proiect lectie - apele curgatoare - ix
DESCRIPTION
PROIECT DE LECTIE Data: 11 aprilie 2008 Obiectul: Geografie Fizică Clasa: a – IX – a A Subiectul lectiei: Apele curgătoare Tipul lectiei: predare-învăţare Obiective de referinţă: OR1 – Dobândirea de cunoştinţe cu privire la apele curgătoare; OR2 – Dezvoltarea capacităţilor cognitive de analiză, sinteză, comparaţie şi generalizare OR3 – Cultivarea unei atitudini active şi responsabile faţă de cunoaştere; Obiective operaţionale: O1 – să identifice, cu ajutorul fişei de lucru şi a prezentării PowerTRANSCRIPT
PROIECT DE LECTIE
Data: 11 aprilie 2008
Obiectul: Geografie Fizică
Clasa: a – IX – a A
Subiectul lectiei: Apele curgătoare
Tipul lectiei: predare-învăţare
Obiective de referinţă:
OR1 – Dobândirea de cunoştinţe cu privire la apele curgătoare;
OR2 – Dezvoltarea capacităţilor cognitive de analiză, sinteză, comparaţie şi generalizare
OR3 – Cultivarea unei atitudini active şi responsabile faţă de cunoaştere;
Obiective operaţionale:
O1 – să identifice, cu ajutorul fişei de lucru şi a prezentării PowerPoint, elementele hidografice ale unui râu;
O2 – să enumere, pe baza cunoştinţelor generale şi a noilor cunoştinţe, tipurile de alimentare a râurilor;
O3 – să identifice, cu ajutorul hărţii fizice a lumii, principalele fluvii ale Terrei;
O4 – să explice, cu ajutorul cunoştinţelor anterioare, variaţiile regimului hidrologic în funcţie de climat;
Strategia: dirijată, cognitivă, euristică, inductivă
Metode: explicaţia, conversaţia, lucrul cu harta, expunere computerizată, exemplificarea;
Material didactic: Harta fizică a lumii, prezentare PowerPoint, fisa de lucru, manualul;
Materialul bibliografic:
Manualele de geografie de la editurile Economică Preuniversitară şi Humanitas Educational
Nicolae Ilinca, Octavian Mândruţ (2006), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press
Petre Gîştescu (1990), Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
Obiective operationale
Dozare Momentele lectiei
ACTIVITATEA DE PREDARE – INVATARE Strategii didactice
EvaluareActivitatea profesorului Activitatea elevului
1 2 3 4 5 6 7
1 – 2’ Organizarea clasei
Notarea absenţilorAtenţionarea elevilor asupra momentelor lecţiei
Pregătirea caietelor şi a documentelor şcolare
Observaţia AtenţionăriAprecieri
5 – 6’ Verificarea cunoştinţelor anterioare
Adresează întrebări elevilor cu privire la tipurile genetice de lacuri şi exemple de lacuri pentru tipurile precizate. Solicită elevilor localizarea acestora pe hartă. Adresează întrebări asupra tipurilor de ape subterane şi a diferenţierii lor.
Ascultă, se gândesc, răspund Conversaţia, lucrul cu harta
Analiza răspunsurilor
1 – 2’ Pregătirea aperceptivă
Anunţă elevii asupra continuării lecţiei referitoare la apele continentale. Solicită elevilor să precizeze care este ultima categorie a apelor continentale. Prezintă obiectivele propuse pentru noua lecţie.
Ascultă, se gândesc, formulează răspunsurile.
Conversaţia Observarea comportamen-tului elevilor
1’ Anunţarea temei
Lansarea prezentării Power Point care oferă titlul lecţiei: „APELE CURGĂTOARE” şi împarte elevilor fişele de lucru.
Ascultă, primesc fişele de lucru. Expunerea Stimularea participării
O1, O3 15’ Dirijarea predării învăţării
Explică elevilor termenul de reţea hidrografică şi îi invită să-şi completeze pe fişele de lucru. Invită elevii să urmărească elementele hidrografice ale râului e desenul aflat pe verso. Face precizări cu privire la fiecare element în parte solicitând participarea elevilor prin întrebări legate de cunoştinţe acumulate anterior, cum ar fi noţiunile de deltă, estuar, confluenţă. Explică termenii noi, cum ar fi talveg, cumpănă de apă, bazin hidrografic. Invită elevii să dea exemple de fluvii pentru fiecare dintre tipurile de guri de vărsare şi să localizeze aceste exemple pe hartă.
Ascultă, notează explicaţiile cu privire la termenii noi, identifică pe schema bazinului hidrografic elementele acestuia. Se gândesc la întrebările profesorului şi răspund pe baza cunoştinţelor anterioare şi generale referitoare la gurile de vărsare ale râurilor. Localizează pe hartă exemplele de fluvii precizate în cazul vărsării prin deltă, respectiv estuar.
ExplicaţiaConversaţiaLucrul cu hartaFişa de lucru
Provoacă participarea tuturor elevilor Observarea comportamen-tului
O2 5’ Dirijarea predării învăţării
Invită elevii să noteze pe fişa de lucru sursele pe care le ştiu ei pentru alimentarea râurilor şi apoi invită fiecare echipă să citească răspunsurile date, precizând în final denumirea tipului de alimentare specific fiecărei surse precizate de elevi.
Ascultă, se gândesc, notează. Citesc răspunsurile date. Notează tipurile de alimentare pentru sursele precizate.
Fişa de lucruConversaţia
Provoacă participarea tuturor elevilor
1 2 3 4 5 6 7
O3, O4 15’ Dirijarea predării învăţării
Pune întrebări cu privire la noţiunea de debit. Explică noţiunea de regim hidrologic şi invită elevii să reflecteze asupra principalei cauze a variaţiilor de debit. Pune întrebări cu privire la caracteristicile climatice care ar putea influenţa debitul în fiecare zonă de climă. Completează răspunsurile elevilor şi încurajează participarea acestora.
Ascultă, se gândesc şi pe baza cunoştinţelor anterioare răspund întrebărilor. Notează exmple de râuri pentru fiecare tip de regim hidrologic.
Fişa de lucruLucrul cu hartaConversaţia
Provoacă participarea tuturor elevilor Observarea comportamen-tului
5-6’ Asigurarea feed-back-ului
Invită elevii să verifice corectitudinea completării schiţei bazinului hidrografic prin prezentarea PowerPoint. Întreabă care sunt factorii care influenţează debitul râurilor şi care este termenul folosit pentru a exprima variaţiile anuale ale acestuia. Solicită elevilor să se gândească la cauza pentru care Amazonul are debite atât de mari, iar pe cursul fluvilui Lena este frecvent fenomenul de înmlăştinire.
Ascultă, se gândesc şi răspund. Conversaţia Analiza răspunsurilor
1 – 2’ Precizarea activităţilor pentru acasă
Pregătirea lecţiilor referitoare la apele continentale.
Ascultă, notează în caiete tema. Expunerea Evaluarea finală