4. Profesia şi cariera. Proiectul individual şi dezvoltarea pentru carieră. Monito-rizarea proiectului individual.

IV.Cultura şi comportamentul etic1. Valorile individuale. Stilul de comunicare şi circumstanţele /situaţile concre-

te. Comunicarea orală şi cea scrisă. Corespondenţa – comunicare epistolară. Eticheta corespondenţei. Isteţime, umor, ironie, sarcasm: rolul şi efectele lor în comunicarea orală şi cea scrisă. Comunicarea cu sine.

2. Diferenţe şi similitudini. Iindividualitate şi unicitate. Respectul individuali-tăţii celorlalţi. Identitatea şi individualitatea ca valoare. Individualitatea şi moda. Aspectul exterior, lumea interioară şi cuvîntul modei.

3. Ţara – expresie a identităţii şi individualităţii poporului; casa – a familiei; şcoala – a colectivului de elevi şi a celui didactic; sala de clasă – a colectivului de elevi şi a dirigintelui; odaia, spaţiul intim –a identităţii şi individualităţii persoanei.

4. Cultura, spiritualitatea şi şarmul personal.

Page 18: Curriculum Dirigentie

1818

CLASA A X-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI

EDUCAŢIONALE

I. Formarea conceptului de sine– Să demonstreze prin exemple din co-

tidian importanţa identităţii – umane, etnice, culturale, civice, individuale – pentru afirmarea demnităţii persoa-nei.

– Să explice noţiunea de identitate gen-der.

– Să exprime în cuvinte proprii esenţa rolurilor gender ale persoanelor.

– Discuţie – Masa rotundă– Autoanaliză– Eseu

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să-şi exprime opinia privitor la im-

portanţa dragostei/ iubirii, ca valoare, pentru autorealizare.

– Să explice importanţa egalităţii genuri-lor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru autorealizare în viaţa socială şi priva-tă.

– Discuţie – Masa rotundă– Studiu de caz– Dezbateri– Brain-storming

III. Formarea abilităţilor de automanagement

– Să-şi identifice domeniile de interesestabile.

– Să dobîndească abilităţi proprii de in-formare în domeniul carierei.

– Să discearnă limita stăpînirii emoţii-lor.

– Să explice esenţa maturităţii persoa-nei.

– Lecturi speciale– Masa rotundă– Discuţia dirijată– Discuţia “Panel”– Păianjen– Training– Testare

Page 19: Curriculum Dirigentie

1919

CONŢINUTURI RECOMANDATE

I.Persoana şi identitatea saCunoaşterea culturii şi vieţii spirituale din ţară, din Europa, din lume – compo-

nentă a identităţii personale. Identitatea fiecăruia –identitatea ţării.2. Relaţiile gender în capodoperele lumii. Relaţiile gender şi mass-media. 3. Identitate gender. Retrospectiva istorică asupra statutului femeii şi a bărba-

tului. Rol feminin şi rol masculin patriarhal. Viziuni asupra rolurilor gender în diferite ţări ale lumii. Stereotipurile gender. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat. Idealurile masculinităţii şi feminităţii. Caracteristici masculine şi feminine. Adevărul, binele, frumosul şi sacrul în relaţiile băiat /bărbat – fată /femeie. Relaţiile gender şi credinţa (religia creştin – ortodoxă).Drepturi şi responsabilităţi. Familia – locul de afirmare şi autorealizare a bărbatului şifemeii. Probleme de gen în contemporanietate.

II.Cultura dorinţelor1. Nevoia de dragoste. Satisfacţia nevoii de afecţiune şi respect în relaţia de

dragoste. Familia – sursă de satisfacere a nevoii de dragoste. Dragostea pă-rintească şi importanţa ei în viaţa omului. Dragostea pentru părinţi, familie, oameni, omenire, viaţă în toate formele ei de existenţă. Altruismul. Dragoste, pasiune şi riscuri. Dragostea şi Decalogul. Nu se poate în dragoste: valoarea abstinenţei în relaţia de dragoste. Importanţa dragostei /iubirii pentru propria realizare şi autorealizarea celorlalţi.

2. Relaţia de dragoste şi problema conformismului. Dreptul (ambelor genuri) la verticalitatea în opinii şi opţiuni. Dreptul la identitate. Riscul pierderii identităţii în relaţia de dragoste. Relaţie patriarhală – relaţie de superioritate, relaţie partenerială – relaţie de egalitate.

III. Cultura automanagerială1. Cercul propriu de interese. Hobby-ul. Interese, aptitudini vizavi de domeniul ales.2. Sursele de informare în domeniul carierei. Profesia aleasă vizavi de cererea

şi oferta pieţii muncii.3. Profesia şi personalitatea. Profesia şi vocaţia. Profesia şi cultura persoanei. Profe-

sia, cultura persoanei şi cariera acestuia. Succesul şi ascensiunea în carieră.4. Emotivitatea şi succesul în carieră /afaceri. Deficienţa de emoţii şi relaţia de

serviciu.5. Vîrsta şi maturitatea persoanei. Statura şi dezvoltarea fizică – semne ale dez-

voltării fizice. Echilibrul emoţional şi responsabilitatea – premise ale maturi-tăţii psihologice. 18 ani – trecerea de la copilărie la maturitate socială.

Page 20: Curriculum Dirigentie

2020

CLASA a XI-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI

EDUCAŢIONALE

I. Formarea conceptului de sine– Să argumenteze importanţa identităţii

umane, etnice, sociale, individuale, gender pentru descoperirea propriei valori şi respectul de sine.

– Să dovedească opţiuni pentru valorile: familie şi patrie.

– Lecturi speciale.– Discuţia.– Discuţia “Panel”.– Masa rotundă.– Studiu de caz.– Păianjen– Brainstorming.

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să argumenteze importanţa satisface-

rii trebuinţelor vitale şi ale celor spiri-tuale pentru actualizarea potenţialului propriu.

– Să demonstreze că formarea continuă e o cale spre autorealizare.

– Analiza.– Discuţia.– Discuţia “Panel”.– Masa rotundă.– Studiu de caz.– Păianjen.– Brainstorming.

III. Formarea abilităţilor de automanagement– Să-şi analizeze comportamentul din

perspectiva manifestărilor maturităţii şi imaturităţii.

– Să-şi stabilizeze idealul de viaţă.– Să elaboreze un proiect individual de

realizare a idealului de viaţă.

– Lecturi speciale.– Masa rotundă.– Discuţia dirijată.– Discuţia “Panel”.– Elaborarea proiectelor.

CONŢINUTURI RECOMANDATE

I. Persoana şi identitatea sa 1. Familia şi patria – valori independente congenitale finţei umane. Familia şi

patria – piloni ai societăţii.2. Rolurile de gen şi mariajul. Familia tradiţională şi funcţiile acesteia. Identita-

tea familiei. Imaginea familiei-model în literatură şi artă. Familia în viziunea religiei creştine ortodoxe şi a altor religii. Familia în Republica Moldova. Criza institutului familiei în lume.

Page 21: Curriculum Dirigentie

2121

3. Masculinitate, feminitate: comportamente reprezentative. Limbajul verbal, nonverbal şi paraverbal expresiv. Problema masculinizării femeilor/feminizării bărbaţilor. Roluri profesionale, civice, economice ale femeilor/bărbaţilor. Di-scriminarea/echitatea de gen. Valori de gen. Puterea de influenţă a genurilorşi puterea de autorealizare. Relaţiile de gen şi manipularea. Genurile şi piaţa muncii. Diferenţele etnice, socio-culturale, de gen şi irepetabilitatea /unicitatea persoanei.

II. Cultura dorinţelor1. Nevoia de Adevăr, Bine, Frumos şi Sacru în satisfacerea fiecărei nevoi: fizio-logice, de protecţie şi securitate, de afiliere; de dragoste, de respect faţă de sineşi de respect pentru ceilalţi, de autorealizare/actualizare. Nevoia de a supravie-ţui şi nevoile spirituale.2. Nevoia de autorealizare – nevoie supremă. Deprimarea unei nevoi şi efectele ei asupra satisfacerii celorlalte.3. Autoeducaţia şi autodezvoltarea multiaspectuală – cale reală spre autoreali-zare.

III. Cultura automanagerială1. Manifestarea maturităţii şi imaturităţii/infantilismului în comportamentul oamenilor. Maturitatea şi libertatea. Libertate, libertinaj, responsabilitate. De la vreau prin pot spre trebuie. Maturitatea şi comportamentul prosocial.2. Idealul vieţii: capriciu sau nevoie? Idealul vieţii în copilărie şi la majorat. 3. Profesia / cariera şi idealul vieţii. Idealul vieţii şi scopul vieţii. Soarta/karma /fatalitatea. Idealul vieţii şi autorealizarea. Strategii şi tactici de realizare a idealului vieţii.

Page 22: Curriculum Dirigentie

2222

CLASA a XII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAE

I. Formarea conceptului de sine– Să demonstreze abilităţi de a stabili

relaţii de parteneriat de gen.– Să explice efectele crizei de identitate.

– Discuţia.– Masa rotundă.– Studiu de caz.– Păianjen.– Dezbateri.– Brainstorming. – “Cubul”.

II. Formarea trebuinţelor de autorealizare– Să dovedească responsabilitate perso-

nală pentru rezultatele realizării pro-iectelor individuale.

– Să manifeste motivaţie pentru perfec-ţionare şi formare continuă.

– Analiza.– Discuţia.– Masa rotundă.– Studiu de caz.– Păianjen.– Dezbateri.– Brainstorming.

III. Formarea abilităţilor de automanagement – Să manifeste maturitate în cotidian.– Să-şi monitorizeze proiectul indivi-

dual de realizare a idealului/scopului de viaţă.

– Lecturi speciale.– Masa rotundă.– Discuţia dirijată.– Discuţia “Panel”.– Analiză.

CONŢINUTURI RECOMANDATE

I. Persoana şi identitatea sa1. Identitatea de gen: eul corporal şi eul psihologic. Idealurile masculinităţii şi

feminităţii. Emanciparea femeilor şi mişcarea feministă. Fata/femeia şi băia-tul/bărbatul – persoane cu drepturi egale şi cetăţeni egali în drepturi, alegere şi şanse. Egalitatea în faţa legii.

2. Criza de identitate şi pierderea sinelui. Criza de identitate şi respectul de sine redus. Criza de identitate şi anxietatea. Criza de identitate şi făţărnicia. Criza de identitate şi laşitatea. Criza de identitate şi trădarea. Criza de identitate şi infidelitatea. Criza de identitate şi supunerea manipulării.

Page 23: Curriculum Dirigentie

2323

II. Cultura dorinţelor1. Nevoia şi dorinţa de viaţă. Viaţa şi sensul ei – valori umane eterne. Dorinţa de

realizări şi împlinire. Proiectul individual de dezvoltare – expresie a scopului vieţii şi a căilor de realizare şi autorealizare. Munca, cultura şi spiritualitatea – pilonii autorealizării. Autorealizarea şi respectul de sine. Responsabilitate pentru gradul de autorealizare.Vacuumul existenţial: pierderea sensului vieţii şi a respectului de sine. Omul – purtător de conştiinţă a morţii.

2. Omul şi menirea lui de a perfecţiona lumea şi a se perfecţionana pe sine. Pro-fesiunea, progresul socioeconomic şi necesitatea de schimbare. Perfecţionarea şi formarea continuă – condiţii de corespundere standardelor profesionale şi cerinţelor pieţii muncii.

III. Cultura automanagerială1. Maturitatea – comunicarea eficientă cu familia, prietenii, colegii, persoane de

toate vîrstele. Situaţia şi stilul potrivit de comunicare. Internalitatea şi respon-sabilitatea – premise psihologice ale maturităţii. Voluntariatul şi activismul prosocial în comunitate – dovezi comportamentale de maturitate.

2. Realizarea proiectului individual în raport cu idealul/scopul vieţii: erori şi corecţii. Idealul/scopul vieţii şi importanţa voinţei, perseverenţei, eforturilor şi credinţei/încrederii. Viaţa omului: soartă predeterminată sau operă/creaţie proprie. Evaluarea proiectului individual, operarea intervenţiilor eventuale.

3. Instabilitatea emoţională, patimile nestăpînite, autocontrolul redus – pericole şi riscuri personale şi sociale. Raportul grad de realizare a proiectului indivi-dual şi nivel de maturitate a persoanei.

SUGESTII METODOLOGICE

Activitatea educaţională este orientată către atingerea unor finalităţi, care se cer conştientizate şi interiorizate atît de către subiectul educator – profesorul, cît şi de subiectul educat – elevul. Ansamblul tehnologiilor educaţionale aplicate la orele de dirigenţie inclu-de nu doar metode tradiţionale, ci şi metode moderne, interactive. Din pri-ma categorie profesorul va utiliza expunerea orală, conversaţia, demonstraţia intuitivă etc., completate cu elemente noi (dialogul, demonstraţia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale, experimentul etc.). Din cea de a doua – descoperi-rea, cercetarea, problematizarea, cooperarea, brain-storming-ul, studiul de caz, dezbaterea, luarea unei decizii, jocul de rol, exerciţiile de creativitate etc. Selectarea şi combinarea metodelor este condiţionată de obiectivele activi-tăţii, tema, conţinutul, mijloacele disponibile, specificul şi motivaţia contingen-tului de elevi, competenţa, inspiraţia şi creativitatea profesorului.

IV. Îmbinarea judicioasă a metodelor, procedeelor şi formelor de activitate este

Page 24: Curriculum Dirigentie

2424

o condiţie indispensabilă de realizare a obiectivelor educaţionale propuse.V. Realizarea eficientă a orelor de dirigenţie necesită respectarea unor principii

metodologice, cum ar fi:– îmbinarea prelegerilor cu exerciţiile aplicative;– îmbinarea armonioasă a rolurilor de conducere şi organizare a activităţilor cu

acela de stimulator şi participant activ la ele, împreună cu elevii;– alternarea dintre elaborarea şi realizarea ideilor prin modele, proiecte indivi-

duale şi colective. VI. La fel de importante sunt metodele aplicate (preponderent interactive),

relaţia profesor-elev (democratică şi de cooperare), raportul elev-elev şi atmosfera stabilită în clasă (permisivă, colegială, de încredere).

VII. Se recomandă ca toate acestea, în ansamblul lor, să contribuie nu doar la adecvarea individului la normele sociale, ci şi la elaborarea acordului cu sine, a echilibrului intern, trăirea sentimentului stabilităţii, securităţii, forma-rea tendinţei spre autorealizare/actualizare, realizate în baza unei autoapre-cieri obiective şi a unei automanagerieri eficiente.

SUGESTII DE EVALUARE

VIII. Orice curriculum, inclusiv şi cel de Dirigenţie, urmăreşte scopul de a produce modificărişi la nivelul cognitiv, şi la nivelurile comportamental şi atitudinal. Orele de dirigenţie au menirea de a oferi elevilor ambianţa necesară exersării cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor, de a le for-ma abilităţi de comportament civilizat în diferite situaţii de viaţă, de a-i motiva pentru autodepăşire şi actualizare. Specificul orelor de dirigenţie implică dificultăţi considerabile de evaluare, cu atît mai mult, cu cît aceasta are o funcţie pedagogică complexă:

IX. în perspectiva diriginteluiPentru obţinerea unei educaţii eficiente la orelede dirigenţie, evaluarea se va realiza prin raportarea rezultatelor obţi-nute la posibilităţile individuale ale fiecărui elev, evidenţierea progresu-lui individual înregistrat de la o etapă la alta.

X. Realizarea obiectivelor vizate în Curriculumul la dirigenţie nu poate fievaluată prin metode tradiţionale, de aceea profesorul va apela la meto-de netradiţionale.

XI. Una din modalităţile de evaluare, cu largi valenţe formative, este auto-evaluarea elevilor. Profesorii pot utiliza multiple căi de formare şi de educare a spiritului de autoevaluare obiectivă, inclusiv:Autocorectarea sau corectarea reciprocă – un prim-exerciţiu pe calea do-

bîndirii autonomiei în evaluare. Elevul este solicitat să-şi depisteze operativ unele erori, scăderi, în momentul realizării unor însărcinări. În acelaşi timp, el poate fi an-trenat în corectarea răspunsurilor (lucrărilor) colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau ale colegilor (nu se admite sancţionarea prin note!) constituie un prim-pas pe calea conştientizării competenţelor în mod independent.

Autoaprecierea vegheată – elevul este solicitat, în cadrul unei verificări, să se

Page 25: Curriculum Dirigentie

2525

autoaprecieze, rezultatul fiind apoi negociat cu profesorul sau împreună cu colegii. Profesorul are datoria să argumenteze şi să evidenţieze corectitudinea/incorectitudi-nea autoaprecierilor avansate.

Aprecierea reciprocă – în cadrul acesteia elevii sunt puşi în situaţia de a-şi aprecia colegii, prin reciprocitate.

Aprecierea obiectivă a personalităţii – antrenarea întregului colectiv al clasei în evidenţierea rezultatelor obţinute de aceştia prin acumularea a cît mai multor informa-ţii şi aprecieri – eventual, prin confruntare – necesare formării unor reprezentări cît mai complete, privitor la posibilităţile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc.

Estimarea propriei personalităţi (autoestimarea) – poate fi efectuată atît pe cale verbală, cît şi nonverbală. Important este ca aceasta să fie imparţială şi, pe cît posibil, adecvată. Toate etapele autoestimării – pregătirea, evaluarea propriu-zisă, estimarea re-zultatelor, necesită intuiţie, sensibilitate, intelect şi inteligenţă. Randamentul procesului de autoestimare este determinat de gradul de competenţă în materie de psihologie. În acest sens este oportună contribuţia (sub orice formă) a psihologului şcolar.

Dirigintele de clasă va estima comportamentele actualizate ale elevilor prin observare. Dirigintele va ţine în cîmpul său de atenţie capacitatea elevului

– de a-şi asuma responsabilităţile pentru propriile opţiuni (unii îşi vor asuma prea multe responsabilităţi, pe cînd alţii vor renunţa la unele din responsabi-lităţile ce le revin);

– de a păstra contactul cu propriile trăiri emoţionale (unii pot aprecia greşit intensitatea unor trăiri emoţionale proprii, fapt ce poate conduce la la apariţia problemelor de difinire a propriei identităţi);

– de a percepe realist propria persoană sau a celorlalţi (unii au percepţii nerealiste în sens pozitiv, iar alţii, ponderea cărora poate fi mai mare, – în sens negetiv);

– de clasificare a valorilor (siguranţa în legătură cu propriile valori contribuie la stabilirea obiectivelor pentru propriile acţiuni);

– de a stabili obiective realiste (formularea unor obiective pe termen lung, mediu, scurt în diferite domenii – relaţii interpersonale, muncă, studii, sănătate etc.);

– de a lua decizii realiste (unii tergiversează luarea deciziei pînă cînd aceasta nu mai este actuală, alţii sunt grăbiţi şi impulsivi, alţii o evită sau se supun presiunilor din exterior şi se conformează celorlalţi);

– de a preveni şi gestiona problemele;– de a iniţia, stabili şi întreţine relaţii sociale;– de studiu, adică gestionarea eficientă a timpului, respectarea termenelor, lec-

tura eficientă, gestonarea anxietăţii faţă de examene, gestionarea succesului, susţinerea de prezentări publice etc.;

– de petrecere a timpului liber;– de participare socială;– legate de sănătate, adică cultura alimentaţiei, evitarea consumului de alcool

şi substanţe toxice, gestionarea stresului etc.Important este ca cele mai mici schimbări pozitive în comportamentul copilu-

lui să fie puse în valoare şi, într-o manieră nespectaculoasă, să se facă publice.

Page 26: Curriculum Dirigentie

2626

BIBLIOGRAFIE1. Allport, G. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didac-

tică şi Pedagogică, R.A., 1991.2. Branden, N. Cei şase stîlpi ai respectului de sine. Bucureşti: Editura Colos-

seum, 1996.3. Bunescu, Gh. Şcoala şi valorile morale. Bucureşti: Editura Didactică şi Peda-

gogică, 1998.4. Calota, R. et al. Ghid pentru activitatea educativă / MEN, Bucureşti, 1995.5. Coruţ ,P. Arta succesului la romîni. Bucureşti: Editura Miracol, 1993.6. Concepţia educaţiei în Republica Moldova / Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.

Chişinău: Editura Lyceum, 2000.7. Drăgan, I. et al. Educaţia noastră cea de toate zilele. Timişoara, 1992.8. Jigău, M. Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Sigma, 2001.9. Mitrofan, I., Ciupercă, C. Relaţii dintre sexe – confuzii şi contradicţii // Psi-

hologia, 1999, nr. 2, p.3.10. Moscovici, S. Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Iaşi: Editura Polirom,

1998.11. Negură, I., Papuc, L., Pîslaru, Vl. Curriculum psihopedagogic universitar de

bază /Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, 2000.12. Pîslaru, Vl. Principiul pozitiv al educaţiei // Făclia, iunie 2000.13. Pîslaru, Vl. Demersurile filozofic şi educaţional ale statutului profesorului

şcolar // Didactica Pro…, 2001, nr. 4 (9), p.26-27.14. Şleahtiţchi, M. Eseu asupra reprezentării puterii. Chişinău: Editura Ştiinţa,

1998.15. Буянов, М.И. Беседы о детской психиатрии. М.: Просвещение, 1992.16. Жариков, Е., Крушельницкий, Е. Для тебя и о тебе. М., 1991.17. Знаков, В. Макиавеллизм: психологическое свойство личности и

методика его исследования // Психологический журнал, том 21, № 5, сентябрь–октябрь, 2000, с. 16-22.

18. Мы живем среди людей: кодекс поведения. М.: Издательство политической литературы, 1989.

19. Сазонов, В. Организация воспитательной работы в классе. М.: Центр «Педагогический поиск », 2000.

20. Справочник заместителя директора школы по воспитательной работе. М.: Центр «Педагогический поиск», 1999.

21. Франкл, В. Человек в поисках смысла. М.: Прогресс, 1990.22. Фромм, Э. Душа человека. М.: Республика, 1992.23. Фромм, Э. Психоанализ и этика. М.: Республика, 1993.24. Яновский, М. О психологических механизмах катарсиса // Мир

психологии, № 3, 2000, с. 142-146.

Page 27: Curriculum Dirigentie

2727

LA DIRIGENŢIE

CurriculumŞcolar pentru clasele a V-a – a XII-a

Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Dănilă

Tipografia Orhei.Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1

tel. 45-98-33, fax 45-97-64