regnul protista lectie - e-biologie.ro · Încreng ătura sarcodine (rizopode) cuprinde amibele...

Regnul PROTISTA

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

Clasificarea Regnului PROTISTA

Pentru a clasifica PROTISTELE ne bazăm pe “asemănarea“ lor cu animalele, plantele şi fungii, luând în considerare nutriţia drept criteriu de clasificare.

�Protiste asemănătoare cu animalele PROTOZOARE

�Protiste asemănătoare cu plantele ALGE

�Protiste asemănătoare cu fungii MIXOMICETE şi OOMICETE


REGNUL PROTISTA

Protiste asemănătoarecu animalele Protozoare

Protiste asemănătoarecu plantele Alge

Protiste asemănătoarecu fungii Mixomicete şi

Oomicete

ÎNCRENGĂTURA SARCODINE(RIZOPODE)

- Amibele- Radiolari şi Foraminiferi

ÎNCRENGĂTURA ALGELOR AURII(CHRYSOPHYTA)

- Diatomee

ÎNCRENGĂTURA MIXOMICETE(mucegaiuri mucelaginoase)- Floarea tăbăcarilor- Stemonitis

ÎNCRENGĂTURA ZOOMASTIGINE(FLAGELATE)

- Euglena verde- Flagelate parazite

(Trypanasoma, Giardia)

ÎNCRENGĂTURA CILIOFORE(CILIATE)

- Parameciul- Vorticella

ÎNCRENGĂTURA SPOROZOARE- Plasmodiul malariei

ÎNCRENGĂTURA ALGELOR VERZI (CLOROPHYTA)

- Verzeala zidurilor- Chlamydomonas

ÎNCRENGĂTURA DINOFLAGELATELOR

( DINOPHYTA)

ÎNCRENGĂTURA OOMICETE(mucegaiuri de apă)

- mana viţei de vie- mana cartofului- mana cepei şi a ustoruiului


Încrengătura Sarcodine (Rizopode)

� cuprinde amibele (amoebele), radiolarii şi foraminiferele

� trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele marine

� hrănirea este exclusiv heterotrofă

Amiba (Amoeba proteus)


Pseudopodele au rol şi în înglobarea particulelor alimentare → FAGOCITOZĂ

Amiba se hrăneşte cu alte protozoare şi bacterii


Entamoeba histolitica

Unele amibe parazitează vertebratele inclusiv omul, producând boli.

Provoacă dizenteria boală infecţioasă contagioasă care se manifestă prin ulceraţii intestinale,

dureri abdominale violente şi diaree cu sânge.

produce meningoencefalita

Naegleria fowleri


Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR

FORAM INIFERII trăiesc în mări şi oceane. Ele sunt acoperite cu un înveliş calcaros din care s-au format depozite de cretă.

RADIOLARII prezintă spiculi silicioşi din al căror schelet a luat naştere roca numită radiolarit.

radiolarit



� Încrengătura Zoomastigine (Flagelate)

� cuprinde protozoare cu flageli

Euglena verde (Euglena viridis) (gr. eu=adevărat,frumos; glena=fetiţa,păpuşa; viridis= verde)


Reproducerea la Euglena verde se realizează prin diviziune directă (amitoza) şi constă în apariţia unei strangulări longitudinale a celulei, rezultând dintr-o celulă-mamă, două celule-fiice.



FLGELATE PARAZITE

Trypanosoma gambiense

Răspândită în zonele Africii Centrale, trăieşte în sângeleomului, transmisă prin înţepăturile muştei ţeţe (Glossinapalpalis)(Glossina morsitans). Produce boala somnului care semanifestă prin febră, apariţia de semne nervoase şi psihice, careduc la o stare de somn irezistibilă.

Giardia intestinalis

Parazitează f icatul şi intestinulomului, producând boala numităgiardioză. Infectează apa, legumelecrude şi cu acestea pătrunde înorganismul omului.



� Încrengătura Ciliofore (Ciliate)

� cuprinde protozoare cu cili prezenţi pe toată suprafaţa membranei

cu rol în deplasare dar şi în procurarea hranei.

Parameciul (Paramoecium caudatum)


Reproducerea la Parameci se realizează:

� asexuat prin diviziune transversală

� sexuat prin conjugare (schimb de substanţă nucleară între cei 2 nuclei)


Un alt reprezentant al încrengăturii Ciliate este Vorticella

Este un ciliat în formă de pâlnie, care nu îş i foloseşte cilii pentru deplasare, ci pentru a-ş i “sorbi“ hrana.



� Încrengătura Sporozoare � cuprinde specii parazite care produc boli la animale şi om

� nu au oganite de mişcare şi vacuole contractile, hrănirea se face prin absorbţie.

�în cicul lor de viaţă formează spori , prin care rezistă la condiţiile nefavorabile apărute în mediul extern, de aceea se numesc sporozoare

Plasmodiul malariei (Plasmodium malariae)


Încrengătura algelor aurii (Chrysophyta) (DIATOMEE)� reprezintă un gup numeros de alge microscopice, trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele sărate

� în citoplasmă există un nucleu dar şi cromatofori care conţin nu numai pigmenţi verzi dar şi portocalii, care le conferă o culoare galben-aurie

� caracterul lor fundamental este impregnarea peretelui celular cu dioxid de siliciu care devine astfel un fel de “carapace“ extrem de rezistentă şi divers ornametată.

Fragilaria amphyceros Meridion circulareTabellaria fenestrata

Synedra ulna Pinnularia viridisAsterionella formosa


� se deplasează sacadat, prin contracţii ale citoplamei sau plutesc pasiv

� după moartea lor, carapacele cad pe fundul apei şi formează straturi de siliciu, depozite ce intră În alcătuirea unei roci care se numeşte diatomit

� diatomitul este utilizat în fabricarea vopselelor, a filtrelor, ca adaos în compoziţia pastei de dinţi şi pentru verificarea clarităţii lentielor

Cymbella helvetica Arachinodiscus ornatus


Încrengătura algelor verzi (Chlorophyta)� reprezintă grupul cel mai diversificat de alge

� sunt verzi deoarece pigmenţii dominanţi sunt cei clorofilieni

� trăiesc în apele dulci şi sărate pe soluri, stânci umede, scoarţa copacilor

Verzeala zidurilor (Pleurococcus vulgaris)

Este o algă cu talul unicelular imobil.Trăieşte în grupe de 2 - 4 sau 8celule rezulta te prin diviziunea uneia; se întâlneşte pe ziduri ş i pe scoarţacopacilor.


Chlamydomonas

Este o algă răspândită în apele dulci stagnante.

Are talul unicelular mobil prevăzut la polul anterior cu 2 f lageli.


Încrengătura dinoflagelatelor (Dinophyta) (Pyrrophyta)� sunt alge unicelulare

� sunt răspândite în toate regiunile geografice, în ape şi chiar pe zăpadă, cele mai multe sunt marine şi se întâlnesc alături de diatomee

Celula prezintă 2 şanţuri perpendiculare, 2 flageli şi un înveliş celularcaracteristic (teacă celulozică) care constituie un criteriu de clasificare adinoflagelatelor


� cuprinde organisme unicelulare care trăiesc în soluri umede, pe substarturi organice aflate în descompunere

� se hrănesc heterotrof fie saprofit (cu materie organică moartă), fie parazit (cu materie organică vie)

Încrengătura Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase� sunt în exclusivitate saprofite

� provin din celule flagelate care fuzionează formând

plasmodiul (masă citoplasmatică) în care

se află mai mulţi nuclei

� în condiţii nefavorabile plasmodiul încetează să se mai

mişte, se înconjoară cu un înveliş rezistent după care

generează unul sau mai mulţi sporangi.

În sporangi se formează spori prin diviziune.

.


Fuligo septica (Floarea tăbăcarilor)

Trăieşte pe ustensilele din lemn ale tăbăcăriilor vechi.

Are un pasmodiu de culoare galbenă.


Stemonitis fusca

Are plasmodiul şi corpurile sporiferede culoare brună.

Se întâlneşte pe lemne putrede.


Încrengătura Oomicete – mucegaiuri de apă� sunt cunoscute azi sub denumire de pseudofungi, denumire care sugerează apropierea lor de fungi adevăraţi (au corpul format din hife foarte subţiri, filiforme, nu au clorofilă)

� formează agregate celulare cu aspect de filamente

� celulele sunt uninucleate şi prezintă perete celuler celulozic

Saprolegnia

Este un mucegai acvatic care se f ixează şi se hrăneşte saprofit cu resturile vegatale sau cu cadavrele animalelor mici.


O parte din oomicete au părăsit mediul acvatic şi s-au adaptat la o viaţă facultativ sau obligat parazită.

Aceste oomicete produc boli grave la plantele de cultură cunoscute sub numele general de mane.

Cele mai cunoscute şi răspândite mane sunt:

Mana viţei de vie (produsă de Plasmopara viticola)

Se manifestă prin apariţia pe frunze, ciorchine, cârcei, lăstari tineri a unor pete gălbui.Ţesuturile atacate se distrug şi se usucă.


Mana cartofului (produsă de Phytophthora infestans)

Atacă toate organele plantei, îndeosebi frunzele, producând brunif icarea şi uscarea frunzelor


Mana cepei şi a usturoiului (produsă de Peronospora)

Se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete alb - gri. Ţesurile atacate se distrug şi se usucă.


IMPORTANŢA PROTISTELOR

�Participă la întreţinerea ciclurilor biogeochimice ca producători,consumatori, descompunători;

�Au rol de filtre ale mediului înconjurător (mai ales cel acvatic); suntfertilizatori ai solului;

�Intră în alcătuirea fitoplanctonului constituind hrană pentru altevieţuitoare acvatice;

�Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului şi constituieproducătorii primari fundamentali în ecosistemele acvatice.


regnul protista lectie - e-biologie.ro · Încreng ătura sarcodine (rizopode) cuprinde amibele...

Documents